reUlntei0 cutt

coRgr or prRrnA

EVGHENIA KIRONAKI

nRnoutru oRToDoxE

n injelept spu-nea oarecand

ca ,,cel ce nu-gl cunosctrecutul, nu-si merit;.viitorul". De aceea nebucurim de initiativapirintelui ieromonahHrisostom Filipescu dea aduce in fata celor cedoresc si" cunoascS., atitcAt au dorit acest lucrucei ce sunt zugrivili inaceste medalioane du-hovnicesti, nevoinga gilupta duhovniceasci aunor vietuitori ai mA-nS.stirii noastre.

Totodati mi bu-cur c5., prin mila luiDumnezeu, mi aflu gieu vietuitor in aceastimi.nistire, care a a\Ltto cumintenie aparte,neiesind ostentativ inevidengi, cu toate ciistoria dovedegte ci aavut gi are multe lu-cruri Ei lucriri cu carear putea si stea in fagalumii, nemaivorbind desfingenia pe care au do-bindit-o mulgi dintrecei ce s-au nevoit aici,unii cunoscuti, dar Dumnezeu gtie cAti necunoscuti, o parte trecufi in calendarul orto-dox, iar altii care vor fi trecuti atunci cAnd va ff voia Domnului.

Bunul Dumnezeu si binecuvAnteze 9i si pomeneasci osteneala celor ce sunt amintiliin aceasti carte, iar pildavieguirii lor si ne fie, noui gi tuturor celor care vor citi acestepagini, indemn spre cit mai multi dragoste gi striduingi in lucrarea duhovniceasci, iardacl" au fost gi cideri, acelea s5. ne ajute spre a scipa de multele curse pe care dusmanulmintuirii noastre ni le intinde in cale.

Acum, in libririi l i pangare

Arhim. Mchentie Amariei,Staregul Ministirii Secu

Se dedicd polemistuluiIoan Alexandru Mizgan,preot ortodox ardelean

Recent, am al'ut o disputl amica-ld cu- vrednicul preot Mizgan de la Ora-dea. h esenld. pdrintele avea o privire asu-mat ortodoxS, ca gi cum lumea ar fi (sauar fi trebuit sd fie) pridvorul unei imensebiserici rds[ritene, pe cdnd eu mergeampe linia integratoare (dar nu integristd) aOftodoxiei, cu accentul pus pe libertateafiecdruia de a se exprima conform crezu-lui 9i tradiliei sale. Ei, qi de aici aizbuc'nit un adev[rat rdzboi de idei qi principii!Cu aldt mai mult cu cdt discufia se pur-ta chiar in ziua atacului de lp Paris asupraredacliei Charlie Hebdo...ln focul ..lup-tei" noastre, dragul pdrinte a exclamat cundduf: ,,$i ahrnci, dacd nu suntem centrullumii spirituale actuale gi matca cllliza-liilor europene - de la dac^i citire -, de cemai suntem ortodocqi?!". Intrebarea a c5-zut abrupt intre noi qi s-a ficut o liniqte to-tald. ,.Bund inffebare", am spus. ,,voi scriedespre asta".

Dragd pErinte Mtzgan, dragi prieteni,am fost gi rdmdnem ortodocgi. $i astapentru simplul fapt cd inADN-ul nostruse regdsesc din plin aromele credinlei rd-sdritene. Aromele, da, ali citit bine. Aro-mele acestea reprezint[ tot: mirul vlrsat

de o prostituatd pe picioarele Mdntuitoru-lui, sudoarea Domnului cbr6ndu-$i Cru-ceape uli{ele Ierusalimului, sAngele mar-tirilor din perioada iconoclasti, respiraliaarsd de sete a anahorelilor orientali, vop-selurile vesetale ale iconarilor din Bal-cani, rdqinibAmelor de brad din bisericileintinderilor somnolente ale Rusiei, timA-ia insulelor greceqti, smirna din catacom-bele Egiptului, cemeala copigtilor din la-vrele Bucovinei, piatra proaspdt spartd acioplitorilor sdrbi, aburul viu dln potiruleuharistic... Toate sunt VIAJA! Nu aupret, nu au valoare pbm6nteascd, nu auechivalent in bani. ,,Gusta{i gi vedeli cdbun este Domnul; fericit bdrbatul carendddj duiegte in El", zice Psalmistul. Deae nu l-am crede?

Ei bine, nici o alti credinJi nu inviluieomul, incd de la naqtere, iltr-un asemeneaculcuq senzorial. Pe de alti parte, schim-bdnd regisful, nici o altd credinJinu-i ara-tb omului, pas cu pas, drumul spre veqni-cie. Descrierea cdldtoriei este amdnuntitdsi la indem6na oricui; in rai, locurile nus-au ocupat gi nici nu sunt contra cost, iarsansa mdnruirii - intacA.

Asadar, bine aici, bine dincolo. Undes6 mb duc, unde sd m5 mut? Iar dacd cei-lal,ti nu vor vrea la noi, nu-i putem obliga.La ododocqi, mbntuirea nu se face prinrug, nici prin jihad. Ci prin arome...

LUMEA CIREDINTEI / februarie 2o15 3

* fJ,fr"Hfl:Tff;l;"il*,,Ucraina 52

40 Mitturiideviali:Sfin1ii nogrri 62R6ndulieli ortodoxe: Scune

45 lamuriri despre Slmtele Taine (l) 69

www. I u m ea c red i nte i .co m

REPORTAJ

Sfantul loan Botezitorulin Rominia? (1)O mirturisire a Pirintelui Pantelimon de la Ministirea TurnuFdrintele Pantelimon nu este un pdrinte oarecare, ei un duhovnic iseu-sit, ucenic al Fdrintelui Arsenie Boca, un sfAnt retras ln raiul rn6ndsti-ri lor, veghind neintrerupt la starea dr-lhovniceasci a lurrn!i intregi" Fepdri ntele Pantel i mon n u l-arn eu nosct"lt int6 m plStor. L-a m cll r"lcscL,tla ceas de tain5, in chi l ia Pr is lopulul i , in duhul Fir intelui Arsenie Boca,vonbindu-rni direct, ca unuli vechi prieten. Aseetic, conten"lplativ, rdb-ddtor, iertdtor, poartd perrnanent pe chipul siu bl6nd si lurninos sur6-sul pdcii 5ial l ini;t i i isihaste. Figura sa en'lblernatici pentru ascetismulromAnesc vine parcd si completeze tabloul votiv al marilor duhovniciai RomAniei pe care i-a cunoscut:Arsenie Boca,Teofil Pird'ian, loanlovan, [\ i l Pustnicul, alSturi de cei eare au avut de suferit de pe urnrapr igoanei comuniste, purt$nd inci pe t rupul sdu urmele mart i r iu lu i . . .

februarie 2015 / LU\,lll.A, CREDINTi:ll

De la Vladimiregti. . .La cumpdna dintre ani,

md aflu caotiv in MdrndstireaVladimirest i . Nimic mar l ru-mos decAt sd oetreci. la tre-cerea dintre ani, intr-un locatat de duhor nicesc. in mij-locul unui oustiu imaculat.Prins in mijlocul unei ade-vdrate glacia{iuni, elibera-rea mea condilionatd din al-bul nemdrginit al dunelor dezhpadd se lasd cam mult aq-teptat6. Dumnezeu md lineaici intre agonie gi extaz, in-tre fiumuselea slujbeloq in-tregitd de ospitalitatea mai-ciloq gi singurdtatea noplilorlungi de iarnd petrecute lagura sobei, ascultdnd quierulsinistru al viscolului spul-berdnd zdpada, provocdnd o

adevdratd calamitate natura-ld. Surpriza cea mare pentrumine a fost sd descopdr, in-tr-o discu{ie de protocol cumaica Euoraxia. secretaram6.ndstirii, legdtura duhov-niceascd a pirintelui Pante-limon cu MAndstirea Vladi-miregti, locul de unde aveasd inceapd 9i martiriul s[u, odatd cu desfi inlarea mands-tirilor orlodoxe din RomA-nia. .Afard de marii duhov-nici cunosculi, ca PdrinteleArsenie Boca, Pdrintele Teo-fil Pdrdian, Pdrintele Ioan Io-van qi Ieroschimonahul Nil,a fost aici qi un pdrinte tareiscusit, pe nume Pantelimon,care de altfel a qi fost ares-tat cu intreaga obqte in 1954.Cincisnrezece ani a stat in

inchisoare... Acum e la Md-ndstirea Turnu, la vArsta de90 de ani".

. . . !a TumuO datd eliberat de strAn-

soarea ghelurilor gi scdpat defuria viscolului, imi iau r5-mas bun de la Vladimireqt i .strdbatAnd cu curaj imensi-tatea albd prin linuturile Bu-ziliui, {intind spre ValeaPrahovei. $i visAnd la splen-doarea muntelui, trecdnd nudeparte de Mindstirea Tur-nu, o voce tainicb md face sdvirez brusc la stAnga: ,,Daroe mine nu vii s6 mdvezt?".Drumul pAna la chi l ia pdr in-telui i l lac pe o cdrare ingus-td, luptdndu-md cu zdpadatroienitd p6nS-n brAu gi cu ocea{d deasd s[ o tai cu cu!i-tul. Doar ddngdnitul clopote-lor gi toaca bdtutd mdrunt teincredinteazd cd e o mdnds-tire aici. Abia disting contu-rul unei chilii cu treptele in-z5;oezite. din care ies doulpersoane. un cuplu de tineri.ce-mi confirmd cd acolo stdodrintele.

Doud bdtdi scufte gi uqase deschide cu o oarecare in-t?trziere. Pdrintele ffage u$afbra graba. l iniqtit. fhcdn-du-mi loc sd intru. Abia dupdaceea md studiazd curiosdin cap pAnd-n picioare: ,,Pemata de unde te gtiu?". ,,Pemine md 9ti1i de la Prislop,dar acu'v in de la Vladimi-re$ti". ..De la Vladimire;ti.zici?". $i fbr[ a mai pune in-trebdri, ghicindu-mi parcdintengia. md invi td in chi l ie.fbcandu-mi o adevArata mar-turisire: ,,Eu, la Vladimireqti,am fost arestat in '54. Credci ai aflat de la maici lucru'

l , l lM !lr\ UR!.I] { lr i i [1 / februarie 2ol 5

REPORTAJ

dsta. M-au pus securigtii in-tr-o cutie gdsitd pe-acolo,m-au inshesuit indunhu demi-au tr6snit toate oasele"apdsAnd capacul deasupra,qi m-au dus la post....Dar ampd{it gi altele in cei cincispre-zece am de detenlie grea:m-au linuL in ger. Ibrdr mdn-care qi apd. mi-au pus cd-p[stru pe cap, ca sd-mi pierdminlile, m-au bdgat intr-unsac qi m-au bdtut cu rangaaqa de r6u cd mi-au scos unochi, qi cAte gi mai cAte le-auscomit mintea lor diaboli-c6... Dar nu m-am lenddatniciodatd. Maica Domnu-lui m-a aiutat de fiecare datdsr m-a lnvlat oe ooua on.cdci qm fost in moarte clini-c[... Ii mulfumesc lui Dum-nezeu cd m-a linut in viajiqi-am cunoscut mari taine pe

odmdntul nostru romanesc.M6ndstirea Vladimireqti, denildd. s-a construit in modisemdndtor cu M6ndstireaBucium din Fdgdrag, in urmarevela{iilor unor oamenialegi de Dumnezeu - MaicaVeronica, respectiv Moq Ilie,doi traitori autentici, mari iu-bitori de Dumnezeu, pe 1o-cul unor mdndstiri sfinte,qterse de pe fala p[mAntuluide misratori. Pdrintele Ar-senie Eoca mi-a fost duhov-nic, l-am cunoscut mai binedupd armatd. cdnd m-am cd-lugdrit. Am inleles, incd dela inceout. c6-i om trimisde Dumnezeu cu o misiu-ne mare gi tainicd, aceea dea ne pregdti pentru ParusiaDomnului, A Doua Venire alui Hristos oentru Ziua Jude-cdfii; un adevdratApostol al

Neamului. De altfel, au fostmulte asemdn6ri intre Sfhn-tul loan Botezdtorul li Pdrin-tele Arsenie. cdci daci nri-mul a fost inaintemergitorulla Venirea Domnului Hristospe Pdmint, cel de-al doileapoate fi considerat lucrAndin duhul la cea de A Doua Venire,pre gdtind neamul romdnescpentru Mdntuire..."

