identificare - fundamental rightsfundamentalrights.eu/.../2016/12/proiect-rfi-posdru.docx · web...

GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL „DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE”

2007-2013

RAPORTUL FINAL DE IMPLEMENTARE -Draft -

1Raport final de implementare

1. Identificare.....................................................................................................................................................................5

2. Prezentare generală a implementării programului operaţional......................................................................................6

2.1 Realizări şi analiza progreselor înregistrate....................................................................................................................6

2.1.1 Cadrul instituțional, legislativ și procedural pentru optimizarea sistemului de gestionare a fondurilor UE...............6

2.1.2 Informaţii privind evoluţia fizică a programului operaţional....................................................................................10

2.1.3 Informaţii financiare..................................................................................................................................................21

2.1.3 Informaţii privind defalcarea utilizării fondurilor pe categorii..................................................................................24

2.1.5 Participanţii la operaţiunile finanţate din FSE...........................................................................................................27

2.1.6 Finanţare recuperată sau reutilizată...........................................................................................................................29

2.1.7 Analiză calitativă.......................................................................................................................................................34

2.2 Informaţii privind conformitatea cu legislaţia comunitară...........................................................................................38

2.2.1 Sistemul de management şi control al POSDRU......................................................................................................38

2.2.2 Ajutorul de stat..........................................................................................................................................................58

2.2.3 Achiziţiile publice......................................................................................................................................................59

2.2.4 Aspectul durabilităţii intervenţiilor FSE....................................................................................................................63

2.3 Probleme semnificative şi măsurile întreprinse............................................................................................................64

2.3.1 Deficiențe în procesul de evaluare și contractarea proiectelor..................................................................................64

2.3.2 Comunicarea cu beneficiarii......................................................................................................................................65

2.3.3. Deficiențe în ceea ce privește salarizarea experților din proiecte.............................................................................65

2.3.4 Întârzieri în procesarea cererilor de rambursare........................................................................................................66

2.3.5 Fiabilitatea/ acuratețea datelor din SMIS..................................................................................................................68

2.3.6 Neimplementarea recomandărilor din rapoartele de audit aferente anilor anteriori..................................................69

2.3.7 Insuficienta utilizare a asistenței tehnice...................................................................................................................69

2.3.8 Alte măsuri................................................................................................................................................................69

2.4. Modificări în contextul implementării programului operaţional.................................................................................75

2.4.1 Evoluţii socio-economice semnificative....................................................................................................................75

2.4.2 Mecanismul de top-up...............................................................................................................................................80

2.5. Modificări importante în sensul articolului 57 din Reg. CE nr.1083/2006.................................................................82


2.6. Complementaritatea cu alte instrumente.....................................................................................................................82

2.6.1. Stabilirea unui mecanism de evitare a dublei finanţări şi de verificare a complementarităţii între diferite

mecanisme de finanţare publică a proiectelor....................................................................................................................82

2.6.2. Coordonarea între AT POAT şi axele de AT din cadrul altor Programe Operaţionale............................................82

2.6.3 Utilizarea expertizei instituțiilor financiare internaționale în scopul îmbunătățirii absorbției IS.............................84

2.7. Monitorizare şi evaluare..............................................................................................................................................85

2.7.1 Monitorizare..............................................................................................................................................................85

2.7.2 Evaluarea.................................................................................................................................................................100

2.8. Rezerva naţională de performanţă.............................................................................................................................109

3. Implementare pe priorităţi.........................................................................................................................................110

3.1. Axa Prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate

pe cunoaştere....................................................................................................................................................................110

3.1.1. Atingerea ţintelor şi analiza progresului.................................................................................................................110

3.1.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile propuse pentru combaterea lor..................................................................117

3.2. Axa Prioritară 2 – Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii..........................................................117


3.2.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile întreprinse/propuse pentru combaterea lor................................123

3.3. Axa Prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor.............................................................123


3.3.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile propuse pentru combaterea lor..................................................130

3.4. Axa Prioritară 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare.............................................................................130



3.5. Axa Prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare....................................................................................136



3.6. Axa Prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale...................................................................................................141


3.6.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile întreprinse pentru combaterea lor..............................................148

3.7. Axa Prioritară 7 – Asistenţă tehnică.........................................................................................................................148



3.7.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile luate pentru combaterea lor.......................................................149

4. Programe FSE: coerenţă şi concentrare.....................................................................................................................150

5. Programe FEDR/Fond de coeziune: proiecte majore................................................................................................152

6. Asistenţă tehnică........................................................................................................................................................153

7. Informare şi publicitate..............................................................................................................................................158


AA Autoritatea de AuditACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor StructuraleACP Autoritatea de Certificare şi Plată

AMPOSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăAP Axă PrioritarăAT Asistenţă TehnicăCCE POSDRU Comitetul de Coordonare a Evaluării POSDRUCE Comisia Europeană

CM POSDRU Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

CMR Compartimentul Monitorizare şi RaportareCNDIPT Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

DCIPOSDRU Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

DMI Domeniu Major de IntervenţieFEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalăFPC Formare profesională continuăFSE Fondul Social EuropeanHG Hotărârea GuvernuluiMFE Ministerul Fondurilor EuropeneMECŞ Ministerul Educaţiei şi Cercetării ŞtiinţificeMFP Ministerul Finanţelor PubliceMMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

OIPOSDRU Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

OIR Organism Intermediar RegionalONG Organizaţie Non–GuvernamentalăPNDR Programul Naţional pentru Dezvoltare RuralăPNR Programul Naţional de ReformăPO Program OperaţionalPOAT Programul Operaţional Asistenţa TehnicăPODCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii AdministrativePOR Programul Operaţional RegionalPOSCCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii EconomicePOSDRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmaneRAI Raportul Anual de ImplementareRSI Raport Semestrial de ImplementareActionWeb Sistem informatic utilzat pentru colectarea datelor de implementare

SMIS Sistemul Unic de Management al Informaţiei pentru Instrumentele Structurale

UE Uniunea EuropeanăListă de acronime


1. Identificare

PROGRAM OPERAŢIONAL

Obiectiv: ConvergenţăZonă eligibilă: RomâniaPerioada de programare: 2007-2013Numărul programului (numărul CCI): 2007RO051PO001

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

RAPORTUL FINAL DE IMPLEMENTARE

Anul raportării: 2017Data aprobării raportului final de implementare de Comitetul de Monitorizare: februarie 2017


2. Prezentare generală a implementării programului operaţional

2.1 Realizări şi analiza progreselor înregistrate

2.1.1 Cadrul instituțional, legislativ și procedural pentru optimizarea sistemului de gestionare a fondurilor UE

La începutul perioadei de programare 2007-2013, responsabilitatea coordonării IS a fost prerogativa Ministerului Finanţelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

În calitate de coordonator naţional al programării şi gestionării fondurilor structurale şi de coeziune, ACIS a monitorizat, de la aprobare, evoluţia implementării programelor operaționale 2007-2013 şi problemele care au afectat acest proces, realizând periodic analize ale stadiului absorbției și propunând Guvernului, spre aprobare, măsurile de accelerare care se impun.

În luna ianuarie 2009 s-a înfiinţat Grupul interministerial pentru gestionarea absorbţiei fondurilor comunitare, sub coordonarea directă a primului-ministru, fiind implicate, alături de Ministerul Finanţelor Publice – ACIS, celelalte ministere cu rol de Autorităţi de Management pentru Programele Operaţionale. Grupul a analizat în detaliu, în cadrul unor întâlniri periodice, stadiul implementării fondurilor alocate României în perioada post-aderare şi a stabilit măsuri concrete pentru simplificarea mecanismelor de implementare şi eliminarea blocajelor şi întârzierilor în absorbţie.

La nivel tehnic, pe parcursul anilor 2009-2010, in contextul cadrului legal de coordonare stabilit prin HG nr.457/2008, Comitetul de Management pentru Coordonarea instrumentelor structurale (CMC) a reunit, cu frecvență aproape lunară, șefii autoritatilor de management sub coordonarea ACIS, fiind luate numeroase măsuri de ordin tehnic și procedural pentru eliminarea blocajelor din implementare (inclusive măsuri de simplificare).

Un pas important a fost realizat în anul 2011 prin transferarea ACIS din Ministerul Finanțelor Publice în structura Guvernului, în subordinea directă a Primului Ministru, urmată de înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene (MAEur) ca autoritate naţională de coordonare pentru aspectele legate de politicile UE şi finanţarea europeană şi transferul ACIS şi a AM POAT în cadrul acestei instituţii.

Totodată, la recomandarea CE, Guvernul României a inițiat discuții cu instituţiile financiare internaţionale (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială) în scopul implementării unor măsuri de accelerare a absorbţiei și de pregătire a viitoarei perioade de programare 2014-2020 și a fost pus în practică cadrul general de colaborare prin semnarea în anul 2012 a unor Memorandumuri/Acorduri de Înțelegere cu fiecare din aceste instituții în parte. Detalii privind implementarea acestora și rezultatele obținute sunt menționate la


secțiunea 2.6.3. Utilizarea expertizei insituțiilor financiare internaționale în scopul îmbunătățirii absorbției IS din prezentul document.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de management şi implementare a IS, în luna aprilie 2011, la nivelul Guvernului, a fost adoptat “Planul de Măsuri Prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune” (PMP), ca rezultat al unui proces de consultare cu CE, pe baza analizei efectuate de ACIS privind problemele și obstacolele identificate în implementarea PO.

PMP a reprezentat foaia de parcurs pe termen scurt şi mediu pe care Guvernul României s-a angajat să o implementeze, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană. Obiectivul general al PMP îl constituia abordarea problemelor şi deficienţelor care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune, în vederea eliminării sau reducerii semnificative a dificultăților întâmpinate în absorbţia fondurilor europene.

Documentul, deși nu și-a menținut această denumire pe parcursul întregului exercițiu financiar, a avut ca obiectiv implementarea măsurilor identificate în vederea creşterii ratei de absorbţie, fiind structurat în 7 direcţii principale de acţiune care abordau problemele şi deficienţele care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor structurale şi de coeziune, după cum urmează:

Managementul ciclului de proiect, de către instituţiile responsabile cu implementarea Programelor Operaţionale,

Aspecte financiare privind managementul PO şi al proiectelor, Procedurile de achiziţii publice şi contractele de achiziţii publice, Activităţi de control şi audit, Influenţa instituţiilor externe şi a procedurilor acestora asupra sistemului de management al

IS şi asupra procesului de evaluare, contractare şi implementare proiecte, Asigurarea unei capacităţi administrative adecvate pentru structurile responsabile cu

implementarea Programelor Operaţionale, Capacitatea şi responsabilitatea beneficiarilor.

Conform angajamentelor asumate, ACIS a monitorizat aplicarea măsurilor din PMP și a raportat trimestrial CE progresele înregistrate. Acestea s-au dovedit a fi însă nesemnificative în cazul măsurilor cu impact imediat asupra ritmului implementării, fapt ce a determinat, odată cu înființarea MAEur în septembrie 2011, reconsiderarea unor priorităţi care nu au produs impact și introducerea altor măsuri considerate a răspunde mai adecvat obiectivelor propuse, cum ar fi cele legate de corecta utilizare a fondurilor şi transparentizarea gestionării lor, care nu se regăseau ca atare în varianta inițială a PMP.

La finele anului 2011, ACIS a efectuat o analiză a stadiului realizării fiecărei măsuri din PMP, iar în luna ianuarie 2012 a revizuit tabelul de măsuri, prioritățile concentrându-se pe: simplificarea procedurilor, cu accent pe procedura de verificare a CR, standardizarea documentelor privind achizițiile publice în anumite domenii și întărirea capacității administrative a AM și a beneficiarilor. La sfârșitul anului 2012, o altă direcție de acțiune asupra căreia s-au concentrat eforturile a vizat creșterea și uniformizarea nivelului de salarizare a personalului din sistem, ca o măsură menită să


conducă pe termen mediu și lung la o stabilitate mai mare și la creșterea capacității acestor structuri de a răspunde cerințelor implementării PO. Această măsură a fost una deosebit de importantă în perspectiva construirii, la acel moment, sistemului pentru perioada de programare 2014-2020.

În contextul reorganizării Guvernului din decembrie 2012, în scopul întăririi suplimentare a rolului de coordonator al IS, Ministerul Fondurilor Europene a preluat atribuțiile MAEur din acest domeniu, preluând în același timp și personalul ACIS (inclusiv AM POAT), al Autorității de Management Ex-ISPA şi a Oficiului de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cu experiență în gestionarea fondurilor europene, și a continuat dialogul privind planul de întărire a capacității administrative care a fost finalizat la începutul anului 2013.

Totodată, în anul 2013, în vederea acelerării ritmului de absorbție și eliminării blocajelor, MFE a obţinut puteri sporite prin posibilitatea emiterii de ordine şi instrucţiuni, în comun cu ordonatorii principali de credite responsabili, ordine şi instrucţiuni care sunt obligatorii pentru structurile din cadrul ministerelor şi instituţiilor care au ca obiect de activitate coordonarea şi gestionarea fondurilor europene.

În ceea ce privește implementarea PMP, în conformitate cu recomandările CE, MFE a analizat stadiul îndeplinirii fiecărei măsuri și a revizuit acest plan, astfel încât să reflecte problemele și deficiențele care afectau în cea mai mare măsură procesul de implementare a fondurilor europene, în vederea eliminării sau reducerii semnificative a berierelor din calea absorbției. Astfel, măsurile cu caracter orizontal incluse în PMP au fost acompaniate de alte măsuri specifice fiecărui PO, inițiate de AM/OI cu sprijinul celorlalte instituții relevante, pentru a genera un impact pozitiv cât mai substanțial la nivelul fiecărui program. De asemenea, au fost incluse acțiuni pentru asigurarea exercițiului de închidere a perioadei de programare 2007-2013 și demararea implementării fondurilor aferente perioadei 2014-2020.

În anul 2014, MFE a preluat patru AM (aferente Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programului Operațional Sectorial Transport și Programului Operațional Sectorial Mediu, împreună cu cele 8 organisme intermediare aferente). Această măsură a permis abordarea unitară din punct de vedere legislativ și al managementului de program pentru sectoarele strategice finanțate din FSC, și a contribuit la accelerarea implementării acestor programe și la o mai bună coordonare din punct de vedere al legalității și regularității operațiunilor. Efectele pozitive au constat și în eliminarea blocajelor în procesul de selecție a proiectelor și de procesare a CR, precum și în ameliorarea procesului de înregistrare și recuperare a neregulilor. De asemenea, a fost facilitat transferul fără dificultăți de la perioada de programare 2007-2013 către perioada de programare 2014 -2020, având în vedere calitatea MFE de AM pentru PO Capital Uman.

Dintre măsurile legislative cu caracter orizontal, realizate de-a lungul perioadei de programare 2007-2013, cele mai importante din punctul de vedere al impactului asupra îmbunătățirii eficienței și eficacității implementării fondurilor UE, au fost cele care au vizat:

prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, prin flexibilizarea nivelului corecțiilor financiare în conformitate cu prevederile noului Ghid pentru determinarea


corecțiilor financiare aplicate de Comisia Europeană pentru cheltuielile finanțate de Uniunea Europeană prin management partajat, pentru neconformitate cu regulile de achiziție publică, și acordarea posibilității ca autoritățile de management să nu aplice corecții financiare pentru neregulile care nu au niciun potențial impact financiar;

gestionarea financiară a instrumentelor structurale, prin: o asigurarea unui mecanism eficient de plată a sumelor datorate beneficiarilor de către

statul român, în baza hotărârilor definitive pronunțate de instanțele de judecată;o simplificarea mecanismului de plată pentru a permite beneficiarilor care derulează

operațiuni din conturile deschise la bănci comerciale să efectueze plăţile din contribuția proprie direct către prestatori/ furnizori din aceste conturi. Astfel, a fost redus termenul necesar efectuării plăţii datorită eliminării procedurilor intermediare de transferuri de fonduri de la beneficiari în contul din Trezorerie şi, mai departe, în conturile prestatorilor/furnizorilor;

o clarificarea modalității de aplicare a mecanismului de supracontractare, urmărindu-se, în primul rând, aprobarea, la nivelul fiecărui program operațional, de proiecte suplimentare care să acopere, în integralitate, toate categoriile de fonduri disponibilizate în procesul de implementare;

o majorarea plafonului maxim ce poate fi folosit din venituri din privatizare de la 3 miliarde de lei la 6 miliarde de lei, fapt care a condus la o creștere a capacității de a finanța proiectele pentru toate programele operaționale. Această măsură a asigurat un flux de numerar optim la nivelul Autorităţilor de Management, care au putut deconta rapid şi integral sumele datorate beneficiarilor, evitându-se astfel blocajele înregistrate în trecut, din cauza indisponibilității fondurilor de la bugetul de stat.

o reducerea termenului necesar efectuării plății către beneficiari de către Autoritatea de Management/ Autoritatea de Certificare şi Plată, de la cinci la trei zile lucrătoare, cu consecințe directe în creșterea ritmului de implementare a proiectelor;

stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, prin actualizarea listei cu structurile care gestionează asistenţă financiară nerambursabilă comunitară și introducerea mecanismului de acordare a numărului de clase de salarizare suplimentare cu care salariul de bază poate fi majorat, menţinut, diminuat ori, după caz, neacordat, în funcție de calificativul obținut la evaluarea semestrială a activităţii/performanţelor profesionale individuale (începând cu anul 2016 sistemul de stimulare financiară se bazează pe indicatori de performanță și atingerea obiectivelor stabilite, drepturile salariale fiind revizuite semestrial în funcție de calificativul obținut pentru activitatea desfășurată în semestrul anterior. Procedura de evaluare semestrială a activităţii/performanţelor profesionale individuale ale personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă comunitară a fost aprobată prin Ordin MFE nr.2260/25.06.2015).

În ceea ce privește cadrul procedural pentru optimizarea sistemului de gestionare a fondurilor UE, o preocupare permanentă de-a lungul perioadei de programare 2007-2013 a vizat standardizarea documentelor relevante, utilizate de instituțiile din sistemul de gestionare a fondurilor europene. Astfel, încă de la începutul exercițiului financiar, au fost întreprinse demersuri în vederea stabilirii unor formate standard pentru următoarele documente utilizate în cadrul tuturor PO: cerere de finanțare, raport de progres, cerere de rambursare, cerere de plată, cerere de rambursare aferentă cererii de plată, ghidul solicitantului. În pofida proceselor repetate de reorganizare instituțională de


la nivelul ACIS/MAEur, respectiv MFE, eforturile depuse în această direcție s-au concretizat în punerea la dispoziție a formatelor standard pentru documentele mai sus menționate, în vederea utilizării pe parcursul noului exercițiu financiar 2014-2020.

2.1.2 Informaţii privind evoluţia fizică a programului operaţional

Evoluţia POSDRU

În perioada 2008- 2011 criza economico-financiară globală a afectat contextul socio-economic din România, astfel că multe dintre tendinţele şi premisele care au stat la baza POSDRU 2007-2013 s-au schimbat. Piaţa forţei de muncă din România a suferit transformări semnificative de la momentul elaborării programului, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă din România fiind mult mai scăzută comparativ cu mediile UE-27 şi UE-15 pentru perioada 2007-2011. Conform Sintezei evaluărilor intermediare ale programelor operaționale1, criza a avut un efect semnificativ asupra implementării programelor operaționale şi, în mod special, asupra ritmului de implementare.

Aceasta a redus şi cererea în rândul unor beneficiari potenţiali, creând incertitudine. În cazul proiectelor din sectorul public, majoritare în cadrul programelor operaționale, criza a creat dificultăţi în privinţa disponibilităţii unor resurse finanţate la nivel naţional. Aceasta a făcut absorbţia mai dificilă atât direct, prin reducerea nevoii sau a cererii, cât şi indirect, în ceea ce priveşte accesul la finanţare şi încrederea scăzută.

Pentru a răspunde provocărilor noului context socio-economic, Autoritatea de Management pentru POSDRU a propus Comitetului de Monitorizare o realocare financiară între Axele Prioritare ale programului, obținând aprobarea sa în reuniunea din data de 16 noiembrie 2010. Cu toate acestea, CE a respins această propunere de modificare a POSDRU, pe considerentul că argumentele prezentate de autoritatea de management nu justifică realocarea de fonduri între axe prioritare.

În contextul eficientizării implementării POSDRU şi întăririi rolului strategic al programului, în cadrul reuniunii CM POSDRU din data de 25 noiembrie 2011 a fost analizată şi aprobată propunerea privind modificarea Documentului Cadru de Implementare în sensul delegării către Organismele Intermediare Regionale a implementării proiectelor contractate în cadrul DMI 5.2 “Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă” și a DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”. Această decizie a avut ca scop eficientizarea activității de monitorizare a proiectelor care au vizat persoanele din mediul rural, acest lucru realizându-se mai uşor prin delegarea procesului de implementare la nivelul fiecărei regiuni. Prin adresa ARES nr.323873/20.03.2012 CE și-a exprimat acordul pentru această modificare.

În scopul asigurării unei abordări şi unei practici unitare în gestionarea fondurilor alocate, începând cu data de 1 martie 2014 a fost realizată preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a întregii structuri şi a atribuţiilor Autorităţii de Management POS DRU de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014

1 http://www.evaluare-structurale.ro/images/Y_upload_rapoarte/01_POAT/03_Raport_Sinteza/Raport_Integral/M01_R03_RO.pdf


pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

În luna decembrie 2015, luând în considerare riscul crescut de dezangajare la nivelul programului operațional POSDRU 2007-2013, calculat in conformitate cu prevederile art.93 din Regulamentul 1083/2006, respectiv 596.000.000 euro, sumă pe care Romania o putea pierde odată cu închiderea Programului Operațional, AM POSDRU și-a exprimat intenția de a activa asistența retroactivă. Astfel au fost identificate 5 idei de proiecte retrospective, finanțate prin bugetul de stat, în domeniul ocupării și reducerii ratei de părăsire timpurie a școlii.

Ca răspuns la dificultățile întâmpinate în implementarea programului, în decembrie 2015, CM POSDRU a aprobat modificarea POSDRU constând în ajustarea Planului de finanțare și a tabelelor financiare, ca efect al realocărilor financiare între axele prioritare, după cum urmează:

realocarea sumei de 40.000.000 euro de la nivelul AP 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare la nivelul AP 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, în vederea susținerii proiectelor retrospective identificate pentru DMI 2.12 și DMI 2.23

realocarea sumei de 50.000.000 euro de la nivelul AP 7 la nivelul AP 5, în vederea susținerii proiectelor retrospective identificate pentru DMI 5.1

realocarea sumei de 20.000.000 euro de la nivelul AP 7 Asistență tehnică la nivelul AP 1 Educația şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societății bazate pe cunoaştere, în vederea susținerii proiectelor retrospective identificate pentru DMI 1.54.

Modificarea POSDRU a fost aprobată de către CE prin Decizia Comisiei din 19.05.2016 de modificare a Deciziei C(2007) 5811 de adoptare a programului operațional de ajutor comunitar din partea Fondului Social European în conformitate cu obiectivul „Convergenţă” în România.

În luna iulie 2016, prin scrioarea CE nr. Ares(2016)3203676/ 05.07.2016, AMPOSDRU a fost informată că suma de 276,106,540.88 Euro urmează să fie dezangajată automat, în acord cu prevederile art. 93 din Regulamentul CE nr. 1083/20065, ca urmare a neutilizării în totalitate a alocării financiare aferente anului 2012 până în al treilea an care urmează anului angajamentului bugetar anual (regula N+3).

Pentru a evita reducerea proporțională a sumelor alocate fiecărei axe prioritare, AM POSDRU a propus ca dezangajarea să se realizeze la nivelul Axei prioritare 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, întrucât această axă prioritară avea un surplus neutilizat de cca. 355 mil. euro.

În acest sens, la propunerea autorității de management, Comitetului de Monitorizare pentru POSDRU a aprobat, prin procedura de consultare scrisă desfășurată în perioada 4-12 octombrie

2 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă3 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcoli4 Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării5 Regulamentul CE nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune


2016, diminuarea bugetului iniţial FSE cu suma de 276,106,540.88 euro, inclusiv modificarea planului financiar revizuit al POSDRU, după cum urmează:

Planul financiar revizuit(Euro)

Axa prioritară

Alocarea financiară C(2016) 2712 final19.05.2016

Suma dezangajată N+3

Alocarea financiară finală

1 815,803,989 0 815,803,9892 949,775,778 276,106,541 673,669,2373 450,189,271 0 450,189,2714 136,656,289 0 136,656,2895 517,402,823 0 517,402,8236 540,608,927 0 540,608,9277 65,707,919 0 65,707,919- 3,476,144,996 276.106.541 3,200,038,455

Planul Financiar Anual revizuit

Urmare celor 2 modificări ale Programului Operațional, precum și unor nevoi rezultate din analiza implementării, Documentul Cadru de Implementare a fost de asemenea supus modificărilor. Ultima


Anul Fonduri structurale FSEDecizia C(2007) 5811

Dezangajare Fonduri structural revizuit (FSE)

2007 212,973,834 212,973,8342008 330,141,809 330,141,8092009 452,584,803 452,584,8032010 538,429,514 538,429,5142011 595,593,519 595,593,5192012 666,545,305 276,106,541 390,438,7642013 679,876,212 679,876,212- 3,476,144,996 276,106,541 3,200,038,455

dintre acestea a fost efectuată în luna noiembrie 2016, conținând redistribuirea pe domenii majore de intervenție a noii alocări financiare pentru AP 2, urmare dezangajării.

Situația implementării POSDRU

Din perspectiva lansărilor de cereri de propuneri de proiecte şi a numărului de cereri de finanţare depuse de către potenţialii beneficiari de la începutul implementării programului operaţional şi până la 31 decembrie 2015, situaţia se prezintă după cum urmează:

Pe parcursul implementării POSDRU, începând cu primul apel deschis în luna februarie 2008 și finalizând apelul deschis în perioada 28 -29 decembrie 2015, au fost deschise 195 de linii de finanţare.

Până la data de 31 decembrie 2015 au fost depuse 17.249 cereri de finanţare în valoare totală de aprox. 18 miliarde euro, din care peste 17,18 miliarde euro reprezintă contribuţia UE.

Evoluţia proiectelor depuse, ca număr şi valoare, pe parcursul implementării POSDRU este prezentată în graficele de mai jos. Graficele reflectă stadiile cumulative pe ani de implementare POSDRU (de ex., stadiul aferent anului 2010 ca număr de proiecte depuse include și numărul proiectelor depuse în anii anteriori – 2008 și 2009).

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201502468

1012141618

Valoarea totală a proiectelor depuse (mld. euro)

Până la 31 decembrie 2015, din cele 17.249 cereri de finanţare depuse, au fost respinse 11.540 cereri de finanţare, s-au aflat pe lista de rezervă 246 proiecte şi au fost aprobate 5.445 cereri de finanţare (în valoare totală de 6.52 miliarde euro, din care 6,08 miliarde euro reprezintă contribuţia UE).

Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele aprobate şi cele depuse, la nivelul POSDRU a fost de 356%.

Un număr de 1.806 proiecte depuse în cadrul Cererii de propuneri de proiecte nr.112 deschisă în anul 2011 pe Axa Prioritară 6, Domeniul major de intervenţie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”, au fost anulate prin Memorandum de Guvern, aprobat în data de 14 august 2012.

6 Pentru a utiliza o baza de calcul reala, rata de succes a fost calculată ca raport dintre proiectele aprobate și cele depuse din care au fost scăzute cererile de finanțare înregistrare pe CPP 112, respectiv 1.806, întrucât aceste cereri nu au intrat în procesul de evaluare.


2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

02,0004,0006,0008,000

10,00012,00014,00016,00018,000

Număr proiecte depuse

În tabelul de mai jos, este prezentată evoluţia ratei de succes în procesul de selecţie a cererilor de finanţare depuse:

An dereferinţă

Număr de proiecte Rata de succesdepuse aprobate2008 2.834 174 6,13%2009 5.249 1.690 32,19%2010 8.229 2.434 29,57%2011 10.204 2.993 29,33%2012 10.375 3.016 29%2013 14.892 3.084 20,7%2014 15.418 4.321 31,%2015 17.249 5.445 38%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

2,500

5,000

7,500

10,000

12,500

15,000

17,500

174

1,6902,434

2,993 3,016 3,0844,321

5,445

2,834

5,249

8,229

10,204 10,375

14,892 15,418

17,249

Nr. cereri de finantare aprobate Nr. cereri de finantare depuse

Pe parcursul implementării POSDRU, numărul cererilor de finantare aprobate a înregistrat o creştere cantitativă, însă cu toate acestea rata de succes (reprezentată de raportul dintre cererile de finanţare aprobate şi cele depuse), este de doar 38%.

Această situaţie ar fi putut fi cauzată de:

creşterea semnificativă a numărului de cereri de finanţare depuse (în special în anii 2009, 2010, 2011, 2013);

lansarea, în anul 2012 a doar 8 cereri de propuneri de proiecte, cu o valoare redusă, în vederea testării noii metodologii de evaluare de proiect, metodologie îmbunătăţită ca urmare a recomandărilor auditului CE;

complexitatea procesului de evaluare;


depuneri accelerate de cereri de finanţate ca urmare a ritmului accelerat de lansare menţinut de către Autoritatea de Management în cursul anului 2014 (iunie – august au fost lansate 5 CPP, octombrie - decembrie 11 CPP)

introducerea in ghidurile solicitantului – condiţii specifice a unor cerinţe noi, mai riguroase, fără a dezvolta un mecanism de promovare şi informare a priori.

implicarea scăzută a potenţialilor beneficiari în procesul de consultare publică iniţiat pentru fiecare ghid publicat, pecum şi în procesul de solicitare clarificări/lamuriri post publicare ghid;

calitatea redusă a cererilor de finanţare evaluate.

Evoluţia proiectelor aprobate, ca număr şi valoare, de la începutul implementării POSDRU este prezentată în graficele de mai jos. Acestea reflectă stadiile cumulative pe ani de implementare POSDRU (de ex., stadiul aferent anului 2010 ca număr de proiecte aprobate include și numărul proiectelor aprobate în anii anteriori – 2008 și 2009).

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

5001,0001,5002,0002,5003,0003,5004,0004,500 Număr proiecte apr...

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

1

2

3

4

5

6

Valoarea totală a proiectelor aprobate ...

Pe parcursul implementării POSDRU au fost încheiate cu beneficiarii 4.102 de contracte de finanţare, în valoare a contribuției publice eligibilă de aprox. 5,09 miliarde euro, din care aprox. 4,60 miliarde euro reprezintă contribuţia UE. Contribuţia UE la proiectele contractate reprezintă 144% din alocarea UE 2007 – 2013.


Evoluţia proiectelor contractate, ca număr şi valoare, pe parcursul implementării POSDRU, este prezentată în graficele de mai jos:

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

129

533

1962

2366 2449 2515

37674102

Număr proiecte contractate

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

0.5

1

1.5

2

2.53

3.5

4

4.5

5

5.5

Valoarea contribuţiei publice a proiectelor contractate (FSE + BS - mld. euro)


Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele aprobate şi proiectele contractate, la nivelul POSDRU, este de 75,33%.

Evoluţia ratei de succes în procesul de contractare a cererilor de finanţare aprobate:

An de referinţa Număr de cereriRata de succesaprobate contractate

2008 174 129 74,13%2009 1690 533 31,53%2010 2.434 1.811 74,40%2011 2.993 2.366 79,05%2012 3.016 2.449 81,20%2013 3.084 2.515 81,54%2014 4.321 3.767 88%2015 5.445 4.102 75,33%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

174

1690

2434

2993 3016 3084

4321

5445

129

533

1811

2366 2449 2515

3767

4102

Nr. cereri de finantare aprobate Nr. cereri de finantare contractate Pe parcursul implementării POSDRU au fost reziliate 307 contracte de finanţare în valoare totală de aprox. 284,29 mil. euro, din care 253,72 mil. euro contribuţie FSE.

Cele mai multe proiecte reziliate au fost în cadrul AP 5 (94 contracte), în valoare totală de aprox. 66,32 mil. euro, din care aprox. 58,80 mil. euro, contribuţia FSE.


Motivele principale de reziliere au fost imposibilitatea asigurării resurselor financiare, cauzată de cadrul socio-economic nefavorabil. Alte motive care au condus la rezilierea contractelor sunt:

Solicitarea beneficiarilor de a rezilia ca urmare a Deciziei 53/13.12.2010 de modificare a contractului de finanţare strategic/grant ca urmare a modificărilor legislative, precum şi notificarea pentru modificarea bugetului proiectului – anexa la contractul de finanţare urmare a implementării mecanismelor prevăzute în Ordinul 1527/2010, a Deciziei 9/23.02.2011pentru modificarea contractului de finanţare strategic/de grant cu privire la condiţiile prefinanţării, pentru beneficiarii care au solicitat prefinanţare în condiţiile contractului de finanţare şi nu au primit prefinanţarea şi Deciziei nr. 16/4.08.2011 pentru modificarea contractului de finantare strategic/grant, cu privire la condiţiile prefinanţării, pentru beneficiarii care au proiecte în implementare;

Solicitarea beneficiarilor de a rezilia ca urmare a Deciziei 8/02.09.2011 – modelul cadru de notificare către beneficiarii de finanţare nerambursabilă pentru modificarea contractului de finanţare de tip strategic/grant ca urmare a modificărilor legislative referitoare la condiţiile acordării prefinanţării pentru beneficiarii care au proiecte în implementare;

Solicitantul nu a identificat o soluţie în vederea deblocării proiectului, nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de vedere financiar;

Solicitare din partea beneficiarilor de a rezilia datorită restructurărilor şi reorganizărilor de la nivelul companiilor;

Imposibilitatea beneficiarilor de a recruta şi angaja specialişti corespunzători din exterior în vederea desfăşurării activităţilor proiectului;

Imposibilitatea beneficiarului de a asigura resursele financiare necesare implementării proiectului;

Nerespectarea termenului privind transmiterea primei cereri de rambursare intermediară în maxim 6 luni de la data acordării prefinanţării sau în maxim 6 luni de la data începerii implementării proiectului;

Solicitare de reziliere a contractului de finanţare din partea beneficiarului pe motivul situaţiei economice generale, ceea ce a condus la imposibilitatea continuării implementării

proiectului; Beneficiarul nu a efectuat activităţile în cadrul proiectului; Conflict de interese în achiziții publice; Scoaterea din producţie a angajaţilor, din cauza implicării unui număr destul de mare de

angajaţi în participarea la cursuri; Imposibilitatea atingerii grupului ţintă; Neeligibilitatea Beneficiarului, conform constatatării formulate în raportul Autorităţii de

Audit, la data semnării Contractului de finantare; Urmare a vizitelor de monitorizare/alerte de nereguli – lipsa documentelor privind

desfăşurarea activităţilor proiectului, lipsa spaţiului destinat activităţilor proiectului, etc. ; Urmare a neîndeplinirii clauzei suspensive - documentele nu au fost depuse in termenul de

20 de zile precizat in contractul de finanţare, datorii la bugetul de stat consolidat/bugetele locale; solicitări din partea beneficiarilor la renunţarea contractului, neeligibilitate parteneriat, capacitate financiară etc.


Repartizarea pe axe prioritare a contractelor reziliate pe parcursul implementării POSDRU este prezentată în graficele de mai jos:

AP 1 AP 2 AP 3 AP 4 AP 5 AP 60

102030405060708090

Număr de proiecte reziliate, pe axe prioritare

AP 1 AP 2 AP 3 AP 4 AP 5 AP 60

1020304050607080

Valoarea FSE a proiectelor reziliate, pe axe prioritare - mil. euro

Pe parcursul implementării POSDRU, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 3,39 mld . euro din care:

663,38 milioane euro reprezintă suma acordată ca prefinanţare ( 18% din totalul plăţilor); 2,37 miliarde euro reprezintă suma rambursată – FSE şi buget de stat - ( 82% din

totalul plăţilor).

Evoluţia valorii prefinanţărilor şi rambursărilor de la implementarea POS DRU 2007-2013:

An Total plăţi către beneficiari

Valoarea prefinanţării

% din total plăţi

Valoare rambursare

% din total plăţi

Valoare rambursare CE

2008 22.564.488,47 22.564.488,47 100,00 0,00 0


2009 63.460.858,98 54.001.143,68 85,09 9.459.715,96 14,91 1.467.417,28

2010 452.210.431,48 396.793.124,61 87,75 55.417.306,65 12,25 19.773.220,85

2011 862.825.880,70 530.423.670,28 61,48 332.402.210,42 38,52 190.329.482,06

2012 1.216.303.415,96 545.381.581,59 44,84 670.921.834,36 55,16 268.847.581,33

2013 1.821.723.382,43 553,542,371 30,38 1.268.181.011 70 1.081.768.303

2014 2,258,050,299 625,838,682 28 1,632,211,617 72 1.451.351.293,99

2015 3,100,828,939 662,438,387.7 21 2,107,889,29179

1.728.860.694,10

2016 3,397,308,396 663,386,278 18 2,377,271,03082

2.188.628.723,147

Evoluţia plăţilor pe parcursul implementării POSDRU este prezentată în graficul de mai jos:

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 20160

102030405060708090

100100

85.09 87.75

61.84

44.84

30.38 2821 18

0

14.91 12.25

38.52

55.16

70 7279 82

% prefinantare % rambursare

7 Din care 451.898.849 euro reprezintă prefinanțare, iar 1.736.729.874,14 euro reprezintă rambursări pentru cererile de plată intermediare.


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 20160

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500 Total plăţi către beneficiari (mil. euro)

Indicatorii fizici

Monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor POSDRU se realizează prin intermediul indicatorilor fizici, specifici fiecărei axe prioritare. Evoluţia acestor indicatori este prezentată la secţiunea 3. „Implementarea pe priorităţi”.

Totodată, sunt monitorizaţi indicatorii statistici comuni programelor finanţate din FSE, stabiliţi în Anexa XXIII a Reg. Nr.1828/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a căror situaţie este prezentată la secţiunea referitoare la „Participare pe grupuri ţintă”.

2.1.3 Informaţii financiare

Până la data de 10 februarie 2017, a fost transmis de către AM la ACP un număr de 94 de declaraţii de cheltuieli, iar de către ACP la CE un număr de 48 de cererii de plată intermediare (cheltuieli certificate, AP 49 aferenta declarației de cheltuieli finala 94 fiind in procesare la nivelul ACP). Declarația de cheltuieli finală (DC 94) a fost revizuită și transmisă către ACP in data de 07 februarie 2017 cu o valoare FSE de 538.095.487,49 euro (calculat la cursul infoeuro 31 decembrie 2016 = 4.5172).

În tabelul de mai jos, este prezentată situația totală a cheltuielilor eligibile certificate până la 05.08.2016.

Finanţarea totală a

programului operaţional (FSE şi BS)

- euro -

Baza de calcul a contribuţiei

Uniunii(cost public sau

total)- euro -

Suma totală a cheltuielilor

eligibile certificate plătite de

beneficiari- euro -

Contribuţia publică

corespunzătoare - euro1 -

Rată de execuţie în procente

(%)

A b c d e=d/a*100Axa Prioritară 1Educaţia şi formarea profesională în sprijinul

1.011.788.814 1.011.788.814 597.149.464,06 560.155.667,85 55,37%




- euro -



total)- euro -



beneficiari- euro -




(%)

A b c d e=d/a*100creşterii economice şi dezvoltării bazată pe cunoaştere- FSE

Din care cheltuieli de tip FEDR8 101.178.881,40 101.178.881,40 32.421.060,35 30.418.310,26 30,07%

Axa Prioritară 2Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii- FSE

706.789.594 706.789.594448.120.838,94 429.206.867,10 60,73%

Din care cheltuieli de tip FEDR 70.678.959,40 70.678.959,40 29.392.373,33 28.212.284,93 39,91%

Axa Prioritara 3Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor- FSE

519.656.411 519.656.411 346.027.776,91 332.051.496,34 63,90%


Axa Prioritara 4Modernizarea Serviciului Public de Ocupare- FSE 195.541.719 195.541.719

95.251.993,79 95.251.993,79 48.72%


Axa Prioritara 5Promovarea măsurilor active de ocupare- FSE 593.356.044 593.356.044

546.171.879,49 524.297.983,07 88,37%


Axa Prioritara 6Promovarea incluziunii sociale- FSE

644.007.986 644.007.986 588.905.398,08 571.598.967,04 88,76%


Axa Prioritara 7Asistenţă tehnică- FSE 93.610.556 93.610.556 11.346.738,28 11.346.738,28 12,13%

Din care cheltuieli de tip 3.744.422,24 3.744.422,24 108,04%

8 Această coloană se completează doar în cazul unui raport final de implementare, în situaţia în care programul operaţional este cofinanţat prin FEDR sau prin FSE, în care se recurge la opţiunea prevăzută la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.; *Calculat la cursul inforeuro 31 decembrie 2015=4,4467




- euro -



total)- euro -



beneficiari- euro -




(%)

A b c d e=d/a*100

FEDR 4.045.455,95 4.045.455,95

Total general 3.764.751.124 3.764.751.124 2.632.974.089,55 2.523.909.713,47 67,04%

Declarația finală conține 4243 cereri de rambursare (1.038 cereri aferente apelurilor vechi, 2.848 cereri aferente apelurilor vechu, 357 cereri pentru asistență tehnică), cu o valoare a cheltuielilor eligibile de 2.920.611.190,03 lei (646.553.437,98 euro) din care:

Cheltuieli curate aferente apelurilor vechi (call ≤ 114) in valoare de 398.271.533,18 lei Cheltuieli pentru proiecte aflate sub incidenta art.95/R 1083 curate aferente apelurilor vechi

(call ≤ 114) în valoare de 193.465.363,64 lei Cheltuieli curate aferente apelurilor noi (call ≥ 115) in valoare de 1.893.545.025,70 lei Cheltuieli pt. proiectel aflate sub incidența art.95/R 1083 curate aferente apelurilor noi (call

≥ 115) in val. de 289.840.893,77 lei Cheltuieli curate pentru asistență tehnică în valoare de 145.488.373,74 lei

Având în vedere declarația de cheltuieli finală, precum și rata de certificare la nivelul ACP a cheltuielilor programului, rata de execuție finală pentru POSDRU ar putea atinge valoarea de 87%.

Situaţia utilizării alocării FSE 2007 – 2013 din perspectiva regulii n+3/n+2Mln. euro

Alocare UE*Avans

CE2007-2015*

*

Cereri de plată

intermediare

transmise la CE2007- 2016

Total avans + Declaraţ

ii de cheltuiel

i2007- 2016

Risc n+3

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

365,64 488,08 573,92 631,09 425.93 715,37 451.89 2.324,84 2.776,73 0 0 276,1 0 0 0

În perioada 2009 – iulie 2016, AMPOSDRU a transmis Autorității de Certificare si Plată, un număr de 93 de declarații de cheltuieli, cu o valoare totală FSE de 3,292,423,123,85 euro.

Aceste declarații de cheltuieli au fost incluse în Aplicații de Plată și transmise de către ACP spre rambursare Comisiei Europene. Aplicația de plată nr. 49 aferentă declarației de cheltuieli finală 94 fiind in procesare la nivelul ACP). Declarația de cheltuieli finală (DC 94) a fost revizuită și transmisă către ACP in data de 07 februarie 2017 cu o valoare FSE de 538.095.487,49 euro (calculat la cursul infoeuro 31 decembrie 2016 = 4.5172).


Valoarea totală certificată de ACP și trimisă Comisiei Europene în perioada 2009 – 2016 (AP 1 – AP 48) a fost de 2.354.578.413,29 euro inclusiv cu top-up. Suma certificată a inclus și corecțiile forfetare și individuale implementate de România anterior transmiterii la CE.

La nivelul Aplicațiilor de plata 47 și 48 au existat diferențe între valoarea aplicațiilor de plată și suma generată automat de SFC, după cum urmează:

Aplicația intermediară de plată nr.47 în valoarea de 344.561.280,83 euro suma generată automat de SFC fiind de 324.175.321,63 euro. Diferența de 20.385.959,21 euro față de suma rezultată din Tabelul de calcul al AP 47 reprezintă depășirea sumei alocate prin Decizia CE C(2007)5811 pentru axa prioritară 5;

Aplicația intermediară de plată nr.48 în valoarea de 90.380.568,69 euro suma generată automat de SFC fiind de 81.030.335,97 euro. Diferența de 9.350.232,72 euro față de suma rezultată din Tabelul de calcul al AP 47 reprezintă depășirea sumei alocate prin Decizia CE C(2007)5811 pentru axa prioritară 5

2.1.3 Informaţii privind defalcarea utilizării fondurilor pe categorii

În cadrul POSDRU au fost identificate 12 teme prioritare în conformitate cu Anexa II a Reg. nr.1828/2006, după cum urmează:

62 Dezvoltarea sistemelor şi strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii în cadrul firmelor; formare şi servicii pentru angajaţi în vederea îmbunătăţirii capacităţii lor de adaptare la schimbare; promovarea antreprenoriatului şi inovării

63 Conceperea şi difuzarea formelor inovatoare şi mai productive de organizare a muncii

65 Modernizarea şi consolidarea instituţiilor pieţei forţei de muncă66 Implementarea măsurilor active şi preventive pe piaţa forţei de muncă69 Măsuri de îmbunătăţire a accesului la ocupare şi la creşterea participării

durabile şi progresului femeilor în ocupare pentru reducerea segregării bazate pe sex pe piaţa forţei de muncă şi reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie, în special prin facilitarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente.

71 Modalităţi de integrare în muncă şi de reinserţie pe piaţa forţei de muncă pentru persoanele defavorizate; combaterea discriminării în accesul şi promovarea pe piaţa muncii şi măsuri de încurajare a acceptării diversităţii la locul de muncă

72 Proiectarea, introducerea şi implementarea reformelor în sistemele de educaţie şi de formare pentru dezvoltarea ocupabilităţii, îmbunătăţirea relevanţei pieţei muncii a învăţământului şi educaţiei profesionale iniţiale, actualizarea aptitudinilor personalului de formare în scopul favorizării inovaţiei şi a unei economii bazate pe cunoaştere

73 Măsuri pentru creşterea participării în educaţie şi la formare pe tot parcursul vieţii, inclusiv prin acţiuni de reducere a abandonului şcolar precoce şi a segregării persoanelor în funcţie de sex, precum şi îmbunătăţirea accesului la educaţia şi formarea iniţială, profesională şi superioară de calitate

74 Dezvoltarea potenţialului uman în domeniul cercetării şi inovării, în special prin 25

Raport final de implementare

intermediul studiilor post-absolvire şi formarea profesională a cercetătorilor şi activităţi de relaţionare dintre universităţi, centre de cercetare şi firme

80 Promovarea parteneriatelor, pactelor şi iniţiativelor prin relaţionarea actorilor relevanţi

85 Pregătirea, implementarea, monitorizarea şi controlul86 Evaluare şi studii; informare şi comunicare

Pentru forma de finanţare, a fost identificat un singur cod: 01 – Ajutor nerambursabil, iar pentru teritoriu codurile sunt: 00 – Neaplicabil, 01 – Urban, 05 – Zonele rurale şi 09 - Zona de cooperare transnaţională.

Pentru activitatea economică au fost identificate următoarele coduri:17 – Administraţie publică;18 – Educaţie;20 – Munca socială, comunitară, servicii sociale şi personale;22 – Alte servicii nespecificate;00 – Neaplicabil.

CodDimensiunea 1

CodDimensiunea 2

CodDimensiunea 3

CodDimensiunea 4

CodDimensiunea 5

SumaEuro*

Tema prioritară

Forma de finanţare Teritoriu Activitatea

economică Localizare

62 01 00 18 RO 511,128,802.03

63 01 00 22 RO 265,109,773.31

65 01 01 17 RO 178,157,978.58

66 01 00 22 RO 471,095,507.34

66 01 05 22 RO 345,566,308.62

69 01 00 20 RO 282,120,970.05

71 01 00 20 RO 590,007,793.26

72 01 00 18 RO 1,149,191,837.89

73 01 00 18 RO 302,611,102.36

74 01 00 18 RO 380,315,880.31

80 01 01 00 RO 66,977,963.39

80 01 09 00 RO 13,699,317.63

85 01 01 00 RO 47,510,921.11

86 01 01 00 RO 1,453,585.35

Total 4,604,947,741.21


*Sumele reprezintă contribuţia UE la valoarea proiectelor contractate, transformate în euro la cursul inforeuro valabil în luna decembrie 2015 (1 euro = 4,4467 lei).

Contribuţia FSE la proiectele contractate este distribuită inegal în finanţarea pe teme prioritare.

Astfel, cea mai mare pondere (24,96%) o au operaţiunile finanţate în cadrul temei 72 ”Dezvoltarea sistemelor şi strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii în cadrul firmelor; formare şi servicii pentru angajaţi în vederea îmbunătăţirii capacităţii lor de adaptare la schimbare; promovarea antreprenoriatului şi inovării”, urmate, la o distanţă semnificativă de cele aferente temei 66 „Implementarea măsurilor active şi preventive pe piaţa forţei de muncă” ( 17.73%). Tema 71 ”Modalităţi de integrare în muncă şi de reinserţie pe piaţa forţei de muncă pentru persoanele defavorizate; combaterea discriminării în accesul şi promovarea pe piaţa muncii şi măsuri de încurajare a acceptării diversităţii la locul de muncă” are o pondere de 12,81%, tema 62 ”Dezvoltarea sistemelor şi strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii în cadrul firmelor; formare şi servicii pentru angajaţi în vederea îmbunătăţirii capacităţii lor de adaptare la schimbare; promovarea antreprenoriatului şi inovării ” are o pondere de 11,10% iar tema 74 ”Dezvoltarea potenţialului uman în domeniul cercetării şi inovării, în special prin intermediul studiilor post-absolvire şi formarea profesională a cercetătorilor şi activităţi de relaţionare dintre universităţi, centre de cercetare şi firme” are o pondere de 8,26%. Ponderea cea mai mică este distribuită temelor 85 „Pregătirea, implementarea, monitorizarea şi controlul” (1%) şi 86 „Evaluare şi studii; informare şi comunicare” (0,03%).

Distribuţia contribuţiei comunitare pe teme prioritare este prezentată în graficul de mai jos:


2.1.5 Participanţii la operaţiunile finanţate din FSE9

Până la data de 31 decembrie 2015, a fost înregistrată participarea a 4.028.968 persoane la operaţiunile finanţate din FSE, cu mult peste ținta POSDRU 2007 – 2013 de 1.650.000 persoane.

1 NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE PRIN FSE

Cumulativ2007-2015

Pondere10 Explicație

2 Numărul persoanelor intrate în program 4.028.968 100% 2/23 Numărul persoanelor ieşite din program 3.917.065 97% 3/24 Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile

finanţate din FSE0 0 NA

5 DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GEN6 Bărbaţi 1.631.136 40% 6/17 Femei 2.397.832 60% 7/18 DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCII9 Numărul total de persoane ocupate, din care: 1.496.652 37% 9/110 Liber profesionişti 85.865 6% 10/911 Numărul total de şomeri, din care: 733.699 18% 11/112 Şomeri pe termen lung 258.230 69% 12/1113 Numărul total de persoane inactive, din care: 1.752.965 44% 13/114 Persoane inactive din educaţie şi formare

profesională1.008.748 58% 14/13

15 DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ16 Tineri (15-24) 1.201.517 30% 15/117 Vârstnici (55-64) 208.043 5% 17/118 DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT

LEGISLAŢIEI NAŢIONALE19 Participanţi din cadrul minorităţilor 278.483 7% 19/120 Imigranţi 1.271 0% 20/121 Persoane cu dizabilităţi 55.251 1% 21/122 Persoane din alte grupuri dezavantajate 1.058.064 26% 22/123 DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONAL24 Persoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 1.508.237 37% 24/125 Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED

3)1.155.685 29% 25/1

26 Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4)

148.111 4% 26/1

27 Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6)

1.111.792 28% 27/1

POSDRU a facilitat aplicarea principiului egalității de gen, ponderea femeilor sprijinite în totalul participanților FSE (68%) fiind cu peste 17 puncte procentuale mai mare decât ponderea femeilor în totalul populației României (51%).

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a sprijinit toate categoriile de persoane de pe piața muncii: inactive (44%), ocupate (37%) sau șomere (18%).

Persoanele inactive reprezintă grupul cu ponderea cea mai mare în totalul persoanelor sprijinite prin

9 Datele despre participanții FSE au fost raportate de către organismele intermediare, cu excepția DMI 3.3 și 6.4, care se află în gestiunea directă a AM POSDRU. Datele privind statisticile naționale au fost preluate de la Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO10 Diferențele provin din rotunjiri


POSDRU. Acest fapt evidențiază preocuparea pentru copii și tineri în vederea creșterii calității și accesului la educație, precum și prevenirii abandonului școlar. Totodată, evidența datelor demonstrează că programul a acționat într-adevăr pentru atragerea pe piața forței de muncă a cât mai multor persoane inactive, acest fapt reprezentând unul dintre obiectivele majore ale POSDRU.

Deși ponderea șomerilor în grupul țintă este cea mai mică în comparație cu grupul persoanelor ocupate și acela al persoanelor inactive, sprijinul FSE pentru șomeri este semnificativ. Acest fapt este evident atunci când se compară structura grupului țintă cu cea a forței de muncă în România.

69% dintre șomerii sprijiniți din POSDRU sunt șomeri pe termen lung, cu 37 puncte procentuale mai mult decât situația existentă pe plan național, unde proporția șomerilor pe termen lung în totalul șomerilor este de aproximativ 32%.

POSDRU a avut în vedere și sprijinirea persoanelor ocupate pentru creșterea competențelor, precum și pentru adaptarea la evoluțiile pieței forței de muncă și ale contextului socio-economic general.

Datele scot în evidență preocuparea față de tineri, deoarece 30%11 dintre persoanele sprijinite provin din rândul acestui grup, cu 12% mai mult decât ponderea tinerilor (15-24 ani) în totalul populației României.

