IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE

Identificarea riscurilor profesionale dă posibilitatea angajatorului de a întreprinde acţiuni care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale înseamnă a investi în îmbunătăţirea activităţii societăţii.

Diagnosticarea situaţiei unui sistem de muncă sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă implică:

cunoaşterea factorilor de risc profesional; ierarhizarea factorilor de risc profesional în raport cu gravitatea

maximă previzibilă a consecinţelor acţiunii acestora asupra executanţilor;

identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire ce trebuie aplicate în funcţie de priorităţile stabilite privind riscurile de eliminat, coroborat cu criteriul economic.

Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă ea poate să-l influenţeze sub mai multe aspecte, dintre care enumerăm:

Continuitatea procesului de producţie. Producerea unui accident de muncă generează întreruperea lucrului

pentru o perioada de timp relativ limitată, dar în acelaşi timp generează o stare de tensiune nervoasă în rândul personalului datorată evenimentului şi incertitudinii că acesta nu se va repeta. Acest lucru face ca procesul de muncă să se desfăşoare cu scăderi ale ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei.

Reducerea costurilor. Mijloacele de prevenire a riscurilor bine alese măresc viteza de

derulare a fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la o creştere a producţiei şi implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. În acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile făcute cu realizarea măsurilor de protecţie a muncii ce ar putea fi dispuse în urma cercetării eventualelor accidente ce se pot produce în sistemul dat.

Creşterea eficienţei muncii. Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la:

- reducerea sau eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente,

- eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenţa socială, plata concediului medical, ajutoare materiale etc.),

- evitarea perturbărilor procesului prin reorganizări ale personalului - eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de pregătirea personalului

ce suplineşte pe cei accidentaţi.

Creşterea productivităţii. Elementele care contribuie la creşterea productivităţii atât prin creşterea randamentului utilajelor, cât şi prin creşterea randamentului personalului sunt:

- alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin periculoase- stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, - disciplinarea tehnologică a personalului, - respectarea graficelor de întreţinere-reparaţie - realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că un mediu

ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de rebuturi prin creşterea confortului în muncă.

Creşterea calităţii produselor. Acest fapt se realizează aproape automat derivând din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat în condiţiile optime prevăzute de procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.

Îmbunătăţirea climatului socio-profesional. Implicarea întregului personal în activitatea de prevenire a riscurilor

conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formare a echipelor de lucru, transmitere a sarcinilor de muncă etc.). Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de acţiune este un personal performant.

Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite în cadrul formaţiei creează un climat de siguranţă şi încredere.

Creşterea prestigiului societăţii. Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită în muncă, prin neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente în respectarea contractelor şi angajamentelor şi ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât în rândul angajaţilor proprii cât şi în rândul beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.

Eliminarea consecinţelor.

Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau, după caz, penale suportate de eventualele persoane vinovate de producerea unor accidente precum şi a despăgubirilor către victime sau urmaşii acestora.

În cadrul analizei de riscuri profesionale se vor parcurge următoarele etape obligatorii:

definirea sistemului de muncă ce urmează a fi analizat; identificarea factorilor de risc prezenţi în sistemul de muncă

analizat; identificarea personalului expus; propunerea măsurilor de prevenire şi stabilirea priorităţilor de

abordare a acestora.

Identificarea riscurilor comportă următoarele operaţiuni: observarea mediului specific locului de muncă (de exemplu, căi de

acces, starea clădirilor, securitatea echipamentelor tehnice, gaze, pulberi, temperatură, zgomot, iluminat etc.);

determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă considerat, pentru a exista certitudinea că toate vor fi luate în considerare în cadrul evaluării;

analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă; observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru

a se verifica conformitatea procedurilor aplicate cu cele stabilite şi inexistenţa unor riscuri suplimentare;

analiza modurilor de operare, pentru stabilirea expunerii la pericol; analiza factorilor externi de influenţă (de exemplu, factorii

meteorologici, în cazul lucrărilor efectuate în exterior); analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici susceptibili

să contribuie la starea de stres la locul de muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu;

analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de securitate, îndeosebi a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea informaţiilor privind riscurile.

Rezultatele observaţiilor şi analizelor vor fi confruntate cu criteriile minimale de securitate şi sănătate în muncă impuse de reglementările în vigoare.

RISCUL ANALIZAT: suprasolicitare fizica (afectiuni dorso-lombare) – datorat manipularii manuale a maselor.

