10N DRAGOSLAV

ICOANEVECHI $1 NOI

EDITURA CASEI SCOALELOR

0 0 0

4v4

r

.r

'N

P

.___,

1. DRAGOSLAV

,1,717s1-3t'S'F7C 1,7.f

t;

DATE VII ASUPRASCR_IITORULUI

ittitizitittititttt

Date vii asupra scriitoruluiIon Dragoslav s'a nascut In Moldova de sus,

la un sat Buciumenii, langa Falticenl fosta capi-tala a judetului Suceava.

Anul nasterei nu vrea sa si -1 spuie, macar sA-Ipici cu ceara. De ce ? Nu stie nimenea. Si apoiare un principiu: Scriitorii si femeile n'au vrasta".Poate dupa moartea lui, biografil si criticii, cau-land pe id, pe colo, sA dea de ceva urme, dar.dupa cum o spune si scriitorul In Adaos la In-semnArile despre mine insumi", slabg nadejde.Totusi, poate sa fie mai Ingaduitor fala de bio-grafi si de mostenitori cel putin, cand si-o facetestamentul. Numai sA nu-1 apuce sfarsitul si MAasta, ca raman cei interesati sa-si bats capulsinguri, and s'a nascut scriitorul Dragoslay.

Familia lui a fost °data numeroasa, dar acume redusa la el insusl. Dupa tats li zice Ion IvaciucSumanariu dupa mama familia Ciuca (Dobos)Ilisesti, Bucovina.

Cum, de ce-1 chiama Dragoslav, si nu lonescu,Vasilescu, Cristescu ; si de unde i se trage spitade neam, e o pricina foarte delicata si Incurcata.DacA dupa prinde-ea lui Horia si a tovarasilorlui, nu fugea din Ardeal in Moldova, un preotrevolutionar, popa Luca Marcu, nu avea sA -Iclime pe scriitor nici Dragoslav, nici lonescu, si

4 1. Dragoslav

poate nu venea pe lume in locul unde s'a nascutsi due stie poate, nici cu dispozifiile de acum.

Popa, cum s'a brodit, ca a tras cu bejenia laDragoslavele din jud. Putna, unde ci-ca a dainuitacolo pans aproape de razmirita greceasca, siunde, ci-ca, 1-a harazit Cerul si cu o fats Safta;pe mama parintelui scriitorului.

Apoi, popa, prin ce imprejurare, a suit, tot asuit pans a ajuns la Sasca langa Falticeni. Si atrait parintele mult si bine pans a venit Zaveralui Ipsilanti, cand bietul preot, neam de Moti, siclip de roman, si-a pus mintea cu niste Turd,si unii spun ca 1-au puscat ; altii a 1-au hacuitca de sarmale. Da, sfarsit bun ci-ca n'a avut.

Familia care luase parte la bataie, a fugit inBucovina. Dupa un timp, o parte s'a inapolat laSasca, si unde §i azi mai e o ramasita. lar Safta aramas la Liteni in Bucovina si s'a maritat dupaun razes, un urmas de ceaus, armas, ce a fostpe vremuri, D-zeu stie si al carui bunicrasbunic, se numise intaiu Ivascu. Apoi, dupatrecerea provinciei sub Nemti, aistuia, cu sau fartvoia lui, i-au pocit numele in lvasciuc.

Caci iata ce a fost:Dupa rasluirea leaganului vitejilor si Domnilor

Moldovei, si care s'a numit de nepricopsitii deNemti intaiu Arboroasa", apoi Bucovina", amai avut si alts nenorocire si mai mare : aceeaa a fost incorporata in doug randuri la Galicia.

Alipirea asta a avut de scop stangerea ori-carei culturi Moldovenesti ce se mai insghebasepans atunci in tara. Preoti Sarbi de la Carlovitz,sl dascali si slujbasii ruteni si lehi au fost cy

molima de slavizare si de schimbarea numelui.Tocmai ce urmareau si Austriecii : sa fats dinBucovina o provincie de nerevendicat.

Din viata WAX a scriitorului 5

Panslavismul, se vede, cA de atunci era o ins-titutie puternica, ca toti streinii paricA erau bite-lesi a destrama si Instreina elementul romanescde la firea lui bastinasA si a'l ineca in lumeaslavilor.

Mai cu seams stalcirea numelui, pans In pragulvremurilor noi, ajunsese nu numai ceva firesc,dar si un scop si chiar o manie. Ceva firescpentru cei ce voiau sa ajungl la dregatorii si afi priviti bine de cei de sus, un scop din parteaorganelor culturale si conducAtoare, si o maniecare s'a ivit ca o naluca in publicul romanesc,de oare ce asta era privity ca o inobilare.

Ce era, insa, ciudat, ca par'cA si inaltii ocar-muitorii ai Austriei, cu toate plangerile boieritnibastinase care mai rAmasese curatA si a intelec-tualilor romani, stateau cu bratele incrucisateprivind si invederand doar descompunerea ele-mentului romanesc.. Si nu-si arAtau arama decatatunci, cand era vorba sA inAspreascA urile intrenationalitati si partide.

SA colinzi Sara romaneasca in lung si'n curmezisn-ai sA gAsesti atatea pociri de nume si atatazarvA si azi, ca In Bucovina.

Astfel : GrAmadA s'a facut Gramadovici, Popa-Popovici, Eminian, sau Emilian in Eminovici,Cosm a Cosmaciuc, Paul Pauliuc, Ivascu !vas-ciu c, Anton Antonovici, Catarama Cataranciuc,PrecopPrecopovici, GrecuGreciuc, Slujaru InSlujAnschi, Vasile In Vasilco, si asa inainte. Asaa patit-o si acel lvascu : cum ne cum intai tiscrise Ivasciuc, pe urma, cu vremea se sterse nsi ramase in obicinuinta lvaciuc. *i asa cred, cA ofi patit-o si strAbunicii lui Eminescu, cl le-o zisEminovici.

0, cat de bine nu era vault acela care se silga

6 I ,Dragoslav

sal exprime gandurile in alt graiu, sau cel putinmacar i§i anine, cum ziceau streini, la ti-gAnescul nume at vechilor plaie§i §i capitani a luiDrago§-Voda, Alexandru-cel-Bun Stefan-cel-Mare, cine §tie ce ciuc", ovici" on schy"le§esc 1

Ori ce limbs sa fi vorbit afara de romanqte;atunci toate uOle i se deschideau ca §i cu iarhafiarelor". Sa fi vorbit §1 chineze§te, tiganeste, nu-mai romaneVe nu Se vede ca ocarrnuitorii sim-teau in graiul celgr supu§i, blestemul §i mustrareaumbrelor eroilor morti imprejurul Putnei aCetatei Sucevei, 9i ca o cultura romaneasca arinsetnna ca, inteo zi, Bucovina sa fie pierdutapentru ei, Cum socoteau ei ca au sa domneascapeste o impestritare de noroade §i Inca slave numai inteleg.

Si qa scriitorul de azi, se trez1 el cu nu-mele de lvaciuc,nume care i-a facut mai muttneplaceri §i boroboate.

Si multi din Bucovina, multe familii boiere§ti,91 de nze§1 §i-au pierdut nu numai numele, dar§i graiul §i inima, §i doar vre-un hrisov gas t pefundul lazei, pornene§te ca inainta§ii for au fostraze0 Moldoveni, sau Volohi i unii comandiri§i capitani ai o§tilor voievozilor.

Cati din ei nu poa-ta nume rornanesc §i nrrqtiu a vorbi o iota macar din graiul stramo§esc,Si call din ei. instreivati cu totul nu au hrisoavede boierie §i nu au decat doua opinci 9i douatalpi de sanie I Rupti dela Patria-Mama, pi erduraon ce legamant cu ea ; lipsiti de on ce apararefinjurati de streini, inconjurati de omida strein&.Inabu§iti de ea, i necrezuti de guvernele impa-rate§ti, s'ai descurajat §i plecat capul subporunca vremurilor. Si omida se tot cobora, iar in

sa-si

si

si

si si

si-au

Din viala traits a scrlitorului 7

timpul din urma nu mai Mame curata din tä-risoara decat partea de sud despre Moldova,si daca nu facea D-zeu minunea care a facut-o,toata putea sa cads In rutenizare. rutenizareacare s'a facut, a fost cu mult schepsis sau chitealasi cu mult ajutor din partea ocarmuitorilor.

Te minunezi cum unit, deli isi pastreaza Incaintreg numele romanesc, ca : Mocanu, Moraru,Catargiu, Mortun, Arbore, Paunel, etc., desi numaistiu o boaba romaneasca si spun in graiul streinca-s Volohi, §i alti cu vici, schy si ciuc la coada,vorbesc totusi romaneste. Lamurirea e usor sav-o dau : acolo unde rutenizarea s'a facut maiusor, n'a fost nevoie de prigoana numelui, cacilumea era incadrata is statisca populatiei rutene-romane dupa grai ; iar acolo unde nu avuseseraputinta s-o faca prin grai, o faceau prin pocireanumelui, fara sa st1e omul la ce statistics a na-lionalitatei va fi trecut, si chiar de stia, and erastrans de stapanitot i cu usa la o nevoie, se lass pocitsi instreinat. M-am minunat de statistica din 1910.

In satul Liteni din Bucovina, toll locuitorii vor-besc romaneste ; in o familie doar de se vorbestenumai ruteneste si asta in casa. Totusi sunt ro-mani care nu stiu a legs un subiect cu predica-tul ruseste, dar fiindca au nume terminat cu coditastreina, pe temeiul asta, nemtii au trecut ca inLiteni sunt 17 ruteni ; ceea ce inseamna ca ceice erau intrebati de ce natie sunt, si aveauun nume pocit deli, raspundeau romaneste, erautrecuti de stapanitori dupa terminatia numelui lanationalitatea corespunzatoare.

Cu un singur mijioc venea un roman rutenizatla bastina : daca 1si parasea localitatea contami-nate §1 trecea spre sud in vre-un sat romanesc.A poi, aice daca 10 mai revenea sau nu bine graiu,

*i

I. Dragoslav

dar copiii lui, apoi, deveneau ni§te romani, cumnu erau altii..

Bunicul, tatul tatei, ci a le-a facut pe pieleslujba§ilor cu recensamantul ; 1-au intrebat ru-se§te, ca sa -1 treaca la ruteni, dar de§i aveanume pocit, a declarat ca e roman Moldovean, Va-lah. Unde I-o fi trecut pe batran nu. §tiu, dartatul meu, §tiu a avea liberat de comuna dinLiteni, un- certilicat §i era scris : de nationalitateroman", asemenea cand s-a mutat in Moldova,in actele de emigrare spunea a e roman.

Necazul stapanirei §i a streinilor d n sat, a fostmare pe bAtKanul Ivaciuc ; de comedia asta §1 dingospogar cu 12 falci de loc ceea ce pe vre-mea aceea era mare treaba,pans nu 1-au lasatla nimic nu s'au Mat.

Din pricina §i asta, tatul meu Vasile Ivaciuc, tre-zindu-se ih prigoana, §i sfathit de parintele sau,intr'o zi, cu multi ani inainte de a se na§te Ion,i§i is calabalacul §i gloata, §i trece in Moldova§i se coltose§te in 0 casa din Ulita Boian -- par-tea cea mai minunata a oraplui Falticeni.

0 imprejurare face ca parintii scriitorului, sase mute pentru un scurt timp la o grading &faildin ora§ -- la Buciumeni, §i acolo sä-1 aiba pelonica, voinicul voinicilor, fauritorul de visuri §1scriitorul de azi".

Dar lumina zilei §i bucuria vietei, lonica n'asimtit-o decat tot in cuibu§orul lui din targ, dinulita Boian.

Aice, in mijioc de gradini, in cantec de pasari,in huietul copacilor asemenea talazurilor marei§i in jocuri de copii, s'a ridicat copilul Ionics,cu un suflet vrajit §i nevinovat, iar parintii lui,par'ca n'au avut de lucru, §i ca §i cum ar fi avuto naluca, a are sa mazgaleasca baieatul lor hartie,

Din viala trAita a scrifforului 9

s'au §i pus pe capui, lui cu pove§tile §i cu baza-coniile. Ionia tot le strangea. Nici carnAtarii uustrang banii cum strAngea el pove§tile, povetilesi pAtaniile In sufletul lui. MA la dat la §coala ;de acolo, Inca din class 1 -ia, cum prinse a cetiSi el mai binipr, se gaud' sa se faca §i el unuldin cei ce scriu poiezii : ca Anton Pan, VasileAlexandri, Gh Asachi, Alex. Donici, HeliadeRadulescu, care erau scri§i in partea doua in car-tea lui de cetire.

Inca de atunci ; -- potrivit culture' bogate, cese da in vremea ceea In colile primare, ctiape de rost: Santinela romans ", Sergentul",Pohod na Sibir", Fabulele lui Donici, a lui OF-.Alexandrescu, poiezii din Gh. Sion qi Boliac, etc.Ba, pAna la sfar§itul anului MA laud';, dupAindemnul tatalui sat', cetea acuma : Alexandria,Conocaria, Genoveva de Brabant, Visul-MaiceiDomnului, Epistolia. Mai cu seams pentru astea :Epistolia qi Visul Maicei Domnului, avea delapArintele sAu pe fie care sears ate cinci paralede litanie. Nu mai pun a pentru celelalte eradAruit §i cu ate un franc o avere pe atunci ;Apoi, Povestea lui Mg Albu", Creanga, Ispirescuerau desfatarea lui cea mare.

Insgi parintele Save!, dascalul sau de buchespunea cA, nu e elev, in toata §coala sa citeascamai bine ca lonica a lui Sumanariu.

lar la igzamenul de lama, anume a chemat sAieie parte delegatul primAriei §i pe revizorul colarsail faca cinste cu elevdl.

Apoi, de la cl. II-a in sus, eleven' §i gramaticulmahalalei: toti oamenii care nu §tiau carte, toatefetele, care nu §tiau a scrie §i aveau cate tinjunghiu de dragoste la inemA, veneau la Ioniaa lui mos, Vasile" sa le scrie cate un rAvq tainic

10 I. Dragoslav

$i simtitor. Si. Ionia le Incocnora si le facea, cale credea si el pe jumatate ; ba le facea i cateun cantec de inimci albastrci asa din mintealui. Scrisoai1ea de ticluit era zece bani ysi cucantec doua zeci.

Si asa tot citind, tot auzind dud una, candalta, dadit D-zeu i cAnd ajunse la liceu avea siun caiet de poiezii un volum de povesti inmanuscris si purta parul lung, in bucle pe spateca cei visati de ei din cartile de citire.

0, dar it chema Ivaciuc Ion. La un poiet IItrebuie alt nume mai frumos. Unii ziceau sa-sischimbe numele ca are s-o duca rau, ca it credelumea ca e de alta natie, si de la o vreme uniiii ziceau qi Ivanciuc fiind ca le venea mai binela pronuntie ziceau ca-i mai frumos. Pricopse-ala mare ! Ca asta it neimpaca strasnig. Nuqtia nice el cum sa zica : lvascu Dragoslav,Ivaciuc Ivascu, Ion Luca Marcu, si asa a trecutvreme vrand nevrand, cu numele de Ivanciuca venit in Bucuresti, sa-Si termine scoala, undedin una din alta a ajuns contipistul unui portarelbatran lar mosu auzind cine i-au fost parintii,ca sa-1 mai desmierde a taiet silabele de dinain-tea lui chic si i-a zis Ciuca" si Ciuculita" adecao prescurtare a numelui Ivanciuc sau Ivaciuc.Asta par'ca ii mai impaca si nu prea.

Si, Ciuca In sus, si Ciuca in jos, ajunsese sa-1she tot Bucurestiul : din Tirchilesti in dealul Spi-rei si din Grozavesti in Vitan. Dar lira nu si-aparasit-o nici mort : scriea $i strangea. Si iacavent ziva blagoslovita a recrutarei, Si aloe dupacate-va amanari, it trece ca scutit, dar sub nu-mele de Ivanciu V. loan.

