Raport asupra credinței V. Messori în colocviu cu J. Ratzinger

1. Adevărul NU POATE fi creat ca rezultat al votărilor (o afirmație ori e A, ori F!). Adevărul poate fi găsit, dar nu produs.

2. Există un pericol pentru cateheza actuală: „cateheza fărămițată” – încercarea de a face adevărurile „interesante”( sau mai aproape de sensibilitatea contemporană) d.p.d.v. uman (conform culturii momentului). Este necesară o formare globală pentru credință, nu reflecții și idei din experiențe antropologice parțiale, subiective!

3. Astăzi, creștinul trebuie să fie conștient că face parte dintr-o minoritate și că e în contrast cu ceea ce pare bun, clar, logic pentru „spiritul lumii”. Necesitatea recuperării capacității de a se opune! Un teolog (chiar și creștin) care nu iubește arta, poezia, muzica, natura, poate să fie periculos!!

4. Astăzi există o cultură care ne scoate nevinovați, o cultură care tinde să le sustragă oamenilor simțul păcatului.

Credința – din Esența credinței – J. Ratzinger

„Astăzi, fiecare trăieşte în lumea sa: sunt insule de gândire, de sentiment, care nu se unesc. Marea problemă specifică epocii noastre, în care fiecare, voind să aibă propria viaţă pentru sine, o pierde pentru că se izolează şi-l izolează şi pe celălalt de el, este de a regăsi comuni-unea profundă care, în cele din urmă, nu poate veni decât dintr-un fond comun tuturor sufletelor, din prezenţa divină ce ne uneşte pe toţi. Tineretul se simte expus unor noi orizonturi care n-au fost transmise de generaţia precedentă, căci lipseşte continuitatea viziunii lumii. De ce? Răspunsul se află în faptul că vedem schimbarea în propria noastră lume şi nu trăim suficient elementul ce ne uneşte pe toţi: o credinţă trăită în profunzime”.