11 Ponderea tinerilor (15-24 ani) în totalul populației României este de 11%, conform bazei de date TEMPO a INS29


POSDRU a sprijinit participanți cu niveluri diverse de educație. În acest sens, datele relevă un ușor accent al sprijinului asupra persoanelor cu nivel redus de instruire (37%), urmat de la distanță de 8 puncte procentuale de persoanele care au absolvit învăţământul secundar superior, respectiv 9 puncte procentuale de cele care au absolvit învățământul universitar și postuniversitar.

Analizele de mai sus sunt detaliate la nivelul fiecărei axe și făcărui domeniu major de intervenție în cadrul secţiunii 3 „Implementarea pe priorităţi”.

2.1.6 Finanţare recuperată sau reutilizată

Identificarea neregulilor şi recuperarea debitelor

În cadrul POSDRU 2007-2013, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane asigură managementul neregulilor prin Serviciul Antifraudă şi Constatare Nereguli şi prin structurile organizate în acest scop în cadrul Organismelor Intermediare în baza acordurilor de delegare, structuri organizate în baza prevederilor OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Protecția intereselor financiare ale CE și lupta împotriva fraudei constituie un domeniu de responsabilitate comună a CE și a statelor membre. Unul dintre obiectivele stringente ale CE, care s-a regăsit pe agenda fiecărui Stat Membru a fost instituirea unor sisteme de control, investigare, monitorizarea neregulilor cât mai eficiente, care să asigure îndeplinirea obiectivului general al politicilor de coeziune a UE în intervalul 2007 – 2013.

Atât Autoritatea de Management cât şi Organismele Intermediare au întâmpinat dificultăţi pe perioada implementării POSDRU 2007-2013 din cauza personalului insuficient de la nivelul structurilor responsabile de activitatea de management a neregulilor şi constatare a creanţelor.


Atât rapoartele realizate de către Autoritatea de Audit cât şi rapoartele Curţii Europene de Conturi au evidenţiat o supraîncărcare de sarcini la nivelul acestor structuri. Autoritatea de Management a realizat situaţii cu privire la încărcarea de sarcini a personalului însă din cauze externe care nu sunt sub controlul AM aceste probleme nu au fost soluţionate sau au fost soluţionate temporar.

La nivelul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (inclusiv a Organismelor Intermediare) sunt înregistrate un număr de 5455 de sesizări, din care 5141 suspiciuni de neregulă si 314 suspiciuni de fraudă aferente POSDRU 2007 – 2013, care pot fi detaliate astfel: un procent de aproximativ 40% sunt sesizări aferente unor Rapoarte de Audit emise de către

Autoritatea de Audit, Comisia Europeană, Curtea Europeană a Auditorilor şi verificări ale Autorităţii de certificare şi Plată;

aproximativ 48% sunt sesizări interne, respectiv sesizări primite de la structurile implicate în gestionarea POSDRU 2007-2013 cum ar fi compartimentele de contractare, compartimentele economice, compartimentele de verificare proiecte sau AMPOSDRU;

aproximativ 12% sunt sesizări externe primite prin sistem whistle blowing sau primite de la alte entităţi cum ar fi DLAF, OLAF, DNA etc.

Suspiciunile de neregulă au vizat în principal următoarele domenii: Cheltuielile salariale privind echipa de management, experți pe termen lung, experți pe termen

scurt, personal auxiliar și administrativ – cheltuieli salariale decontate peste numărul maxim de ore admis, fie la un nivel care depășește plafoanele din Ghidurile Solicitantului și/sau legislația națională;

Conflict de interese; Cheltuieli de personal aferente unor experţi care nu se încadrează în condiţiile stabilite prin

Contractul de Finanţare/Ghidul Solicitantului/legislaţie; Cheltuieli de personal aferente unor activităţi similare desfăşurate fie în cadrul aceluiaşi

proiect fie în cadrul unor proiecte diferite; Nerespectarea regulilor în domeniul achizițiilor, respectiv încălcarea principiului tratamentului

egal, utilizarea de criterii de calificare şi selecţie restrictive şi a unor factori de evaluare nelegali;

Nerespectarea procentelor reglementate prin Contractul de finanțare și Ghidul solicitantului privind cheltuielile generale de administrație, cheltuieli de tip FEDR, cheltuielil aferente managementului de proiect;

Cheltuieli aferente grupului țintă, respectiv eligibilitatea grupului țintă; Nerespectarea principiului managementului financiar riguros, în special în ceea ce privește

cheltuielile de tip FEDR; Neîndeplinirea indicatorilor asumați prin Cererea de finanțare; Rambursarea cheltuielilor cu comisioanele ITM și comisioanele bancare care reprezintă

cheltuieli neeligibile; Cheltuieli aferente subvenţiilor şi burselor acordate nejustificat; Ajutor de stat acordat necuvenit.

Suspiciunile de fraudă au vizat în principal următoarele domenii:


conflict de interese - experții implicați în implementarea proiectelor au fost implicați și în evaluarea acestora;

dubla finanțare - cheltuieli decontate pentru aceleasi activitati in cadrul unui proiect; beneficiari cu proiecte multiple in care sunt finantate aceleasi cheltuieli, aceleasi activitati, acelasi grup tinta;

utilizarea de documente și declaratii false - atat în etapa de evaluare cât și în etapa de rambursare;

cheltuieli cu resursele umane - solicitarea la plata a unor cheltuieli cu salariile aferente unor activități nerealizate, realizate cu încălcarea legislației în domeniul muncii;

utilizarea prefinanțării în alte scopuri decât pentru finanțarea cheltuielilor proiectului.

AM POSDRU a acordat o importanţă deosebită activităţilor de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană.

Măsurile întreprinse în vederea eliminării sau diminuarii consecinţelor neregulilor, au vizat: Realizarea de activităţi de informare a beneficiarilor de finanţare cu privire la prevenirea

neregulilor şi a apariţiei situaţiilor de conflict de interese. Emiterea de instrucţiuni de către Autoritatea de Management cu privire la implementarea

programului pentru o interpretare unitară a prevederilor contractelor de finanţare; Realizarea modificărilor procedurale la nivelul Autorităţii de Management şi/sau Organismelor

Intermediare fie ca urmare a constatărilor Autorităţii de Audit/Autorităţii de Certificare şi Plată/Curţii Europene de Conturi/Comisiei Europene;

Elaborarea şi implementarea unei Proceduri de evaluare a riscului de fraudă şi stabilirea de măsuri de combatere a acestor riscuri;

Organizarea de misiuni de control încrucişat coordonate de către Autoritatea de Management; Realizarea de activităţi de instruire a personalului implicat în gestionarea programului

operaţional pentru a se asigura o desfăşurare corespunzătoare a activităţilor;

Scopul acţiunilor desfăşurate a fost de a asigura verificarea atingerii obiectivelor proiectului şi a indicatorilor propuşi, de a preveni plata unor costuri neeligibile către beneficiari contractelor de finanţare nerambursabilă, prevenirea, detectarea, corectarea eventualelor nereguli, recuperarea sumelor plătite necuvenit, precum şi de a armoniza controalele realizate, prin definirea unor cerinţe specifice care să asigure că proiectele au fost implementate în conformitate cu clauzele contractuale, regulamentele CE şi legislaţia naţională.

Totodată, procedura operațională Managementul Neregulilor a fost revizuită ori de câte ori a fost necesar, având în vedere recomandările formulate în rapoartele de audit, modificările legislative și organizatorice intervenite.

Numărul de sesizări de neregulă/fraudă a înregistrat o variație considerabilă de la un an la altul, după cum urmează:

Anul 2009 - 2 sesizări de neregulă/fraudă din care 2 confirmate; Anul 2010 - 37 sesizări de neregulă/fraudă din care 35 au fost confirmate;


Anul 2011- 95 sesizări de neregulă/fraudă din care 94 au fost confirmate; Anul 2012 - 1054 sesizări de neregulă/fraudă din care 896 au fost confirmate; Anul 2013 - 1117 sesizări de neregulă/fraudă din care 836 au fost confirmate; Anul 2014 - 905 sesizări de neregulă/fraudă din care 685 au fost confirmate; Anul 2015 - 992 sesizări de neregulă/fraudă din care 668 au fost confirmate; Anul 2016 - 1253 sesizări de neregulă/fraudă din care 530 au fost confirmate.

In total au fost înregistrate un număr de 5141 suspiciuni de neregulă și 314 suspiciuni de fraudă.


Evoluția neregulilor, titlurilor de creanţă şi a debitelor stabilite se prezintă astfel:Anul de referinta

Nr. total de sesizări de

neregulă/frauda (inclusiv

sesizări in investigatii)

Nr. total de

suspiciuni de

fraudă

Nr. total titluri de creanță

emise (inclusiv PV-uri anulate si PV-uri emise

ca urmare a contestatiilor solutionate)

Valoarea eligibila aferenta creanței bugetare

stabilită cf. titlurilor de creanță (lei)

Valoarea eligibila aferenta creanței bugetare

stabilită cf. titlurilor de

creanță (euro)1

Valoare eligibila aferenta creanței bugetare

recuperată (lei)

Valoare eligibila aferenta creanței bugetare

recuperată (euro)1

Valoare eligibila aferenta creanței

bugetare de recuperat (lei)

Valoare eligibila aferenta creanței

bugetare de recuperat

(euro)1

2009 2 0 2 206,931.00 46,535.86 206,931.00 46,535.86 0.00 0.002010 37 0 44 4,907,982.01 1,103,735.81 4,846,289.84 1,089,862.11 61,692.17 13,873.702011 95 8 118 11,579,933.22 2,604,163.36 4,523,366.54 1,017,241.22 7,056,566.68 1,586,922.142012 1054 64 879 29,850,439.26 6,712,942.02 13,793,919.87 3,102,057.68 16,056,519.39 3,610,884.342013 1117 58 1077 60,434,693.31 13,590,908.61 32,230,493.42 7,248,182.57 28,204,199.89 6,342,726.042014 905 32 836 84,105,473.89 18,914,132.70 38,980,547.81 8,766,174.42 45,124,926.08 10,147,958.282015 992 29 869 154,718,527.73 34,794,010.78 65,939,816.60 14,828,933.05 88,778,711.13 19,965,077.732016 1253 123 1270 79,383,454.14 17,852,217.18 27,740,602.14 6,238,469.46 51,642,552.00 11,613,680.26

Total POSDRU 2007-2013

5455 314 5095 425,187,434.56 95,618,646.31 188,261,967.22 42,337,456.37 236,925,167.34 53,281,122.48

1 curs inforeuro din luna decembrie 2015 = 4.446

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 RAPORTUL FINAL DE IMPLEMENTARE - draft

34

Informaţiile cu privire la valorile creanţelor bugetare pot diferi faţă de cele din Rapoartele anuale de implementare deoarece s-au actualizat informaţiile referitoare la debitele anulate ca urmare a admiterii integrale sau partiale a contestaţiilor/anulări integrale sau parţiale ca urmare a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

Mai jos redăm grafic evoluția privind valoarea creanțelor bugetare stabilite versus valoarea creanțelor bugetare recuperate și rămase de recuperate, pentru perioada 2009 – 2016 şi evoluția suspiciunilor de neregulă/fraudă versus titlurile de creanță emise.

Grafic 1:

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total POSDRU

2007-2013

0.00

50,000,000.00

100,000,000.00

150,000,000.00

200,000,000.00

250,000,000.00

300,000,000.00

350,000,000.00

400,000,000.00

450,000,000.00

Evoluția privind valoarea creanțelor bugetare stabilite versus val-oarea creanțelor bugetare recuperate și rămase de recuperate,

pentru perioada 2009 – 2016

Valoarea eligibila aferenta creanței bugetare stabilită cf. titlurilor de creanță (lei)Valoare eligibila aferenta creanței bugetare recuperată (lei)Valoare eligibila aferenta creanței bugetare de recuperat (lei)


35

Grafic 2:

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total POSDRU

2007-2013

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2 37 95

1054 1117 905 992 1253

5455

0 0 8 64 58 32 29 123 3142 44 118879 1077 836 869

1270

5095

Evolutia sesizarilor de neregula/frauda, a sus-piciunilor de frauda si a titlurilor de creanta

Nr. total de suspiciuni de neregulă/frauda (inclusiv suspiciunile in investigatii)Nr. total de suspiciuni de fraudăNr. total titluri de creanță emise (inclusiv PV-uri anulate si PV-uri emise ca urmare a contestatiilor solutionate)

Situația referitoare la acțiunile întreprinse de către serviciul antifraudă şi constatare nereguli în vederea prevenirii neregulilor, pot fi astfel sintetizate:

Au fost emise instrucţiuni de către Autoritatea de Management cu privire la implementarea programului pentru o interpretare unitară a prevederilor contractelor de finanţare;

Au fost realizate modificări procedurale la nivelul Autorităţii de Management şi/sau Organismelor Intermediare fie ca urmare a constatărilor Autorităţii de Audit/Autorităţii de Certificare şi Plată/Curţii Europene de Conturi/Comisiei Europene;

A fost elaborată şi implementată o Procedură de evaluare a riscului de fraudă şi au fost stabilite măsuri de combatere a acestor riscuri;

Organizarea de misiuni de control încrucişate coordonate de către Autoritatea de Management; Au fost realizate activităţi de instruire a personalului implicat în gestionarea programului operaţional

pentru a se asigura o desfăşurare corespunzătoare a activităţilor;

2.1.7 Analiză calitativă

Analiza rezultatelor

Analiza rezultatelor obținute este prezentată detaliat în secțiunea 3. „Implementarea pe priorităţi”.

Egalitatea de şanse

Principiului egalității de șansă reprezintă la nivelul POSDRU o temă orizontală, o valoare fundamentală recunoscută și aplicată la toate paliere de implementare, în intensitatea și relevanța fiecărei etape a programului operațional, astfel încât dacă în 2007-2008 acest pricipiul se regăsea ”declarativ” în toate documentele implementare ale POSDRU (Documentul Cadru de Implementare al POSDRU, criteriile de selecție stabilite pentru procesul de evaluare şi selecție a proiectelor, procedura de selecție a membrilor în Comitetul de Monitorizare), în perioada de implementare efectivă a programului 2008-2015 reprezintă perioada de recunoștere/asumare și monitorizare a respectării acestui principiul la nivelul:


contractării (contractarea de proiecte care au ca scop promovării egalității de şanse şi de gen pe piața muncii – AP 6, DMI 6.3 „Promovarea egalității de şanse pe piața muncii” în cadrul căruia până la 31 decembrie 2015, au fost aprobate 59 de cereri de finanțare, fiind semnate 52 contracte cu o valoare a contribuției UE de aprox. 115,62 mil. euro.

selectării grupului țintă (în toate proiectele implementate POSDRU a fost asigurat accesul nediscriminatoriu al participanților, indiferent de vârstă, gen, rasă, origine etnică, origine socială, etc., luându-se în considerare toate politicile şi practicile din acest domeniu, astfel încât să nu apară nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință).

componenței echipelor de implementare a proiectelor (prin reprezentarea echitabilă a bărbaților şi femeilor, recrutarea personalului echipei de implementare şi selectarea experților necesari implementării proiectelor, precum şi remunerarea acestora realizându-se în în funcție de pregătirea profesională, experiența în raport cu cerințele postului şi activitatea desfăşurată)

Misiunile de verificare şi monitorizare a proiectelor desfăşurate de AMPOSDR/ OIR au avut ca obiectiv și observarea/recunoșterea situațiilor în care nu sunt respectate obligațiile contractuale ale beneficiarilor în ceea ce privește principiul egalității de șanse. În urma acestor misiuni, concluzia pentru întreaga perioadă de implementare este că la nivelul fiecărui proiect dezvoltat prin POSDRU, beneficiari au respectat principiul egalității de şanse.

Ca o confirmare a constatărilor din misiunile de verificare și monitorizare, evaluarea realizată în anul 2012 în cadrul proiectului „Evaluarea modului în care prevederile din domeniul oportunităților egale au fost transpuse în cadrul aferent Instrumentelor Structurale din România” concluzionează asupra faptului că POS DRU este un program cu cele mai bune practici în ceea ce priveşte implementarea principiului egalității. Raportul de evaluare dezvoltă acestă concluzie afirmând că pentru a pune în aplicare a obiectivele specifice legate de egalitatea de șanse, POSDRU a adoptat intervenții specifice și acțiuni de abordare integratoare care vizează promovarea egalității de șanse în toate fazele de implementare a programului. În ceea ce priveşte acțiunile orizontale, POSDRU susține abordarea integratoare a problemelor egalității de șanse în selectarea proiectelor, în monitorizarea, evaluarea si controlul acestora prin intermediul unor procedurii care să elimine bariere de acces la FSE cauzate de discriminare pe criterii de gen, rasă, religie, orientare sexuală, etnie sau dizabilități.

Parteneriatul

AMPOSDRU asumă și transpune principiul parteneriatul prin aplicarea raționamentului utilizat în cazul tuturor temelor orizontale POSDRU, și anume: asumarea și transpunerea principiului parteneriatul la nivelul tuturor etapelor de implementare:A.Cadrul general de implementare

pregătirea și elaborarea documentelor de implementare ( în cadrul procesului de elaborare a POSDRU, MMFES a organizat consultări parteneriale cu implicarea unor instituții considerate relevante pentru obiectivele 2007-2013: ex. Ministerul Economiei şi Finanțelor, Ministerul Educației, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi LocuinŃelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Statistică, Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale, Comisia Anti-Sărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților, Agenția Națională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbați, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerțului, Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie şi agenții. De asemenea, au avut loc consultări pe scară largă cu partenerii sociali, organizații ale societății civile, administrația publică şi cu alți actori relevanți)

definirea sistemului de management și control (parteneriatul din perspectiva funcție delegate potrivit căreia implementarea POSDRU se desfăşoară în parteneriat între MMFES/MFE în calitate de AMPOSDRU şi 11 organisme intermediare pe baza Acordurilor de delegare de funcții)


constituirea unor structuri pentru promovare și aplicare a principiului partenerial la nivel strategic național:- constituirea Pactelor Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială (reprezintă modelul

românesc de promovare a parteneriatelor în domeniul ocupării şi incluziunii sociale, elaborat de către MMFPS în colaborare cu OECD. Prin PROIS s-au inițiat şi dezvoltat procesele participative de elaborare şi implementare a politicilor publice şi a strategiilor în domeniu, la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni de dezvoltare economico-socială ale României, prin utilizarea cât mai eficientă a tuturor oportunităților de finanțare existente şi în special a fondurile structurale. Implementarea politicilor şi a strategiilor elaborate prin PROIS se realizează de parteneriatele județene. PROIS reunesc reprezentanți ai administrației publice locale, ai structurilor deconcentrate ale administrației publice centrale, ai societății civile şi ai clerului, cu responsabilități în domeniul ocupării forței de muncă.

- Pactele grupează, în reţele cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică, actorii sociali din fiecare regiune de la toate nivelele, cărora le asigură sprijin prin intermediul Secretariatelor Tehnice Permanente. Pactele reprezintă structurile de decizie reprezentative la nivel regional, iar Secretariatele tehnice sunt unităţile de implementare, structurile executive ale acestora. Rolul PROIS este de a media relatia dintre beneficiari si Autoritatea de Management, respectiv Organismele Intermediare pentru POSDRU. Cele 8 Pacte Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială grupează în structuri cu sau fără personalitate juridică 833 de instituţii şi organizaţii, fiind reprezentative în cadrul tuturor categoriilor de stakeholderi. Se estimează că membrii Pactelor sunt implicaţi în implementarea a aproximativ 70% din proiectele POSDRU în derulare.

- constituirea Comitetului de Monitorizare POSDRU (reprezintă a structură de tip partenerial cu rol decizional şi strategic în asigurarea eficacității şi calității implementării programului, fiind alcătuit din reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai mediului de afaceri, ai partenerilor sociali şi ai societății civile)

- constituirea Consorțiile Regionale pentru Invățământ Profesional şi Tehnic (CRIPT) (reprezintă structuri manageriale consultative care activează ca o interfață între Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR) şi instituțiile de la nivel județean cu atribuții în dezvoltarea resurselor umane. Consorțiul Regional este format din reprezentanți ai: Agenției de Dezvoltare Regională (ADR), Consiliilor JudeŃene, Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă (AMOFM/AJOFM), Inspectoratelor Şcolare, partenerilor sociali din cadrul Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) şi Consiliilor Consultative ale AMOFM/AJOFM, CNDIPT. Proiectele dezvoltate de Consorțiile Regionale au vizat axele prioritare 1 şi 3, în particular DMI 1.1 „Acces la educație şi formare profesională inițială de calitate”, 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educație şi formare profesională” şi 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”

B. Implementarea propriu- zisă POSDRU1) lansarea unor de cereri de propuneri de proiecte în cadrul unor Axe Prioritare (AP), respectiv

- Domenii Majore de Intervenţie (DMI) care prevăd expres intervenții pentru sprijinire și dezvoltarea parteneriatului (AP3, DMI 3.3 – Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă, AP 6, DMI 6.4. “Inițiative transnaționale pe piața inclusivă a muncii”). Pe întreaga perioadă de implementare, cooperarea trans-națională a reprezentat principiul orizontal în cadrul tuturorAxelor Prioritare POSDRU, fiind încurajată inițierea de către beneficiarii POSDRU a parteneriatelor, inclusiv cu parteneri din statele membre ale Uniunii Europene.

- introducerea acordului de parteneriat la nivelul proiectului (potrivit regulilor generale privind completarea şi transmiterea unei cereri de finanţare în cadrul tuturor cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru POSDRU există posibilitatea Solicitantului de a transmite cererea de finanţare în parteneriat, având parteneri naţionali şi/sau transnaţionali. În cazul depunerii


unui proiect în parteneriat, partenerii trebuie să fie organizaţii naţionale sau transnaţionale, relevante pentru domeniul proiectului propus.Implicarea partenerilor în proiect trebuie să fie activă în cel puţin două din următoarele faze: pregătirea proiectului, implementarea proiectului, expertiză şi resurse umane pentru implementarea proiectului şi finanţarea proiectului. Cele mai importante criterii în alegerea partenerilor sunt: experienţa în domeniul activităţilor proiectului, experienţă în implementarea de proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, experienţa de colaborare în proiecte similare cu beneficiarii. Pe întreaga perioadă 2008-2015, implicarea partenerilor în implementarea proiectelor au vizat în principal următoarele elemente:

realizarea transferului de know-how în domeniul managementului proiectelor finanţate din FSE, având în vedere experienţa anterioară a partenerilor în domeniu;

realizarea schimbului de informaţii şi de experienţă, prin implicarea activă a reprezentanţilor partenerilor în activităţile de instruire;

elaborarea unor ghiduri de bune practici, care să cuprindă materiale elaborate de specialiştii partenerilor.

Dezvoltarea durabilă

Conceptul de dezvoltare durabila a fost lansat în anul 1992, în cadrul Conferinței de la Rio. Acest concept desemnează totalitatea formelor și a metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice si potențialul natural.

Fiind una din temele orizontale ale POSDRU, majoritatea proiectelor contractate şi-au asumat desfăşurarea de activităţi cu impact, preocupări şi implicaţii din domeniul dezvoltării durabile.

POSDRU, în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr.1083/2006 şi cu Regulamentul Parlamentului şi Consiliului nr.1081/2006, a asigurat respectarea temei orizontale privind dezvoltarea durabilă. Prin dezvoltarea durabilă este asigurată coerenţa dintre obiectivele economice, sociale şi de mediu. Politica de coeziune va trebui să consolideze creşterea, concurenţa şi ocuparea forţei de muncă prin integrarea priorităţilor UE în favoarea dezvoltării durabile. Implementarea principiului dezvoltării durabile în proiectele POSDRU a oferit oportunitatea de a integra conţinutul cultural cu valorile etice şi sociale.

Fiecare axă prioritară a POSDRU a luat în considerare conceptul de dezvoltare durabilă în sensul promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a crea un echilibru între nevoile economice, sociale şi cele din domeniul protecţiei mediului înconjurător, asigurând prosperitate pentru generaţiile actuale şi viitoare.


2.2 Informaţii privind conformitatea cu legislaţia comunitară

2.2.1 Sistemul de management şi control al POSDRU

Până în prezent, funcţionalitatea sistemului de management şi control al POSDRU a fost verificată în cadrul misiunilor de audit efectuate de către Curtea de Conturi Europeană (ECA), Direcţia Generală de Ocupare a Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene şi Autoritatea de Audit (AA) din cadrul Curţii de Conturi a României, în conformitate cu prevederile art. 62 (1) (a) din Regulamentul CE nr. 1083/2006.

Misiunile de audit se împart în două mari categorii: audit de sistem şi audit de operaţiuni.

Astfel, în cadrul misiunilor de audit de sistem sunt verificate conformitatea operaţiunilor şi regularitatea cheltuielilor raport cu cele şapte cerinţe cheie ale sistemului de management şi control, după cum au fost stabilite pentru POSDRU în conformitate cu Regulamentul CE nr.1083/2006 şi Regulamentul CE nr.1828/2006.

Până în prezent, principalele recomandări referitoare la eficacitatea sistemului de management şi control au vizat: Optimizarea procesului de selecţie a proiectelor în vederea aprobării la finanţare a unor proiecte ce

respectă managementul financiar riguros, sunt viabile, eficiente şi sustenabile. De asemenea recomandările au pus un accent deosebit pe calitatea procesului de evaluare şi a performanţelor evaluatorilor;

Verificările de management efectuate în cadrul proiectelor, astfel încât autenticitatea, legalitatea şi regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor să poată fi confirmate prin rapoartele de vizită la faţa locului;

Pista de audit şi sistemele de contabilitate, monitorizare şi raportare financiară în formă computerizată, astfel încât toate datele financiare şi tehnice autentice să fie transpuse în sistemul informatic SMIS, pentru a exista o consistenţă a datelor istorice. De menţionat este faptul că până în anul 2013, toate declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei au fost fişiere excel;

Acţiunile preventive şi corective necesare în urma detectării erorilor sistemice de către audit. Sistemul de constatare şi stabilire nereguli a fost vizat direct de această recomandare, la nivelul structurii de specialitate din cadrul autorităţii de management existând în cursul anului 2014 un amplu proces de consolidare a capacităţii administrative şi de deblocare a activităţii de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din activitatea de constatare şi stabilire nereguli;

Preluarea în procedurile operaţionale aplicabile Programului Operaţional Capital Uman a lecţiilor învăţate în cadrul primei perioade de programare.

În cursul lunii august 2012 auditorii au trimis draftul raportului în baza căruia pe 6 septembrie 2012 AM a transmis către CE un plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor din raportul de audit. În data de 18 octombrie 2012, a fost trimisă Comisiei Europene scrisoarea referitoare la corecţiile financiare propuse şi a fost solicitată realizarea unei misiuni de follow-up. În urma misiunii de follow-up care a avut loc în perioada 19-23 noiembrie 2012 au fost formulate o serie de recomandări privind anumite aspecte, dintre care sunt de menţionat următoarele:

Proceduri adecvate pentru selecţia operaţiunilor

Constatări: referitor la această cerinţă auditorii au constatat că pe parcursul procesului de evaluare au fost aprobate proiecte cu bugete neviabile, cu salarii disproporţionate şi cu achiziţii nejustificate, din cauza


unui proces de evaluare necorespunzător (deficienţă de sistem) sau a faptului că opinia evaluatorului nu a fost luată în considerare. Recomandările auditorilor pentru remedierea acestei deficienţe:

- stabilirea unor note de trecere minime, cel puţin pentru criteriile de rentabilitate şi de sustenabilitate, garantarea faptului că proiectul utilizează resurse în mod rentabil şi că există dovezi concrete ale sustenabilităţii proiectului;

- evaluarea critică a capacităţii financiare şi administrative a beneficiarului de a pune în aplicare proiecte cu un buget ridicat;

- consolidarea funcţiilor de evaluare şi selecţie prin asigurarea competenţei specializate şi prin furnizarea unor îndrumări scrise detaliate către evaluatori privind interpretarea şi evaluarea grilei de evaluare precum şi notarea corespunzătoare pentru a se asigura o abordare coerentă;

- preluarea comentariilor evaluatorilor în faza de contractare.

Acţiuni întreprinse: - a fost modificată metodologia de selecţie a evaluatorilor independenţi, introducând selecţia în trei

faze: probă de dosar, probă de interviu şi o probă de practică.- pentru fiecare categorie de evaluatori se realizează un training înainte de începerea evaluării,

realizat de către prestator în colaborare cu AMPOSDRU;- elaborarea unui manual pentru evaluatori cu exemple de bune/rele practici, în ceea ce priveşte

comentariile şi modul în care trebuie să se interpreteze anumite aspecte din grilele de evaluare.

Comunicarea deficitară cu beneficiarii, cauzată atât de existenţa unor norme naţionale de eligibilitate ambigue, în măsura în care acestea permit o alocare şi o utilizare ineficientă a resurselor pentru punerea în aplicare a proiectelor, cât şi de o îndrumare insuficientă în ceea ce priveşte responsabilităţile beneficiarilor. Tot la această cerinţă, auditorii au constatat că acele categorii de experţi care erau incluse iniţial în ghidurile solicitantului nu erau suficient de detaliate şi vizau doar anii de experienţă, fără a exista o distincţie între experţii cu sau fără experienţă internaţională. De asemenea, Autoritatea de Management a stabilit plafoane maxime pentru onorariile experţilor fără a indica în ce condiţii trebui utilizat nivelul maxim.

Recomandările auditorilor pentru remedierea acestei deficienţe:- limitarea numărului de membrii ai personalului implicat în gestionarea proiectului în conformitate

cu complexitatea proiectului şi/sau cu proporţia acestor costuri din bugetul total al proiectului;- îmbunătăţirea modalităţii de raportare a orelor de lucru în cadrul proiectelor;- îmbunătăţirea normelor naţionale, astfel încât acestea să nu permită plata din FSE a personalului

pentru sarcinile care sunt efectuate în conformitate cu fişa postului pentru activităţile de bază;- detalierea cerinţelor pentru determinarea categoriei de experţi A, B sau C, astfel încât să se asigure

o remuneraţie echitabilă care să corespundă expertizei experţilor; - modificarea plafonului existent pentru onorariile experţilor cu tarife orare bine justificate, bazate

pe un studiu, comparabile cu nivelul pieţei pentru serviciile oferite, luând în considerare costul serviciilor similare, locaţia şi expertiza oferită.

Acţiuni întreprinse: - AMPOSDRU, împreună cu MAEur au realizat un studiu în baza căruia Autoritatea de

Management a stabilit noile plafoane care au fost introduse în ghidurile publicate pentru cele 8 noi cereri de propuneri de proiecte;

- a fost elaborată instrucţiunea nr. 62 referitoare la modalitatea de raportare a numărului de ore lucrate de un expert în proiecte finanţate din fonduri naţionale şi/sau fonduri comunitare;


- a fost modificat modelul de raport de activitate astfel încât să existe corelarea între activităţile desfăşurate de un expert şi documentele justificative sau în livrabile pe care le-a realizat în perioada prestată în cadrul proiectului;

- a fost înaintată propunerea de a se limita numărul de ore lucrate pe zi împreună cu norma de bază, la 12 ore pe zi, maxim 60 de ore pe săptămână. Limitarea la 12 ore pe zi în cadrul proiectelor finanţate FSE fost reflectată în cadrul celor 8 noi cereri de propuneri de proiecte.

În urma misiuni de follow-up, auditorii au constatat că:- în ceea ce priveşte selecţia evaluatorilor, metodologia de evaluare, procedura de evaluare şi noile

cereri de propuneri de proiecte care au fost lansate îndeplinesc cerinţele solicitate;- în ceea ce priveşte verificările de management, auditorii au considerat că instrucţiunea 62 este un

bun început şi un instrument care va permite îmbunătăţirea calităţii verificărilor de management şi care poate conduce la remedierea majorităţii deficienţelor din trecut;

- în ceea ce priveşte raportarea a fost apreciată includerea verificărilor asupra grupului ţintă, elaborarea unui nou raport de activitate însoţit de documente justificative, elaborarea unui time sheet care permite verificarea numărului de ore lucrate pe zi de fiecare angajat din proiect, precum şi protocolul încheiat la nivelul MMFPS, Autoritatea de Management şi Inspecţia Muncii, referitor la verificarea numărului de ore şi potenţiale încălcări ale legislaţiei munci.

Concluziile auditorilor în urma misiunii de follow-up au permis statului membru să transmită către Comisia Europeană o solicitare de plată intermediară distinctă pentru a evita dezangajarea automată de 133 milioane euro aferentă anului 2012., precum şi o solicitare de plată intermediară cu scopul de a implementa corecţia financiară forfetară de 25%.

În acest sens, Autoritatea de Management a transmis în luna decembrie 2012, două solicitări de plată intermediară în valoare de 141.570.052,79 milioane euro .

Ca urmare a rezultatelor pozitive înregistrate în urma misiunii de audit a Comisiei Europene din perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2013, reprezentanţii UE au decis deblocarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi reluarea plăţilor către România, cu aplicarea unei corecţii financiare de 25%, corecţie care este aplicată pentru cheltuielile corespunzătoare proiectelor aprobate şi verificare până la data intrării în vigoare a Instrucţiunii nr. 62.

Principalele misiuni de audit care au avut loc pe parcursului 2013, au fost efectuate de Curtea de Conturi Europeană, Comisia Europeană şi Autoritatea de Audit - Curtea de Conturi a României.

Curtea de Conturi Europeană a emis Raportul final nr. PF 5381/25.09.2013, în baza misiunii de audit efectuată în octombrie 2012 în vederea întocmirii Declaraţiei de asigurare pentru exerciţiul financiar 2012 (DAS 2012). Organismele intermediare regionale auditate au fost OIR POSDRU Sud – Est, OIR POSDRU Centru, OIR POSDRU Nord – Vest şi OIR POSDRU Vest. Verificările efectuate au vizat achiziţiile, costurile salariale, procedura de selecţie a proiectelor.

Misiunea de audit de sistem s-a desfăşurat în perioada septembrie - octombrie 2013 şi a avut ca subiect întocmirea Declaraţiei de asigurare pentru 2013 FSE POSDRU. Auditul se referă la plata efectuată de CE către România la data de 26/04/2013 şi a fost orientat pe un eşantion de 7 proiecte gestionate de OI POSDRU MEN, OIR POSDRU Sud Muntenia, OIR POSDRU Vest.

Comisia Europeană a desfăşurat o misiune de audit de sistem în octombrie 2013, cu scopul de a evalua respectarea de către AM/OI POSDRU a recomandării cheie nr. 7 “Măsuri preventive şi corective necesare în cazul în care auditul descoperă erori sistemice.”


Draft-ul raportului de audit conţine două constatări, şi anume: personal insuficient în cadrul Serviciului Constatare şi Stabilire Nereguli/AM/OI/OIR POSDRU şi deficienţă privind ţinerea evidenţelor în sistemul electronic în Registrul recomandărilor de audit. Au fost observate îmbunătăţiri considerabile, astfel, nivelul general de evaluare a POSDRU a fost revizuit la categoria 2 (funcţionează dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri).

Misiunea de audit de sistem desfăşurată de Comisia Europeană în noiembrie 2013 a avut ca scop urmărirea implementării recomandărilor din Raportul 1445/2012. Constatările care fac obiectul raportului final constau în deficienţe în procedura de selecţie, Ghidul Solicitantului, verificări de management, sistemul informatic, urmărirea şi identificarea erorilor.

Constatările cu implicaţii financiare formulate în rapoartele de audit audit de sistem efectuat de către Comisia Europeană au vizat, în principal, aspecte legate de angajarea şi plata experţilor implicaţi în echipele de implementare a proiectelor, cheltuieli salariale nejustificate realizate cu experţi cooptaţi în mai multe proiecte implementate în paralel, nerespectarea prevederilor legale în materie de achiziţie publică, achiziţie de bunuri şi echipamente fără a se asigura un management riguros al gestionării fondurilor alocate şi un raport optim cost /eficienţă, cheltuieli generale de administraţie realizate nejustificat.

Curtea de Conturi a României -Autoritatea de Audit a emis următoarele rapoarte de audit în cursul anului 2013:

Raportul de audit de operaţiuni RA 51796/AP/30.09.2013, care include atât auditul de operaţiuni pentru anul 2012, cât şi follow-up pentru rapoartele anterioare. Principalele deficienţe constatate sunt aplicarea eronată a metodologiei de evaluare, efectuarea unor cheltuieli cu salariile neeligibile, nerespectarea regulilor privind achiziţiile.

Raportul de audit de operaţiuni RA 51797/AP/30.09.2013, care a avut drept obiectiv verificarea pe baza de analiza de risc a cheltuielilor legate de achiziţii, leasing, închirieri şi cele de tip FEDR, declarate la CE prin Aplicaţia de plată nr.17 transmisă în data de 10 aprilie 2013 şi a auditat următoarele entităţi: AM POSDRU, OI POSDRU MEN, OIR POSDRU Nord Est, OIR POSDRU Sud Muntenia, OIR POSDRU Sud Vest Oltenia; OIR POSDRU Vest; OIR POSDRU Centru, OIR POSDRU Bucureşti Ilfov.

Raportul de audit de sistem RA 52336/AP/20.12.2013, este follow-up pentru rapoartele 41539/AP/23.12.2009, 50191/AP/14.02.2011, 50406/AP/16.03.2012, 50782/AP/18.04.2013.

Concluzia generală la nivelul sistemului de management şi control al POSDRU cu privire la eficienţa funcţionării sistemului este că: “sistemul funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri” (categoria 2).

Principalele deficienţe constatate sunt următoarele: Nu au fost realizate activităţile de instruire prevăzute în Planul anual de formare pe anul 2013; Evaluarea necorespunzătoare a unor cereri de finanţare depuse în cadrul CPP lansate la nivelul

OI; Nu au fost realizate toate misiunile de verificare la faţa locului planificate în baza Planului

vizitelor de verificare pentru anul 2013, a Planului de verificări încrucişate aferente anului 2013, iar metoda de eşantionare utilizată la elaborarea Planului vizitelor de verificare pentru anul 2013 nu a fost consemnată în documente;

Verificări la faţa locului realizate şi documentate necorespunzător şi care nu respectă prevederile aplicabile;

Verificări administrative şi la faţa locului necorespunzătoare a achiziţiilor, derulate de beneficiari, în ceea ce priveşte conflictul de interese;


Nerespectarea prevederilor legale şi procedurale privind solicitarea la rambursare a sumelor plătite în cazul proiectelor finanţate din Axa 7-AT a POSDRU;

Verificări insuficiente cu privire la experţii implicaţi în proiecte şi numărul de ore de muncă raportate pentru aceştia;

Nu a fost respectat procentul de verificare a cheltuielilor, stabilit ca urmare a alocării gradului de risc pe proiecte;

Neînregistrarea în SMIS a informaţiilor tehnice şi financiare privind proiectele, potrivit documentelor din dosarul acestora;

Neconcilierea cheltuielilor reflectate în SMIS, declarate de AM şi certificate de ACP cu cele declarate prin SFC 2007 ca urmare a negenerării din SMIS a DLC şi a înregistrării neadecvate în SMIS a debitelor aferente proiectelor pentru care au fost declarate cheltuieli CE;

Registrul debitorilor la nivel AMPOSDRU nu conţine toate informaţiile privind datele existente; Neîndeplinirea adecvată a atribuţiilor de constatare a neregulilor şi de recuperare a creanţelor

bugetare în termenele prevăzute de OUG nr.66/2012, ca urmare a numărului insuficient de posturi alocate SCSN de la nivelul AMPOSDRU;

Derularea necorespunzătoare a activităţii de constatare şi de recuperarea debitelor la nivel AM şi OI.

Recomandările făra impact financiar rămase de implementat fac referire la procedurile de selectare a operaţiunilor, monitorizarea funcţiilor delegate, recomandări privind reconcilierile prevăzute în procedurile operaţionale, monitorizarea proiectelor, neînregistrarea/înregistrarea eronată a informaţiilor în SMIS a documentelor proiectelor.

În cursul anului 2014, au fost transmise autorităţii de management următoarele rapoarte de audit de sistem:

DG EMPL - În cursul anului 2014, DG EMPL a transmis AM POSDRU următoarele rapoarte de audit:

A-Rep 1673/09.04.2014- Raport final misiune audit sistem

Perioada misiunii: 2-4 octombrie 2013

În cuprinsul raportului a fost închisă recomandarea 2 din raportul A-Rep 1545/2012, ca urmare a evaluării rezultatelor măsurilor întreprinse de AMPOSDRU.

Auditorii DG EMPL au obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia sistemele de gestionare şi control funcţionează eficient cu excepţia următoarelor deficienţe semnificative care afectează un element cheie, respectiv cerinţa-cheie 7 privind măsurile preventive şi corective necesare în cazul în care Autoritatea de Audit descoperă erori sistemice. În vederea implementării celor doua recomandări, AM trebuie să suplimenteze numărul de personal din cadrul Serviciului Constatare şi Stabilire Nereguli, să instituie un sistem de raportare a debitelor instituite şi recuperate, cu frecvenţă săptămânală către CE, precum şi dezvoltarea unei baze de date securizate pentru stocarea şi gestionarea Registrului Debitorilor.

A-Rep 1711/12.01.2015- Raport preliminar privind auditul de sistem

Perioada misiunii: 24-27.02.2014; 29.09-10.10.2014

În cadrul misiunii, auditorii DG EMPL au examinat conceperea, eficienţa şi eficacitatea sistemelor de management şi control POSDRU, entităţile vizate de această verificare au fost Autoritatea de Management şi Autoritatea de Certificare şi Plată.


Obiectivele auditului au constat în verificarea conformităţii sistemului de management şi control al autorităţii de management şi al organismelor intermediare cu cerinţele-cheie 5 şi 6.

Pe baza lucrărilor desfăşurate, auditorii DG EMPL au obţinut o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că sistemele de gestionare şi control în vigoare la 10.10.2014, limitate la cerinţele-cheie auditate, funcţionează în mod eficace şi în conformitate cu reglementările aplicabile, cu excepţia unor deficienţe minore care afectează un element (elemente)-cheie ale sistemelor.

Aceste recomandări vizează, în principal:- implementarea de urgenţă a sistemului Action Web îmbunătăţit, în vederea existenţei datelor în

sistem în formă detaliată în vederea preluării acestora în SMIS, prevenind astfel alterarea datelor;- concilierea AM-ACP pentru diferenţele rezultate în urma generării declaraţiilor de cheltuieli din

SMIS- urmărirea diminuării TVA la momentul cererii finale, corespunzător cu ajustările/ corecţiile

efectuate la cheltuielile de tip FEDR/ costuri generale de administraţie.

Autoritatea de Audit

52188/19.12.2014- Raport final sistem

Perioada misiunii: 18.09-07.11.2014

Obiectivul misiunii a fost verificarea măsurilor luate de Autoritatea de Management, organismele intermediare şi Autoritatea de Certificare şi Plată pentru implementarea recomandărilor formulate prin următoarele rapoarte de audit:

- 50191/AP/14.02.2011- 50406/AP/16.03.2012- 50782/AP/18.04.2013- 52336/AP/20.12.2013- 50615/AP/04.04.2014

Urmare a verificării măsurilor luate de entităţile auditate pentru implementarea recomandărilor formulate prin rapoartele de audit de sistem nr. 50782/AP18.04.2013, 50406/AP/16.03.2012 şi 50191/AP/14.02.2011, urmare a misiunii precedente de follow-up finalizată prin raportul de audit nr. 52336/AP/20.12.2013, s-a constatat că din cele 101 recomandări rămase deschise, 45 de recomandări au fost implementate, 2 recomandări au fost închise, iar 54 de recomandări au rămas deschise (47 sunt parţial implementate iar 7 sunt neimplementate.

60386/27.02.2015- Raport de audit sistem Perioada misiunii: 03.11-28.11.2014

Obiectivul specific al auditului a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile asupra implementării şi funcţionarii eficiente a procedurilor de selecţie si verificări de management îmbunătăţite, pentru proiectele finanţate in cadrul noilor Cereri de Propuneri de Proiecte lansate în cadrul POSDRU în vederea evaluării riscului asociat noilor cheltuieli, în cadrul acestei misiuni fiind evaluată conformitatea cu:

- cerinţa-cheie 2 - “Proceduri adecvate pentru selectia operatiunilor ”- cerinţa-cheie 4 - “Verificari adecvate de management”

Concluzia cu privire la eficienţa funcţionării sistemului la nivelul Autorităţii de Management, al organismelor intermediare centrale şi al organismelor intermediare regionale, stabilite pe baza rezultatelor


evaluării cerinţelor cheie ale sistemului este că „sistemul funcţionează parţial, sunt necesare îmbunătăţiri substanţiale".

Din activitatea de audit desfăşurată au rezultat deficienţe pentru remedierea cărora au fost formulate un număr de 128 de recomandări care să conducă la îmbunătăţirea funcţionării sistemului de management şi control.

Autoritatea de Management a elaborat un plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor cu caracter orizontal formulate în raportul de audit, măsuri care creează premisele îmbunătăţirii pe viitor a funcţionării sistemului de management şi control astfel încât să se prevină repetarea deficienţelor constatate, precum şi corectarea deficienţelor/neregulilor constatate pentru proiectele contractate în cadrul noilor apeluri de proiecte.

Grficul de mai jos reprezintă stadiul recomandărilor Autorităţii de Audit în cadrul misiunilor de audit de sistem

Totodată, în urma verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit de operaţiuni 2014, Autoritatea de Audit a transmis următorul raport:

• 51599/19.09.2014- Raport final operaţiuniPerioada misiunii: 26.02-11.07.2014Obiectivul general al auditului operaţiunilor a fost obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei în perioada 01.01-31.12.2013 au fost corecte, iar tranzacţiile care au stat la baza acestora au fost corecte, legale si regulamentare.

De asemenea misiunea de audit a cuprins şi verificarea modului de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit urmare auditurilor de operaţiuni precedente, respectiv prin rapoartele de audit:

51796/30.09.2013 şi follow-up (Rapoartele nr. 51391/AP/11.09.2012, 50947/AP/09.08.2011, 41136/AP/20.09.2010);

51797/30.09.2013 51562/28.11.2013

Principalele recomandări formulate pentru remedierea deficienţelor constatate vizează în principal:


- Dispunerea în baza prevederilor OUG 66/2011, a măsurilor privind constatarea si recuperarea sumelor neeligibile şi a accesoriilor aferente, precum şi, după caz, verificarea existenţei unor situaţii similare celor identificate, în cheltuielile declarate de beneficiari pe toată perioada de implementare a proiectelor, identificarea, cuantificarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile efectuate;

- Verificarea activităţilor desfăşurate de experţi în cadrul proiectelor şi a justificării orelor prestate pe baza rapoartelor de activitate;

- Aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, cu modificările sau completările ulterioare, a corecţiilor financiare pentru contractele de furnizare şi servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare;

- Completarea dosarelor proiectelor cu documentele aferente, în exemplar original, astfel încât să se asigure o pistă de audit adecvată şi respectarea responsabilităţilor privind păstrarea documentelor.

Graficul de mai jos reprezintă stadiul recomandărilor Autorităţii de Audit în cadrul misiunilor de audit de operaţiuni

Măsuri întreprinse de AM POSDRU în vederea implementării recomandărilor de audit:

- Extinderea sistemului informatic Action Web prin dezvoltarea de noi module, în vederea detalierii tipurilor de cheltuieli şi a încărcării documentelor aferente cererii de rambursare în aplicaţie;

- Actualizarea datelor financiare şi tehnice în sistemul informatic SMIS şi generarea declaraţiilor de cheltuieli în sistem securizat;

- Dezvoltarea şi testarea sistemului de preluare în SMIS a datelor din sistemul Action Web;- Actualizarea procedurilor de lucru şi optimizarea activităţii de verificări de management şi a

activităţii de constatare şi stabilire nereguli;- Planificarea şi urmărirea implementării recomandărilor de audit la nivelul POSDRU, prin iniţierea

raportărilor săptămânale de monitorizare a stadiului şi a progresului înregistrat.


În cursul anului 2015, au fost transmise autorităţii de management următoarele rapoarte de audit:

Curtea de Conturi Europeană

PF – 6434/21.09.2015 - Raport de audit DAS 2014, perioada misiunii: 01-09.07.2014

Curtea de Conturi Europeană a emis Raportul nr. PF 6434/21.09.2015 în baza misiunii de audit efectuată în iulie 2014 în vederea întocmirii Declaraţiei de asigurare pentru exerciţiul financiar 2014 (DAS 2014). Obiectivul principal al auditului a constat în verificarea legalității și regularității cheltuielilor declarate și rambursate din bugetul Fondului social european (FSE) în legătură cu opt operațiuni selectate aleatoriu în cadrul programului operațional auditat.

Evaluarea performanței pentru cele 8 proiecte finalizate s-a realizat în raport cu obiectivele specificate în cererea de finanțare, în acordul de finanțare, în contract și/sau în decizia de cofinanțare.

În total, s-au formulat 13 observații privind legalitatea și regularitatea pentru 5 dintre cele 8 proiecte auditate. Principalele erori semnalate vizează:

- proiecte aprobate în mod incorect – parteneri neeligibili,- deficienţe în cadrul procedurilor de selecţie a proiectelor,- costuri salariale peste media de la nivel national,- lipsa de fiabilitate a fiselor de pontaj,- experţi neeligibili şi ore de lucru neeligibile,- selecţia participanţilor –lipsa de transparenţă si lipsa egalităţii de tratament,- nerespectarea normelor în materie de achiziţii.

PF – 7366/22.09.2015 – Raport de audit al performanţei, perioada misiunii: 04-08.05.2015

Obiectivul acestui audit al performanței a fost de a evalua dacă finanțarea acordată prin Fondul social european (FSE) a reprezentat o contribuție eficace la îndeplinirea obiectivelor urmărite de UE prin politica din domeniul educației. Auditul a acoperit perioada de programare 2007-2013, precum și ameliorările aduse de cadrul legal aferent fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) pentru perioada de programare 2014-2020.

În cadrul acestei misiuni au fost auditate următoarele proiecte:- proiectul 22531/63915 „Integrarea pe piața muncii a studenților din învățământul superior

medical veterinar – stagii de pregătire practică";- proiectul 22077/62341 „Alege școala!” - având în vedere implicarea benevolă a membrilor

comunității, a partenerilor sociali și a diverselor instituții în activitățile proiectului, precum și numărul mare al participanților care a fost atins, proiectul a fost considerat un exemplu de bună practică;

- proiectul 20207/56656 „EVRICA - Educație pentru Viață și Responsabilizare Individuală prin programe de Cetățenie Activă pentru tinerii din România” - având în vedere implicarea unităților școlare, a comunității locale, a ONGurilor și a părinților în cadrul proiectului, participarea educatorilor între egali pe bază voluntară și numărul mare de participanți care a fost atins, proiectul a fost considerat un exemplu de bună practică.

Per ansamblu, datele colectate cu privire la rezultatele obținute au demonstrat atingerea obiectivelor proiectelor, precum și contribuția acestora la obiectivele strategice urmărite de UE în domeniul educației.

DG EMPL


A-Rep 1711/08.06.2015- Raport final privind auditul de sistem, perioada misiunii: 24-27.02.2014; 29.09-10.10.2014

În cadrul misiunii, auditorii DG EMPL au examinat conceperea, eficienţa şi eficacitatea sistemelor de management şi control POSDRU, entităţile vizate de această verificare au fost Autoritatea de Management şi Autoritatea de Certificare şi Plată.

Obiectivele auditului au constat în verificarea conformităţii sistemului de management şi control al autorităţii de management şi al organismelor intermediare cu cerinţele-cheie 5 şi 6.

Pe baza lucrărilor desfăşurate, auditorii DG EMPL au obţinut o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că sistemele de gestionare şi control în vigoare la 10.10.2014, limitate la cerinţele-cheie auditate, funcţionează în mod eficace şi în conformitate cu reglementările aplicabile, cu excepţia unor deficienţe minore care afectează un element (elemente)-cheie ale sistemelor. Aceste recomandări vizează, în principal:

- implementarea de urgenţă a sistemului Action Web îmbunătăţit, în vederea existenţei datelor în sistem în formă detaliată în vederea preluării acestora în SMIS, prevenind astfel alterarea datelor;

- concilierea AM-ACP pentru diferenţele rezultate în urma generării declaraţiilor de cheltuieli din SMIS;

- urmărirea diminuării TVA la momentul cererii finale, corespunzător cu ajustările/ corecţiile efectuate la cheltuielile de tip FEDR/ costuri generale de administraţie.

A-Rep 1792/03.12.2015- Raport preliminar privind auditul de sistem, perioada misiunii: 24-27.02.2014; 29.09-10.10.2014

Obiectivele auditului au constat în evaluarea îmbunătăţirilor sistemelor de management şi control pentru cerinţele-cheie 2 şi 4 pentru proiectele care au făcut obiectul procedurilor îmbunătăţite de selecţie şi de verificare după luna august 2012 şi în evaluarea fiabilităţii ratei de eroare extrapolate pentru cheltuielile „noi"(care fac obiectul procedurilor îmbunătăţite de selecţie şi de verificare, după august 2012).

Pe baza lucrărilor desfăşurate, auditorii DG EMPL au obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia sistemele de management şi control aflate în vigoare la 20.08.2013 funcţionează eficient şi în conformitate cu reglementările aplicabile [Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului şi Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei, cu excepţia următoarelor deficienţe minore care afectează elemente-cheie ale sistemelor:Cerinţa-cheie 2 şi cerinţa-cheie 4 - procedurile de selecţie a proiectelor şi procedurile pentru verificările de management au fost îmbunătăţite, dar impactul asupra perioadei de programare 2007-2013 este limitat.

De asemenea, auditorii au observat o serie considerabilă de probleme care ridică îndoieli, prezintă motive de preocupare sau nu respectă principiile bunei gestiuni financiare. Problemele respective nu au avut ca rezultat constatări concrete sau dovezi de erori, întrucât erau încă în faza de planificare bugetară, făceau obiectul unei verificări administrative sau pur şi simplu nu puteau fi sprijinite de probe la acel moment.