Na, si-a zis el ; toate It-am trecut : de la tataam luat un nume pocit, dascali mi 1-au rusit,

si

si

si

si

si

pi

Din viata trlita a scrillorului 11

portarelul mi 1-a schilodit, iar militaril mi 1 -aubulgarizat. Halal, sa-mi fie! Unde ma duc §i deunde viu ?

Noroc, cali aduse aminte ca strabunicul sail,popa Luca Marcu a Wenit i prin Dragoslaveledin Putna §i acolo e nascuta 0 mo0ca Safta"

cum ii zicea el mamei parintelui sau. Apoi,nu ctiu cum a dat D-zeu, ca afland §i dintr'ocarte a numirea localitatei i§tia vine dela unuDragoslav, un erou cneaz, un cef a romano-slavilor,de pe timpul Inctiscrirei Slavilor cu Romanii, 1-aluat drept nac pe aista.

Si mai publicand el pe ici 0 colo, poiezii sem-nate tot Ivaciuc, in toamna anului 1903 a trimisIa Samanatorul" poiezia De trei nopti" 0 pe.care acum o da In autograf clar semnata I.Dragoslav, care precum spline 0 In Adaos lalnsemnari despre mine insuci" i-a i tiparit-orevista ceea.

Apoi, de aice s'a deschis o lume noun : A co-laborat la revista Fat Frumos" din Barlad, laRamuri", la Junimea literara" din Cernauti ; larIn toamna anului 1906, a luat parte la fondarearevistei Convorbiri critice" de sub Directia D-luiMih. Dragomirescu, cu : Em. Garleanu, A. Man-dru, Corneliu Moldovanu, Dumitrie Nanu, Cin-cinat Pavelescu. De aici apoi, lant de ani, numelede Ion Dragoslav se Intalne0e in toate revistele0 ziareie vremei : Albin" de sub pre§edentialui I. Kalinderu §i ingrijirea d-lui Gh. Adamescula Viata Literara" a lui llarie Chendi, Junimea"din Cernauti, Luceafarul" din Sibiu, CosinzeanaSi Foaia lnteresanta" de Ia Ia Ora0ie, Ramuridin Craiova" etc., etc, i la foiletoanele urma-toarelor ziare : Universul politic" 0 Universul

literar", Minerva", Adevarul politic", Ade-

12 1. Dragoslav

varul Literar" Viltorul" Romanu" din Arad,Gazeta Transilvanier Romanu din America",Neamul Romauesc" si alte foi din lard §i dinprovinciile alipite, si streinAtate care pe atuncipar'cd era o molimA, ca toate se ocupau de lite-raturd. lar astazi, vazand si el ca lumea a uitat,ca mai e si creer pe land stomac, a lasat-o maimoale cu literatura. VAzand si cum unii din fratii lui,de aice si din provinciile desrobite, uitand on cesimtimant de adevar si frumos, s'au aruncatca lupii unii asupra altora pentru ciolan, nu-simai bate capul se -i facA pe oameni se inteleagAmai multe si desi eerie, dar scrie pentru el, sipentru chemarea de a scrie, si nu mai tiparestecleat rar : far colo, la Lumea Copiilor", Celetrei Crisuri", Cosinzeana" etc ; se stie lumea caIncd n'a murit.

Nu are nici o slujba, a vrea sd fie a lui, si,In lo,c de orice titlu official, isi zice: I. Dra-goslav scriitor si publicist". Face parte din S.S. R. al Orin fondator este. Si astazi are stranso avere de peste doudzeci de ani de activitateliterary §i peste doudzeci si cinci de carp marl,mici ; brosuri, iar ca incurajare Academia Romans,sA nu'i fie de deochi, la patru ani de la raportulplin de laude a regretatului profesor Universitar,I. Caragiani asupra lucrdrei Facerea Lumei",ia premiat, si lui, dupd recomandarea dispdru-tului &du prieten Duiliu Zamfirescu, cloud volu-mase : Pove§ti de Craciun" si Povestea TrAz-netului".

Toate scrierile sale poarta pecetia graiului auzitpe vatra parinttlor sdi, care, pentru danaul, emuzica care I-a vrAjit din copilarie si 1-a fAcutsa creadd si azi, ca nu e pe lume grai mai frumos,

Din viata trAitA a scrlitorului 13

armonios si mai dulce de cat limba romaneasca.Si asta i-a dat mai mutt suflet sA scrie.

E socotit de unii din cei mai autorizati criticisi cititori ca e urmasul lui Creanga.

Acum e incredintat si el, dupa cum au fostcinstiti si omeniti Eminescu si Creanga, de con-vetuitorii for ca, in adevar, dansul le este cel maivrednic urmas de soarta.

Si in aceasta tamale in care Dragoslav plutea,se credea a e inatacabil si in nume ; ca de lanasu lui, cneazul Dragoslav, numai e alt Dragoslavpe lume si traia intro desfatare de erou legendarlipsindu-se de numele de Ivaciuc, pe care unii 11pocise acum MiCillC fi Ivanciuc.

Dar val, toate visele nu sunt de cat vise.Ce ? ce ?" graieste el, intr'o zi, arun-

candu-si ochii pe o gazeta: Eu la Sindicatul Co-fetarilor ?" Eu la I-iu Mai la Bordei ?" -- Sfinte !..

Da, da, in gazeta, de doua on s'a vazut, acumdupa razbolu, ca unu Dragoslav fara sa-ispuie numele a vorbit la sindicatul cofetarilorsi la serbarea muncei de la Bordei".

Si ce pati bietul de el dupa asta : nu maivoiau o seama de oameni sa-i mai daie bunsziva, altii ii aruncau vorbe in ironie dandu-i aintelege a e comunist.

Da, da", ii zise un prieten, intr'o zi, i pu-ck d razna pe alt trotuar am citit, am citit caai vorbit la nsindicatul cofetarilor si la Bordei".

Altii it ocoloeau pe strada ca pe un ciumat.El, insa, se uita la ei ca omu nevinovat : credeaca e o farsd, o reclama. Ciudos ! Tana i§i dadaseama intr'o zi: Numai ca e o farsd, o reclama.Sindicalisti, comunistii si-au facut reclama ca-s

14 1. Dragoslav

de-ai lor, sau cineva de la o gazeta mi-a facet -o ".-Si intra in ganduri gi de acolo la stenahorie.

Si abea scapa de nepastuire publicand prinNeamul Romanesc" o scrisoare, a ciumatul Dra-goslav e altul, nu Ion Dragoslav scriitorul.

Uf ! §i-a zis : Ce ar fi fost de mine scriitorul,sa fi fost chiar, eu cel ce a vorbit Ia cofetari ; poatenu scapam nici de Jilava cine §tie...

Caci 10 zicea mereu: acest Dragoslav sa nu facaun bucluc §i sa ma umfie din gre§ala lumea pemine. Vra sa zica s-a dus dracului §i glorie §i tot.Am muncit pentru un nume care nu era at meu.Sa ma Intorc Ia matca ; sa mi zic Iva§cu, dupa nu-mele rasbunicului ? Si fiindca am i scrieri cu numelede Dragoslav, sa-I am §i pe aista in coada, sa-izic I. I aF.0 Dragoslav, sau Ivaciuc Dragoslay.Asta ar ii mai nemerit, par'ca ; sa-mi zic IonCauca ", dupa numele familiei mamei. Dar dupAdouAzeci de ani i mai bine, de cand ii trag clo-pote lui Dragoslav, sa-1 schimb din nou, e greu,gi apoi, se apropie franghia de par. Poate, mo§-tenitorii, cine tie Si aceea cand or mai fi, sarevie la matca.

De o camdata, autorul acestei carti are o sin-gura up de scapare : ca nu se nume0e numaiDragoslav, ca sindicalistul, comunistul, socialistul,ce branza o mai fi Si as a aflat ca acel Drago-slav se nune0e aqa a e din Dragoslavele, Mus-sel, iar numele lui adevarat e altul, cand peautor it mai chiama §i Ion". Ada dar e o deosebire,§i aa, vrand nevrand, ne avand incotro, o da0 el inainte cu numele ista.

0 viata are omul §i alt ceva nimic 0 la urma,nu numele face opera ci opera pe nume : Unul eI. Dragoslav §i basta!

Si acum daca mai vreti ceva pentru intregirea

Din viata &Alta a scriliorulu1 15

eatul de putin, a biografiei autorului, cititi pelanga Adaos la insemnarile despre mine insumi".cure urmeaza §i Insemnarl despre mine insumi",de la Povestea Copilariei, §i In loc de prefata"de la Volumapl Fata Popei" §i In loc de bio-grafie" prefata volumapl La han la trei ulcele4.

Dar, Inca putin, domnilor biografi : Scriiotulvrea sa va dale i alts perla care crede care nurebue sa lipseasca de la lantul preocuparei d-vs.:

Inca pans la punerea sub press a acestei bra-rave nu s-a Insurat. Si asta din pricina lumei :cand era de 20-25 de ani, cei dornici de .glnereII intrebau ce ca§tiga, astazi, de cati ani e.

Doua lucruri care au fost in vecinica ciocnirecu el Insu0; §i care cand a scapat de una a ramascea de-a doua.

Doua ghiniokne, care succesiv s'au luminat canite candele in creierul lui, i sau stins inteunregret adanc.

A avut In schimb succese literare cate vrei ;laudele l Injuraturile i-au curs deopotriva, §i areprieteni cap iepuri la biserica.

Cu generositatea lumei ce o mai duce : incat§i proprietarul intro zi, nestiind ce-i aceea scriitor,11 Intreba la ce cantelarie scrie, sa-i puie sec-festru pe leaf a.

Cu toate astea Inca nu are Bene-Merenti",dar e foarte fericit ca e daruit macar cu Cruceade razboiu" fara barete, qi o adresa de mul-tamire at Soc. Crucea Rqie" din Falticeni, defelul cum §i-a facut datoria ca cetacean at tareiIn timpul razboiului.

Are Insa o frica mare, ca dupa moarte sa nufie facut fripturd in Nirvana doctorului Costinescu,§i cu asta roaga pe toll prietenii §i neprieteniilui, ca la o adeca, and marele destin -- D-zeu,

16 I. Dragoslav

inainte de all face testamentul, 1-o lua la el sAtie socoteala, ca destul a fost ars i fript in pojarulacestei lumi, spre a mai fi §i de frigAruie liberilornegustori de pastrami noun de la Nirvana". Sitine precum toatA viata a fost cre§tin, a§isdereasA moara i sA se hodineasca, Tanga oasele pArin-tilor lui la biserica de la Oprlpni din FAlticeni.

1923 Octombrie, 23 (st. v.)

Bucurestl, Calea CAlArasi, 182

ADAOS LA INSEMNARILEDESPRE MINE 1NSUMI

Adaos la insernnadrile despremine insurni"

Eu is un cm nenorocit, caci nu still,bine nici pana azi de cAti- ani aunt si Ince hind m-am Wascut. Eu ar trebul sä fiusocotit ca fAra fiinta; si asta, dirt pricing,ca la nasterea mea, s-au intAmplat atateaboroboate, ca par'ca si ursitOrife tc-ar ftimbAtat : mai intai, nu m-am na'scut detoate lunile, ci numai de s2apte ; al doi-lea erain asa de slab, a de teama sä numornecrestinat, m-lau botezat intr'un ceauride fiert rufe, si cu o lumanaricsa de celemai umile mijloace; iar al treilea, si cea maiboacaa, a fost ca satul In care am -veriitpe lume, nu aved pe vrernea ceeanici primArie nici popa ; noroc ,de ofata bisericeasca drumeata) care trecand,tocmai atunci pe accia, s-a milostivitdesi era omul cam cu cora] din 'targ,si mi-a .facut de trel orvhustiuliuc in apl

t-7

20 I. Dragoslav

punandu-mi numele care se da tuturormortaciunilor fara vreme de Ion.

Asa, ca, vezi d-ta, cum s'a intamplat,a numai stieau parintii \mei ce sa facacu mine : de milduit la o primarie, cevadespre nasterea mea, n-aveau unde ; apoi cadin ceas in ceas oi sbura spre portile stra-lucite ale raiului, le era $i mai mare grija.

Tay, totusi ear fi dus pans la targ,la Primarie, ca din targ era venit si avea$i o leaca de bordei omul ; dar mama cesi-o zis O muri, 1-om lua $i not Intr'ocutieceva, $i om chema pe popa Gheor-ghe de la Buciumeni, si om da de vale,om trece paraul, $i, in tintirimul de la huciu,dela biserica de lemn, I-om Ingropa."

Acum vedeti iubiti cetitori ce soartavitrega ma astepta : uitarea de veci cape toti moroi botezati sau ba.

Singur bietul tata, ce inima avea el,ca se framanta:

Mai femeie, ma duc sa milduiesc ba-ietul la condica, unde-va, a oi intra intr'uncremenar pacatele mele.

Ira! ii (la mama Intr'o vreme ;ceatata framantare si vorb a.... is nu-ti mai

Adaos la lnsemnarile despre mine Insumr 21

bate capul cu el, mai omule, ca nu vezica moare, na, moare. Nu tii to pe celacare I-am botezat la targ, ca tot de feipteluni era, i era mai voinic *i tot o murit,dar mi-te mortaciunea asta ? Nu-1 vezi ?uita-te la el: ca nici nu suflA; doar ine-ma-i bate. Eu ii dau lapte §i el cid ochiipeste cap.

In adevar, ca eram doar o Were nu om.fratii mei cei mai mari§ori §i surorilespuneau i se bucurau, ca mania for le-afacut o papu§Aca vie, i se sfatuiau, cAnddansa s-o face bine i s-a duce pelaireburi, sa ma ieie i sA se joace de-abotezul cu mine, devale la iezer.

Dar nu mai putin §i femeile : nana§a Flau-leasa, moap Ralita Butnarului, \Ceunoaia.-i Anica lui Petrea Miron din vecini, seminunau ca Inca nu mai vazuse a§a mi-nune de baiet mic cdt un ciucalau, §icu capul ca un mar domnesc.

lar mama povestea, ca sA nu le fie demirare, ca a mai avut ea un baiet tot de§apte luni, incA pe and §edea la targ,§i ,tot cu numele de Ion, §i cid, de§i eramai sdravan, tot a murit; ca rari din

22 1. Dragoslav

qeptililici traiesc; dar $i care traiesc, ha-lal sä le fie de noroc $i bogatie ce-im

asteapta, nici ca se pomenesti la alti oa-meni; insa ca nu crede s'o duc mult nicieu, ca-s prea de basme cu slabiciunea mea.

Dar vezi, cand vrea D-zeu face oamenisi din suflete : ca n'au trecut numai o zi,doua, ci noun $i tot llu m-am calatoritin lumen ingerilor, si au trecut nu stiucate saptamani ; iar tata, luandu-se cu tre-burile $i mama tot pazindu-ma cu luma-narea, au uitat si de milduit $i de tot.

Eu insa,spre bucuria fratilor $i surori-lor mele care facusera din mine chiar o,jucarie,ma insdrexeneam zi pe zi ; viatase trezea in mine ca inteun ou sub closca,si de la o vreme prinsei a chiul i a foame.

Cat despre fratli mei ce faceau cu minecand mama era dusa ,de acasa, nu am-vreme sa spun, iar eu, ci-ca, nici numaraiam macar.

Odata,--aa spun eica luandu-ma inlocurile for drept o 1)4110, a fost sa-ma inece $i in iezer. Intre allele, s-a pa-rut lor, a eu nu-s pe de-a intregul bo-tezat ; ca zicea o sora a mea a dansa a

Adaos la ,InsemnArile pentru mine insumi" 23

-vazut la botez, cand m-a scufundat Inceaun, ca mi-a ramas un picior afara.Noroc de pomenitul meu, un frate maimarisor, Tanase, care tocmai sosi pe and4etele ma desbracau sä ma bage in ray-nic $i m-a smuts din mainele tor; almin-trelea cine stie poate nu va maiscrieam atatea jetii si polojenii.