Mog llie - omul luiDumnezeu,,Rolul meu principal a

fost de mijlocitor intre Pd-rintele Arsenie qi alli preo{i,in special cu MoS llie - omullui Dumnezeu. Acesta ve-nise din Basarabia, prigonitde rugi, doar cu o icoand inmAnd, nu m6nca decdt o datdin z i^ la asf in l i tu l soarelui .

februarie 2015 / l-UMtr A CRL.DINTEi www.lumeacredintei.com

nigte legurne fierte muiatein oJet cu pdine, timp de 33de ani, vdrsta Mdntuitoruluipe pdmdnt, gi st[tea pe ge-nunchi $apte ore la rugdciu-ne. Laporunca lui Dumne-zeu, acesta urma sd ridice omAndstire la Bucium, undes-ar fi afla[ sfintele moag-te ale Sfhntului Ioan Bote-zdtorul, dar nu numai atdt.Lucrarea mai cuorindea ra-cla de argint pentru sfinte-le moaqte ale

VETRE DE CREDINTA

Cele noui bisericide la Agapi Veche

iHrAmprAnr ADEvARATE

a maicii Teodosia de la IezerDe obicei, atunei eAnc{ pa;egti intr-un l ieag n' lonahai, prinnul impaet tefaee s* sinrl i aeea paee nefirese eje bl*nd6 pentru noi mirenii , o pace carepredispur-re la meelital i* ; i ; 'ugdeiune. Intr-o astfel de zi, aceentuatd ejealbu! ir"naeulat al urr:ei proaspete ninsori, arn el inoscut-CI pe rnaiea Teo-dosia, * nrinune de om, ai e6rei ejestin pare eiesprins dintr-o earte. eopiisarac, pleeat eu oi le spre Frasinei, l--a ?nt*lnit pe Dumnezeu la 5e hituilezer, intr-o des6v*rgit* lun:e a rug6e iuni i . Un nemilos dee ret al vrenri ia aruncat-e i ;r v&ltoarea viel i i ei in lun' le, unrde s-a eds&torit 5i Dunrnezeua binecuvAntat-a e u: cinre i copii . ln tn{i aee;t i ani, in eare a ars de doru}nrSndstir i i , si-a crescut ccpii i e u dragoste. 5*{ul fr" lsi a tr i i t toatS viata culteama cd intr-o buni zi nin"' l ie n-* va pl i tee *pri gi se va ?ntoaree la n:6n6s-t ire. A5a s-a gi int6mplat, dar e u aeeeptul aeestr*ia. Venind irnpreuni lapriznuirea SfAntului Antonie de la lezer, maiea a r*mas pentnu totc{eauna?n rnfinastirea pentru care sr:f letuN s6u a ars neineetat" Aeeast6 pov*ste devia{6 m-a facut sa inteleg cdt de profund este legdnrSntuN cu Durnnczeu!www.lumea(redintei,com februar ie2015 15

iNTAMPT-ARt ADEvARATE

(opila Lovi;teiOricine ajunge sd po-

poseascd fie qi pentru o cli-pb in Jara Lovigtei este fas-cinat de decorul de basm alacestei zone, dar qi de ca-racterele umane ddltuite in-tr-un mod aparte. Aici, inlumea satului loviqtean,avdzut lumina zilei o co-pilS lascinatd de rugdciu-ne, o copild care a gdsit ca-lea Bisericii la vremea cdndcei de virsta ei abia dacddesluqeau labir inrul jocu-r i lor nevinovate ale copi-lhriei. Cam pe la vremeaadolescenfei, traiectul mo-nastic a inceput sd prindaconfur, aia cum insSgi mai-ca Teodosia mi-a ooves-tit, la gura sobei din minus-cula sa chilie: ,,Eram copil,acas[ la pdrin{i, aveam vreo

Mdndstirea lezer

.

':

. :

paisprezece ani.lntr-o zi avenit la noi un pdrinte Ioil,de la Frdsinei, care, obser-vdnd cd o tot trdgeam demdnecd pe mama, a intre-bat-o ce vreau? Parc-o audgi acum: . $i voia Dom-nului a fost ca in scurt timosd plec la mandstire. impre-uni cu veriqoara mea Dom-nica. De lapt noi impreu-nd puseserdm la cale totul,eu fiind fascinatd de ceeace-mi povestea despre ceidoi frafi ai sdi care se cdlu-sdriseri la Frdsinei. Dum-ieteu ardnduit totul. in pri-mdvara aceea. dupd o iarndgrea, stare{ul Simeon de laFrlsinei venise sd ia un carcu fdn de la tata PAtru. $i

pentru cd de-acum unchiulmeu le ddduse qi pe cei doifii qi oile gi fdnul, c6lugd-rul ii spuse c[ in curAnd vaveni sd ne ia gi pe noi . $ iuite-aga, mar,l i dupd Pagti.am plecat de-acas6, pe jos.Am dormit o noapte la niqtegospodari, o noapte la Co-zia, dupd care am r[mas laFrdsinei . jos. unde au voiefemeile. iar sdmbdtd olrrn-tele Ioil ne-a dus lalezer".

5-a cilugiritla doar 18 aniAm scris adesea desore

calugdr i i d in Munl i i Bui-le i . despre r igor i le v ie lu i r i imonastice din aceastd zond.Am incercat fbr6me de ne-voinld in mai toate mands-tirile de pe aici, am cunos-cut cdlugdri care realmente

februarie 2015 / l-U\.18A CREDINTEI

mi-au schimb at v ia[a, darSfrntul Antonie de la Ieze-rul Vdlcii a vegheat la toateacestea gi m-a tot adus ina-poi, iar qi iar. Aga am ince-put sd desluqesc qi povesteade viald a maicii Teodosia.Dentru care Schitul lezer alost sSlag duhovnicesc, nupentru o clip6, ci pentru ovia{d: ,,Acesta era cu ade-vdrat locul la care visasematdta weme frrd sd qtiu.Am cobordt in aripa vechea clddiri i , acolo unde cd-teva dintre maici leseau lardzboi. Bine-n{eles cd ime-diat mi-am vdrdt degete-le printre firele de 14n6, qti-ind de acasd cum se {ese laun rdzboi, lucru care a in-cAntat-o pe maica staretdinc[ de la inceput. Am Ple-cat insd acasd, pentru camaica stare![ s6-gi dea sea-ma dacd intr-adevlr ardeamdupd Dumnezeu. Bine-n{e-les cd de Rusalii eram dejainapoi. Aici am lesut, amcdrat piatr6, am fost gi Para-cliser atunci cdnd era nevo-ie, am frcut qi qcoala mona-hal6 qi alte ascultdri. Atdtatimp cdt un cdlugbr se afldsub ascultare, este acoPeritqi ferit de rele in fiece clip[.M-am cblugdrit la optspre-zece ani. eu devenind maicaTeodosia, iar verigoara mea

maica Varvara. Vd dali sea-ma c0t de mare era bucuria!in clipa aceea credeam cdavea ia lind o veqnicie, dardin pdcate dup[ numai doiani aveam sd cad de-aco-lo de sus intr-o prbPastie acelei mai cumplite durerisufleteqti".

Alungati din ministire,;i-a intemeiat o familie5ia adus pe lumecincicopiiCeea ce a curmat acest

indltitor vis duhovnicesc nua liriut de voinla nici uneimdicule, pentru cd to{i mo-nahii au fost imprdqtiali (9ila propriu qi la figurat) decumplitul Decret 410. Princare toate cdlugdrifele cuvdrsta p6nd in cincizeci deani qi cblugdrii pdnd in cinci-zeci qi cinci de ani au fostscosi din mdnlstiri. Aceqtiaau fost obligali sd-qi asumec6t mai vizibil condilia lai-c6, deoarece erau urmdrili deSecuritate, pentru a nu incer-ca sd continue viaJa mona-hall in afara mdndstirii (Pur-tarea veqmintelor monahalesau frecventarea fostei md-ndstiri). Minorii au fost in-credinfali pdrinlilor, iar adul-lii au fost incurajali sd sec6sltoreasc6, ca o garanlie afaptului ci au terminat cu ju-rdmdntul fecioriei gi au fostincadrali in cdmpul muncii.pentru a contribui la ..edifi-iarea socialismului". M ajori-tatea cdlugitrllor care au fostscoqi din mdndstiri au conti-nuat ins6 sd duci qi in lume,in mod discret, o viatd mo-nahald exemplard, aqtePtAndmomentul sb poat[ reveni

la vechile vetre monaha-le, aqa cum aveam sd aflu dela maica Teodosia: .,Pdnd lasfbrgitul anului 1960, aveamsd plecdm una cdte una, sPredure-rea qi suferinla tutu-ror. ln ziua de Buna Vestire,dupd slujb[, am plecat im-preund cu pdringii, care veni-serd dupd mine qi dupd mai-ca Varvara. Pdrin{ii erau 9iei sdraci, motiv pentru caredupd Paqti ne-am angajatla fabric6, la Tdlmaciu. Devoie. de nevoie, a trebuit sdrenun!6m [a hainele cIlugd-reqti gi s[ ne conform[m ri-gori lor fabricii. Imaginali-vdcum e sd te ffezesti dintr-odat?i din liniqtea privegheri-lor in haosul unui cdmin denefamiliqti. Mi-a fost foartegreu, motiv pentru care amhot[rdt sb m5 cdsdtoresc, de-cAt sI cad pradi ispitelor lu-meqti. Soful meu proveneagi el dintr-o familie modes-ti", ceea ce a frcut sd cunoaq-tem greul mult prea dewe-me. Dup[ ani gi ani de statcu chirie, am primit un apar-tament" unde incet-incetne-am incropit cam qeea ceeste necesar intr-o familie,dupd care Bunul Dumnezeune-a ddruit cinci copii".

Sfi$ati de dotulde DumnezeuO urmiream cu aten{ie

pe maica Teodosia, care aveaprivirea pierduti intre celedou[ lumi, in care Dumne-zeu a hdrdzit-o sd vieluiascd.Un zdmbet cald qi doi ochimari, din care mai aP[reacdnd si cdnd cdte o lacrimd,o privire bldndl qi cdte unsuspin mdngdiat de luminadin ceruri, aga se desluqea in

l-UMEA CREDINTEI / februarie 2015 17

INTAMPTARI ADEVARATE

clipa aceea porlretul mdicu- se va mai stinge o datb, stin- de la schit, gi mb gandeam!ei: ,,A fost o perioadb foafie sd va r[mane pe vecil>. Am aga, ca pentru mlne, oaregrea, iar eu plangeam zilnic. trecut apoi pe la M6ndsti- cum s-a desprins maica Te-Nu era zi dela Dumnezeu in rea Tumu, dar am plecat qi odosia de viala plamadi-

-

care.sd nu md gdndesc la mA- de-aici cu inima ars[ de ceea td in lume, de familia ace-ndstire. Anii au trecut, cei ce avea sd md-ntrebe p6rinte- ea dumnezeiascd, de uncinci copii au crescut 9i ei, le Neofit_la despd4ire: . Hoidr6rea aveam cei cinci copii darui!'detorit... $i.dorul meu cel mare sd o iau la Sihdstria, in chi- Bunul Dumnezeu? ia qis-a reaprins, mai viu, mai pu- lia Pdrintelui cleopa, care cum mi-ar n citlt gandu-temic. De cate ori mergeam m-a s{btuit: . at povestea de via{d: ,,cdndochii solului meu erau nu- Era greu s[ conqtientizeze un Dumnezeu a hotdrAt icestmai la mine, incercand si md calugar trairile unei persoane lucru, nimeni qi nimic nuprotejeze cumva de intreba- care trdieqte sub Sfrnta TainA m-a mai putut opri. Era in_rea care de-acum md obse- a Cunr-uriei". tr-o sambdtd, cand cu mareda; . inrrmp l-am cautat pe parmtTl ,,fortul mu a tr5it toatd

greutate (cred cd soful pre-re Mina de ra schitui cJ"._ viala cu lgu1l

._

" i;ilHi;lH?Jr? Ji i"

tu, ale cdrui cr.rvinte mi s-au cd mi voi intoar(e..." ."r"iig ,a mergem im_

infipt ca un cu{it in rand:

lalezer, cu sentimentul cam6-ntorc de undeva acasl.Parc6-l vdd gi azi pe InaltPreasfinlitul lrineu, care Pevremea aceea era la Rim-nic gi care venise sd s lu-jeascd 1a priveghere. Amorimit cu mare bucurie bi-necuvAntarea, dupd caremaica stareld. care tocmaivenise" i-a spus in cAtevacuvinte povestea mea. Pri-v indu-md cu blandele. mi-aspus: ,.Am simlit cd picl cerul pemine de tulburare gi de ru-gine qi i-am explicat cddac6 ar fi dupd mine eu aqrdmdne qi acum. Am rdmascu lacrimi in ochi. A douazi . dupa Sfanta Li turghie.solul meu a mers de bundvoie la episcop, spunAndu-icd doregte sb dea semndtu-ra de care este nevote Pen-tru ca eu sd md Pot intoar-ce la m6ndstire. Ceea cenu gtia so{ul meu era fap-tul cd eu aveam sd rdmAnchiar din clipa aceea acolo,iar e l a plecat in ldcr imat.dar cu mullumirea aceea debun creqtin care mi-a redatlibertatea. Eu, in schimb,imi regdsisem pacea su-fleteascd oe care de-atd-ta vreme b agteptam. Zilela rdnd mergeam pe mar-ginea raului Iezer Ei str i -gam din toatd fiinla mea:

DOCUi,IE}IIAR

Miron-Voda BarnovschiDe Miron-Vodd Barnovschi ne amintim rareori. Numele siu l ipsegtedin programa 9colar5, iar reperul major al apropieri i de domnia sarimAne, de mai mult de trei decenii, monografia semnatd de AurelGolimas, degi descoperirea, in urmi cu 16 ani, sub pardoseala nao-sului Bisericii Barnovschi din la;i, a criptei nefinisate, conlindndoseminte acoperite de o tunicd de mitase, atribuite voievodului,a stirnit viu interes, iar vremea prosldviri i sale pare apropiati.

e naqte in 1590, la 19kilometri de Cernduli,in satul Topordufi (cu-

noscut astdzi, mai ales ca locde bagtina al interpretei de

muzicd populard Sofia Vi-coveanca). Pe linie maternd,este descendent al Movilesti-lor, bunica sa fiind sora dom-nitori lor leremia gi Simion

qi a vlSdicdi Gheorghe. Dinpartea tatdlui, Dumitru Bar-novschi, mogtenirea este ceaa boierilor de {arb care qiauapdrat pdmdntul, de fieca-re datd, cu dirzenie, unchiulsdu, Onufrie, numdrdndu-seprintre,ogtenii Sffintului Vo-ievod $tefan, in vreme cebunicul sdu. Toma. s-a afir-mat in lupta purtati contra luiDespot-Vodd de catre $tefanTomga. Numele ii provine dela moqia sa din f;nutul Iaqilor,Bdrnova.

Educalia 9i calit5lile de-osebite ?i aduc cur6nd dem-nita{i in SfatulJdrii. Faimade ostag qi virtulile de di-plomat il fac indispensabilnu doar domnilor MoldoveiGaspar Graliani, AlexandruIliag, $tefan Tomqa al Il-leagi Radu Mihnea, dar, ?n ace-eaqi m[sur6, intereselor Por-lii qi ale Poloniei, fiind. o we-me, reprezentantul oficial alsultanului Osman al Illea laHotin, pentru medierea dis-putelor dintre otomani qi lepi.Printre motivele acestei apre-cieri nu se aflI doar inzestra-rea de fin om politic qi leg6-turi le de familie cu Polonia,ci qi faptul cI in relativismulinceputului de secol 17, cdndtoate devin uqor de cumpdrat

febluarie 2Ol 5 / LLit\4EA CREDIN'IEI

qi de n[ruit, Miron Barnov-schi este o pildd a mdsurii.