Problemele subliniate de către auditori vizează următoarele aspecte: modificarea bugetului, plăţile, clasificarea funcţiilor, entităţi cu proiecte multiple, personal cu funcţii multiple, experienţa de muncă specifică, achiziţii, programul de lucru, angajarea vs. subcontractarea, corelarea salariului cu timpul consumat, corespondenţa foii de pontaj cu rezultatele, nivelul de personal, grupurile ţintă, valoarea adăugată a proiectelor, servicii inutile şi gradul de informare a publicului privind proiectele.


S-a considerat esenţial ca AM să remedieze de urgenţă problemele în cauză, pentru a beneficia de proceduri îmbunătăţite chiar de la începutul perioadei de programare 2014-2020.


61435/31.07.2015 – Raport de audit sistem, perioada misiunii: 23 iunie -17 iulie 2015

Obiectivul misiunii a constat în verificarea modului de implementare de către Autoritatea de Management, de către organismele intermediare centrale şi de către organismele intermediare regionale a recomandărilor formulate prin raportul de audit de sistem nr.60386/AP/27.02.2015 şi a măsurilor stabilite prin planul de acţiune nr.3254/17.02.2015, precum şi evaluarea stadiului de implementare a acestora, în vederea reevaluării concluziilor privind eficienţa funcţionării sistemului de management şi control, incluse în raportul de audit de sistem nr.60386/AP/27.02.2015.

Urmare a verificării măsurilor luate de entităţile auditate pentru implementarea recomandărilor formulate prin raportul de audit de sistem nr.60386/AP/27.02.2015 şi a evaluării stadiului de implementare a acestora, a rezultat că din totalul celor 128 de recomandări, 47 de recomandări au fost implementate, 79 recomandări au fost evaluate ca parţial implementate şi 2 recomandări sunt neimplementate.

Concluzia reevaluată la nivelul sistemului de management şi control al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cu privire la eficienţa funcţionării sistemului este că “sistemul funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri” (categoria 2).

b. 62397/21.12.2015 – Raport de audit sistem, perioada misiunii: 1 octombrie – 13 noiembrie 2015

Obiectivul misiunii a constat în verificarea măsurilor luate de Autoritatea de Management, organismele intermediare şi Autoritatea de Certificare şi Plată pentru implementarea recomandărilor formulate prin raportul de audit nr.50191/14.02.2011, nr.50406/16.03.2012, nr. 50782/18.04.2013 şi nr. 50615/04.04.2014.

Urmare a verificării măsurilor luate de entităţile auditate pentru implementarea recomandărilor formulate prin rapoartele de audit de sistem nr. 50615/04.04.2014, nr.50782/18.04.2013, nr.50406/16.03.2012 şi nr.50191/14.02.2011, urmare a misiunii precedente de follow-up finalizată prin raportul de audit nr.52188/19.12.2014, s-a constatat că din cele 149 recomandări rămase deschise, 44 de recomandări au fost implementate, iar 105 de recomandări au rămas deschise (93 sunt parţial implementate iar 12 sunt neimplementate).


Totodată, în urma verificărilor efectuate în cadrul misiunilor de audit de operaţiuni 2015, Autoritatea de Audit a transmis următoarele rapoarte:

61348/21.07.2015- Raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 4 iunie – 19 iunie 2015

Obiectivul misiunii a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile asupra calităţii verificărilor suplimentare realizate de către ACP în cazul altor categorii de cheltuieli decât cele aferente resursei umane, incluse în aplicaţia de plată nr.39 transmisă CE pentru POSDRU în luna decembrie 2014, cu scopul de a stabili nivelul de încredere ce poate fi atribuit acestor verificări.

Principalele recomandări cu impact financiar constatate suplimentar faţă de cele înscrise în raportul de verificare al ACP nr.654039/05.05.2015, urmare a verificărilor efectuate la nivelul beneficiarilor, sunt următoarele:

- dispunerea, în baza prevederilor OUG nr.66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a măsurilor privind cuantificarea, constatarea, recuperarea cheltuielilor neeligibile şi a accesoriilor aferente;

- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr.66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a corecţiilor financiare stabilite la valoarea contractelor de achiziţii publice încheiate ca urmare a procedurilor afectate de nereguli;

- realizarea de verificări încrucişate la faţa locului pentru proiectele implementate în aceeaşi perioadă de către beneficiar, având în vedere achiziţiile/activităţile similare derulate în aceeaşi perioadă de timp şi deficienţele constatate în vederea stabilirii eligibilităţii cheltuielilor, aplicării corecţiilor financiare stabilite prin raportul de verificare al ACP şi prezentul raport de audit;

- verificarea cheltuielilor de personal acordate personalului administrativ al beneficiarului şi dispunerea măsurilor prevăzute de OUG nr.66/2011 privind constatarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile.

- Având în vedere rezultatele misiunii de audit efectuate s-a obţinut o asigurare rezonabilă asupra calităţii verificărilor suplimentare realizate de către ACP, respectiv un nivel de incredere mediu ridicat, corespunzător categoriei 2 “Funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri”.


61977/28.10.2015 - Raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 16 februarie – 30 iunie 2015

Obiectivul misiunii a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei în perioada 01.01-31.12.2014 sunt corecte, iar tranzacţiile care stau la baza acestora sunt corecte, legale şi regulamentare.

De asemenea, misiunea de audit a cuprins şi verificarea modului de implementare a recomandărilor formulate urmare auditurilor de operaţiuni precedente, respectiv prin raportul de audit nr.51599/19.09.2014, nr. 51442/22.08.2014, nr. 51797/30.09.2013, nr.51796/30.09.2013, nr. 51562/28.11.2013, nr. 51391/11.09.2012, nr. 50947/09.08.2011 şi nr. 41136/20.09.2010.

Principalele recomandări formulate pentru remedierea deficienţelor constatate vizează în principal:- dispunerea în baza prevederilor OUG 66/2011, a măsurilor privind constatarea si recuperarea

sumelor neeligibile şi a accesoriilor aferente, precum şi, după caz, verificarea existenţei unor situaţii similare celor identificate, în cheltuielile declarate de beneficiari pe toată perioada de implementare a proiectelor, identificarea, cuantificarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile effectuate,

- verificarea activităţilor desfăşurate de experţi în cadrul proiectelor şi a justificării orelor prestate pe baza rapoartelor de activitate,

- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, cu modificările sau completările ulterioare, a corecţiilor financiare pentru contractele de furnizare şi servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare,

- completarea dosarelor proiectelor cu documentele aferente, în exemplar original, astfel încât să se asigure o pistă de audit adecvată şi respectarea responsabilităţilor privind păstrarea documentelor,

62348/16.12.2015 - Raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 20 octombrie – 13 noiembrie 2015

Obiectivul misiunii a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei în anul 2015 (aplicaţiile de plata nr.40 şi 41) sunt corecte, iar tranzacţiile care stau la baza acestora sunt corecte, legale şi regulamentare.

Principalele recomandări formulate pentru remedierea deficienţelor constatate vizează în principal:- efectuarea de verificări suplimentare în vederea obţinerii asigurării asupra eligibilității beneficiarului,

respectiv dispunerea, conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011,modificările şi completările ulterioare, a măsurilor de constatare şi recuperare a eventualelor cheltuieli neeligibile rezultate,

- dispunerea în baza prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, a măsurilor privind constatarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile, precum şi după caz, verificarea existenţei unor situaţii similare celor identificate, în cheltuielile declarate de beneficiari pe toată perioada de implementare a proiectelor, identificarea, cuantificarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile decontate;

- verificarea salariilor decontate în cadrul proiectului pentru membrii echipei de implementare, luând în considerare experiența profesională specifică și tarifele prevăzute în Ghidul solicitantului şi dispunerea, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, a măsurilor privind cuantificarea, constatarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile decontate;

- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011 cu modificările sau completările ulterioare, a corecţiilor financiare pentru contractele de furnizare sau servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare,


- deducerea cheltuielilor neeligibile din cheltuielile declarate Autorităţii de Certificare şi Plată în vederea deducerii din cheltuielile declarate Comisiei Europene,

- stabilirea în procedurile operaţionale aplicabile la nivelul AM şi al organismelor intermediare a unor mecanisme de control astfel încât să se asigure verificarea cheltuielilor efectuate de către structurile de economie socială înfiinţate în cadrul proiectelor finanţate în cadrul programului operaţional, din subvenţiile acordate, precum şi planificarea şi realizarea verificărilor ex-post pentru urmărirea respectării condiţiilor de acordare a ajutoarelor pentru urmărirea respectării condiţiilor de acordare a ajutoarelor şi luarea măsurilor ce se impun în situaţia în care aceste condiţii nu au fost respectate.

În cursul anului 2016, au fost transmise autorităţii de management următoarele rapoarte de audit:

Curtea Europeană de Conturi

PF – 7208/27.04.2016 - Raport preliminar de audit DAS 2015, perioada misiunii: 19-26.01.2016

Curtea de Conturi Europeană a emis Raportul nr. PF – 7208/27.04.2016 în baza misiunii de audit efectuată în ianuarie 2016 în vederea întocmirii Declaraţiei de asigurare pentru exerciţiul financiar 2015 (DAS 2015).

Obiectivul principal al auditului a constat în verificarea legalității și a regularității cheltuielilor declarate și rambursate din bugetul Fondului social european (FSE) în legătură cu patru operațiuni selectate aleatoriu în cadrul programului operațional auditat.

Evaluarea performanței proiectelor finalizate s-a realizat în raport cu obiectivele specificate în cererea de finanțare, în acordul de finanțare, în contract și/sau în decizia de cofinanțare.

În total, s-au formulat trei observații privind legalitatea și regularitatea pentru două dintre cele patru proiecte auditate. Principalele erori semnalate vizează:- proceduri de achiziții publice neconforme cu legile și reglementările în vigoare și cheltuieli neeligibile- utilizarea unor criterii care dau naștere la obstacole în cadrul procedurilor de achiziții publice și

respingerea pe baze incorecte a unor ofertanți- elemente de cost neeligibile.

PF – 8136/20.10.2016 – Raport preliminar de audit al performanței Perioada misiunii: 06-08.07.2016

Obiectivul auditului Curții a fost acela de a examina dacă Comisia monitorizează absorbția și ia măsuri ulterioare dacă este cazul. Activitatea în statele membre reprezintă o continuare a activității de audit desfășurate la nivelul Comisiei. Întrebarea la care s-a căutat să se răspundă a fost următoarea: „Aplică statele membre în mod eficace măsurile propuse de Comisie pentru a spori gradul de utilizare a fondurilor alocate prin FEDR/Fondul de coeziune și FSE ?”


DG EMPL

MAPAR Nr. 15EMPH207RO0028 - Raport preliminar privind auditul de sistem Perioada misiunii: 21.10-10.11.2015

Obiectivele auditului au constat în verificarea conformităţii sistemului de management şi control al autorităţii de management şi al organismelor intermediare cu cerinţa-cheie 4, concentrându-se pe proiectele implementate de către aceleași entități, cu scopul de a identifica o potențială dublă finanțare, duplicare a muncii și a livrabilelor, suprapunerea personalului și achiziții nejustificate.

Au fost selectate 28 de proiecte în vederea verificării administrative și la fața locului. Cheltuielile verificate reprezintă cheltuieli noi (call-uri lansate după August 2012), cuprinse in AP 39 si AP 40.

Principalele probleme constatate au fost următoarele:- Divizarea artificiala a proiectelor in vederea obținerii de granturi- Documente insuficiente privind eligibilitatea partenerilor pentru rolurile asumate- Cheltuieli cu personalul pentru functii nejustificate- Salarii mărite artificial- Cheltuieli cu personalul pentru aceleași persoane în poziții diferite- Livrabile similare elaborate de angajați care lucrează pe proiecte similare- Divizarea artificială a contractelor de achiziții publice- Documente suport insuficiente pentru contractele de servicii- Achiziții FEDR excesive- Cheltuieli excesive cu servicii subcontractate- Posibile conflicte de interese nedeclarate

MAPAR Nr. EMPG207RO0095 – Raport preliminar privind auditul de sistem, perioada misiunii:06-08.09.2016

În cadrul misiunii, auditorii DG EMPL au examinat stadiul de pregătire al autorităților pentru închiderea POSDRU și au identificat problemele ce ar putea impiedica furnizarea în termen a documentelor de


închidere a programului (raport final de implementare, declarația finală de cheltuieli, raport final de audit și declarația de închidere).

Ca urmare a evaluării, echipa de audit a considerat că Autoritatea de Management este parţial pregătită de închidere, unele aspecte necesare în procesul de închidere fiind planificate ori soluţionate, însă altele lipsesc. Este recomandat ca Autoritatea de Management să respecte termenele limită agreate pentru procesul de închidere a PO şi să comunice ACP şi AA informaţii privind progresul înregistrat.


61099/13.05.2016 – Raport de audit operaţiuni, Perioada misiunii: 03.02-15.04.2016

Obiectivul auditului de operaţiuni a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei Europene în perioada 01.01-31.12.2015, sunt corecte, iar tranzacţiile care stau la baza acestora sunt legale, corecte şi regulamentare.

Acest raport de audit vizează proiectele cuprinse în stratul 1 al eşantionului (cheltuieli aferente proiectelor admise la finanţare începând cu apelul de proiecte 115) declarate Comisiei Europene în anul 2015 prin aplicaţiile de plată nr.40/24.08.2015, nr.41/16.10.2015 şi nr.44/31.12.2015.Principalele deficienţe constatate din verificările efectuate sunt următoarele:

- în cazul unui proiect nu s-a obţinut o asigurare că proiectul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite de DCI şi Ghidul Solicitantului Conditii Specifice, iar beneficiarul nu a selectat partenerii conform prevederilor OUG nr.64/2009,

- cheltuieli de personal reprezentând salarii acordate membrilor echipei de management/implementare prin încălcarea prevederilor Ghidul Solicitantului Conditii Generale şi ale Cererii de finanţare referitoare la încadrarea experţilor în conformitate cu cerinţele de experienţă profesională specifică atribuţiilor din proiect,

- cheltuieli de personal efectuate fără respectarea obligaţiilor contractuale privind notificarea experţilor pe termen lung,

- decontarea unor cheltuieli pentru care nu au fost prezentate documente justificative adecvate sau care nu respectă principiul unui management financiar riguros,


- efectuarea de achiziţii de tip FEDR fără respectarea principiului unui management financiar riguros sau decontarea echipamentelor fără respectarea plafoanelor stabilite prin ordinul MFE nr.989/29.09.2014,

- efectuarea unor cheltuieli pentru cursuri de calificare care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat,

- nerespectarea prevederilor legale sau a regulilor în domeniul achiziţiilor, fiind constatate deficienţe precum: divizarea achiziţiilor, utilizarea unor criteria de calificare restrictive, acceptarea unei oferte pentru care nu au fost regăsite parte din documente care să ateste conformitatea acesteia, nerespectarea principiului transparenţei la atribuirea contractului de achiziţie.

Recomandările formulate pentru remedierea deficienţelor vizează în special:- verificarea salariilor decontate în cadrul proiectului pentru membrii echipei de implementare, luând în

considerare experienţa profesională specifică şi tarifele prevăzute în Ghidul Solicitantului,- dispunerea în baza prevederilor OUG nr.66/2011, a măsurilor privind constatarea şi recuperarea

cheltuielilor neeligibile,- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr.66/2011, a corecţiilor financiare pentru contractele de

furnizare sau servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare.

61310/15.06.2016 – Raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 03.02-29.04.2016

Obiectivul auditului de operaţiuni este obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei Europene în perioada 01.01-31.12.2015, sunt corecte, iar tranzacţiile care stau la baza acestora sunt legale, corecte şi regulamentare.

Acest raport de audit vizează proiectele cuprinse în stratul 2 al eşantionului (cheltuieli aferente proiectelor admise la finanţare anterior apelului de proiecte 115) declarate Comisiei Europene în anul 2015 prin aplicaţiile de plată nr.42/28.10.2015 şi nr.43/29.12.2015.

Principalele deficienţe constatate din verificările efectuate sunt următoarele:- cheltuieli decontate în cazul unui proiect pentru un partener implicat în proiect pentru care nu s-a

obţinut o asigurare că acesta proiectul îndeplineşte condiţiile de eligibilitatea stabilite de Ghidul Solicitantului Conditii Specifice,

- cheltuieli de personal reprezentând salarii acordate membrilor echipei de management/implementare pentru care s-a constatat că nu au fost acordate în baza unui contract de muncă /contract de servicii sau au fost acordate fără a se respecta prevederile acestuia, au fost acordate peste plafoanele de referinţă din Ghidul Solicitantului sau cu nerespectarealimitelor orare zilnice sau săptămânale,

- cheltuieli pentru care există suspiciuni privind situaţii de posibil conflict de interese, precum şi suspiciuni de fraudă,

- cheltuieli generale de administraţie care nu sunt justificate, nu respectă procentul de alocare pe proiect sau sunt realizate cu depăşirea pragului inclus în acordul de parteneriat,

- cheltuieli de transport ale echipei de implementare sau ale participanţilor decontate fără respectarea regulilor de eligibilitate, pentru care nu există documente justificative sau au fost effectuate fără a fi susţinute de activităţi din proiect

- efectuarea de achiziţii de tip FEDR fără respectarea principiului unui management financiar riguros şi fără a se demonstra necesitatea achiziţiei acestora sau legătura cu activităţile proiectului,

- cheltuieli aferente unor prestări de servicii effectuate fără respectarea normelor legale în domeniul prestării acestora, cu nerespectarea principiului managementului financiar riguros sau pentru care nu au fost prezentate documente justificative,

- nerespectarea prevederilor legale sau a regulilor în domeniul achiziţiilor în cadrul a 7 proiecte finanţate prin POSDRU, fiind constatate deficienţe precum: divizarea achiziţiilor, utilizarea unor


criteria de calificare restrictive, acceptarea unor oferte neconforme sau inacceptabile, nerespectarea principiului transparenţei şi tratamentului egal la atribuirea contractului de achiziţie

Recomandările formulate pentru remedierea deficienţelor vizează în special:- verificarea salariilor decontate în cadrul proiectului pentru membrii echipei de implementare şi

dispunerea în baza prevederilor OUG nr.66/2011, a măsurilor privind constatarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile,

- dispunerea în baza prevederilor OUG nr.66/2011, a măsurilor privind constatarea şi recuperarea cheltuielilor neeligibile,

- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr.66/2011, a corecţiilor financiare pentru contractele de furnizare sau servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare.

61533/19.07.2016 – Raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 03.05-31.05.2016

Obiectivul misiunii a constat în verificarea măsurilor luate de Autoritatea de Management, organismele intermediare şi Autoritatea de Certificare şi Plată pentru implementarea recomandărilor formulate prin rapoartele anterioare de audit de operaţiuni, respectiv:

recomandările formulate urmare auditului de operaţiuni privind cheltuielile declarate în anul 2014, incluse în raportul de audit nr.61977/28.10.2015,

recomandările formulate urmare auditurilor de operaţiuni privind cheltuielile declarate în anii 2010-2013, încluse în rapoartele de audit de operaţiuni nr.51599/19.09.2014, nr.51442/22.08.2014, nr.51797/30.09.2013, nr.51796/30.09.2013, nr.51562/28.11.2013, nr.51391/11.09.2012 şi nr.50947/09.08.2011, evaluate ca parţial implementate sau neimplementate urmare misiunii precedente de follow-up finalizată prin raportul de audit nr.61977/28.10.2015.

Din verificarea măsurilor luate de entităţi pentru implementarea recomandărilor formulate în anul 2015 prin raportul de audit nr.61977/28.10.2015 s-a constatat că dintr-un număr de 172 de recomandări, 76 de recomandări au fost implementate, 2 recomandări au fost considerate închise, iar 94 au rămas deschise (48 de recomandări partial implementate şi 46 de recomandări neimplementate).

De asemenea, din cele 273 de recomandări rămase deschise prin raportul anterior de follow-up nr.61977/28.10.2015, urmare acestei misiuni de audit s-a constatat că un număr de 216 de recomandări au rămas în continuare deschise.

62288/10.11.2016 – Proiect raport de audit operaţiuni, perioada misiunii: 29.08 - 14.10.2016

Obiectivul auditului de operaţiuni a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei Europene în perioada 01.01 – 05.08.2016 sunt corecte, iar tranzacţiile care stau la baza acestora sunt legale, corecte şi regulamentare.Principalele deficienţe identificate au fost constat în efectuarea de către beneficiari a unor cheltuieli neeligibile, solicitate la rambursare, dintre care se menţionează:- cheltuieli de personal reprezentând salarii acordate membrilor echipei de

management/implementare prin încălcarea prevederilor Ghidului Solicitantului sau ale cererii de finanţare referitoare la încadrarea experţilor în conformitate cu cerinţele de experienţă profesională specifică atribuţiilor din proiect,

- cheltuieli de personal efectuate fără respectarea obligaţiilor contractuale individuale de muncă sau acordate fără a lua în calcul numărul de ore prestate,

- cheltuieli de deplasare pentru care nu au fost prezentate documente justificative adecvate sau care nu respectă principiul unui management financiar riguros,


- cheltuieli pentru achiziţii FEDR efectuate fără respectarea principiului unui management financiar-riguros, cheltuieli de amenajare spaţii efectuate pentru locaţii care nu au legătură cu proiectul,

- cheltuieli generale de administraţie decontate fără respectarea procentului stabilit prin decizia de alocare, cheltuieli acordate unor structuri de economie socială care nu au funcţionat,

- cheltuieli decontate pentru produse/servicii achiziţionate ulterior datei finalizării proiectului sau ulterior datei finale de eligibilitate,

- nerespectarea prevederilor legale sau a regulilor în omeniul achiziţiilor, fiind constate deficienţe precum divizarea achiziţiilor, utilizarea unor criterii de calificare restrictive, acceptarea unei oferte neconforme, nerespectarea principiului transparenţei la atribuirea contractului de achiziţie.

- Recomandările formulate pentru remedierea deficienţelor vizează în special:- dispunerea în baza prevederilor OUG nr.66/2011, a măsurilor privind constatarea şi recuperarea

cheltuielilor neeligibile,- aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr.66/2011, a corecţiilor financiare pentru contractele de

furnizare sau servicii în cazul cărora au fost constatate deficienţe în derularea procesului de achiziţie, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare.

Contextul suspendării Aplicației de plată 39, transmisă către CE în decembrie 2014.

În anul 2015, prin intermediul scrisorilor ARES (2015)805086/25.02.2015, respectiv ARES (2015) 2669646/25.06.2015, Comisia Europeană a comunicat decizia de întrerupere a termenului de plată pentru cererea de plată intermediară nr.39 din 30.12.2014. Această decizie a fost luată urmare misiunilor de audit desfăşurate de către DG EMPL şi Autoritatea de Audit, în cadrul cărora au fost identificate deficienţe semnificative în ceea ce priveşte sistemul de management şi control, respectiv în procesele de evaluare/selecţie şi verificări de management de prim nivel realizate de Autoritatea de Management.

Concluziile celor doua misiuni de audit desfășurate au fost, în principal, următoarele: proiecte fără o verificare bugetară adecvată au fost aprobate pentru selecție, necorelarea corecțiilor financiare recomandate de evaluator, lipsa unui mecanism de control în etapa de contractare, nivel salarial disproporțional în raport cu rezultatele proiectelor, achiziții FEDR nejustificate, risc de dubla finanțare prin prisma aprobării unor proiecte aparent identice, interpretare neunitară a prevederilor Ghidului Solicitantului Condiții Generale, verificări nefiabile de management, verificări de management de prim


nivel ale cheltuielilor salariale privind experții pe termen scurt și personalul administrativ/auxiliar neconforme cu plafoanele prevăzute de Ghidul Solicitantului-Condiții Generale 2013, verificări de management necorespunzătoare privind procedurile de achiziție publică, lipsa procedurilor de verificare încrucișată la nivelul Organismelor Intermediare.

În vederea remedierii deficienţelor constatate, Autoritatea de Management a elaborat și implementat un plan de măsuri, după cum urmează:

Revizuirea Procedurii de selecţie operaţiuni; Revizuirea Metodologiei de evaluare a cererilor de finantare; Instrucţiunea internă nr.105 aplicabilă OI ce reglementează solicitarea de clarificări la momentul

evaluării proiectelor; Instructiunea nr.104 privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de contractare şi de

modificare a contractelor de finanţare POSDRU; Elaborarea metodologiei de verificare a experienţei specifice şi evaluarea impactului financiar

aferent; Noua versiune a Ghidului Solicitantului Conditii Generale 2015, care conţine prevederi privind

posibilitatea solicitării de clarificări în etapa de evaluare a cererilor de finanţare; Revizuirea Procedurii de management financiar, subsecţiunile specifice, în vederea creării unui

instrument de verificare a existenţei suprapunerii de atribuţii/responsabilităţi pentru posturile bugetate în proiect, având ca documente de referinţă rapoartele de activitate elaborate de fiecare expert angajat în proiect;

Instrucţiunea nr. 103 privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de monitorizare a implementării contractelor de finanţare POSDRU;

Elaborarea Metodologiei de verificare a proiectelor multiple; De asemenea, a fost dezvoltată o soluție tehnică ( instrument IT) de identificare a riscurilor

privind costuri cu resursa umana, contracte de achiziţii şi dubla finanţare, ROM-AFIS (Romania Antifraud Information System).

În urma misiunilor de follow-up desfăşurate în anul 2015 de către DG EMPL şi AA în cadrul cărora a fost verificată implementarea Planului de măsuri la nivelul Autorităţii de Management şi Organismelor Intermediare, auditorii au încadrat sistemul de management şi control în categoria 2 “sistemul funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri”. În baza celor constatate Comisia Europeană a decis în luna august 2015 ridicarea întreruperii plăţilor.

Contextul suspendării Aplicației de plată 44, transmisă către CE în decembrie 2015.

În anul 2016, în baza analizei DG EMPL a raportului anual de control (RAC) emis de către Autoritatea Națională de Audit la 22 decembrie 2015, ulterior auditului de operațiuni efectuat în perioada februarie - iunie 2015, precum şi ca urmare a auditului desfăşurat de către DG EMPL în perioada 21.10–10.11.2015, a fost comunicată, prin scrisoarea ARES (2016) 2669646/25.02.2016, decizia CE de întrerupere a termenului de plată pentru cererea de plată intermediară nr.44 din 31.12.2015. Misiunea de audit desfăşurată de către auditorii DG EMPL a identificat existența unor deficiențe semnificative în funcționarea sistemului de management și control. In plus, rezultatele analizei RAC 2015 au condus la o opinie nefavorabilă cu privire la funcționarea sistemului de management și control (opinie "calificată cu un impact semnificativ"), pe baza ratei ridicate de eroare și a deficiențelor persistente în legătura cu buna gestionare financiară.

Principalele deficientele constatate în cadrul acestor misiuni de audit sunt legate de procedurile de selecție a operațiunilor şi verificările de management de prim nivel realizate de Autoritatea de Management, respectiv: efectuarea plăţilor în cadrul proiectului preponderent în numerar, cheltuieli salariale majorate pe


perioada de implementare a proiectului faţă de nivelul practicat de beneficiar, efectuarea unor cheltuieli semnificative cu echipamentele de tip FEDR nefiind urmărită, în etapa de evaluare/contractare, corelarea cheltuielilor aprobate beneficiarilor cu proiecte multiple, realizarea unor achiziţii pentru care cadrul naţional de reglementare stabilit pentru POSDRU la nivelul beneficiarilor privaţi nu asigură în totalitate conformitatea cu principiul unui management financiar riguros şi o utilizare eficientă a fondurilor publice, acordarea unor premii sau subvenţii participanţilor din grupul ţintă în cadrul proiectelor finanţate fără a fi stabilite cuantumuri/plafoane maxime care să asigure rezonabilitatea acestor cheltuieli.

În vederea remedierii deficienţelor constatate, AM a identificat şi implementat următoarele măsuri: Documentul Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman

2014-2020, document publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene și care conține regulile generale de accesare a finanțării Programului Operaţional Capital Uman, a preluat recomandările formulate de către DG EMPL şi Autoritatea de Audit;

De asemenea, s-au iniţiat măsuri conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.66/2011 în vederea constatării şi recuperării cheltuielilor neeligibile decontate, precum şi în vederea aplicării corecţiilor financiare pentru contractele de achiziţie în cadrul cărora au fost constatate deficienţe.

Prin eforturile comune ale Autorităţii de Management și ale Autorității de Audit, rata de eroare a fost adusă sub nivelul acceptabil, permițând decizia de ridicare a întreruperii plăţilor pentru POSDRU în luna mai a.c..

2.2.2 Ajutorul de stat

Ajutor de stat reprezintă o măsură de sprijin acordată, sub orice formă, în mod selectiv de către stat sau din resurse de stat, unei întreprinderi sau anumitor categorii de întreprinderi, care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa şi afectează comerţul cu Statele Membre;

Ajutorul de minimis reprezintă o măsură de sprijin acordată unei întreprinderi, indiferent de mărimea acesteia, care nu depăşeşte 200.000 Eur pe o perioadă de trei ani fiscali. Acordarea ajutorului de minimis, în cadrul schemelor de minimis se face numai cu respectarea prevederilor privind ajutorul de minimis stipulate în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 din 18 decembrie 2013 pentru aplicarea art. 107 si 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L352/1 din 24 decembrie 2013.

Astfel, având în vedere prevederile regulamentelor europene privind ajutorul de stat si ajutorul de minimis, prin POSDRU 2007-2013 au fost finanțate, următoarele scheme de ajutor de stat si de minimis:

Ajutor de stat pentru ocuparea forței de muncă a vizat subvenționarea costurilor pentru ocuparea forței de muncă, domeniile majore de intervenție fiind:

o DMI 5.1 „Dezvoltarea si implementarea măsurilor active de ocupare”, respectiv subvenționarea costurilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor, linia de finanțate nr. 73 nr. 73 „Sprijin financiar pentru ocupare”;

o DMI 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea forței de muncă”, respectiv subvențnarea costurilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor din mediul rural, linia de finanțare nr. 74 „Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural”;

Ajutor de stat pentru formare profesională a vizat subvenționarea costurilor pentru formare profesională, domeniile majore de intervenție fiind:

o DMI 2.1 „Tranziția de la scoală la viața activă”, respectiv costurile aferente programelor de mentorat care sprijină tinerii angajați în prima etapă a primului lor loc de muncă important, linia de finanțare nr. 75 „Programe de mentorat pentru tinerii angajați”


o DMI 2.3 „Acces si participare la FPC”, respectiv costurile aferente sprijinului acordat întreprinderilor pentru actualizarea strategiilor/planurilor de dezvoltare a resurselor umane si costurile aferente formării profesionale continue a angajaților la inițiativa angajatorilor sau de către acestia din urmă, linia de finantare nr. 76 „Calificarea/recalificarea angajaților proprii”

o DMI 3.2 „Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajați pentru promovarea adaptabilității”, respectiv costurile aferente formării profesionale a angajaților prin programe de perfecționare, respectiv specializare, linia de finanțare nr. 77 „Specializarea/perfecționarea angajaților propri”

Ajutor de minimis pentru asigurarea sănătății si securității la locul de muncă a vizat subvenționarea costurilor pentru informare, instruirea si investiții în domeniul sănătății si securității la locul de muncă, domeniul major de intervenție fiind:

o DMI 3.2 „Formare si sprijin pentru întreprinderi si angajați pentru promovarea adaptabilității”, linia de finanțare nr. 78 „Bani pentru sănătatea si siguranța salariaților”

Ajutor de minimis pentru dezvoltarea economiei sociale a vizat subvenționarea costurilor înființării/dezvoltării și funcționării structurilor economiei sociale, domeniul major de intervenție fiind:

o DMI 6.1 “ Dezvoltarea economiei sociale”, liniile de finantare 168 si 173 “Dezvoltarea economiei sociale;

Ajutor de minimis pentru susținerea antreprenoriatului a vizat subvenționarea costurilor aferente părții planurilor de afaceri din cadrul proiectelor aprobate, domeniul major de intervenție fiind:

o DMI 3.1 “ Promovarea culturii antreprenoriale”, linia de finanțare 176 “ Romania Start-up”; Ajutor de minimis pentru subvenționarea locurilor de muncă a vizat subvenționarea costurilor cu

salariile noilor angajați, domeniul major de intervenție fiind:o DMI 2.1. Tranziția de la școală la viața activă, linia de finațare 166 “Locuri de muncă

subvenţionate”

În cadrul schemelor de minimis şi de ajutor de stat pentru formare profesională şi ocupare au fost aprobate 753 cereri de finanţare, cu o valoare a contribuţiei publice (FSE şi buget de stat) de aprox. 378,64 mil. euro.

În anul 2014 au fost lansate 3 cereri de propunere de proiecte însoţite de schemă de ajutor de minimis prin care au fost susţinute intervenţii din zona antreprenoriatului, subvenţionării locurilor de muncă şi dezvoltării economiei sociale la nivelul corora au fost aprobate un număr de 306 cereri de finanţare cu o valoarea a contribuţiei publice de 265.343.150,8 mil. euro.

Astfel, pentru susţinerea antreprenoriatului a fost lansat schema de ajutor de minimis din cadrul CPP 176, DMI 3.1 unde au fost aprobate 32 de proiecte a căror valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabilă (FSE şi buget de stat) este de 68.373.998,32 mil. euro.

Zona dezvoltării economiei sociale a fost susţinută prin 2 schema de ajutor de minimis ce au însoţit CPP 168 şi 173 în cadul cărora au fost aprobate 266 de proiecte cu o valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabilă de 165.809.009 mil. euro, în timp ce creşterea ocupării din perspectiva subvenţionării locurilor de muncă pentru tineri a făcut obiectul unei scheme de minimis în cadrul CPP 166 unde au fost aprobate 8 proiecte cu o valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabilă de 31.160.143,48 mil. euro.

2.2.3 Achiziţiile publice

În contextul proiectelor finanțate din instrumente structurale, beneficiarii au obligați respectării legislației referitoare la asigurarea conformității cu politicile Uniunii Europene și naționale, în special prevederile


legale privind achizițiile publice, la care se adaugă ajutorul de stat, egalitatea de șanse, dezvoltarea durabilă, informarea și publicitatea.

În acest sens, pe parcursul perioadei de implementare a proiectelor finanțate din POSDRU 2007-2013, au fost emise următoarele ordine de ministru și instrucțiuni, cu scopul de a remedia neregulile sistemice din domeniul achizițiilor publice:

Până în 2011 fiecare program operațional avea propriile reguli pentru achizițiile efectuate de beneficiarii privați

În anul 2011 au fost emise două instrucțiuni ce au vizat verificarea procedurilor de achiziții publice prin utilizarea listelor unitare de verificare și metodologia de eșantionare pentru verificarea procedurilor de achiziții publice din cadrul proiectelor finanțate din POSDRU.

În anul 2012 a fost aprobat ordinul ministrului afacerilor europene nr.1050 privind aprobarea Procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă". Ca urmare a acestui Ordin, prin Instrucţiunea nr.65/01.02.2013, AMPOSDRU a revocat Instrucţiunea nr.26/31.08.2010 privind efectuarea achiziţiilor publice necesare implementării proiectelor finanţate prin POSDRU 2007 – 2013 , utilizându-se doar prevederile Ordinului nr.1050/2012.

În anul 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului fondurilor europene 1.120/2013 privind aprobarea procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi in cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă” precum şi în cadrul proiectelor finanţate prin mecanismele financiare SEE şi Norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare bunuri, servicii sau lucrări. Prin ordinul menţionat a fost abrogat Ordinul de ministru 1.050/2012, care a obligat beneficiarii din mediul privat să deruleze proceduri de achiziţii similare cu cele impuse instituţiilor publice, chiar dacă legislaţia europeană nu conţine astfel de prevederi. Beneficiarii din mediul privat cofinanţează proiectele pe care le implementează din resurse proprii şi tocmai din acest motiv sunt motivaţi să utilizeze eficient resursele pe care le au la dispoziţie.

În anul 2014 a fost constituit un grup de lucru cu scopul asigurării transpunerii directivelor europene în legislația europeană, ordine de ministru și instrucțiuni ale Autorității de Management, în urma căruia s-au înregistrat următoarele modificări la nivelul legislației cât și la nivelul autorităților de resort:

- În aprilie 2014 - este publicată Legea nr.40/2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prin care sunt reduse termenele de evaluare/selectare a ofertelor și creşte sancţiunea pecuniară pentru contravenţiile de la art. 293 de la 5.000-10.000 RON la 20.000- 40.000 RON

- În iunie 2014 – este emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

- În iulie 2014 - Ordinul nr. 212 al ANRMAP privind activitatea de formare profesională şi a acţiunilor tematice în domeniul achiziţiilor publice de către personalul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice precum şi a tarifului aferent activităţii de formare profesională/acţiunii tematice prin care sunt stabilite condiţiile în care este posibilă participarea personalului propriu în cadrul programelor de instruire în domeniul achiziţiilor publice organizate de persoane juridice de drept public şi privat.

A fost elaborată Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 881 din 25 noiembrie 2015, având ca obiectiv general îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice din


România, prin transpunerea noilor directive europene în legislaţia naţională, reformarea cadrului instituţional şi asigurarea funcţionalităţii sistemului, direcţiile de acţiune fiind următoarele:

- Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive în legislaţia naţională;

- Coerența generală și eficiența cadrului instituțional;- Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice;- Întărirea capacității administrative a autorităților contractante;- Funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România.

În data de 23 mai 2016 s-a publicat în Monitorul Oficial al României noua legislație în domeniul achizițiilor publice, achizițiilor sectoriale și concesiunilor. De asemenea, s-a publicat noua lege privind remediile, care a înlocuit capitolul IX Solutionarea contestațiilor din O.U.G. nr. 34/2006.

Începând cu data de 26 mai 2016, a intrat în vigoare întregul pachet legislativ după cum urmează: legislația primară

- Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (clasice) (publicata in Monitorul Oficial nr. 390 din data de 23 mai 2016);

- Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale (publicata in Monitorul Oficial nr. 391 din data de 23 mai 2016);

- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii (publicata in Monitorul Oficial nr. 392 din data de 23 mai 2016).

- Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 393 din data de 23 mai 2016);

la nivel secundar, au fost adoptate următoarele acte normative:

Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 423/06.06.2016;și Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial nr.423/06.06.2016.

La nivelul Ministerului Fondurilor Europene, Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aduce îmbunătățiri față de legislația anterioară, menite să conducă la un proces de achiziție calitativ cu impact direct asupra absorbției fondurilor europene. Cele mai importante îmbunătățiri pot fi rezumate după cum urmează:

- introducerea documentul unic de achiziţie european (DUAE), care va reduce efortul administrativ pentru ofertanți și perioada de evaluare a ofertelor. Obiectivul acestui document este de a reduce sarcinile administrative care decurg din necesitatea de a produce un număr semnificativ de certificate sau de alte documente legate de criteriile de excludere și de selecție. DUAE este obligatoriu a fi utilizat atât de către autoritatea contractantă, cât și de către operatorii economici participanți la procedurile de atribuire (în funcție de calitatea pe care o au în respectiva procedură de atribuire – candidat, ofertant, terț susținător, subcontractant).

- Introducerea conceptului de strategie anuală de achiziții publice. Este un document de planificare și monitorizare a portofoliului de procese de achiziție întocmit de autoritatea contractantă în ultimul trimestru al anului pentru anul următor, care conține totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de autoritatea contractantă pe parcursul unui an bugetar și Programul anual al achizițiilor publice (PAAP). Pentru proiectele finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de


cercetare–dezvoltare autoritatea contractantă are obligația de a elabora pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului respectiv. Strategiea anuală de achiziții publice este utilizată pentru a planifica resursele necesare derulării proceselor și pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor.

- introducerea Strategiei de contractare aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziție publică. Prin aplicarea acestei strategii, se acordă importanță pregătirii procesului de achiziție și necesității de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice menite să satisfacă necesitățile autorității contractante;

- introducerea conceptului de consultare a pieţei, instrument utilizat de autoritatea contractantă/ beneficiarii de fonduri europene în dialogul/consultarea cu operatorii economici, autoritățile publice/experți independenți înainte și în vederea demarării unei proceduri de achiziție publică. În sensul prevederilor art. 139 din lege, autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative;

- reducerea termenelor limită cu impact direct asupra perioadei de derulare a unei proceduri de achiziție publică. Astfel, pentru licitația deschisă termenul minim depunere oferte: 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile. Pentru licitația restrânsă termen minim depunere candidaturi: 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile și termenul minim pentru depunerea ofertelor: 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile.

În cazul în care o situație de urgență impune, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare / ofertelor. În acest caz, situația de urgență se menționează în strategia de contractare.

- regula împărţirii pe loturi. Împărțirea pe loturi este încurajată pentru a permite accesul și dezvoltarea IMM-urilor. Autoritatea contractantă este obligată să justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi.

- reglementarea procedurii simplificate (fosta cerere de oferte), în funcție de complexitatea obiectului contractului, cu posibilitate de selecție a candidaților sau cu etapă de negociere. Procedura simplificată se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă. Perioada între publicarea anunțului de participare la procedura simplificată și data limită de depunere a ofertelor este de cel puțin 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de servicii sau produse, cel puțin 6 zile în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de produse de complexitate redusă, respectiv 15 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziție publică de lucrări. În cazul în care o situație de urgență, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele menționate anterior, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 9 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare la procedura simplificată, în cazul atribuirii unui contract de achiziție publică de servicii sau produse, respectiv de 12 zile, în cazul unui contract de achiziție publică de lucrări.

- Criteriile de atribuire sunt: preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ; cel mai bun raport calitate-cost. Autoritatea contractantă are obligativitatea de a utiliza criteriul cel mai bun raport calitate-preț / cost, pentru serviciile intelectuale (de natura celor de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare, sau altele asemenea, aferente unor proiecte de complexitate ridicată), iar stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%;


- O nouă abordare ce trebuie urmată de autoritatea contractantă în procesul de evaluare a ofertelor. Mai exact, este vorba despre etapizarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanților. Astfel, deciziile comisiei de evaluare trebuie să fie documentate astfel încât să se poată asigura trasabilitatea acestora în orice moment. Fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare urmând a fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc;

- prevederi privind trecerea la derularea procedurilor integral prin mijloace electronice (on-line). Va deveni regulă pentru toate tipurile de proceduri – perioada intermediară pentru asigurarea tranziției este până în aprilie 2018.

Ca aspecte importante introduse prin Lege nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac menţionăm introducerea introducerea procedurii de notificare ca şi condiţie obligatorie a contestării, care să permită un dialog între autoritatea contractantă și operatorii economici, în scopul de a reduce numărul de plângeri și de a orientarea contestațiile/plângerile către problemele de fond. Alte noutăți aduse de legea privind remediile și căile de atac amintim:

- stabilirea CNSC ca primă instanță de apel (non-judiciară) și curțile de apel ca a doua instanță (cu complete specializate în achiziţii publice);

- detalierea unor mecanisme clare pentru consecvență în interpretare;- gratuitatea contestării la CNSC;- detalierea modului de punere în aplicare a deciziilor privind re-evaluarea;- constituirea cauţiunii în cazul solicitării în instanţă a suspendării procedurii de atribuire şi/sau a

executării contractului;- stabilirea de termene de judecată în instanţă.

2.2.4 Aspectul durabilităţii intervenţiilor FSE

Aspectul durabilităţii intervenţiilor FSE este integrat în contextul politicilor europene, orientând eforturile Uniunii Europene în direcţiile de asigurare a unei dezvoltări mai solide, durabile şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi de mai bună calitate.

Ca un aspect conex cu principiile dezvoltării durabile, Regulamentul Consiliului nr.1083/2006 precizează ”Pentru a garanta eficienţa, echitatea şi efectul durabil al intervenţiilor din fonduri, ar trebui să se prevadă dispoziţii care să garanteze perenitatea investiţiilor în întreprinderi. Ar trebui ca investiţiile care fac obiectul unei intervenţii din fonduri să se poată amortiza pe o perioadă de timp suficient de îndelungată.”

În ceea ce priveşte actuala perioadă de programare, deşi, din specificaţiile contractuale nu rezultă că activităţile desfăşurate, capacităţile dobândite, resursele generate şi sistemele activate prin proiectele finanţate POSDRU vor fi menţinute în mod obligatoriu, resursa umană dezvoltată/perfecţionată/ antrenată prin proiecte va fi valorificată – după finalizarea finanţării POSDRU – la nivel naţional, eventual şi în alte state membre, dacă nu în mod direct în interiorul organizaţiilor implicate în implementarea proiectelor. Desigur, efectul major al POSDRU, aşa cum este specificat prin obiectivul său general ”dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă” se va materializa la nivelul întregii societăţi.

Din punctul de vedere al conceptului aşa cum este menţionat mai sus, AMPOSDRU a avut în vedere utilizarea impactului pozitiv al proiectelor promovate în cadrul POSDRU asupra dezvoltării durabile şi dezvoltării resurselor umane în perspectiva perioadei de programare 2014 – 2020.


2.3 Probleme semnificative şi măsurile întreprinse

Principalele probleme identificate în implementarea proiectelor POSDRU 2007-2013 şi soluțiile întreprinse pentru rezolvare au fost următoarele:

Deficiențe în procesul de evaluare și selecție; Comunicarea deficitară cu beneficiarii; Deficiente privind salarizarea experților de proiecte; Întarzieri în procesarea cererilor de rambursare si a cererilor de plată; Fiabilitatea/ acuratețea datelor din SMIS; Neimplementarea recomandărilor din rapoartele de audit aferente anilor anteriori Insuficienta utilizarea a asistenței tehnice;

2.3.1 Deficiențe în procesul de evaluare și contractarea proiectelor

În procesul de evaluare si selecţie nu au fost stabilite praguri minime pentru toate criteriile de evaluare utilizate (relevanța, metodologie, sustenabilitate si cost-eficienta), iar nota minimă de trecere a fost stabilită doar pentru scorul total, ceea ce a permis finanţarea unor proiecte care nu au fost pe deplin sustenabile și nu au respectat în totalitate principiul cost-eficiență.

Măsurile întreprinse de AM au vizat :- revizuirea metodologiei de evaluare şi selecţie, în sensul creșterii ponderii punctajului pentru

criteriile sustenabilitate (de la 10 puncte la 15 puncte) și cost-eficiență (de la 20 de puncte la 30 de puncte), dar şi introducerii pragurilor minime pentru fiecare criteriu;

- revizuirea metodologiei de evaluare şi selecţie, în sensul stabilirii unor criterii mai precise de eligibilitate pentru aplicanţi, respectiv introducerea unor cerinţe minime corelate cu tipurile de intervenţii finanţate (grant strategic, proiecte de tip ajutor de stat) privind Capacitatea operaţională a parteneriatului si privind Capacitatea financiara a parteneriatului

Procesul de evaluare si selecție nu a garantat pe deplin selecția unor proiecte viabile și calitative. Au existat neconcordanțe între conţinutul unor proiecte, notele acordate de evaluatori, observaţiile si justificările referitoare la notele acordate. Au fost recomandate pentru finanţare unele proiecte cu bugete neviabile sau cu o valoare adăugată insuficientă.

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Revizuirea formatului cererii de finanțare, respectiv a sectiunii „Graficul activităților proiectului”

pentru o mai bună corelare a informatiilor, a formatului de buget prin detalierea pe activități și linii bugetare aferente precum și a sectiunii „Justificarea bugetului cererii de finantare” pentru standardizarea şi clarificarea cerinţelor pentru justificarea bugetului.

- Utilizarea Facilităţii de Asistenţă Tehnică ”Furnizarea de asistență tehnică pentru sprijinirea AM POS DRU pentru îndeplinirea condițiilor de verificare a rezonabilității costurilor și a îmbunătățirii contractului standard de finanțare”, ale cărei rezultate au fost preluate în Ghidul Solicitantului - Condiții Generale și au fost incluse în metodologia de evaluare şi selecţie (criteriul cost-eficienţă)

- Elaborarea metodologiei de selecţie a evaluatorilor de propuneri de proiecte și utilizarea de îndrumări detaliate către evaluatori.

Pentru unele proiecte aprobate cu observații ale evaluatorilor, nu a existat concordanță între faza de evaluare și faza de contractare (observațiile evaluatorilor sau aspectele lăsate deschise pentru a fi soluționate înainte de contractare nu au fost monitorizate și/sau rezolvate integral înainte de semnarea contractelor)


Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Eliminarea posibilității transferului unor aspecte deschise din faza de evaluare în contractare. Ca

instrument de creștere a calității proiectelor și în vederea respectării prevederilor OUG 66/2011 și a principiul cost-eficientă, evaluatorii au propus corecții financiare/diminuări justificate ale bugetelor cererilor de finanțare, asumate de Beneficiar înainte de contractare.

- Revizuirea Metodologiei de evaluare şi selecţie, în sensul introducerii posibilităţii de a se transmite întrebări de clarificare şi revizuire a cererii de finanţare pentru adresarea / asumarea aspectelor deschise privind informațiile considerate neclare din cererea de finanţare.

2.3.2 Comunicarea cu beneficiarii

În perioada iunie 2011 – februarie 2012 s-au înregistrat deficiențe în comunicarea cu beneficiarii, din cauza numărului limitat de personal din cadrul AM/OI care a putut fi mobilizat în compartimentele de help desk pentru beneficiari.

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- În septembrie 2011 a fost lansată o licitație pentru contractarea unui proiect privind externalizarea

activității de comunicare şi reînființarea compartimentului de helpdesk, contractul fiind demarat în martie 2012.

2.3.3. Deficiențe în ceea ce privește salarizarea experților din proiecte

Normele nationale au permis unei persoane sa aiba mai multe contracte (de exemplu, un profesor care are un contract cu norma intreaga cu o universitate neinclusa intr-un proiect FSE si care are, in plus, unul sau mai multe contracte cu fractiune de norma pentru proiecte FSE). S-a ajuns astfel, în ani consecutivi, la un numar de 12 ore/zi pentru care persoana a primit remunerație. Se consideră ca acest lucru reprezintă o crestere artificiala a numarului de ore lucrate, care permite personalului implicat sa primeasca finantare din surse multiple doar pentru prestarea cantitatii de munca corespunzatoare contractului sau cu norma intreaga.

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Emiterea unei instrucţiuni cu privire la noul format al raportului lunar de activitate, în care fiecare

expert a declarat, pe propria răspundere, numărul total de ore lucrate pe zi în cadrul tuturor proiectelor finanţate din POS DRU în care sunt implicaţi, nr. de ore lucrate în cadrul proiectului pentru care se face raportarea, activităţile realizate în perioada raportată, la care se anexează documentele justificative.

- S-a încheiat un protocol de lucru cu Inspecţia Muncii pentru accesul la informaţii privind contractele de muncă aferente experţilor implicaţi în proiectele POS DRU.

- În Ghidul Solicitantului – Conditii generale, la sectiunea „Aspecte privind implementarea proiectului” s-a inclus un model de raport de activitate, astfel incat potentialii beneficiari să fie informati in legatura cu regulile de implementare a proiectului cu privire la activitatea fiecarui expert. Informaţiile declarate pe propria răspundere în cadrul rapoartelor de activitate au fost verificate prin intermediul protocolului încheiat cu Inspecţia Muncii.

- S-a inclus în secţiunea „Eligibilitatea cheltuielilor” din Ghidul Solicitantului - Condiţii generale, o limită de maxim 12 ore pe zi ce pot fi decontate per expert cumulat din proiectele POSDRU.

Criteriile pentru diferitele categorii de experti nu au fost suficient de detaliate si au fost legate doar de anii de experienta relevantă. Nu a existat o distinctie reală între experții cu sau fără experiența internaționala. Aceasta abordare a permis solicitanților utilizarea abuzivă a sistemului de clasificare.


AM a stabilit plafoane maxime pentru onorariile expertilor, fara a indica pe ce baza ar trebui utilizat nivelul maxim. Acest lucru a avut drept rezultat utilizarea, de catre majoritatea expertilor, a nivelului maxim al tarifelor orare, ceea ce a condus în unele cazuri la o remunerare exagerată pentru serviciile prestate în comparație cu piața locală. Nu au existat explicații cu privire la modul în care au fost stabilite nivelurile onorariilor expertilor. Nu a existat un studiu comparativ sau activitate de cercetare care sa sustina plafoanele si nu a existat o legatură concretă cu salariile comparabile pentru acelasi tip de servicii pe piata româneasca.

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Au fost stabilite criterii relevante pentru implicarea experților în proiectele finanțate prin POSDRU.

Au fost detaliate în Ghidul Solicitantului – Conditii generale, la sectiunea „Echipa de implementare a proiectului”, a cerințelor minime pentru echipa de management.

- A fost revizuit Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale, în vederea includerii plafoanelor salariale pe baza fundamentărilor cuprinse în studiul finanţat în cadrul Facilităţii de Asistenţă Tehnică ”Furnizarea de asistență tehnică pentru sprijinirea AM POS DRU pentru îndeplinirea condițiilor de verificare a rezonabilității costurilor și a îmbunătățirii contractului standard de finanțare”.

2.3.4 Întârzieri în procesarea cererilor de rambursare

O analiză preliminară a cauzelor care au determinat întârzieri în efectuarea plăților către beneficiari a evidențiat la nivel de AM/ OI, următoarele aspecte:

La nivel de AM/OI POSDRU:

Gradul ridicat de încărcare al personalului; Lipsa unei instruiri permanentă al personalului; Deficienţe în modul de lucru (procesarea neunitară a cererilor de rambursare); Proceduri operaţionale de verificare administrativă excesiv de detaliate (ca urmare a necesităţii

implementării recomandărilor din rapoartele de sistem ale Autorităţii de Audit); Volumul mare de documente solicitate spre a fi verificate conform procedurilor şi instrucţiunilor; Suspendarea plăţilor la nivel de proiect, generată de alertele de nereguli şi suspiciunile de fraudă; Personal insuficient raportat la atribuţiile şi responsabilităţile din cadrul serviciilor/ compartimentelor

specializate în verificarea cererilor de rambursare precum şi lipsa de motivare financiară la nivelul organismelor intermediare;

Numărul relativ crescut al vizitelor la faţa locului neefectuate, înainte de procesarea cererilor de rambursare finale (datorită gradului mare de încărcare a ofiţerilor cu cereri de rambursare care se verifică administrativ).