51 vreme a trecut. Parintii mei iar s'aumutat la targ in casele for din ulita Boian,dar n'au -stat mutt nici aice ci ,s-au dusiarasi cu not la alts Cara unde mai standInca vre-o doi ani, cum s'a intamplat, cas-au inturnat iarasi acasa.

Crescusem amir marisor, si vecinii, carestieau de Ion cel Mort, ma luara drept.acela.

Cand iata ca iese legea cea nedoritade copiii lenesi, ca toti parintii sa-§i daleodoarele la invatatura.

Eu nu stiu de cati ani eram dar nicivarsta de carte nu aveam. Ba eram asa depipernicit, a nu credea nimeni sa am maimult ca trei ani : ma rog, drac de sapteluni. $i apoi asta, cica, venea si din pri-cina ca eram ginga§ la manure, cum nu

24 I. Dragoslav

era altul carne nu-mi placea de cat de&lima ; si alts mancare a mea, nu era decat covrigi si acadele si lapte, si branzacu smantana si alivinci : Mai cu seams,dupa alivinci plamadite cu chisleag sicoapte in frunza de bostani si unse cusmantana, ma omoram.

Cand iacata, inteo dimineata senina devara, pe cand stam ca de obiceiu, pepragul cerdacului si maincalzeam la soare.care din ce in ce se incropea si pregatea graul de secere, numai ce vad cane intra in ograda un boier cu o condicasi cu unu Gheorghe Gusa, un cunoscutat tatei, care era sergent de ulita si careLinea In mans un sipusor cu cerneala.

Mie, cand eram mic, grozav imi erafrica de comisari si de sergenti ,de ora§,a nu stiu cum ca mi se tot ,area ca vorsa ma tot ieie la Politie, sa ma inchiia.

Eu, la ivirea lui Gusa, cu chipiul lui celnegru si cu gaitan rosu la el si cu man-setele late si rosii ca la jandarmi sicu lampasul ros la pantaloni ca lagenerali, cum liurtau epistatii, simtii oinfiorare in tot trupul, si am si tulit-o in

Adaos la insemnarile despre mine insumii 25

-fundul gradinei §1 m'am suit Intr'un cirqmalt de pe locul matuei Ruxanda vecinamoastra.

Buna ziva jupaneasa, if da boierul.Buna ziva.Aveti un baiet mi se pare.Avem.II chiarna Ion.Da ; lonica.Aista e septiliciu, nascut la targ I in-

Carl Gu§a.Da, la targ; raspunse mama tresarind.Da' unde-i? Intreba el.He-hei, ii da mama razand,in var-

ful cirepilui; de 'Ida sa nu-I luati laPolitie.

Da' ; ce-o facut? Intreba boierul.Dracii pe langa casa §i ate come-

(Hi pe lume.Mie insa imi batea inima ca la §oareci

and vede pisica, i da Si svacnea inima-mea ca un ciocan de groaza, i ma uitamcu ochii sgaiti : n-or fi ie0t?

Dar nu tinii mutt, §i, spre uwarea mea,li vad pe poarta petrecuti de mama §i deliamaiturile canelui Hector singurul prie-

26 I. Dragoslav

ten pe care-I credeam eu pe atunci atam in mahala.

Cand si mama :Mai Ionics ? Mai Ionial.Mama, ii dau eu venind gafaind, s'col

dus politarii?S'o dus.Si la ce-o venit!0 venit sä te inscrie la scoala.

7--- La szoald, lacui eu cu bucurie, $t-cand o zis ?.

Apoi, la toamna. Dar nu stiu ce-

socoteala si-or fi facut dansii, ca o zis.

a to esti intarziet cu doi ani, si 41 aghia°esti de gig ani la Santilie.

Si mata ce ai zis, mama?Eu ce sa zic, ca sa scap de tine

am zis a am sa te dau.Apoi bine ai facut mama, da' sä ma

dai la scoala $i mane, sa nu mai sed acasa..In adevar, Inca- de cand eram de tret

ani, vazand pe fratii mei mai mari citind$i scriind, facand harti si desemne cu bo-iele, mi se incAlzi $i rnie inima dupa carte$i mereu Intrebam cand pe un patinte

-

Adaos la :insemnarile despre mine insume 27

'and pe altul : Mama ? Tata, candma da'i la §coala?"

lar ei tot ma amageau :Mane".

Mane ista" pentru mine era o zi tare_apropiata i tot trageam madejde ca spa--nu de barbs.

De data asta, Insa, §tieam ca toamnavine cand se coc perele i perjele dingradina noastra, i ca pans atunci au sase coaca r cire§ele §i vi§inele ; apoi me-rele dulci §i apoi corcodu§ele 'i !Anaatunci, mai am timp de joaca, de harjoanacu baietii din mahala, i cu fratii mei, i

are sä vie i iarmarocul Sf. Die cu panarami§i comedii, la care aveam sä ma holbezdestul

Totu0 in vr-mea asta nu imam visatde cat §zolar, iar a doua zi de Sf. MariaMare, cand auzii glasul chemator al clo-po ului de la §coala de baieti din ulitaRad4eni, ce ma pall, ca m-am §i stre-curat dupa ni§te baieti pana la §coala.

Cum s'a facut trebu§oara asta, par'caa fost o vraja. Insa, acum, bucluc ! Trebuihactul de na§tere, sa ma inscrie.

28 1. Dragoslav

Repede mama la mine : Hai mai Ionic&la moasa-ta Ralita Butnarului la Opriseni sisa mergem $i la nanasa-ta Zoita ; ca poate-ele ni-or spune, si of lua de martor si pe-nanasa-tau Gheorghe si pe ginere-sau, cu-nntru Petrea, si ti-oi face actu.

Casa moasei Ralita venea tocmai a-prape de soseaua ce duce la Radaseniaproape de crasma La Bordei" ; si eatocmai Intindea niste panza ghilita pe iarbarIn ograda. Cand hop 1si nanasa Hauleasa.

,Ira, cumatra, ii da mama, par'caD-zeu te-o adus. la sezi ice pe iarbasi om tainui ceva".

Matusa Butnareasa si nanasaerau femei cu datine si credinti vechiCa si ele erau putin cam ruginite ; Incanu ma nascusem si ele de mult numaierau tinere. Ele socoteau anii cu leatu ,atata dela facerea lumei; iar lunile, cuporecle de : Prier", Florar", Ciresar",.Cuptor", Gustar", Brumar", s. a. 1.

Uite ce e cumatra Zoita si moasaRalita : 'Mncvoastrii nu stiti in ce an siluny am nascut pe dracu ista ? Ca uitero fugit la scoala si decat a umbla creanga

Adaos la ,Insemiarile despre mine insumi" 29

mai bine duca-se acolo; srmi trebue actulde nastere din pamant, ca vezi, daca eu1-am nascut numai de scipte luni, apoi dupdpruba celui pe care I-am avut la targ,am crezut ca are sä moara si aista, §i asaluandu-ma cu treburile, ba eu am fostnecajita, ba omut meu nu prea pe-acasa,am prapadit termenul de milduit si iaca asaa ramas pana azi. Ara, om pune $i noi pecumatru Gheorghe, pe cumatru Petrea camartori, si, ice la Primarie, i-om face actul.

Ira, cumatra Domnica", Ii lua vorbacea dmtaiu nanasa; dupa cat stiu euMethl pare a fi nascut chiar pe timpulstanjaneilor, in zodiea Gemenilor. Eu stiudupa cum imi spunea $i Gheorghe atmneu din Gramovnic, a doar anume i-ocautat in zodie sa vadd ce-a fi de capului cinu sau; si dupa cum imi spunea elatunci, noi eram in leat 7300 dela facerealu mei.

Da, de unde, nepoata, se iutl moasaRalita ; asculta-ma pe mine : Meth!, ne-potu-meu Ion, e in zodia Leuluj, si e MutInainte de bataia cu Turcu, dupa San-chetru" .

30 I. Dragoslav

Si adogd ea: Eu nu stiu, a pe candfugeam sa-1 mosesc, tocmai eram sd mainec, de grabita ce eram, cu o bucata demAr-dulce, $i doard merele dulci nu secoc pe timpul stanjaneilor, ci dupd Sein-chetru incolo pe la &Millie.

Apoi, zise mama, and din cap de-samAgitd, dacA e asa, n'am facut nici otreabd. Eu atat 'imi amintesc ca praseamniste barabule ; incolo nu stiu n'nic Amis.'trebuie sl plAtesc niste martori sA-mifacd actu.

.-- De, curnatra ; ii tdie cel din urrnacuraj, nanasa Zoita ; vezi ca la treburi deastea trebuie sagiuri,i tiu eu, Gheorgheal mneu numai de giurat, nu giurd, macarsA-1 chici cu ciara".

Si biata mama plecd si mai zapacita decum venise $i fail nadejde de a-mi ghicicand anume m-am nascut.

Si pe cand dansa isi batea capul cunasterea mea, eu, tandalet pe langd ea caun manz, ma gandeam acum la GramovniculnInasii Haulese, cu o dorinta nespiisade a stl ce scrie int'ransul despre zodielede care mi-a spus fern ile, $i -mi aminteam

Adaos la elnsenmarile despre mine insum1 31

ca a fost odatd pe la not un zodier §i eueram mititel §i tata I -a pus sa-mi cautede noroc. $i zodierul a spus ca sunt Inplaneta lui Joie, ca's om norocos, Ca amsa am averi marl, ca am sa stau la masdcu regii i am sa am slujbe strwice, casteaua mea e cea mai lucitoare de pecer. Vorbe care m-au leganat toata copi-'aria mea pans am dat cu ochii de ade-var. Gramovnicul Insa scum imi starni §imai mult dorul de a MN/4a carte f de a*ti ce bocoavna a fi i asta i cam cespune despre norocul meu.

CAndin calehop! ca ne intalnim cuunu Costache Bosinceanu, o alta cuno§-tint-a veche a tatei i care era la Starea-CivilA In targ.

Buna ziva jupaneasa.!Plecaciune coane Costache.Da' de unde veniti?Of! Of! Of ! Cucoane Costache, ii

da mima : I-a de la Opri§eni."$i dansa ii spuse toata tard§enia, ui-

Vaud, de arnarata ce era, sa -i spuie ca eusunt alt ,septtliciu de cat Ion cel nascut §imort la targ.

32 1. Dragoslav

Ira, cumatra, o linistl Bosanceanu,d'apoi ce cauti la Opriseni? 'Villa la minesa-ti dau actu. Nu-i aista cel de $pte luni?

Acela, manta -lar moartea la o miede ani. Acela nascut...

Lasa, ca stiu, o apuca dansul demans: Nu to framanta jupaneasa; vindla mine mane dimineata cu o coals de unfranc si cu un timbru de doud-zeci-si-cinci de bani si, gata actu baietului".

Mama aici crezii ca Bosanceanu poatesa-i faca actu asa din puterea lui si adoua zi s'a s' ivit la dansul la primarie,iar pe aproape de amiazd a si fost cuhartiile la scoala.

Cum, facu mirat d-nu Sima dascalulmeu de class; asa glic si de noun ani?

Aici mama a sfeclit-o : nici ea nu cer-cetase ce hartie i-a dat Bosanceanu, daracum, ca sä nu'l bage intro belea cevape orn, raspunse :

Apoi, de domnule, a fost de mi-titel tot bolnavut. Dar nu predidl domnule,ca-i rau si lute si priceput, si sa nu-I cru-tati ; sa Invete, ca zdu mai bine sa vieaice de cat a umbla handra pe drumuri".

Adaos la insemnirile despre mine insumi6 33

In adevardupa cum Ara mai spuseieram mai mult un popandoc slab i

Inchircit, cu ochii marl pe o fats numaivine albastre; §i asta, ca pe Tanga ca eramun migalitor la mancare, apoi mai era ca,Inca din leagan, am fost gazia bolilor:lingoare, cori marl, cori mici, friguri,spailne, ma rog cate belele toate; apoi,numai pun: stalcituri la picioare de fuga-§i suVri prin copaci; taieturi la manicioplind bete pentru juFariile mele, spar-geri de cap cu baietii, sgarieturi, rale,bube dulci, buboaie, trantituri. Ma rogun spital intreg.

Si ap, cu actul lui Ion cel mort, amintrat i eu in randul bucherilor.

Dar tot am invatat bine. Bine nu prea,ca nu ma lasau Meth cu jucariele Tor.

Totui eram printre cei dintaiu. Si amInvatat. Mic am fost, dar eu, cum a voltD-zeu, ca tieam lectiile mai mull dinauzite. Si tare mi-a fost draga cartea :Toata ziva scrieam pe ce apucam : cu

cerneala, cu creion, cu carbune, cu creta;pe plica, pe latunoaiele gardurilor noi,acasa pe pareti, pe dosul hornului ; iar

3

34 I. Dilagosfav

aceea care m-a mancat cu grija, a fost sapot citl scrie cat de indata, astasa pot cauta eu in zodii planete dingramovnicul nanasei Zoitei, care bocoavna.nu-mi da pace nici noaptea sa dorm. $i toataziva legam liters de liters, silabisam cu-vant cu cuvant; le intruchipam in propozitiiapoi propozitii cu propozitii fraze cufraze pans la intelesul bucatli; iar la treiluni, ca sä fac placere tatei, prinsei a rupesi din Epistolie" i Visul Maicei-Dom-nului". Venind Sf. Vasile, umbland cu.uratu, mi-am cumparat din castig urn

gramovnic pe 250 de ani povestea luiAlexandru Machedon, iar ceia ce mamandrea era, ca gangaveam chiar din gra-movnic Si mult ma ispiteau zodiele nana-sei Zoitei si a moasei Ralita.

Asa, de pilda, la aceea a gemenilor spu-nea ca : Cine se naste in zodiea asta vafi priceput mare in filozofie, polezie,"Cate si mai cate; ca: unii ajung la mAririmari" ; insa ceeace nu se potrivea era caomul nascut in zodia asta are ochii negripe cand ai mei erau ca floarea broasteiiar despre zodia Leului, spunea ca va fi

pi

gt

pi

Abaos la insemnArile despre mine insumr 35

de oameni cautat $i iubit de boieri marl,"dar ca omul in zodia asta ate ochii cd-prii, iar ceea ce nu se potrivea cu ochiimei.

Totusi imi zisei ca, dacd a zis nanasamea $i moaa a$a, asa trebuie sd le cred.

Dar, dela o vreme, crescand cu anii,vazui ca imi merg treburile cand hells,cand cea cand bine cand rau. Bre,imi zisei, dar eu numai in zodiea Genie-nilor on a Leului nu sunt". $i tot cu Gra-movnicul in man gdsii o deslegare pen-tru cei ce nu Via data nasterei, $i fAcui,.cum zice acolo o socoteala, $i, cu nistenumere $i cu o bolmageald cu numelemamei mete $i at meu, aflai, nu spre bu-curia mea cea mare, ca eu sunt in zodiaRacului , intocmai cum imi mergPau $ltreburile: adecd un pas inainte $i trei in-apoi. Caci iatd ce spune $i pricopsita astade zodie: . Ardieste multumit cu ceea ceare $i va fi mai mutt sarac". ApJi ca...,,tocmai spre bdtranete nu va putea sdrAmaie de tot sarac `.

Foarte multumesc mi-am zis, sA trd-esc o viata de cane, $i and of imbatrani

36 I. Dragoslav

abea atunci sA am $i eu o leaca de bafta" .Un lucru insa ma mangAea, CA poate-

nu-s nici In zodiea Racului, de oarecein ea mai spune CA omul nascut In atna-rata asta de zodie, are intre alte asemA-nari parul aspru" ; pe and pArul rneuera moale ca mAtasa.