De aceea, la moartealui Radu Mihnea. in ianua-rie 1626, marii boieri il aleg$omn. O alegere pragmaticd.In ultimii ani de domnie, bol-nav fiind, Radu-Vodd incre-din{ase o parte consistentd aatribuliilor sale portarului Su-cevei. Miron Barnovschi. pecare zice-se c[ qi l-ar fi doritginere. Mulfumiti serviciiloranterioare in favoarea inte-reselor ei. dar mai ales a da-rurilor consistente trimise laStambul (un raport olandezse referd la 100.000 de co-roane date sultanului Muradal fV-lea qi de 50.000 pentrudregdtorii sdi), Poafta nu ezitdsd recunoascd noua domnie.Bucur0ndu-se de circumstan-lele favorabile (revolte in nor-dul Anatoliei, dependenla pa-diqahului de sfetnicii sdi etc.),noul domn igi propune im-bundtdf i rea stdr i i Moldovei .Ddrile sunt reduse, aSezdrileafectate de incursiunile t[ta-ri lor primesc scutirea de im-pozite, satele sunt repopulate.

Buna rAnduiald este con-, , +

solidatd prin ctitori i. In Iaqi

se inalli MAndstirea Adormi-rea Maicii Domnului qi Bise-rica Sfrntului Ioan Botezdto-ruI. De asemenea, sunt ziditebiserica MAndstirii Hangul qiMAndstirea Bdrnova, este de-sdvdrgiti splendida M6ndsti-re Dragomirna a Mitropoli-fului Anastasie Crimca, suntridicate clisiarnila M6n[stiriiSlintul Mucenic Ioan celNoudin Suceava gi biserica ceamare din Lvov. Ctitoriile suntcompletate de un agezdmdntpentru mandstiri le Moldoveicare vizeazd buna lor funcli-onare $i contracararea influ-enlelor exteme, in cadrul Si-nodului de la Iagi din 1626.Acestea sunt motivele pen-tru care Miron Costin, rudd adomnului, pr eciza cd mdn ds -tiri qi biserici cdte au fdcutin aSa scurld vreme, nici undomn nu aufdcut, Fdcut-aualli domni qi mai multe, eardcu mai delungate vremi. uniiin 40 de ani. allii in 20 de ani,eard el in trei ani.

Dincolo de evlavia indis-cutabil5, politica ecleziasti-cd arg qi o dimensiune poli-tic6. InlSturarea suzeranitSliiturcegti nu mai e posibild pe

calea armelor. De aceea. caodinioard Sf6ntul VoievodNeagoe Basarab, Miron Bar-novschi oferd model noii for-me de rezistenla a lumii or-todoxe, mult mai realistd qimai eficientd. Armdtura o re-prezint[ legbturile str6nse cuPolonia, prin cdsdtoria cu fii-ca guvematorului Cameni,tei,gralie lesdturii de punli a un-chilor sdi Movileqti cu nobi-limea Republicii, reperul lorconstituindu-l oblinerea indigenatului polon de cdtre Mi-ron-Vod6, in 1629. De ase-menea. rela{ia apropiatd cuunchiul sdu, Sf6ntul IerarhPetru Movild, ii inglduie sdbeneficieze nu doar de spriji-ntil aristocraliei polone, dar gial micii nobilimi ucrainene, inal cdrei ajutoq-discret, dar efi-cace, avenit. In mod similar,prietenia cu Kantemir Mirza,fiuritorul hanatului nogai dinBugeac. vasal Po(ii de iure.dar stdpAn de.facto al CetdliiAlbe, Bugeacului qi Dobro-gei" ingdduie Moldovei evi-tarea incursiunilor tltdrestiobignuite inainte de 1626.$i pentru ca increderea oto-manilor sd nu fie stirbitd, de

www.lumeaaredintei.com LUMEA CREDINTEI / februarie 2015

DOCUMENTAR

I ' - ,

+

Ia Iagi, pe langA uzualul tr1-btt,in 1627, vine ajutor pen-tru repararea cetd!i lor rurce$ti.Din pdcate, tocmai avantajelese transfom[ in vulnerabili-t6fi. Politica-oscilantd a Polo-niei fatd de Inalta Poartd ali-menteazA rezervele acesteiadin urmd in privin{a loialitd-lii lui Miron-vod6. Rela{ia cuhanul nogai, prea puqin docilfald de interesele Stambulu-lui. nu este nici ea de aiutor.Cu atat mai mult cu cdtboie-rii qi chiar verii domnitorului,domici sd obfind consolidareainfluenlei lor, il calomniazbdregdtorilor turci. Rezultatul?Miron Barnovschi este mazr-lit in august 1629. Se invocdrefuzul cregterii tr iburului cu40 de pungi. Depafte de a oprivi ca pe o infiAngere, fos-tul domn considerd pierderea

tronului doar o incercare. Ivenit vremea cercetdrii suJle-ttrltri Si apropierii de paineasmeririi. De aceea. sd primintcele ddruite de Hristos.

Esle ader drat , cea maimare parte a averii se aflbdeja in Polonia. Ca qi fami-lia sa. El insuqi se retrage laUstia, ldngb Nistru, benefi-c i ind de ar antajele indige-natuh,ri. $i, atent la evoluliaevenimentelor de dincolo degranild. aSteapta ca odinioa-rb Petru Rareg - sd redevinS,cu ajutorul lui Dumnezeu, cea fost gi mai mult decAt atAt.

Domnia este preluatd defiul lui Radu Mihnea,Alexan-dru Coconul. TAndr, alungatdin j i l l doar dupd zece lunide la intronarc. Pentru Mironeste prilejul sd incerce redo-bdndirea tronului. Trupele

sale. conduse de hatmanulNicorild, cumnatul sdu, suntinvinse de armata vorniculuiLupu (viitorul domnitor Va-sile Lupu) la Topordufi. Jarai l a lege ca domn pe MoiseMovi15, fratele Sfdntului Ie-rarh Petru Movil6. Animat debune inten{ii, noul conducd-tor decide sd limiteze pute.rea boierilor qi sd intensificerela{iile cu Polonia. Aceastiultimd acliune este folositide cdtre cei din urmd ca ore.text pentru ca. dupa un an gjumdtate de cdrmuire a Mol,dovei, sd ii ob{ind indepdrta-rea din scaun de cbtre putereisuzerand. Este numit Alexan.

+oru l l ras. lnconJurat de grecqi turci, aflat la a doua dom.nie, detestat pentru ddriltgrele, noul domnitor stdme;.te nemulfumirea profundd :

www.lumeacredintei.Go.februarie 20'15 / :..| i \t l ,A aii irDl t iT,:i

intregii {dri. De aceea, ln apri-l ie 1633 izbucnegte una din-tre cele mai putemice revolte,angrenAnd toate categoriilorsociale. Mi;carea, condusade Lupu vomicul, determindplecarea 1ui Alexandru-Vodddin scaun. Cum Lupu refu-zd coroana, este chemat Mi-ron Barnovschi. Cursul ulti-melor domnii din Moldovaii determind pe apropia{i isdi sd ii ceard a nu se intoar-ce la lagi. Pentru Miron estelimpede insd cd, deqi obezileturcegti incd sunt grele,dulceeste domnia Moldovei.

Dornic sd in ldture or iceambiguitate a pozifiei sale, lascurl timp dupd revenirea laIaqi se pregitegte pentru dru-mul la Stambul, in vedereaconfirmlrii domniei. Condu-cerea Moldovei o incredin{ea-zb mamei sale. Ajuns la TAr-goviqte, este primit cu deplindbunbvoinld de noul domnmuntean, Matei Basarab, careii olbra dovezi ale necredinleiboierilor moldoveni, liderulacestora fiind vomicul Lupu.Bamovschi considerd ins[ cdsdnge s-a tot vdrsat, iar trii-dari tot vor mai.fi. Dort'um sacaqtigi drago,stea ldrgind ci-nitire? Cat despre inJiuntarcatrtrc'ului, o voi Si eu. Dar pdnd;i regele David l-a dobordtcu prastia pe Goliatfilistinul.Noi nict Ttietre nu avem. Doarpraf rciscolit de vant.

Astf-el. incredinfAndu-Eiviala voii Domnului. iqi con-tinr.r[ drumul. La Sil istra seconfruntA cu osti l i tatea luiAbaza-paga. cel de a cdruipermisiune depindea cont inu-area drumului . Ajuns i r r capi-ta la imperiului . imparte danr l ituturor celor influenli - duph

wwwlumeacredintei.(om

obicei - 5i agteapti sA fie pri-mit de cdtre Mehmed-paqa,marele vizir. Dar este intem-ni1at, bunurile ii sunt confis-cate gi este acuzat de refu-zul plllii celor 40 de pungi in1629, de interven{ia in Mol-dova dup[ mazilirea lui Ale-xandru Coconul, de jefurreacoastelor turceqti de citre ca-zact, de legdturile cu rebe-l i i Mehmed gi Sahin Ghirai .conducdtor i cr imeeni. dar gide sus! inerea lu i KantemirMirza in incercarea de a cu-ceri Hanatul Crimeii. in modexpeditiv, la solicitarea ma-relui vizir, sprijinit de muf-tiu, Divanul decrde sd peardBarnov,ski vodd. Ca o con-cesie. i se propune convef l i -rea la Islam. Miron o respin-ge. Motivalia sa este simplS- inaintea unei funclii efeme-re gi a unei ameninfdri perrna-nente din partea rivaliior, sal-varea sufletului este opliuneafireascd. De aceea, cel desprecare postelnicul Toma dd-dea m[rturie cd il vedea prenmiezu I nop ! i i, ingenuncheatinaintea icoanei . la lugd. cumare osdrdie, nu poate accep-ta acest t6rg. Boierii care il in-sotesc nu intArzie sd fbci apella ajutorul ceior in misurd sdincline balan{a in favoareadornni to lu lu i . Insd f ie sacr i -ficarea iui Miron Bamovschiline de pierderi colaterale (aqacum este cazul Poloniei, careare nevoie de relaliii cordialecu Poafia), fie pozilia lor estegubredb (cazul PatriarhuluiConstantinopolului, SfAntulIerarh Mucenic Kiril Luka-ris), fie au tot interesuljertfiriilu i Miron Bamorschi (apropi-alii lui Alexandru l1ia9 qi alia-1ii vornicului Lupu).

Miron Barnovschi esteexecutat in dupa-amiaza zi-lei de sAmbdtd 22 iulie 1633.Trupul ii este dLrs, pe ascuns,la una dintre bisericile Starn-bulului . iar dupA o \ reme. scpare, adus, la porunca lui Va-sile Lupu, ?n !ard. Dincolo delegendd - pieirea sa este ur-matd, pe malurile Bosforului,de un cutremur putemic, fres-ca cu portretul siu din M6-ndstirea BArnova se fisureazdin ceasul decapitdrii ctitoru-lui - sau de mdrturia cronr-carului - hrrcii qi-au zis: ne-vtnoyat aLt.lost acest om seafld diata (testamentr.rl) luiMiron Barnor schi . Intocmi-ti in temniF, este un exem-plu de patriotism qi de defi-n i re a prograrnului domniei .Dispozil i i le privind avereagi obligaliile financiare sunteclipsate de increderea inprovidenla div ina qi de gr i -ja pentru filama sa. Aseme-nea Invdydttrilor lui l,{eagoeBasarab cdtre fiul sdu ko-dosie, depdEind caracterul deact testamentar, documentulmdrturiseqte despre valoareacredinlei. Dupd cuvAntul Ec-clesiastului, nu caut6 vinovatpentru condamnarea sa. Dintot ceea ce adunase, singu-nrl bun rdmAn semin{ele ru-gdciunii, bunul nume gi ldca-gur i le de inchinere. De aceea.nrai mult decat o f i ld de isto-rie, mucenicia h-ri Miron-Vo-dd Barnovschi , ca gi cea aunui Petru Cazacul inainteasa or i a Sf i nt i lor Mucenic iBrAncoveni de dupa el, estemlrturie a unui chip de irn-pl in i re: pr in fona gi l impezi-mea credintei.

Vincentiu DASCALU

i i '1j ir.t I E i. l l l t l : I / februarie 201 5

REPORTAJ

F.m d:*il* f,:J.# #*SJ'tu

Din Drumul Nalional 73C, care ieag5 Curtea cle A,rgeg de e8mpulung lVluseel,se parcurg aproxinrativ 22 de ki lometri pSnd la Dornne;t i . De acolo se facecdtre stdrrga, la o bifurcalie a drunnului, gi se rnai strdbat 1 1 ki ionretr i pAnd insatul .Jgheaburi" Aici se dezv5luie incd ci in depirtare neobignuita stdncd degresie ce probabil a atras mereu aten{ia prin forma sa spectaculoas5, abrupta9i mereu Erabita parca sa-i destdinuie trecdtorului din rnultele istorisir i ce s-aulesut de-a lurngui a nrai bine de o mie de ani de istorie ortoeioxa rom6neaseaIn acest loc de piatr5, int6rnplSri le vrenruri lor trecute se unesc unele de altele,l innpezindu-se in rnintea neodihnit6, scrutdtoare a afla cdt mai rnult din lunri-na sf6ntul t r i l5cas. Denumirea de Corbi ide Fiatr i nLi este de vreo provenienianristerioasa, ci si-a luat-o chiar de la corbi i sdlaglui l i in stdnca muntelui.

#3

24 februar ie2015I l .L. \1F\ LI t |Dl \TLl i ru i !d. lumea{red!ntei .sf

lUn strop de istorieCea mai veche atesta-

re documentard a locului seafld in hrisovul emis de can-celaria domneascd a voievo-dului Jdrii RomAnegti Vla-dislav a1 Il-lea, la data del5 apr i l ie 1456. pr in care ise confirma jup6nului Mo-gog dreptul de stdpdnire asu-pra ,,Corbilor de Piatr6",insd inceputurile vielii mo-nahale de aici se pierd in ne-gura timpului. Legenda spu-ne c[ aceastd bisericl sdpatdin stAncd a fost la inceput osimpld grotd naturald, undese nevoiau oustnici. Prinvoia lu i Dumnezeu gi manaunor cdlugdri ce iqi cdutaulinigtea rug[ciunii prin locu-ri le acestea. incet-incet. gro-ta a cdp[tat forma pe care ovedem in orezent. a unei bi-serici unice la noi in !ar6,deoarece este singura ce areun altar bipartit qi un singurnaos. Acest tip de arhitectu-rd mai subliniazdun lucru *faptul ca slinrul l6cag deri-vd dintr-un st i l arhi tectonicbizantit, posibil de secol. I 0sau chiar mai vechi , a l uneibiserici de tip sald gi carear ea dedicate doua hramuri.Astfel, altarul este reali-zatin cel mai our stil bizan-tln. cum nu se mal constru-iegte de multd vreme la noi.Tot de facturd bizantind esteqi pictura muralA, ce timidiEi mai lace loc spre privitor.printre peteie de eroziune.