În contextul suspendarii rambursarilor aferente PO de catre CE, au existat sincope in asigurarea finantarii de la Bugetul de Stat

La nivel de beneficiari:

Lipsa documentelor justificative aferente unei categorii de cheltuieli din dosarul Cererii de rambursare, neconcordanţe între documentele suport prezentate, cheltuieli înregistrate de 2 ori în Action Web, depăşiri de sume conform Raportului de audit şi expert contabil, încadrarea eronată pe linii bugetare a cheltuielilor solicitate la rambursare în Anexa VC 24 - Evidenţa cheltuielilor

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Emiterea OUG nr.84/2013 pentru modificarea şi completarea OUG nr.64/2009 privind gestionarea

financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, prin care s-68


a reglementat:

o reducerea termenului de verificare şi plată a cererilor de rambursare depuse de către beneficiari, de la 45 de zile calendaristice la 20 de zile lucrătoare;

o introducerea mecanismului decontării cererilor de plată – care oferă posibilitatea transmiterii, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea facturilor12, a cererii de plată de către beneficiarii proiectelor finanţate din instrumente structurale prin care aceştia solicită autorităţilor de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor rambursabile, reprezentând cheltuieli eligibile aferente instrumentelor structurale şi cofinanţării publice asigurate de la bugetul de stat, precum şi pentru plata contravalorii taxei pe valoarea adăugată considerate neeligibilă, aferentă cheltuielilor eligibile. Cererile sunt formulate în cadrul contractelor /deciziilor/ordinelor de finanţare, în baza facturilor, facturilor de avans sau ştatelor privind plata salariilor, ştatelor/centralizatoarelor pentru acordarea burselor, subvenţiilor şi premiilor, stabilite conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, după caz, acceptate la plată de către beneficiari.

- Pentru implementarea unitară, aceste prevederi legale au fost transpuse la nivelul sistemului de implementare POSDRU (AM/OI), în instrucţiuni de lucru.

- În plus, măsurile legislative au fost sprijinite de către Ministerul Fondurilor Europene, care, în cadrul Contractului subsecvent nr. 2 din 24.09.2013 “Servicii pentru asigurarea unor experţi care să vină în sprijinul Autorităţii de Management pentru POS DRU, respectiv, experţi verificări administrative/tehnice cereri de rambursare si experţi achiziţii publice”, a pus la dispoziţia AM/OI POSDRU o serie de experţi, în vederea efectuării verificărilor administrative şi la faţa locului (inclusiv achiziţiile publice), pentru Cererile de rambursare depuse de către beneficiari la AM/OI POSDRU.

- Pentru contractele aflate în derulare, cât şi pentru cele nou semnate în cadrul CPP-urilor lansate în 2013, pentru simplificarea şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru şi sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor finanţate din Fondul Social European prin POSDRU, s-a emis o serie de instrucţiuni de lucru, care au vizat:

o Completarea reglementării modului de diminuare a finanţării nerambursabile în cazul nerealizării indicatorilor şi/sau a grupului ţintă;

o Documentele justificative din eşantion aferente fiecărei cereri de rambursare depuse în cadrul proiectelor strategice şi de grant finanţate prin POSDRU, în vederea eficientizării verificărilor cererilor de rambursare depuse în cadrul POSDRU;

o Recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiaşi beneficiar/debitor;

o Regimul şi modul de procesare al unor cereri de rambursare aferente proiectelor finaţate prin POSDRU 2007-2013 (introducerea cererii suplimentare de rambursare, care conţine exclusiv cheltuieli ce se declară eligibile ca urmare a soluţionării contestaţiilor/concilierilor în cadrul AM, sau în urma anulării unei suspiciuni de neregulă);

o Reglementarea modului de calcul utilizat la finalul implementării proiectului, privind validarea cheltuielilor de tip FEDR;

o Metodologia de aplicare, de către AM/OI POSDRU, a Ordinului MFP nr.1120/2013 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", precum şi în cadrul proiectelor finanţate

12 pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziţii publice aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, precum şi de la întocmirea/primirea statelor privind plata salariilor, statelor/centralizatoarelor pentru acordarea burselor, subvenţiilor şi premiilor acceptate la plată,


prin mecanismele financiare SEE şi norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări (în vigoare de la 22.10.2013).

o Clarificarea unor aspecte legate de implementarea proiectelor finanţate prin POSDRU 2007-2013 (ex: aspecte legate de bugetul proiectului, pentru a permite, în special la momentul evaluării şi contractării, verificarea gradului de externalizare în cadrul proiectului şi evidenţierea nivelului activităţilor transnaţionale);

o Modul de rambursare a taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă eligibilă aferentă cheltuielilor eligibile efectuate de către beneficiari şi incluse în cereri de rambursare care au fost plătite de către AMPOSDRU, în cadrul proiectelor de grant şi strategice finanţate prin POSDRU 2007-2013, în conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului finanţelor publice, ministrului fondurilor europene şi ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr.1906/1228/2474/2013;

- La nivelul AM/OI s-au avut în vedere și următoarele aspecte:o Simplificarea procedurii operaţionale de verificare administrativa a cererilor de rambursare, prin

reducerea elementelor de verificat precum şi diminuarea termenului de verificare la 20 de zile (în conformitate cu OUG nr. 84/2013), fără a aduce prejudicii calităţii procesului de verificare.

o Formarea de echipe mixte constituite din ofiţeri de verificare administrativa OI/AMPOSDRU care verifică prin eşantion Cereri de rambursare la sediul AMPOSDRU, în vederea stabilirii unui mod de lucru unitar.

o Instruirea auditorilor de către CAFR şi autorizarea lor pentru a lucra pe proiectele POSDRU, măsură care va duce la reducerea cheltuielilor declarate neeligibile şi solicitate la rambursare.

o În vederea asigurării sprijinului necesar beneficiarilor (atât liderilor de parteneriat, cât şi partenerilor acestora) pentru o gestionare eficientă, în luna octombrie 2013, s-a finanţat din Axa Prioritară 7 - Asistenţă Tehnică, un contract de servicii (POSDRU/7/7.1/AT/51) pentru proiectul: “Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor de a implementa operaţiuni cofinanţate prin axele prioritare 1-6 ale POSDRU 2007-2013”, care s-a derulat pe o perioadă de 18 luni (14.10.2013 - 13.04.2015).

2.3.5 Fiabilitatea/ acuratețea datelor din SMIS

Din cauza specificului FSE, volumul de informaţii care a fost introdus în SMIS a fost mai mare comparativ cu celelalte programe. Din acest motiv au existat deficienţe în ceea ce priveşte utilizarea SMIS ca instrument de monitorizare şi raportare financiară.

Masurile întreprinse de AM au vizat: A fost contractat la nivelul AM POSDRU proiectul “Servicii de asigurare personal birou pentru

AMPOSDRU în vederea sprijinirii introducerii datelor în sistemul informatic SMIS”, având ca obiectiv specific asigurarea de personal birou, în vederea sprijinirii introducerii datelor aferente activitatilor Directiei de Monitorizare si Raportare si Serviciului de Constatare si Stabilire Nereguli din cadrul AMPOSDRU in sistemul informatic SMIS.

În conformitate cu prevederile procedurale aferente introducerii datelor in sistemul informatic SMIS, aspectele vizate sunt:

o introducerea datelor din cererile de rambursare aprobate,o introducerea datelor din rapoartele de vizite la fata locului si rapoartele de monitorizare,o introducerea datelor din actele de control.

2.3.6 Neimplementarea recomandărilor din rapoartele de audit aferente anilor anteriori


Aceasta problema a avut ca efect întreruperea plăților în februarie 2012.

Măsurile întreprinse de AM au vizat implementarea recomandarilor de audit din rapoartele de audit din luna martie 2012, ca urmare a eforturilor depuse la nivelul AM/ OI și deblocarea platilor in aprilie 2012.

2.3.7 Insuficienta utilizare a asistenței tehnice

Utilizarea asistenței tehnice a fost scăzută în raport cu resursele disponibile din alocarea financiară 2007-2013. Începând cu anul 2013, utilizarea AT pentru sprijinirea implementării POSDRU s-a îmbunătăţit, în special prin accesul direct al OI POSDRU la resursele financiare ale Axei 7 Asistență Tehnică;

Măsurile întreprinse de AM au vizat:- Începând cu luna martie 2014, AMPOSDRU a trecut în subordinea Ministerului Fondurilor

Europene și la sfârșitul anului 2014 au fost luate o serie de măsuri care au privit creșterea gradului de absorbție a fondurilor alocate axei de asistență tehnică ;

- Prin delegarea unor ofițeri de verificare de la OIR POSDRU la nivelul DG PCU/AMPOSDRU, s-a reușit finalizarea, în luna septembrie 2016, a verificării cererilor de rambursare restante și declararea acestora la Comisia Europeană;

2.3.8 Alte măsuri

Având în vedere problemele cu care sistemul de implementare al programului operaţional s-a confruntat în ceea ce priveşte absorbţia FSE prin POSDRU 2007-2013, la nivelul conducerii Ministerului Fondurilor Europene s-a elaborat, încă din luna ianuarie 2013, Planul de măsuri orizontale implementate, în vederea atingerii obiectivului de absorbţie 2007-2013.

În cadrul acestui plan, s-au stabilit o serie de obiective, măsuri, indicatori şi ţinte de atins în diferite orizonturi de timp, după cum urmează:

Obiectivul nr.1 – Contribuția la realizarea țintei de absorbție

Masura 1 (financiară): Ridicarea gradului de absorbtie la Aplicatiile de Plata transmise Comisiei Europene

Indicatori:

În vederea indeplinirii prognozelor, măsurile luate de AM POSDRU s-au concretizat în următoarele: Introducerea la zi în Sistemul Informatic (SMIS) a datelor aferente cheltuielilor efectuate în cadrul

programului, precum și a debitelor constatate/recuperate; Generarea automată, din SMIS, a declarațiilor de cheltuieli transmise către Autoritatea de

Certificare și Plată, respectiv Comisia Europeană în perioada 2009-2013 (DLC 1-73), precum si corectare “error batch”;

Urmare a finalizării procesului de generare automată a tuturor celor 73 declarații de cheltuieli și a opiniei pozitive emise de către DG EMPLOYMENT în urma misiunii de audit, AMPOSDRU a început procesul de declarare, astfel in perioada octombrie-decembrie 2014 pentru POSDRU au fost transmise 11 Declarații de cheltuieli (DLC 74-84) în valoare FSE de 2.591.286.557,47 lei, concretizate în aplicații de plată (AP 37 ce conține DLC 74-75 și AP 39 ce conține DLC 76-84) transmise la CE în valoare de 617.884.557,15 euro;


Avand in vedere declaratiile de cheltuieli generate si transmise la ACP (DC 74-84), gradul de absorbtie la finele anului 2014 a reprezentat 46.52% din alocarea POSDRU, iar la sfârșitul anului 2015 gradul de absorbție a fost 54,5%

Măsura 2: Alocarea finanţării către domenii cu potenţial

Au fost lansate Cereri de propuneri de proiecte care finanteaza activitati in direcţiile de politică industrială, in special în sectoare cu valoare adăugată ridicată, conform Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-202013, după cum urmează:

Cererea de propuneri de proiecte „Prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii”, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.2.

Cererea de propuneri de proiecte „Formare profesională continuă pentru angajaţi”, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.3.

Cererea de propuneri de proiecte „Măsuri active de ocupare pentru zone foste industrializate”, Axa Prioritară 5, DMI 5.1.

Cererea de propuneri de proiecte „Romania Start up” Axa Prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1.

Cererea de propuneri de proiecte „Firme de exerciţiu pentru elevi” Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.1.

Măsura 3: Supracontractarea

Supracontractarea la nivelul POSDRU 2007-2013 poate fi astfel detaliată:

AP 1-Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere- 129 %

AP 2- Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii - 109 % AP 3- Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor - 117 % AP 5-Promovarea masurilor active de ocupare - 167 % AP 6- Promovarea incluziunii sociale - 144%

Măsura 4 – Identificarea economiilor

Au fost identificate economii din rezilieri de contracte, economii în implementarea proiectelor, corecţii financiare sau alte elemente care conduc în ansamblu la autorizarea unor cheltuieli eligibile în sumă mai mică decât cea contractată initial pe axele 1-6. Economiiile au fost incluse în alocările financiare aferente cererilor de propuneri de proiecte lansate (inclusiv în supracontractare).

Măsura 5 - Promovarea de proiecte alternative/retrospective

Pentru îndeplinirea recomandărilor de ţară Europa 2020 s-au introdus proiectele sistemice în domenii precum: educaţie, sănătate, incluziune socială, combaterea sărăciei, asistenţă socială, etc cu accent pe grupurile defavorizate, pentru DMI 6.2, 6.3, 6.4, 3.2 şi 1.3

Obiectivul nr . 2 - Îndeplinirea cerinţelor Regulamentului nr.1083/2006 privind conformitatea sistemelor de management si control14

13 Textul strategiei este disponibil pe site-ul Ministerul Economiei: http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/index.html14 Modificări sistem/proceduri/etc. ca urmare a auditurilor COM/pre-suspendări, etc


http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/index.html

Cerinţa cheie nr. 5 şi nr. 6

Întocmirea metodologiei de eşantionare pentru verificări la nivel ofiţer A si B

Procedura Operaționala de Verificari ale Cheltuielilor și a Cererilor de rambursare a fost modificată în sensul ca au fost introduse instructiuni in vederea esantionarii proiectelor sistemice si/sau retrospective.

Modificarea Ordinului de eligibilitate a cheltuielilor cu plafonarea cheltuielilor de tip FEDR şi închirieri

Ministerul Fondurilor Europene – MFE a emis Ordinul nr. 989/2014 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice nr. 1.117/2.170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cheltuielilor eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013".

Obiectivul nr . 3 - Simplificarea procesului de pregătire/depunere proiecte

Măsura 1 – Adaptarea sistemului informatic în sensul realizării depunerii electronice a tuturor documentelor aferente unei aplicaţii

Realizări pentru perioada de implementare 2007-2013

În anul 2014 depunerea proiectelor s-a realizat exclusiv electronic prin eliminarea anexelor, cu excepţia acordului de parteneriat şi a declaraţiei de eligibilitate, încărcarea acestora în sistemul AW în momentul completării cererii de finanţare şi eliminarea depunerii acestora în termen la OI/OIR responsabil.

Unificarea şi simplificarea tuturor instrucţiunilor POSDRU pe domenii de interes: contractare, financiar, nereguli, etc., în vederea facilitării accesului beneficiarilor la informaţie, prin prezentarea acesteia într-un mod unitar şi centralizat.

Instruirea evaluatorilor pentru o abordare unitara si pentru responsabilizarea acestora. Menţinerea datelor din întregul proces de evaluare in sistemul informatic ASEP, posibilitatea de

accesare a istoricului si generarea unei raportări zilnice. Corelarea datelor din ASEP cu AW si SMIS. Importarea informaţiilor din ASEP/AW in SMIS (partea de evaluare faza A+B) si adăugarea

indicatorilor de program lipsa in SMIS.

Obiectivul nr . 4 - Simplificarea procesului de implementare proiecte

Măsura 1 – Emiterea de instrucţiuni

Anul 2013: Utilizarea mecanismului cererii de plată. Reducerea timpului de procesare a CR prin depunerea electronica a documentelor justificative aferente. Simplificarea contractului de finanţare. Instructiunea interna 89 privind derularea procesului de contractare pentru cererile de propuneri de

proiecte lansate in anul 2013. Nota privind semnarea şi verificarea documentelor justificative pentru contractele de finanţare aferente

proiectelor aprobate în cadrul Cererilor de propuneri de proiecte lansate în anul 2013.

Anul 2014: Modificarea sistemului AW – componenta depunere CR prin introducerea unor module noi.


Instructiunea 99 privind reglementarea si clarificarea modalitatii de interpretare a bugetului detaliat, anexa la contractul de finantare.

Instructiunile 102 si 102 bis privind modalitatea de depunere a documentelor justificative aferente cererilor de rambursare/cererilor de plata.

Publicarea spre consultare a Instructiunilor consolidate privind contractarea si monitorizarea proiectelor si a unei Instructiuni privind proiectele finantate din DMI 6.1 care au inclusă o schemă de ajutor de minimis.

Corelare SMIS, AW si Ghidul indicatorilor. Introducerea in SMIS a indicatorilor prevazuti in DCI corespunzatori fiecarui call. Introducerea indicatorilor de catre beneficiar in AW, validarea de catre ofiterul verificare si exportul

datelor in SMIS. Modificarea Instructiunii 44 in sensul depunerii de catre beneficiari intr-un singur exemplar a

documentelor justificative in vederea aprobarii modificarilor contractuale. Obligativitatea de a prezenta ca document justificativ in vederea aprobarii modificarilor contractuale

solicitate, a cererii de finantare actualizata in intregime (nu decat sectiunile propuse spre aprobare). Semnarea contractelor cu clauza suspensiva (scurtarea duratei de pre-contractare).

Anul 2015 Instructiunea nr. 103/18.03.2015 privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de

monitorizare a implementarii contractelor de finantare POSDRU. Instructiunea nr. 104/18.03.2015 privind reglementarea aspectelor referitoare la procesul de contractare

si de modificare a contractelor de finantare POSDRU. Instructiunea nr. 107/11.05.2015 privind implementarea proiectelor finantate în cadrul DMI 6.1. -

Dezvoltarea economiei sociale. Instructiunea nr. 108/11.05.2015 privind implementarea proiectelor finanțate în cadrul DMI 3.1. -

Promovarea culturii antreprenoriale Instructiunea nr. 109/16.09.2015 privind termenele limita de depunere a cererilor de rambursare si a

cererilor de plata in vederea închiderii Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Instructiunea nr. 111/15.10.2015 privind solicitarea prefinantarii de către beneficiarii proiectelor finanțate prin POSDRU, in cadrul cererilor de propuneri de proiect nr 169-190

Instructiunea nr. 112/19.10.2015 privind termenele limita de depunere a cererilor de rambursare si a cererilor de plata in vederea închiderii Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Instructiunea nr. 113/04.11.2015 privind procesul ce trebuie urmat de către beneficiarii proiectelor finanțate prin POSDRU ale căror proiecte se finalizează in luna decembrie 2015, conform prevederilor Art. 56 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, in vederea solicitării sumelor din cererea de lichidare a plăților pentru proiect

Instrucțiunea nr.115/03.12.2015 privind reglementarea condiţiilor pentru încheierea actelor adiţionale în vederea prelungirii duratei de implementare a proiectelor POSDRU

Instrucțiunea nr.116/03.12.2015 privind reglementarea condiţiilor pentru încheierea actelor adiţionale în vederea prelungirii duratei de implementare a proiectelor POSDRU

Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 44/2016 privind regimul de depunere a cererilor de rambursare finale de către beneficiarii POSDRU

Anul 2016 Decizia nr 9278/24.05.2016 privind depunerea solicitarilor de conciliere şi depunerea Cererilor de

rambursare suplimentare aferente concilierilor Instrucțiunea internă 9899/2016 privind recuperarea sumelor neeligibile identificate ca urmare a

finalizarii verificarilor asupra entitatilor cu proiecte multiple


Instrucțiunea internă 12447/02.08.2016 privind procesarea si inaintarea la plata a sumelor declarate ca fiind eligibile la plata prin hotararile definitive emise de catre instantele judecatoresti

Obiectivul nr. 6 – Eficientizarea activității la nivelul AM (măsuri administrative)

Măsura 1 - Utilizarea de experți independenți în vederea procesării Cererilor de rambursare printr-un contract de AT. Inițial acest obiectiv era prevăzut a fi îndeplinit prin intermediul proiectului “Consolidarea capacitații

și asigurarea expertizei necesare DG PCU şi OI/OIR POSDRU, pentru verificarea administrativă a 4464 cereri de rambursare/cereri de plată depuse de către beneficiari”.

Datorită unor dificultăți și întârzieri înregistrate în cadrul derulării procedurii de achiziție nu s-a putut finaliza încheierea contractului din cauza timpului limitat rămas pentru implementare;

La nivelul a trei Organisme Intermediare POSDRU s-a utilizat asistența tehnică pentru introducerea în SMIS a cererilor de rambursare, după cum urmează: OIR Sud Vest Oltenia (1 contract de servicii), OIR Centru (1 contract de servicii) și OIR București-Ilfov (2 contracte de servicii);

Prin delegarea unor ofițeri de verificare de la OIR POSDRU la nivelul DG PCU/AMPOSDRU, s-a reușit finalizarea, în luna septembrie 2016, a verificării cererilor de rambursare restante depuse în cadrul Axei 7 Asistență Tehnică și declararea acestora la Comisia Europeană.

Obiectivul nr. 7 – Eficientizarea activității la nivelul întregului sistem (OI/Beneficiari)

Măsuri: Sprijin acordat beneficiarilor prin AT; Sprijin acordat Organismelor Intermediare prin AT; Organizare help-desk. Pe întreaga perioadă de programare 2007-2013, acest obiectiv a fost îndeplinit prin intermediul

următoarelor proiecte de asistență tehnică:

Sprijin acordat beneficiarilor prin AT

Proiect POSDRU7/7.1/AT/3 “Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismele Intermediare în vederea implementării POSDRU”

Activitatea 1.2. Elaborarea unui program specific de pregătire şi curricula pentru asigurarea diseminării informaţiilor cuprinse în Ghidurile Solicitantului către potențialii beneficiari POS DRU ;

Activitatea 1.3. Implementarea programului specific de pregătire pentru potențialii beneficiari ai POS DRU ;

Proiect POSDRU 7/7.1/AT 51 ”Îmbunătățirea capacitații beneficiarilor de a implementa operațiuni co-finanțate prin axele prioritare 1-6 ale POSDRU 2007-2013”

Sesiuni de formare profesională pentru experții organizațiilor care gestionează proiecte cofinanțate din axele prioritare 1-6 POSDRU atât beneficiarii (lideri de parteneriate, solicitanți) cât și partenerii acestora

Sesiuni de tutorat – suport operațional acordat la fața locului pentru gestionarea proiectelor.

Proiect POSDRU/7/7.1/AT 81 “Sprijin pentru eficientizarea managementului POSDRU și dezvoltarea unei platforme comune de lucru pentrun OIPOSDRU și AMPOSDRU”

Sub-activitatea 3.1 Organizarea de sesiuni informative cu potențialii beneficiari legat de lansarea cererilor de propuneri de proiecte


Sprijin acordat Organismelor Intermediare prin AT Misiuni de verificare (ad-hoc/VFL/beneficiari cu proiecte multiple (toate cele 11 OI POSDRU); Verificare cereri de rambursare/introducere date în SMIS (OIR NE, OIR SE, OIR SVO, OIR

CENTRU, OIR BI, OIR CNDIPT); Sprijin pentru activitățile de contractare a proiectelor (OIR NE, OIR NV, OIR BI, OI MMFPSPV,

OI MECS, OI CNDIPT); Servicii de cazare și transport necesare îndeplinirii activităților specifice OI POSDRU (OIR SE,

OIR SM, OIR SVO, OIR VEST, OIR NV, OIR CENTRU, OIR BI); Sprijin pentru arhivarea fizică și electronică a documentelor (OIR SVO, OIR NV)

Organizare help-desk. Proiect POSDRU7/7.1/AT/3 “Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismele Intermediare în vederea implementării POSDRU”

- Sub-activitatea 2.4.2. Asigurarea funcţionării on-line a unui birou de asistenţă pentru beneficiari Proiect POSDRU /7/7.2/AT/14 „Servicii de asigurare personal birou help-desk pentru

AMPOSDRU” Servicii de asigurare personal birou help desk pentru OIPOSDRU BI in vederea sprijinirii

activității de informare a beneficiarilor și a potențialilor beneficiari

Obiectivul nr. 8 – Utilizarea asistenței tehnice la nivelul OP-ului pentru îmbunătățirea managementului de program

Măsura 1: Încheiere de contracte de AT și efectuare de plăți în cadrul contractelor de AT Gradul de contractare la sfârșitul perioadei de programare raportat la alocarea financiară: 39,87% Plăți efectuate contracte: 182.306.353,36 lei

Măsura 2: Dezvoltarea capacității instituționale/administrative POSDRU

Rezultate finale: Managementul sistemului Actionweb (AT 1, AT 34); Prima Evaluare Intermediară (AT 2); A doua Evaluare Intermediară a POSDRU (AT 71 – Lot 1); Evaluarea ad-hoc a intervenției POSDRU privind tinerii (AT 71 – Lot 2); Evaluarea ad-hoc a intervenției POSDRU privind populația roma (AT 71 – Lot 3); Elaborarea noii metodologii de eșantionare a AMPOSDRU și OIPOSDRU (AT 32); Dezvoltarea de proceduri de management și coordonare a contractelor de AT/Revizuirea și

îmbunătățirea manualului procedurilor operaționale pentru managementul și implementarea POSDRU/ Analize privind stadiul de implementare al POSDRU/Analize socio-economice pentru principalii indicatori în domeniul ocupării, educației și formării profesionale, incluziunea socială/suport pentru aplicarea legislației, regulamentelor și directivelor europene în domeniu/Sprijin economico-financiar/platformă comună web pentru AM și OI/Aplicarea unitară a metodologiilor și procedurilor de lucru/ Diseminarea bunelor practici (AT 81);

Studii, strategii naționale: Studiu privind politicile de sprijinire a populației roma (Banca Mondială 1)/Consolidarea sistemelor de risc ale POSDRU (Banca Mondială 2)/Strategia Națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei (Banca Mondială 3)/ Strategie Națională privind vârstnicii și îmbătrânirea activă (Banca Mondială 4)/Elaborarea cadrului strategic național în vederea reducerii părăsirii timpurii a școlii (Banca Mondială)/ Elaborarea Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar din România (Banca Mondială)/ Elaborarea Strategiei Naționale pentru învățarea pe tot parcursul vieții (Banca Mondială)/


Achiziție de echipamente TIC (hard+soft)/telefonie/contabilitate (AT 31, AT 37, AT 43, AT 65, AT 73, Contract 7786/23.09.2014, Contract 17944/12.06.2015);

Achiziție autoturisme (AT 7.1. – 2910DF); Achiziție mobilier (AT 13, AT 14, AT 15, AT 40, AT 64); Achiziție echipamente, materiale consumabile (AT 8, AT 24, AT 25, AT 26, AT 52, AT 53, AT

54, AT 61, AT 76, AT 83); Închiriere sediu necesar funcționării AMPOSDRU/OI POSDRU (AMPOSDRU și toate cele 11 OI

POSDRU); Utilități și servicii necesare funcționării OI POSDRU (OIR NE, OIR SM, OIR SVO, OIR VEST,

OIR NV, OIR CENTRU); Servicii de curățenie birouri sediu de desfășurare a activității (OIR BI) Achiziție mobilier (OIR NE, OIR SE, OIR SM, OIR SVO, OIR VEST, OIR NV, OIR BI); Achiziție obiecte de inventar, materiale, furnituri de birou, consumabile (OIR NE, OIR SM, OIR

SVO, OIR VEST, OIR NV, OIR CENTRU); Achiziție autoturism necesar îndeplinirii sarcinilor OI POSDRU (OIR NE, OIR SE, OIR SM, OIR

SVO, OIR NV, OIR CENTRU, OIR BI);

Probleme importante întâlnite în punerea în aplicare a acțiunilor și activităților prevăzute la art.10 din Reg.1081/2006.

Nu este cazul.

2.4. Modificări în contextul implementării programului operaţional

2.4.1 Evoluţii socio-economice semnificative15

România a suferit o scădere semnificativă a producţiei economice în timpul crizei globale. Recesiunea s-a instalat în al treilea trimestru al anului 2008 şi s-a accentuat acut în 2009. Economia a dat semne de redresare în 2011 (un an agricol bun), însă producţia economică s-a aflat în continuare la o cotă scăzută din cauza diminuării majore a PIB-ului în 2009 faţă de anul precedent, de ordinul a 7-9%,16 mult mai mare decât media celor 27 de state membre ale UE. Începând de la finalul anului 2011, s-au înregistrat din nou două trimestre consecutive de scădere a producţiei economice, ceea ce, tehnic, înseamnă recesiune. Oricum, conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), până în 2015, era de aşteptat ca economia românească să cunoască perioade de recesiune care vor alterna cu perioadă de relativă creştere, la ritmuri mai reduse decât în deceniul precedent.17

Cu toate acestea, rata şomajului înregistrat, după atingerea unei cote maxime (8,4% sau 765 de mii) în martie 2010, a scăzut, rămânând constant mai mică decât media celor 27 de state membre ale UE.Numărul salariaţilor a scăzut considerabil în sectorul privat, cu peste o jumătate de milion, mai ales în industriile producătoare, în construcţii, comerţul cu amănuntul şi transport. La nivelul sectorului public, numărul salariaţilor a avut un parcurs diferit: a crescut până în ianuarie 2009 şi a început să scadă doar din februarie 2009.18

15 Datele au fost preluate din Programul Naţional de Reformă 2015 16 Alte state membre aflate în aceeaşi situaţie: Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda şi Irlanda. (Comisia Europeană, Employment in Europe 2010).17 Ritmul maxim de creştere prognozat de CNP pentru 2015 este de 3,9% faţă de 7,3% înregistrat în anul 2008.18 Voinea, L. (2010) Raport de avertizare timpurie: piaţa muncii, Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locului de muncă, proiect POSDRU, Bucureşti.


Criza locurilor de muncă a lovit din plin tinerii (inclusiv absolvenţii de facultate) şi persoanele peste 45 de ani. În special în zonele rurale şi în oraşele mai mici, oportunităţile de angajare pentru aceste două categorii de vârstă au fost foarte limitate. În multe cazuri, singurele slujbe disponibile au fost în sectorul informal. Barometrul de incluziune socială19 a arătat faptul că, în 2010, tinerii şi persoanele peste 40 de ani întâmpinau cele mai mari greutăţi în găsirea unui loc de muncă. Din cauza constrângerilor bugetare, măsurile active pentru ocuparea forţei de muncă, cum ar fi suplimentele salariale acordate prin intermediul angajatorilor, nu au fost finanţate în 2009 şi au fost amânate sau doar parţial finanţate în 2010. Drept răspuns, tinerii pleacă (sau intenţionează să plece) în străinătate, iar populaţia de peste 45 de ani recurge la agricultura de subzistenţă (atunci când este posibil).

Persoanele sărace au fost sever afectate de criză. Scăderea cererii de forţă de muncă atât în sectorul oficial al economiei, cât şi în cel neoficial, a afectat mult mai puternic pe cei săraci. Orele de muncă au fost reduse, orele suplimentare nu au mai fost plătite, au fost impuse zile libere fără plată, şi, în consecinţă, salariile au scăzut. În acelaşi timp, încetarea sau reducerea remitenţelor de la membrii familiei care munceau în străinătate a fost semnificativ mai mare la familiile sărace.20

În România, riscul de sărăcie al populaţiei care munceşte reprezintă o problemă. Deja în 2008, înainte de debutul crizei, România avea cea mai ridicată rată a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Europa, cu alte cuvinte 17% din populaţia angajată trăia sub pragul riscului de sărăcie (Frazer şi Marlier, 2010). 21 Rata a rămas relativ constantă în anii de criză.22 În majoritatea statelor membre, sărăcia persoanelor încadrate în muncă este strâns legată de volumul de muncă al membrilor gospodăriei. Acest tip de sărăcie depinde de numărul de copii, de existenţa unui singur părinte prost plătit sau a unui cuplu cu copii în care doar o persoană este angajată pe un salariu mic. De regulă, cu cât este mai mare numărul copiilor dependenţi şi cu cât este mai mic numărul adulţilor angajaţi, cu atât este mai ridicat riscul sărăciei în cazul persoanelor încadrate în muncă. Prin urmare, gospodăriile cu copii sunt cele mai vulnerabile la acest tip de sărăcie.

Toate studiile referitoare la sărăcia din România indică romii ca fiind una dintre cele mai vulnerabile categorii de populaţie. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceştia este de şapte ori mai mare, 31,1% dintre romi faţă de 4,4% din populaţia ţării (date 2009, MMFPS). Principalii factori determinanţi ai sărăciei romilor sunt gospodăriile mari, cu mulţi copii şi un singur venit (cu alte cuvinte, un volum mic de muncă), nivelul scăzut de educaţie al adulţilor şi prevalenţa muncii la negru.Comparativ cu situaţia la nivel european, romii din România înregistrează o participare redusă pe piaţa muncii, dar au un comportament proactiv de inserţie, apelând la oportunităţile informale de integrare. Ocuparea romilor este caracterizată printr-o participare foarte scăzută pe piaţa formală a muncii, dar o participare ridicată la piaţa informală a muncii, fără mecanisme de securitate socială.

Comunicarea Comisiei Europene privind Analiza Anuală a Creşterii 2015 (AAC) stabileşte priorităţile economice, de investiţii şi sociale menite să orienteze acţiunea UE şi a statelor sale membre în anul 2015, în vederea stimulării creării de locuri de muncă, în conformitate cu strategia Europa 2020 şi cu orientările politice ale preşedintelui Comisiei Europene.19 Observatorul Social, Universitatea Bucureşti (2010) Barometru de incluziune socială, sondaj reprezentativ la nivel naţional pentru angajatorii şi angajaţii din România.20 Stănculescu, M.S., Marin, M., (2011) Impactul crizei economice economice internaţionale în România 2009-2010. În 2009 ‘doar la televizor‘, în 2010 ‘ne-a îngenuncheat‘ – Un studiu panel bazat pe metode calitative, UNICEF, Bucureşti.21 Frazer, H. şi Marlier E, (2010) In-Work Poverty and Labour Market Segmentation in the EU: Key Lessons, raport sinteză bazat pe rapoartele naţionale întocmite de Reţeaua UE a Experţilor Independenţi în materie de Incluziune Socială, decembrie 2010. Definiţia sărăciei persoanelor încadrate în muncă are la bază conceptul sărăciei relative măsurate în raport cu venitul. Gospodăriile ce prezintă risc de sărăcie au un venit per adult echivalent (scala OECD) de sub 60% din venitul mediu naţional. În UE, 8,6% din persoanele cu loc de muncă trăiau sub pragul riscului de sărăcie în 2008.22 Comisia Europeană (2012) Employment and Social Developments in Europe 2011, p. 27. În anul 2010, riscul de sărăcie al persoanelor care muncesc a fost 17,3% în România, comparativ cu 8,5% media EU-27.


Documentul menţionează faptul că, în pofida eforturilor depuse atât la nivel european, cât şi naţional, redresarea economiei europene este mai lentă decât se anticipa anul trecut. Astfel, criza economică a declanşat o criză socială fără precedent, iar redresarea economică modestă împiedică eforturile de reducere a nivelurilor înalte ale şomajului.

În acest context european, priorităţile pe termen mediu ale Guvernului României au rămas în continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. Guvernul consideră că relaxarea fiscală contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri, iar creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice conduce, în mod direct, la asigurarea condiţiilor pentru implementarea celorlalte reforme.În consecinţă, noile reforme incluse în PNR 201523 se înscriu în coordonatele europene, dar sunt adaptate la condiţiile economice şi sociale ale României anului 2015.

În România, produsul intern brut s-a majorat în anul 2014 cu 2,8% după 3 ani de creştere, ceea ce consolidează tendinţa de revenire din criza economică şi financiară care a afectat şi România în anii 2009 şi 2010. Creşterea din 2014 s-a datorat contribuţiei pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei creşteri, consumul privat, a fost susţinut de o creştere puternică a salariului real şi de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

La sfârşitul anului 2014 rata anuală a inflaţiei a ajuns la un minim istoric de după 1990, atingând un nivel de 0,83%, cu 0,72 puncte procentuale sub cel înregistrat la sfârşitul anului 2013. Ca medie anuală, inflaţia s-a situat cu 2,91 puncte procentuale sub media anului anterior, ajungând la 1,07%. Potenţialul de creştere economică s-a mărit semnificativ (cu o medie anuală de 2,8%), situându-se la peste 3% începând cu anul 2017, cu contribuţii pozitive ale tuturor elementelor componente: stocul de capital, forţa de muncă şi în mod deosebit productivitatea totală a factorilor. Măsurile structurale şi de stimulare a investiţiilor vor avea ca efect o accelerare a formării brute de capital fix, după ajustările din 2013-2014, fapt ce va conduce la amplificarea contribuţiei stocului de capital la creşterea economică potenţială. Pe fondul revenirii cererii interne ca motor principal al creşterii, decalajul de producţie (output-gap) va continua tendinţa de reducere, estimându-se închiderea acestuia în anul 2017.

În anul 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, situându-se la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Numărul total de salariaţi a crescut cu 1,9% comparativ cu anul 2013, iar rata Şomajului BIM s-a redus de la 7,1% în 2013 la 6,8% în 2014 .

In anul 2014, măsurile active în domeniul pieţei muncii s-au concentrat, în special, pe facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare şi îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi ale lucrătorilor. Conform datelor furnizate de INS, rata ocupării (20-64 ani) a înregistrat valoarea de 67,2% în trim. III/2014, la o distanţă de 2,8 p.p. faţă de ţinta naţională asumată la nivelul anului 2020. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25%.

Pentru perioada 2015 –2018 a fost estimată o îmbunătăţire graduală a performanţei economice a României. Produsul intern brut se va majora în medie cu 3,6% anual. Scenariul se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile.

În scopul asigurării unei abordări şi unei practici unitare în gestionarea fondurilor alocate, începând cu data de 1 martie 2014 a fost realizată preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a întregii 23 Programul Naţional de Reformă 2015


structuri şi a atribuţiilor Autorităţii de Management POS DRU de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, a fost elaborat Planul de implementare a garanţiei pentru tineret 2014 – 2015, aprobat în şedinţa de guvern din 23 decembrie 2013. Planul combină măsuri în domeniul ocupării, formării profesionale continue şi al educaţiei. Acestea sunt menite să sprijine tinerii care aparţin categoriilor dezavantajate pentru a (re)intra pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie sau de formare profesională continuă, pentru a obţine recunoaşterea formală a competenţelor dobândite în sistem non-formal sau informal sau demararea unor afaceri. În acest cop, prin intermediul a 26 de Centre de garanţie pentru tineret şi a Serviciului Public de Ocupare (SPO) se realizează în mod gratuit profilul profesional al tinerilor şi consilierea combinată cu orientarea în carieră.

Prin mecanismul de intervenţie timpurie sunt identificaţi tinerii cu nivel incomplet al educaţiei iniţiale, fiindu-le oferite opţiuni de (re)inserţie în sistemul de educaţie iniţială, prin programe de tipul “a doua şansă”, sau prin acordarea unor alocaţii financiare de tipul “bani pentru liceu” sau “bursa profesională”, măsuri ce sunt gestionate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

O atenţie specială se acordă activării tinerilor neînregistraţi, în ianuarie 2014 fiind pus în practică Planul de implementare a garanţiei pentru tineret 2014 – 2015. În perioada ianuarie 2014 – ianuarie 2015, în primele patru luni de la înscrierea la agenţiile de ocupare, ca urmare a programelor implementate de ANOFM, 170.315 tineri au fost incluşi în măsuri active de ocupare, din care angajaţi 66.396 tineri NEETs24 (24.341 în regiunile Centru, Sud - Est, şi Sud - Muntenia), iar 5.499 tineri au fost încadraţi în muncă prin acordarea de subvenţii angajatorilor (1.830 tineri în regiunile Centru, Sud - Est, şi Sud - Muntenia). Până la 31 ianuarie 2015, 154.402 tineri au beneficiat de servicii de informare şi consiliere în carieră, iar 13.127 tineri au participat la cursuri gratuite de formare profesională. De la bugetul de stat a fost finanţată înfiinţarea/dezvoltarea a 6.588 întreprinderi25, fiind create cca. 3.650 locuri de muncă. Pentru eficientizarea punerii în aplicare a măsurilor din Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret, a fost realizată deja corelarea bazelor de date între ANOFM şi Inspecţia Muncii – Registrul naţional de evidenţă a salariaţilor, precum şi cu MAI - Registrul general de evidenţă a populaţiei. Urmează a fi operaţionalizată corelarea bazelor de date între Serviciul Public de Ocupare şi ANAF. În vederea creării bazei de date ce include tinerii NEETs, ANOFM a implementat, în cursul anului 2015, proiectul CHANCE4NEET - Registrul Electronic al tinerilor NEET.

În ceea ce priveşte consolidarea capacităţii de inserţie profesională a lucrătorilor în vârstă, la 18 decembrie 2014 a fost lansată în dezbatere publică Strategia naţională privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă 2014-2020, procesul fiind reluat în aprilie 2015.

În cadrul proiectului referitor la evaluarea politicilor şi a măsurilor privind îmbătrânirea activă, până în februarie 2015 au fost realizate analiza comparativă a măsurilor de încurajare a îmbătrânirii active în 5 state membre, identificarea unor măsuri/politici de îmbătrânire activă cu potenţial de transfer în România şi evaluarea ex-post a impactului măsurilor de încurajare a îmbătrânirii active aflate în implementare.

24Not in employment, education or training

25Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri şi Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START


Pe fondul adâncirii crizei economice globale, rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) a crescut în perioada 2008 - 2010, a scăzut în anul 2011 şi a stagnat în perioada 2011 – 2013, reluându-şi însă tendinţa ascendentă în anul 2014. Astfel, rata PTS a fost de 18,4% în anul 2010, în creştere cu 1,8 p.p. faţă de anul 2009 (16,6%), însă în anul 2012 a scăzut cu un punct procentual, respectiv până la 17,4%, nivel aproximativ la fel cu cel din anul 2014 (17,3%). În trim. III/2014, datele INS indică o valoare a indicatorului de 18,5%.

Pentru creşterea calităţii şi a accesului atât la învăţământul terţiar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, cât şi în vederea adaptării acestora la necesităţile pieţei forţei de muncă, au fost finalizate - cu asistenţa tehnică a BM şi finanţate prin POS DRU - proiectele de strategii naţionale pentru învăţământul terţiar, respectiv pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

În domeniul reducerii sărăciei, măsurile implementate au vizat, în principal, asigurarea protecţiei sociale a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei.

În scopul dezvoltării serviciilor de educare şi îngrijire pe timpul zilei a copilului , cu prioritate pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani şi a celor cu dizabilităţi cu vârsta 0-7 ani, MMFPSPV derulează programul Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată26, în luna martie 2015 fiind finalizată contractarea proiectelor selectate. Proiectele au ca scop înfiinţarea a zece creşe pentru copii cu vârsta 0-3 ani şi a patru creşe pentru copii cu dizabilităţi27.

Unul dintre obiectivele guvernului a vizat îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale persoanelor adulte cu handicap, guvernul adoptând HG nr. 989/2014 privind actualizarea cuantumului prestaţiilor sociale prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, care prevede creşterea nivelului prestaţiilor sociale cu 16% (indemnizaţia şi bugetul personal complementar lunar), începând cu luna ianuarie 2015.

2.4.2 Mecanismul de top-up

Evoluția economiei româneşti afectată de criza economică a avut un impact important asupra implementării măsurilor destinate stimulării competitivităţii economice, stabilite prin CSNR 2007-2013, precum şi prin Programele Operaţionale relevante, în contextul diminuării pieţelor, produselor bancare din ce în ce mai scumpe, cifrelor de afaceri ale companiilor în scădere şi, în consecinţă, al posibilităţilor reduse de a cofinanţa proiecte resimţite atât la nivelul autorităţilor publice, cât şi al beneficiarilor privaţi.În cazul specific al autorităţilor publice locale, diminuarea subvenţiilor bugetare şi reducerea veniturilor proprii a determinat apariţia unor probleme importante în asigurarea disponibilităților bănești pentru implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Această problemă a fost dublată de volumul insuficient de resurse disponibile la nivelul bugetului naţional.

Ca urmare a acestei situaţii, începând cu luna noiembrie 2011, autorităţile române au iniţiat procedura de accesare a mecanismului de top-up, inițiat prin modificarea Regulamentului 1083/2006 (art. 77) cu referire la managementul financiar al Statelor Membre ce întâmpină serioase dificultăţi în asigurarea stabilităţii lor financiare (Regulamentul CE nr.1131/2011). Ulterior abrogării Regulamentului 1083/2006, solicitările au fost transmise Comisiei Europene în baza art. 24 privind mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru având probleme bugetare temporare din Regulamentul 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind FESI.

26 Program finanţat din mecanismului financiar SEE 2009-201427 Centrele sunt localizate în Bucureşti (trei creşe în sectorul 3, pentru o creşă solicitantul este Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti) şi în judeţele Prahova (Băicoi), Mehedinţi (Orşova şi Caraş – Severin), Mureş (Reghin şi Târnăveni), Maramureş (Baia Mare şi Seini), Iaşi, Vrancea şi Tulcea


Pentru majorarea temporară a ratei de cofinanţare UE cu 10 puncte procentuale (aplicarea mecanismului de top-up pentru declaraţiile de cheltuieli transmise către CE în perioada 1 ianuarie 2010 – 11 mai 2012) a fost necesară modificarea a 5 dintre cele 7 programe operaţionale în sensul majorării ratei de cofinanţare UE la 85% la nivel de program. Cu excepţia POR şi a POS DRU, celelalte 5 programe au solicitat UE, în cursul lunii ianuarie 2012, modificarea de program.

Analiza efectuată a evidențiat faptul că implementarea mecanismului top-up a fost necesară pentru toate programele operaţionale, în scopul reducerii impactului negativ al actualei crize economice şi financiare la nivelul proiectelor aflate în implementare.

În cadrul POSDRU au fost primite 26,5 mil. euro prin mecanismul de top-up care au sprijinit în principal proiectele privind măsurile active de ocupare, elaborarea şi implementarea de planuri de acţiune individualizate, furnizarea de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de orientare şi formare pentru şomeri tineri şi şomeri de lungă durată, lucrători vârstnici, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă revenite pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă, dezvoltarea şi implementarea unor măsuri şi acţiuni transnaţionale pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale şi geografice, promovarea sistemelor duale de finanţare pentru ocuparea tinerilor prin combinarea formării în şcolile profesionale şi practica în întreprinderi.


Calcul top-up ca urmare a aplicării derogării prevăzute la art. 77(2) din Regulamentul 1083/2006 modificat prin 1311/2011- pana la AP 48 inclusiv (FARA DECLARATIA FINALA 94):

Axa prioritarăValoare cheltuieli

eligibile (Euro)-Aplicatia 27

Valoare cheltuieli

publice (Euro)- Aplicatia 27

Valoare cheltuieli eligibile (Euro)-

Aplicatia curenta

Valoare cheltuieli publice (Euro)-

Aplicatia curenta

Valoare cheltuieli eligibile (Euro)-declarate de la

01.01.2010 până în prezent

Valoare cheltuieli publice (Euro)-declarate de la

01.01.2010 până în prezent

Cheltuieli publice *10%

Contributie EU calculata cumulat

(AP 1…AP curenta) + top-up

(Euro)

Total Top-up Aplicaţiile 1-

curenta (Euro)

Top-up solicitat anterior (Euro)

Top-up Aplicatia curenta

Total solicitat aplicaţia curentă

(declaratie de cheltuieli +top-

up)

Total Axa prioritara nr.1 242,915,798.52 230,549,090.21 597,149,464.06 560,155,667.85 354,233,665.54 329,606,577.64 32,960,657.76 483,554,997.97 32,960,657.76 31,380,380.11 1,580,277.65 14,292,175.54Total Axa prioritara nr.2 161,359,556.50 155,097,985.28 448,120,838.94 429,206,867.10 286,761,282.44 274,108,881.82 22,014,319.71 416,750,588.37 22,014,319.71 18,133,000.26 3,881,319.45 48,327,822.44Total Axa prioritara nr. 3 206,324,270.39 199,918,335.92 346,027,776.91 332,051,496.34 139,703,506.52 132,133,160.42 13,213,316.04 300,876,506.39 13,213,316.04 12,838,382.81 374,933.23 3,623,058.65Total Axa prioritara nr. 4 30,660,039.32 30,660,039.32 95,251,993.79 95,251,993.79 64,591,954.47 64,591,954.47 6,459,195.45 77,898,190.69 6,459,195.45 5,986,121.38 473,074.07 4,021,129.60Total Axa prioritara nr. 5 203,420,927.87 195,779,464.01 546,171,879.49 524,297,983.07 342,750,951.62 328,518,519.06 32,851,851.91 492,544,979.44 32,851,851.91 31,894,599.67 957,252.24 9,350,232.73Total Axa prioritara nr. 6 157,495,055.99 152,881,395.30 588,905,398.08 571,598,967.04 431,410,342.09 418,717,571.74 41,871,757.17 521,697,335.37 41,871,757.17 40,725,744.79 1,146,012.38 10,766,149.73Total Axa prioritara nr. 7 364,157.99 364,157.99 11,346,738.28 11,346,738.28 10,982,580.29 10,982,580.29 1,098,258.03 9,608,311.88 1,098,258.03 1,098,258.03 0.00 0.00TOTAL AP nr. 48 1,002,539,806.58 965,250,468.03 2,632,974,089.55 2,523,909,713.47 1,630,434,282.97 1,558,659,245.44 150,469,356.07 2,302,930,910.11 150,469,356.07 142,056,487.05 8,412,869.02 90,380,568.69


83

2.5. Modificări importante în sensul articolului 57 din Reg. CE nr.1083/2006

Nu este cazul

2.6. Complementaritatea cu alte instrumente

2.6.1. Stabilirea unui mecanism de evitare a dublei finanţări şi de verificare a complementarităţii între diferite mecanisme de finanţare publică a proiectelor

Pornind de la cerinţa Comisiei Europene de a se respecta prevederile art. 9 din Regulamentul CE nr. 1083/2006) privind complementaritatea instrumentelor structurale cu alte instrumente financiare ale UE, precum şi cu alte surse de finanţare naţionale/internaţionale, atât în etapa de programare, dar mai ales în etapa de implementare a programelor operaţionale, cu ajutorul unui studiu finanţat din Facilitatea de Asistenţă Tehnică, în cadrul POAT, au fost analizate aspectele complementarităţii și au fost propuse mecanisme mai eficiente prin care autorităţile implicate în gestionarea programelor operaţionale să evite suprapunerile în finanţarea proiectelor şi să verifice complementaritatea cu alte proiecte cu finanţare publică naţională/internaţională, rambursabilă/nerambursabilă.

Astfel, în cadrul contractului a fost realizată o analiză a mecanismului existent de verificare a dublei finanţări şi a complementarităţii, cu punctele tari şi punctele slabe şi au fost identificate oportunităţi şi riscuri pentru perioada de programare 2014-2020. Propunerile formulate de către consultanți au condus la includerea în Acordul de Parteneriat a unui mecanism de coordonare instituțională pe trei niveluri (interministerial strategic, interinstituțional tematic și operațional), astfel încât să fie asigurată coerența intervențiilor, complementarităților și sinergiilor din fazele de programare și punere în aplicare. De asemenea, s-a stabilit faptul că, în procesul de monitorizare a programelor se va urmări modul în care se corelează intervențiile identificate prin programe ca fiind complementare și vor fi stabilite măsuri corective, astfel încât să se evite situații asemănătoare celor create în implementarea unor proiecte în perioada 2007-2013.

În plus, MFP a implementat cu sprijinul Băncii Mondiale (BM), un proiect finanțat din POAT - Îmbunătățirea managementului investițiilor publice, ce a presupus crearea unei baze de date pentru investițiile publice în vederea asigurării complementarității finanțărilor și evitării suprapunerii acestora. În cadrul acestui proiect, experții BM au identificat și elaborat instrumente ce au contribuit la decongestionarea spațiului fiscal care a fost astfel folosit pentru finanțarea investițiilor publice prioritare, precum și cofinanțarea proiectelor de investiții susținute din fonduri UE.

În ceea ce privește asistența tehnică, o măsură de asigurare a complementarității intervențiilor și evitare a dublei finanțări a fost constituirea Comitetului de Coordonare pentru Asistență Tehnică (CCAT) și a Grupurilor de Lucru (GL) tematice. Acestea au funcționat ca un „sistem de avertizare rapidă“ pentru eventualele suprapuneri dintre POAT şi asistenţa tehnică specifică altor programe operaționale, reprezentând o platformă de diseminare a problemelor şi de identificare a unor soluții adecvate pentru rezolvarea acestora.

2.6.2. Coordonarea între AT POAT şi axele de AT din cadrul altor Programe Operaţionale


84

Prin organizarea CCAT şi a diferitelor Grupuri de Lucru (GL SMIS, GL evaluare, GL formare în domeniul IS, GL comunicarea IS, GL monitorizarea PO, GL pentru viitorul politicii de coeziune, GL analiza cost-beneficiu) a fost asigurată coordonarea axelor de asistență tehnică din cadrul tuturor programelor operaţionale şi POAT. Astfel, cu ocazia reuniunilor CCAT, a fost monitorizat stadiul utilizării asistenței tehnice, înregistrat la nivelul fiecărei autorități de management, în vederea identificării blocajelor din implementare și propunerii de soluții care să conducă la accelerarea absorbției în cadrul axelor de AT.

În ceea ce privește indicatorii financiari aferenți asistenței tehnice, așa cum se poate vedea în graficul de mai jos, la 30 septembrie 2016 nivelul de contractare se situează la78%, în timp ce plățile reprezintă 55% din alocarea 2007-2013 (POAT și Axe prioritare de asistență tehnică POS Mediu, POS DRU, POR, POS Transport, POS CCE și PO DCA).

Acest nivel de utilizare a rezultat ca o medie a asistenței tehnice contractate pe toate programele operaționale, însă gradul de utilizare al asistenței este foarte diferit de la un program operațional la altul, așa cum se poate observa în graficul privind stadiul utilizării AT pe fiecare PO.