Atunci imi dadui socoteala Ca numata mi-au uitat, $i nana$a $i moa$a, rabojul,$i ca eu trebuie sä fiu intr'o zodie carenu mai in calendar nu e.

Si asa au trecut ani, $i mi-am dat inbobi, in cArti ; mi-am cautat $i in altezodii, $i, pace sä mai $tiu and m-amnascut; $i iaca traiesc $i azi, $i nici azinu-mi $tiu steaua dar, care totu$i esteundeva cu toate bunurile $i ghinioaneleei. CA oi fi in zodiea Racului, a oi fiin zodiea dracului, traiesc sA va scriuprApastii, ba $i pus la intrebari de uniidealtii, a : de cati ani sent; a unde m-amnascut ; a unde am invafat $i cat ; undeam colaborat; Ole volume am scris ?-Asta zic d-lor ca le trebuie pentru dArilede seams ce vor sA le facd cartilor mete.Pricopseala mare $i sacul cu bani. tar

Mans la ,Insemnarile despre thine insumid 31

eu, care am prea multe treburi, ca sa is-pravesc odata cu datu isvoadelor, iacam-am hotarat sa va scriu polojenlea asta,si de-acum credeti despre mine ce veti vrol.Vorba ceea: Uita-te la fata si ma intreabade vieata". Puteti sa-mi spuneti ca sunt side o suta de ani, nu ma pisca nici catun purice ; de cat atata pot sa va maispun, ca tot mergand la scoala din targulmeu, intr'o zi ma trezii ca sunt poiet, iardin o compozitie ce mi-a dat-o un dascalde la Gimnaziu, imi dadu curajul Ca potscrie $i povesti si chiar novele; iar ca tofiincrezutii neispraviti, canonit cand deuna cand de alta, ba ca mai pierdui la avrasta prea frageda $i singura mangaere :.mama, intr'o vreme de sfarsit de toa-mna,cum am mai spus si in alte pArti ;pe un ger sec si cu un soare care deger par'ca musca din pielea mea ;cu uncaiet de poiezii sub suoara, si bogat inun par lung, in bucle de amnia pe u-mere ; o pornii in lume, urmarit de o ne-pasare din cele mai crude, dar $i de unvis care ma insotea ca o umbra starui-toare de a deveni $i eu poietul Tarei, $i am.

-38 I. Dragoslav

nemerit pe un rasarit de soare, cu miculmeu avut, tocmai in Bucurestiin orasulcu cantecul:

Dambovita apa dulceCine bea nu se mai duce".

Adevarat ca am si gasit-o si curatasi dulce, sä n-o beie nici tiganii, $i carelotusi mi-e asa de -drags a nici azi numa pot deslipi de pe malurile ei.

De atunci is ani, si cu toate a am tre-cut prin multe desamagiri $i greutafi, sta-fiea a am ceva in mine si sunt scriitor,m-a urmarit pretutindeni; iar nostalgiea,si dorul de casa paiinteasca, unde lAsaicu inima arsa un parinte nins de ani, cumsi locurile unde imi petrecusem cei maifrumosi ani ai copilariei, m-a facut,tocmai prin straini sa scriu lucruri pecare nu le banuisem pans atunci, dar carein zidurile de piatra a marelui oral, imi-rasarira in minte intr'o lumina orbitoare simareata de a fost odataa; sfinte $i dragiicoane, pe care le-am prins, si pe carecu o darnicie de risipitor, le-am imprastiet

Adaos la .thsemnArile despre mine Insure' 396

ani de zile prin revistele si ziarele care Apa-reau atunci, si din care unele apar si azi

** *

i azi 1mi amintesc cu mare placere $iduiosie de cele dintaiu isbanzi literare alemele, din care cele dintaiu, si care m-au-pus in randul scriitorilor, au fost cele patrupoiezii tiparite in revista Samanatorul"de sub directia d-lui Nicolaie lorga, cumsi doua bucati de proza tiparite in revista-Fat-Frumos din Bar lad a disparutuluisi mult regretatulai meu prieten Gar learnt,

N u pot uita nici azi cand mi-a exit InSamanatorul" cea dintaiu poiezie De treinopti $i de trei zile" : Mergeam $i eu lacursul de logics si filozofie dela Universi-tate a marelui profesor Maiorescu. Cu o zi,inainte aparuse Samanatorul" cu poiezieamea. Cand am intrat in sala de cursuri, stu-dentele 1si si dadura coate si isi soptira:Aista e Dragoslav". Asta ma umplu de Ina-ripare $i de o fericire necunoscuta si inima1mi tresarl si crescii ca o pane si par'casaltai de o palms; iar cand tiparii tot in SA-manatorul" si Vine Vantul", disparutul poiet

40 1. Dragoslav

P. Cerna, impreuna cu poietul CorneliuMoldovanu autorul romanului Pargatorul",§i cu alti parnasieni, ma luara la berariaBasilescu" din str. Doamneiazi Paris,§I facura cinste cu via §i cu cateva sticlede §ampanie.

Toate astea ma facura sa vad inainteun drum de diamant cu pomi §i pasari deour §i cu fantani cu ghisdele de pietrescumpe §i cu apa nemuritoare, §i careArum ducea la un palat de fagaduinti §iinariri ca din poveste.

lar acolo, unde mi-am luat sborul §i cumai multa putere in lumea literilor, undema simtii mai In plinatatea aripelor mele,a fost revista : .Convorbiri Critice" desub directia cunoscutului critic literar §iprofesor Universitar d-1 Mihail Dragomi-rescu care cu o Indrazneala nepomenita,chiar dela cel dintaiu numar al publicatiei,ma Infati§a cititorilor ca pe un scriitor deseama, §i la care revista am scris timpde patru ani, 'Ana and a incetat.

lar acum, dupa o munca de peste doua-zeci de ani, in zadarniciea atator visuri.de trubadur §i a§teptari, am gasit Ca

Adaos la ,Insemnarile despre mine insumi" 4P

sunt mai sarac de cum am plecat,par'ca§i cu sufletul marl imputinat, ci doar cu:un adaos la calvarul meu; aceea de a manumi scriitorul-de azi, care semneaza toatearticolele §i volumele sale cu numele de

Ion Dragoslay.1921, Oetombrie 8 st. v.

PAlticeni : Str. Boian No. 43.

°'04)610

CUM 51-A PIERDUTCREDINTA IVAN VASILICL

itlitgUititiA4 *

Cum $i-a pierdut credinjaIvan Vasilici

Ivan Vasilici Trihanov era un soldat rus41in al 25-lea regiment de artilerie de camp ;tin om care, de§i era de 45 de ani, totqinu avea un fir de par alb in barbs saupe cap. Cad trebue sa va spun Ca era elsoldat, dar avea o barbs zbarlita i ro-cata ca i coada unui vulpoi. Nasul luiIvan Vasilici era ca ratul unui porc ;par'ca fusese de aluat *i cineva ii trantiseun branci §i cazuse in el. Odata nasul luifusese roti, dar acum, fiindca nu mai a-yea votca, devenise vanat ; umerii obra-zului putin qiti, iar ochii lui albastrui-verzui,pareau de gaits.

Asta Insa nu-1 impiedica sa -fie omulcel mai' pravoslavnic dintre toti soldatiiaflati in cfartirele din ulitele Pietrari §iBolan.

Venise cu regimentul pe la 10 Octom-

46 I. Dragoslav

brie 1916, fara gloanfe in cartusiere $ffara obuze In chesoane. Cartusierele le-atvlepadat goale prin surele oameniior, iarchesoanele $i caii prin grAdini. Au zis cavin sa steie numai trei zile, dar ei au statdouazeci. Pe cand soldatii nostri luptauin Ardeal impotriva armatelor Kaizeruluiei se puseserd pe ceai $i guleai amorprin cele case ale caror gospodari eraudeparte la datorie Si la jertfa.

Toate erau pe plac lui Ivan Vasilicibleba avea,niste paini ca niste ceaoanecasa" avea, unt avea, ceai destul, zaharberechet, mahorca §i papiroz de dat sila altii, macaroane si came cat vrei; unlucru 11 nemultumea Votca". Nu aveavotcarachiu. $i asta it omora.

Comandamentul rusesc din Romania, acerut sa se verse Coate bauturile spirtoas,zicand ca, la facerea socotelilor, le-or plat];nu de alta, dar a adaugat ca dansul nuraspunde de ceea ce se pot intampla,cu betivii lui soldati. Si inteun fel h avptdreptate, cad soldatul rus cand se da laoala, e ca porcu la troaca; poi sa -1ucizi nu se da. Inapok

$i

:

sisi

Cum si-a plerdut credinfa Ivan Vasilici 47

5i apoi, rusu ti abras ; se apuca de sotii:se bate, taie. Asta la befie; la trezie e.cel mai cum se cade om, cat are ce mancace bea i ce imbraca. Si rusii tocmai,Doamne, fiecare soldat avea cate dotamantale, haine de iarna vatuite, cate douaperechi de cizme pans la genun chi, apoi fla-nele, ciorapi, manusi albi la camesi$i imbaiati vesnic. 0, $i pentru asta eiTidicau pe tar si pe farina in slava. Ce edrept, copii oamenilor saraci, atata vremecat le-a trimis soldatilor, guvernul din Pe-trograd- de mancare $i de imbracaminte, nuau avut Krija nici de haine, nici de ale gurei.Nu dadeau ei asa pe degeaba toate, dar'uncle gaseau cate o leaca de mild dAdeau-dintoatt inima. 0, dar lipsa de votcaa tinecajea tare si amarnic se sborseau pecomandantii for pe carmuitorii nostri,-ca nu le dadeau rachiu. Totusi, ca sa-sifaca damblaua, unii cumparau chiar spirtdenaturat, apa de Colonie, Diana" si altemedicamente Mute cu spirt $i chiar tinc-tura de iod $i tot se chefuiau. Apoi, daDoamne bine, sa fugi din casa. ChiarIvan Vasilici s'a chef uit odata : Cfartirul

si

$i

pi

48 I. Dr*osIav

el 11 avea la mine cu vre-o cinci soldatisi grade de ale lui. Si inteo zi, tocmai aei mai gasira si niste spirt sadea, dositpe la niste hoti de negustori, dar scump foc ;ins Ivan Vasilici nu se uita la asta, cidadii si el 30 ruble, si impreuna cu altivecini rusi 11 mai vopsira si cu nistespirt denaturat, cu niste colonie ; II maiIndoira cu apa si, cu canele de ceai, pu-ne-te pe bautura (vane, si pe joc. De a-colo, ce li s'a nazarit batae de legeIvan Vasilici s'a ales cu o rand vanatala coada sprincenei stangi.

A doua zi s'au Impacat, cu parere deau ca nu mai au ce bea. Of ! Of ! Cenecaz le facea si Jipsa asta de bautura. Su-fletul si l'ar fi dat; ar fi vandut si sarasi pe tar numai sa nu lipseasca dragafor votca.

Cate °data, eram necajit foc, ca stauatata si nu se mai duc sa dea ajutor Ira-tilor nostri in Ardeal, ca de o luna decand rusii tot cantau a au sa ieie Vatra-Dornei" §i ei tot pe loc stateau.

Trecea pihota" destulapeiestrime,dar artileria abea sosise, cum spun fArA

Cum si-a pierdut credinta Ivan Vasilici 49

tunuri si Uhl obuze, Boar cu chesoanele.Asa ca intr'a zi lntrebai pe Ivan :

Ivan; da, nu mai merged °data larazboi?

pNe treba -razboi, vota I Razboitri, tri". $i arata pe degete trei, voind a-mi,da a intelege ca de trei an.i lupta. Apoiaddoga : Dal votca, is rdzboiu". artcu mana spre Ducovina.

totusi, cu toate necazurile de toatdlipsa votcei, se mangaia rugaciunile.Ivan Vasilici fusese dascdl la o biserica,si avea e carte groasa si soioasd de ru-gaciuni, Si dimineata si seara numai celua cartea si cazand in genundi incepeasä citeasca si a se raga mai cu seamapentru imparatul si imp'arAteasa lui

Dal boje sdorove nas Nicolae, nacAlexandra, na. Alexei, nas Tatiana, na.FAnastasia, na$ 014a".

Si batea la matanii de li pocneau cio-lanele si saruta parnantul ca pe un sfant.

0, pe asemenea oameni niciodata nui-ai fi crezut ca suat in stare sa-si tra-deze tocmai pe imparatul for si sa se lepedede legea lor.

4

Si

cu

Vasilici

:

;

50 I. Dragoslav

Si cu toate astea Ivan Vasilici yen] in-tr'o zi, Dunare de suparat acasa.

Ei Isi aveau bucataria afara In camp.Acolo se duceau cu scatioalcele" $i luautainul : supa, casa,ce le dadea.--Si toc-mai vent Cu scatiolca lui plina nu stiucu ce, $i cum sosl, hat, se duse cu ea laporc $i i-o varsa In troaca, strigand :

Cartoga ? A, cartoga? Rumanschicartoga, Ruschi macaroane. Cartoga,dai, ni treba fmparat !"

Ce era ? Pana atunci le daduse supacu macaroane, si acum depozitul for segatise $i le daduse ciorba cu cartofi, des]cu carne destula si grass.

Seara facie acelas lucru $i manca nu-mai paine cu slanina, si bail ceai ; darnici lui D-zeu nu s'a mai rugat pentrunc4 Nicolae $i toti ceilalti ai lui, ci s'aculcat suparat si manios cum nu-1 maivazusem pans atunci.

** *

Zile Intregi nu le-au mai venit maca-roane, dar foamea e cel mai bun bucatar;Ivan la urma a fost silit sä manance si

Cum si-a pierdut credinta Ivan Vasi lict 51

ciorbd cu cartofi nu numai cu micaroane.Ca asa e omul : se Invatd cu de toate.Dar daca din ziva aceea, cum zic, nu s'amai rugat Ivan Vasilici pentru nas Nico-lae $i nas Alexandra lui, In schimbmereu ameninta spre Rusia ;

Ciorti ! Ni macarone ?... Ni met?Nui razboiu ! Votca ni, `vin ni, guleai ni,ni macarone ?... Ai Ciorti, Petrogragprapal !..." Se vede ca deatunci se invoiseguvernul din Petrograd cu Nemtii sa neImpartd, caci ca sa le taie pofta soldati-lor rusi de-a mai lupta, se hotarase sevede, sa nu le prea trimita nici de alewadi §i nici munitiuni la vreme ; si din zivaaceea chiar incepuse sä scads toate : za-harul, mahorca, papiroza si chiar cu isto-vul si orezul casa." De unde pandatunci mancasera casa de orez ca zapada,acum incetand $i portia asta, iatd-I peIvan Vasilici venind iardsi cu scatiolca,tunand $i fulgerand impotriva celor delaPetrograd si varsa In troaca porcului,bunatate de arpacas cu unt. Ciorba decartofi o mai manca el, cane caneste, darpe arpacas cu unt nu ram vazut niciodata

52 1. bragostav

ptittand gura. Noroc pe purdelul meu satraiasca bine o vreme, pang le-a Sat' ru-silor crape de- papusoitt cu ant. Astea,par'ca, II mai ogol o leaca pe Ivan, darnu prea.

InsfArsit, pe la finele Octombrie, ve-ntra si a%eptatele \tunuri si munifii ; si pecand ai noslri,, saracii, apArau Odorbeful,si valea Jiului, ei tocmai atunci plecardialaind dupa obiceiul for rusesecand ca se -duc la lazbot is Vatra-Dor-nei. $i -cu dansii se duse si Ivan, dartare nemultumit de felul cum a fosturne-nit de guvernul din Petrograd. $i mai dekraba s'ar fi dus la dracu deck is razboiii;

-RevOlufla a venit. Implratul Rusesc alost detronat, .c'a dovedit ca dat coa-fele cu nemfii.

In casA la mine au venit al fi Ivan Va,,silici, carora tuturor revolutia le atarnasein piept -cafe o funcla roie.