La t I iunie 1503, vore-vodul Radu cel Mare intd-reqte printr-un hrisov stdp6-nirea jupanilei Muga pestesarul Corbii de Piatra. juma-tate din Mdlureni, cu moa-rd, precum gi altele. Iata

wwwlumeacredintei.com

reorodus in continuare unfragment din acest docu-menl al vremii din care reie-se faptul ci mogia Corbilorde Piatrd se afla deja in po-sesia ei, la care se mai adau-ga qi a l te moqi i g i bunur i :,,Din mila lui Dumnezeu,Io Radu voievod qi domn atoald [ara Ungrovlahiei, fi ulpreabunului Vlad voievod.Dd domnia mea aceastd oo-runcd a domniei mele jupd-ni le i Muqa dela Radoslav gidela Badea, fii lui Spinul,pentru 1000 aspri, aces-teale-a addugat Corbilor, cas[ le fie de arlturd. $i iardqila MSlureni jumdtate qi cumoara. pentru ca sunt ale ju-pinilei Muqa vechi qi drep-te ocine. dedine.. . $ i dacaDomnul Dumnezeu alege

pe cineva sd fie domn al !6-rii Rom6neqti, dup[ moarteadomniei mele, dacd va cin-sti gi va intdri acest hrisoval domniei mele, pe acelaDumnezeu s6-l cinsteascd indomnia lui; iar dacd va strica$i nu va intdri acest hrisoval domniei mele, Dumnezeusd-l batjocoreascd in domnialui qi s6-i ucidd, aici trupul,iar in veacuri viitoare sufle-tul lui..."

Aceastd fiicd 9i sofie deboier, jupAni{a Muqa, ce s-acdlugirit sub numele de mo-nahia Magdalina qi care eramdtuq6 a Sffintului VoievodNeagoe Basarab, la 12 iu-nie 1512, fiind proprietardereditard a mcigiei de la Cor-bii de PiatrS, a redeschis md-ndstirea. oundndu-i hramul

l- i i \{t1 aRhDiN.t ! l l / februarie 2015

REPORTAJ

Adorrnirea Maicii Domnu-lui 5 i inchinand-o tAnaruluidomnitor Neagoe Basarab.Acesta a or imit cu bucur iedania pi la randu- i a ddnr-it minbstirii statutul qi titula-tura de mAnistire domneas-cA.inbaza acestui lapt. maitArziu, Nicolae lorga afirma:, .Monast i rea C orbi i de Pia-trA este orima rnonastire decdlugdrile infiinfata la noi intard". Tot neobositul cdrtu-rar mai afinna gi cd bisericarnanast i r i i ar avea cel pul i r r omie de ani vechime.

Un simplu trecitorPrimul lucru ce te intAm-

pina. straj uind indeaproa-pe poarla de intrare, este clo-potnila. O construclie veche.din 1890. lburitd din lemnde dibace mAini. care imore-sioneazd pr in s inrpl i tate l imai ales prin naturale{e. Miapropii de ea curios qi observ

cum lemnul incepe parcds6-rni vorbeasc5. Fiecare fi-br6, fiecare bAmd mai areincd viald in^ea qi inc[ multede povestit. lmi place s5 credcd din aceastd cauzd popo-rul nostru a pref-erat sd con-struiascd din piatrd qi lemn;pentru a-qi pdstra mai bine

frumoasele povegti. In turnse afld un clooot nu de maridlmensrunl . lar lnt l -o par-te, rezemald de un perete, seaffl toaca gi ale ei ciocdnele,agteptArrdu-gi rabdbtoare i u-l ite mdini spre a vesti o noudslujb[ de psalmodiere qi ru-gdciune inchinate lui Dum-nezeu. MergQnd mai depar-te gi urcdnd pe alocuri trepte.ajung in dreptul aqa-zisei tra-peze. Este sdpatd in sldncigi cine gtie de cdnd stau add-postite aici o masd lungd qiIavi le le c iopl i te dintr-un sin-gur trunchi de fbg. Deasupra"in laranul trapezei, se vedeqi acum hornul de gresie cea fost s6pat special pentruevacuarea fumului din tim-pul prepardrii hranei obqtegtiTrapeza are o iungime deaproximat iv l l metr i .o ld-flme de doi metri gi o in[l-{ime de 2,30 metri. Pe vre-muri, la marile sfu'bitori se

februarie 2015 I i- i.,: i l l lr l { l i i : l } i\1 hi

iua masa cu mare lbst chiargi de catre domnitorul !aniimpreund cu suita sa dom-neascd. ce mai inainte asis-tau la slujba religioasd. L5-sAnd in umi lnnga scobiturda trapezei. irec cLl pa$i sfioiipragul uqii de intrare in sfAn-tul ldcaq. Inchinandu-mi. cucapul plecat, pdtrund in in-cdperea pronaosului. unde lnchip smerit stau a,sdlate peperetele de rdsirit trei icoa-ne de prin secolul 19. Prima.

cea din mijloc, Il reprezin-td pe Atot{iitorui, in cea de-adoua, din paftea dreaptd cumpriveqti, este Maica Domnu-lui, iar in a treia icoand suntreprezentali Sfi nli i Apos-toli Petru qi Pavel, al cdrorhram il poarld in prezent bi-sericu{a. Pere{ii gi tavanulsunt foafie alectali de ume-zeal[ gi tocmai de aceea nuse mai poate identifica vreourm6 de nicturd in aceastdprima incipere. Mai depafte,

trecAnd prin stdnga in inc6-perea naosului, se pot obser-vape perelii qi tavanul plinide umezealS primele silue-te neclare. unde cu greu maipo! i deslugi ceva intel ig ib i l .Totugi, in mintea mea am in-cercat sI reconstruiesc cum-ra intregul tablou al lresceigi, degi nu a fost uEor, credcd era de o real6 fiumuse{eaceasta bisericd gi pictura ei.cind totul era olin de culoa-re qi prospelime. Catapeteas*ma a fost construitd din zidin anul 1 819 gi este compusddin trei arcade ce sunt des-parllte de doi pilaEtri din pia-trd. In oartea de sus. realizatdtot din-zid, este Sffinta Crucepe care std rdstignit M6ntui-torul, iar de-a stdnga gi de-adreapta stau indurerali MaicaDomnului gi Sfdntul Apos-tol loan. Mai jos sunt dispuqiin rand Sfin1ii Apostoli. iar gimai jos sunt reprezenta{i in-geri inaripali ai Domnului.Dupd catapeteasm[, se vedecioplr t in muntele din gresiealtarul bipartit, care pare a fiascuns, ca un loc de taind qiin acelagi t imp de dirnensiunireduse. smerit. aga cum giHristos este, In miiloc se ri-dicd rnasa liturgicd, ce a fostconstruitd gi ea in secolul 19.Pe ea este aqezatd Evanghe-lia" aqteptand inceperea uneinoi Sfinte Liturghii, spre in-noirea trupurilor gi suflete-1or noastre. Sfinta Cruce aDomnului st6 qi ea pe parteade rds[rit a altarului, mirturi-sind neincetat minunea cur[-!6rii pdcatului de pe pSmdntgi grija lui Dumnezeu pentrufiii cei rdtdciti.

Laurentiu COSMOIU

i i :1 {i l{hfl1l\ l l--: / februarie 2Ol5 27

raversand Muntii Car-pati spre Fdglraq, peun drum forestier, in-

tre pdduri debrazi gi stejari,departe de zgomotul civiliza-!iei. pe valea pdrdului Boia.in comund Cdineni din jud.VAlcea, se afld MdndstireaBoia: o mdndstire de mdicu-!e, cu hramul Acoperdm6n-tu1 Maici i Domnului , noud,frumo s pictaI6, inc onj uratide flori minunate. Linigteaqi frumuselea locului parcdili taie respirafia.

Am urcat agale potecaspre m6ndstire gi ne-a int6m-pinat zdmbind loana, o mdi-cu!6 cu Sindrom Down. Ea avenit la noi cu bralele deschi-se, numindu-i pe tinerii dinasocia{ie ,,fra!ii ef'. A fost unmoment emofionant!

Insolili de Maica Stareldqi de Ioana, am vizitat md-n[stirea, ne-am inchinat laicoanp gi ne-am rugat impre-und. In agest loc minunat, li-niqtit qi'rrproape de Dumne-zeu, unde ursul dd tdrcoalepe inserat, arn ascultat po-vestea Ioanei. Maica Stare-{5 este mama Ioanei qi prin-tre lacrimi iqi aminteqte: cumulli ani in urmd, avea o fa-milie pi tot timpul gi-l petre-cea cu educarea qi socializa-rea Ioanei. Din pdcate, fetilase niscuse cu o malforma{iecardiacd gi urma sd fie opera-td. Pe masa de operalie. ini-ma micu{ei Ioana se opres-te qi pret de cdteva minunteintri in moarte cerebrald.Mama nu acceptd pierde-rea unicului copil gi se roa-gd fierbinte la bunul Dum-nezeu sd-i salveze feti{a,promildnd, in semn de recu-no$tinlA. sd renunle la vialawww.Jumeacredintei.com

in lume, devenind miiculd.Ioana deschide ochii in chipmiraculos, se echilibreazi qimama e fericitd, Cdnd feti-!a ei a depdqit punctul critical bolii, ea devine mdicu!5,iar mai tdrziu stare[a M6nds-tirii Boia. Ioana o inso{eg-te in marea ei lucrare pentruDumnezeu gi devine mdiculdaldturi de mama ei dupd trup.

A urmat un moment deliniqte. Apoi i-am spus po-vestea noastrd. Acum 10 aniam infiin{at, la Alexandria,Asociaf ia , ,Dai o gansd".pentru persoane cu SindromDown qi alte dizabilitdli, de-oarece qi eu am un copil,Teodor, cu Sindromul Down.Are27 de ani, la fel cd Ioana,qi este ipodiacon la Biserica..Adormirea Maicii Dom-nului" din Alexandria. Ammuncit mult cu copilul meupentru a duce o via![ aproa-pe normald. Teodor i-a oferitIoanei un tablou executat denoi la lucrul manual. E minu-nat sd te ocupi de educarea,socializarea qi gcolarizarea

copiilor cu dizabilitSli, s6-iajuli s[ cunoascd lumea in-conjur[toare, istoria, lScaqu-rile de cult gi frumuse{ea lo-curilor shdmogeqti.

Am ascultat aceastd lec-lie de vial6 qi am cunoscut omaml deosebitd cu ajutorulpreotului Vasilicd Voinescu,ghidul nostru de suflet. ori-ginar din jud. Vdlcea.

Ne-am continuat drumulspre alte mdndstiri, adev[ra-te oaze de liniqte, de purita-te sufleteascd gi de smere-nie. Ioana ne-a condus pdnila poarta mdndstirii. Iradiade fericire qi pdrea uimitl cdmai existd in aceasti lumeqi alte persoane cu SindromDown! Bundtbtea, prietenia,onestitatea, gener ozitatea,sinceritatea, modestia i i ca-raclenzeazd pe acegti oamenicare s-au ndscut cu un cro-mozom in plus.

EIena TANASE(Alexandria,

jud. Teleorman)

I-UMEA CREDINTEi / februarie 2015

EVOCARI

Serdireasa,u ff:* &3 *, s*3*g 3 x* *k3x3*.p"r3 * *u*

Nu, nu csfe volba, Bur s i s i rnplu, do. l r de nr:staigiei ' Drurnu! i :ecaruiadintre noi spre pf f i : i6 mare, dar, m.. : ia ies, sprs Cer, p le. lc. : totusi c j in-t r -un t inut a i pdmirniului pe care nu- i vOrn putea ui t : ; : ic lcdat*. I ce*aee hispanic! i numesc t){} i t tn chica * i 'n ica patr ie tJ i i icc in care graiulqustur i le cr i fo!c iorr . i l is i au uir ic; tatea lor , neputAn: l f ! i t t i in i te . l i r t rnde-va pe pamint. . . intr is iatoarea .p:oal t5" a patr i? i th i rn, pr ln rare aveemsi pdlesc spre /umec iarga. va f: ; lentru mine,Quii i eie Vt:"Je cri t .r inicam*ndst i re a Serddresci , asCtrnsa pt i r l t re bi t rani ; Casi . ] t l i a i r . l rbci . . ,

februar ie 2ol5 / l . i , \ '1Ir ' \ i . i i i - l l l I | 1: i

Oragul cu castaniin qinunrul copi lar i -

ei mele nu cregteau castanl.Castanii fuseserd adugi deaproape un veac la Rugii deVede. Uram castanii. Aq fivrut ca in grldina Publicd aoragului sd creascd numalsalcami, la fel ca acasdunde satul era strdjui t de mi ide salcami. $ i satele recine- Siligtea lui Marin Preda,Dideqtii lui Gala Galactionori Dobroteqtii lui Ioan lano-lide -aveau salcami l lrA nu-mar. Din lemnul lor , oameni i{inutului iEi indllau case. Co-pii i iqi apezau leagdnul intredoi salcami ur iaqi . iar batra-ni i i5 i c iopleau cruci le in c i -mitire doar din acest lemnconsiderat sacru.

Rugii de Vede, oraqul si-tuat la periferia patriei chi-cd, nu respecta insd reguliletinutului. Casele oamenl-ior de aic i nu erau Pr imeni-te cu var inainte de Paqte,nu semdnau cu miresele inziua nunlii lor... Erau gri, deo tristele infiordtoare. Maimult, cei de la orag urau sal-cdmii. La rAndu-mi, m-amrevol tat impotr i r a castani-lor. Voi declara, astfel, unrbzboi pe via{d qi Pe moarte,la inceputurile adolescenfetmele. Rugi lor de Vede.. .