POAT Axa AT POS Mediu

Axa AT POS DRU

Axa AT POR Axa AT POS CCE

Axa AT POS Transport

Axa AT PO DCA

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000100%

100% 100%

100%

100% 100%

100%

101%

63%

40%

103%

91%

41% 128%

101%

24%11%

87%

56%18% 28%

Stadiul utilizării Asistenței Tehnice la 30 septembrie 2016pe fiecare Program Operațional

Alocari UE 2007-2013 Valoare UE proiecte contractate Plăţi UE (prefinanţări+rambursări)

Lei

În ceea ce priveşte planificarea asistenţei tehnice pentru perioada de programare 2014-2020, urmare mecanismului de coordonare gândit la nivelul Acordului de Parteneriat (AP), au fost înfiinţate grupuri de lucru funcţionale (GLF) la nivelul cărora să fie abordate interinstituţional toate aspectele orizontale şi problematicile specifice rezultate pe parcursul procesului de implementare a FESI.


În acest context, coordonarea asistenței tehnice pentru perioada 2014-2020 va continua să fie dezbătută în cadrul Grupului de lucru dedicat asistenţei tehnice și resurselor umane/capacității administrative (GLAT), unde vor fi prezentate probleme şi identificate soluţii prin prisma lecţiilor învăţate din perioada de programare 2007-2013. Prin intermediul acestuia se va asigura astfel o continuitate, accentul pe resurse umane în utilizarea AT fiind foarte important, în condiţiile în care, în trecut, nu a existat întotdeauna o coordonare privind abordarea generală a resurselor umane în administraţia publică.

Totodată, în vederea fundamentării mai riguroase a pregătirii perioadei de programare 2014-2020, MFE a implementat, cu finanțare din POAT, proiectul „Îmbunătăţirea utilizării evaluării în procesul de formulare a politicilor şi de luare a deciziilor în domeniul instrumentelor structurale în România”, în cadrul căruia a fost realizat un document ce cuprinde o prezentare generală a logicii de intervenţie a asistenţei tehnice, analiza şi sinteza recomandărilor emise de evaluatorii independenţi privind AT, precum şi concluzii şi recomandări cu privire la relevanţa și eficacitatea intervenţiilor de AT. Pe baza acestora, au fost desprinse principalele lecţii învăţate cu privire la utilizarea asistenţei tehnice în perioada de programare 2007-2013, după cum urmează:

identificarea proiectelor necesită, pe de-o parte, o informare corespunzătoare asupra oportunităților de finanțare, dar și o viziune clară asupra dezvoltării/managementului organizației. Adoptarea unor planuri anuale de management ar facilita astfel clarificarea problemelor de rezolvat conducând implicit la identificarea mai ușoară a proiectelor;

capacitatea beneficiarilor de a pregăti, implementa și monitoriza proiecte este un factor cheie care influențează absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor alocate;

folosirea de sisteme informatice de gestiune, pentru a căror funcționare corespunzătoare este necesară alocarea unui timp suficient pentru introducerea continuă și completă a datelor și informațiilor având în vedere volumul mare de informatii gestionat la nivelul unui program operational. Acest aspect implică, pe de-o parte, un proces de conștientizare la nivelul întregului personal și, pe de altă parte, calibrarea corespunzătoare a analizei gradului de încărcare a personalului;

îmbunătățirea culturii lucrului în echipă dar și un management corespunzător al timpului având în vedere complexitatea și volumul activităților desfășurate în cadrul unei autorități de management

2.6.3 Utilizarea expertizei instituțiilor financiare internaționale în scopul îmbunătățirii absorbției IS

În scopul îmbunătățirii procesului de implementare a IS și al pregătirii perioadei de programare 2014-2020, la recomandarea Comisiei Europene, Guvernul României a decis utilizarea expertizei instituțiilor financiare internaționale (Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru domenii ce acoperă toate programele operaționale finanțate din IS, finanțarea acestor costuri fiind realizată din POAT, pentru nevoile orizontale, și din axele prioritare de AT, pentru nevoile sectoriale.

Astfel, în baza Memorandumurilor de Înțelegere și a Acordului semnate cu BEI, BM și, respectiv, BERD, până la sfârşitul anului 2015 a fost finalizată implementarea unui număr de 36 acorduri de servicii, având o valoare totală de 47.373.485 euro (POAT şi Axe de AT), după cum urmează:

- cu BM au fost semnate 26 de acorduri, în valoare totală de 32.048.689 euro;- cu BEI au fost semnate 3acorduri, în valoare totală de 7.907.500 euro;- cu BERD au fost semnate 7 acorduri, în valoare totală de 7.417.296 euro.

În luna noiembrie a anului 2015, urmare a solicitării CCAT, a fost finalizată evaluarea mecanismului de asistență tehnică din partea IFI, pentru o mai bună înțelegere a modului în care sprijinul pus la dispoziție de aceste instituții și-a îndeplinit misiunea de a îmbunătăți implementarea fondurilor structurale şi de


coeziune ale Uniunii Europene în România şi de a contura lecţii utile pentru potenţiala utilizare a acestei asistenţe în perioada de programare 2014-2020.

Ca principale lecții învățate, s-au conturat următoarele:- proiectele implementate cu sprijin IFI au putut fi corelate cu obiectivele strategice, însă contribuția

la îndeplinirea acestora nu a putut fi clar determinată întrucât instrumentele de planificare și monitorizare utilizate au fost bazate pe proiect, pierzând din vedere sinergiile dintre acestea;

- eficacitatea proiectelor a fost în general satisfăcătoare, deși este necesară acordarea unei atenții sporite factorilor externi care intervin în lanțul cauzal, astfel încât nevoile pe care le adresează proiectele să poată conduce într-adevăr la schimbare, luând în considerare mai mult nevoile de impulsionare a construcției capacității în cadrul instituțiilor care le implementează și mai puțin livrarea unui produs în sine (raport, strategie etc.).

2.7. Monitorizare şi evaluare

2.7.1 Monitorizare

Până în anul 2011, sistemul de monitorizare al indicatorilor fizici a fost structurat pe trei piloni (trei tipuri de indicatori) între care nu a fost stabilită o relaţie de colectare în cascadă:

- indicatori de program (stabiliţi în POSDRU);- indicatori suplimentari (stabiliţi în Documentul Cadru de Implementare);- indicatori adiţionali (stabiliţi la nivel de beneficiar).

Indicatorii suplimentari au fost stabiliţi în Documentul Cadru de Implementare (DCI) atât datorită faptului ca o mare parte dintre indicatorii de program de tip pondere nu puteau fi calculaţi în lipsa celui de-al doilea indicator numeric, cât şi constatării că o serie de activităţi aferente domeniilor majore de implementare, stabilite în DCI, nu se puteau cuantifica prin indicatorii de la nivelul programului operaţional.

Având în vedere faptul că indicatorii stabiliţi de către beneficiari (adiţionali) erau extrem de variaţi, neputându-se agrega la nivel de domeniu major de intervenţie, îngreunând, artificial, colectarea şi monitorizarea indicatorilor, precum şi faptul că nu de puţine ori ceea ce beneficiarii considerau a fi indicatori, erau de fapt livrabile ale proiectului, începând cu anul 2011 s-a decis eliminarea acestora din Ghidurile Solicitantului şi păstrarea celor de program şi suplimentari (DCI).

Odată cu depunerea electronică a cererilor de finanţare, sistemul ActionWeb livrează automat indicatorii de program şi indicatorii suplimentari aferenţi DMI în cadrul căruia se face aplicaţia; în funcţie de obiectivele specifice ale proiectului, aplicantul (potenţial beneficiar) îşi stabileşte valori ţintă pentru aceşti indicatori, pe care, dacă proiectul este finanţat, în urma procesului de evaluare şi selecţie, beneficiarul are obligaţia de a-i realiza până la finalizarea perioadei de implementare a proiectului.

Din momentul în care începe implementarea proiectelor, sistemul ActionWeb permite monitorizarea acestora, atît din punct de vedere fizic (indicatori şi grup ţintă) cât şi financiar.

Ca urmare a deficienţelor constatate în sistemul de management al verificarilor administrative efectuate asupra cererilor de rambursare, pentru remedierea lor şi pentru creşterea calităţii sistemului de management, a fost îmbunătăţita modalitatea de introducere, de către beneficiarii POSDRU, în sistemul AW, a informaţiilor cuprinse în evidenţa cheltuielilor în cadrul cererilor de rambursare.


În acest efort de remediere a inflexiunilor și deficiențelor în utilizarea sistemului AW, una dintre măsuri luate a fost ca toate instrucţiunile AMPOSDRU care au avut ca obiect aspecte legate de implementarea tehnică şi financiară a proiectelor să fie abrogate, locul lor fiind luat de o singură instrucţiune, care cuprinde informaţii necesare şi utile beneficiarilor în procesul de implementare a proiectelor şi solicitare la rambursare a cheltuielilor efectuate, inclusiv modalitatea de introducere în sistemul AW a cheltuielilor solicitate la rambursare.

Consolidarea funcționalităților sistemului AW a fost realizată în jurul noţiunii de corelaţie între documentul justificativ care angajează cheltuiala şi documentul plăţii, în cadrul corelaţiei efectuându-se verificările de sume, în sensul că nu se pot solicita la rambursare valori mai mari decât cele menţionate pe documentul justificativ care angajeaza cheltuiala. Funcţionalităţile oferite de noul sistem AW, prezintă o serie de avantaje majore, după cum urmează:

1. Sistemul permite introducerea informaţiilor la nivel de document primar, cât mai detaliat posibil, clar identificabil ca document şi ca sumă; (exemplu: în cazul cheltuielilor salariale care reprezintă componenta predominantă în bugetul proiectului POSDRU, beneficiarul va introduce informaţiile detaliat la nivel de salariu net, contribuţii angajat şi angajator, pentru a avea imaginea clară, în orice moment, asupra cheltuielilor efectuate de către beneficiar cu fiecare persoană din echipa proiectului).

2. Beneficiarul introduce o singura data în sistem informatiile: persoanele fizice/juridice, contractele, documentele justificative şi documentele de plată, ele putând fi utilizate la corelaţii ulterioare, în cadrul aceleaşi cereri de rambursare sau cereri ulterioare, cu condiţia – pentru documentele justificative - să mai conţină sume neutilizate, care mai pot fi plătite. Beneficiarul interoghează sistemul şi caută în baza de date prin tastarea primelor caractere.

3. Beneficiarul încarcă în sistemul AW toate documentele justificative tehnice şi financiare. Există de asemenea o anexă la instrucţiunea unică AMPOSDRU, care prezintă corelaţia dintre categoria de cheltuială, documentul justificativ, de plată şi ethnic, ce trebuie incarcat în noul sistem AW şi se prezintă modulul în care se încarcă.

4. Prin interogarea bazei de date, se pot obţine multe alte informaţii utile în procesul de verificare încrucişată: în câte proiecte este implicată o anumită persoană fizica, ce tip de achiziţie este preponderent pentru un beneficiar, în câte proiecte este implicat un anumit furnizor etc, etc.

Acest mecanims de verificare a corectitudinii informațiilor introduse de către beneficiar în evidența cheltuielilor este utilizat din octombrie 2014 și aplicabil tututor solicitărilor de rambursare înregistrate după CPP 114. Concomitet cu mecanism de validare a informațiilor financiare, a fost consolidată interfața cu beneficiari prin introducerea în meniu AW a funcției ”Centrul de suport” destinată transmiterii de către beneficiari a problemelor întâmpinat, în timp ce pentru componenta de monitorizare a proiectului a fost dezvoltat sistemul de alerte cu rolul de a genera automat rapoarte pe baza datelor din SMIS pentru detectarea și corectarea anumitor erori (clasificarea surselor de erori realizându-se în funcție de aproximativ 25 de clase de probleme).

Reuniunile Comitetului de Monitorizare POSDRU

Pe toată durata implementării POSDRU a avut loc un număr de 18 reuniuni ale CM POSDRU.

Având în vedere că, potrivit Art. 63-68 din Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006, România are obligația de a înființa un Comitet de Monitorizare pentru POSDRU (CM POSDRU), în interval de trei luni de la data notificării deciziei de aprobare a Programului, AM POSDRU a luat măsurile necesare creări premizelor unei bune desfăşurări a activității acestui Comitet prin constituirea unui CM POSDRU „shadow”, compus din reprezentanții instituțiilor şi organizațiilor relevante în implementarea


POSDRU.

În data de 7 martie 2007, a avut loc prima reuniune a CM POSDRU „shadow”, în cadrul căreia s-a discutat propunerea de Regulament de organizare şi funcționare al Comitetului, precum şi propunerea de Cod de Conduită. În perioada 16-17 mai 2007, a avut loc la Sinaia o sesiune de instruire pentru membrii Comitetului de Monitorizare.

În data de 18 mai 2007, în continuarea sesiunii de instruire, a avut loc a doua reuniune a Comitetului de Monitorizare „shadow” pentru POS DRU. În cadrul acestei reuniuni au fost dezbătute propunerile de criterii de selecție pentru proiectele finanțate din Fondul Social European. Totodată membrii Comitetului de Monitorizare au fost informați despre Planul de Comunicare privind POS DRU.

După adoptarea POSDRU, a fost organizată prima reuniune oficială a CM pentru POS DRU, în data de 5 decembrie 2007. În cadrul acestei reuniuni au fost aprobate Regulamentul de organizare şi funcționare al Comitetului precum şi criteriile de selecție pentru operațiunile finanțate prin POS DRU, conform Art. 65 (a) din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

În cursul anului 2008 au avut loc două reuniuni ale CM. Abordarea AM privind organizarea acestor reuniuni a fost următoarea: • organizarea reuniunilor în diferite regiuni ale țării pentru asigurarea vizibilității FSE şi a aproprierii CM de regiuni şi cetățeni; • organizarea unei reuniuni pregătitoare pentru a acorda suport membrilor CM în vederea îndeplinirii rolului lor cât mai eficient şi în cunoştință de cauză. Prima reuniune a CM din anul 2008 a avut loc în data de 28 mai 2008, în Regiunea Vest, la Timişoara, iar cea de a doua reuniune a avut loc în Regiunea Nord-Est, la Iaşi, în data de 11 noiembrie 2008.

Lucrările CM POSDRU - 27 - 28 mai 2008, Regiunea Vest, Timişoara La reuniunea pregătitoare din data de 27 mai 2008, a fost prezentat rolul CM privind examinarea şi aprobarea RAI şi PME, în conformitate cu prevederile art.67(alin.1) şi art.65(d) din Reg. Gen. nr.1083/2006 şi au avut loc dezbateri privind conținutul acestor documente. CM a fost informat asupra rolului SMIS şi a tipurilor de rapoarte pe care acest sistem le poate genera în scopul monitorizării POSDRU precum şi la avantajele utilizării sistemului electronic ActionWeb de depunere a proiectelor. În urma acestei reuniuni, au fost transmise informații suplimentare membrilor CM referitoare la asigurarea securității datelor privind proiectele depuse în sistemul electronic ActionWeb.

A fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU, acțiunile aflate în desfăşurare, precum şi necesitatea modificării cadrului legislativ pentru gestionarea corespunzătoare a POSDRU. RAI 2007 şi PME au fost aprobate cu includerea amendamentelor rezultate din recomandările Comisiei Europene şi, în conformitate cu prevederile art.3 din Reg. nr.1828/2006, a fost prezentat conținutul Planului de Comunicare POSDRU.

În scopul fundamentării politicilor naționale în domeniul ocupării forței de muncă, membrii CM au decis realizarea în anul 2009 a două evaluări ad-hoc, pentru AP4 „Modernizarea serviciului public de ocupare” şi pentru DMI 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forței de muncă”, evaluări care pot furniza date importante referitoare la dezvoltarea capacității administrative a serviciilor de ocupare şi date statistice privind ocuparea forței de muncă, îndeosebi în zonele rurale unde este concentrat un procent important de persoane declarate ca ocupate în agricultura de subzistență.

În vederea îndeplinirii acestei decizii a CM, în Fişa tehnică de proiect elaborată pentru realizarea


evaluării intermediare a POSDRU, în cadrul AP7, DMI 7.1 „Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU” a fost inclusă componenta III, care vizează evaluările ad-hoc pentru AP4 şi DMI

Lucrările CM POSDRU – 10-11 noiembrie 2008, Regiunea Nord-Est, Iaşi În data de 10 noiembrie 2008, s-a desfăşurat reuniunea pregătitoare, în care CM a fost informat asupra rezultatelor negocierilor referitoare la strategiile şi programele din domeniul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013, prevăzute în COM CE (2008) 301/3 către PE, CES şi Comitetul Regiunilor. Au fost prezentate aspecte importante cuprinse în Carta Verde privind coeziunea teritorială, lansată în data de 6 octombrie 2008, document care vizează asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate şi durabile a întregii UE, cu respectarea conservării valorilor naturale. Membrii CM au primit informații referitoare la prevederile legislative comunitare care reglementează elaborarea şi transmiterea de SM către CE a RAI, a Planului de Comunicare, a Strategiei de Audit, a Raportului de Evaluare a Conformității sistemelor de management şi control. Au fost prezentate date care au reflectat situația la nivelul UE pentru toate cele 27 SM, pentru a se oferi membrilor CM informații comparative cu stadiul României față de celelalte SM. În perspectiva lansării schemelor de ajutor de stat finanțate în cadrul POSDRU, CM a fost informat asupra noilor prevederi comunitare în materie de ajutoare de stat şi ajutor de minimis. Au fost prezentate informații privind conținutul şi stadiul Raportului de Evaluare a Conformității sistemului de management şi control al POSDRU.

O temă de interes pentru CM a fost angajarea bugetară, respectiv explicarea regulii n+3, în conformitate cu prevederile art.93 din Reg. Gen. nr.1083/2006. În data de 11 noiembrie 2008, membrii CM au fost informați asupra stadiului implementării programului, prezentându-se analitic situația privind accesarea sistemului ActionWeb, comparații între numărul de proiecte depuse, selectate şi contractate, repartizarea proiectelor pe AP, tipuri de proiecte şi zone de implementare, ponderea categoriilor de beneficiari, tipurile de parteneri şi ponderea acestora în numărul proiectelor depuse. Reprezentanții AM şi OI au prezentat membrilor CM acțiunile de informare a potențialilor beneficiari şi a beneficiarilor, desfăşurate la nivel național şi regional, accentuându-se contribuția importantă a acțiunilor de comunicare la succesul implementării POSDRU. Au fost prezentate situația concretă la nivelul proiectelor contractate şi modul coerent şi inovativ în care beneficiarii au abordat subiectul complex al temelor orizontale prevăzute de reglementările comunitare şi naționale.

În cursul anului 2009, CM POSDRU a fost întrunit de două ori: în perioada 27-28 mai în Regiunea NordVest, respectiv în perioada 21-22 octombrie în Regiunea Sud-Est. Reuniunile oficiale au fost precedate de câte o reuniune pregătitoare, cu rol de diseminarea a unor informații relevante privind Fondul Social European.

Reuniunea CM POSDRU din 27 - 28 mai 2009, Regiunea Nord-Vest, Băile Felix La reuniunea pregătitoare din data de 27 mai 2009, membrii CM POSDRU au fost informați cu privire la Planul European de Relansare Economică, amendamentele la Regulamentele CE, măsurile întreprinse de AMPOSDRU privind schemele de ajutor de stat şi proiectele strategice, auditul FSE, stadiul Raportului de evaluare a conformității sistemului de management şi control pentru POSDRU.

În cadrul reuniunii oficiale din data de 28 mai 2009, a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU (stadiul evaluării proiectelor depuse în anul 2008, stadiul depunerii şi evaluării proiectelor depuse în 2009, stadiul implementării proiectelor contractate, stadiul implementării Planului Multianual de Evaluare). Au fost furnizate informații cu privire la completarea criteriilor de eligibilitate pentru solicitanții de finanțare în cadrul POSDRU, la stadiul Raportului de Evaluare a Conformității sistemului de management al POSDRU, precum şi la schemele de ajutor de stat şi ajutor de minimis lansate de AMPOSDRU. Membrii CM POSDRU au fost informați asupra anumitor teme de interes discutate la nivelul UE, precum: modul de implementare a


recomandărilor din cadrul fişei pentru partenerii sociali adoptată de Comitetul FSE şi Agenda Socială revizuită. A fost prezentat proiectul „Susținerea dezvoltării comunităților de romi din Regiunile de dezvoltare Nord – Vest şi Centru, România” de către Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost: Identificarea provocărilor majore pentru perioada următoare reuniunii: finalizarea evaluării

proiectelor depuse în anul 2008, evaluarea rapidă a proiectelor care se vor depune în cadrul liniilor de finanțare deschise în 2009, sprijinirea beneficiarilor pentru implementarea proiectelor;

Necesitatea furnizării unor informații suplimentare membrilor şi observatorilor CM POSDRU, referitoare la stadiul actual al implementării POSDRU, având în vedere deosebita importanță a cunoaşterii unor aspecte relevante pentru aprecierea gradului de îndeplinire a obiectivelor POSDRU;

Aprobarea RAI 2008 cu mențiunea că acestui document i se vor aduce amendamentele conform recomandărilor primite de la ACIS şi CE.

Reuniunea CM POSDRU din 21-22 octombrie, Regiunea Sud-Est, Mangalia. La reuniunea pregătitoare din data de 21 octombrie 2009, membrii CM POSDRU au fost informați cu privire la Comunicarea Comisiei COM(2009) 257/03.06.2009 „Un angajament comun în favoarea ocupării forței de muncă”, rolul FSE în contextul situației actuale din România, posibilitățile de simplificare a mecanismului de implementare a proiectelor finanțate din FSE în concordanță cu prevederile Regulamentelor CE, sprijinul acordat beneficiarilor, în implementarea proiectelor finanțate din FSE prin POSDRU (Ghidul Beneficiarului pentru implementarea proiectelor, Ghidul privind relațiile de parteneriat între diverse entități de drept public şi privat, posibilitatea recuperării TVA).

În cadrul reuniunii oficiale din data de 22 octombrie 2009, a fost prezentat stadiul implementării POSDRU (proiecte depuse, evaluate, contractate). Membrii CM POSDRU au fost informați asupra acceptării Raportului de Evaluare a Conformității sistemului de management al POSDRU, asupra completării criteriilor de eligibilitate pentru solicitanții de finanțare în cadrul POSDRU, precum şi asupra stadiului proiectului privind realizarea evaluării intermediare a POSDRU. Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic a prezentat proiectul „Student – PRACTICĂ - economist”, implementat de Universitatea “Eftimie Murgu”, finanțat în cadrul DMI 2.1 „Tranziția de la şcoală la viața activă”. Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, a prezentat proiectul „LIDERO – Noi competențe sociale pentru delegații sindicali”, finanțat în cadrul DMI 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”. Patronatul Național al Viei şi Vinului a prezentat proiectul “Consolidarea patronatului şi dezvoltarea capacității acestuia de a participa la procesul decizional”, finanțat în cadrul DMI 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost:

Elaborarea unei analize calitative a rezultatelor sesiunilor de pregătire pentru potențialii beneficiari şi transmiterea acesteia membrilor CM POSDRU;

Elaborarea de către fiecare OIPOSDRU a unui raport privind implementarea DMI aflate în responsabilitatea acestora şi prezentarea rapoartelor în cadrul următoarei reuniuni a CM POSDRU;

Completarea prezentării stadiului implementării POSDRU cu o analiză calitativă, începând cu următoarea reuniune a CM POSDRU;

Înființarea a două grupuri tehnice de lucru în conformitate cu prevederile art. 9 al Regulamentului de Organizare şi Funcționare a CM POSDRU având rolul de a derula activități


în următoarele domenii:- susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate prin POSDRU; - implementarea recomandărilor din cadrul fişei pentru partenerii sociali adoptată de

Comitetul FSE; Consultarea membrilor CM POSDRU cu privire la oportunitatea înființării altor grupuri tehnice de lucru.

În cursul anului 2010, CM POSDRU a fost întrunit de două ori: în perioada 7-8 iunie în Regiunea Centru (Braşov), respectiv în perioada 15-16 noiembrie în Regiunea Bucureşti Ilfov (Bucureşti). Reuniunile oficiale au fost precedate de câte o reuniune pregătitoare, organizată cu scopul principal de a da ocazia membrilor CM să dezbată pe larg subiectele asupra cărora urmau să fie luate decizii în cadrul reuniunii oficiale.

Reuniunea CM POSDRU din 7-8 iunie 2010, Braşov La reuniunea pregătitoare din data de 7 iunie 2010, după o informare succintă privind Raportul Anual de Implementare 2009, document care a fost transmis spre analiză membrilor CM POSDRU anterior reuniunii, au avut dezbateri de ordin tehnic cu privire la datele conținute de raport. În cadrul reuniunii oficiale din data de 8 iunie 2010 a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU (stadiul evaluării proiectelor depuse, al implementării proiectelor contractate şi al implementării Planului Multianual de Evaluare). Membrii CM au fost informați cu privire la raportul de evaluare intermediară a POSDRU şi la rapoartele de evaluare ad-hoc ale AP 4 şi DMI 5.2., precum şi asupra principalelor acțiuni de informare şi publicitate derulate. Au fost prezentate şi supuse aprobării propuneri de realocare financiară între axele prioritare ale POSDRU.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost: - diferența dintre numărul contractelor şi numărul proiectelor pentru care au fost introduse datele

în sistem se explică prin faptul că pe de o parte, în conformitate cu prevederile contractuale, beneficiarii au obligația de a depune primul raport tehnico-financiar în termen de 6 luni de la începerea implementării proiectului, iar pe de altă parte primele rapoarte tehnico-financiare reflectă în general activități organizatorice care nu implică în mod obligatoriu atingerea grupului țintă preconizat.

- aprobarea RAI 2009, cu menŃiunea că se vor aduce amendamente conform recomandărilor formulate de ACIS şi CE;

- elaborarea unui document de fundamentare a propunerilor de realocare financiară între axe prioritare ale POSDRU şi supunerea acestuia spre dezbatere şi aprobare în cadrul altei reuniuni CM;

- transmiterea de către Agenția Națională pentru Romi a unei propuneri de Regulament de Organizare şi Funcționare a Grupului Tehnic de Lucru pentru susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate prin POSDRU, discutarea ROF în cadrul GTL şi aprobarea acestuia de către CM POSDRU;

- prezentarea stadiului implementării proiectelor de grant, comparativ cu stadiul implementării proiectelor strategice, în cadrul următoarei reuniuni a CM POSDRU;

- crearea unei platforme comune de lucru între Organismele Intermediare şi factorii interesați din cele 8 regiuni de dezvoltare;

- prezentarea unui material privind oportunitatea promovării unui sistem de global grants în cadrul implementării POSDRU.

Reuniunea CM POSDRU din 15-16 noiembrie 2010, Bucureşti La reuniunea pregătitoare din data de 15 noiembrie 2010, membrii CM POSDRU au fost informaŃi cu privire la principalele aspecte legislative şi tehnice privind optimizarea mecanismului de implementare


a proiectelor finanțate prin POSDRU, precum şi la modul de îndeplinire a funcțiilor delegate de către OIMECTS. În vederea supunerii spre aprobare în cadrul reuniunii oficiale, au fost prezentate şi dezbătute preliminar luării deciziei propunerile de realocare financiară între axe prioritare ale POSDRU.

În cadrul reuniunii oficiale din data de 16 noiembrie 2010, au fost prezentate informații sintetice referitoare la stadiul implementării POSDRU la data de 31 oct. 2010 (stadiul depunerii, evaluării şi contractării proiectelor; angajarea bugetară, în conformitate cu prevederile articolului 93 din Regulamentul nr. 1083/2006 – aplicarea regulii n+3).

Au fost prezentate şi supuse dezbaterii următoarele subiecte: crearea unei platforme comune de lucru între Organismele Intermediare şi factorii interesați; aspecte legislative şi tehnice privind optimizarea mecanismului de implementare a proiectelor finanțate prin POSDRU; situația grupurilor tehnice de lucru; oportunitatea utilizării sistemului global grants în implementarea POSDRU; proiectul raportului de evaluare intermediară a POSDRU şi a rapoartelor de evaluare ad-hoc pentru AP 4 şi DMI 5.2; propunerea de realocare financiară între axe prioritare ale POSDRU.


Organizarea unei reuniuni consultative între reprezentanții AMPOSDRU, ACIS, Autoritatea de Audit, ai membrilor Comitetului de Monitorizare reprezentanți ai partenerilor sociali – confederațiile sindicale, confederațiile patronale, organizațiile neguvernamentale, având ca temă dezbaterea şi soluționarea problemelor semnalate de Comitetul de Monitorizare referitor la efectele recomandărilor Autorității de Audit privind:- Instrucțiunea nr. 35 emisă de AMPOSDRU, respectiv modalitatea de justificare a

eligibilității grupului țintă menționate în proiect;- Modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecției sociale şi al ministrului

finanțelor publice pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU numărul 1.117/2.170/2010, respectiv modificarea cuantumurilor privind diurna, cazarea şi transportul.

Prezentarea unui raport privind organizarea şi activitatea Grupului Tehnic de Lucru pentru susținerea accesului romilor la operațiunile finanțate prin POSDRU;

Aprobarea propunerilor de realocare financiară între axe prioritare ale POSDRU.

În cursul anului 2011, CM POSDRU a fost întrunit de două ori: în perioada 23-24 mai în Regiunea Centru (Sibiu), respectiv în perioada 24-25 noiembrie în Regiunea Bucureşti-Ilfov (Bucureşti). Reuniunile oficiale au fost precedate de câte o reuniune pregătitoare, organizată cu scopul principal de a da ocazia membrilor CM să dezbată pe larg subiectele asupra cărora urmau să fie luate decizii în cadrul reuniunii oficiale.

Reuniunea CM POSDRU din 23-24 mai 2011, SibiuÎn cadrul reuniunii oficiale din data de 24 mai 2011 a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU atât până la 31 decembrie 2010 (RAI 2010), cât şi până la data reuniunii CM POSDRU. Membrii CM au fost informaţi cu privire la raportul de evaluare intermediară a POSDRU şi la rapoartele de evaluare ad-hoc ale AP 4 şi DMI 5.2., precum şi asupra principalelor acţiuni de informare şi publicitate derulate. A fost rediscutată propunerea de realocare financiară între axele prioritare ale POSDRU. A fost aprobată modificarea ROF CM POSDRU în sensul modificării componenţei CM POSDRU prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, după avizul favorabil al membrilor CM obţinut prin consultare scrisă.


În cadrul reuniunii CM POSDRU din data de 24 mai 2011 au mai fost aduse în discuţie următoarele subiecte: organizarea şi activitatea Grupului Tehnic de Lucru pentru susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU; dificultăţile întâmpinate de organismele intermediare în implementarea POSDRU 2007-2013 si soluţiile propuse; planul de acţiune al AMPOSDRU pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a POSDRU şi previziunile financiare trimestriale pentru următoarele 18 luni; accesul la informaţii publice în cadrul POSDRU 2007-2013; conflictul de interese şi incompatibilitatea.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost: aprobarea Raportului Anual de Implementare POSDRU aferent anului 2010; aprobarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului

de Monitorizare POS DRU; transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Romi a Regulamentului de Organizare şi

Funcţionare a Grupului de lucru pentru susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU, către secretariatul CM POSDRU, pentru diseminare membrilor şi observatorilor CMPOSDRU;

transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a documentului prin care se analizează situaţia actuală a implementării AP 4 “Modernizarea serviciului public de ocupare”, către AMPOSDRU (în contextul procesului de realocare financiară între axele prioritare ale POSDRU);

organizarea unei reuniuni extraordinare a CM POSDRU cu următoarele teme de dezbatere:- măsurile luate de AMPOSDRU pentru creşterea gradului de absorbţie;- problematica realocării financiare între axe prioritare ale POSDRU;- activitatea Grupului de lucru pentru susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate

prin POSDRU.

Membrii CM au fost consultaţi în data de 19.07.2011 cu privire la oportunitatea organizării reuniunii extraordinare, având în vedere că: a fost respinsă propunerea de realocare financiară intre axele prioritare ale POSDRU; fost transmis membrilor CM POSDRU Planul de măsuri pentru consolidarea capacităţii de absorbţie in cadrul POSDRU şi documentele GTRL. Propunerea de organizare a reuniunii extraordinare a CM nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Reuniunea CM POSDRU din 24-25 noiembrie 2011, BucureştiÎn cadrul reuniunii oficiale din data perioada 24 – 25 noiembrie 2011, au fost prezentate informaţii privind: Ghidul indicatorilor POSDRU; acţiunile de informare şi publicitate; raportul privind organizarea şi funcţionarea GTLR; stadiul implementării POSDRU (stadiul depunerii, evaluării şi contractării proiectelor; angajarea bugetară, în conformitate cu prevederile articolului 93 din Regulamentul nr. 1083/2006 – aplicarea regulii n+3); dificultăţile întâmpinate de Autoritatea de management şi Organismele intermediare în implementarea POSDRU 2007-2013 şi soluţiile propuse; dificultăţile întâmpinate de beneficiari în implementarea POSDRU 2007-2013 şi soluţiile propuse; planul de acţiune al AMPOSDRU pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a POSDRU si a Raportul de progres; abordarea evaluării intermediare planificată a fi demarată în anul 2012.

Au fost prezentate şi supuse dezbaterii următoarele subiecte: Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Grupului Tehnic de Lucru pentru susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU, delegarea la OIR POSDRU a DMI 5.2 şi DMI 6.1

În cadrul reuniunii CM POSDRU din data de 25 noiembrie 2011 a fost susţinută şi o prezentare privind utilizarea FSE în cadrul Programului Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane implementat în


Bulgaria: obiective, priorităţi, buget, cadru instituţional, structuri de management, selecţia şi contractarea proiectelor, efectuarea plăţilor către beneficiari.


aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Grupului Tehnic de Lucru pentru Susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU;

aprobarea propunerii de delegare către Organismele Intermediare Regionale POSDRU a implementării DMI 5.2 şi DMI 6.1;

transmiterea către membrii CM POSDRU şi către CE a unei Strategii privind utilizarea Asistenţei Tehnice;

Prezentarea în cadrul următorului CM POSDRU a unui raport privind activitatea Pactelor Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială;

Consolidarea Planului de măsuri pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a POS DRU (road-map)conform recomandărilor ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale;

Formularea unor precizări suplimentare referitoare la definiţia termenilor proiect strategic şi proiect de grant;

Definirea clară a termenilor proiect critic şi proiect cu întârziere în implementare.

În cursul anului 2012, CM POSDRU a fost întrunit de trei ori. Prima reuniunea a CM POSDRU organizată în Bucureşti, în data de 21 februarie 2012, a avut un caracter extraordinar. Celelalte două reuniuni au avut loc în Bucureşti în perioada 5 – 6 iunie 2012, respectiv în perioada 12 – 13 decembrie 2012.

Reuniunea CM POSDRU din 21 februarie 2012, BucureştiAvând în vedere întreruperea plăţilor pentru POSDRU, în data de 21 februarie 2012 a fost organizată reuniunea extraordinară a CM POSDRU, având ca teme de dezbatere: prezentarea Raportului de Audit 2009 – 2010, stadiul implementării recomandărilor formulate în Raportul de Audit 2009 – 2010 şi Planul de măsuri pe termen scurt propus de AMPOSDRU.

Reuniunea CM POSDRU din perioada 5 – 6 iunie 2012, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din perioada 5 – 6 iunie 2012 a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU atât până la 31 decembrie 2011 (RAI 2011), cât şi până la data reuniunii CM POSDRU. A fost discutată modificarea ROF CM POSDRU. Dat fiind că în cadrul reuniunii CM POSDRU nu s-a ajuns la un consens privind ROF, în cursul lunii iunie 2012, acest document a fost modificat prin procedura de consultare scrisă.

Au mai fost aduse în discuţie următoarele subiecte: înfiinţarea Grupului Tehnic de Lucru pentru Tineri; organizarea şi activitatea Grupului Tehnic de Lucru pentru susţinerea accesului romilor la operaţiunile finanţate prin POSDRU; dificultăţile întâmpinate de beneficiari şi de organismele intermediare în implementarea POSDRU 2007-2013 si soluţiile propuse; planul de acţiune al AMPOSDRU pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a POSDRU şi previziunile financiare trimestriale pentru următoarele 18 luni; măsurile de informare şi publicitate derulate până la data CM POSDRU; activitatea Pactelor Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost: Revizuirea propunerii de modificare a ROF CM cu privire la preşedinţia CM, includerea de noi

membri în CM, informaţiile publicate pe site ref. la activitatea CM şi confidenţialitatea informaţiilor; - Aprobarea Raportului Anual de Implementare POSDRU aferent anului 2011;


- Constituirea unui grup de lucru, împreună cu partenerii sociali pentru pregătirea Ghidului Solicitantului – Condiţii specifice, care să aibă în vedere mai ales obiectivele Iniţiativei lansate de CE, “Oportunităţi pentru tineret”;

- Clarificarea statutului Pactelor Regionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială; - Stabilirea unui calendar al evenimentelor de comunicare pentru anul 2012; Includerea pe site-ul AMPOSDRU a unei secţiuni privind rezultatele proiectelor finalizate/proiectede

succes; Revizuirea temelor propuse pentru evaluarea intermediară planificată pentru anul 2012.

Reuniunea CM POSDRU din perioada 12 – 13 decembrie 2012, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din data perioada 12 – 13 decembrie 2012, au fost prezentate informaţii privind: măsurile întreprinse în vederea optimizării activităţii AM si OI POSDRU; utilizarea asistenţei tehnice; măsurile întreprinse la nivelul AMPOSDRU şi OI POSDRU în vederea remedierii deficienţelor identificate în cadrul misiunilor de audit; rezultatele misiunii de audit a CE din perioada 19 – 23 noiembrie 2012; activitatea GTLT; stadiul implementării POSDRU (situaţia proiectelor critice şi a celor reziliate, situaţia proiectelor finalizate, plăţile efectuate, stadiul atingerii indicatorilor; dezangajarea bugetară, în conformitate cu prevederile articolului 93 din Regulamentul nr. 1083/2006 – aplicarea regulii n+3); abordarea evaluării intermediare planificată a fi demarată în anul 2012; asigurarea transparentei in relaţia cu beneficiarii; acţiunile întreprinse la nivelul AMPOSDRU, Ministerului Muncii si al Ministerului Educaţiei în vederea pregătirii perioadei de programare 2014-2020.


actualizarea Planului de măsuri pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a POS DRU (road map), inclusiv raportul de progres

elaborarea calendarului formarii specifice (continut activitati) a angajatilor AM si OI implicati in verificarea cererilor de rambursare/proiectelor ,

transmiterea informaţiilor privind proiectele de AT care urmează a fi lansate (valoarea proiectelor, termenele de lansare a procedurilor de achiziţie publică, perioada estimata pentru semnarea contractelor, beneficiarii şi structurile responsabile) către membrii CM POSDRU, inclusiv proiectele cu Banca Mondială

transmiterea calendarului de implementare a accesului direct al OI la resuresele AP 7 a POSDRU (in functie de incarcarea si nevoile acestora)

implicarea GTLT în monitorizarea informaţiilor privind tinerii (numărul participanţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani şi tipurile de activităţi care vizează aceste persoane).

transmiterea Planului Naţional de Ocupare de către MMFPS Secretariatului CM POSDRU, care îl va disemina membrilor CM POSDRU spre informare

informarea membrilor CM POSDRU cu privire la situaţia proiectelor critice şi a măsurilor care se impun;

informarea membrilor CM POSDRU cu privire la situaţia plăţilor ; publicarea registrului/lor platilor cererilor de rambursare catre beneficiari la nivelul AM si OI,

inclusiv cererile istorice; elaborarea unui Plan de măsuri de îmbunătăţire a implementării proiectelor aflate în

responsabilitatea OI MEN; informarea CE cu privire la sumele pe care AMPOSDRU preconizează să le declare lunar la

Autoritatea de Certificare şi Plată pentru 2013 si 2014 (previziuni financiare); transmiterea catre CE si membri CMPOSDRU a urmatoarelor informatii privind noile, lansări: a)

DMI, b) alocare disponibila in cadrul DMI, c) CPP, d) suma estimata a fi lansata in cadrul CPP, e) tip CPP (grant sau strategic), f) valoare CPP, g) perioada preconizata pentru lansare CPP.


În cursul anului 2013, CM POSDRU a fost întrunit de două ori. Prima reuniune a CM POSDRU organizată în Bucureşti, în data de 18 iunie 2013, iar ce-a de-a doua reuniune a avut loc la Sinaia în perioada 19 – 20 noiembrie 2013.

Reuniunea CM POSDRU din 18 iunie 2013, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din 18 iunie 2013 a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU atât până la 31 decembrie 2012 (RAI 2012), cât şi până la data reuniunii CM POSDRU.


Emiterea unei instrucţiuni privind modalitatea de introducere a cheltuielilor admise în urma contestaţiei şi plata sumelor aferente,

Înfiinţarea unui grup tehnic de lucru responsabil cu utilizarea sisitemului de tichete de instruire (training voucher),

Realizarea unei evaluări privind stadiul indicatorilor (Studiu de performanţă) la nivelul POS DRU, Elaborarea unui model de notificare privind TVA nedeductibil, Realizarea unei informări pentru CE şi CM POSDRU cu privire la stadiul strategiilor dezvoltate în

parteneriat cu Banca Mondială, precum şi asupra proiectelor de Asistenţă Tehnică in vederea indeplinirii conditionalitatilor ex-ante 2014-2020 pentru ocuparea fortei de munca, incluziune sociala si educatie si formare,

Verificarea şi trimiterea spre plată a tuturor cererilor de rambursare înregistrate la nivelul AM şi OI POSDRU,

Introducerea în SMIS a datelor pentru toate cererile de rambursare verificate, Elaborarea şi transmiterea către CE a unei situaţii privind rata reală a contractării pe fiecare AP si

DMI, ţinând cont de corecţia aplicată, Elaborarea şi transmiterea către CE şi CM POSDRU a unei situaţii cu privire la noile cereri de

propuneri de proiecte (CPP) lansate, Elaborarea şi transmiterea către CE şi CM POSDRU a situaţiei actualizate a previziunilor

financiare pentru anul 2013, Elaborarea şi transmiterea către CE a unei situaţii privind prefinanţarea/ recuperarea prefinanţării, Elaborarea şi transmiterea către CE a unei situaţii privind proiectele care inregistreaza intarzieri

majore in implementarea activitatilor (proiecte care nu produc cereri de rambursare).

Reuniunea CM POSDRU din perioada 19 – 20 noiembrie 2013, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din data perioada 19 – 20 noiembrie 2013, au fost prezentate informaţii privind: Strategia AMPOSDRU pentru implementarea POSDRU 2013-2015; Implementarea Planului de acţiune al AMPOSDRU pentru consolidarea capacitaţii de absorbţie a POSDRU (Road Map) - raport de progres, utilizarea asistentei tehnice; Acţiunile întreprinse de AMPOSDRU în vederea optimizării procesului de evaluare şi selecţie a proiectelor şi rezultatele/impactul măsurilor adoptate; Sume angajate si alocări disponibile la nivelul fiecărui DMI si AP; Verificarea cererilor de rambursare (stadiu, blocaje si soluţii); Plăţi (stadiu şi soluţii pentru eliminarea blocajelor); Previziuni financiare; Dezangajarea bugetară, în conformitate cu prevederile articolului 93 din Regulamentul nr.1083/2006 – aplicarea regulii n+3 si n+2; estimări si previziuni pentru 2013 si 2014; Implementarea recomandărilor auditurilor naţionale si comunitare: rezultatele preliminare ale misiunii de audit ale ECA si CE-DG EMPL din septembrie - octombrie 2013; Implementarea Planului Multianual de Evaluare si stadiul evaluării intermediare POSDRU; Participarea tinerilor la operatiunile finantate din FSE – POSDRU: stadiu implementare proiecte strategice in sprijinul schemei Garanţia pentru Tineri; Analiza posibilităţii utilizării sistemului de tichete de instruire (training voucher) in implementarea masurilor specifice co-finanţate din FSE in


Romania; Perioada de programare 2014-2020 (viziune si linii directoare, stadiu pregătire, calendar)- prezentare Ministerul Fondurilor Europene.


Transmiterea către membrii CM a analizei privind sumele angajate si alocările disponibile la nivelul fiecărei Axe Prioritare, respectiv DMI,

Publicarea pe site-ul AM POSDRU a calendarului principalelor acţiuni destinate beneficiarilor din cadrul contractului de AT “Îmbunătăţirea capacitaţii beneficiarilor de a implementa operaţiuni cofinanţate prin AP 1-6” ,

Transmiterea către CE a unei sinteze a stadiului îndeplinirii Planurilor anuale de formare a personalului din AM si OI ,

Transmiterea către CE a analizei privind proiectele critice, precum si a masurilor luate/propuse de AM/OI (inclusiv calendar),

Actualizarea site-ului AM POSDRU cu lista instrucţiunilor în vigoare (inclusiv un registru/cuprins al acestora),

Transmiterea către CE a previziunilor privind declaraţiile de cheltuieli de comunicat lunar la ACP pentru anul 2014,

Transmiterea către CE a stadiului privind îndeplinirea indicatorilor şi execuţia bugetară la nivel de PO, AP si DMI,

Transmiterea către CE a Strategiei privind Implementarea POSDRU 2014 – 2015 si publicarea pe site-ul AM POSDRU ulterior aprobării. Publicarea pe site-ul AM POSDRU a Planului anual de lucru pentru anul 2014,

Transmiterea lunară către CE a estimărilor privind depunerea Cererilor de Rambursare pentru anul 2014,

Informarea CE privind prefinanţarea acordată, recuperate, de recuperat (inclusiv calendar): stadiul la nivel de Program Operaţional, Axă Prioritară, DMI,

Actualizarea Manualului Beneficiarului, Reorganizarea informaţiei de la secţiunea ''Exemple de bune practici" de pe site-ul AM si OI pe

teme/categorii de activităţi (ex. programe doctorale; consiliere si orientare profesională, economie sociala etc.),

Realizarea unei evaluări de performanţă la nivelul POSDRU (sume angajate vs. rezultate/indicatori îndepliniţi).

În cursul anului 2014, Comitetul de Monitorizare POSDRU (CM POSDRU) a fost întrunit de trei ori (două reuniuni ordinare şi o reuniune extraordinară).

Toate reuniunile CM POSDRU din anul 2014 au avut loc în Bucureşti, astfel: prima reuniune ordinară a CM POSDRU a fost organizată în data de 16 iunie 2014, ce-a de-a doua reuniune ordinară a avut loc în data de 9 decembrie 2014, iar reuniunea extraordinară convocată de preşedintele CM POSDRU a fost desfăşurată în data de 22 octombrie 2014.

Reuniunea CM POSDRU din 16 iunie 2014, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din 14 iunie 2014 a fost prezentată o sinteză a progreselor înregistrate în procesul de implementare a POSDRU atât până la 31 decembrie 2013 (RAI 2013), cât şi până la data reuniunii CM POSDRU.


Transmiterea către CE a unei situaţii privind numărul si tipul contractelor de Asistenţă tehnică aflate în derulare la nivelul Organismelor Intermediare POSDRU,


Transmiterea către membrii CM şi Comisia Europeană a Raportului Anual de Implementare aferent anului 2013. Realizarea unei evaluări privind stadiul indicatorilor (Studiu de performanţă) la nivelul POS DRU,

Actualizarea Planului Anual de Comunicare şi transmiterea acestuia către CE, Analizarea posibilităţii de atribuire directă a contractelor de finanţare, fără lansare de CPP,

pentru beneficiari unici ministere, Transmiterea către CE a unei argumentaţii cu privire la decizia de lansare a CPP pentru

anumite domenii /grupuri ţintă, Publicarea pe site-ul MFE – DG AMPOSDRU a calendarului lansărilor pentru anul 2014

(inclusiv alocările financiare).

Reuniunea extraordinară a CM POSDRU din data de 22 octombrie 2014, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din data de 22 octombrie 2014 au fost prezentate informaţii privind metodologia si criterii de criteriilor generale de selecţie a operaţiunilor co-finanţate in cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020. Caracterul extraordinar al reuniunii a fost dat de necesitatea crearii unui mecanism de trecere de la o perioada de programare (2007-2013) la alta (2014-2020) si de a obtine un acord preliminar al membrilor CM POSDRU asupra criterii generale de selectie a operatiunilor, criterii ce in acord cu prevederile regulamentelor europene trebuiesc confirmare/reconfirmare de membrii Comitetului de Monitorizare constituit pentru urmatorul exercitiu financiar.


aprobarea criteriilor generale de selecţie a operaţiunilor co-finanţate in cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020 (aprobat cu 30 de voturi “pentru” şi o abţinere);

lansarea procedurii scrise pentru consultarea membrilor CM POSDRU pe tema subcriteriilor de selecţie aferente cererilor de propuneri de proiecte ce urmează a fi lansate în cadrul AP 1 şi AP 2 din POCU;

Transmiterea către Comisie a unei opinii (justificări) referitoare la decizia de a lansa cereri de propunerii de proiecte pentru anumite domenii şi grupuri tinta ( acestă opinie trebuie sa fie corelată cu priorităţile Europa 2020 şi trebuie să se adreseze (vizeze) decalajul indicatorilor de program).

Reuniunea CM POSDRU din data de 9 decembrie 2014, BucureştiÎn cadrul reuniunii CM POSDRU din data de 9 decembrie 2014, au fost prezentate informaţii privind actiunile intreprinse in vederea consolidarii capacitati de absortie, optimizarii procesului de evaluare si selectie a proiectelor, rezultatele preliminare ale misiunii de audit ale ECA si CE-DG EMPL din septembrie - octombrie 2013.

In contextul preocuparii Europei pentru cresterea ocuparii tinerilor au fost prezentate rezulate privind participarea tinerilor la operatiunile finantate din FSE – POSDRU (stadiu implementare proiecte strategice in sprijinul schemei Garanţia pentru Tineri), precum si optiunea utilizării sistemului de tichete de instruire (training voucher).


Revizuirea instructiunilor emise de AM POSDRU in functie de aprecierile pertinente formulate de partenerii sociali şi publicarea versiunii consolidate pe site–ul Ministerului Fondurilor Europene.

Publicarea pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a Listei contractelor semnate de AM POSDRU în anul 2013 şi 2014.

Transmiterea Previziunilor financiare lunare pentru primul trimestru din anul 2015 către Comisia


Europeană şi membrii CM POSDRU. Introducerea scrisorii deschise a membrilor Coaliţiei ONG pentru Fonduri Structurale ca anexă a

Minutei reuniunii CM POSDRU din data de 09 decembrie 2014. Finalizarea primei versiuni a raportului celei de a doua evaluări intermediare, precum si ale

evaluărilor ad-hoc referitoare la Tineret si Romi. Asigurarea unei perioade de cel puţin 14 zile pentru consultarea schiţei Ghidurilor Solicitantului-

Condiţii Speciale/ Generale şi/sau Instrucţiunilor AM POSDRU şi publicarea pe site a unei sinteze ulterior procesului de consultare, în termen de 20 de zile lucrătoare de la închiderea sesiunii de consultare publică.

Publicarea pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a unui calendar orientativ privind procesul de consultare publică.

În cursul anului 2015, Comitetul de Monitorizare POSDRU (CM POSDRU) a fost întrunit de două ori.

Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii din data de 23 iunie 2015 şi deciziile luate au fost:

Transmiterea către membrii CM şi Comisia Europeană a Raportului Anual de Implementare aferent anului 2014. Versiunea RAI 2014 consolidată, în care vor fi integrate recomandările şi observaţiile făcute de către CE va fi retransmisă membrilor CM POSDRU prin poşta electronică şi încărcată în SFC până la data de 30 iunie 2015.

Transmiterea către membrii CM şi Comisia Europeană a variantei draft a Raportului evaluării intermediare POSDRU și a evaluărilor ad-hoc (Romi si Tineri). Recomandările și observațiile CE și membrilor CM POSDRU vor fi analizate și luate în considerare în elaborarea variantei finale a raportului.

Publicarea pe site-ul Autorității de Management a Raportului evaluării intermediare POSDRU și a evaluărilor ad-hoc (Romi si Tineri).

Prezentarea în Comitetele de Monitorizare viitoare a stadiului îndeplinirii recomandărilor formulate în Raportul evaluării intermediare POSDRU și a evaluărilor ad-hoc (Romi si Tineri).

În data de 24 noiembrie, CM POSDRU s-a reunit pentru cea de-a doua oară în anul 2015, la București. Principalele concluzii desprinse în urma prezentărilor şi dezbaterilor din cadrul reuniunii şi deciziile luate au fost:

Informarea membrilor CM POSDRU asupra stadiului de implementare a Planului de acțiuni elaborat pentru implementarea recomandărilor formulate în Raportul evaluării intermediare POSDRU 2007 - 2013 și a evaluărilor ad-hoc (tineri și populația roma). În funcție de progresul înregistrat în implementarea Planului de acțiune, DG PCU, prin Secretariatul CM POSDRU, va pune la dispoziția membrilor CM POSDRU informări cu privire la stadiul implementării recomandărilor, prin procedură scrisă sau în cadrul primei reuniuni CM POSDRU.

Monitorizarea prin SMIS

Lansat în producţie la începutul anului 2008, Sistemul Unic de Management al Informaţiei pentru instrumente structurale (SMIS-CSNR) a fost dezvoltat ca răspuns la cerinţele regulamentelor comunitare din domeniu, pe baza procedurilor instituţiilor utilizatoare, existente la nivelul anului 2007, fiind monitorizat constant de către structurile de audit naţionale şi comunitare. Pe parcursul derulării perioadei de programare 2007-2013, procedurile instituțiilor implicate în implementarea programelor operaționale


au suferit modificări, ceea ce a condus implicit la necesitatea îmbunătăţirii aplicaţiei informatice, astfel încât să răspundă noilor solicitări, luând în considerare şi feedback-ul furnizat de utilizatori în procesul de utilizare efectivă a sistemului. Astfel, activitățile principale derulate în cadrul proiectului „Implementarea nevoilor imediate de dezvoltare şi mentenanţă pentru SMIS-CSNR” au constat în îmbunătățirea aplicației SMIS-CSNR cu privire la funcționalitățile și rapoartele generate de sistem, astfel încât modificările aduse sistemului informatic au vizat dezvoltarea de câmpuri, funcții sau module, dar și modificarea rapoartelor existente sau crearea de noi rapoarte.