'vault o iubeati ca sufletul si-si vedeatiin ea Coate fericirile visate, care nu veinira nice pang azi; potriva, lipsAZlin et In de a multor bunuri, pe care ttdle-air r tar adus rliei bunica revolutiei, is!

si-a

din

Cum pierdut nredinta Ivan Vasilici

rAnjea diritii ih Ware coltatile armateiTusesti.

in Schimb de Orez cu unt, Se Itraneaucu idei bolsevice, earl incepura a fi adusepie soldati de pe -frOnt, si prin cari Ii sefapduia taiul lui Mahorried, gfileai, bcutirede oaste, de biruri, otaua lui IVart-cel--Groaznic, Si rnulte tie toate,

La lunie, pe and armatele noastre rAvibeau pe la Sonejai la SticlArii facand milde prizonieri netnti, armatele nouei repw-blici ruse se retrageau dela Stanislauspre hotarele starei tomanesti: 50.000 pri-=lied rusi lasara aumai in Rucovina inmAna Austro-Maghiarilor, osebit jurnatatedin judetul Suceava, partea cea maipoie-tica din toata tara Moldovei fabric'de cherestele, cu munti pduri seculare.

Coloane intregi fugeau rancandrnantul ca de-o aratare naValeau totin Moldova asezandu-se prin brasele dinaprOpierea granites Batovinei si prin sate.

Soldatii bolsevizati nu mai vroiausi potrivit cu ideile for ndstriisnice,

ilungara preotii; nu Mai vroiau sA Ole deDumneZeu, de nimic ; prinsera a fura, a

Cu::

Si

lupte,

gl-a

siph-

1511

54 L Dragoslav

arde, a ucide si a imprastia cu sila bol-sevismul $i groaza prin satele noastre.

$i, Trite° zi, ce sa vezi, ne pomenirankcu artileristii care plecasera cu catevaluni Inainte, ca navalira iarasi la not intarg, de data asta cu munti de munitii$i iata-1 pe Ivan Vasilici jails' la mineInsa si dansul ca si toti soldatii rusi cufunds rosie la tunics. Iar Ivan Vasilici numai avea nici cartea de rugaciuni le el ;par'c'ar fi mancat-o in loc de prescura.

Ei, ii zic eu, Ivane Vasilici, bine aivenit, dar cum ai parasit razboiul ?

Ni treba razboiu. Mir, mill Destulpatru ani. Hlopit, hazaica, domo, dor lamine"

Dar undeti-i cartea de rugaciuni ?"'Ni treba.Nu to mai Inchini to lui D-zeuNi harofel Boje, ni dobru : Pa cupf

nu-i, cap nu, mahorca nu, votca nu, Bojerboje ni harose. Nu-i!

Cum Ivane Vasilici, to -ai facut unnelegiuit, un iritic, un ticalos, numai creziIn nimic ? Tu cretin pravoslavnic, care

?

Cum si-a pierdut credit*. Ivan Vasilici 55

to inchinai dimineata Si seara pans -ti des-nodal ciolanele...!

Dai votca, ia, Boje; ne dai votca,Ili dobru.

Bravo tie Ivan Vasilici. Salam sA-tifie, dar e vorba ce e cu razboiul, ne-atip Arasit ?...

Bolcevic. lo bolcevic. Burjui pra-pal ! Tai l

Si-au trecut nu trei tile, ci luni, si-avenit anul decAnd cei dintai artileristi cuIvan Vasilici au sosit in targul nostru.Cand iata-i inteo zi ca se pregAtesc deducA. Si Ivan Vasilici si-a luat rAmas bundela mine si-mi spuse ca se duce de acum1,na domo"In Rusia, na hazaica", nahlopiti".

Du-te sanatos Ivane, Ii spusei eu,§i Dumnezeu sa-ti lumineze mintile si ca-lea rAtacita.

Si i-am vazut cum au plecat cu muzicaIn frunte, $i cu ofiteril calAri. Era o zi detoamna, bura ca $i cu varfuri de ace ; frun-zele copacilor erau umede, unele galbene calamaia, altele ca sangele. Nouri negri zbu-rand ca niste aratari ciudate; fugeau dela

56 Dragoslav

fasartt spre miaza-noapte ca balauruldupa prada, si m'am uitat dupa dansiipang s'au pierdut pe soseaua FAIticeniDolhasca, in ceata de pe valea Somuzului.

Ii credeam dusiCand, asa prin lanuarie, pe cand da

dusem, farA voie, in dardora tratativelorde pace, iata ca ne pomeni-rAm la portileorasului, intr'o zi, cu 40.000 de bolsevici,de nebuni rusi, cu 200 de tunuri. MaicaPreciSta, dar -asta I" J \eneau sA prade ora-sul si sä dArarne totut.

Not nu avem decat vreo 250 de sol-dati din reg. 2 graniceri in oral Ei bine,acesti,bravt ostasi ai notri, cu q baterie deartilerie' Tomanea,sca, i -au batut de i-ausnopit pe muscali ; i-au facut ciuciuletepe dealul Spateirest lor. Apoi, au avut sol-datii nostri ce aduna la fugari de prinsate. Cate doi duceau cite o Rita de rus;la garA.

Cand, la cateva zile, vacl pe un soldatroman ducand pe un rus dinapot. MA uit,la eh era Ivan, Vasilici in perSoanA, vit-timA a bolsevisrnului rusesc.

',Matta Domnului 'ii zisei eu Bine

I

pi

scum...

Cum 0-a pierdut credinta Ivan Vasilici 57

Ivane, era vorba sa to duci na domo,na hazaica, .na hlopit. Cum de a-i ajunsasa de nenorocit?"

He-hel, ofta adanc Ivan, is io bol-cevic... Rau!..."

$i ar mai fi zis ceva, dar soldatul IIimpinse inainte i se pierdit cu el pe uli-tele ora§ului --- spre gars.

Ce facuse nu stiu, dar ceeace mi -a datde gandit $i astazi, este : cum de si-apierdut credinta Ivan Vasilici Trihanov ?!..

RASVRATITUL

Rasvr6titu1Era to vacaLanului 1906, Inaintea rAssoa-

lelor taranesti, cand Trite° zi calduroasaprimii. o -scrisoare dela prietenul meuGheorghe Popescu, grin care ma pofteasa petrec cateva zile la el la mosie,_ laPocolenii-Saraci. Si asa, pe aproape de Sf.Ale, lute° zi cu un soare destul, de a-prMs sa coaca roadele si granele 1-ntar-ziate luai trenul $i plecai,

Doreain chiar putina hodina de Cara.stii, cum e vara la Bucuresti, ca poti,

coace castane pe asfaltul strazilor. Sidoar seara ce-ti mai da putina racoare ;!nolo mai nu to faci rasol in dogoareapletrelor acoperisului caselor.

Nu e nevoie sa spun cat e Pocolenii-SAraci departe de Bucuresti, decat ca, rpaoprii la gard Vadul-Mirei si de acolo am,luat o camp' pornii la prietenul meu

CSi

Li 0 0 R t t Lit it 0

si-a

gi

62 1. Dragostav

ale carui case marl, invelite cu olane roil',se vedeau pe deal, inconjurate de plopi,gradini cu copaci de tot felul si vii.

Ma priml cu degtula buna-vointa. Searala masa, Tali Infatisa si pe fratele sau Gri-gore, venit nu stiu de unde; un baiet cam de-doua-zeci si trei de ani, subtirel, smead sicu sprincenele arcuite ca doua aripi Insbor. Terminase scoala de Comert delaGand $i acum, pans una alta, isi gasise siel rost sä face agriculture cu frate-sau.

Dupe cat imi dadui cu mintea, MeV'se vedeau a fi singuri stapani pe movie,a nu vazui decat pe servitori si pe eipe langa case.

Deocamdata ma sfili sä intru in ama-nunte, dar din cate prinsei, cat statui pela ei, aflai cl erau orfani de amandoiparintii $i a nu's decat ei doi mari qi

tari pe acolo.$i unde mai pui a erau MeV buni.

Mai ales, Gheorghe se bucura tare arn-a vazut, iar seara, la masa, Si destu-param cateva sticle cu yin $i, inaintealor, ne puseram pe prapastii din vremeacand el era student in drept, iar eu hon-

RIsvrAtitul 63

drAluiam pe la facultatea de Mere. Toatestudentele drag* au fost trecute in re-vizie $ n'a fost una sd nu vorbim de ea;sd nu ne amintim de trAsAturile ei, §i neintrebardm pe unde se aflA, 0 ne aminti-ram $i de toti baieti buni de petreceri §ibaluri din vremea ceea, si oftarAm adanc devremurile cele ingropate pentru totdeauna.

TArziu de tot ne-am ridicat. Eu trudit0 de drum i, mai luand §i cateva pand-rele, prinsei a clipoci. Ei care erau In gA-lati §i cu grija oamenilor, la munca cam-pului, 0 cum trebuiau sd se scoale maidimineata, se §i ridicard.

Acum sa -ti aratam odaia d-tale", ziseGherghe, i land un sfecnic cu lumanare,it urmai pe-o veranda §i ma porn in oodaie ce da intr'un balcon de ostrete 0cu ferestrele in gradind.

Era o odaie mare de culcare cu cloudpaturi lipite unul de altul, cu o canapea,cu scaune vechi, dar Inca in bund stare,cu un biurou frumos incrustat cu sidefurisi flori. Canapeaua mare, largA $i pe eaMeat astarnutul meu.

Pe pereti, deasupra celor cloud paturi --

I. Dragosiav

to capataile for spartzufau doud portrete-mari in aleiu si Lu rame marl aurite,legate de ,cuie cu nist-e snururi grease.Until infatisa urt dornn cu uchif aspti, scan-taitori, cu favorite negre si cu sprincenearcuite tare aduceau mat malt cu aleGrigore. Barbatill era in sachet negrucu utideget sprijinit'de incheotoarea jiletceila care Spanzura un lanf de aur, poza maret.

Femeiao d-eamna grasulie, tanara, pic--rata Cif c-apul gol 'Dana aproape degentmchi se vedea ca purta matacof ;iinea in o mana un evantail infafisao fiinta blanda. dar cam avea ceva detristefe in fata ; aducea la nas, ochi

i gun' cu Uheorghe. Si el trni gra.'Asta e oiaia cie culcare a parintiler

mei. Nici eu nu ma culc in paturile tor,ca mi se pare a cliipurile for din por-trete tn-ar spune ceva mustrator. $ieu n-am vAzut nici pe tata mort, nici pemama moarta. Cand a murit tata eram mici

guvernanta chiar, Inca pe cand era inagonie, ne-a -luat si ne-a dais la o mosiealaturea, si nu ne-a adus decat la o sap-tarnana aici.

64

irti

vi

ph,

ptii

pi

RAsv1.5t4tul 65

Pe mama asisd&rea = eram la studii iiGermania Si cand am Venit aCasa era siIngropata; biata a -murit de'anevristn: drao femt4e tinstita, bung i tare-cumseCade.

daca nu i-am vazUt motti, parca, ti.4t--ept din moment In moment sacum, rioapte bung a lata ai apa, lumanare,chibrit, usa care da gin balcon to duce la 0-carnaruta din dos pe gatigul balconului,si maine, la plimbare pe meleaguri savezi si oarneni la munca".

In adevar a doua zi dimineata, dupla-ce ivaram cafeaua cu lapte in balcon,alerul sanatos de Cara $i in Soartele gra-dinei si in taina floriloi- s al chiscuituldipasarilor, o si luaram la plimbare cu

tray de` doi cai Ca niste ducipali sinu ne inturnaram decat la masa de pranzpentru a manca bine, a bea dirt belsug,a he hodiul, iar sere seara, pe ra'coare

pornim iar pe drumurileca iar seara, Inturnati cu a pofta de

mancare ca de lup, ',sa destuparn altesticle si sa Incepern din riou taifasul Cuamintirele noastre din trecut.

Mai mutt vorbeam eu cu Gheorghe. El5

A-cum,Vie. $i",-a-

caral

SA soselele

to

do-

pi

66 1. Dragoslav

era mai fnflacarat ; la un pahar cu yin..Grigore, care era mai tanar decat noi, tacearsi dacd ne lipsea o femee dragalw la masa,care sa soarba doar din cand in cand dinpahar §i sa asculte doar ce vorbesc bar-batii si sä zambeasca tainic, apoi parea el:.ap era de naiv de a le noastre, si de-retras in felul lui de a fi.

Zilele s'au sours asa ; zile fail sa lestiu numarul.

Cand, intr'o dupa amiaza unei zile desfarsit de Julie, Gheorghe imi spuse: Azimergem la garla sa scaldAm caii si trasura,cea mare a avem sä plecam de Schim-barea-la-fata" la Urlati, la targ".

Era o dupa amiaza de cele prafuite, cucerul alburiu i cu cioare si vrabii doarprin copaci. Granele tarzii erau in gireada,iar campurile pareau scoarte galbene, tunse.Soarele dEsi incropit, dar par'ca parea $iel obosit de atata trudd ce avusese cucoptul granelor $i a popusoaielor acum intinte. Doar un vant mai adiea venit dinspre miaza-noapte ca o fluturare de evantaitde pene.

Sa ne luarn §i ceva mancare, raspunse

RasvrAtitul 67

Grigore, ca o sl ne balacim si not nitelus,-si stii dupA baie Iti vine sf foame.... Vinluam dela crasma ".

Si, cu vizitiul pe capra trasurei, o ple-caram. Trasura era mare, noun aproape,ImbracatA cu postav civit.

Balta era la moark la opustul el la mar-ginea de sfintit a satului. Peste drum deinoara era o crasma.

TraserAm sub niste sAlcii pletoase.In adevar, cAnd e0 din apa par'ca esti

'desirat de tot de puteri si par'ca iti vineSi foame.

SA mergem la ceea crasma, nuaid, zise Gheorghe : Avem crasma noa-strA". Si Gheorge de data asta se suiel pe capra si manA caii, si merseramcu trasura mai inainte de moark si ajun-serAm la alts crasma cu Sopron inaintesprijinit pe stalpi pentru adapost la vremede ploaie.

Hai dati-vA jos, zise Gheorghe siintrarAm. Apoi el se Inturna spre mine :

Aid e un yin minunat, macar ca ela tare. Inlauntru nimene.

Carciumarul, un om lung, uscAtiv si

6s, Drgol.a.v

desirat, Incins cu o posteIcA ce fuseecandva albA, ne iesi Inairjte.

Un litru bade Gheorghe", porungfratele mai mare, $i un sifon, i dä Si ve-zetiului un sfert de vii si spuneri sa nedea pachetul cel cp. mAncare.

Ira asta Grigore bath usor cu palma Inmasa, zise:

Ake sa ni'l pui pe masa goalA. labotul calui; n'ai ideie ce plAcere am sabeau in crasma in rAcoare, Lard nimene,si in miros de, rachiu L pe scandura cumo vezi".

Tustrei ne asezaram pe laite, la masalungA: eu cu Gheorghe alAturi Grigorein fata noastra.

Vinul si pachetul cu mancare fu adusIndatA. Grigore desfAcit legatura asezagustarea, pe cand prietenul meu turnain pahare si hai noroc!" rosti el.

BAuram not litrul cel&. Bun yin! Gheor-ghe Isi sorbi mustatile adaoga uitan-du-se imprejur spionAtor ;

Asta e un yin pe care nu-1 dA oricui.E din Va. mea. I-am spus de l'a strickit dau afara din sat,, caci crasma e a [flea-

I.

Si

pi

pi

pi

lasirratittil 79-

si el are MO. Nu-1 vezi .cum umbra? Eu,lam pricopsit, da' era, vai de el inainte,...Ce-am facut not in satul asta Q minune;sä mere mane sa -fi arat scoala, biserica,.banca, si gospodarile oamenifor".

Dar in clipa aceea, laca."ta ca infra nisteoameni tarani: lsi luara palariile, apoicerura o litra de tuica si iesira" afata-sise asezara la alta masa sub Sopron.