Drumuride pulbereCutreierasem toate sate-

le patriei chica. Oamenii \r'nutului meu deveniser[ ce-lebri prin pana unor scriitorial cdror chip il vedeam ade-seori in manualele de qcoa-15. Voiam sd-t cunosc Peeroii acestor scrieri, sd lespun cd am citit cele sPu-se despre ei. Dezamdgtreamea va fi insi una fhrd mar-gini. Voi inlelege cu greucd acegt i oat t teni existau. defapt, doar in cir{i...

Am mcrs. odat i . Pes-te cAmp, la Sil igtea-Gu-mesti, hotdr6t sd-l vdd PeIlie Moromete. Fiul lui Mo-romete (altul decAt Tu-dor Cldldraqu, ins[ de undesd fi gtiut pe atunci care

este adevdrul?...) avea sdne alunge cu vorbe as-pre: , .Bai . tetc. r o i l t -avet ide t reabd? Mir in" cu cdr! i -le lui, n-a avut.ce face... B5,sd gtiti cd dacd mai da(i Pela mine pe la Poart6, scot uncog de portrrnb si - l curatal i .Auzi, tocmai de la PloPi!". .Aproape ci am r-uPt-o lrfuga. . .Cet i leni i " l inutuluimeu erau asprl, aveau lu-crur i mult mai imPortan-te de {bcut. Nu-i interesa l i-teratura. Sem[nau doar inparte cu personaje le dincdr[i le cit ite...

(elilalt, striinul...in patria chica se vor-

bea doar l imba rornAnd. Osingurd datd Pe an, vreme

www.lumeacredintei.com I I 1. i t : ! t t ia l : ) i \ . l l l / februar ie2ol5

EVO(ARI

de o s6ptdmAnd, poposea insatul nostru o c[ruld cu co-viltir. Erau cositorarii ce re-parau un soi de cazane uri-age, in care localnicii iqil lceau sdounul. Caci ni-meni din i inut nu cumpdrasdpun. Ca mai toate lucru-r i le de uz casnic gi imbrd-cdmintea (unelte, cuverturi,cdmdqi, pulovere; qtergare),sbpunul se fbcea in casd. $ipdinea se fbcea in casd.

Cositorarilor l i se amin-tea, in fiecare var6, de terme-nul precis al qederii lor, ddn-du-li-se indica{ii stricte inprivin{a regulilor morale cetrebuiau respectate in sat. Pu-leai auzi. atunci. seara. in ju-rul corlurilor acestor str[-ini sosil i de departe, ldnga unfoc uriag, un grai neinfeles.Ziua, strdinii nomazi nu vor-beau ins[ in graiul 1or. Oame-nii {inutului s-ar fi fbcut foc qipard, convingi fiind cd acegtiaau ceva de ascuns.

Poarta spte patrio moreNici la RuEii de Vede nu

se auzeau alte graiuri. Cdr-tile in limbi str[ine zdceauaproape neatinse, aranjatefiumos pe cAteva rafturi, labiblioteca ordqeneascS. Ne-citite de decenii bune. Doarcdliva profesori bdtrdni lemai rdsfoiau din cAnd incAnd, apatici. Atata tot.

Prietenii mei din {inutmd vor anunla insd intr-ozi cdla qcoala lor au desco-perit un str[in. Il urmirise-rI zile intregi. Cu pdrul pre-cum puful de pui abia ieqitdin gdoace, acesta fuseseintrebat de profesori dacdmai gtie vreo altd limbd inafar[ de romdnd. ..Strdinul"a rostit atunci mai multe cu-vinte neinlelese. Dupd re-g:rlile patriei chica, eltrmasd fie neandrat intrebat devAntul caie ?1 aducea oe lanoi. Sd-i fie fbcute cunoscu-te, dintru inceput, regulile

{inutului. ,,Strdinul" se tr6-gea dintr^-un sat de langaDunlre. IntAlnirea cu aces-ta a avut loc sub unul din-tre pulinii salcdmi ai ora$u-lui. ,,Strdinul" ne va povestiatunci cum strdmogi i ca-torva lami l i i d in satul lu itrecuserd la nord de flu-viu, de teama turcilor, in-tr-o ianrd geroasd. Prieteniimei nu vor f i insd impresi-onafi de dram6. Mai mult,gi-au dat cu pdrerea cd, dacdnu era localnic, ,,s-ar puteasd fie cu Papa". ,,To{i bul-garii sunt cu Papa, sd fieclar! N-are cum sA nu fie cuPapal" . . .

,,Caai Serdireasa"Am hotdrdt cu to(ii sd

mergem peste drum deqcoald, la MAndstirea Serd6-reasa. Doar preotul putea sAhotdrasc[ dacd bulgarii sunt,,cu Papa" ori ba. Doar slu-j i torul Domnului putea sa

www.lumeacredintei.comfebruarie 2ol5 / L-Ul' lEA CRF,DiNl t l

ne spune dacd,,strdinul".numinte. Dacd era adventist,luteran, ori ,,cu Papa". Pre-ofii nu mint niciodatd. Amdat de preotjnsd abia pestecAteva zile. Intre timp, zvo-nul s-a intins. Au aflat in-t reaga poveste mai mul l icolegi q i profesor i l ba chiargi femeia de serviciu a gco-lii. Pbrintele ne va cduta lagcoalS. \e ra invi ta in l r -o z ila mAnastire sh stdm de vor-b6. Puteau sd vind gi al{i co-legi. ln recreatii. inainte deintalnire. se presupunea f iecd am avut de gdnd si spar-gem biserica, fie cd am apu-cat . .calea credin!ei" 9 i cd.

www.lumea(redintei.

EVOCARI

sDovedania acestuia. cano-nul dat de duhovnicul Sil-vestru de a face o mie deperechi de pantofi, pe caresd le imparlS mai apoi inlume la cei sdrmani - . pr i -eten ia personaj ului princi-pal cu un evreu gi un mu-sulman. drumul pe mare laStambul cu ultima perechede pantofi lucratd qi rdsufla-rea sa cea mai de pe urmd,privind in extaz spre sem-nele cuielor Mdntuitorului,ne va face pe toli sd uitimde intrarea neing[duitd incurtea m6ndstirii, de bulgargi de Papd, deschizdndu-neinainte adevdrate por{i inifi-atice cdtre oatria cea maregi lumea bundtAlii creqtine...Unul din prietenii mei aveasd tragd atunci concluziacd preotul ,,s-ar putea sd fiemAnd-n mdnd cu bulgarul",in vreme ce altul, induioqatde poveste, va hot[ri pe loccd va deveni oreot la Serdd-reasa. unde. 6 fel ca batra-nul s lu j i tor cu dulce grai . vapovesti tuturora, in fiecare

duminicd, dupd liturghie,frumoasa poveste a Papuci-lor lui Mahmud...

Scrisoarea RodiciiPe la jumdtatea anilor

'90 aveam sd primesc o scri-soare de la solia fostuluimeu coleg de qcoald, doritorde preolie: ,,Dragd frate, vdaduc la cuno$tinlA cd Florins-a inscris la Piteqti"la Teo-logie, dar s-a 15sat. Il puneaumereu la curdl.enie la o bi-sericd si se zvonea cd Prea-sfintitul vrea sd infiin{ezela Teologie o seclie de !ir-comnici gi s6-l dea acolo, c6.n-avea semlnar, $l nu l-a malconvenit. Doar cei cu semi-nar, care erau qi preoli, eraumai bine vFnu\| cu toate cdFlorin gtia Dogmatica pe derost. Dacd ili explicd el Sf.Treime, cum a fbcut Sf. Spi-ridon cu cdrdmida, iti dau la-crimile. ca gti l i ce note mariavea la Rezisten{a materia-lelor qi la Chimie. N-a fostsd fie... Vd mulqumim pen-truvederea cu Sf. Sofia de

la Constantinopol. Doamneajut6. Rodica".

Arc peste timpAm fost la Rugii de Vede

in aceast[ iamd. Un oraqce se ruralizeazd dela o zila alta... Doar cenflul vechimai odstreazd cateva din-tre pravaliile qi atelierele dinPddurea nebund ahtiZa-haria Stancu. Casa lui Pe-tre Beilu, unul dintre cei maitraduqi autori romini dintoate timpurile, nu mai este.Nici cea a ooetului Alexan-dru Pooescu-Tair. Preotul de

i-la Serddreasa a plecat gi ella cer. Florin. duo6 cAte amaflat, e de ani buni in ,,!araPapqi", la Milano...

Aveam sd pdgesc cu sfi-a15, precum odinioard, incurtea mdnds lirii P apu -cilor lui Mahmud,,,poar-ta" spre lumea patriei melem ar i, dupd, pdrdsir ea p at r i -ei chica. Vrednicului pdrin-te protopop Mircea Ionescuii revine astdzi datoria de aspune - celor care incd nu ocunosc - povestea petrecu-ti cu aproape un veac qi ju-mdtate la Serddreasa. Ca fiual oatriei chica. imi va mdr-tuiisi un tainic g6nd: cdndmd voi re in loarce la Rugi ide Vede, peste cdteva luni,la ooarta bdtrdnei mindstirivoi afla o olacd comemora-tivd in cinstea lui Gala Ga-lact ion gi a celebrului sduroman. ce-qi are incepu-tul aici.

Nu md indoiesc de celeincredin!ate. gt iu din copi-lirie cd preolii de la SerdS-reasa spun intotdeuna doaradevdrul!...

Gheorghild ClOCl0

www.lumeacredintei.ccfebruarie 20l5 / l-U\'tLA CRIDl^..1Ei

Documentar

AFR ProVita

ti Revolulia bolgeviciIn unnra unei rev*lulii e nevoie rvrai?ntotdeuna de o privine critie*, d* e eva-Nuare a eveninrentelo:' la jursta lor valsare" ". E ceea ce va face eontr*versatulToequeville, ?n Franta, in urnrd fL, aproape elcu* veaeurl. Revolulia boigevieadin 1917 igi arati insd adev6ratul ei ehip ai:ia spre zil*ie noastre *,,tairlele"idolilor aeesteia gi or*rile siv$rgitc in nurnele,,binelui eornr.:n'idin perspeetiv*crtodox*, trinrit6ncl spre,,centre de eomandd"dintre eele nrai *bseure...

viziune, "in pas cu vremea",asupra perioadei comuniste.Dacd pe plaiuri le miorit icesocietdli precum,,Evanghe-lia Construct SRL", ,,A1-lah Company Impex SRL",,,Apocalipsa Serv",,,lnviereald Lazdr SRL", ori "Iisus teiubeqte SRL" (nu e vorba devreo glum[) au mai degrabdca obiect de activitate orest[-rile de servicii qi comerlul,nu acelaqi lucru se intdmpldqi in Rusia zilelor noastre,unde societd{i precum,,Lu-mind asupra Revoluliei",

0 minimalizarea riului ro;u?Dupd schimbdri le de-

mocratice de datd recentidin fostul bloc socialist Or-todoxia va fi aproape sil i-td sd asiste plind de conster-nare la minimalizarea rduluisdvirgit de bolEevici vremede mai multe decenii. dis-cursul public (in plan po-lit ic qi chiar religios) f i indacaparat aproape in totalita-te de cercuri politice care ca-utd s[-qi impund propria lor

,,Conspirafia teosofilor" ori,,Secretele Marelui Rdzboi",cul t ivand pr incipi i mult mainobile, sunt preocupate, cuprecddere, de drama creq-tinismului din veacul de oeurma.

BlestemulluiTimur lenkSeriozitatea cercetdrii.

desigur" d i fera de o socie-tate la alta... De la rusul derdnd, interesat de miraculosqi senzalionalul ieftin, pdndla cercetdtorul cdruia i se nun

www.lumea(redintei.cor36 februarie 20l5 / L-1.1\1hA ll lLi-lt) l l \ l h l

la dispozilie date de arhrvdde orimd mdn6. toatd lumeapare sd fie, intr-un anume fel,mullumitb.

$i sunt, vi asigur, destulde multe intrebdri la care seaqteaptd un rdspuns - cumar fi, de pildd, cele referitoa-re la cauza invadhr i i Uniuni iSovietice de cdtre Hitler...Dupd cercetdrile de arhi-vd ale uneia dintre aminti-tele societ6{i, lucrurile para f i l impezi : savanl i i sovie-tici au frcut un pdcat de ne-ier tat in anul 1941. Aceg-tia vor scoate din mormAnt,pentru a f i supuse unei mi-nu{ioase investiga{ii, rdmd-qifele pdm6ne$ti ale vestitu-lui cuceritor mongol TimurLenk (f 1405), f lrd a l ineseama de blestemul agezat

deasupra pietrei tombalea acestuia - cum cA va iz-bucni un rdzboi nemaiin-tdlnit vreodatd pe pdm6ntdacd mormintul sdu (aflatla Samarkand) va fi profa-nat. Biestemul se va impliniintocmai, rdzboiul incetAndabia dund reinhumarea mu-miei lui Timur Lenk (Ger-mania capitulAnd la aproa-oe doud luni de la acesteveniment).

Acoperi;ul Lunii;i0ctombrie 1917Dacd legendarul Timur

Lenk, ce a stdpinit unul din-t re cele mai int inse imperi iale lumii qi a rezidit din te-melii o fabuloasd capita-ld (Samarkandul), rdspundela o intrebare fundamentald

pentru rusul obiqnuit (moti-vele invaddrii URSS in celde-Al Doilea Rdzboi Mon-dial) . Tibetul s-ar face vi-novat, in viziunea societdfi-lor in cauzl (de data aceastacu o documental ie ceva maiconsistentd), de dezastrul cea urmat in Rusia dupd Re-volu{ia bolgevici... CdlugS-r i i lamaigt i de pe Acoper i -Sul Lumii nu aveau cum sdasiste cu bralele incrucigatela o Rusie tot mai agresivdin plan spiritual, ce avea degAnd sa pund in pract icd unambi{ios plan, urzit la cur-tea tarului de la Sankt Pe-tersburg, de nimicire a tutu-ror religiilor (buddhismul qiqamanismul, ih principal),din Mongolia pdnd in Hi-malaia. De indatb ce vor lua

I i t r.1i:,1 t- l i L:l,r:t l ' l : I / februarie 201 5

RADIOGRAFII INCOMODE

cunoqtinp de acesta, ei vortrece la contraofensivS.