Risc fizic – suprasolicitare fizica (afectiuni dorso-lombare) este determinat de:-transportul maselor (bibliorafturi cu documente) pe trasee cu diferente de nivel de 2 etaje-neuniformitatea greutatilor transportate, manevrarea lor dificila-ridicarea bibliorafturilor pe rafturile superioare (la aprox. 2m) -coborarea rafturilor de pe rafturile superioare-spatiul dintre rafturi este insuficient(aprox.50 cm)

Măsuri organizatorice ce se impum:● elaborarea şi afişarea instrucţiunilor proprii de securitatea muncii, privind:- caracteristicile masei de manipulat;- caracteristicile mediului de munca;- semnalizarea de securitate a căilor de acces; - modul corect de manipulare a maselor şi la riscurile la care aceştia se expun, în special dacă aceste sarcini nu sunt efectuate corect● instruire periodică în SSM privind transport sau sustinerea unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Măsuri tehnice ce se impum:● dotarea cu mijloace adecvate ridicarii maselor la inaltime (scari duble mici);● utilizarea semnalizării de securitate● asigurarea iluminatului corespunzător ;● asigurarea unui spatiu corespunzator intre rafturi pentru manevrarea in siguranta a maselor.

HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

ANEXA 1 1. Caracteristicile masei

Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este: - prea grea sau prea mare; - greu de manuit şi de prins; - instabila sau cu un conţinut ce risca sa se deplaseze; - pozitionata astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu flexia ori rasucirea trunchiului;

2. Efortul fizic necesar Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă: - este prea intens; - nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de rasucire a trunchiului; - poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;

3. Caracteristicile mediului de munca Caracteristicile mediului de munca pot determina o creştere a riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă: - nu exista suficient spaţiu liber, în special pe verticala, pentru realizarea activităţii; - solul prezintă denivelari, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos pentru incaltamintea lucrătorului; - locul de munca sau mediul de munca nu permite lucrătorului manipularea manuală a maselor la o înălţime sigura sau într-o poziţie de lucru confortabila; - solul sau planul de lucru prezintă denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri; - temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului este necorespunzătoare.

4. Cerinţe ale activităţii Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implica una sau mai multe dintre următoarele cerinţe: - efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala; - perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare; - distanţe prea mari pentru ridicare, coborare sau transport; - ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.

ANEXA 2

Lucrătorul este expus unor riscuri dacă: - este necorespunzător din punct de vedere fizic sa execute sarcina de munca respectiva; - nu are cunoştinţe sau instruire suficienta ori adecvată.

Nr. crt. 1. Parametri determinaţi de executant

da nu

1.1 Este apt pentru ridicarea, aşezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase?

1.2 Cunoaşte măsurile de prim-ajutor în caz de accident previzibil?

1.3 Cunoaşte măsurile de acţiune în caz situaţie de urgenţă (incendiu, cutrmur, inundatii, etc.)?

1.4 Posedă cunoştintele necesare executării sarcinii de muncă in ceea ce priveste efortul fizic?

1.5 Executantul cunoaşte factorii de risc prezentaţi manipularea manuala a maselor?

1.6 Cunoaşte căile de acces la locurile de muncă?1.7 Lucratorul trebuie sa se aplece pentru a ridica sarcina si a

o ridica ldeasupra umerilor?1.8 Purtarea sarcinilor se face pe o durata mai mare de 5

minute?1.9 Lucratorii se plang de locul de munca prost conceput din

pv al efortului depus la manipularea maselor?1.10 Miscarile privind manipularea maselor se deruleaza intr-

un spatiu restrans?

Nr. crt. 2.Parametri determinaţi de sarcina de muncă

da nu

2.1 Angajatorul şi-a informat lucrătorii cu privire la riscurile ce pot apare la manipularea manuala a maselor?

2.2 Angajatorul asigură efectuarea controlului medical periodic si cand este necesar pentru persoanele care efectuează activităţi de manipulare manuala a maselor?

2.3 Angajatorul a verificat insuşirea de către executant a cerintelor de securitate pentru manipularea manuala a maselor?

2.4 Angajatorul deţine o procedură privind organizarea locului de muncă - arhiva?

2.5 Angajatorul a elaborat un plan de masuri privind activitatile

suprapuse?

Nr. crt. 3.Parametri determinaţi de mijloacele de muncă

da nu

3.1 Rafturile sunt bine fixate de puncte stabile?3.2 Distanta dintre rafturi este suficienta pentru manipularea

manuala a maselor?3.3 Caile de circulatie sunt fara denivelari?3.4 Caile de circulatie sunt libere de obstacole?3.5 Capacitatea bibliorafturilor de stocare a documentelor este

respectata?

Nr. crt. 4.Parametri determinaţi de mediul de muncă

da nu

4.1 Ventilatia incaperii (arhivei) este corespunzatoare desfasurarii activitatii?

4.2 Temperatura, umiditatea incaperii sunt optime desfasurarii activitatii?

4.3 Iluminatul este suficient?4.4 Exista mirosuri dezagreabile la locul de munca?