Cand nu mult, intra §i un om camde trei-zeci trei-zeci si cinci de aniun om ciudat la cautatura: cu sprincenele-negre imbinate si ridicate, cu mustetilenegre, tesite, dar putin cam sbarlite, ne-ingrijite ; cu barba rasa, dar cu nistefavorite aproape niste floace spanzu-rand dela ureche in jos ; semn ca nuse rasese de mult, si cu ochii adanci, ne-gri si sclipitori ca de bob, a ma Wit sa ma,uit fara sa vreau la cei dai frati. Ei la ve-derea omului se uitara mai intai zambindunul la pe data si inturnara capulin alta parte uitandu-se pe pared si, zam-bind. Venitul dupa palarra veche, pleostitape ochi ca p sandrama aplecata introparte, dupa biciul de pe mana SI camesa-

altul, si

10 1. Dragoslav

asudata trasa peste ismene; dupa bocancidin picioare prafuiti, se vedea ca vinedela o carau§ie, de undeva departe.

Cum intra, §i dadii cu ochii de boieri,par'ca l'ar fi fript cineva; ci doar i§i aruncao privire chiora§a spre noi, §i se §i inturnarepede spre cra§mar ; apoi scotandu-§1 opunga neagra, soioasa de la brau, ii ziseitragand curelele pungei :

1Domnule Gheorghe, da-mi §i mie unpachet de tutun de doua-zeci de bani.$i scotand o moneda alba de nichel ne-gauritacum erau bani de nichel intai,otranti pe tejghea, §i cum vazu pacul detutun, II §i puse In san §i I§i facu vantpe u0. 0 clips, §i o arta sa auzi ho-dorogind cu fun pans ce sgomotul sepierdit pans departe §i nu se mai infelesede cat ca o borboroseala ciudata.

0 posomorala se a§ternit pe fata celordot frati, care nici numai atinsera dinma n care.

Da, ce aveti ? Il Intrebai. Aista cine e,Ii dau eucare a venit ca un nor §i.a fugit ca un necurat? Parca ar fi streinOle sat. Ce v'afi schimbat a§a la fata?

--

RlsvrAtitul 7r

La asta Gheorghe zise, frecandu-sifruntea :

Ham ? Cand ai sti ?LasA, bre, grAl Grigore, apucandu,si

fratele de brat, ce sa mai spui ce zicelumea pe ici, pe colo.

Ba, lasA sA -i spun, ca te-i pomenlca-i spune altul $i si-o face omul cine-stie ce ideie. Si apoi ce e strein de noi?Si Gheorghe facand o sfortare, de vointarurmA cu greutate: Asta bre, el zice ane e frate"...

Frate, el ; dupa ce?Nici noi nu stim asa zice el si

gura lumei: MaicA-sa inainte de a seinsura tata, ci-ca a slujit la curte la noisi a stat cati-va ani la el; ea era maritata.Cu barbatul ei pana a venit la noi, nu aavut nici un copil si din pricina asta, asase zice, Ca o cam batea, de ce nu-iface copii. Dar ea nu stiu ce a dres aci-ca i-a trantit unul pre omul asta. Darde, stim noi ; e adevArat on ba? Si chiar dee asa, -cum sA spunem ca asa e. Da'el la toti spune a ne ie frate si nee frate, si ca noi suntem aceia care lit

92 L bragoslev

detinem partea 40, tnostenie, si Ed afost testament $i not l'am dosit lei atesi mai cater

Am vtfit sA-11 apropiem, sa-1 ijuttin,c4 chiar de si arfi lost asa, fiat' dad- ela avut tata, mama-sa tired un- barbai,warn sa to grafi ea eVi fratele lui?

tata, data am foSt Si MA doi, ksetestament putea faca?

Am *rut, cum spun, sgi-1 alutath, dar61 nu daca nu-i dam partea-dreapta,trebue nimic. E un fncapatanaf, Asa tonu mai poti sa triai vorbesti cu tlansul.

i apoi e tin ignorant, un pacatos.e- om detreab -, mancitor t.t-para

pe nimeni.In Sufletul nostrurnazicem -ca tata nit

ar fi avat uri pacat. De cum sa-1 Ten-nosti ?"...

La 'vorba asta o liniste se facit in ti-41 tul o adana, incretnenitA.tei doi frati $i el facura brivitiduli mai -nile Tpe mash. Nimeni nu in,-4drAsnt sa mai scoata o vorba.

Cand deodata Oheorghe o sbucni ridi-candu-se i oftand! Dt acum, sa mer-

Sa

Flti-i

Almin-ttelea nu

meu, liniste

impreunate

tut

$ianal,

Rasvra titut 73"

gem. Apoi, dupa o clipa de gandireu,rma: Asta are sä ne faca inteo zi unbitcluc. Am Q presimtire in miner._

Lasa, bre, da Grigore; merett,dai cu superstitiile. Eu nu cred in flea-curile astea.

Ai sä vezi, tu, ii raspunse Gheorghey,eu, is cam proiet... Avem sa avem bu-cluc 1"

Cand ne and suit in trasura, $: Caij 1$t.-luara vant, paeca gandurile ml se risipirk$i imi vent sa rad, caci omul cela imi parilnu $tiu cum, caraghios...

Totu$1, cand a Post la culcare, $i am datiar cu ochil de portretul bberului cu sprin--Cenele imbinate, ma $1,,jsbi jcoana omuluj

caruta. $i gandirile iar mi napadira,ca $ivoiul; imi coplesira flinta $i In pri,virea portretului paCca vedem aceia$i hota-rare, a celasi incapatanare a odraslei parasitaicare i$i cere partea lui de mostenire, pe care$i-o inchipuia el, ea i-a lAsat-o tata-sau,.prin testament.

$i mutt tail), in seara ceea, m'am gan-=dit la intarnplarea asta $j chipul omuluicu sprincenele imbinate ea ,$i portretul,

,

cu

li 21

14 1. Dr agoslav

boierului si azi imi stau in minte ca douamarturii a unui pacat, si odata cu asta siluruitul prelung si din ce in ce mai pierdutalcarutei fratelui urgisit, par'ca imi rasunain urechi ca un glas de rasvratire, ca unglas de vecinica truda pentru a tral, pen-tru a nadajdul si a urt ; pe cand alaturi,par'ca vad alt tablou: o casa mare alba,inconjurata de plopi si verdeatl, casaplina de avere si bunatati si de undeomul cu car* a fost svarlit de prunc;poate in vederea incherei unei alte le-gaturi care asters atatea pacate ale tre-cutului, dand astfel puterniciei stapanilorde azi, care deli recunosc pacatul Orin-lelui lor,deli, cum spun, ei voisera sa-1atraga si sa-1 ajute, sa nu-1 mai auda zi-cand a le e hate si a au dosit testa-mentul, ei totusi ii detin si partea lui denor° c.

Am stat vre-o doua saptamani la baietiiistia, in care vreme am vazut si eu a nuerau asa de raj la inima, de haini precumse aratase tlranul cu caruta fats de dansii,la crasma: Au cununat pe un Oran si amjucat in horn si eu si ei cu toti satenii:

RdsvrAtitul 75

au botezat vre-o doi copii a unor mai ne-voiasi ; vazui cum a ajutat unor taranisa-si cumpere vite; la altui i-a dat o vac/.In fiecar,e zi veneau sAtenii ca la nisteprieteni: ba, unul ca are o judecatanu stia ce sA faca; altul a are de scosniste pAmant; altul a nu poate tral cusoacra-sa; altul ca femeia a dat in darulbetiei. chiar femei venira sA se plangade nevoile, on de barbati lor, $i nimineanu iesea ne Indulcit, neajutat.

Apoi, intr'o zi, m-au dus chiar ei la sooalAsi am vazut o biblioteca de toata frumu-setea, aflai de la invItAtor ca e (IA-ruita tot de Gheorghe. si ca bancapopulara era InjghebatA tot de ei. Inteozi ma dusei singur la invAtator sa-1 maiintreb de mersul scoalei $i de alte ama-nunte : In scurt timp frati Popescu prinserAsA ma ispiteasca din ce In ce mai multiiar invAtatorul si Intre alte imi povesti :

PanA a nu deveni dansii stapani cu is-tovu, se incercase preotul cel care a muritsi in vatatorul sa faca o bancA, dar pe-vremea aceea tarani nu erau pAtrunside foloasele bIncilor populare si asa ra

si

*i

$i

$i

76 I. Drago...v

muse sA se vada cum ar merge alte bancttnai capital chiabare din altesate. Baretii astia, inSa, vazanl ca satertiilancezueac. nuntai in datorii si in c4mAtarie,ajutara dansii cu -capital, banca. $3, a0,tdranii au prins curaj si au inceput aInscrie Cu totii; cad si-au zis: datoria nethiarnA sA facem si npi ca dansi".

Tuate astea dansii le faceau rat ca a-veau nevoie de blagoslo-venia sau de re-cunostinta lor, ci CA se rt,Ascusera si co-pilArisera intre dan$ii, si se 13Atranseserdde nevoilesi de betesugurile lor, si ca toatAputerea noastra stifleteasca ca Neam, caflare s-au convins ca -e tot in sufletul-fAranului ; si, deci, trebuie ridicat.

Apoi printre alte griji a fost, ca au luatmasura sA rastranga bautura de rachiu insat, caci vedeau ca to-an agonisealaranului de peste an, se duce mai mutt pebautura: Dumineca mai ales si alte sarba-tori, isi duceau si 1ucrurile din casA pentrubautura ca a doua zi nu aveau nici de 0lulea de tutut; asa ca iar nu mai ce-I ve-deam pe Roman cu caciula in mana lascara

'cu Si mai

ta-

se

RAsvratitut 77

Ce-i mai Stane ?"Asa si asa cuconasule !Bine mai ficalosule !" /Si -clod ce-i

Ala trintetea la treburilePentru a 'mai Scapa pe sateni de pe

pacostes paliciuluf, dadii pe fostul car-ciumar afara; cad era un ticalos, §i tincarnatar si un -pungas : indoia rae'hiul toape si var si zama de tutut, sa fie iute,si asa puse pe un om at lui, si care eacela pe care l'ati vazut la crasma ; la astadin sat nu la ceea la moara,'-'cu obligatiasä nu vanda de Cat byre Si yin si alfemaruntiviri pentru nevoile taranului. Toateiaptele enumerate au atraS dragoStea SA-tenilor Ga toti nu le zic° decat Wild nostri".

Singur Ion a Mantului e hemulttimftStriga pe toate carhrile d el e teCiortilboierului Popescu, tatal baietilor silui i se cuvine 0' parte din cave,moSie;ca boierul- a lasat testament, 6.1-.6 da4iiPau dosit. Dar eu creel Ca tot& e a hta-fare, ea vezi cu toate ca le-o Mut si leface mereu bine taranilor, multi din 6tot is riemulturniti. chiar uisiii ii si dit-inanesd.

ci

'13a

omului.

de

cd

78 I. Dragoslav

Vezi ce e mosiea : Lumea s'o inmultittaranii au nevoie de pamant ; nu le a-

junge ar vrea sa le-o deie for ; iar dus-manii 11 tot asmuta pe bastard".

Si cu asta m-am despartit de d-nu in-vatator, iar a doua zi am si plecat ; mai,mult ca baieti avea a se duce la targ la

unde eu nu aveam ce cauta.

II

Trecuse acum anul 1907 si nu maiprimii nici o veste dela prietenii meiGheorghe si Gligare Popescu.

Rascoalele din anul ista ma Ingrijira mult-din soarta lor, mai cu seama ca citisemprin ziare, ca spiridusul rascoalelor Oranesti se abatuse si prin judetul prietenilormei.

Totusi, zi cu zi, nu putui urmari firuldihoniei, dar le scrisei cateva scrisori,Intrebandu-i de nu-s amenintati, dar maiba, sa primesc vre-un raspuns ; par'caLmurisera.

Ca sa-mi inchipui, ca in vartejul rascoaleiar fi suferit vre-un neajuns departe:

§i

§i

§i

§i

:

Urlati,

RasvrItitul 79

cu gandul, cand Ii §tiam ni§te Indumne-zeiti de tarani. Ei, care facusera atatabine satenilor lor, 1mi Inchipuiam pre-cum i zisesem, ca In alte sate taraniis'au pus zid navalitorilor, §i la Poco-lenii-Saraci, ar fi skit i copii sa-i apere.

Un singur om nu-mi pierea din minte :ion Manzu cela, i vecinic 11 aveam In-mainte : Intunecat i cu sprancenele imbi-nate ca ele boierului lordache din portretuldin odaiea unde dormisem la prieteni mei,acela par'ca Imi strecurti un fior nebanuitde grip. In trupul meu.

Totu§i, judecand evlavia taranilor pentrustapani lor, nici nu era vorba ca Manzuo fi ajuns sa se razbune. Acum nu do-ream de cat sa se ioncalzeasca afara, casa ma reped macar, aka, de preumblare,pe la dani.

$i In gandurile astea, trecii §i prima-vara anului 1907, §i tot nu m-am dus. Dece ? Nu §tiu. Ceva Imi spunea sa ma duc,§i ceva §i mai puternic sa ma opresc.

Vara mai fusei prin Moldova. Trecil§i iarna anului 1908 $i, cu multe i multevaluri tie care fusei luat, par'ca mai uitai

f$0 1. 1)ragrqslav

de dansii, irichipuindu-mi c acurna poate,Se, stingheresc de a-mi scrie, cand mi-auspus prea multe din tail ele familiei lot,sau poate ca si dansii, luandu-se cu multede Coate, m'au mai uitat.

Cand, intr'una din zilele de mijit de pri-mavara, pe vremea cand prind se Inver-zeasca salciile din Cismigiu, pe o vremecalduta, si cu un cer sters de nouri, sicu un soare ce parea o minunata floarede aut ce se deschide incetul cu incetul,trecui prin gradina sa ma duc la un prie-ten ce sta dincolo de Magureanu, in Sf.Constantin.

Cand, pe upa din bancile ce duce lapodul de Tanga pavitibnul de pe lac, vadun om care, prin portul lui de slujbas latramvai, imi atrase cel dintai luarea aminte.Ma uit la el : par'ca II cunosc, par'ca nu.El la randu-i se uita is mine si tresari sise ridica in sus si imi zise luandu-si sapcaBung ziva, boerule! Ma mai cunoasteti ?".Dar eu ii zic : De unde? Uncle -m'ai maivazut ?" cautam sa-mi amintesc unde ammai vazut eu pe omul ista, dar totusi, ca nu-cumva sä-1 Jas nemangaiat ca s'a Inselat,

Si

RAsvrAtitul 81

pe cand el se uita la mine zambind casi cum ar fi zis: Ghici ?", adaugai: Ahace mai faci ?".

la si eu pe aice, imi raspunse clan-sul ; de cand au murit boierii nu maistau la Ora.

Cum ? Cand au murit? sarii eu,intro doara, cautand sa prind sirul, deunde it cunosc.

Ce nu stii ?Nu ! Ei, cum ?Apoi, n'au fost ucisi cand cu rAs-

coalele din anu trecut ?Cine ?Cuconu Gheorghe si cuconu Gri-

gore. N'ai citit prin gazete?Aici ma luminai si strigai:Cine? Cuconasii dela Pocolenii-Saraci?

Chiar ei, raspunse omul.$i, atunci, ma uitai bine la el si recu-

roscui pe vizitiul prietenilor mei, pe Du-mitru Ciocan, care ne ducea cu trasurala scaldat si plimbari. Dar vremea facusemare schimbare si in infatisarea lui : pareamai carunt; fata mai smerita si mai scri-jelata de cutitul suferintelor ; se vedea ca

a

82 I. Dragoslav

pe fata lui Ciocan fusese un nor greoi §icand se luase, clan sa se vadA o nounmasa Jar odata cu asta, mi se nalucl *itoata panorama satului Pocoleni, cu castelulpe deal, hare vii i plopi Malt! §i acoperitcu olane ro0i.