0 harti etnologiciin continui mitcare...Chiar 9i astdzi, dinco-

lo de Ural i . rugi i nu ocupddecat o lagie neinsemnatS -de-a lungul Transsiberianu-lui, pdnd la Vladivostok -,restul teritoriului asiatic ru-sesc f i ind locui t , in cea maimare parte, de popoare deorigine turco-altaicd qi cre-dinte qamanice. Pornite dinnord-vestul Chinei (Uiguria),grosul popoarelor turcice vainainta spre sud, in direcfiaopusd a expansiuni i ruse$t i .,,vArful de lance" al acesto-ra cucerind, in urmd cu pestecinci veacuri, Bizanful. Mc-toria impotriva religiei ,,im-pdratului alb", dupd uneleprofelii mongole, nu putea fiinsd una totalb fErd atragerea

unor mari conqtiin{e de din-colo de Ural i de panea cre-dinfei ,,marilor spirite". Unintreg arsenal ocult va fi pusastfel in migcare: rdsundtoa-re practici vrdjitoregti, sub-stanle halucinogene, indu-cerea unor mesaie dincolo

de nivelul pragului senzori-aI... ,,I luminafi i" nu vor l ip-si nici ei din ecua{ie.

Rusia;iTibetulla rdscruce de veacuriCu siguranld, scenariul

ar pdrea de-a dreptul unul

38 februar ie2015/ i .Lt \4 l i , \ { , t i t :Dl \ l i - l l www.lumeacredintei,con

fantasmagoric pentru cei maimul1i dintre noi... O serie dedate confirmd ins6 unele din-tre aceste fante. dincolo demanipuldr i le dictate de in-terese dintre cele mai diver-se in Rusia de astdzi. Docu-mentele secrete imoeriale aleSankt Petersburgului din se-colul a l 19- lea (1874, 1888,1 893), privitoare la,,misiu-nea politicii rusegti in estulAsiei" (a se vedea, de pild[,rapoartele lui Piotr Badmaevc[tre imodratul Alexandru alIll-lea), ie vor inmulti la in-ceputul secolului al 20-lea,contactele cu Tibetul cunos-cdnd o dinamicd fird prece-dent in epocb (dictatd, celmai probabi l . de teama per i -colului britanic tot mai cres-cdnd in zond). in 1909, casemn al bunelor relalii din-tre Tibet qi Rusia, in capitalalmoeriului Rus se va construichiar un templu buddhist -d in mater ia le dintre cele maiscumpe qi pe cheltuiala tre-zorer ie i rusegt i . Pr intre pro-motor i i inal l6r i i templului re-l ig ios t ibetan 9i decorator i iacestuia se va numdra unuldintre cei mai renumili ar-tigti ai vremii, preocupat in-deaproape de ocultism qi te-osofie: Nikolai Roerih.

Scrisoride mullumirepentru ingenuncherea0rtodoxieiin anii care vor utma Re-

volu{iei bolqevice il vom aflape Roerih nu doar in posturade pelerin pentru mai mulliani in Tibet qi in India, dor-nic de a se in i l ia in ta ine-le buddhismului q i lamai-smului, ci qi ca intermediar

www.lumeacredintei.com

intr-un schimb epistolar deamnloare intre mari i lamai-qti iibetani gi conducerea su-perioard sovieticd. Cei din-iai - duDA cum mdrturisesccercetdtorii acestei corespon-den{e (am numi aici, lds6ndla o parte amintitele socie-tdli la care am llcut referiremai sus, dintre oamenii Bi-sericii, pe cunoscutul arhim.Rafail Karelin gi pe protodi-aconul Andrei Kuraev) -, iqivor ar[ta recunoqtinla faldde ,, i luminatul" Lenin (so-cot i t un f rate int |u ale Per-fec{iunii spiritului) pentrunimicirea credin{ei cregtine- distrugerea Bisericii qi a la-miliei - in Rusia. Marii ma-hatm(t tibetani vor face re-ferire, totodatS, in scrisorilelor, la ajutorul acordat Pute-rilor ce au organizat Revolu-{ia bolqevic6 din 1917.

Rizboiul (ulturilorCercet6r i le de arhivd

ale unor istorici qi teologirugi vor conduce, in anii depe urm5. la dispute tot mai

aprige in multe cercuri qtiin-lifice din acedstA !ar6, prelu-crarea datelor de cdtre uneleinstitutii interesate crednd celmai adesea confuzie nu doarin rAndul oamenilor de rdnd,ci g i a l cercetator i lor one$t i .domici de a afla adevdrul inprivinta milioanelor de victi-me ale bolpevicilor, a ucide-ri i apeste 10.000 de cdlugdripravoslavnic i Ei d istruger i i amai multe mi i de biser ic i or-todoxe, intr-o Rusie creqtindde oeste 9 veacuri la data sd-varlirii acestor odioase fapte.O {ard sigurd la acea vreme,in care nimic nu ar fi pututDre\ esti acest mare rdu. . .

Obignuit, cel mai ade-sea. sd-gi indrepte pr i r i reaspre inamicul dinspre soa-re-apune, pravoslavniculrus e s i l i t , ast fe l , sd ia amin-te mai indeaproape la Orten-tul care, secole de-a rdndul,a stat la pAndd... Sd fle oareTibetul Cheia tainei Revolu-tiei bohevice?

Gheorghi la ClOClOl

L I l i l l .a. f 11ll lJN I i l ] / februarie 2015

DOCUMENTAR

Penlru rnaj*rilal*a,num*!c iLr i Ak;ki {*rer* l icr l* as*{;at versu r i l*rlu i , ,5r-r i ik* ' i un v*e i : lcJrr te c georgian. Pcrrl fu ge*rgi*ni *5tr ,a!*tur i eJ* Sfa*tul i i laeeaveeavadze, Par!nt* alPetr;c i . Lc baza i ice arei . :Cintre dceslc i rnaoirr i "s lr*di l i !1!a unui; : dintr*t 'e i * in i r l r i j rgrp;1p1;a,dt a"si apar l inc in catmai rnic* rnasr.:ra sprc* r"*l;5i sa ofere cciuila!lpcsl l : i t i tatee de a se cic l" in i , l r r m*d f i r*se gi pr*-fund..* \utor c le r u!*gcr ic i* i i t , : r d i u i 'J p0l) ' , l t ' .1e;ue*:!ana, vi ; : fa s;.1iL . . i ' i i - :- ] r j* basi: : . . .

Centenar Akaki Teretel i9 iunie 1840, Imeretia,

apusul Georgiei de asrdzi :in familia lui Rostom Je-reteli se nagte al ffeilea fiu.Felicitdri, entuziasmul apro-piat i lor . bucur ia calrnd a pd-rin{ilor. Ultima este singuracroitb spre nefrAngere. Pen-tm cd neamul Jereteli ofe-ra. de t re i secole" consi l i -er i sur erani lor Imeret ie iAceasta deoarece neamulAbaqidze, din care descindesolia lui Rostem, Ketevan,?l are ca inaintag pe Solo-mon I, suveran al Imereti-e i . invingatorul otomani-lor in cdteva rAnduri. Tatdlei, Ivane AbaEidze, a fbstconducdtor al revoltei im-potriva ocupaliei ruse din

I 8 I 9- 1 820, iar intentia-i dea obline independenla ves-tului Georgiei, apoi ucide-rea sa de citre un alt preten-dent Ia tronul Imeretiei aumarcat familia profund. Deaceea. intdiul luou depr insde c[tre Akaki este purtareacu demnitate a numelui.

Totugi, primii ani ai vre-t i i sunt def in i t i de o imagi-ne ceva mai simpld. O for-tdrea{[, coline Ei un rdu.Jocurile aldtun de fiali.$i dragostea asprd a ma-mei. Prezenla tatei, func{io-nar local, sarcastic in vorbd,bl6nd in faptd. $i Sfhnta Li-turghie. Insb fiecare dintreacestea este doar pregustarea viefii adevdrate. Pentru ci

,

inceputul il constituie mu-tarea, la;ase ani, al[turi dedoica sa, in satul Savane,unde. potr i r i t t radi l ie i larni-liale, vreme de trei ani trd-ie5te alatul i de cei neroiagi .$i nu doar locuieqte cu ei, ci9 i parr ic ipa la td ierea copa-cilor gi ingrijirea animale-lor. pregatirea hranei 5i or-gani tarea viel i i de t i cu z i .Odinioard, aceast6 experl-enla a\ ea rostul fami l iar i -zdrii printilor cu viafa supu-gilor lor. In cazul lui Akakireprezintd fundal ia deslugi-rii lumii. Mai ales cd, dupdperioada de incercare, ur-meazd intoarcerea acasd,insuqirea cunoqtinle1or debazd, speranfa intoarcerii in

www.lumeacredintei.comfebruarie 2015 / l.Llr4tr,{ l lR[l] lN lhl

"lIt

raiul din Savane frdnt[ fermde inscrierea la simnaziulclrn K.utarsl.

Oddile intunecate ale re-gedin{ei Jereteli sunt inlo-cui te de sala de clasd, r5-ceala afectivd a mameide disciolina strictd. To-tul i i esie strdin, iar aceas-td senzalie nu se reducenic i dupd absolr i rea grd-bit[ de intervenlia, la ape-lul fiului sdu, a lui RostomTereteli, in baza rezultate-lor excepl ionale ale tAnd-rului . ln 1852 se af fa inain-tea unui alt inceput. Dup[ orevenire scurtd in satul co-pildriei, unde line locul in-valAtorului , marna hotdrdg-te cd este imoerios necesarsd iqi continue studiile. Seindreapti singur c[tre San-kt Petersburg. unde locuieq-te aldturi de fratele sdu Ilia.Urmeazd cursurile unui co-legiu pr ivat . in l85q de-vine student al Facultilirde Limbi Orientale din ca-drul Universitatii. gi. ca sila Kutais i . studiul const i tu- ieprincipala sa preocupare- Inzori strdbate strdzile oraqu-lu i , admirdnd monumentele,oprindu-se inaintea faf ade-lor, simtind ci fiecare stradd; i pod qi sunet i i apar l in in-tru totul lui, unic deslugitoral oragului aproape pust iu.Departe de via{a mondendpentru ca" dacd or ig inea i -arimpune participarea la ea"banii pulini de care dispuneqi mai cu seamd modul dea-qi inchipui viitorul, il se-pard de asemenea tenta!i i.Prietenii nu lipsesc. Intreei, doi dintre cei de care ilva lega ceva mai mult decAtinterese gi gusturi comune

wwwlumeacredintei,com

- Ilia Ceavc.eavadze gi NikoNikoladze. IntAlnirile devrntot mai frecvente. Din 1861dezbater i le sooresc in in-tensitate. Legea de elibera-re din qerbie iniliatd de fareste orivitd de cei trei dinperspectiva intereselor !dra-nilor georgieni. Ea este, deal t le l , cea care i l determi-nd oe Akaki sd incerce dinnou srdbirea absolvirii. Deaceuita datd nu atmosferaUniversitblii este motivul,

ci con$tiinta ca este vital[parr ic iparea la r iata patr ie i .De aceea" in I 862. proas-pat l icenl iat in Li tere. re-r ine in lmeret ia. Zi le in s i rparcurge, aldturi de tatdlsdu. drumurile satelor pro-vinciei . Amandoi dob6'n-desc confirmarea cd.legeanu ooate schimba nimic atA-ta t rmp cat nu cxrsta preo-cupare real6 pentru pregdti-rea aplicdrii sale qi nu suntiuate in calcul consecintele.

I

! | \ l l \ r l {1,) ; \ l l " l / februar ie2015 41

DO(UMENTAR

,,Bandaje ce acoperd o randnecurd{at5", conchide Ros-tom fereteli. La prima ve-dere. un uaz si ln i lar legi iagrare din Romdnia anu-lui 1864. Totu;;i, implica-liile in cazr.rl georgian suntmult mai profunde - faptreffectat de ini{ierea miqcd-rii de afirmare a identitdtiina{ionale in caclrul Imperiu-lui Rus.

Acesta este terenul pecare act i r eaza Akaki Te-reteli. Inilial, prin interme-diul studiilor despre limbageorgiand ce au ca tel le-descoperirea bog5liei iing-vistice qi cafitnfi de antidorla la de incercar i le de asirni-lare nafionald. $i dac6 lim-ba este Lln bun de pret, in-seanrnd cd mesajul labazac[ruia std trebuie cunos-cut de cAt mai mul{i. Astfblapar tipografii, qcoli, biblio-teci. $i Societatea Dramati-cd Georgiand. Un qir de tur-nee cuprind intregul pdmdnt

georgian. Unnitoarea etapf,infiinfarea unui ziar. Care

este unlat, la scilrt timp. dco gazctrr de sat i la. Polerrr ic i -le sunt dublate de parnflete.Problenrele soeirr le sunt de./-r a i r r i te dirr pr ismr incompe-tentei . lacorniei g i ipocr iz ie ilaclor i lor pol i t ic i . Ataeur i -le la adresa gur enratorulrr igeneral condnc la arestarea

lui Akaki Tereteli. Arestareadctennind manifesta{i i greude igrrolat de catfc autor i -tdfi. Eliberat dupd o noaptede detenlie, reia demersun-le. Rede;teptarea conqtiinleinationale impune o cunoaq-tere prol i lndA a tezauruluicultural. Acesta este motivulpentru care urrndtorul obiec-t i r i l const i r t r ie descoper i rea

42 februar ie2015/ i . i .U:- / t i l i . l . l ) l \ i i l l wwwlumeacredintei.com

t/

legendelor, basmelor gi cAn-tecelor vechi georgiene. In-lreprinde o serie de drumuri.poarlb o coresponden![ bo-qatd. au loc intAlniri frecven-Ie cu cei doi prieteni din vre-mea studenfiei. Apar primeleculegeri de folclor. Un nu-mar spor i t de advertar i d inrandur i le nobi l imi i georgie-ne considerd cd ii sunt ame-ninlate poziqiile. Apar acuza-t i i . calomni i . dar sporeqte giperseverenla ln crolrea unellumi intru totul noi. Socie-tatea de Etnografie. aldturide Societate pentru Rdspdn-direa Culturii sunt simbo-luri ale acestei tzbtnz| Cagi alegerea. in I 894. a luiNiko Nikoladze ca ortmaral oraqului Poti, ori influen-{a tot mai mare a Pr intuluiIlia Ceavceavadze in trans-formarea viziunii societd{iigeorgiene la15 de ea insd;i.