Aceste modificări au venit în completarea funcționalităților existente ale SMIS-CSNR, permițând: înregistrarea valorii absolute a cheltuielilor publice incluse în cererile de rambursare, pentru proiectele care nu respectă procentul contribuției publice stabilit prin contractul de finanţare (în special în cazul ajutorului de stat); autorizarea cererilor de rambursare direct în sistem, inclusiv autorizarea parţială; realizarea legăturii dintre plăţi şi cererile de rambursare, prin adăugarea informaţiilor referitoare la cererea de rambursare la nivelul ordinului de plată; reflectarea sumelor diminuate din CR în urma efectuării verificării administrative a acestora, a celor reprezentând pre-finanțarea plătită beneficiarilor, inclusiv a celei aferente ajutorului de stat, dar și a recuperării acesteia, în toate cazurile în care această operațiune a fost/ este necesară și a sumelor reprezentând penalitățile aferente debitelor nerestituite în timp util de către beneficiari; extinderea posibilităţii de a suspenda cheltuieli, inclusiv la nivel de cerere de rambursare; etc. Însă, îmbunătățirea majoră adusă sistemului informatic a constat în implementarea unui algoritm de calcul, care să permită generarea la zi, în mod automat, a Declarațiilor de Cheltuieli ale AM către ACP, precum și a anexelor acestora și, în mod similar, generarea la zi a Aplicațiilor de Plată ale ACP către CE, pentru fiecare program operațional în parte.

Utilizând baza de date a SMIS în timp real, instrumentul adițional de raportare Art4SMIS, pus la dispoziția utilizatorilor de către MFE, a jucat un rol important în ceea ce privește utilizarea datelor din sistem, prin intermediul numeroaselor și variatelor rapoarte predefinite, dar și prin posibilitatea adaptării acestora la nevoile de raportare specifice autorităților de management și organismelor intermediare. Totodată, pe parcursul perioadei de programare, cu ajutorul ART4SMIS au fost verificate Declaraţiile de Cheltuieli transmise de către autorităţile de management către Autoritatea de Certificare şi Plată, dar și a Aplicațiilor de Plată ale ACP către Comisia Europeană, pornind de la cheltuielile cuprinse în cererile de rambursare ale beneficiarilor.

Însă, orice dezvoltare a unui sistem informatic, oricât de complexă ar fi aceasta, nu ar putea produce rezultatele scontate, în lipsa unui personal instruit, capabil să opereze sistemul informatic în mod corespunzător. Astfel, contractul „Dezvoltarea unei comunități eficiente și profesioniste de utilizatori SMIS-CSNR” a avut ca principal obiectiv furnizarea cunoștințelor adecvate actorilor relevanți din cadrul instituțiilor românești, implicate în managementul instrumentelor structurale, de la nivel central și local, în vederea utilizării optime a sistemului informatic. Ca urmare, un număr de aproximativ 1600 de utilizatori din cadrul OI, AM, ACP, AA și MFE a fost instruit în utilizarea eficientă și eficace a sistemului informatic SMIS-CSNR.

Având în vedere încărcarea foarte mare cu sarcini existentă la nivelul OI și AM și totodată, necesitatea obținerii de rapoarte la zi, referitoare la situația implementării asistenței financiare nerambursabile în România, prin intermediul programelor operaționale, s-a impus, ca măsură stringentă, sprijinirea personalului care introduce efectiv date în sistemul informatic SMIS-CSNR. Acest sprijin s-a concretizat în semnarea a două contracte: „Sprijin pentru actualizarea informaţiilor în SMIS-CSNR” și “Sprijin în continuare pentru actualizarea informațiilor în SMIS-CSNR”, în cadrul cărora a fost asigurată asistență de specialitate instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale, prin intermediul personalului-suport, angajat în scopul introducerii datelor în sistem. Activitatea de introducere a datelor s-a concentrat în principal, asupra modulelor „Project Management” şi “Monitoring”, la acest nivel înregistrându-se cel mai mare volum de date cu privire la proiectele depuse, în curs de evaluare, aprobate sau contractate, cât


și date aferente implementării proiectelor – cereri de rambursare şi rapoarte de progres, acestea fiind relevante managementului financiar al fiecărui program operaţional.

Totodată, în vederea asigurării pistei de audit prin intermediul sistemului informatic, dar şi a recuperării diferenţelor apărute între Aplicaţiile de Plată generate automat din SMIS şi cele trimise la CE, prin intermediul sistemul informatic SFC2007, a fost demarat un amplu proces de sprijinire atât a autorităților de management, cât și a Autorității de Audit și a Autorității de Certificare și Plată, în care a fost implicat direct personalul MFE. Astfel, asistența oferită a vizat două paliere: pe de o parte, instruire dedicată de tipul „on-the-job training” a personalului din cadrul AM şi OI cu privire la explicarea algoritmului de calcul al Declaraţiilor de Cheltuieli din SMIS şi a implicaţiilor introducerii defectuoase în SMIS a cheltuielilor, controalelor, debitelor recuperate, suspendărilor, plăţilor şi a altor elemente, asupra modalităţii de reflectare a acestora în cadrul diferitelor anexe ale Declaraţiilor de Cheltuieli. Pe de altă parte, a fost mobilizat personal din cadrul DG CSAT şi al Unităţilor de Coordonare, menit să sprijine, într-un ritm susţinut, activitatea de generare a Declaraţiilor de Cheltuieli din SMIS.

Ca rezultat al tuturor acţiunilor întreprinse, decalajul existent a fost integral recuperat de către autoritățile de management, ajungând să genereze, la zi, Declaraţii de Cheltuieli, automat din sistemul informatic SMIS-CSNR. În prezent, toate AM, cât și ACP sunt implicate în verificarea declarației de cheltuieli, respectiv a aplicației de plată finale, ce marchează închiderea perioadei de programare 2007-2013.

Pe tot parcursul perioadei de implementare, personalul Serviciului Coordonare SMIS din cadrul MFE/ DG CSAT a fost implicat activ pe mai multe planuri, în ceea ce privește suportul de tip “help-desk” oferit utilizatorilor. Pe de o parte, acesta a vizat înțelegerea mesajelor de eroare generate de sistem în procesul introducerii datelor de către utilizatori, pentru depistarea cauzelor acestora, precum și îndrumarea utilizatorilor cu privire la soluțiile ce se impun, în vederea operării corecte a sistemului informatic. Pe de altă parte, asistența oferită s-a concretizat în consilierea utilizatorilor de la nivelul AM și OI, cu privire la reflectarea corectă, în sistemul informatic, a diferitelor elemente componente ale Declarației de Cheltuieli generate din SMIS, dar și în utilizarea instrumentului adițional de raportare Art4SMIS, în vederea generării Declarațiilor de Cheltuieli ale AM și a identificării și rezolvării diferențelor dintre Aplicațiile de Plată din SMIS și cele transmise de Autoritatea de Certificare și Plată către Comisia Europeană. Totodată, suportul a avut în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic, prin realizarea „in-house” a mentenanței corective, depășindu-se erorile blocante apărute pe parcursul operării SMIS-CSNR, precum și operarea corecțiilor ori de câte ori a fost necesar

2.7.2 Evaluarea

Evaluarea impactului Politicii de Coeziune în România

Analiza impactului politicii de coeziune a UE în ţările vizate de această politică a necesitat dezvoltarea unor instrumente macroeconomice care să exploreze procesul de coeziune prin includerea schimbărilor structurale determinate de liberalizarea comerţului, fluxurile crescute de investiții străine directe, evoluţia tehnologică rapidă şi programele cu finanţare din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului uman.

Modelul HERMIN, creat în 1982 de către dr. John Bradley de la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale - Economic and Social Research Institute (ESRI), din Irlanda serveşte la analiza impactului politicii de coeziune a UE, în ţările eligibile pentru aplicarea politicii de coeziune, incluzând şi România. Acest model macroeconometric keynesian cu ecuaţii multiple a fost aplicat de către Comisia Europeană începând cu anii '90.


În România acest model este funcţional sub denumirea HEROM, fiind utilizat în procesele de analiză a impactului instrumentelor structurale asupra unor indicatori macroeconomici ai României, cu sprijinul Comisiei Naționale de Prognoză.

Astfel, la începutul anului 2016, prin modelul HEROM, a fost estimat impactul acestor fonduri europene, pentru perioada 2009 – 2015. În acest sens, au fost rulate două scenarii, considerate scenarii „standard” în studiile de impact : scenariul „cu fonduri” - în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul „fără fonduri” – în care fondurile europene nu sunt luate în considerare. Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România.

Analizele realizate cu ajutorul modelului HEROM scot în evidenţă impactul semnificativ al fondurilor structurale și de coeziune.

În mod concret datele rezultate din evaluare arată următoarele: Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit peste 6 miliarde euro, România nu ar fi

înregistrat creştere economică; Efectul net al utilizării fondurilor europene, în decursul perioadei 2008-2015 este pozitiv,

astfel că produsul intern brut real, cumulat la finele acestui interval, este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa acestor fonduri;

Volumul total al consumului privat depăşeşte cu 19% nivelul său estimat, corespunzător ipotezei în care nu ar fi fost implementate fonduri europene;

Creşterea cumulată suplimentară a investiţiilor, determinată de finanţarea europeană, a atins un nivel maxim de 25,6% în 2014;

Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite şi de evoluţia ratei şomajului, care este, la sfârşitul anului 2015, cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri;

Efectul asupra ocupării este estimat printr-o majorare de 3,8%, la finele lui 2015; S-a înregistrat o creştere semnificativă (25,4%, cumulat 2008-2015) a nivelului

remuneraţiei medii pe salariat, comparativ cu situaţia, simulată, a neimplementării fondurilor europene;

Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a ajuns, cumulat, până la cu 3% mai mare fată de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari ca urmare a necesarului pentru a acoperi cererea suplimentară;

În ceea ce priveşte productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare, aceasta este cu 3,1% mai mare decât ar fi fost în lipsa fondurilor UE;

Distribuţia pe sectoare a efectului net al fondurilor europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile europene implementate.

Prima evaluare intermediară a POSDRU

În anul 2009 a fost lansată prima evaluare intermediară a POSDRU 2007 – 2013, documentația de atribuire fiind publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul a fost semnat la data de 8.12.2009 între AMPOSDRU și KPMG România (lider de consorțiu), Kantor Management Consultants și Euro Link Consultants.

Obiectivul general al primei evaluări intermediare a POSDRU a fost furnizarea unei opinii independente, obiective și avizate privind implementarea POSDRU.


Proiectul “Prima evaluare intermediară POSDRU” s-a desfășurat în perioada 8.12.2009 – 1.08.2011 fiind finanțat din AP 7 “Asistență tehnică” din POSDRU. Evaluarea a acoperit perioada de implementare a POSDRU din 01.01.2007 până la data de 31.12.2009. Proiectul a cuprins următoarele componente principale:

Componenta I: Evaluarea intermediară a POSDRU Componenta II: Dezvoltarea capacității administrative în domeniul evaluării de program Componenta III: a) Evaluarea ad-hoc a AP4 “Modernizarea Serviciului Public de Ocupare” Evaluarea ad-hoc a AP5 “Promovarea măsurilor active de ocupare”, DMI 5.2 “Promovarea

sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”.

În cadrul componentei II a proiectului s-au realizat următoarele: Aprobarea strategiei AMPOSDRU de dezvoltare profesională în domeniul evaluării de program Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei AMPOSDRU de dezvoltare profesională în

domeniul evaluării de program Sesiuni de instruire în domeniul evaluării de program

În urma discutării rapoartelor de evaluare în cadrul CCE și a aprobării rapoartelor de către AM POSDRU, Prestatorul, respectiv, consorțiul condus de KPMG România a elaborat un Plan de acțiune pentru implementarea recomandărilor aferente proiectului “Prima evaluare intermediară a POSDRU 2007 - 2013”.Planul de acțiune pentru implementarea recomandărilor aferente proiectului “Prima evaluare intermediară a POSDRU 2007 - 2013” a fost analizat, asumat și implementat de către AM POSDRU.

Principalele recomandări ale Planului de acțiune aferent raportului primei evaluări intermediare a POSDRU au fost următoarele:

Eliminarea posibilității de definire de către beneficiari a indicatorilor adiționali; Folosirea unui sistem informatic de monitorizare dedicat; Stabilirea unui ofițer de proiect pentru fiecare proiect; Simplificarea sistemului de cereri de rambursare; Realizarea unui dosar unic de proiect; Creșterea sprijinului acordat promotorilor de proiecte și creșterea capacității OI; Pregătirea personalului în domeniul indicatorilor.

Cele mai importante acțiuni întreprinse de AMPOSDRU pentru îndeplinirea recomandărilor au fost: Utilizarea unui sistem de monitorizare axat pe o raportare completă prin dezvoltarea în cadrul SIM

POSDRU unui modul pentru introducerea datelor privind participanții la operațiunile FSE; Introducerea unor clarificări privind sistemul de indicatori de realizare imediată și de output; Simplificarea modalității de procesare a cererilor de rambursare, prin emiterea de instrucțiuni; Organizarea de campanii de creștere a conștientizării potențialilor beneficiari.

A doua evaluare intermediară a POSDRU

La data de 30.05.2014 au fost semnate cele 3 contracte aferente celor trei proiecte de evaluare: A doua evaluare intermediară a POSDRU 2007-2013; Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii; Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind populaţia Roma.


Perioada de implementare POSDRU analizată în cadrul proiectelor menționate mai sus este 01.01.2007 – 31.12.2013. Consorţiul care realizează evaluarea este format din Archidata SRL (lider), SC Croissance Consulting SRL, Istituto per la RIcerca Sociale, SC NTSN Conect SRL, SC Gruppo Class S.p.APerioada de desfășurare a celor trei proiecte de evaluare a fost 05.06.2014 - 05.07.2015

Cea de a doua evaluare intermediară a avut ca scop îmbunătăţirea implementării POSDRU 2007 – 2013 și furnizarea de recomandări pentru perioadă de programare 2007-2013, dar și pentru perioadă de programare 2014-2020.

Obiectivele specifice acestei evaluări au fost segmentate pe 3 (trei) domenii de interes: Furnizarea unei opinii independente şi bine justificate cu privire la stadiul implementării

POSDRU, pe baza unei analize a eficienței, eficacității și relevanței intervențiilor finanțate din POSDRU;

Formularea de recomandări privind implementarea POSDRU ce pot fi utilizate ca bază pentru viitoarea perioadă de programare;

Contribuţie la dezvoltarea capacităţii administrative în domeniul evaluării de program pentru actorii cu rol în evaluarea POSDRU.

Ca metodă de stabilire a cerințelor în realizarea evaluării acestor obiective specifice, la nivelul fiecărui criteriu de evaluare au fost elaborate un set de intrebari de evaluare, astfel:

Denumire proiect de evaluare: A doua evaluare intermediară a POSDRU 2007-2013Criteriul de evalaure

Relevantă Eficacitate EficienţăCare sunt punctele forte, slabe și eventual greșeli în logica intervenției POSDRU?

1.Cum și în ce măsură factorii interni și externi influențează gradul de absorbție al POSDRU?

2.Cum și în ce măsură fenomene noi influențează implementarea POSDRU din punct de vedere al îndeplinirii indicatorilor de program?

3.Cum și în ce măsură proiectele finanțate în cadrul AP3 (DMI 3.3) și AP6 (DMI 6.1, 6.2, 6.3) contribuie la atingerea obiectivelor specifice ale axelor prioritare menționate?

4.Cum și în ce măsură managementul resurselor umane al AM POSDRU influențează implementarea POSDRU?

În ce măsură sistemul informatic de monitorizare al POSDRU (SIM POSDRU) este eficient?

Denumire proiect de evaluare Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind populaţia Roma

Sunt măsurile finanțate în cadrul POSDRU relevante pentru nevoile populației Roma?

În ce măsură intervențiile finanțate din POSDRU, destinate populației Roma/tinerilor sunt eficace?

În ce măsură intervențiile finanțate din POSDRU, destinate populației Roma, sunt eficiente?

Denumire proiect de evaluare: Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tineriiCriteriul de evalaure

Relevantă Eficacitate EficienţăNu a fost formulată întrebare. În ce măsură intervențiile finanțate din

POSDRU, destinate tinerilor sunt eficace?

În ce măsură intervențiile finanțate din POSDRU, destinate tinerilor, sunt eficiente?


În urma desfășurării activității de evaluare au fost elaborate 3 (trei) drafturi de rapoarte de evaluare aferente celor trei proiecte menționate anterior. Drafturile de rapoarte de evaluare au fost discutate de membrii Comitetului de Coordonare al Evaluării POSDRU 2007 – 2013 (CCE).

Principale concluzii și recomandări:

Concluziile analizei logicii interne a POSDRU Claritatea obiectivelor generale și specifice stabilite la nivelul fiecărei axe prioritare, precum și

gradul de corelare între acestea necesită îmbunătățiri. Operațiunile orientative reflectă, în linii mari, obiectivele operaționale asociate, unele necorelări

fiind constate în cazul AP 5 și AP 6. Colectarea unor indicatori de tip pondere direct de la beneficiari poate îngreuna procesul de

raportare prin înțelegerea eronată a acestora.Recomandări principale:

Elaborarea de analize strategice la nivel național/ regional care să rezulte în definirea unor indicatori strategici sectoriali la nivel regional, de obținut în urma implementării proiectelor finanțate POCU 2014 – 2020.

Formularea de indicatori de rezultat și introducerea obligativității de raportare a acestora astfel încât prin raportarea acestora să poată fi posibilă monitorizarea efectelor, a beneficiilor reale ale implementării Programului Operațional.

Introducerea de ținte minime obligatorii pentru indicatorii de program prin ghidurile solicitantului astfel încât operațiunile finanțate prin proiecte să contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor POCU 2014 – 2020.

Factori care au influențat absorbția POSDRU Lipsa mecanismului de depunere continuă, necesar atât pentru stimularea fluxului de depuneri cât

și pentru uniformitatea gradului de încărcare a sistemului de implementare al POSDRU. Subdimensionarea personalului AM-OI, în condițiile creșterii continue a complexității

implementării, generând suprasolicitări periodice ale sistemului și blocaje inevitabile. Complexitatea excesivă a sistemului de indicatori, ducând la eforturi foarte mari de lansare de

apeluri, fluctuații mari în lansarea de apeluri și la dificultăți în atingerea unor indicatori. În condițiile date POSDRU a obținut, probabil, cel mai bun rezultat posibil privind absorbția de

fonduri UE.Principale recomandări pentru perioada de programare 2014 – 2020

Un sistem de implementare al programului cu un grad de încărcare constant pe cât posibil, acest element permițând o estimare a volumului de muncă și o planificare în consecință a nivelului de resurse umane necesare.

Un sistem de depunere continuă a cererilor de finanțare care să asigure un flux adecvat de proiecte și o perioadă adecvată de pregătire, permițând totodată sesizarea dinamicii depunerilor pe fiecare domeniu de intervenție.

Un volum adecvat de resurse umane la nivelul sistemului de implementare AM-OI. Folosirea unei experiențe acumulate în cadrul unei echipe stabile care a implementat POSDRU.

Recomandări cu privire la indicatori Sistemul de indicatori ar trebui să fie mai concentrat numeric, cu indicatori relevanți pentru cât

mai multe dintre obiectivele operaționale stabilite. Ghidul solicitantului ar trebui să conțină orientări strategice clare pentru beneficiari în ceea ce

privește indicatorii de program. Elaborarea de către DG PCU a unor studii pentru stabilirea de costuri medii de referință pentru

indicatorii de program.Recomandări cu privire la sistemul de monitorizare


Crearea unui instrument permanent de monitorizare a realizării țintelor indicatorilor de program în paralel cu consumul resurselor umane, sub forma unui tablou de bord generat de sistemul informatic.

Efectuarea unor verificări/completări în sistemul de raportare a indicatorilor. Raportarea de o manieră ex-post pentru o parte din indicatorii de tip rezultat.

Recomandări sistemul informatic Sistemul informatic ar trebui să includă un instrument de lucru care să permită monitorizarea în

timp real a distribuției teritoriale a asistenței POCU. Revizia majoră a SIM POSDRU privind funcționalitatea și conținutul de date, pentru a satisface nevoile utilizatorilor de a genera rapoarte de monitorizare ale proeictelor și programului. Dezvoltarea unei interfețe care să suporte schimbul de date între ActionWeb și SMIS.

Principale recomandări managementul resurselor umane Îmbunătățirea strategiei și procedurilor de resurse umane existente, prin strânsa colaborare între

personalul de conducere și responsabilii de resurse umane, cu implicarea responsabililor din Ministerul Fondurilor Europene.

Crearea unui plan de contingență pentru mobilitate internă, în funcție de analiza previzionată a volumului de muncă la nivelul instituției.

Dezvoltarea de planuri de instruire care să asigure instruirea prealabilă a angajaților.

În urma discutării rapoartelor de evaluare în cadrul CCE și a aprobării acestora de către AM POSDRU, Prestatorul, respectiv consorțiul condus de Archidata SRL a elaborat 3 (trei) Planuri de acțiune pentru implementarea recomandărilor pentru fiecare proeict de evaluare în parte, respectiv:

Planurile de acțiune pentru implementarea recomandărilor aferente proiectului ”A doua evaluare intermediară a POSDRU 2007-2013”

Planurile de acțiune pentru implementarea recomandărilor aferente proiectului ”Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind tinerii ”

Planurile de acțiune pentru implementarea recomandărilor aferente proiectului ”Evaluarea ad-hoc a intervenţiei POSDRU privind populaţia Roma”.

Concluziile și recomandările fiecărui proiect de evaluare au fost prezentate și argumentate în cadrul Comitetului de Monitorizare organizat in 24 noiembrie 2015, reuniune în cadrul căreia a fost agreat ca recomandările să fie preluate, adaptate și utilizate la nivelul Programului Operațional Capital Uman, perioada de programe 2014-2020.

Evaluare ad-hoc a intervenției POSDRU privind tinerii

Obiectivul general al evaluării a fost de a contribui la îmbunătățirea implementării POSDRU 2007 – 2013 și de a oferi recomandări atât pentru actuala perioadă de programare, cât și pentru următoarea perioadă de programare, pentru domeniul specific vizat (tinerii). Raportul de evaluare conține următoarele concluzii:

RelevanțăNiciuna dintre măsurile POSDRU 2007-2013 nu se adresează exclusiv tinerilor. Patru dintre măsuri, respectiv Domeniile Majore de Intervenție (DMI) 1.2, 2.1, 5.1 și 6.2 se adresează în mod explicit tinerilor, facând referire directă la tineri în formularea obiectivelor, a activităților, a indicatorilor relevanți și a grupului țintă și înregistrând o participare semnificativă a tinerilor. Măsurile finanțate prin POS DRU 2007-2013 sunt relevante pentru nevoile tinerilor. Flexibilitatea și amploarea programului asigură acoperirea unei game largi de nevoi ale tinerilor şi permite realizarea unei palete largi de intervenții pentru aceștia, pe de altă parte însă concentrarea este insuficientă, ceea ce conduce la dispersia participării şi efectelor, care sunt dificil de măsurat și monitorizat. Măsura care se adresează unei probleme majore a tinerilor, rata ridicată a șomajului nu este susținută printr-o structură logică şi coerentă a măsurilor, tinerii regăsindu-se inconsecvent în formularea obiectivelor, activităților și indicatorilor. Un număr de nevoi


specifice ale tinerilor, inclusiv datorate modificărilor survenite pe parcursul implementării programului sunt insuficient adresate. Acestea includ: nevoi ale tinerilor NEETS, nevoi ale altor grupuri vulnerabile de tineri (in afara de tineri NEETS şi instituționalizați), nevoi de stimulare /facilitare a accesului la niveluri superioare de educaţie, sprijin individualizat prin metode noi, inovatoare, bazate pe studii aprofundate asupra fenomenelor care generează problema (de exemplu, părăsirea timpurie a şcolii), nevoia de sprijin pentru accesul la formare continuă.

EficienţăIntervențiile POSDRU, inclusiv cele destinate tinerilor nu au urmărit în mod explicit eficienţa cheltuielilor, fapt care s-a tradus prin neimpunerea de limitări privind costurile unitare per participant. Plafonările de costuri introduse în perioada 2013-2014 nu s-au bazat pe analize de piaţă, care să identifice nivele de costuri rezonabile, ci au fost dictate de deficitul de indicatori şi resursele financiare limitate rămase neangajate. Cu excepţia unora dintre apelurile lansate în perioada 2013-2014, POS DRU nu a impus un pachet de activităţi standard la nivelul intervenţiilor adresate tinerilor, ci a lăsat un grad mare de libertate beneficiarilor în a propune diverse combinații de activități în funcție de propriile analize. Din punct de vedere al eficienței cheltuielilor, analizele realizate au evidențiat faptul că, în multe cazuri, beneficiarii au propus și implementat activități care au excedat nivelul minim necesar pentru atingerea indicatorilor de program, fără o justificare evidentă a costurilor suplimentare generate de aceasta. Toate măsurile din cadrul POS DRU destinate tinerilor s-au dovedit atractive pentru beneficiari din perspectiva depunerii de proiecte. Cu excepţia DMI 2.1, măsurile au vizat grupuri ţintă mai largi, iar sistemul de monitorizare POS DRU nu a permis analiza datelor privind reprezentarea segmentului de grup ţintă tineri în cadrul cererilor de finanţare depuse, cu toate că datele necesare erau introduse de către aplicanţi în sistemul informatic.

EficacitatePrincipala măsură pentru îmbunătăţirea nivelului de realizare a ţintelor indicatorilor, aplicată cu precădere în perioada 2013-2014 a fost lansarea de noi apeluri pentru proiecte, care au vizat DMI şi indicatorii deficitari. Ţintele minime stabilite la nivel de proiect nu au fost rezultatul unor analize privind eficienţa, iar limitarea impusă de finalizarea programului până la 31 decembrie 2015 a generat proiecte ambiţioase din punct de vedere al calendarului de implementare. Atractivitatea măsurilor destinate tinerilor, în condiții de “competiţie” cu alte segmente de grup ţintă, în cadrul aceloraşi DMI a fost afectată de faptul că nu au existat orientări clare pentru beneficiari în ceea ce privește segmentul tineri în Ghidurile Solicitantului, inclusiv o definire cuprinzătoare a nevoilor acestui segment şi ţinte minime pentru indicatorii corespunzători tinerilor la nivel de proiect. Capacitatea sistemului de monitorizare POS DRU este influențată negativ de disfuncționalitățile existente la nivelul sistemului informatic și de lipsa resurselor suficiente de asigura monitorizarea în teren. Capacitatea sistemului informatic POSDRU de a furniza raportări privind grupul ţintă este extrem de limitată, iar datele disponibile în afara sistemului informatic cu privire la segmentul de grup ţintă tineri și contribuția acestuia la realizarea indicatorilor de program sunt de slabă calitate.

Evaluarea ad-hoc a intervenției POSDRU privind populația romaObiectivul general al evaluării a fost de a contribui la îmbunătățirea implementării POSDRU 2007 – 2013 și de a oferi recomandări atât pentru actuala perioadă de programare, cât și pentru următoarea perioadă de programare, pentru domeniul specific vizat (populația roma). Raportul de evaluare conține următoarele concluzii:

RelevanțăMăsurile POSDRU (explicite și implicite) destinate populației de etnie romă continuă să fie la fel de relevante față de nevoile populației rome ca la momentul elaborării POSDRU.POSDRU nu a avut măsuri speciale pentru populația de etnie romă, persoanele de etnie romă fie au fost incluse explicit printre persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, fie au fost contorizate ca romi în


urma includerii în grupurile țintă. POSDRU nu a abordat probleme structurale ale populației de etnie romă - sărăcia severă, locuințe improprii și slab dotate, lipsa deprinderilor de bază – scris și citit, acces scăzut la servicii sociale și de sănătate. Accesul pe piața muncii este mai dificil și datorită discriminării, încă prezentă în rândul angajatorilor, dar și stimei de sine scăzută a persoanelor de etnie romă. Intervenția POSDRU nu a fost țintită pe nevoile individuale, specifice fiecărei regiuni.

EficiențăSingura „măsură” care specifică în mod clar indicatori pentru grup țintă persoane de etnie romă este DMI 6.2 - Imbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii. s-au identificat și desfășurat 17 studii de caz care au avut un capitol special destinat eficienței măsurilor POSDRU pentru persoanele de etnie romă (patru dintre studiile de caz au fost proiecte DMI 6.2). Dintre cele 17 studii de caz, doar două au încercat o estimare a costurilor unitare și a eficienței măsurilor adresate populației rome (DMI 2.2 şi DMI 6.2). Beneficiarii de proiecte au manifestat reticență în furnizarea unor date concrete cu privire la costurile cu activitățile destinate romilor, motivând că „artificiile” la care au recurs, ca urmare a întârzierilor foarte mari în rambursarea cheltuielilor, au distorsionat costurile finale realizate. S-au formulat Propuneri pentru îmbunătățirea raportului dintre rezultate atinse în cadrul proiectelor și costuri aferente proiectelor destinate populației Roma. Acestea au constat în principal în:

- posibilitatea să se evidenţieze persoanele de etnie romă care au beneficiat de: Consiliere; Formare profesională; Calificare/Recalificare; Certificare; Sprijinire pentru a-şi găsi un loc de muncă, deoarece realizarea fiecăreia dintre aceste activităţi are un alt cost și nu toate persoanele participă la toate aceste activități.

- introducerea unui indicator de eficiență asociat unei măsuri care implică derularea mai multor

activități, un astfel de indicator ar putea fi: totalcheltuieli eligibile asociateactivităţii X

număr participanţi laactivitatea X .

- pentru îmbunătățirea raportului dintre rezultate atinse în cadrul proiectelor și costuri aferente proiectelor destinate populației Roma, ar fi util să se cunoască încă din faza de scriere a fiecărui proiect timpul socialmente necesar pentru a consilia/media/califica/certifica/sprijini o persoană beneficiară a intervenţiei POSDRU (exprimat în ore), precum şi nivelul median orar de salarizare a unui tutore/expert etc.

EficacitateIn urma analizării datelor avute la dispoziție, a reieșit că măsurile POSDRU care nu au avut obiective referitoare la populația de etnie romă (ex. AP5, DMI 6.3), deși necesare pentru populația romă, nu au înregistrat o participare importantă a romilor în grupul țintă (24% romi în DMI 5.1, 9% romi în DMI 5.2, 19% femei rome în 6.3). Măsurile POSDRU care au avut definite în obiective referiri la populația de etnie romă (DMI 2.2) au înregistrat cote ridicate de participare a persoanelor de etnie romă (peste 50% copii romi) și se consideră eficace. Măsurile POSDRU care au avut atât obiective cât și grup țintă și indicatori cu referire la persoanele de etnie romă, au înregistrat rate ridicate de participare a persoanelor de etnie romă (peste 50% DMI 6.1, 49% DMI 6.2) și se consideră eficace. Cauzele care au determinat neatingerea indicatorilor aferenți măsurilor/intervențiilor destinate populației Roma se datorează unui mix de aspecte, cele mai des întâlnite fiind: neclarități în definirea indicatorilor și gradul de complexitate ridicat în definirea indicatorilor; discriminarea persoanelor de etnie romă în școală, la angajare; lipsa unor condiții minimale în ceea ce privește mărimea grupului țintă și a obligativității definirii și propunerii unor indicatori cu valori minime în cererile de propuneri de proiecte; accentul pus pe cheltuirea corectă a fondurilor alocate și pe supra-justificarea cheltuielilor, în detrimentul calității; ținte nerealiste de realizare a indicatorilor, care nu au fost bazate pe calcule de eficiență etc.

Evaluarea contribuției POCU la creșterea ocupării în rândul tinerilor NEETs

Această evaluare s-a finalizat la data de 31 mai a.c., fiind realizată în contextual Regulamentului 1304/2013 privind evalyarea YEI. Această evaluare este primul exercițiu prevăzut în Planul de Evaluare a


PO Capital Uman 2014-2020 și a cuprins evaluarea a două proiecte mari finanțate din POSDRU, dedicate tinerilor NEETs.

Evaluarea a fost coordonată de Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Direcției Generale Analiză Programare și Evaluare a Ministerului Fondurilor Europene și implementată în lunile aprilie și mai 2016 de o echipă de experți gestionată de QURES Quality Research and Support. Raportul de evaluare a fost finalizat în urma dezbaterilor realizate în cadrul Comitetului de Coordonare a Evaluării și ia în considerare observațiile membrilor acestuia.

Obiectul evaluării a fost acela de a sprijini Autoritatea de Management a POCU în a adopta măsurile necesare care să asigure o absorbție eficace și eficientă a fondurilor alocate pentru AP 1 a POCU, prin formularea de concluzii şi furnizarea de recomandări privind aspectele legate de:

evoluția situației tinerilor NEETs de la momentul adoptării programului; mecanismele care contribuie cel mai bine la îmbunătățirea situației tinerilor NEETs, din

perspectiva misiunii FSE în România; măsura în care sunt sau pot fi puse în practică mecanisme îmbunătățite pentru perioada 2014-2020.

Metodologia evaluării a presupus extragerea lecțiilor învățate din implementarea a două proiecte pilot adresate tinerilor NEETs, finanțate din Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Aceasta a permis de asemenea, colectarea de dovezi prin diferite metode, din diferite surse, precum și analiza acestora atât pe baze statistice cât și pe principiul triangulării.

Una dintre concluziile acestei evaluări, a fost că numărul tinerilor NEETs în România a avut o evoluție oscilantă de-a lungul perioadei 2007-2015 și a înregistrat o creștere de 3,6% din 2014 până în 2015, în ciuda evoluției demografice negative și a creșterii ușoare a ratelor de activitate și ocupare în rândul tinerilor. Evoluția viitoare a situației tinerilor NEETs depinde în special de evoluția generală demografică și economică din România, dar și de eficacitatea măsurilor viitoare care vizează îmbunătățirea situației acestora, implementate în special prin intermediul Programului Operațional Capital Uman, axele prioritare 1, 2, 3 și 6. Numărul tinerilor NEETs va scădea în orice context, dar problema tinerilor NEETs va fi soluționată doar parțial până în anul 2020 și, în consecință, va persista și pe perioada de programare 2021-2026.

Din perspectiva sustenabilității rezultatelor obținute, proiectele POSDRU dedicate tinerilor NEETs au un succes moderat. La șase luni de la finalizarea proiectului, tinerii NEETs care au beneficiat de sprijin și-au menținut, în mare parte, cunoștințele dobândite și 35-37% dintre aceștia şi-au păstrat locul de muncă peste 6 luni de la angajare.

Intervențiile de sprijinire a tinerilor NEETs cele mai eficace au fost: (1) formarea profesională, cu condiția ca partea practică a acesteia să fie realizată conform cerințelor în vigoare și nevoilor ofertei și cererii de muncă, (2) prospectarea și medierea muncii oferite la nivel individual și (3) informarea, consilierea și orientarea profesională.

Măsurile cele mai puțin eficace, dar și mai puțin eficiente, din perspectiva celor două proiecte analizate s-au dovedit a fi: (1) măsurile de formare și asistență în sectorul antreprenoriatului, (2) ucenicia și (3) cursurile de inițiere. Intervențiile care vizează antreprenoriatul, în special ocuparea pe cont propriu sunt relevante și potențial eficace doar în cazul unui număr limitat de tineri NEETs. În forma actuală prevăzută de Legea 279/2005 cu toate modificările și completările ulterioare, ucenicia, deși relevantă ca tip generic de intervenție, este mai puțin eficientă și eficace datorită duratei lungi a acesteia și în special a obligațiilor administrative și de raportare aferente și a costurilor mari ale angajatorilor.


2.8. Rezerva naţională de performanţă Nu este cazul.


3. Implementare pe priorităţi

3.1. Axa Prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

3.1.1. Atingerea ţintelor şi analiza progresului

Informaţii asupra progresului fizic al priorităţii

Indicatori 28 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total

Numărul unităţilor şcolare sprijinite

Realizat 0 0 96 96 1.564 2.748 3.871 3.921 40.837 40.83729

Ţinta 0 0 500 1.500 3.500 4.500 6.000 6.500 6.500 6.500

Baza 272

Număr de universităţi sprijinite

Realizat 0 0 18 141 405 532 823 2.179 1.617 1.61730

Ţinta - 10 20 30 40 50 60 70 70 70

Baza 56

Personal din educaţie şi formare instruit/ perfecţionat31

Realizat 0 0 130 10.866 14.507 45.595 152.794 187.659 352.559 352.55932

Ţinta 0 9.000 22.200 34.200 46.200 58.200 69.700 75.000 75.000 75.000

Baza 37.300

Numărul de doctoranzi sprijiniţi

Realizat 0 0 1.548 2.866 3.102 3.832 5.184 6.808 11.822 11.822

Ţinta - 2.500 4.000 6.000 8.000 11.000 13.000 15.000 15.000 15.000

Baza 2.900

29 Reprezintă valorile cumulate, o unitate școlară putând fi sprijinită într-unul sau mai multe proiecte.30 Reprezintă numărul total al universităţilor sprijinite prin unul sau mai multe proiecte.31 Indicatorul include profesori, formatori, manageri de şcoli şi universităţi, evaluatori de calitate, consilieri şcolari, membri ai comitetelor de asigurare a calităţii etc,ca rezultat net al formării.32 Valori cumulate (numărul total de persoane din educație și formare instruit/perfecționat, care a participat la unul sau mai multe cursuri de formare profesională)


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total

Număr de furnizori de FPC sprijiniţi pentru introducerea standardelor de asigurare a calităţii

Realizat 0 0 0 1 25 55 113 187 291 291

Ţinta - - - 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 5.000 5.000

Baza 0

Număr de calificări profesionale dezvoltate în FPC

Realizat 0 0 0 28 45 218 80 111 142 142

Ţinta - 100 200 300 400 500 600 700 700 700

Baza 758

Ponderea unităţilor şcolare sprijinite care au primit acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calităţii

Realizat 0 0 0 0 0 58,72 29,47 29 18,78 18,78%

Ţinta - - 80 80 80 80 80 80 80 80%

Baza -

Ponderea universităţilor sprijinite care au primit acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calităţii

Realizat 0 0 0 0 17,14 100 100 100 78,9233 78,92%

Ţinta - 90 90 90 90 90 90 90 90 90%

Baza -

Ponderea doctoranzilor sprijiniţi care au obţinut titlul de doctor

Realizat 0 0 0 0 30 37 39,77 33 47,2034 47,20%

Ţinta - - 90 90 90 90 90 90 90 90%

Baza -

Rata personalului din educaţie şi formare pregătit care a fost certificat

Realizat 0 0 0 0 47 63,13 61,58 60 92,3435 92,34%

Ţinta - 97 97 97 97 97 97 97 97 97%

Baza 95%

33 Reprezintă numărul de universități acreditate conform standardelor de calitate (131) din numărul de universități sprijinite în acest scop (166).34 Reprezintă Numărul de doctoranzi care până la 31 decembrie 2015 au obținut titlul de doctor (5.580) din Numărul de doctoranzi sprijiniți (11.822).35 Reprezintă personalul din educație și formare care a fost certificat (325.553) din personalul din educație și formare, instruit (352.559).



Ponderea furnizorilor de FPC sprijiniţi care au fost autorizaţi/ certificaţi prin prisma standardelor de asigurare a calităţii

Realizat 0 0 0 0 4 1,81 2,65 2,65 10,6%36 10,6%

Ţinta - - - 80 80 80 80 80 80 80%

Baza 0

Informaţii privind finanţarea pe grupuri ţintă

NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE Cumulativ2007-2015

Numărul persoanelor intrate în program 1.030.296Numărul persoanelor ieşite din program 984.848Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 372.830Femei 657.466DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 463.799 Liber profesionişti 346.823Numărul total de şomeri, din care: 419 Şomeri pe termen lung 148Numărul total de persoane inactive, din care: 521.730Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 498.897DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 282.647Vârstnici (55-64) 53.919DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 42.201Imigranţi 48Persoane cu dizabilităţi 3.250Persoane din alte grupuri dezavantajate 211.031DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 324.978Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 201.232Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 16.056Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 442.518

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 1:NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE – cumulativ 2007 - 2015 DMI 1.1 DMI 1.2 DMI 1.3 DMI 1.4 DMI 1.5

Numărul persoanelor intrate în program 603.689 152.963 273.644 6.363 24.618Numărul persoanelor ieşite din program 581.574 139.245 264.029 6.336 24.100Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0 0 0 0 0

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 255.481 67.531 49.818 2.482 11.285Femei 348.208 85.432 223.826 3.881 13.333DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 151.680 19.409 216.466 5.956 13.320 Liber profesionişti 64 924 10 85 279Numărul total de şomeri, din care: 25 390 4 4 103 Şomeri pe termen lung 13 135 0 2 35

36 Reprezintă numărul de furnizori de formare (FPC) acreditați conform standardelor de calitate (31) din Numărul de furnizori de FPC sprijiniți pentru introducerea standardelor de asigurare a calității (291).


Numărul total de persoane inactive, din care: 416.102 105.586 42 403 11.039Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 397.344 101.521 32 259 9.851DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 181.115 92.573 8.959 314 1.701Vârstnici (55-64) 23.098 5.044 25.777 931 1.125DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 29.250 2.796 10.155 63 254Imigranţi 18 26 4 1 7Persoane cu dizabilităţi 908 786 1.556 8 33Persoane din alte grupuri dezavantajate 95.983 41.981 73.067 1.398 4.285DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 323.963 202 813 149 0

Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 94.153 85.866 21.213 442 1

Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 2.511 3.579 9.966 204 54

Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 146.468 55.251 240.799 5.566 24.111

Analiza calitativă

Realizările măsurate prin indicatori fizici

Intervențiile privind accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate (DMI 1.1) au sprijinit aproape 41 mii unități școlare, mult peste ținta stabilită inițial. Totuși, realizarea trebuie privită cu precauție, întrucât unitatea școlară a fost agregată de mai multe ori atunci când aceasta a fost sprijinită de mai multe proiecte. De aici pornește și valoarea mică a indicatorului de rezultat privind ponderea unităţilor şcolare sprijinite care au primit acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calităţii, întrucât aceasta este calculată în funcție de numărul unităților școlare unde este înregistrată o dublă contabilizare, așa cum am menționat anterior. Totuși, având în vedere datele dezagregate prezentate de OI MEN, numărul școlilor acreditate conform noilor standarde de calitate în învatamântul preuniversitar este de 7.467, cu 2.267 școli în plus față de ținta indicatorului de rezultat exprimată în valori absolute.

Alături de DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională, DMI 1.1 a instruit și perfecționat 332.838 persoane care activează în aceste sectoare. Aproape tot personalul din educație și formare care a fost instruit și-a îmbunătățit competențele în domeniu, 92% din acesta obținând un certificat.

Prin DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior au fost sprijinite 166 universități, 131 dintre acestea (79%) primind acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calităţii. Țintele au fost depășite datorită atractivității ridicate a oportunității de finanțare.

DMI 1.4 Calitate în formarea profesională continuă a generat 291 furnizori de FPC sprijiniţi pentru introducerea standardelor de asigurare a calităţii și 142 calificări profesionale. Doar 31 furnizori de formare au fost acreditaţi conform standardelor de calitate. Acest DMI a înregistrat realizări mult sub țintele stabilite. Conform celui de-al doilea raport de evaluare intermediară a POSDRU, cauza principală a neîndeplinirii țintelor programului o constituie atractivitatea redusă a asistenței oferite în domeniul sprjinirii furnizorilor de FPC, opinie la care se alătură și OI MEN37, precum și faptul că la nivelul proiectelor nu au fost stabilite întotdeauna ținte. Conform OI MEN, neatingerea țintei este cauzată și de cadrul instituțional și legislativ incomplet la nivel național, situație care nu a permis adresabilitatea cererilor de proiecte din cadrul acestui DMI către furnizorii de FPC, astfel încât să fie posibilă atingerea

37 În cadrul apelurilor de proiecte pentru DMI 1.4 a existat un număr mic de proiecte aprobate și derulate (oferta de proiecte a fost foarte mică, inclusiv în condițiile modificărilor legislative și de structură a comitetelor sectoriale și asociațiilor profesionale)


indicatorilor referitori la introducerea standardelor de asigurare a calității. Sunt de menționat și constatările evaluării ex-ante a POSDRU38 care subliniază faptul că țintele indicatorilor pentru acest DMI sunt dificil de cuantificat având în vedere mixul de intervenții (dezvoltarea calificărilor profesionale, dezvoltarea și implementarea de sisteme de calitate, schimburi de informații, networking etc.). Totuși, datele privind participanții aferente ieșirii din operațiune arată o îmbunătățire a situației grupului țintă pe piața forței de muncă, în sensul creșterii cu 21 puncte procentuale a ponderii persoanelor angajate și scăderii cu 9 puncte procentuale a ponderii persoanelor inactive.

În cadrul DMI 1.5 Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării au fost sprijiniți 11.822 doctoranzi, 47,2% dintre aceștia obținând titlul de doctor. Această pondere reprezintă puțin peste jumătatea țintei indicatorului. Conform celui de-al doilea raport de evaluare intermediară a POSDRU, valoarea atinsă a indicatorului de rezultat a fost influențată de specificul asistenţei, și anume de faptul că titlul de doctor se obține la finalul studiilor doctorale, ulterior susţinerii lucrării de doctorat şi parcurgerii unor proceduri administrative stabilite la nivelul Ministerului Educaţiei, care durează aproximativ 6 luni.

În concluzie, din cei 11 indicatori aferenți axei prioritare 1, 6 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite în program, 3 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează:

Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 1; Cadrul instituțional și legislativ incomplet; Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții; Atractivitatea redusă a unor intervenții; Specificul asistenței în cadrul programelor doctorale; Rezilierea unor contracte de finanțare.

Analiza participării la operaţiunile finanţate din FSE (Anexa XXIII)

La operaţiunile finanţate în cadrul AP 1, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 1.030.296persoane intrate în program, din care 372.830bărbați și 657.466femei.

Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt următoarele: Peste 60% din participanți sunt femei, ceea ce este în concordanță cu distribuția între genuri în

sectorul educației; Peste un sfert dintre participanți la operațiuni este reprezentat de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și

24 ani.

Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot extrage următoarele constatări:

Ponderea cea mai mare a femeilor se înregistrează în cadrul DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională 81%) , ceea ce este în concordanță cu distribuția între genuri a resurselor umane din sectorul educației.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate, este persoana inactivă aflată într-o formă de învăţământ sau de formare (61%) sau angajatul (25%), cu educație primară sau gimnazială (54%) sau universitară/post-universitară (24%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din

38 http://www.evaluare-structurale.ro/images/Y_upload_rapoarte/05_POSDRU/04_POSDRU_POSDRU_ex_ante_2007/Raport_integral/SOP_HRD_ex-ante_evaluation.pdf


operațiune arată o îmbunătățire a situației acestuia pe piața forței de muncă, în sensul creșterii cu 12 puncte procentuale a ponderii persoanelor angajate și scăderii cu 8 puncte procentuale a ponderii persoanelor inactive.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior este persoana inactivă aflată într-o formă de învăţământ sau de formare (66%) sau angajatul (25%), între 15 și 24 ani (61%), absolventă a învăţământului secundar superior (56%) sau universitar şi post-universitar (36%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o fotografie neconcludentă a situației acestuia pe piața forței de muncă, în sensul creșterii cu 2 puncte procentuale a ponderii persoanelor angajate, concomitent cu o creștere cu 3 puncte procentuale a ponderii persoanelor inactive. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că efectul asupra pieței forței de muncă al acestui DMI este unul indirect și pe termen lung. În consecință, acesta poate fi măsurat prin alți indicatori și alte tipuri de metode de analiză cantitativă și calitativă a informațiilor. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele acestui DMI.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională este angajatul (100%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (88%), absolvent al învăţământului universitar şi post-universitar (88%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că efectul asupra pieței forței de muncă al acestui DMI este unul indirect și pe termen lung. În consecință, acesta poate fi măsurat prin alți indicatori și alte tipuri de metode de analiză cantitativă și calitativă a informațiilor. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele acestui DMI.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.4 Calitate în formarea profesională continuă este angajatul (94%), absolvent al învăţământului universitar şi post-universitar (87%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnarea situației acestuia pe piața forței de muncă. Totuși, trebuie avut în vedere faptul că efectul asupra pieței forței de muncă al acestui DMI este unul indirect și pe termen lung. În consecință, acesta poate fi măsurat prin alți indicatori și alte tipuri de metode de analiză cantitativă și calitativă a informațiilor.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.5 Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării este angajatul (54%) sau persoana inactivă aflată într-un program de educație și formare (40%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (88%), absolvent(ă) a(l) învăţământului universitar şi post-universitar (98%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest rezultat este explicabil prin aceea că majoritatea participanților era deja angajată la intrarea în operațiune și, de asemenea, prin existența unui decalaș între momentul intervenției și cel al manifestării efectele acesteia.

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

În toate proiectele contractate şi care se află în implementare în cadrul AP 1, principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi a fost promovat, atât în ceea ce priveşte membrii echipelor de implementare, cât şi în ceea ce priveşte grupul ţintă.

Conform datelor privind participanții FSE, din totalul de 1.030.296persoane din grupul ţintă, 372.830bărbați și 463.799sunt femei (peste 60%), ceea ce este în concordanță cu distribuția între genuri în sectorul educației.

Utilizarea finanţării din FSE în conformitate cu articolul 34(2) al Regulamentului (CE) nr.1083/2006


Până la 31 decembrie 2015, au fost rambursate cheltuieli de tip FEDR în valoare totală de aprox. 32,4 milioane euro.

Utilizarea finanţării din FSE în conformitate cu articolul 10 al Regulamentului (CE) nr.1081/2006

Proiectele aflate în implementare în cadrul AP 1 desfăşoară activităţi conforme cu art.10 din Regulamentul (CE)1081/2006, dintre care exemplificăm:

(a) abordarea integrată de gen, precum şi a oricărei acţiuni specifice de gen:

principiul egalităţii de şanse a fost luat în considerare atât în faza elaborării cererilor de finanţare, cât şi în faza de implementare, de desfăţurare a activităţilor, precum şi în identificarea, recrutarea, încrierea, selecţia şi constituirea grupului ţintă.

(b) acţiuni care au ca scop creşterea participării migranţilor la ocupare şi consolidarea integrării lor sociale:

Până la 31 decembrie 2015 au fost sprijiniți 48 imigranţi care au participat la operaţiunile finanţate din FSE.

(c) acţiuni care au ca scop intensificarea integrării pe piaţa forţei de muncă şi, prin urmare, îmbunătăţirea incluziunii sociale a minorităţilor:

- 42.201 din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin minorităţilor naţionale, reprezentând 4% din total;

(d) acţiuni care au ca scop intensificarea integrării pe piaţa forţei de muncă si asimilarea socială a altor grupuri defavorizate, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi:

- până la 31 decembrie 2015 au fost sprijinite 3.250persoane cu dizabilităţi;

- 211.031din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin altor grupuri vulnerabile, reprezentând 20% din total.

(e) acţiuni inovatoare, inclusiv o prezentare a temelor, a rezultatelor acestor acţiuni, a diseminării si abordării integrate:

- dezvoltarea de platforme e-leaning în cadrul proiectelor;- digitalizarea conţinutului curricular transdisciplinar şi a materialelor didactice dezvoltate;- dezvoltarea de instrumente şi soluţii software, respectiv soft educaţional pentru programele de

studii doctorale, contribuind la dezvoltarea cercetării;- dezvoltarea unui sistem „blended” de formare şi cercetare care combină activitatea directă de

formare cu bursierii postdoctorali cu activităţi şi produse de cercetare (delivrables) on-line.

(f) acţiuni transnaţionale şi/sau interregionale:

- prin intermediul parteneriatelor se realizează participarea la vizite de studiu în statele membre UE, pentru a se intra în contact cu instituţii reprezentative în domeniile implementate prin AP 1, în scopul preluării de bune practici transnaţionale şi realizării schimburilor de experienţă.

3.1.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile propuse pentru combaterea lor

Implementarea AP 1 s-a confruntat cu problemele semnalate la secţiunea 2.3; în cadrul secţiunii menţionate sunt precizate şi măsurile întreprinse pentru soluţionare.


3.2. Axa Prioritară 2 – Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii




Număr de persoane sprijinite în tranziţia de la şcoală la viaţa activă40

Realizat 0 0 6.624 15.938 34.532 53.103 67.766 94.218 260.061 260.061

Ţinta - 15.000 35.000 65.500 91.000 95.000 148.600 150.000 150.000 150.000

Baza -

Numărul beneficiarilor serviciilor de consiliere în carieră

Realizat 0 0 857 6.867 14.885 25.980 35.030 65.247 374.108 374.108

Ţinta 400.000 400.000

Baza 86.161

Număr de participanţi la programe de tipul educaţie „de a doua şansă” din care:- femei

Realizat 00

00

00

31696

2.690831

3.454928

3.7301.382

5.8641.838

17.4106.432

17.4106.432

Ţinta --

2.000700

7.0002.500

10.0004.500

19.0006.700

25.0008.800

30.00010.500

35.00012.000

35.00012.000

35.00012.000

Baza 5.747

Numărul participanţi la programe de FPC (calificare şi recalificare), din care:- femei

Realizat 00

00

553404

5.6073.095

10.3634.246

17.5797.062

34.27714.719

55.02925.484

168.44488.208

168.44488.208

Ţinta --

55.30024.885

101.40045.630

156.20070.290

216.90097.605

284.800128.160

354.100159.345

354.100159.345

360.000160.000

360.000160.000

Baza 187.000

39 Valorile finale raportate corespund datelor extrase din Rapoartele Tehnico-Financiare aferente cererilor de rambursare de la beneficiari, la nivelul OI MEN (DMI 2.2) și OI CNDIPT (DMI 2.1 și 2.3)40

În SOP HRD indicatorul în limba engleză este ”Number of students assisted in transition from school to active life”. În varianta în limba română (POSDRU), indicatorul a fost tradus prin ”Număr de studenți sprijiniți în tranziția de la școală la viața activă”. Noțiunea de ”students” in limba engleză, este mult mai cuprinzătoare decât ”studenți” în limba română, în sensul că în această categorie intră atât persoanele înrolate în învățământul superior, cât și cele înrolate în învățământul preuniversitar. Având în vedere că acest fapt este o eroare de traducere, în Documentul Cadru de Implementarea fost asimilat cu ”persoane” (elevi + studenți).