Nu se poate ! fAcui eu cu neincre-dere : Ei, cari s'au purtat ca ni§te parinticu taranii ?"

De, boierule, raspunse Ciocan, §i nu-mai Ion, fratele for vitreg, le-a f Acut-o.

Vra sa zica tot acela cu caruta... i

In adevar era fratele for ?0 lume o §tie, raspunse Ciocan.

Inteadevar, imi i amintii de taranul poso-morat, cu sprancenele arcuite i imbinate,cu biciul pe mana, care, fall sa deie bunaziva, cera rAgu§it un pacioc de tutun §ipleca ca o furtuna, i a dupd asta, Pope0iiimi spusera ca taranul e feciorul unei fosteslujnice, -care a fost la tatal lor, §i ca au opresimtire ca, intr'o zi, el are sa le facao §otie.

Da', urma Ciocan, dupa putina gan-dire, o lume §tie, aka e : el e feciorulboierului batran.

Rasvratitul 83

$i cum, sbucnii eu, tocmai taraniiceia, pe care i-au ajutat, tocmai ei au fostava de ticalovi, §i s-au potrivit lui ?

Apoi nu ; el a venit cu taranii altorsate, apoi, au mai fost vi gAinarii din sat,pe care i-a momit el ca -i pune pArtavi lamovie. Rdsculatii au fost aduvi Intr'un zoride ziud, and satu era buimac de somn...Mi-aduc aminte ca acum... Dar, dece nuvedeti ? Luati loc pe band ! Barim, sA vdspun acatarea cum a fost.

5i, dupd ce luai vi eu loc, urma :Era inteun zori de ziud ; cerul

senin arata, ca are sd fie o zi frumoasdde primAvarl. larna pe la noi, fusese cuputintica zdpada, vi acum campul eragola§ de tot. Cocovii cantau a vreme buna.Cand numai ce auzirAm clopotele la bise-rica; foc prin geamuri ardea cravma boieri-lor, glas de trambita, larml, iar candafard, un caldret cu o basma rovie treceape dinaintea portei falfaind-o vi strigandceva. $i nu mult gardurile curtei pardira,vi o gloata de tarani beti : care cu topoare,care cu tapoate, care cu coase, furci vipuvti vi, cu Ion Manzu in frunte, incon-

:

ievii

84 r. Dragoslav

jurara casa : mai toti straini de satunostru.

Ce vreti ma ? ii Intreba cuconasuGheorghe, care era mai inimos si wisein capul scarei numai In halat si In papuci.

Vrem cuconasule, strigara taranii,sa Iasi mosia satului si 'mneta sa to ducila targ".

Dar tu, ce vrei ma Inane ?" it

intreba pe Manzu, care tocmai sedea infiptinnainte cu mainile Incrucisate pe piept, siprivind trufas si tantos pe boier.

Ce nu stii, ce vreau ? Te faci canu §tii? Uncle e testamentul tatei ?"

Care testament mai nebunule ?", aintrebat cuconasu Gheorghe.

Care ?... Te faci ca nu stii? Crasnidin dinti Ion.

Ticalosule"! i-a strigat atunci cu-conasul Grigore, care se si ivise dupa spa-tele cuconasului Gheorghe si care avea unlivolver sub halat. Indraznesti sa ne hu-!esti parintele ? ...Na, mosteneste-I dacanu te-ai saturat !"

Si o puscatura se auzi si un fum, dupacare Ion se invartl locului halucinat si,

RAsvrAtitul 85

pica, cat ti-i de lung, pe spate. 0 prosca--tura de sange a ta§nit din fruntea lui i

creierii se prelinsera pe obraz... Sgraciiboieri!.., oftd adanc §i cu greutate Ciocan,care dupa cateva clipe de reculegere urma:Au sarit faranii noOrii, dar era tarziu...

A doua zi, le-au scos trupurile sol-dafii de sub daramaturi,fAcUte scrum...

Nenorocire mare boierule ! De atunciaam plecat §1 eu mahnit in lume... Acum isvezeteu la tramvaiul cu cal...

Ce sä fac ? Mi-a ramas §i mie destuleparale la boieri. Acum, trebuie sä mun-cesc din nou sd-mi adun o Inca de a-goniseala".

La asta, Dumitru tdcii uitandu-se On-(Nor la mdnile lui noduroase §i cu WA-turi de haturile tailor. Apoi, sbucni iar,oftand antic : Ce 0-1 faci, ap a fostscris., Blestem boierule ! I-o blestematVeta, mama lui Ion, cand a e0 cu el inbrate, pe poarta. Ca vezi, d-ta, inainte dea se insura boierul tel batran, ea a fostjupaneasa la dansul §i era frumoasa §i aavut balatuf dsta.

Dar parca ii Mei eu vorba

86 I. Dragoslav

mi-au spus boierii d-tale ca el avea tata.Da! Tata-su, Toader Manzu, era

vezetiu §i ea fats In casa, dar el n-a traitmult dupa na§terea baiatului, a 1-a lovitun cal *1 a murit. $i-am rAmas eu vezetiu,§i §tiu toate cum s'au petrecut, ca eu amfost la grajdurile boierilor Inca de copil. Bo-lerol pe urma s'a insurat §i e1. Da' cucoana,ce a fost, ca de jaluzie nu a vrut s'o maialba In casa, i mai sa lese pe boier, iardansul ca sa aiba lini§te, i-a dat ce i-adat §i, i-a spus sa se ducA, a are el grijede clansa. Se Inte lege, ca ea, care fuseseca o stapana In casa lui, a e§it tare catra-nita §i, ca ar fi blestemat, and a e§it pepoarta : Praf §i cenqe sa se aleagade vol" !... §i a prins a da acatiste pe la bi-serici §i a spune la toata lumea cum §i cefel e cu baiatul ei. Boierul insa, ca s'o facasa tacA, i s'o orbeascA §i mai bine, o chemala preotul satului, §i care era mai cu unpicior in groapa, §i li citi fatA de el, ohartie in chip de testament, ca chiar dear avea copii cu cucoana lui, totu§i valua §i ea parte la moOenire cu baiatulei. $1 i-o mai dat ce i-o mai dat, *i

RAsvrAtitul 87

a scApat de gura ei pentru o vreme. Apoi,boierul, cand erau cucona§ii de varsta§coalei, a murit i el. Veta a a§teptat s'ocheme la mWenire, dar testament nu a fost.

$i aka a trecut vreme, Ion a crescutmare §i at vr4m4ie de moarte cAtremo§ieri, panA cand a venit rascoala...

5i iatA acum pe tustrei morti pentruavere. Nu se mai saturA lumea de avere..."

Si cu asta 4i scoase ciasornicul §i zise :Ii, da-i tarziu"... §i se ridica : MA duc,a trebuie sä ma sui pe vagon... $i rA-maneti sAnAt4..." 5i scotanduli pAlAriacu o amArAciune negrAitg, plea printrecopacii Cimigiului, care, par'ca, §i ei selegAnau cu tanguire de cele povestite deCiocan; iar mie mi se nAzArl iar in minte, cuo iutealA nespusa, tot romanul acestei in-tamplari: Chipul lui Ion cu brafele Meru-cipte, stand darz in fruntea leaotei detArani, i cerandu-§1 partea lui de mo0e-fire, §i nu mult, par'cA 11 vAzui chand cufruntea gAurita tot In ograda unde vAzuseintaia§i datA lumina zilei. Apoi moarteafrafilor lui §i mistuirea conacului in var-tejul flacArilor ; totul ca o scrisa a tainelor

88 1. Dragoslav

nepricepute dar hotgratoare ale vietei noa-stre, in vartejul cumplit al luptei pentru atrAi, i in care multi cad in genunchi invin§i,iar altii, ca renascuti din fulger, se ridicade staff uimit de vecinica prefacere a lu-mei, care ca §i talazurile marei se luptade colo pans colo. $i e atata loc intre cer*il pamant, atata firm ne udat, §i cutoate acestea null gase0e loc nici mul-fumire in sanul ei adanc, ci fiel-be, seridica, muge§te ca prinsa de grele suferinfi,pentru a se schimba in spume, care i

ele se sfarma de stand, de zagazuri sprea se retrage iar, §i a incepe din nou zä-dArniciea nepreceputei ei trude.

e)104@vp

CERCAREA

tittit itit

CercareaPloua si sta, se inora si iar insenina ;

deacolo, Plea ce Linea seninul, $i iar altinouri intunecosi veneau despre miaza-zi,§i iar ploaia umplea campurile. De o lunyde zile ploua intr'una, putrezea graul inclai. $i oamenii se dadeau in vant si nupridideau cu intorsul recoltei. Se faceaurugaciuni pentru statul cercArei, oameniise inchinau zi si noapte cu sufletul phde obida, ca '10 vedeau truda §i avutulcum piere sub ochii lot.

Dar tot mai suparat dintre toti era mo-*ierul cel nou dela Livezeni, un sat care-de unde veneai, unde to duceai nu-i ve-deal cleat turla bisericei albs ca marmora.

Boierul dela Livezeni, Cuconu VasileVicol" cum ii ziceau tarani, ginerele preo-tului Grigore din Pricoapele, luase mosiaLivezeni in arena pe cinci ani. Atata avu-

92 I. Dragoslav

sese ca zestre : trei zeci de mii de lei delapreot vi pe toate le bagase In movie. Ta-ranii nu prea au voit sA vie ginerele preo-tului, orandar, ca voiserA s-o ieie danO,dar Vicol s'a lacomit, ca era aproape deparohia preotului de care avea nevoie cute-°data pentru unele sfaturi. A tinut s'o ieieel, vi ap a dat mai mutt peste pretul datde tArani, vi a luat-o. Toti4i acum era laLivezeni de doi ani vi ii mergea prost :Ahul Intai, din pricina ca fusese secetAmare, abea i-a scos cheltuiala casei viarenda. Anul al doilea, din potrivA, 'Areamai bun ; intai cu ploi vi soare potrivitpentru araturA §i ivirea recoltei. Toate aumers bine: prA0a popupiului, cre§tereagrAnelor §i a rapitei, coptul graului [Anala seceriu dar and sA-1 pule In §ira, nu-mai ce l'a pAlit vremea cea rea.

DaCA ar fi fost mai bogat, calea valea,dar tot avutul lui, banii ceia erau, vi-i bA-gase In movie. IscAlise prin tribunal pen-tru treizeci de mii de lei arena anualL.

Dumnezeu a dat minte omului, simtire,l'a fAcut Intreg Ca pe o maOna de tren,bung de tras greutati, dar foarte slab. 0

Cercanza 93

suparare neasteptata, o raceala, o molima,11 face din om neom. Mai cu seams su-pararile ruinatoare 11.amutesc, 1i rupe su-fletul In el si, Doamne fereste, unii ,dau innebunie, altii in o boala grea cu ei senenorocesc $i familiile tor.

Se zise ca demonul, abea asteapta caomul slab de finger, sa dea peste uri ne-caz, ca pe dat' sa-i sara de grumaz sa-isopteasca tot soiul de Indemnuri rele : sase ucida singur, sau sa ucida si pe altii,on sa se apuce de alte alea.

Cuconu Vasile din Livezeni asa a patimit.Se implinise tuna decand ptoua. Fie-

care zi de ploaie ii lua cate ceva din cura-jul inima lui, din mintea lui, din gan-durile $i judecata lui adevarata. Si cu atatse descuraja, cu cat vedea ca, dupa catevaclipe de soare, venea iar o ploaie ropai-toare.

Taranul e Invatat cu astea. Satenii maibatrani 1si amintesc de multe : unii devremuri cand a nins pe la San'-Petru ;altii and n'a plouat o vara; altii and aplouat dela Florii si pans la Santilie In-tr'una. Primejdii marl, casele cu totul s-au

pi

pi

pi

94 I. Dragoslav

dus pe iezer, leagAne cu copii, si nu $i-amai e$it unul din minte. Vesnic Inv Atatcu zicala lui lov_: Domnul a dat, Domnula luat, fie numele Domnului binecuvantat",si cu vorba ; asa a vrut Dumnezeu", audus greul $i robia sute de ani.

Dar cei mai putin deprinsi cu viata as-pra, $i obicinuiti a tral vesnic in sarbA-toare, usor se zmintesc si la suflet si lacredintA.

Avea cuconu Vasile o sete nebunA dea aduna bani, sA se imbogateasca, sA tra-iasca bine, ba sA-si ajungA si unele tinte,$i gasise a mosieria e cea bunA pentruasa ceva.

Dar la breasla asta trebue rAbdare. InsAboierul Vasile chiar la o saptatnana deploaie Incept' sA se frAmante. Intro dimi-neatA vechilul Tudoran yen' gafaind, $iframantandu-$i caciula in maini, ii spuse :Boierule, graul e tot Inegrit ". La auzulacestor vorbe, arendasul doar a facut ochiimarl, $i a rAmas asa nemiscat, pe scaun,cu ochii in gol.

Un copil intrA atunci pe usA si se apro-pie de tats -sau, cu desmierdari:

_

Cercarea 95

Tata! tatA! ",InsA moierul a §i writ cu mainile sa-I

gatuie.Copilul a ptins a tipa.

La asta navalira In odaie nevasta, slu-gile: Ce ti-f, mai barbate ?" Ce-i cu-coane?" El insa se' uita naucktmprejurdand din umeri fArA sA spuie o vorbA.Ceeace le-a dat de banuit cA omul s'azmintit la minte. 51 In adevAr ca de atuncin'a mai scos un cuvant, nici nu a vrutsA manance, sau sA bea.

La cat'va vreme, dupA ce l'au purtat printoate spitalele, preotul Grigore l'a dus lao manastire sA -i citeascA. InsA calugariiii spusera la cateva zile, cA i-au fAcutmaslu, i-au citit toate deslegArile §1 mo-liftele sfintilor tot nu l'a putut face sAspunA o vorba; iar de mancat apucA pros-te0e, de par'cA n'ar fi mancat de andlumea. 51 cA mar bine ar fi sA -1 ieie acasA,

sA -1 mai ducA la niscaiva doftori.Atunci, preotul le-a spus sa-1 tie acolo,.

§1 sa-1 puie la ceva treburi, din cand incand sa-i citeasca §i cate-o moliftA.

In adevAr aceia l'au pus sA tearga icoa-

si

si

si

si

si

96 I. Dragoslav

'nele Si sa toace. InsA el par'ca nici nuauzea. Atunci au inceput sa-1 si ghiontea-scA Si sa-1 Incerce si cu de-a sila., Sinumai cand simtea zorul, fugea repede de-facea ce-i porunceau, dar pe urma iarcadea in prosteala.

Asta a tinut un sir de cateva luni. Sin-gura fiinta care ii purta grija Si dorul eratot nevasta lui. Vecinic o ducea in planssi in rugaciune. Toate bisericile le colin-dase rugand pe Maica-Domnului pentrua-i indrepta barbatul.

Trecuse acum toamna cu ploi multe Simocnite Si venise iarna cu Craciunul lause si cu zapada mare.

Cucoanei Elena, nevasta lui cuconu Va-sile, i se incremenea sufletul Si ii sangerainima, cu cat se apropeau sarbatorile.Barbatul ei nu era acasa Si nici in firede a petrece Craciunul cu dansa, ca inalts vreme. Si asta paeca o inmormantade vie. Se gasea mai nenorocita ca onand. Cu un an inaintei In aceeasi zi de-ajun, casa ei luminata de zeci de luminirasuna de cantece de stelari, Si de musa-firi; colindatorii ii cantau la ferestre Si

Cercarea 97

slugile se forfoteau de colo panA colo.Acum pustiu. Imboldul veseliei ii perise.Sufletul i se inegrise ca un carbune sinu avea gust de nimlc. Toata lumea i se!Area fericitA, toate femeile fericite ; peand ea o stafie Trite° bolts de mormant.Ziva de ajunul Craciunului, ca si seara opetrecit intr'o rugs desnAdAjduita, in ma-tanii, planset, $i post negru, fall sa fi_Mut mAcar apA. SA-i InsAnatoseze Dum-nezeu prin minune barbatul, sau sa moarasa scape de umilinfa In care cazuse.