Din pbcate, pre{ul aces-tor victorii nu este modest.Asasinarea, in august 1907,a SfAntului l l ia Cear cea-vadze este cea mai grea lo-viturd pentru Akaki Jeretpli.Cu atAt mai mult cu cAt s5-nltatea ii este tot mai preca-rd. Continud sd scrie gi sa sepreocupe de er olul ia eveni-mentelor politice. Expresiilegratitudinii compatrio{i1or,laplul cd versur i lc sale,,Suliko" fiind doar cel maicunoscut exemplu - stau labaza unor cintece popula-re. iar romanele se bucurdde succes, numero$ii tinericare ii cer sfatul, respectulcu care este inconjurat, in-curaj[rile primite, aniver-sar i le z i le i sale de na$terece devin evenimente mar-cante ale vie{i:i culturale (inwww.lumeacredintei.com

1908 transfbrmdndu-se insdrbdtoare na! ionala cu pr i -lejul unui tumeu na{ional),toate acestea tind sd-l im-povlreze. Ajunge pentru ul-tima oard la Savane; cores-pondeazd cu rer olul ionar i irugi, exprimdndu-Ei solida-r i tatea in pr iv in!a inccrca-rilor de reformare a institu-liilor imperiale; sosegte laParis, in 1909, la insisten-teie celor care incd spera caiqi poate redob6ndi sdndta-tea. Asemenea lui Vaja Pga-vela, cu care colaborase incadru1 cercetdrilor etnografi -ce, se simte in tot mai maremasurd singur. In februarie1910 se intoarce acas6. lnprimdvara lui 1914 este totmai sllbit. Continud sd lu-creze qi de aceea cautd sd li-miteze obligafiile sociale.

Vegtile despre r[zboi ii spo-resc ingrijorarea. In ajunuiCrdciunului lui 1914 sufe-rb un atac vascular cerebral.La 8 febmarie 1 91 5 se mutdla cele vegnice. Patru lunimaitirziu era umat de VajaPgavela.

Moqtenirea sa sunt reu*qitele r"rnei genera{ii. O do-redesc lucrar i le qt i in l i f ice qibeletristice, institufiile ce ilau drept fbndator, cAntece-le ale cdrui versur i nu i i maiaparfin. O dovedeqte statuiasa gi a Sf6ntului llia Ceav-ceavadze din fa{a celui din-ta i g imnaziu din Tbi l is i .

Pentru c6, la un secolde la pdrdsirea acestei lumi.marele dar al celui care,coborAnd din neamul no-bil al AbaEidzilor, a cunos-cut devreme qi rostul liber-tdlii, qi forla datoriei, estetocmai curajul de a nu-qi fiapaninut. Acesta este mo-til.ul pentru care, gi in ca-zul sdu, comemorarea uneimorti este doar crochiulunul mcepur.

Vincenliu DASCALU

1,,.t

I I \ i l , \ i l l l r)1\l : i / februarie 2015

. l

' I

i , !rilr:!ili

lrit : l

rllliii i

PS i lani i l Src*ncserr 1 la;" i t i r"r ii t l r 'uirc t ie.r;yt i 'g . l t 'og4i; ' l ini , tllax Ciae?air - #*;"*v/e rietnr :ntth i itn ht i ntl ;a 1 t 1 iVrnccnliu Da:ei ltt Ltn.i

AFR PRO VITA

Avortul ii ucide pe cei viiSeriern ast*zi e*espre avort dintr-o perspeetiv* inedit5: avsrtl.l1 ucide gipe cei vi i , nu doar pe cei nenise u!i" Celor vi i ins* nu le ucide trupul, cisilfletul gi viitorui. |rlumirul de fer-nei eare regretd avort*i fdeut este lrlare,dar pentru presi subiectul acesta pare si f ie tabu. E un subieet ignoratgi, pare-se, l ipsit de interes pentru rnari ie eotidian* ale Rom&niei gi Oeei-dentului. De aceea le r ini*ne publical i i lor *n-i ine, at*t ?n Rorn&nia, e6tgi!r" l afara ei, s5 i ! prezinte. Rasfoind infornral i i ie Numiivintuale, depistamun nunrir ?n cregtere de m6rturi i ale fenrei lor eare gi-aui avortat eopii i 9iigi regretd faptele" Legea nu le eondamnd, dar le eonclarnnd eon;t i inla.Fresiunea gi nel inigtea lfruntr ic6, eonstanti ; i deseori ineurabii6, eu eare 5eesnfrunta aeeste feme! las* e ieatrice eare diinuie o via{X intreagfr. Ear nunurnai ferneilc sulnt afectate. Suntern afectali noi to!i: birbalii eare a$teap-t5 sS devinS ta1i, parini i i eare nid&.iduiese si devind bunlci, e*pi i i cane ?9idorese frali gi surcri" in final, avelrtul r"le ucieje pe noi to!i, pe eei vii" fAf&j

Citeva date statisticeRomdnia noastrd ?mbd-

trineqte mai repede decAtne agteptdm. iar ceasul e ibiologic bate tot mai incet.Luna trecut6, Ziarul Finan-ciar apublicat un articolalarmant, care ar f i trebuits[ facd la fel de mari valuriin Romdnia cat a lbcut cim-pania prezidenl ia la. Subiec-tului trebuia sd i se acor-de la le l de multd aten{ ie ; isI fi fost dezb6tut de pre-tendenlii la preqedinlia ldrii.Dar nu au fdcut-o. Arlico-lul ne informeazd cd in ul-timele doui decenii popu-la{ia qcolari a Rominiei asclzut cu un sfert. In 1995,4,7 milioane de elevi gi stu-denli erau inmatriculali inqcolile qi universitdlile Ro-maniei. Anul acesta au mair[mas doar 3,6 milioane.Unde sunt cei 1 ,1 milioanecare lipsesc?

Rdspunsul nu este greude aflat: majoritatea din-tre ei au fost avorta{i. Ro-mAnii din Italia au ndscut,anul t recut, 20.000 de copi i .20.000 de fiin{e umane carevor contribui la reabilitareademograficd a muribundeiItali-i, nu a ldrii-mamd.

In contrast, luna trecu-td au fost emise ultimeledate statistice privind rata

avortului in America. In2013 au fost avortali acolo730.322 de copii nendscuJi,cel mai mic numdr din I973incoace, an in care avor-tul a fost legalizat de CurteaSupremd. Vestea e incura-jatoare. Dupa 1973. numa-rul avorturi lor in Ameri-ca se apropia ori trecea deI mi l ion anual . Dar a scd-zutcu30oh intre 1973 si

l . .Uh{EAC}{l: l l f l l . i lEl/februarie20ls 45

AFR PRO VITA

2013. Cifrele acestea sunt simai incurajatoare conside-rAnd ci in aceeagi perioaddde t imp populal ia Americ i ia crescut cu30o/r.

Ce explici sclderea ver-tiginoasd a avortului inAmerica? Rdspunsul a fostdat de o influetrta oublica-{ie seculard ameriiand, TheAtlantic: seriozitatea gi per-severenta migcdrii pro vitadin America din 1973 in-coace gi mai ales implicareacontinud a cregtinilor in bd-tilia pentru dreptul la via-fd al copiilor nendscufi. insdpentru a ajunge aici au fost(hcute sacrif ici i mari. ln pri-mele randuri au fost lemeile

cregtine care au refuzat sdimbritiqeze noul ,,drept" laavofi conferit lor de CurteaSupremd gi au ales sd ascul-te mai mult de Dumnezeu side instinctul marernal decdtde propaganda feminist5.

Despre o astfel de feme-ie scriem astdzi. Este mdrfu-ria unei femei creqtine caregi-a avofiat doi copii, a datviatd altor doi. a rdmas ia-rdgi insarcinatd gi a vrut sdavorteze din nou. Conqtiin{aa mustrat-o gi s-a rdzgdndit.Pe parcurs insd avortul i-adistrus familia, cdsdtoria,relat i i le cu sotul , cu semeni igi cu biserica ei. Dar ziuacdnd a vrut s6-si avorteze

ultimul copil i-a schimbatvia[,a, A stat ore in qir in fa{aclinicii de avort, cugetdnd'la via(a, la trecutul ei. la ra-vagiile pe care avortul le-afbcut in via{a familiei ei. inmomentele acelea de cerce-tare gi-a venit in fire. R[md-ne sd ci t i t i detal i i le in mdr-turia de mai ios. Titlul inenglezd, al articolului esteNavigating the Waters of aBroken Life: My AbortionStory. El a fost abreviar sitradus pentru cititorii nos-tr i de Simona Preotu (AFRSibiu), profesoard de engle-25, solie qi mamd a doi co-pii cu care Dumnezeu a bi-necuvantat-o. l i mulgmim.

altfel. Aveam doi copii. Pier-dusem alte doua sarcini. $ti-am cum era sd simt un copilcrescand in pantece. Mici-/e zvacniri ca semn al vieriilovirea unui cot sau o ,rii"

././ t r1{,/V/,1 Stmleamnici o hwcurie,rcici rs dorin{d,

nici rs speran{&.iloar parcicd 6i o

1 . r tdrtrinld disperatii,

ae a repard ceeace

^w't pierdo$ gi

a*mi recapdtavia{c" }}

genunchi in stomacul meu,sughilurile slabe...

Priveam cum ofatd td-ndrd Si prietena ei se grd-beau sd intre in ctddire. S-aus trecur at induntru, inc hiz dnduSa in urma lor Md intrebdmcare dintre ele era insdrci-natd. M-am uitat in oglindd.Aveam 33 de ani. Nu am re-cunos cut femeia din oglindd.Am vdzut doar ruSine. Amvrut sd ies din masind, darnu m-am putut opri sd nu mdgdndesc la spitalul din Flori-da de cu 6 ani in urmd. Amfosr dusa de utgenla la spital.Sangeram Si medicii ma du-ceau la ecografie sdfiu exa-minatd. In camerd erafoar-le rece 5i nu m-am putut opridin tremurat. Tbhnicianulm-a uns cu ceva in zona dinjutal stomacului qi a pomit

Povestea unui avortUltima sardniM-am asezat in masina

incdlzitd cu miros vechi decartof prajili. Mereu exis-tau cdliva sub scaunul undecopiii ii imprastiau, dar eierau plecali acum..Nu Sti-am unde anume. Priveamprin parbrizul murdar lacladirea din fala mea Si ci-team iar Si iar cuvintele depe uqd: Planned Parenthood[N aS tere pla n ifica ra : c I i n i -cd de avortJ. Sudoarea-micurgea pe ceffi, dar nu ampornit instalalia de aer con-dilionat. Am vrut sd simtcaldurd. Am vrut saf u dis-trasd de durere. Eram insar-cinatd de mai mult de doudluni. Era incd timp pentrua ucide copilul. $i ucide-re afost ceea ce afost. Ni-meni nu putea sd-mi spund

februarie 2O15 / L.UMtlA CtilDtNl!i www.lumeacredintei,com

aparatul. Md asteptdm sd-mivdd copilasul mort, Jdrd cainima sd-i mai batd, cu tru-pul nemiscat. Vdzusem astaqi inainte qi eram pregdtitd.Dar Dumnezeu a alat alteolanuri.

Durerea De care amsim{it-o in abet moment afost una de asteptare. dor Sibucurie ineavimab ild. Fiulmeu era tn intra, era bine,miS cdndu-q i picioruq ele.Inima lui bdtea. L-amfixatcu orivirea. recuno s cdto arecd il puteam vedea acolo, inburtd il qtiam in siguranldSi ii auzeam bdtdile. l,{icio-datd nu am simlit dragosteaa;a cum am simlit-o in acelmoment. Dragoslea uneimame. Atdt de ourd! Atdt denaturald! Trdsdturile salenu erau complet dezvolta-te. Degetele luifragile, de-getele de la picioare atdt demici... Dar el erafiul meuqi Stiam cd va creqte penttaa aduce fericire in aceas-td lume. Foarte diferitd dedurerea pe care am simlit-ocdnd md aflam in masind inafara clddirii unde se afidcabinetul de nastere planifi-catd. I'{u simleam nici o bu-curie, nici o dorinld. nici osperanld. Doar panicd Si odorinld disperatd de a re-para ceea ce am pierdut Sia-mi recdpdta viala.

Divorlul9i destrimarea familieiMd despdrlisem de solul

meu. O alegere egoistd. Oh,a$ putea sd vd dau o mie demotive, multe dintre ele deinleles, poate chiar justifi-cate, dar nu conteazd. Ide-ea esenliald afost cd m-am

despdrlit qi am incePut oviald noud cu un alt bdrbat.Nu a durat mult pdnd sd imidau seama cd nu pot trdi cuaceastd alegere. Cei doi co-pii insemnau prea mult pen-tru mine. Copiii ar trebui sdtrdiascd intr-un cdmin sta-bil, unde sa creascd in'in-crederea qi siguranla dra-gostei ambilor pdrinli. Nuam putut trdi cu tristelea Pecare am vdzut-o la ei incddin momentul despdrlirii, inacele sdptiimdni in care austat cu mine inainte de a-lvizita pe tatdl lor. Confu-zia Si teama lor aufost po-veri pe care nu am vrut sdle mai poarte. A;a cd amdecis sd md tmpac cu so-tul meu.

/ / a\ \ Iu nu mat e$l lfl1z\n1 ACeStOr

' .1\ \copr r ! //Era vorba, de aseme-

nea, de biserica mea. Ampdrdsit-o qi pe ea - un altepisod din viala mea pecare !rebuia sd il repar.. sdil rezolv... Primisem cdtevascrisori de la liderii biseri-cii despre faptul cd divor'!ul meu insemna cd nu maieram o mamd pentru copi-ii mei. Dacd mi-am incdlcatlegdmdntul de cdsdtorie, numi se mai permitea sd mdbucur de privilegiile ce de-curg din acesta - privilegiulde afi mamd. Cu alte cu'vinte, dacd mi-am ldsat so-1ul, trebuia sd-mi las Si co-piii. l'{u mai eram o mamdin ochii bisericii sau ai luiDumnezeu.