Ponderea elevilor/ studenţilor sprijiniţi în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare

Realizat 0 0 0 5,22 18 24 29 24 69,3441 69,34%

Ţinta - - 18 28 38 52 65 65 65 65%

Baza -

Ponderea absolvenţilor de programe de educaţie de tip „a doua şansă”

Realizat 0 0 0 0 1 4 23 17 67,4042 67,40%

Ţinta - 75 75 75 75 75 75 75 75 75%

Baza -

Ponderea întreprinderilor care furnizează FPC pentru personalul propriu

Realizat 0 0 4,58 22,99 57,23 24,12 24,12 24,12 42,86 42,8643%

Ţinta 20 20%

Baza 11%

Ponderea participanţilor la programe de FPC certificaţi

Realizat 0 0 0,47 8,40 28 27 38,35 34 94,7944 94,79%

Ţinta 90 90%

Baza 85%


Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul AP 2NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILEFINANŢATE DIN FSE

Cumulativ2007-2014

Numărul persoanelor intrate în program 959.206Numărul persoanelor ieşite din program 949.834Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 422.512

41 Reprezentând numărul elevilor/studenților sprijiniți în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare (132.563) din numărul de persoane (elevi/studenți n.a.) asistate în tranziția de la școală la viața activă (191.168).42 Reprezentând numărul de participanți la instruire certificați – măsuri corective/preventive de părăsire timpurie a școlii (11.734) din numărul de participanți la programe de tipul educație ”de a doua șansă” (17.410).43 În baza rezultatelor unui sondaj realizat de Unitatea Centrală de Evaluare în rândul beneficiarilor DMI 2.3, cu ocazia stabilirii valorilor de bază pentru indicatorii similari POCU

44 Reprezentând 144.383 de participanți la instruire certificați, din numărul total de 152.322 de participanţi la programe de FPC (calificare și recalificare).


Femei 536.694DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 257.611 Liber profesionişti 3.696Numărul total de şomeri, din care: 36.196 Şomeri pe termen lung 5.827Numărul total de persoane inactive, din care: 664.262

Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 604.896DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 484.164Vârstnici (55-64) 20.931DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 51.574Imigranţi 893Persoane cu dizabilităţi 5.715Persoane din alte grupuri dezavantajate 265.179DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 410.960Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 388.193Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 28.958Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 90.499

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 2NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 2.1 DMI 2.2 DMI 2.3

Numărul persoanelor intrate în program 483.895 262.365 212.946Numărul persoanelor ieşite din program 483.895 252.993 212.946Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0 0 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 209.968 107.750 104.794Femei 273.927 154.615 108.152DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 5.830 26.419 212.832 Liber profesionişti 227 2.841 628Numărul total de şomeri, din care: 13 36.182 1 Şomeri pe termen lung 5 5.822 0Numărul total de persoane inactive, din care: 478.052 186.097 113Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 477.758 127.091 47DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 427.034 36.479 20.651Vârstnici (55-64) 944 4.708 15.279DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 8.135 40.367 3.072Imigranţi 308 41 544Persoane cu dizabilităţi 317 5.172 226Persoane din alte grupuri dezavantajate 123.688 101.026 40.465DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 155.957 162.387 92.616Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 276.102 19.684 92.407Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 6.210 10.980 11.768Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 45.626 28.718 16.155

Analiza calitativă


Intervențiile privind tranziţia de la şcoală la viaţa activă (DMI 2.1) au sprijinit peste 260 mii persoane în acest proces dificil, iar peste 370.000 persoane au beneficiat de servicii de consiliere în carieră. Prima realizare a intervenției se situează mult peste ținta stabilită inițial, iar a doua este foarte aproape de țintă (95%). Ponderea elevilor/ studentilor sprijiniti în tranziţia de la şcoală la


viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare este de aproape 70%, puțin peste țintă. Conform celei de-a doua evaluări intermediare a POSDRU, succesul acestui domeniu major de intervenție se datorează atractivității intervențiilor programului.

Prin DMI 2.2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii au fost sprijinite peste 17 mii de persoane să participe la programe de tip a doua șansă, din care aproape 6,5 mii sunt femei, însă realizările sunt sub așteptări. Rezultatul așteptat și anume, ponderea absolvenților de programe de educaţie de tip „a doua şansă”, a fost atins doar în proporție de 67%. Cea de-a doua evaluare intermediară a POSDRU explică acest decalaj atât prin faptul că doar unele proiecte și-au stabilit ținte pentru indicatorii programului, cât și prin aceea că activitățile sprijinite au vizat atingerea unor obiective diferite de cele reflectate de indicatori. Spre exemplu, în cazul DMI 2.2, o serie de proiecte au implementat cu prioritate activități de prevenire a abandonului școlar, în detrimentul programelor de tip “a doua șansă” care ar fi contribuit la atingerea țintelor stabilite pentru indicatorii de program.

DMI 2.3 Acces şi participare la FPC a sprijinit peste 168 mii participanţi la programe de formare profesională continuă de calificare/recalificare, din care peste 88 mii sunt femei, ambele realizări situându-se sub ținta stabilită. Cea de-a doua evaluare intermediară a POSDRU relevă că a existat un interes redus din partea angajatorilor de a organiza și /sau de a asigura participarea la cursuri de FPC pentru angajați, în principal din cauza duratei mari a cursurilor (360, 720 sau 1080 de ore în funcție de nivelul de calificare vizat), care presupune scoaterea din producţie. Duratei mari a cursurilor de calificare i s-au adaugat limitările privind statutul pe piața muncii al cursanților - doar persoane angajate au fost eligibile în cadrul acestor măsuri - sau nivelul de calificare deținut anterior. De asemenea, unele calificări de interes pentru grupul țintă nu au fost eligibile pentru finanțare de la debutul programului, fapt care, deși remediat ulterior, a influenţat negativ atingerea țintelor. Totuși, rezultatul obținut este mai mult decât satisfăcător: mai bine de 94% participanți la programele de FPC și-au îmbunătățit competențele, fapt dovedit prin obținerea unui certificat. De asemenea, aproape 43% din firmele asistate au introdus programe de formare profesională la 6 luni de la finalizarea sprijinului, dublu față de ținta stabilită.

În concluzie, din cei 10 indicatori aferenți axei prioritare 2, 4 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite în program, 2 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează: Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 2; Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții; Atractivitatea redusă a unor intervenții și interes redus din partea angajatorilor de a organiza și

/sau de a asigura participarea la cursuri de FPC pentru angajați; Lipsa țintelor pentru indicatorii de program la nivelul unor proiecte; Nereflectarea în indicatori a tuturor obiectivelor programului; Rezilierea unor contracte de finanțare.


La operaţiunile finanţate în cadrul AP 2, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 959.206persoane intrate în program, din care 422.512bărbați și 536.694femei.

Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt următoarele: Aproape 56% din participanți sunt femei, cu 5 puncte procentuale mai mult decând ponderea

femeilor în totalul populației României; Peste jumătate dintre participanți la operațiuni este reprezentată de tineri cu vârsta cuprinsă


între 15 și 24 ani.

Prelucrarea datelor privind participanții la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestora pe piața forței de muncă. Acest lucru poate fi explicat prin decalajul de timp dintre finalizarea intervenției și apariția efectelor asupra grupului țintă. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele domeniilor majore de intervenție ale axei prioritare 2 a POSDRU.

Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot extrage următoarele constatări: Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 2.1 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă,

este persoana inactivă aflată într-o formă de învăţământ sau de formare (99%), cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani (88%), cu educație primară sau gimnazială (32%) sau absolventă a învăţământului secundar superior (57%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în situația acestuia pe piața forței de muncă. Aparent, această constatare nu este susținută de indicatorul de realizare care ne arată că ponderea elevilor/ studenţilor sprijiniţi în tranziţia de la şcoală la viaţa activă care au obţinut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare este de 69,34%. Totuși, lipsa evoluției pe piața forței de muncă poate fi explicată prin faptul că aproape toți participanții la această intervenție erau la momentul intrării persoane inactive aflate deja într-o formă de învăţământ sau de formare.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 2.2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii este persoana inactivă (71%), cu educație primară sau gimnazială (62%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 2.3 Acces şi participare la FPC este angajatul (100%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (83%), cu educaţie primară sau gimnazială (43%) sau absolvent al învăţământului secundar superior (42%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în situația acestuia pe piața forței de muncă. Acest lucru este explicabil întrucât participanții în intervenție erau deja angajați la momentul intrării. Evaluarea de impact care urmează a fi realizată în anul 2017 dacă modificarea planului de evaluare a POCU va fi aprobată de CM, va putea sprijini formularea unor concluzii privind efectele intervenției asupra participanților, cum ar fi de exemplu menținerea locului de muncă sau ocuparea unui loc de muncă mai bun.



Conform datelor privind participanții FSE, din totalul de 959.206de persoane din grupul ţintă înregistrat pentru perioada raportată, 422.512sunt bărbaţi (aprox. 44%) şi 536.694sunt femei (aprox. 56%).







Principiul egalităţii de şanse a fost luat în considerare atât în faza de elaborare a cererilor de finanţare, cât şi în faza de implementare, de desfăşurare a activităţilor şi în identificarea recrutarea, înscrierea, selecţia, constituirea grupului ţintă.

Beneficiarii au asigurat un mediu de învăţare şi lucru în care au fost respectate drepturile şi demnitatea tuturor participanţilor, fără discriminare.

În implementarea proiectului, beneficiarii susţin că au ţinut cont de toate politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

O atenţie deosebită a fost acordată proiectelor DMI 2.2 prin care a fost asigurat accesului participării la educaţie a tuturor persoanelor cu risc de părăsire timpurie a şcolii, indiferent de gen.


În cadrul acestei axe prioritare, 893 imigranţi au participat la operaţiunile finanţate din FSE.

(c) acţiuni care au ca scop intensificarea integrării pe piaţa forţei de muncă si, prin urmare, îmbunătăţirea incluziunii sociale a minorităţilor:

- prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii de către populaţia romă şi alte categorii de grupuri vulnerabile, din mediul rural şi urban, prin acţiuni de descurajare a marginalizării şi excluderii sociale;

- îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie la nivelul învăţământului preşcolar şi şcolar a copiilor romi, prin introducerea şi adaptarea de programe/activităţi extraşcolare diversificate, vizând asigurarea şi facilitarea accesului la educaţie a copiilor romi;

- campanii de conştientizare în rândul romilor cu privire la importanţa educaţiei;- prevenirea şi combaterea abandonului şcolar şi a delicvenţei juvenile prin atragerea elevilor romi în

activităţi specifice educaţiei nonformale;- implicarea părinţilor preşcolarilor, majoritatea mame de etnie roma, în derularea procesului educativ

în vederea conştientizării necesităţii educaţiei pentru viitorul copiilor lor;- 51.574din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin minorităţilor naţionale, reprezentând

5% din total.


- dezvoltarea şi implementarea de servicii integrate de prevenţie primară şi terţiară pentru copiii preşcolari care provin din medii defavorizate, în scopul prevenirii şi reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii;


- menţinerea în sistemul de educaţie şi formare iniţială a copiilor din învăţământul preşcolar care provin din medii defavorizate;

- oferirea de servicii de orientare şi consiliere psihologică copiilor preşcolari din medii defavorizate, cu probleme de sănătate mentală;

- abordarea tridirecţională simultană a trei grupuri ţintă: copii cu dizabilităţi, părinţii acestora, cadre didactice, pentru a se ajunge la găsirea celor mai bune soluţii de incluziune şcolară şi socială a copiilor cu dizabilităţi;

- În cadrul acestei axe prioritare au fost sprijinite 5.715persoane cu dizabilităţi;- 265.179din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin altor grupuri vulnerabile,

reprezentând 28% din total.


- realizarea de platforme de înscriere, învăţare, online, interactive;- utilizarea de softuri, programe specializate, gen firmă de exerciţiu, sistem e-learning, AEL, pentru

dobândirea de noi deprinderi şi competenţe, temeinice şi de durată, la un standard ridicat, adecvate cerinţelor domeniului profesional în care se pregătesc participanţii la FPC;

- construirea, dezvoltarea şi implementarea unei soluţii integrate, inovatoare, de screening şi asistenţă educaţională, în vederea optimizării debutului şcolar şi depistării timpurii a problemelor psiho-comportamentale ale preşcolarilor.

(f) acţiuni transnaţionale şi/sau interregionale:- prin intermediul parteneriatelor se realizează participarea la vizite de studiu în statele membre UE,

pentru a se intra în contact cu instituţii reprezentative în domeniile implementate prin AP 2, în scopul preluării de bune practici transnaţionale şi realizării schimburilor de experienţă.

3.2.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile întreprinse/propuse pentru combaterea lor


3.3. Axa Prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor3.3.1. Atingerea ţintelor şi analiza progresului



Număr de cursanţi pregătiţi pentru iniţierea unei afaceri, dintre care:

Realizat 00

00

230120

4.8762.820

23.10914.833

31.39920.014

37.04024.358

46.40130.995

83.57549.548

83.57549.548

Ţinta --

3.2501.625

6.6503.325

11.0005.500

15.9007.950

21.30010.650

27.05013.525

30.00015.000

30.00015.000

30.00015.000

45 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehnico-financiare şi a vizitelor la faţa locului. Datele aferente indicatorilor de program care se referă la numărul de persoane intrate în program până la data de 31.12.2014 au fost extrase din sistem la data de 27 mai 2015. În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 2014, ulterior datei de 27 mai 2015, aceste informaţii vor fi actualizate în RAI 2015. În raportarea aferentă anului 2014 s-a ţinut cont şi de actualizările efectuate în sistemul informatic care au vizat anii anteriori, ca urmare a corecţiilor efectuate în urma vizitelor la faţa locului (în cadrul acestora fiind verificate şi documentele justificative pentru participanţii la operaţiunile finanţate din FSE).



- femeiBaza 805

Număr de cursanţi în managementul şi organizarea muncii, din care:- femei

Realizat 0 0 540326

3.0401.983

15.7518.885

23.19812.943

33.61019.340

34.67019.777

49.05826.544

49.05826.544

Ţinta --

1.600530

3.3001.100

5.4001.800

7.8002.570

10.6003.500

13.5004.450

15.0005.000

15.0005.000

15.0006.500

Baza 88

Numărul cursanţilor pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, din care:- medici- asistente

Realizat 0 01.523107195

10.4271.0081.815

42.7168.16811.448

66.35011.85916.749

114.19731.98828.897

118.81132.15829.954

169.64539.40836.596

169.64539.40836.596

Ţinta---

30.5001.0686.560

62.0002.17013.330

102.0003.57021.930

148.0005.18031.820

198.7006.96042.720

252.7008.850

54.330

280.00010.00060.000

280.00010.00060.000

280.00010.00060.000

Baza -

Numărul partenerilor sociali şi al ONG-urilor sprijinite

Realizat 0 0 19 650 1.131 1.759 1.482 1.428 3.164 3.164

Ţinta - 52 108 180 261 353 450 500 500 500

Baza -

Ponderea beneficiarilor de cursuri de formare care iniţiază noi afaceri

Realizat 0 0 5,16 23,12 1546 1247 13,4648 1249 18.41 18.41%

Ţinta - 20 25 25 30 30 35 35 35 35%

Baza 20%

Ponderea cursanţilor certificaţi în

Realizat 0 0 23,57 90,39 5650 4551 72,4252 7353 85.68 85.68%

46 Reprezentând 3.540 persoane (1.911 femei) din numărul total de 23.109 cursanţi pregătiţi pentru iniţierea unei afaceri47 Reprezentând 3.832 persoane (2.017 femei) din numărul total de 31.399 cursanţi pregătiţi pentru iniţierea unei afaceri48 Reprezentând 4.986 persoane (2.739 femei) din numărul total de 37.040 cursanţi pregătiţi pentru iniţierea unei afaceri49 Reprezentând 5.401 persoane (2.921 femei) din numărul total de 46.401cursanţi pregătiţi pentru iniţierea unei afaceri50 Reprezentând 8.837 persoane (5.171 femei) din numărul total de 15.751 cursanţi în managementul şi organizarea muncii51 Reprezentând 10.416 persoane (5.784 femei) din numărul total de 23.198 cursanţi în managementul şi organizarea muncii52 Reprezentând 24.343 persoane (14.607 femei) din numărul total de 33.610 cursanţi în managementul şi organizarea muncii53 Reprezentând 25.140 persoane (15.040 femei) din numărul total de 34.670 cursanţi în managementul şi organizarea muncii



managementul şi organizarea muncii

Ţinta - 76 76 78 78 80 80 80 80 80%

Baza 76%

Ponderea cursanţilor certificaţi pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor

Realizat 0 0 23,22 92,69 7454 7455 78,5056 7957 92.09 92.09%

Ţinta - 75 75 78 78 80 80 80 80 80%

Baza -

Ponderea partenerilor sociali şi a ONG-urilor sprijiniţi, care oferă servicii comunităţii

Realizat 0 0 0 61,53 44,7558 7059 83,1960 8661 100 100%

Ţinta - 30 35 40 45 50 50 50 50 50%

Baza -


Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul AP 3NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE PRIN FSE Cumulativ

2007-2014Numărul persoanelor intrate în program 503.374Numărul persoanelor ieşite din program 484.601Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 226.378Femei 276.996DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 444.505 Liber profesionişti 42.770Numărul total de şomeri, din care: 8.754 Şomeri pe termen lung 3.714Numărul total de persoane inactive, din care: 50.115 Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 18.751

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ

54 Reprezentând 31.768 persoane (20.863 femei) din numărul total de 42.716 cursanţi pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor55 Reprezentând 49.413 persoane (30.402 femei) din numărul total de 66.350 cursanţi pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor56 Reprezentând 89.654 persoane (59.787 femei) din numărul total de 114.197 cursanţi pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor57 Reprezentând 92.989 persoane (61.914 femei) din numărul total de 118.811 cursanţi pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor58 Reprezentând 506 parteneri sociali şi ONG-uri sprijinite, care oferă servicii comunităţii59 Reprezentând 1.223 parteneri sociali şi ONG-uri sprijinite, care oferă servicii comunităţii60 Reprezentând 1.223 parteneri sociali şi ONG-uri sprijinite, care oferă servicii comunităţii61 Reprezentând 1.223 parteneri sociali şi ONG-uri sprijinite, care oferă servicii comunităţii


NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE PRIN FSE Cumulativ2007-2014

Tineri (15-24) 66.740Vârstnici (55-64) 38.993DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 13.204Imigranţi 67Persoane cu dizabilităţi 392Persoane din alte grupuri dezavantajate 104.092DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 61.563Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 111.593Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 52.537Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 277.034

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 3NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE

DIN FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 3.1 DMI 3.2 DMI 3.3

Numărul persoanelor intrate în program 190.897 288.003 24.474Numărul persoanelor ieşite din program 187.438 280.101 7.412Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0 0 0

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 85.822 128.273 12.283Femei 105.075 159.730 12.191DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 136.359 284.231 23.915 Liber profesionişti 28.535 11.830 2.405Numărul total de şomeri, din care: 5.780 2.825 149 Şomeri pe termen lung 2.222 1.431 61Numărul total de persoane inactive, din care: 48.758 947 410

Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 18.604 7 140

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 49.330 15.934 1.476Vârstnici (55-64) 3.437 27.661 2.710DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 4.727 7.859 618Imigranţi 43 23 1

Persoane cu dizabilităţi 221 122 49

Persoane din alte grupuri dezavantajate 44,402 52,347 7.343

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 16.670 41.663 3.230Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 50.067 57.012 4.514Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 5.876 44.685 1.976

Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 118.242 144.082 14,710

Analiza calitativă


Intervențiile privind Promovarea culturii antreprenoriale (DMI 3.1) au sprijinit peste 80 mii


participanți să se formeze pentru iniţierea unei afaceri, cu mult peste ținta stabilită inițial. Totuși, doar puțin peste 18% dintre aceștia au inițiat o afacere, pondere care se situează sub așteptări. Conform celei de-a doua evaluări intermediare a POSDRU, rezultatele au depins de măsura în care au fost realizate țintele la nivel de proiect.

Prin DMI 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii au fost instruiți aproape 22 mii persoane în managementul şi organizarea muncii și aproape 120 mii persoane pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor în diverse arii, din care peste 32 mii au fost medici și aproape 30 mii au fost asistente. Cursanții și-au îmbunătățit competențele, conform certificatelor primite, în proporție de peste 90%. Deși oportunitatea de finanțare a avut atractivitate ridicată în rândul beneficiarilor și pare a fi de succes, țintele privind numărul cursanţilor pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor și numărul asistentelor instruire au fost sub așteptări. Conform raportului celei de a doua evaluări intermediare, neatingerea țintelor este doar aparentă din cauza aspectelor legate de raportarea valorilor realizate ale indicatorilor.

DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă a sprijinit peste 3 mii ONG-uri. Rezultatul intervenției este că toate organizațiile sprijinite au continuau să furnizeze servicii comunității după finalizarea intervenției. Țintele programului au fost depășite, raportul de evaluare intermediară reliefând atractivitatea intervenției pentru nevoile acestui grup țintă.

În concluzie, din cei 12 indicatori aferenți axei prioritare 3, 2 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite în program, 6 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează: Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 2; Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții; Aspectele legate de raportarea valorilor realizate ale indicatorilor; Rezilierea unor contracte de finanțare.


La operaţiunile finanţate în cadrul AP 3, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), au participat un număr de 503.374persoane, din care 226.378bărbați și 276.996femei.

Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt următoarele: 55% din participanți sunt femei, cu 4 puncte procentuale mai mult decît ponderea femeilor în totalul

populației României; Aproape 90% din participanți sunt persoane ocupate; Aproape 80% au vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani 55% au absolvit învăţământul universitar sau post-universitar.

Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în situația acestuia pe piața forței de muncă. Acest lucru este explicabil întrucât majoritatea participanților în intervenție erau deja angajați la momentul intrării. Evaluarea de impact care urmează a fi realizată în anul 2017 dacă modificarea planului de evaluare a POCU va fi aprobată de CM, va putea sprijini formularea unor concluzii privind efectele intervenției asupra participanților, cum ar fi de exemplu menținerea locului de muncă sau ocuparea unui loc de muncă mai bun.



Există totuși o diferența semnificativă, de 30 puncte procentuale, între numărul persoanelor înregistrate și numărul celor care au finalizat intervențiile în cazul DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale este angajatul (71%) sau persoana inactivă (26%), tânără (26%) sau de vârstă medie (69%), absolvent(ă) a(l) învăţământului secundar superior (26%) sau al învăţământului universitar şi post-universitar (62%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale și criza socio-economică ce a creat un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea afacerilor.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii este angajatul (99%), între 25 și 54 ani (84%), absolvent al învăţământului universitar şi post-universitar (50%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă, ceaa ce este explicabil prin faptul că participanții erau deja ocupați la intrarea în operațiune. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele acestui DMI asupra grupului țintă, cum ar fi păstrarea locului de muncă sau obținerea unui loc de muncă mai bun.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă este angajatul (98%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (83%), absolvent al învăţământului universitar şi post-universitar (60%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o fotografie neconcludentă a situației acestuia pe piața forței de muncă, fapt explicabil prin natura intervenției62.



Conform datelor agregate, din totalul de 503.374persoane din grupul ţintă, 226.378sunt bărbaţi (aprox. 45%) şi 276.996sunt femei (aprox. 55%).






În implementarea proiectelor, beneficiarii au respectat toate politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, 62 Se așteaptă date sumplimentare de la AM POSDRU.


limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.


67 din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin categoriei migranţilor.


13.204din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin minorităţilor naţionale.


În cadrul acestei axe au fost sprijinite 392 persoane cu dizabilităţi; 104.092 din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin altor grupuri vulnerabile,

reprezentând 21% din total.


Există o serie de proiecte în cadrul AP 3 prin care se promovează: antreprenoriatul şi din perspectiva dezvoltării durabile, prin conştientizarea aspectelor referitoare la

prevenirea poluării mediului înconjurător, promovarea utilizării de tehnologii ecologice fără plumb (lead free) şi a tehnologiei VPS (Vapor Phase Soldering) care respectă directiva RoHS;

programe şi servicii inovatoare de asistenţă pentru crearea de afaceri, inclusiv prin intermediul proiectelor de tip spin-off şi start-up în domeniul inovativ;

constituirea de platforme e-learning; implementarea unei infrastructuri tehnologice inovatoare constând într-un produs software specializat

în managementul afacerii care instalat pe un server de mare capacitate, care să permită beneficiarilor realizarea gestiunii economice a afacerii on-line; realizarea activităţii de instruire în ceea ce priveşte utilizarea unui pachet de sisteme informatice de tip ERP; conceperea unor machete de pagini de web în vederea realizării unor site-uri de promovare prin internet a afacerilor iniţiate;

instruire în domeniul Telemedicinei pentru personalul medical din spitale, dar şi pentru facilitarea accesului la servicii medicale în zonele rurale care sunt clar defavorizate prin absenta specialiştilor.


În cadrul axei prioritare au fost înregistrate tipuri de acţiuni din care menţionăm:

implicarea partenerilor transnaţionali în activităţi de consiliere şi asistenţă pentru IMM-uri, transfer de bună practică, susţinerea unor module de teoria deciziilor pentru IMM-uri;

transfer de expertiză şi de bune practici europene în vederea utilizării unor strategii de management şi marketing, ca factori de succes în competiţia din mediul de afaceri;

schimburi de experienţă interregională pentru realizarea şi promovarea cazurilor de bună practică din experienţa firmelor româneşti şi europene;

schimb de experienţă transnatională şi stagiu de practică pentru specialişti în protecţia mediului;


implicarea partenerilor transnaţionali în transferul de know-how în domenii specifice cum sunt: training managerial, dezvoltare durabilă şi asistenţă pentru lansarea unei afaceri.



3.4. Axa Prioritară 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare3.4.1. Atingerea ţintelor şi analiza progresului


Indicatori63 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TotalNumăr de agenţii de ocupare sprijinite

Realizat 0 0 3 55 224 379 519 650 1.628 1.62864

Ţinta - 50 70 95 125 160 180 190 200 200Baza 35

Număr de analize şi prognoze privind piaţa muncii

Realizat 0 0 1 8 26 29 53 59 290 290Ţinta - 7 17 27 31 33 35 36 36 36Baza -

Număr personal instruit

Realizat 0 0 205 345 2.916 3.578 4.876 6.017 13.093 13.09365

Ţinta - 1.250 1.565 1.900 2.245 2.575 2.800 2.950 3.000 3.000Baza 1.048

Număr de agenţii de ocupare care furnizează servicii de tip “self-service”

Realizat 0 0 0 1 45 61 111 115 108 10866

Ţinta - 5 10 25 40 65 85 95 100 100

Baza 0

Ponderea agenţiilor de ocupare certificate în sistemul de management al calităţii

Realizat 0 0 0 0 0 3 18,3 25 83,04 83,04%67

Ţinta - 90,6 91 91,8 93 94 95 95 95 95%

Baza 90%

Ponderea personalului instruit cu certificate de absolvire (%)

Realizat 0 0 15,5 74 39 86 89,29 9168 79,0569 79,05%

Ţinta - 71 73 76 78 79 80 80 80 80%

Baza 70%

Ponderea şomerilor cuprinşi în programele de formare din totalul şomerilor care au beneficiat de cel

Realizat 0 0 0 0 3 5,12 5,98 7,09 10,97 10,97%Ţinta - 6,84 7,05 7,85 8,91 9,45 9,79 9,91 10 10%Baza 6,68%

63 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehnico-financiare şi a vizitelor la faţa locului. Datele aferente indicatorilor de program care se referă la numărul de persoane intrate în program până la data de 31.12.2014 au fost extrase din sistem la data de 27 mai 2015. În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 2014, ulterior datei de 27 mai 2015, aceste informaţii vor fi actualizate în RAI 2015. În raportarea aferentă anului 2014 s-a ţinut cont şi de actualizările efectuate în sistemul informatic care au vizat anii anteriori, ca urmare a corecţiilor efectuate în urma vizitelor la faţa locului (în cadrul acestora fiind verificate şi documentele justificative pentru participanţii la operaţiunile finanţate din FSE).64 Numărul unic de agenții de ocupare sprijinite este 289.65 Valoare cumulativă - reprezintă personalul SPO instruit în toată perioada de implementare a POSDRU (până la 31 decembrie 2015), unele dintre persoane nemaifiind angajate în cadrul SPO ca urmare a restructurărilor succesive în perioada 2008-2015; în plus, fiecare angajat al SPO a participat la mai multe programe de instruire, în domeniul specific. La această valoare NU a fost adăugată baza 2007, de 1.048 de persoane.66 Reprezintă numărul unic de agenții de ocupare care furnizează servicii de tip”self-service”. Valoarea cumulată, din toate proiectele, este 564 (valoarea prognozată: 563). 67 Procentul realizat de 83.04% (calculat din raportul numărului de agenții de ocupare acreditate conform standardelor de calitate /Numărul de agenții de ocupare sprijinite, respectiv 240 / 289), reprezintă 87.42% din ținta POSDRU 2015 de 95%.68 Reprezentând 5.450 persoane (3.942 femei) din numărul total de 6.017 persoane participante la cursuri de formare.69 Reprezentând 10.350 de persoane din numărul total de 13.093.


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Totalpuţin o măsură activă de ocupare

Informaţii privind finanţarea pe grupuri ţintăNumărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul AP 4


Numărul persoanelor intrate în program 22,620Numărul persoanelor ieşite din program 22.214Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 6,658Femei 15,962DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 22,620 Liber profesionişti 0Numărul total de şomeri, din care: 0 Şomeri pe termen lung 0Numărul total de persoane inactive, din care: 0Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 71Vârstnici (55-64) 2,936DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 616Imigranţi 0Persoane cu dizabilităţi 25Persoane din alte grupuri dezavantajate 4,566DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 45Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 955Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 214Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 21,406

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 4NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE – cumulativ 2007

– 2014 DMI 4.1 DMI 4.2

Numărul persoanelor intrate în program 9,874 12,746Numărul persoanelor ieşite din program 9,729 12,488Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE70 0 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 3,071 3,587Femei 6,803 9,159DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 9,874 12,476 Liber profesionişti 0 0Numărul total de şomeri, din care: 0 0 Şomeri pe termen lung 0 0Numărul total de persoane inactive, din care: 0 0Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 0 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 28 43Vârstnici (55-64) 1,452 1,484DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 265 351Imigranţi 0 0

70 În cazul Raportului Final de Implementare, această valoare reprezintă numărul persoanelor care nu au finalizat intervenția finanțată prin FSE


Persoane cu dizabilităţi 9 16Persoane din alte grupuri dezavantajate 1,416 3,150DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 23 22Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 361 594Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 100 114Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 9,390 12,016

Analiza calitativă


Această axă prioritară a sprijinit 1628 agenții de ocupare și peste 13 mii persoane din cadrul acestor agenții a fost instruit. Numărul de personal instruit raportat este mult mai mare decât cel existent în agenții, acest fapt fiind cauzat din multiplicarea adusă de participarea persoanelor la mai multe operațiuni. Din numărul total de 6.017 participanţi la cursuri de formare, 2.146 sunt participanţi unici. Au fost realizate aproape 300 analize și prognoze privind piața muncii, cu mult peste ținta stabilită. Peste 100 agenții furnizau la sfârșitul operațiunii servicii de tip self-service, în acord cu cele stabilite în program. În ceea ce privește rezultatele obținute, ponderea agențiilor certificate în managementul calității a atins 83%, cifră care se situează ușor sub țintă. Ponderea şomerilor cuprinşi în programele de formare din totalul şomerilor care au beneficiat de cel puţin o măsură activă de ocupare se situează puțin peste ținta stabilită. Ca rezultat al formării profesionale, aproape 80% din personalul instruit și-a îmbunătățit competențele, fapt dovedit prin obținerea de certificate.


La operaţiunile finanţate în cadrul AP 4, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), au participat un număr de 22.620 persoane, din care 6.658 bărbați și 15.962 femei.

Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt următoarele: Nu există diferență semnificativă între numărul persoanelor înregistrate și al celor care au finalizat

intervențiile finanțate în cadrul operațiunilor aferente acestei axe prioritare; 71% din participanți sunt femei, ceea ce este în concordanță cu distribuția între genuri în angențiile de

ocupare; Toți participanții sunt persoane ocupate; 87% au vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani 95% au absolvit învăţământul universitar sau post-universitar.



Din totalul de 22.620 participanți 6.658 sunt bărbaţi (aprox. 29%) şi 15.962 sunt femei (aprox. 71%).







Toate proiectele aflate în implementare în cadrul AP 4 promovează principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, atât în ceea ce priveşte membrii echipelor de implementare, cât si în ceea ce priveşte grupul ţintă.

Din totalul de 22.620 participanți 6.658 sunt bărbaţi (aprox. 29%) şi 15.962 sunt femei (aprox. 71%).

Prin indicatorii de rezultat, respectiv indicatorii adiţionali asumaţi, cum ar fi „Numărul agenţiilor de ocupare care furnizează servicii de tip “self-service”, „Ponderea şomerilor beneficiari de servicii de tip "self-service" în total şomeri înregistraţi la o agenţie” sau „Numărul persoanelor informate” se urmăreşte, indirect, promovarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi la ocupare prin crearea instrumentelor de accesare liberă şi neîngrădită a tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă la informaţii complete şi permanent actualizate cu privire la locurile de muncă vacante, serviciile generale şi personalizate acordate de agenţiile locale de ocupare în vederea reactivării pe piaţa muncii.

Prin indicatorii de program asumaţi, se urmăreşte promovarea, în rândul angajaţilor SPO, a principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi la participarea oricărei forme de dezvoltarea competenţelor profesionale.


Nu este cazul.


616 participanți la operațiunile acestei axe prioritare provind din rândul minorităților.


Unul din proiectele strategice aflate în implementare în cadrul DMI 4.1 a vizatcampania de informare cu privire la oportunităţile respectiv facilităţile acordate de SPO pentru activarea/reactivarea pe piaţa muncii a tinerilor, inclusiv a persoanelor tinere cu dizabilităţi.

Prin urmare, acest proiect vizează, indirect, schimbarea atitudinii sociale şi a stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă.

Unul din proiectele strategice aflate în implementare în cadrul DMI 4.2 a vizat perfecţionarea competenţelor profesionale ale consilierilor în carieră. Prin urmare, deşi acest proiect nu țintește direct intensificarea integrării/reintegrării în muncă a persoanelor aparţinătoare grupurilor defavorizate, el va avea un impact semnificativ pe piaţa muncii. Finalitatea acestui proiect a constat în dezvoltarea, în rândul consilierilor în carieră, a unei atitudini proactive mai ales faţă de persoanele care întâmpină dificultăţi în ocuparea unui loc de muncă, identificarea posibilelor obstacole pe care acestea le întâmpină în procesul de


reactivare pe piaţa muncii, dezvoltarea unui plan de acţiune personalizat de integrare/reintegrare în muncă.

De asemenea, unul dintre proiectele strategice implementate in cadrul DMI 4.1. și-a propus dezvoltarea acțiunilor inovatoare in vederea imbunatatirii serviciului public de ocupare prin implementarea de solutii si instrumente IT necesare in procesul de asistare si consiliere, cu precadere a persoanelor cu dezabilitati si furnizarea de materiale de curs printr-un sistem de tip eLearning adaptat tipului de handicap al persoanelor cu dizabilitati astfel incat acestia sa poata accesa serviciile de formare profesionala oferite de SPO, fara a se impune deplasarea.

Totodata prin acest proiect s-a realizat imbunatatirea sistemului existent de furnizare a serviciilor de formare profesionala pentru grupurile vulnerabile (persoane cu dizabilitati, tineri proveniti din centrele de plasament, dezvoltarea de abilitati practice pentru personalul din cadrul sucursalelor judetene ale SPO in vederea testarii spre perfectionare a instrumentelor IT dezvoltate si promovarea activitatilor SPO in randul entitatilor interesate (Centre de Plasament, Directia de Asistenta Sociala, companii). Proiectul este relevant pentru obiectivul POS DRU, DMI 4.1 deoarece contribuie la cresterea calitatii si eficientei serviciilor furnizate de SPO si de sucursalele judetene ale acestora. Astfel, personalul SPO (si sucursalele acestuia) care si-au dezvoltat abilitati si competente in utilizarea de aplicatii software care ii vor ajuta la oferirea de servicii de calitate. Beneficii au si persoanele din grupurile vulnerabile (persoane cu dizabilitati, tineri proveniti din centre de plasament etc.) carora li se acorda servicii de asistenta personalizata (orientare si consiliere profesionala, formare) in vederea integrarii/reintegrarii pe piata muncii.

(e) acţiuni inovatoare, inclusiv o prezentare a temelor, a rezultatelor acestor acţiuni, a diseminării şi abordării integrate:

Prin arealul metodologic abordat în cadrul proiectelor aferente DMI 4.1 se urmăreşte aplicarea unitară şi modernă a instrumentelor care vizează descoperirea şi valorificarea potenţialului psiho-profesional al şomerilor, încurajarea lor să-şi găsească, prin efort propriu, un loc de muncă.

De asemenea, proiectele vizează abordarea unei noi viziuni cu privire la serviciile oferite, concretizate fie printr-o abordare inovatoare a problematicii ocupării, fie prin dezvoltarea unor activităţi adiţionale care nu pot fi finanţate din Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj.

Proiectele aferente DMI 4.2 cuprind activităţi inovatoare cum ar fi: elaborarea metodologiei de evaluare a competenţelor funcţionarilor publici, diagnosticarea necesarului de pregătire profesională generală şi specifică, formarea de formatori, elaborarea de ghiduri metodologice de formare a propriului personal SPO.

Aceste activităţi sistemice, care includ şi identificarea de bune practici la nivel european şi care au în vedere nu numai structurarea competenţelor profesionale ale grupului ţintă, ci şi organizarea modulelor de formare, evaluarea impactului şi revizuirea permanentă a acestora, sunt activităţi adiţionale a căror realizare nu ar fi posibilă fără o finanţare din FSE.

Prin implementarea activităţilor proiectelor se asigură nu numai atingerea unui nivel mai înalt de cunoştinţe specifice ale personalului SPO ci şi instrumentele adecvate satisfacerii nevoilor specifice ale beneficiarilor cuprinşi în programele personalizate de consiliere individuală sau de grup, ceea ce va conduce la creşterea gradului de ocupare prin valorificarea tuturor oportunităţilor de formare profesională a persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă.

Un alt proiect strategic implementat in cadrul DMI 4.2 a vizat formarea de mediatori prin activitatile de formare specifice si furnizarea de competente necesare mediatorilor. Dat fiind cunostintele si deprinderile acumulate, creste calitatea si eficienta serviciilor furnizate de personalul SPO contribuind astfel la atingerea obiectivului specific Axei Prioritare nr.4. Calitatea serviciilor furnizate ca urmare a dobandirii de


noi competente de catre personalul SPO contribuie la imbunatatirea serviciilor publice de ocupare, deci implicit la realizarea obiectivului specific corespunzator al POSDRU. Personalul SPO format corespunzator, poate furniza servicii eficiente si de calitate care sa conduca la ocuparea deplina a clientilor SPO contribuind astfel la realizarea obiectivului general al POSDRU. Ca efect pozitiv pe termen lung, generat de implementarea proiectului, poate fi mentionat satisfacerea nevoilor SPO de a se adapta la noi forme de organizare si management, datorate schimbarilor legislative, prin personal pregatit corespunzator acestor cerinte care sa se poata adapta acestor schimbari. Pentru grupul tinta: personalul SPO, beneficiile ce deriva din implementarea proiectului sunt constituite de cunostintele si deprinderile dobandite necesare adaptarii la schimbarile survenite prin implementarea de noi forme de organizare si management.

O altă activitate inovatoare este cea privind crearea unei platforme de e-learning pentru formarea personalului SPO, implementarea acesteia oferind posibilitatea formării personalului SPO fără a mai fi necesară deplasarea acestora la locaţiile unde au loc cursurile de formare.


Prin intermediul activităţilor cuprinse în cadrul proiectelor aplicate şi implementate în parteneriat transnaţional s-a urmărit, în primul rând, îmbunătăţirea sistemului de management al procesului de furnizare a serviciilor de ocupare şi de formare profesională a personalului propriu SPO prin: realizarea schimbului de experienţă şi de bune practici; dezvoltarea unui cadru optim de transfer de cunoştinţe, promovarea acţiunilor inovatoare şi

dezvoltarea cooperării între SPO din România şi instituţiile similare din Italia, Franţa, Spania, Anglia, Irlanda, Cipru, Germania, Belgia şi Austria.

.3.4.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile propuse pentru combaterea lor

Implementarea AP 4 se confruntă cu problemele semnalate la secţiunea 2.3; în cadrul secţiunii menţionate sunt precizate şi măsurile întreprinse pentru soluţionare.

3.5. Axa Prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare3.5.1. Atingerea ţintelor şi analiza progresului


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TotalNumărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate, din care:- femei- tineri

Realizat 0 01514529

2.2351.1591.053

27.85514.0137.322

45.92523.37314.652

55.51328.11718.187

63.48032.70620.251

143.78773.92843.200

143.787

73.92843.200

Ţinta---

7.0003.0801.700

14.3006.3003.500

23.60010.4005.700

34.20015.0008.300

46.20020.40011.100

59.00026.00014.000

65.00030.00016.000

65.00030.00016.000

65.00030.00016.000

Baza34.80615.1708.399

Numărul participanţilor din zonele rurale la programe integrate

Realizat 0 0 3.174 12.122 23.661 31.721 66.612 97.062 235.960 235.960

Ţinta - 16.250 33.100 54.600 79.100 106.500 135.500 150.000 150.000 150.000

Baza 96.760Ponderea şomerilor de

Realizat 0 0 21,1512,38

49,6521,82

3171

34723774

417538,377

42,07784180

448156,4562,62

56,45%62,62%


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Totallungă durată care au participat la programe integrate certificaţi, din care:- femei- tineri

10,12 16,75 3773 4076 40,5879 4282 55,79 55,79%

Ţinta---

55--

56--

56--

57--

58--

59--

60--

60--

60%--

Baza 55%--

Ponderea participanţilor din mediul rural la programe integrate certificaţi, dintre care:- femei

Realizat 0 0 0 78,9727

5383

33845985

378655,8787

60,29885389

579062,0968,61

62,09%68,61%

Ţinta --

-30

-35

-40

-45

-45

-50

-50

-50

-50%

Baza -

Ponderea participanţilor din zonele rurale certificaţi în cadrul programelor integrate, care au obţinut un loc de muncă

Realizat 0 0 0 1,89 391 592 9,193 994 11,17 11,17%Ţinta - 10 10 15 15 15 15 15 15 15%

Baza -


Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul AP 5


Numărul persoanelor intrate în program 917.712Numărul persoanelor ieşite din program 894.712Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GEN

71 Reprezentând 8.784 şomeri de lungă durată certificaţi din numărul total de 27.885 care au participat la programe integrate.72 Reprezentând 4.865 şomere de lungă durată certificate din numărul total de 14.013 care au participat la programe integrate.73 Reprezentând 2.747 şomeri de lungă durată tineri certificaţi (1.467 femei) din numărul total de 7.322 care au participat la programe integrate.74 Reprezentând 17.221 şomeri de lungă durată certificaţi din numărul total de 45.925 care au participat la programe integrate.75 Reprezentând 9.651 şomere de lungă durată certificate din numărul total de 23.373 care au participat la programe integrate.76 Reprezentând 5.816 şomeri de lungă durată tineri certificaţi (3.141 femei) din numărul total de 14.652 care au participat la programe integrate.77 Reprezentând 21.272 şomeri de lungă durată certificati din numărul total de 55.513 care au participat la programe integrate78 Reprezentând 11.831 şomere de lungă durată certificate din numărul total de 28.117 care au participat la programe integrate79 Reprezentând 7.382 şomeri de lungă durată tineri certificaţi (3.938 femei) din numărul total de 18.187 care au participat la programe integrate.80 Reprezentând 25.560 şomeri de lungă durată certificati din numărul total de 63.480 care au participat la programe integrate81 Reprezentând 14.133 şomere de lungă durată certificate din numărul total de 32.706 care au participat la programe integrate82 Reprezentând 8.379 şomeri de lungă durată tineri certificaţi (3.938 femei) din numărul total de 20.251 care au participat la programe integrate83 Reprezentând 12.723 participanţi din mediul rural la programe integrate certificaţi din numărul total de 23.661.84 Reprezentând 7.826 femei din mediul rural care au participat la programe integrate şi au fost certificate din numărul total de 23.661.85 Reprezentând 18.580 participanţi din mediul rural la programe integrate certificaţi din numărul total de 31.721.86 Reprezentând 11.670 femei din mediul rural care au participat la programe integrate şi au fost certificate din numărul total de 31.721.87 Reprezentând 37.217 participanţi din mediul rural la programe integrate certificaţi din numărul total de 66.612.88 Reprezentând 22.210 femei din mediul rural care au participat la programe integrate şi au fost certificate din numărul total de 36.835 femei.89 Reprezentând 50.839 participanţi din mediul rural la programe integrate certificaţi din numărul total de 97.062.90 Reprezentând 31.127 femei din mediul rural care au participat la programe integrate şi au fost certificate din numărul total de 55.354 femei.91 Reprezentând 928 persoane care au obţinut un loc de muncă, din numărul total de 23.661.92 Reprezentând 1.506 persoane care au obţinut un loc de muncă, din numărul total de 31.721.93 Reprezentând 6.019 persoane care au obţinut un loc de muncă, din numărul total de 66.612.94 Reprezentând 8.431 persoane care au obţinut un loc de muncă, din numărul total de 97.062.



Bărbaţi 423.622Femei 494.090DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 68.959 Liber profesionişti 18.982Numărul total de şomeri, din care: 596.585 Şomeri pe termen lung 203.261Numărul total de persoane inactive, din care: 252.168Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 15.452DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 253.887Vârstnici (55-64) 53.241DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 50.621Imigranţi 94Persoane cu dizabilităţi 1.444Persoane din alte grupuri dezavantajate 238.749DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 454.471Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 320.404Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 25.671Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 113.031

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 5

NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE – cumulativ 2007 - 2015 DMI 5.1 DMI 5.2

Numărul persoanelor intrate în program 481.199 436.513Numărul persoanelor ieşite din program 465.172 429.540Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE95 0 0

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 229.338 194.284Femei 251.861 242.229DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 1.871 67.088 Liber profesionişti 166 18.816Numărul total de şomeri, din care: 418.848 177.737 Şomeri pe termen lung 162.265 92.286Numărul total de persoane inactive, din care: 60.480 191.688 Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 8.872 6.580

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 145.131 108.756Vârstnici (55-64) 27.294 25.947DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 29.767 20.854Imigranţi 55 39Persoane cu dizabilităţi 903 541Persoane din alte grupuri dezavantajate 122.991 115.758DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 188.852 265.619Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 187.631 132.773Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 16.023 9.648

Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 87.627 25.404

95 Reprezintă diferenţa între valoarea cumulativă a numărului persoanelor intrate în program până la 31 decembrie 2013 şi valoarea cumulativă a numărului de persoane care ies din program până 31 decembrie 2013


Analiza calitativă


Intervențiile privind dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare (DMI 5.1) au sprijinit peste 143 mii şomeri de lungă durată să participe la programe integrate, mult peste ținta stabilită inițial. Dintre aceștia, peste 51% sunt femei, iar 30% tineri. 56% dintre participanți au fost certificați, pondere apropiată de ținta POSDRU. Raportul de evaluare intermediară explică succesul acestui DMI prin atractivitatea pentru beneficiari a tipului de intervenție.

Prin DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă au fost sprijinite peste 97 mii persoane din mediul rural, iar peste 62% dintre aceștia și-au îmbunătățit competențele, fiind certificați. Ambele rezultate sunt peste ținta stabilită. De remarcat că 69% dintre participanții certificați provin din rândul femeilor. Ponderea participanţilor din zonele rurale certificaţi în cadrul programelor integrate, care au obţinut un loc de muncă este însă sub ținta stabilită cu aproape 4 puncte procentuale. Această situație poate fi explicată prin dificultatea de a concepe și implementa intervenții eficace pentru acest grup special de persoane, precum și de dezvoltarea economică precară a zonei rurale, coroborată cu efectele crizei financiare care a afectat întregul teritoriu al țării.

În concluzie, din cei 10 indicatori aferenți axei prioritare 5, 3 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite în program, 4 au înregistrat valori mult mai mari, iar o țintă nu este îndeplinită. Cauzele acestor devieri de la ținte sunt multiple, după cum urmează: Atractivitatea redusă/înaltă a unor intervenții; Specificitatea grupului țintă; Dezvoltarea economică precară a zonei rurale; Efectele crizei financiare care a afectat întregul teritoriu al țării.


La operaţiunile finanţate în cadrul AP 5, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 917.712persoane intrate în program, din care 423.622bărbați și 494.090femei.

Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt următoarele: Există o diferență de 3% între numărul persoanelor înregistrate și al celor care au finalizat

intervențiile finanțate în cadrul operațiunilor aferente acestei axe prioritare. Cauzele care au generat această situație sunt abandonul unor participanți din grupul țintă ,;

54% din participanți sunt femei, cu 3 puncte procentuale peste procentul femeilor în rândul populației din România;

Participantul tipic este șomer (65%) sau inactiv (27%), tânăr (28%) sau de vârstă medie (67%), cu educație primară sau gimnazială (50%) sau absolvent al învăţământului secundar superior (35%).

Prelucrarea datelor privind participanții la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestora pe piața forței de muncă. Acest fapt ar putea fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, subdezvoltarea zonei unde locuiesc participanții (pentru DMI 5.2) și efectele crizei socio-economice, cu consecințe asupra disponibilității locurilor de muncă. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va


identifica și analiza în detaliu efectele celor două domenii majore de intervenție ale axei prioritare 5 a POSDRU.

Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot extrage următoarele constatări: Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor

active de ocupare, este șomerul (87%), tânăr (29%) sau de vârstă medie (65%), cu educație primară sau gimnazială (39%) sau absolvent al învăţământului secundar superior (39%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului și efectele crizei socio-economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele celor două domenii majore de intervenție ale axei prioritare 2 a POSDRU.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă este persoana inactivă (44%) sau șomerul (41%), tineri (25%) sau de vârstă medie (69%), cu educaţie primară sau gimnazială (61%) sau absolventă a învăţământului secundar superior (30%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, localizarea participantului în zonele rurale, care sunt sărace și inaccesibile și efectele crizei socio-economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele acestui DMI.



Conform datelor raportate, din totalul de 917.712 persoane din grupul ţintă înregistrat, 423.622sunt bărbaţi (aprox. 46%) şi 494.090sunt femei (aprox. 54%).





(a)abordarea integrată de gen, precum şi a oricărei acţiuni specifice de gen:

100% din proiectele aflate în implementare în cadrul AP 5, promovează principiul egalităţii de şanse şi de gen prin includerea în echipa de management şi în grupul ţintă deopotrivă femei şi bărbaţi, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi


orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(b)acţiuni care au ca scop creşterea participării imigranţilor la ocupare şi consolidarea integrării lor sociale:

94 din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin categoriei imigranţilor.

(c)acţiuni care au ca scop intensificarea integrării pe piaţa forţei de muncă si, prin urmare, îmbunătăţirea incluziunii sociale a minorităţilor:

50.621din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin minorităţilor naţionale, reprezentând 6% din total.

(d)acţiuni care au ca scop intensificarea integrării pe piaţa forţei de muncă si asimilarea socială a altor grupuri defavorizate, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi:

- au fost sprijinite prin această axă prioritară 1.444persoane cu dizabilităţi;- 238.749din participanţii la operaţiunile finanţate din FSE aparţin altor grupuri vulnerabile.

(e)acţiuni inovatoare, inclusiv o prezentare a temelor, a rezultatelor acestor acţiuni, a diseminării si abordării integrate:

- achiziţionarea de sisteme de tip InfoKiosk;- crearea unor instrumente inovativ pentru urmărirea parcursului beneficiarilor, instrumente prin

care să se realizeze procesul de match and map (punere în acord) a persoanelor care caută un loc de muncă cu locurile de muncă disponibile, uşurând astfel procesul de mediere a muncii.


Au fost înregistrate următoarele tipuri de acţiuni:

- iniţierea de parteneriate transnaţionale cu transfer de know-how în vederea realizării planurilor de acţiune care să indice tipul de instruire propus, corespunzător competenţelor iniţiale şi gradului de motivare ale participantului raportate la exigenţele de calificare de pe piaţa muncii în vederea orientării şi consilierii; conceperea şi proiectarea planurilor de formare profesională; elaborarea ghidurilor de bune practici pentru diseminarea rezultatelor proiectelor;

- acţiuni şi intervenţii transnaţionale şi schimb de bune practici prin organizarea unor vizite de lucru pentru schimb de experienţă şi realizarea de studii transnaţionale comparative şi diseminarea de bune practici europene antreprenoriale;

- asigurarea expertizei necesare şi susţinerea transferului de know-how din alte state membre UE, în vederea unei dezvoltări durabile a resurselor umane prin prisma dezvoltării antreprenoriatului în rândul şomerilor.




3.6. Axa Prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale



Indicatori96 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TotalNumărul structurilor economiei sociale înfiinţate

Realizat 0 0 11 73 144 261 346 346 1.696 1.699

Ţinta - 92 190 310 450 605 770 830 830 830

Baza 3

Numărul de participanţi la programele de calificare /recalificare destinate grupurilor vulnerabile, din care:- romi- persoane cu dizabilităţi- tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului

Realizat 0 0 0

35597

5520

11.27798

1.5421.282168

20.84699

2.6351.975302

36.732100

3.1152.463509

51.069101

5.2303.846731

125.442

35.95113.4472.781

125.44235.95113.4472.781

Ţinta

----

9.0002.250315300

23.5003.8501.175800

43.00012.9003.0101.500

70.00028.0007.2002.800

95.00041.70011.8003.900

115.00056.70016.2004.800

130.00065.00020.5005.400

130.000

65.00020.5005.400

150.00065.00020.5005.400

Baza

6.4871.500160221

Numărul de persoane dependente sprijinite

Realizat 0 0 0 189102 773103 4.536 7.305 8.814 21.434 21.434Ţinta 104 40.000

Baza 12.526

Numărul participanţilor la programele de formare dedicate specialiştilor în domeniul incluziunii sociale

Realizat 0 0 118 410 4.921 12.254 14.536 16.476 10.741 10.741

Ţinta - 1.040 2.200 3.800 5.400 7.260 9.350 10.000 10.000 10.000

Baza 4.795

Numărul iniţiativelor transnaţionale şi al parteneriatelor

Realizat 0 0 0 0 7 7 7 9 47 47

Ţinta - 13 26 45 66 88 112 120 120 120

Baza 0

96 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehnico-financiare şi a vizitelor la faţa locului. Datele aferente indicatorilor de program care se referă la numărul de persoane intrate în program până la data de 31.12.2013 au fost extrase din sistem la data de 20 mai 2014. În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 2013, ulterior datei de 20 mai 2014, aceste informaţii vor fi actualizate în RAI 2014. În raportarea aferentă anului 2013 s-a ţinut cont şi de actualizările efectuate în sistemul informatic care au vizat anii anteriori, ca urmare a corecţiilor efectuate în urma vizitelor la faţa locului (în cadrul acestora fiind verificate şi documentele justificative pentru participanţii la operaţiunile finanţate din FSE).97 55 persoane la nivelul DMI 6.2 şi 300 persoane la nivelul DMI 6.398 7.062 persoane la nivelul DMI 6.2 şi 4.215 persoane la nivelul DMI 6.399 11.917 persoane la nivelul DMI 6.2 şi 8.929 persoane la nivelul DMI 6.3100 16.618 persoane la nivelul DMI 6.2 şi 20.214 persoane la nivelul DMI 6.3101 23.699 persoane la nivelul DMI 6.2 şi 27.370 persoane la nivelul DMI 6.3102 Valoare diminuată faţă de raportarea din anul 2010 ca urmare a clarificărilor incluse în Ghidul indicatorilor şi a verificării documentelor justificative cu ocazia vizitelor efectuate la faţa locului103 Valoare diminuată faţă de raportarea din anul 2010 ca urmare a clarificărilor incluse în Ghidul indicatorilor şi a verificării documentelor justificative cu ocazia vizitelor efectuate la faţa locului104 Pentru acest indicator nu au fost stabilite în cadrul DCI ţinte intermediare.


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TotalsprijiniteNumărul locurilor de muncă create de structurile economiei sociale

Realizat 0 0 9 94 274 4.684 6.046 12.377 11.369 11.369

Ţinta - 550 1.140 1.860 2.700 3.630 4.620 5.000 5.000 5.000

Baza 12

Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile vulnerabile care obţin certificare, din care:- romi- persoane cu dizabilităţi- tineri post instituţionalizaţi

Realizat 0 0 0

222200

71,23105

55,83106

45107

8108

69109

79110

55111

32112

65,58113

100114

72,39115

69,1116

58117

86118

63119

62120

88,9985,0380,0359,87

88,99%85,03%80,03%59,87%

Ţinta - 30 33 37 42 48 52 55 55

55%60%60%50%

Baza -

Ponderea participanţilor la programele de formare pentru specialişti în domeniul incluziunii sociale, care obţin certificare

Realizat 0 0 0 30,11 41121 56122 48,73123 51124 71,59 71,59%

Ţinta - 83 83 84 84 85 85 85 85 85%

Baza 83%


Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul AP 6NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE Cumulativ 2007-2014

Numărul persoanelor intrate în program 564.779Numărul persoanelor ieşite din program 550.420

105 Reprezentând un număr de 8.033 persoane certificate din numărul total de 11.277 106 Reprezentând un număr de 861 persoane de etnie romă din numărul total de 1.542 107 Reprezentând un număr de 583 persoane cu dizabilităţi din numărul total de 1.282 108 Reprezentând un număr de 15 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului din numărul total de 168109 Reprezentând un număr de 14.305 persoane certificate din numărul total de 20.846110 Reprezentând un număr de 2.093 persoane de etnie romă din numărul total de 2.635111 Reprezentând un număr de 1.089 persoane cu dizabilităţi din numărul total de 1.975112 Reprezentând un număr de 97 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului din numărul total de 302113 Reprezentând un număr de 24.089 persoane certificate din numărul total de 36.732114 Reprezentând un număr de 2.103 persoane de etnie romă din numărul total de 3.115115 Reprezentând un număr de 1.783 persoane cu dizabilităţi din numărul total de 2.463116 Reprezentând un număr de 352 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului din numărul total de 509117 Reprezentând un număr de 29.519 persoane certificate din numărul total de 51.069118 Reprezentând un număr de 4.485 persoane de etnie romă din numărul total de 5.230119 Reprezentând un număr de 2.392 persoane cu dizabilităţi din numărul total de 3.846120 Reprezentând un număr de 452 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului din numărul total de 731121 Reprezentând un număr de 2.021 persoane care au fost certificate, din numărul total de 4.921 persoane.122 Reprezentând un număr de 6.919 persoane care au fost certificate, din numărul total de 4.374 persoane.123 Reprezentând un număr de 7.089 persoane care au fost certificate, din numărul total de 14.536 persoane.124 Reprezentând un număr de 8.415 persoane care au fost certificate, din numărul total de 16.476 persoane.


NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE Cumulativ 2007-2014Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE 0DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 165.369Femei 399.410DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 219.882 Liber profesionişti 19.055Numărul total de şomeri, din care: 91.638 Şomeri pe termen lung 45.243Numărul total de persoane inactive, din care: 253.248Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 30.489DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 111.993Vârstnici (55-64) 35.967DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 63.056Imigranţi 161Persoane cu dizabilităţi 44.384Persoane din alte grupuri dezavantajate 228.764DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 256.071Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 132.865Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4) 24.417Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6) 137.627

Numărul total de participanţi la operaţiunile finanţate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 6

NR. PARTICIPANŢILOR LA OPERAŢIUNILE FINANŢATE DIN FSE – cumulativ 2007 - 2014

DMI 6.1 DMI 6.2 DMI 6.3 DMI 6.4

Numărul persoanelor intrate în program 135.690 189.060 238.488 1.541Numărul persoanelor ieşite din program 127.741 184.640 236.559 1.480Numărul persoanelor care continuă participarea la operaţiunile finanţate din FSE

0 0 0 0

DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GENBărbaţi 60.302 88.094 16.167 806Femei 75.388 100.966 222.321 735DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STATUTUL PE PIAŢA MUNCIINumărul total de persoane ocupate, din care: 30.606 45.574 142.185 1.517 Liber profesionişti 3.933 4.310 10.759 53Numărul total de şomeri, din care: 25.540 38.217 27.881 0 Şomeri pe termen lung 13.521 21.726 9.996 0Numărul total de persoane inactive, din care: 79.544 105.269 68.422 13Persoane inactive din educaţie şi formare profesională 10.217 4.614 15.654 4DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂTineri (15-24) 26.152 42.034 43.746 61Vârstnici (55-64) 9.115 9.964 16.719 169DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAŢIEI NAŢIONALEParticipanţi din cadrul minorităţilor 42.506 63.804 13.634 6Imigranţi 11 20 23 107Persoane cu dizabilităţi 13.248 28.546 2.586 4

Persoane din alte grupuri dezavantajate 65.619 65.044 97.909 192DEFALCAREA PARTICIPANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EDUCAŢIONALPersoane cu educaţie primară sau gimnazială (ISCED 1 şi 2) 87.448 108.199 60.398 26Persoane absolvente ale învăţământului secundar superior (ISCED 3) 21.843 39.819 71.038 165Persoane absolvente ale învăţământului post-secundar, non-terţiar (ISCED 4)

3.286 5.499 15.535 97

Persoane absolvente ale învăţământului universitar şi post-universitar (ISCED 5 şi 6)

17.302 28.927 90.145 1.253


Analiza calitativă


Intervențiile privind dezvoltarea economiei sociale (DMI 6.1) au sprijinit înființarea a 96 structuri ale economiei sociale care au creat 537 noi locuri de muncă. De asemenea 2.165 persoane au participat la programele de formare dedicate specialiştilor în domeniul incluziunii sociale, din care 72% și-au îmbunătățit competențele, obținând un certificat. Realizările și rezultatele sunt apropiate de țintele propuse în program sau chiar depășite, existând o cerere ridicată din partea beneficiarilor pentru acest tip de intervenție, conform raportului de evaluare intermediară.

Prin DMI 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii au fost sprijinite peste 10 mii de persoane dependente, țintă realizată în proporție de 85%. Conform raportului de evaluare intermediară, doar 25% din proiectele finanțate au stabilit ținte pentru acest indicator de program.

DMI 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii, împreună cu primele două domenii majore de intervenție, au sprijinit aproape 172 mii persoane vulnerabile să participe la programe de calificare/ recalificare, cifră ce este apropiată de ținta stabilită. Dintre aceste persoane, 30% sunt femei, 36% aparțin minorității naționale rome, 12% sunt persoane cu handicap și 2% sunt tineri care tineri care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului. În ceea ce privește persoanele de etnie romă, raportul de evaluare semnalează faptul că deși unii beneficiari și-au asumat ținte în proiecte acestea nu au putut fi atinse uneori. În toate cele trei cazuri există proiecte fără ținte la acest nivel.

În cadrul DMI 6.4 Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii au fost sprijinite 47 de astfel de inițiative, sub ținta programului.

În concluzie, din cei 14 indicatori aferenți axei prioritare 6 pentru care au fost stabilite ținte în program, 6 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite, 4 au înregistrat valori mult mai mari, iar patru ținte nu sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează:

Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 6; Profilul grupului țintă și nevoile greu adresabile; Stabilirea de ținte la nivel de proiect în acord cu indicatorii de program; Profilul grupului țintă și nevoile greu adresabile; Atractivitatea crescută a unor intervenții; Rezilierea unor contracte de finanțare.


La operaţiunile finanţate în cadrul AP 6, de la lansarea programului și până la finalizarea perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a participat un număr de 564.779persoane, din care 165.369bărbați și 399.410femei.


Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale, este persoana inactivă pe piața forței de muncă (59%), angajatul (23%) sau șomerul (19%), tânăr(ă) (19%) sau de vîrstă medie (74%), cu educație primară sau gimnazială (64%) sau absolvent(ă) a(l) învăţământului secundar superior (16%). Aproape o treime dintre participanți aparțin minorităților naționale, 10 procente sunt persoane cu dizabilități, iar 48% aparțin altor categorii de persoane dezavantajate. Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată o


ameliorare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, și efectele crizei socio-economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii este persoana inactivă (56%), angajată (24%) sau șomeră (20%), tânără (22%) sau de vârstă medie (73%), cu educație primară sau gimnazială (56%) sau absolventă a învăţământului secundar superior (21%). Mai mult de o treime dintre participanți aparțin minorităților naționale, 15% au dizabilități, iar 34% aparțin altor categorii de persoane vulnerabile. Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, și efectele crizei socio-economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii este participantul de gen feminin (93%), ocupat (60%) sau persoană inactivă (29%), tânăr (18%) sau de vârstă medie între 25 și 54 ani (75%), cu o distribuție relativ echilibrată în ceea ce privește nivelul educației. Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu evidențiază evoluția situației acestuia pe piața forței de muncă. Totuși, trebuie avut în vedere natura acestei intervenții și faptul că aceasta poate produce efecte doar indirecte asupra statutului pe piața muncii al participanților, beneficii care pot fi vizibile doar într-o perioadă mai mare de timp.

Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.4 Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii este angajatul (98%), de vârstă medie (85%), absolvent al învăţământului universitar şi post-universitar (81%). Așa cum era de așteptat, dată fiind natura intervenției, prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată schimbări ale situației acestuia pe piața forței de muncă.



Conform datelor înregistrate de organismele intermediare, din totalul de 564.779din grupul ţintă înregistrat pentru perioada raportată, 165.369sunt bărbaţi (aprox. 29%) şi 399.410sunt femei (aprox. 71%).




AP 6 este dedicată incluziunii sociale şi, ca urmare, prevederile art. 10 al Reg. 1081/2006 sunt reflectate în obiectivele proiectelor implementate în cadrul celor 4 DMI:

DMI 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”DMI 6.2 „Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”DMI 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”DMI 6.4 „Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii”




Principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării este asumat orizontal în POSDRU. În cadrul AP 6 sunt implementate activităţi specifice promovării acestui principiu în scopul facilitării accesului şi promovării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv în domenii ocupate în mod tradiţional de bărbaţi.

Concret, aceste principii sunt puse în aplicare printr-o serie de activităţi derulate în cadrul proiectelor aferente AP 6, cum sunt:- informarea şi conştientizarea cetăţenilor cu privire la drepturile lor la nediscriminare şi egalitate de

şanse;- consolidarea motivaţiei pentru participarea la educaţie şi formare profesională a femeilor de etnie

romă;- crearea şi consolidarea unor relaţii de colaborare şi a solidarităţii transnaţionale între femeile rome din

Europa;- identificarea oportunităţilor de implicare a femeilor din mediul rural şi din oraşe mici în iniţierea de

mici afaceri sau proiecte comunitare şi conştientizarea acestora cu privire la aceste oportunităţi;- creşterea oportunităţilor de angajare în rândul femeilor prin identificarea şi testarea de metode

flexibile de acces a femeilor pe piaţa muncii în vederea armonizării vieţii profesionale cu viaţa de familie;

- creşterea încrederii în sine a femeilor care doresc să se integreze/reîntoarcă pe piaţa muncii după perioade de îngrijire a copiilor şi/sau a propriilor familii, prin dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul TIC sau a celor manageriale pentru a stimula activităţile independente;

- crearea unei reţele de centre de sprijin pentru femei; - promovarea reintegrării pe piaţa muncii şi a incluziunii sociale a femeilor victime ale violenţei în

familie şi marginalizării la locul de muncă;- îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor antreprenoriale ale femeilor pentru integrarea şi afirmarea

în antreprenoriat;- sprijinirea femeilor care doresc să se reorienteze profesional;- promovarea culturii sănătăţii prin organizarea de campanii la nivel naţional de promovare a unui stil

de viaţă sănătos: importanţa controalelor medicale regulate, conştientizarea efectelor dăunătoare ale tutunului şi ale alcoolului, importanţa menţinerii unor condiţii de muncă adecvate, fără factori de risc;

- îmbunătăţirea capacitaţii de angajare a femeilor din mediul rural prin creşterea nivelului de pregătire – calificarea/recalificarea a femeilor din mediul rural cu scopul creşterii şanselor acestora la un loc mai bun pe piaţa muncii.

În conformitate cu datele centralizate prin Anexa XXIII, numărul de femei care au beneficiat de sprijin în cadrul operaţiunilor desfăşurate prin AP 6 a fost de 399.410persoane (aprox. 65%).


Până la data de 31 decembrie 2015 au fost raportaţi 161 imigranţi.


înfiinţare de întreprinderi sociale şi susţinerea de cursuri de formare profesională pentru persoanele rome;

facilitarea creării de grupuri locale de lucru, pentru a identifica, planifica şi implementa acţiuni care să conducă la incluziunea socio-economică a romilor;


dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale prin formarea şi angajarea experţilor locali romi;

realizarea şi echiparea structurilor de suport al antreprenoriatului social în comunităţile locale cu o prezenţă semnificativă a persoanelor de etnie roma care practică meseriile tradiţionale;

creşterea gradului de reprezentare a romilor în structurile administraţiei publice locale la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare din Romania, cu scopul de a creşte oportunităţile de angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile;

dezvoltarea durabilă a unei reţele naţionale a experţilor locali pentru romi care să sprijine implementarea măsurilor de incluziune sociala a romilor, în vederea creării unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive;


promovarea capacităţii de angajare în muncă a persoanelor cu handicap, sprijinirea parteneriatelor între toţi factorii de interes cu relevanţă pentru comunitate şi dezvoltarea programelor de formare pentru specialişti implicaţi în domeniul serviciilor sociale;

creşterea gradului de conştientizare al angajatorilor din România privind problematica persoanelor cu boli neurologice rare în domeniul ocupării şi păstrării locului de muncă;

crearea unui sistem educativ-formativ pentru persoanele nevăzătoare şi slab văzătoare adaptat cererii de pe piaţa muncii prin utilizarea TIC;

creşterea oportunităţilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale de dezvoltare a independenţei personale, de menţinere a stării de sănătate, de participare şi integrare socială şi profesională, prin furnizarea de servicii de sprijin şi acompaniere care să permită / favorizeze participarea lor la serviciile de ocupare oferite şi la piaţa muncii;

educarea comunităţilor, autorităţilor publice, a persoanelor cu dizabilităţi şi a membrilor familiilor lor, a angajatorilor şi angajaţilor lor, precum şi a altor actori activi pe piaţa muncii cu privire la abilităţile, drepturile şi beneficiile sociale ale participării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale la comunitate şi pe piaţa muncii.

În conformitate cu datele centralizate prin Anexa XXIII, numărul de persoane cu dizabilităţi care au beneficiat de sprijin în cadrul operaţiunilor desfăşurate prin AP 6 a fost de 44.384, iar 228.764din participanţi aparţin altor categorii de grupuri vulnerabile.

(e) acţiuni inovatoare, inclusiv o prezentare a temelor, a rezultatelor acestor acţiuni, a diseminării şi abordării integrate:

Nu este cazul. (f) acţiuni transnaţionale şi/sau interregionale:

POSDRU promovează implementarea proiectelor în parteneriate transnaţionale prin care se urmăreşte facilitarea schimbului de experienţă cu alte State membre.

În cadrul AP 6 a fost programată implementarea DMI 6.4 „Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă inclusivă a muncii”, ale cărui acţiuni se concentrează pe sprijinirea parteneriatelor cu alte state membre pentru dezvoltarea programelor comune privind promovarea ocupării, a incluziunii sociale, a metodelor pentru combaterea discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii. Prin aceste parteneriate se promovează schimbul de experienţă în ceea ce priveşte adaptarea formării profesionale la noile tehnologii, transferul de expertiză privind incluziunea şi ocuparea şomerilor de lungă durată şi dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.


3.6.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile întreprinse pentru combaterea lor

Implementarea AP 6 se confruntă cu problemele semnalate la secţiunea 2.3; în cadrul secţiunii menţionate sunt precizate şi măsurile întreprinse pentru soluţionare.

3.7. Axa Prioritară 7 – Asistenţă tehnică



Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 TotalNumăr campanii de promovare (TV, radio, presă)

Realizat 0 1 1 1 1 1 1 17 17 17Ţinta 15Baza -

Medie anuală a vizitelor pe website

Realizat 0 26.147 38.184 652.105 248.178 65.314125 101.797126 208.413127 210.000 210.000Ţinta 90.000Baza -

Număr broşuri publicate

Realizat 0 0 2.000 2.080 2.355 4.355 4.355 4.355 4.755 4.755Ţinta 200Baza -

Număr studii, anchete


Număr întâlniri ale Comitetului de Monitorizare


Analiza calitativă


A se vedea capitolul 6.


Nu este cazul.


Nu este cazul.


Nu este cazul.

125 Numărul total de vizite pe site în anul 2012 a fost de 783.771. Numărul de vizitatori diferiţi a fost de 161.905, reprezentând 20,65% din total. 126 Numărul total de vizite pe site în anul 2013 a fost de 1.221.570. Numărul de vizitatori unici a fost de 117.170, reprezentând 9,59% din total. 127 Numărul total de vizite pe site în anul 2014 a fost de 2.500.966. Numărul de vizitatori unici a fost de 203.734, reprezentând 20,23% din total.


3.7.2. Probleme semnificative întâmpinate şi măsurile luate pentru combaterea lor

A se vedea capitolul 6.


4. Programe FSE: coerenţă şi concentrare

Contribuţia FSE la implementarea orientărilor şi recomandărilor din Strategia Europeană pentru Ocupare

Intervenţiile FSE planificate prin Strategia CSNR şi a POSDRU au fost orientate cu precădere către priorităţile majore ale Strategiei Europene pentru Ocupare, urmărindu-se atragerea şi menţinerea cât mai multor persoane pe piaţa muncii, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, adaptarea sistemelor de educaţie şi formare profesională la noile cerinţe de competenţe. Prin proiectele implementate au fost realizate rezultate relativ semnificative în cadrul acestor priorităţi, după cum urmează:

o Atragerea şi menţinerea cât mai multor persoane pe piaţa muncii, creşterea ofertei de ocupare şi modernizarea sistemelor de protecţie socială. Au fost sprijiniţi 260.601 tineri în vederea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, 83.575 persoane au fost formate în domeniul iniţierii unei afaceri, au fost realizate 290 de analize şi prognoze privind piaţa muncii, 143.787 şomeri pe termen lung au fost incluşi în programe integrate pentru a le creşte şansele de a găsi un loc de muncă, iar 235.960 de persoane din mediul rural, în principal ocupate în agricultura de subzistenţă, au participat în programe integrate care să îi ajute să găsească un loc de muncă în domenii non-agricole. Totodată, prin înfiinţarea a 1.696 de întreprinderi sociale se asigură o alternativă de ocupare pentru grupurile vulnerabile, iar programele de formare, consiliere şi îndrumare au sprijinit 125.442 persoane din grupurile vulnerabile pentru participarea la programe de calificare/recalificare.

o Îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor 168.444 angajaţi au fost formaţi în vederea calificării/recalificării profesionale, 49.058 persoane au fost integrate în programe pentru managementul şi organizarea muncii, iar 169.745 angajaţi au fost incluşi în programe pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, pentru a face faţă noilor provocări din mediul economic.

o Creşterea investiţiilor în capitalul uman printr-o mai bună educaţie şi formare profesională. Investiţiile în cadrul AP 1 a POSDRU au sprijinit 40.837 de unităţi şcolare pentru implementarea unor metodologii, instrumente şi proceduri în vederea creşterii calităţii produsului educaţional oferit şi 1.617 universităţi pentru îmbunătăţirea calităţii în învăţământul superior. De asemenea, au fost actualizate sau dezvoltate 142 calificări pentru FPC, pentru a răspunde noilor tendinţe structurale de pe piaţa muncii.

Contribuţia FSE la obiectivele relevante şi la ţintele stabilite prin Rapoartele Naţionale Strategice privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială şi prin alte priorităţi şi obiective strategice în domeniul educaţiei şi formării profesionale

Prin intermediul POSDRU, Fondul Social European a contribuit substanţial la îndeplinirea obiectivelor prioritare pentru România stabilite prin Planul Naţional de Acţiune în domeniul Incluziunii Sociale din cadrul Raportului Naţional Strategic privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială (2008-2010) şi în perioada ulterioară anului 2010 (proiectele au fost contractate în perioada 2008 – 2010, dar rezultatele raportate până la 31 decembrie 2014).

Pentru realizarea Obiectivului 1 – „Creşterea generală a standardului de viaţă al populaţiei şi stimularea câştigurilor obţinute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea politicilor incluzive” prin POSDRU sunt finanţate măsuri care sprijină facilitarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii (prin programe de ucenicie, consiliere şi orientare profesională, parteneriate între şcoli/universităţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri), măsurile active de ocupare pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor, inclusiv şomeri tineri şi cei pe termen lung, a


persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă sau a persoanelor inactive, precum şi măsuri care sprijină grupurile vulnerabile în vederea participării la piaţa muncii (prin dezvoltarea serviciilor sociale, promovarea economiei sociale, programe de formare sau programe de cooperare în vederea ocupării).

Până la 31 decembrie 2015 au fost susţinuţi 735.207 şomeri, din care 265.664 şomeri de lungă durată, 270.927 persoane aparţinând minorităţilor naţionale, 1.236 imigranţi, 56.245 persoane cu dizabilităţi şi 1.051.978 persoane aparţinând altor categorii de grupuri vulnerabile.

Obiectivul 3 – „Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei Roma” este urmărit orizontal la nivelul POSDRU. Populaţia romă reprezintă fie un grup ţintă căruia i se adresează direct anumite intervenţii, fie o componentă a grupurilor vulnerabile vizate de un număr mare de domenii de intervenţie din cadrul POS DRU. Proiectele sunt orientate atât spre îmbunătăţirea accesului la educaţie iniţială, cât şi spre creşterea accesului pe piaţa muncii, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rome. Importanţa abordării situaţiei romilor este demonstrată prin proiectele iniţiate atât de organizaţiile neguvernamentale, cât şi de instituţii publice – MECS, ANR, autorităţi locale.

O analiză mai aprofundată cu privire la participarea în proiecte finanţate din FSE pe POSDRU se găseşte la secţiunea 2.1.4 – Participarea pe grupuri ţintă.


5. Programe FEDR/Fond de coeziune: proiecte majore Nu este cazul.


6. Asistenţă tehnică

Utilizarea asistenţei tehnice

Asistența tehnică este utilizată pentru optimizarea implementării POSDRU, prin intermediul celor două domenii de intervenție ale AP 7:

DMI 7.1 – Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POSDRU DMI 7.2 – Sprijin pentru promovarea și comunicarea POSDRU

Pe tot parcursul execițiului financiar 207-2013, în cadrul Axei 7 ”Asistență Tehnică” pe întreaga a fost contractat un număr de 233 proiecte, din care 216 proiecte în cadrul DMI 7.1 și 17 proiecte în cadrul DMI 7.2.

1.Distribuția proiectelor de AT din perspectiva beneficiarului:

118 proiecte în cadrul cărora beneficiar a fost AMPOSDRU (103 – DMI 7.1, respetiv 15 – DMI 7.2)

115 proiecte în cadrul cărora beneficiar au fost cele 11 Organisme Intemediare (111- DMI 7.1 și 4 – DMI 7.2).

Procedural în derularea acestui tip de proiecte au existate două etape: etapa în care proiecte de AT au fost gestionate de AMPOSDRU/DG PCU și pentru care erau

încheiate contracte de finanțare cu Organismele Intermediare POSDRU; etapa în care proiecte de AT au fost gestionate direct de către OI POSDRU, care era responsabil de

derulare a procedurii de achiziție publică și ulterior de încheiarea de contracte de prestări servicii.

2.Distribuția proiectelor de AT din perspectiva tematici, a nevoii identificate și a beneficiarului

2.1 DMI 7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POSDRU

Proiecte de AT gestionate la nivelul AMPOSDRU

Implementare Managementul sistemului Actionweb, SMIS și SIM POSDRU (4 proiecte de AT) Lansarea și evaluarea și selecția cererilor de finanțare/proiecte AT (4 proiecte de AT) Sprijin pentru contractare (1 proiect de AT Verificare funcții delegate (1 proiect de AT) Elaborarea noii metodologii de eșantionare a AMPOSDRU și OIPOSDRU (1 proiect de AT) Redactarea ordonanțărilor de plată pentru cererile de rambursare (3 proiecte de AT) Îmbunătățirea capacității beneficiarilor de a implementa operațiuni cofinanțate prin axele prioritare

1-6 ale POSDRU 2007-2013 (1 proiect de AT) Sesiuni informative pentru potențiali beneficiari (1 proiect de AT).

Evaluare - Evaluare intermediară POSDRU (2 proiecte de AT)

Management general Consultanță și expertiză tehnică punctuală în vederea accelerării ratei de absorbție a fondurilor (1

proiect de AT) Implementarea Planului de măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate la nivelul POSDRU

(1 proiect de AT)


Dezvoltarea de proceduri de management și coordonare a contractelor de AT/Revizuirea și îmbunătățirea manualului procedurilor operaționale pentru managementul și implementarea POSDRU/ Analize privind stadiul de implementare al POSDRU/Analize socio-economice pentru principalii indicatori în domeniul ocupării, educației și formării profesionale, incluziunea socială/suport pentru aplicarea legislației, regulamentelor și directivelor europene în domeniu/Sprijin economico-financiar/platformă comună web pentru AM și OI/Aplicarea unitară a metodologiilor și procedurilor de lucru/ Diseminarea bunelor practici (1 proiect de AT)

Studii, strategii naționale: studiu privind politicile de sprijinire a populației roma (Banca Mondială 1)/Consolidarea sistemelor de risc ale POSDRU (Banca Mondială 2)/Strategia Națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei (Banca Mondială 3)/ Strategie Națională privind vârstnicii și îmbătrânirea activă (Banca Mondială 4) (1 proiect de AT)

Organizarea reuniunilor POSDRU/Întâlniri anuale cu CE (15 proiecte de AT) Consultanță și expertiză tehnică punctuală în vederea elaborării Documentațiilor de atribuire și a

Notelor justificative aferente proiectelor de asistență tehnică destinate AMPOSDRU/OIPOSDRU (1 proiect de AT).

Administrativ Arhivarea fizică și electronică a documentelor pentru AM POSDRU si OI POSDRU (1 proiect de

AT) Închiriere imobil (1 proiect de AT) Alte tipuri de servicii pentru activitățile desfășurate de AMPOSDRU (1 proiect de AT) Achiziție de echipamente TIC (hard+soft)/telefonie/contabilitate (5 proiecte de AT) Achiziție autoturisme (1 proiect de AT) Achiziție mobilier (5 proiecte de AT) Achiziție echipamente, materiale consumabile (10 proiecte de AT). Activități secretariat/administrativ (1 proiect de AT).

Proiecte de AT gestionate la nivelul OI

Implementare Misiuni de verificare (toate cele 11 OI POSDRU) Verificare cereri de rambursare/introducere date în SMIS (5 OI POSDRU) Sprijin pentru activitățile de contractare a proiectelor (6 OI POSDRU) Strategii naționale: Elaborarea cadrului strategic național în vederea reducerii părăsirii timpurii a

școlii (Banca Mondială)/ Elaborarea Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar din România (Banca Mondială)/ Elaborarea Strategiei Naționale pentru învățarea pe tot parcursul vieții (Banca Mondială) (1 proiect de AT)

Administrativ Servicii de cazare și transport necesare îndeplinirii activităților specifice OI POSDRU (7 OI

POSDRU) Servicii de telefonie mobilă și transmisie de date (1 OI POSDRU) Sprijin pentru arhivarea fizică și electronică a documentelor (2 OI POSDRU) Închiriere sediu necesar funcționării OI POSDRU (toate cele 11 OI POSDRU) Utilități și servicii necesare funcționării OI POSDRU (6 OI POSDRU); Servicii de curățenie birouri sediu de desfășurare a activității (1 OI POSDRU) Achiziție mobilier (7 OI POSDRU) Achiziție obiecte de inventar, materiale, furnituri de birou, consumabile (6 OI POSDRU) Achiziție autoturism necesar îndeplinirii sarcinilor OI POSDRU (7 OI POSDRU) Finanțarea cheltuielilor cu salariile personalului implicat în gestionarea fondurilor structurale

(toate cele 11 OI POSDRU).


2.2 DMI 7.2 – Sprijin pentru promovarea și comunicarea POSDRUProiecte de AT gestionate la nivelul AMPOSDRU

Campanie națională de informare publică privind POSDRU (1 proiect de AT) Conexiune internet/schimb date (7 proiecte de AT) Conferințe privind implementarea/promovarea POSDRU (3 proiecte de AT) Produse de informare și publicitate (2 proiecte de AT) Activități de informare și publicitate prevăzute în Planul de comunicare (1 proiect de AT) Servicii de informare de tip help-desk 1 proiect de AT).

Proiecte de AT gestionate la nivelul OI Achiziția de cărți, abonamente, și reviste de specialitate (1 OI POSDRU) Creșterea gradului de promovare a POSDRU (1 OI POSDRU) Servicii de tip help desk pentru sprijinirea activității de informare a beneficiarilor și a potențialilor

beneficiari (1 OI POSDRU).

3. Informații financiareValoarea totală a alocării, conform DCI versiunea aprobată în august 2016, a fost de 163.610.556 Euro, respectiv 728.148.779,48 lei 128,din care:

122.707.919 Euro, respectiv 546.111.593,51 lei, reprezentând contribuția financiară nerambursabilă UE;

40.902.637 Euro, respectiv 182.037.185,97 lei, reprezentând contribuția națională de la bugetul de stat.

Din punct de vedere al alocării financiare pe cele 2 domenii majore de intervenție situația se prezintă astfel:

98.166.335 Euro, respectiv 436.889.273,92 lei în cadrul DMI 7.1, din care 73.624.752 Euro, respectiv 327.666.958,78 lei, reprezentând contribuția financiară nerambursabilă UE și 24.541.583 Euro, respectiv 109.222.315,14 lei, reprezentând contribuția națională de la bugetul de stat;

65.444.221 Euro, respectiv 291.259.505,56 lei, în cadrul DMI 7.2, din care 49.083.167 Euro, respectiv 218.444.634,73 lei, reprezentând contribuția financiară nerambursabilă UE și 16.361.054 Euro, respectiv 72.814.870,83 lei, reprezentând contribuția națională de la bugetul de stat.

Contracte anulate/revocateValoarea proiectelor anulate/revocate a fost de 1.178.993,84 lei, din care:

1 proiect anulat în sumă de 135.532 lei al cărui beneficiar a fost AMPOSDRU; 5 proiecte revocate în sumă de 1.043.461,84 lei al căror beneficiar au fost OI POSDRU (1 proiect

OIR Sud Est; 3 proiecte OIR Sud Muntenia; 1 proiect OIR Vest). Contracte finalizate: 227 din care 115 AMPOSDRU și 112 OI POSDRU. Valoarea totală a contractelor finalizate (EU+BS) a fost de 292.481.908,60 lei, cu un grad de

contractare față de alocarea totală de 40,17 %, din care: 284.286.270.00 lei DMI 7.1 (97,20 %), cu un grad de contractare față de alocarea pe DMI 7.1 de

51,66 %; 8.195.638,60 lei DMI 7.2 (2,80 %), cu un grad de contractare față de alocarea pe DMI 7.2 de 4,50

%.

Sintetic, gradul de contractare este prezentat în tabelul de mai jos:DM I Alocare FSE+ BS (lei) Valoare contracte (FSE+BS) % din alocare7.1. 546.111.593,51 284.286.270,00 52,06 %7.2. 182.037.185,97 8.195.638,60 4,50 %Total 728.148.779,48 292.481.906,60 40,17 %

Sume solicitate la rambursare de la Comisia Europeană

128 S-a utilizat cursul inforeuro corespunzător lunii septembrie 2016 de 4,4505 lei/Euro157


Au fost verificate și validate un număr de 445 cereri de rambursare, din care 410 cereri de rambursare în cadrul DMI 7.1. și 35 cereri de rambursare în cadrul DMI 7.2.

Valoarea totală eligibilă a cererilor de rambursare a fost de 206.436.324,61 lei, din care 154.827.244,01 lei reprezintă contribuția financiară nerambursabilă de la Comisia Europeană.

Pe domenii majore de intervenție, situația cererilor de rambursare se prezintă astfel:

DMI 7.1 – Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POSDRU 199.602.769,45 lei valoare eligibilă, din care 149.702.077,58 lei reprezintă contribuția financiară

nerambursabilă de la Comisia Europeană; DMI 7.2 – Sprijin pentru promovarea și comunicarea POSDRU 6.833.555,16 lei valoare eligibilă, din care 5.125.166,43 lei reprezintă contribuția financiară

nerambursabilă de la Comisia Europeană;

Sintetic, situația valorii sumelor solicitate la rambursate din FSE, raportat la valoarea alocării (FSE) și valoarea contractată (FSE) este prezentată în tabelul de mai jos:

DMI Alocare Valoare contractată

% Alocare

Valoare solicitată la rambursare

% Rambursare/

Alocare

% Rambursare/

Valoare contractată

7.1. 327,666,958.78 213,214,702.50 65.07 149,702,077.58 45.69 70.21

7.2. 218,444,634.73 6,146,728.95 2.81 5,125,166.43 2.35 83.38

Total 546,111,593.51 219,361,431.45 40.17 154,827,244.01 28.35 70.58

4. Concluzii: Sprijinul acordat AMPOSDRU/DG PCU și OI POSDRU prin proiectele de asistență tehnică au

satisfăcut parțial nevoile la nivelul celor 2 categorii de beneficiari, AMPOSDRU/DG PCU, respectiv OI POSDRU în raport cu necesitățile reale de sprijin prin intermediul asistenței tehnice;

Utilizarea asistenței tehnice a fost scăzută în raport cu resursele disponibile din alocarea financiară 2007-2013;

Începând cu anul 2013, utilizarea AT pentru sprijinirea implementării POSDRU s-a îmbunătăţit, în special prin accesul direct al OI POSDRU la resursele financiare ale Axei 7 Asistență Tehnică;

Începând cu luna martie 2014, AMPOSDRU a trecut în subordinea Ministerului Fondurilor Europene și la sfârșitul anului 2014 au fost luate o serie de măsuri care au privit creșterea gradului de absorbție a fondurilor alocate axei de asistență tehnică însă acestea nu au contribuit în mod mai substanțial la realizarea acestui obiectiv;

Cu toate că a existat un Plan de acțiune privind asistența tehnică pentru perioada de implementare 2011-2015, lipsa unei strategii de utilizare a asistenței tehnice, desele schimbări în managementul și conducerea AMPOSDRU, fluctuația mare de personal și procedurile de lucru greoaie au fost printre factorii care au influențat realizarea unui grad mai mare de absorbție a fondurilor alocate;

De asemenea, s-au înregistrat întârzieri și dificultăți în derularea și finalizarea procedurilor de achiziție publică aferente unor proiecte cu impact asupra activității AMPOSDRU; astfel în anul 2015 nu s-a nu s-a finalizat contractarea a 2 proiecte care vizau: consolidarea capacității DG PCU şi OI/OIR POSDRU pentru realizarea vizitelor de verificare la fața locului (vizite la faţa locului, monitorizare, ex-post) și verificarea administrativă a 4464 cereri de rambursare/cereri de plată depuse de către beneficiarii POSDRU;

Prin delegarea unor ofițeri de verificare de la OIR POSDRU la nivelul DG PCU/AMPOSDRU, s-a reușit finalizarea, în luna septembrie 2016, a verificării cererilor de rambursare restante și declararea acestora la Comisia Europeană;


Dacă per ansamblu, sprijinirea implementării POSDRU a fost relativ bine reprezentată, activitățile de promovare, comunicare, informare și publicitate privind POSDRU au fost extrem de reduse atât prin numărul mic de contracte cât și prin valoarea scăzută a acestora, atât la nivelul AMPOSDRU cât și al Organismelor Intermediare.


7. Informare şi publicitate

În etapa de început a implementării POSDRU, activitatea de informare și publicitate a fost centrată în jurul preocupării AMPOSDRU de a dezvolta și implementa instrumente care să asigure informare publicului larg cu privire la oportunitățile de finanțare POSDRU, astfel încât principale acțiuni intreprinse în acest domeniu au cuprins: seminarii de informare a reprezentanților mass-media, sesiuni regionale de pregătire a promotorilor de proiecte, seminarii de instruire pentru beneficiarii POSDRU.

Începând cu anul 2010, acţiunile de informare şi publicitate derulate pe parcursul implementării POSDRU au fost realizate prin intermediul proiectelor de asistență tehnică și desfășurate în conformitate cu Planului de Comunicare pentru POSDRU 2007-2013, document modificat și aprobat anual.Una dintre temele/preocupările permanente ale Planului anual de comunicare este reprezentată de Sprijinirea beneficiarilor POSDRU prin intermediul Biroului de Helpdesk.

Biroul de sprijin a asigurat măsuri de suport pentru beneficiari și potențiali beneficiari privind implementarea proiectelor. Aceste măsuri s-au acordat în toate etapele ciclului de proiect şi de asemenea, au asigurat și sprijin beneficiarilor în ceea ce priveşte modul de aplicare a regulilor de identitate vizuală, în acord cu prevederile Manualului de Identitate Vizuală pentru POSDRU 2007-2013.Prin structurile de help-desk, pe parcursul implementării POSDRU, AM POSDRU şi OI POSDRU au procesat în medie 9.000 de solictări pe an (doar la nivelul AMPOSDRU 2014- 8.900 de solicitări, 2015 -8.000 de solicitări) transmise telefonic, prin e-mail sau adrese pe suport de hartie), insemnand: clarificari legate de documentele publicate spre consultare pe web-site-urile AM/OI POSDRU (ghiduri ale solicitantului - conditii genrale si specifice, criterii propuse a fi utilizate in procesul de evaluare si selectie, instructiuni etc), raspunsuri cu privire la prevederile Manualului de Identitate Vizuala (avizarea materialelor publicitare/promotionale etc) precum si clarificari aduse intrebarilor specifice legate de problemele intampinate de catre beneficiari pe parcursul implementarii proiectelor finantate din FSE prin POSDRU 2007-2013."

O distribuție orientativă arată că la nivelul OI POSDRU pe întreaga durată de implementare (2007-2013) au fost procesate în medie 5.188 de solicitări (ex. OIR Vest – 7.100 de solicitări procesate în perioada 2007-2013, OIR Sud Muntenia – 6.349 de solicitări procesate în perioada 2007-2013, OIR Centru – 5690 de solicitări procesate în perioada 2007-2013).

Anterior primei externalizări realizate în anul 2012, activitatea de helpdesk din cadrul AMPOSDRU a fost asigurată de personalul propriu, respectiv de către un ofiţer de informare şi publicitate. AMPOSDRU a asigurat funcţionarea unui birou de asistenţă pentru beneficiarii proiectelor finanţate din POSDRU cu responsabilitatea 1) informării beneficiarilor cu privire la aplicarea procedurilor de implementare a proiectelor prevăzute în Manualul Beneficiarului, instrucţiuni, ordine și 2) livrării unor răspunsuri la cererile beneficiarilor şi trimiterea comunicărilor oficiale către beneficiari (adrese oficiale, e-mail-uri, acte adiţionale şi contracte, inclusiv răspunsuri telefonic).

Lansarea oficială în data de 17 aprilie 2015, a noului program operațional pentru exercițiul financiar 2014-2020 a generat o creștere a numărului de solicitări din partea potențialilor beneficiari privind condițiile de finanțare, beneficiari eligibili, calendarul lansărilor.

WebsiteÎn perioada raportată, website-ul www.fseromania.ro, devenit ulterior www.fonduri-ue.ro/posdru a fost actualizat periodic cu informaţii ce au fost puse la dispoziţia utilizatorilor de către AMPOSDRU în vederea creşterii gradului de informare şi conştientizare a beneficiarilor de finanţare/potenţiali beneficiari şi a publicului larg.


http://www.fseromania.ro/

În medie, pe toata perioada de implementare, la nivelul AMPOSDRU au fost publicate pe website un număr de aproximativ 70 de comunicate pe an, care au vizat relaţia cu beneficiarii POSDRU, dar şi cu publicul larg (decizii, clarificări la decizii, informări, liste pe diferite situaţii, instrucţiuni, lansarile de propuneri de proiecte, etc.).

1. Indicatori de realizare imediată: a. Nr. de pagini publicate pe internet: 118

2. Indicatori de rezultat: a. Nr. de vizionări a paginilor de internet: 2.500.966 b. Nr. de utilizatori unici : 203.734

La nivelul OI POSDRU valoarea medie a postărilor pe site-urile locale, pe întreaga perioadă de programare este de 764 de postările locale (ex. OIR Vest – 1.821 de postări pe întreaga perioadă de programare, OIR Sud Est – 580 de postări pe întreaga perioadă de programare, OIR Centru 648 de postări pe întrega perioadă de programare)

Evenimente „faţă în faţă”

Participarea la evenimente şi organizarea de expoziţii pentru a informa despre POSDRU şi pentru a disemina materiale informative

Seminarii de Informare şi Formare

Din perspectiva teritorialității proiectelor (implementarea la nivel regional) și a nevoii de informare și comunicarea a oportunităților de finanțare, organizarea și/sau participarea la evenimente ”față în față” a reprezentat o modalitate de informare și publicitate monitorizată în special la nivelul OI POSDRU.

Distribuție orientativă a acestui tip de comunicare la nivelul OIR pe întreaga perioadă de implemenatre surprinde un număr mediu de 190 de evenimente organizate pentru a informa despre POSDRU, la care au participa în medie 2.100 de persoane. (cele mai multe evenimente au fost organizate în regiunea Sud Muntenia - 446 evenimente la care au participat 2.703 de persoane, în timp ce cele mai puține evenimente au fost organzate în regiunea Nord Est – 9 evenimente la care au participat 532 de persoane).

Organizarea întâlnirii anuale a Autoritãţilor de Management pentru Fondul Social European cu serviciile specializate ale Comisiei Europene

Pe întreaga perioadă de implementare, întâlnirile anuale ale Autoritãţilor de Management pentru Fondul Social European au fost organizate în colaborare cu serviciile specializate ale Comisie Europene și au reprezentat evenimente la care AMPOSDRU a participat la nivel de ministru și director general al autorității de management.Complementar acestui eveniment, anual până în anul 2013 inclusiv, AMPOSDRU a organizat Conferința anuală POSDRU – principalul instrument pentru formare, ocupare și incluziune socială din România, eveniment care avea ca obiect comunicarea rezultatelor atinse în implementarea POSDRU, însoțită de o analiză a provocărilor majore identificate în raport cu etape de implemenatre POSDRU, precm și nevoile de infromare ale beneficiarilor, potențialilor beneficiari și ale opiniei publice.

Caravane informative care traversează teritoriul naţional pentru a ajunge la cele mai puţin informate şi mai izolate grupuri ţintă.


Pentru a asigura diseminarea informațiilor privind Fondul Social European şi programele finanțate prin acest fond (POS DRU şi PO DCA) AMPOSDRU în parteneriat cu OIR a organizat în anul 2007 un eveniment național de promovare ( Conferința de lansare a FSE - „Investeşte în oameni: rolul Fondului Social European în Dezvoltarea Resurselor Umane” ) și 8 evenimente regionale succesive de informare care au asigurat transferul informațiilor privind oportunitățile de finanțare FSE-POSDRU la nivel local.

În perioada de implementare propriu-zisă a programului a fost realizată, respectiv în 2011, AMPOSDRU a organizat la nivel central și regional (în patru orașe ale României) o caravană (“Caravana fondurilor europene 2011. Cum vor schimba fondurile europene Romania”) a cărui scop a constat în creșterea gradului de informare și conștientizare a grupului țintă privind POSDRU.

Etapa finală de implementare POSDRU a fost marcată prin organizarea de către AMPOSDRU, în 2015 a unei sesiune de dialog cu tema “POS DRU 2007-2013 la final: rezultate şi lecţii învăţate”, eveniment la care au participat reprezentanţi ai Autorității de Management, ai Organismului Intermediar Regional și ai actorilor relevanți pentru Fondul Social European (FSE). Pe agenda sesiunii au fost cuprinse următoarele subiectele:

Finalizarea proiectelor co-finanțate prin intermediul POS DRU 2007-2013: cerințe specifice, cererea de rambursare, responsabilitățile beneficiarilor, etc.

Contribuția POS DRU 2007-2013 la dezvoltarea resurselor umane la nivelul regiunii București-Ilfov;

Proiecte implementate cu succes în regiune; Lecții învățate din accesarea și implementarea proiectelor POS DRU care pot fi utilizate pentru

viitoarele proiecte co-finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Comitete consultative.

Începând din anul 2009, AMPOSDRU a sprijin organizarea de întâlniri de lucru membrilor Pactelor Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială, organizații parteneriale care au oferit sprijin in organizarea tuturor actiunilor AM POSDRU in teritoriu cu preponderenta in sustinerea actiunilor sectoriale (ocuparea fortei de munca, incluziune sociala).

Scopul declarat al acestor comitete a fost de a sprijini AMPOSDRU în procesul permanent de îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte depuse în cadrul POSDRU. În acest sens, pentru a întăririi capacității Secretariatelor Tehnice Permanente ale Pactelor Regionale pentru Ocuparea Forței de Muncǎ şi Incluziune Socialǎ (STP) de a promova calitatea în implementarea POSDRU, începând din 2010 AMPOSDRU a organizat sesiuni de instruire a membrilor secretariatelor prin care s-a urmărit: 1) creşterea nivelului de conştientizare privind cadrul de politici strategice la nivel european şi național pe parcursul viitoarei perioade de programare; 2) consolidarea capacității Pactelor şi a parteneriatelor de a solicita finanțare pentru proiecte în cadrul POSDRU; 3) continuarea dezvoltării abilitǎților şi competențelor tehnice şi sociale necesare pentru sprijinirea structurilor de conducere a parteneriatelor; 4) promovarea și continuarea sprijinirii STP-urilor prin intermediul instruirii oferite de experții proveniți din parteneriatele cu mai multă experiență, ca instrument de schimb de experiențǎ şi de învǎțare reciprocǎ.

Începând cu anul 2012, comitetului Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială şi servicii sociale a fost implicat în procesul de realizarea a analizelor socio-economice pentru fundamentarea perioade de programare 2014-2020 și validarea variantelor finale ale analizelor socio-economice, analize care au stat la baza elaborării Acordului de Parteneriat dintre Romania si UE pentru folosirea fondurilor structurale si de coeziune in perioada 2014 – 2020.

Reţele.162


AMPOSDRU nu a dezvoltat un sistem de comunicare online, în timp real, cu beneficiarii şi publicul larg,

Campanii publicitare.

Campaniile publicitare organizate AMPOSDDRU și/sau OIR, la nivel central sau local au reflectat particularitățile etapei de implementare a programului operațional, respectiv: în perioada 2007-2009 au predominat campaniile destinate creşterii gradului de conştientizare privind oportunitățile de finanțare prin POSDRU; în perioada 2010-2012 campanii au menținut obiectivul privind creșterea gradului de conştientizare a grupului, dar au fost adăugate elemente prinvind creșterea interesului față de POSDRU prin promovarea obiectivelor și operațiunilor POSDRU, inclusiv prin multimedia de tip off-line.

Perioada cuprinsă între 2013-2015 a fost caracterizată de lipsa campaniilor publicitare.

Emisiuni radio şi TV.

Emisiunile radio și TV reprezintă un instrument de comunicare puțin uzitat de AMPOSDRU, astfel încât singurele participări ale reprezentanților AMPOSDRU la emisiuni radio și TV au fost înregistrate în anul 2009 în cadrul campaniilor de informare și publicitate pentru promovarea POSDRU și 2011.AMPOSDRU a oferit suport tehnic prin furnizarea de informații privind implementarea POSDRU ori de câte ori acestea au fost solicitate în vederea participării la emisiuni radio sau TV sau prin biroul de presa al MFE pentru a fi puse la dispoziția unor corespondenți de presă.

Relaţii media.

A devenit a prioritare pentru AMPOSDRU începând din anul 2008 și a fost consolidată instituțional în primul semestru al anului 2012, an în carea a fost elaborată Strategia de comunicare cu mass-media, document care trasează liniile generale în ceea ce priveşte comunicarea cu presa.

Publicaţii.

Utilizarea publicațiilor ca instrument de informare și publicitate a reprezentat o practică ce a caracterizatetapa de început al implemntării POSDRU (2009-2010), etapă în care au fost elaborate a serie de materiale informative de tipul pliante, broșuri care au cuprins informații cu caracte general (informatii privind fondurile structurale şi FSE, programele operaționale finanțate din FSE, axele prioritare şi domeniile majore de intervenție ale POSDRU, beneficiarii POSDRU, Organismele Intermediare pentru POSDRU şi datele de contact ale AMPOSDRU şi ale Organismelor Intermediare pentru POS DRU), precum și materiale cu conținut tehnic (informații privind schemele de ajutor de stat şi de minimis, condițiile de eligibilitate ale solicitantului/partenerului, activități/cheltuieli eligibile , s.a.). În anul 2011 și 2012 au fost tipărite broşuri de informare cu privire exemplele de bune practici şi de succes privind proiectele finanțate din POSDRU dar și exemple de bune practici şi de succes la nivel regional şi din alte State Membre privind implementarea de proiecte FSE în parteneriat.

Ca practică, aceste materiale erau distribuite în cadrul evenimentelor aorganizate de AMPOSDRU și/sauOI POSDRU.

Perioada cuprinsă între 2013-2015 a fost caracterizată de lipsa materialor informative.

Multimedia de tip off-line.


Pe parcursul implementării POSDRU, AMPOSDRU a dezvoltat printr-un proiect de asistență tehnică un filmul de informare şi promovare a obiectivelor şi operațiunilor POSDRU 2007-2013 în rândul grupurilor țintă” care a fost multiplicat, distribuit şi utilizat în cadrul sesiunilor de lucru cu grupurile țintă.

Materiale promoţionale.

Materiale promționale distribuite de AMPOSDRU pe parcursul perioadei de implemenatre sunt: pixuri,caiete, mape care conțin documente de informare, bannere, postere au fost produse şi personalizate cuelementele de identitate vizuală ale POSDRU.

Concluzie:Conștientă de importanța activității de informare și publicitate în implementarea cu succes a programuluioperațional, AMPOSDRU, fără o strategie de comunicare constantă și consecventă, a reușit furnizarea unei varietăți de instrumente de comunicare care, fiecare prin proprietățile ei au acoperit în parte și secvențial (perioade discontinue de timp) nevoile de informare și publicitate ale benficiarilor, potențialilorbeneficiarișipublicului larg. O vulnerabilita recunoscută în relația cu potențiali beneficiari este reprezentată de gradul scăzut de utilizare a fondurilor alocate la nivelul Axei Prioritare 7, DMI 7.2 ”Sprijin pentru promovarea și comunicarea POSDRU”, AMPOSDRU a utilizat pe întreaga perioadă de programare doar 2,81% din alocarea UE pentru acest obiectiv.


identificare - fundamental rightsfundamentalrights.eu/.../2016/12/proiect-rfi-posdru.docx · web...

Documents