Primisem o scrisoare dela solia unuifrate in vdr'std. care imi spunea ,,sa facun lucru onorabil Si sd stauseparatd de coPii, Pdndcdnd orin harul lui Dumne-zeu md pocdiesc Si trdiescprin credintrd in ascultarede Dumnezeu". Solul meuimi scrisese, de asemenea,cd trebuia sd rup ,,orice felde comunicare Si contact cucopiii: Jara vizile. Jara le-lefoane, fdrd e-mail-uri Sifard scrisori ... Tu nu maieSti mama lcestor coPii."Am citit scrisorile de maimulte ori Si am Stiut ce tre-buia sa fac - nu doar dincauza ameninldriloa ci Pen-tru cd imi iubgam copiii.Am vrut cp ei sd fie Jbricilidin nou. Impdcali.

Nu voi uita nicioda'td ziua in care m-am intors.M-am dus la batranii biseri-cii Si le-am implorat iertare.Doream sd le spun motivelepentru care plecasem Si imineglijasem cdsnicia - sunt si-gurd cd unii dintre ei arfi in'leles , dar nu amficut-o.Am pdstrat tdcerea. $tiam cetrebuia sdfac qi am.fost dis-pusd sa ofac. Anfost dispu-sa sd fac ca tolul sd fie binedin nou. Ne-am aqezat intr-osald de biserica slab lumina-td. $ase bdrbali Si cu mine.Unfel de tribunal. Cu Bibli-ile deschise in fala noastrd.knsiunea din incdpere erapalpabild. Lafel qi durerea.Luminile fluores c ent e c I ip e audeasupra capului, iar afa-rd ploua. $iroaiele de ploaiecurgeau pe geamuri qi tune-tul rdsuna prin munli. Bdrba-lii md ascultau Si spuneau cdimi vor oferi aiutorul de care

I-UMtA CIIEDINTEI / februarie 2o15

AFR PRO VITA

aveam nevoie pentru a-mi re_cdpdra casnicia, penfru a-mireintregifamilia.

insircinati din nouM-am intors in aparta-

ment pentru a-mi aduna lu_crurile, dar in seara aceeaam afiat cd eram insdrcina-td. Ma ingrijorasem cu pri-vire la asta;i amdnam tes-tul, dar nu puteam s-o ducaSa la nesJdrSit. M-am aSe-zat in baie. pe podea. cu ge-nunchii la bdrbie, Si amprivit cum linia roEie setransformd intr-o cruce. Lu-mea mea s-a spulberat. Mdafldm la rdscruce de dru-muri. Nu puteam pdstru to-pilul Si repara cd.snicia. Nuputeam pdstra bebeluSul Eicopiii mei sd se rein!oarcala mine. Chiar pi qtunci, nuqtiam unde sunt. Ei se afiauJ7e cu oamenii bisericii, fiein afara orasului. Nu sttam.Sotrul meu nu imi spuiese. Elpur Si simplu i-a luat Si mi-aspus cd nu mai eram mamclIor, ca am murit pentru ei.Md intre-bam daid le spuse-se cu adevdrat cd. am murit.O parte din mine ar fi do-rit sdfie aSa. Timp de doudluni m-am frdmdntat ce sdfac. Am stat in apartamentulmeu incercdnd sd md hotd-rdsc cum sd infrunt viitorul,cum sd rezolv ceea ce erudistrus. Dar Stiam cd une-le lucruri nu potfi rezolvate.Eram dispusd sd-mi pierd uncopil, intr-un /bl. Indiferentde ceea ce alegeam, existauqi pierderi; qi nu numai pen-tru mine. dar Si pentru iopi-ii mei. Ei pierdeau o mamq.Tbtul se schimbase pentruei. ltlimic nu era corect seu

{{ Poveste{}fnc&fcitd a

sewfiwentefor qicorcseciyttlor ers

wrc {an{ dirc caye nuf??Jry?ly f?:f9qf:l?complet. Prin propriile melearcgert creasem o lume careaducea durere tuturor Ru-Einea, izolarea Si vina eraucopleSitoare. Dar le meri-tam. Meritam durerea, pe-deapsa. pierderea. Copi i imei nu le meritau. Nici unuldintre ei.

Am luat in calcul van-anta de a da copilul spreadoplie, dar taidl luiiiu nudorea sd audd asta. El vacreSte copilul. Singura ale-gere era de a da naqtere co-pilului Si cineva sd il infie-zeJdrd ca acest copil sa mamai

^vadd vreodata. AS.fi pu-tutJace asta, pentru cd, po-trivit legii, tatdl lui nu aveanici

.un,drept legal asupracopttutut dtn momenl ce noinu eram cdsdtorili.

Mi-aS recdpdta

{{ilacd swwterydispuyi s&

p&cd{uttw, trebuiesdfiw dispuqisd acceptdw qisufbrire{c c{trvtrce odst& cwpdcatwf

"))

cdsnicia. Copiii mei m-aravea din nou. Dumnezeum-qr ierta. Povestea incdl_citd a sentimentelor Ei con-secinlelor era un lanl dincare nu reu$eam sa scap.

Asta pdnd cdnd m-amgdndit la avort. (Jciderea co-pilului. Aceasta ar rezolvutotul. Pe cdt de ironic, pe atdtde biza4 nu puteam supoftagdndul adopliei, dar piteammedita la moafte. Ci toateacestea, in acel moment in-tunecat md gdndeam cd eracea. m.ai buna alegere. Arfatar de uSor Milioane defe-mei oficeau infiecare an.Wala mea ar putea conrinuqaSa cum era inainte. Mi-aSrecdpfita cdsnicia. Copiii meim-ar evea din nou. Dumne-zeu m-qr iefta. Biserica m-araccepta inapoi. Familia meaarfi impreund. Copiii mei arfirfericiti. Dar copilul meu ar.11 mort...

in cumpiniAS fi in stare sd sacrffic

acest copil pe altarul ego-ismului meu? Acest copilcare cre$tea in burta mea?Un copil pentru care eramresponsabild? Un copil pecare il adusesem in fumeprin dorinla mea de a avearela/ii sexuale?

Doar sd ies din masind,sd-mi pdstrez hotdrdrea, sdma asez pe masd, sd inchidocltii, sd-mi indoi picioa-rele qi sd-i las sd md scapede greseola mea... in masi-nd era cald ca infr-un cup-tor Si md uitam peste capotd,ca prin ceala, spre uga ca-binetului de nasterc planifi-catd. Mirosul vechi de car-tof mi-a adus inapoi amintiri

www.lumeacredintei.comfebruarie 20l5 / LUMllA CRfrDlN'fl: l

cu copiii mei rdzdnd in zile-le cdnd totul era bine. Poatenu perfect. Dar bine. Puteafi din nou aqa. Trebuia doarsd ies din maqind, sd-mi pds-trez hotdrdrea, sd md asez pemasd, sd inchid ochii, sa-miindoi picioarele Si sd-i las sdmd scape de greqeala mea.

Am deschis portiera Siam traversat parcarea pdndla uqa de la intrare. Cerulera atdt de albastru Si pd-sdrile cdntau, dar tot ce au-zeam era bdtaia proprieiinimi. Tbt ce puteam vedeaera imaginea tn ceald, ne-clard, a clddirii dinfalamea. O femeie stdnd in spa-rele biroului ridicd privi-rea. ,,Pot sd vd ajut? ", mdtntrebd. Priveam in jur. Fe-tele care intraserd mai de-vreme Sedeau intr-o'par-te a incdperii. Una rdsfoiao revistd. Cealaltd se uitala mine. Ochii ei erau nd-pddili de lacrimi. Ne uitamuna la alta - impdrtdSindun momen! comun de vino-vdlie, de compasiune, dedurere - Si apoi Si-a intoysJhtra. Nu md puteam miqca.,,DomniSoara, vd pot aju-ta? ", a repetat femeia de labirou. Am cldtinat din cap:,,Nu. imi pare rdu. Nu, nuputeli... "

Am plecat qi amJu-git la masind. Incd potauzi clopolelul de la uSdsundnd. Am pornit mo-torul Ei am scos maSLna din parcare. Nu am pu-tut sd ofac. Nu am pututsd-mi omor copilul din ca-uza greSelilor mele mize-rabile. Nu Stiam ce am degand sdfac. nu Stiam ce pu-team sdfac. dar lrebuia sd

www.lumeacredintei.com

K Ferneile care f$iavCIrtxzd copiii

spult cd {6i doresco viald rnesi bwwd.

Dsr nu este ovia{d mai bund pecare qi*o doresc -este doar una mai

u$0Grd.))qc c ept c ons ec inle I e al e geri-lor mele. Nu puteam sd ucido viald pentru ca mie sd-mifie mai bine.

Trebuia sd-mi infrunt du-rerea. Durerea este rezul-tatul alegerilor greSite. Su-ferinla este consecinld apdcatului. Dacd suntem dis-puSi sd pdcdtuim, trebuiesd fim dispuSi sd acceptdmSi suferinla care vine oda-td cu pdcatul. Fuga de su-ferinla - sdvarSind lucrurimai rele pentru a o evitanu este un rdspuns. Aceastaproduce mai multd durere,mai multd suferinld - poatenu penlru tine, dar cu sigu-ranld pentru copilul pe carel-ai omorat. Nu mi-am ucisfiica. Mi-e ruSine cd am vrutsd o fac chiar qi pentru o cli-pd. In cele din urmd, nu amputut so ofac. Sangele ei nutrebuia vdrsat pentru a-miface mie viala mai uSoard,indiferent cdt de corecte arfifost motivaliile mele cdndea a apdrut in viala mea.Alegand via1a. aceasta mi-aschimbat-o pe a mea pentrulotdeauna. Aceasta nu a maifost niciodatd lafel Eifusese

dificil, pentru cd md lup-tam pentra a naviga in apeleunei vieli distruse.

Femeile care iSi avor-teazd copiii ofac pentru cdele spun cd iSi doresc o via-ld mai bund. Dar nu este oviala mai bwtdpe care Si-odoresc este doar una maiugoard- Este o via{d lipsi-td de luptd, Jdrd consecin-! ele alegeril or dej a Jdcut e.Este mai uSor Dar nu e maibine. Nu este niciodatd maibine. Moartea nu este nici-odatd mai bund. Dacd aSfiales sd-mi avortez copilul, aSfi ales moartea. Sdnge vdr-sat sd spele pdcatele mele.O viald luatd astfel incdt sdo caslig pe a rfiea. aSa in-cdt sd pot sdfiu eu liberd deconsecinlele alegerii mele dea concepe acest copil. Darsdngele unui copil nu poaterepara niciodatd ceea ce estedistnn. (Jn asemenea sacrifi-ciu este o minciund.

D.C. MCATTISTER

ALTANTA FAMTLilLORDIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12,sector 4, BucuregtiTel. 0741 .1 03.025Fax 0318.153.082

www.a I ianta-fa mi I ii lor.rooffi ce@a I ia nta-fami lii lor.ro

I-UMEA CREDINIE,I / februarie 20I5

. f t *rd$*r- lnscrierisi informati i laSARATRAVEL,$os.6iurgiuluinr.33A,ar Fsff#**,*- ' . :F#ff i

* sector4,Bucuresti ;Tel/ fax021,450.90.26.[40bi1r0721,134.320;dC,rdfldr-ffi,ry r. r r trw.-ffi*. 0766.409.186; Site;www,pelerinajieftin,ro, E-mail:office@saratravel.ro

.#- l i 'J f f f f i -

A. "tW #{Fr fefr{*fn Ir sEjff fc, sigl*t'$I}f{{.f?nAt-Et Programe2015

-*

Toate programele sunt afisate detaliat pe site-ul agenfiei: www.pelednajieftin,roBanatul Romanesc, Banatul Sarbesc si Meteorele Bul-garesti: 1 8-22 martie 201 5: 4 nopti cazare+mic dejunhotel 2* si 3"1 60 euro/pers. Vizita: Manastirea Horezu,,Culelor de la MaldarestiTg Jiu- (Masa tacerii si Poarta Sa-rutului). ManastireaTismana, Baia de Arama si Herculane,Valea

ernei, Cramele Recas cu degustare de vin. Timiso'ara: Catedralei Mitropolitane, Parcul Rozelor, Piata Uni-rii si Castelul Huniadelor; Belgrad: Catedrala Patriar-hala Sfantul Sava, Biserica Ruzica, Capela Sveta PetkaPlimbare pe strada Knez Mihailova cu case din anii lB70;Meteorefe bufgaresti si cetated Belogradchik din Bulgar-ia ( sec lll d.Hr.), Vidin, vizitarea fortaretei Baba Vida, pod-ul peste Dunarea care leaga Vidin de Calafat, ManastireaMaglavit, Craiova: Catedrala Mitropolitana Sfantul Du-mitru si Biserica Madona Dudu.PELERINAJ lN UCRAINA: 05-13 lunie 2015: 8 nop-ti Cazare+mic dejun+ cina 430 euro/pers, ManastireaPutna, Manastirea Banceni - moaste ale SfanteiVarvarasi Sfantului Serafim de Sarov unde se citeste neincetatPsaltirea. Cetatea Hotin a lui Stefan cel Mare; Cernauti:Lavra Poceaev -peqtera Sfantului lov cu moagtele Sfan-tuluiAmfilohie 9i ale Sfantului lov, biserica cu icoana fa-catoare de minuni a Maicii Domnului, se saruta urma tal-pii Maicii Domnului, izvorul aparut pe urma talpii MaiciiDomnului, Participare la Sfanta Liturghie in fata icoaneifacatoare de minuni care se coboara, Lacul 5f Ana tamad-uitor pentru femei si Manastirea Sf Ana; Kiev: Catedralei-muzeu SfSofia, Manastirea Florovschi (moastele Sf Elenasi lcoana 5f Serafim de Sarov). Manastirea Mihaelovska.;Lavra Pecerska, pesterile si izvoarele Sfinlilor Antonie 9iTeodosie, ( peste 120 de sfinte moaste intregi), morman-tul Sf lerarh Petru Movila, Manastirea Kitaev ( moagteleSfantului Teofil cel Nebun dupi Hristos gi mormantulSfintei Dositeea), Manastirea Sfantului lona din Kiev, Ki-ev-Tur de oras; Odessa - tur panoramic al orasului, Cate-drala Sfanta