$i sa nu credeti, ca poate spun o po-veste! Noaptea aceea i-a fost mult turbu-rata de vise $i vedenii. In somn, Intre al-tele, i s'a aratat un Oran pe care ea itprepuia cA e SfantuI losif din Nazaret,ocrotitorul Sfintei Fecioare, si cA i-a spas'

Ia-ti bArbatul si du-1 la bisericA in zivade Boboteaza, $i sa stai acolo, pans dupace s'or Inmuia =cite in ape si s'or sfinti,cA nu mai asa se va Indrepta. Dar sanumai fie Vames" si asa poftitor de averi".

La asta cucoana Elena se $i trezi $icum se Wu ziva, se $i duse la Pricoapelela satul ei, sa-i spuie visul preotului $i

'1

98 1. Dragoslav

s'o lAmureascA cam ce o fii. InsemnandcuvAntul Vames". Preotul Grigore caom de bisericA i-a spur:

Fata mea, asta nu e nimic decatcA s'a lAcomit si n'a lAsat pe tarani sAis ei mosia si, i-a rAzbit cu arenda. Astatrebuie sA fie cAci Vames inseamnA omullacom $i apucAtor §i el prey a vrut sA seimbogAteascA dinteodata".

Dar iat' cA veni $i ziva de Boboteaza.Cucoana Elena spre nedumerirea sAteni-lor $i a slujbasilor bisericei, adunati la Li-vezeni la bisericA, era acolo cu bArbatulei, care se uita, ca de obiceiu, in jur $inu cunWea pe nimeni. Sta, tAmpit pri-vind in gol. Slujba se petreca In ascul-tarea evlavioasA a tAranilor, cari erau des -pArtiti In douA: bArbatii inainte, cu Dle-tele pe umeri si imbrAcati cu sumane sicizme grele; iar femeile In urmA : uneleimbodobite cu stergare groase si Imbra-cate : unele, cu cataveici ; altele cu sumanesi cu fuste de tot soiul de fete ; iar altelecu catrinte. DupA leturghie, ca de obiceiu,Ora cu lordanul la iazul satului, unde sA-tenii chitirA din ghiatA o mareata cruce

Cercarea

Imbodobita cu brad si steaguri, In jurulcareia se adunase tot norQdul satului, se-ful de garnizoanA, cum $i militienii dincomuna, cu pusti. Deoparte erau oameniicu focuri langa ei gata cu frigarile cucars aveau a da drumul pocnitorilor cu prafde puscA sA huiasca, ca la paradA, saucum le zice in Moldova si sacalusuri".Cucoaua Elena, urnia convoiul de aproape,ducAndu-si bArbatul ca pe tin orb, si cre-dincioasa visului, nadAjduia cA are sA sefacA minunea ceea. Par'ca o putere sfantase sAlAsluise in ea si ii Intarea credinta :sA astepte. Insa cum Incepit slujba la iaz,Vicol, prinse sa se zbata In mainile femeilui incerand sA fuga. $1 tot spre iaz s'arfi dus. Numai ajutata de oameni a pututsA-I tie. Deodata, Insa, un imn de slavArasund In vazduh. Crucea hi aruncata In

produvul iazului, trimbitele militienilor rA-sunara $i sacalusurile huira.

La asta boerul, care statuse in nesim-tire atatea luni, clipl doar din ochi, cadesteptat din somn, se zmuci din tot trupul$i IntrebA:

Ce-i?" $i se uita in jur speriat si In-

99

100 I. Dragoslav

treba; Unde-s?" Puse mana la ceafa i

grai: S'a dus!"Multi se stransera imprejurul lui i il

intrebara:Cine?"

Dumanul. Ce, nu 1'4 vazut, cumimi statea in carca i ma Linea de grumazsa ma gatuie ? Glasul lui era oapta inurechea mea Nu manca! Nu munci!"Nu asculta ! Cand dadea cineva in minezicea: Raba, Ca da in mine, nu in tine".Adeseaori ma povatuia : la funia delaclopot. la cingatoarea to !" Ineaca-te !Spanzura-te !" Dar ingerii nu ma lasau :se puneau strap inaintea mea. 5i chiarinainte cu cateva clipe, demonul ma pova-tuia sa fug i sa ma zvarl in iaz. Acum amscapat. Uite-l'ai cum fuge ! Uite-l'ai cumfuge ! I-e frica de ape a s'au sfintit. le fricade sfana cruce !" 5i, boierul Vasile priveapeste campuri, la ceva ce nu vedea nimeni.

Si ap, din ziva cea boierul Vasile Vicoldin Livezeni, spre minunea celor ce a lostde fats, la Boboteaza, a devenit iard§i omintreg. Bietul, nici nu tia ce se petrecu-se cu el, iar sand i-se spuse nici nu-i

Cercarea 101

veni a crede. Totusi, cand gospodina luii-a spus visul, se infiora si WU legamantinaintea icoanelor, ca deindata ce s-iascoate paguba, va lasa mosia in arendasatenilor. 5i in adevar a Cel-de-Sus i-asi ascultat dorinta : A doua vara a fostan bun si si-a scos, prin buns chibzuialai economie, toata paguba din anii trecuti.

Peste putina vreme a trecut arenda mo-siei satenllor ; iar de atunci, n'a fost ommai bisericos decat dansul, si povesteaminunea la toti crestinii, si-i povatuia zicand:

Nimic sa nu va opreasca de a va rugain orice clips a vietei voastre. $i sa varugati cu credinta. Asa s'a rugat lui Dum-nezeu nevaga mea pentru mine si uite !m'a scapat de peire. Omul, tot anul, denu s'ar duce la biserica, dar cand searunca crucea In apa, sa fie acolo, once ar fi, ca-I scapa Dumnezeu de toateprimejdiile, si-i merge bine peste an" :

Istorioara aceasta este adevarata.Eu am auzit-o dela gazda mea cucoana

Sita Filipeanu, care e o femeie tare evlavi-oasa. $i care mi-a spus ca si ei i-a povestit-o

102 I. Dragoslav

chiar preotul Grigore din Pricoapele, so-crul boerului Vasile din Livizeni, care eraruda cu dansa. Si tot satul Livizeni §tiea ceasta intamplare.

BATAIA LUI DUMNEZEU

hAWAtittiiiii4titi

B5taia lui Dumnezeu

SA juri Gheorghe.Nu lullSA juri, sA ma scapi din belea.Nu jur!!SA juri, ca nu-i pacat. Nu-i pAcat

Gheorghe, sA ma scapi din belea.MA rog, rAspunse Gheorghe, eu n'am

spus decat adevarul, §i mil, cum sA in-torc ? Ce-a zice judecata, lumea, ca m'amajuns cu d-ta.

Nu-i nimic bade Gheorghe, ap'sjudecAtile la noi, spui ce spui la cercetare,da, la judecata poti s-o 'ntorci.

N'o fac bade Vasile, eu am copchii,nevasta, is orn cu frica lui Dumnezeu. Nupot, nu pot !

Bade Gheorghe, zise Vasile, uite, i

bAgand mana in curea, scoase o hartie

106 1. Dragoslav

de o suta. Uite-o, de ma scapi, ti-o punchiar amii pe masa.

0 suta de franci ! Dar cand a mai avutel o suta de franci ? 0 suta de franci erao suma, bani, nu saga. Insa erau bani, dinbanii lui Costache Chitic, de pe boi. SiGheorghe cum sa uita la ei, par'ca 1i cu-nWea ca stint a lui Chitic, vecinul din fun-dul gradinei, §i asta 11 facea sa se sfieasca7sä se lnfioare, sa-i fie frica de D-zeu, devre-o pedeapsa, ceva : Dar banii is ochiuldracului, suta de franci Ii facea cu ochiul,11 ispitea, Ii fura sufletul incetul cu Ince-tul. In ea 4i vedea uuele nevoi Incropite,nevasta mai Imbracata. Si par'ca cu cato privea, cu atata Vasile Rocov vecinullui, i se 'Area mai putt.' vinovat, ba, elgasl cu putinta ca §i Onsul de ar fivazut banii lui Chitic, poate i-ar fi luat.

El vazuse cu o seara Inainte de furtpe Vasile i pe Catinca lui, venind prin-tre pomi dinspre casa lui Chitic i ca auintrat repede In ograda la dan0i.

Era pe la Sanziene, pe la pra0a a doua,cand iarba e de coasa; *i era seara i

luna. Din gradinitele caselor venea mire-

Main lui Dumnezeu 107

azma ademenitoare de floti. $i oameniiacum intorsi dela camp, unii dormeau, iarlumina lunei dadea satului ceva de somn,de vraja si chiar de fior. Chitic cu nevas-ta-sa, erau dusi de dimineata la iarna, cu ca-r* cu calul si aveau sa vie mai tarziu, caunde aveau loa de coasa era departe de sat.Chitic nu avea copii $i nici Vasile Roscov,deoarece s-au insurat abea in iarna trecuta ;femeile for amandoua jucasera la joc si erauprietene si acum vecini cu fund urile de gra-dina.

Case le in Soldanesti erau foarte rare, dinpricina gradinilor cu pomi : ice la ulita eracasa lui Vasile Roscov, o casa de valatucisindrilata, si ne fetuita din pricina a abeain primavara ceea o facuse, lasand-o sa semai usuce ; alaturea de el, In dreapta casei,era alt vecin, Vasile Pricop, un alt gospodarinsurat de vre-o vase ani ; singurul careavea un Met marisor de vre-o cinci ani-sori. Incolo, mai aproape de ei dinpricina livezilor nu era de cat gospodarialui Chitic, si ea abea incropita, cu o casade !Arne vi Inca ne unsa cu lut.

Costache Chitic tocmai vandu-se in sap-

108 1. Dragoslav

tamana ceea, Joi, niste boi, si cum erau vi-tele, ieftene, nu luase pe dansi decat cincisate de lei, chipurile *sa-sicumpere nistejuncani, si sa plateasca si o datorie lacreditul agricola lui socru-sau, pe careII inmormantase de curand.

Banii erau In hartii, in cinci hdrtii deate o suta si-i incredintase nevestei lui,sa-i tie. Ea ii puse lmpreuna cu hartiiledela credit, si in care erau trecuti boiivanduti, intr'o naframa Intre teancul dTlai-cere de pe lada dela capataiul patului. $inime nu stia a le Linea acolo, decat Catinca,femeia lui Vasile, care cum ii vazti sositi peChitici din targ, ea o si sbughi la Ileana, iarasta intr'o clipa de usurinta si inciedere i-asi aratat banii, si i-a zis Catincai :

Uite, cinci hartii noui noute, sa-micumpar juncani si sa-mi platesc si Cre-ditul".

$i a vazut Catinca a Chlticeasca le-ainvalit iar in hartiile creditului, si apoi In onaframa si le-a pus la al cincilea rand delaicere dela lada. tar ea venind acasa, i-a sispus lui barbata-sau, si Vasile ispitit demultimea banilor, a si prins sa fie muncit de

Bataia lui Dumnezeu 1C9

ganduri necurate sa-i fure. Numai putin $iCatinca se vazit ispitita de a-si cumpara ocataveica $i a bea ceva din banii lui Chitic.

A doua zi Vineri dupa asta, Chitic cufemeia se dusera iar la jun, iar Ileana, dasein grip $i Catincai Rostov si Catrinei luiGheorghe Pricob, sa-i ieie seama si de gos-podaria for cat or fi pe acasa,.ca nu au pe ni-menj, ca ei au de facut stoguri, $i chiar poatesa nu mai vie _noaptea aceea, fiind departe.Cat de Vasile si de Catinca Roscov au statsi ei ce au stat,*si se dusera la prasila la Po-coleni, $i cum nici ei nu aveau pe nimeni, serugara $i ei de Catrina lui Pricob, cat maista pe langa casa, sa vada $i de gospodarialor , de nu, sa-i spuie mamei Ioanei soacralui Pricob, care e lasata cu baetul,sa se mai uite si pe la dansii sa nu intre cineIn casa, on data intreaba cineva de dansii,sa-i spuie unde sunt.

Dar, cum $i Gheorghe Pricob avea si elde prasila in ziva ceea si era mai departe desat cu ogorul, $i adesea chiar dormea cu fe-meia acolo, In coliba, Catrina nevasta lui iispuse Catincai :

Catinca, eu nu-ti pot lua seama de

110 1. Dragoslav

casa, ca si not mergem la prdsild si vremsd mantuim maine pe la toacd ca poi-maine e Sanzienele, Sfantul Ion, si nulucrdm, si se poate sd nu venim nici notdiseard. Cat despre mama, Iti is ea seamade casa, da' si tu de-i veni mai de vreme,sd nu uiti nici tu de pasdrile noastre: sd-i-amintesti mamei sd nu lese cobAile peprepeleag, ci sd le bage in cotet, ca sdnu mi le fure cineva.

S) dusi au fost la prasila si Pricob cunevasta lui, lasand sd pdzeasca tustrelelegospodarii pe baba loana, pe care o lasasePricobii cu Ionia at for acasa.

II.

Si In ziva ceea era cald, cald. Cat tincampurile si dealurile cu lanurile de meisi ogoarele de papusoi si pamanturile deiarba, erau numai falfaituri ca niste rufepuse pe o franghie la bataia vantului : unelealbe, altele vargate ale acelora ce se in-varteau cu sapele si coasele in vartejul uneimunci indarjite si insufletitoare de nadejdiinepricepute.

Bataia 1ui Dumnezeu

$i pe la amiaza in vartejul isita, pe uncamp din preajma satului Rabaeni, tocmaispre Pocoleni se vedea Vasile cu Ca-tinca Roscov. De sus soarele, pe un cergol de nouri ca un pustiu lipsit de on -cevegetatie, ardea, ardea, grabit sd coacagraul. Vasile purta pe cap o frunza latade brustur, iar fats tinerei femei era rodeca floarea de rodie §i mereu se iveau peea broboane de sudoare, pe care le ster-gea cu maneca $i, iar indsprita la munca,racaia cu sapa pdmantul invartindu-se peTanga popusoii abea crescuti 'Ana la genun-chi. Amandoi oamenii zoreau $i totusi par'cdse gandeau la ceva.

De °data femeea se apropie cu prAsilade Vasile gral prasind inainte :

Vasile ! Chiticii nu au copchii, ei maiau ce vinde, au un loc la Pocoleni $iunul la Lamaseni, dar not ce avem ? Tusd nu to temi ; asta seara nu vin. Noi s'ozorim spre casa. Clitul al cincilea delalada. DA-i zor ! . . .

Da, intreba Vasile, dar de at dePricob ? . . .

Mi-a spus Catrina, ca nici ei nu yin,

111

si

si ii

112 I. Dragoslav

$i sa luam seama sa bage baba gainelein cotet.

$i cei doi oameni indepartandu-se siuitandu-se la soare, ingrijorati par'cd sanu-i vadd nimeni ca s'au vorbit, si cu maimare zor infipserd sapele in Warn dim-prejurul strujanilor cautand sa se indepar-teze unul de altul. Dadeau ce dadeau s: iarse uitau la soare $i iar zoreau.

$i in adevar, ca in seara zilei cu furti-§agul banilor lui Chitic, nici Gheorghe siCatrina Pricob, na aveau sa vie acasa..Pe and Roscovii vecinii lor, asisderea langaRabaeni, departe pe un deal care se ve-dea din sat ca ceva zugrAvit pe o panza,praseau si ei de se zvantau. $i a-colo era cald dar oamenii, cu brusturipe cap, zoreau cu munca. Cand deo-datA se 'NI pe campuri ceva cu rosupe el, ca se apfopie de Gheorghe $i deCatrina : era un jandarm cu pusca pespate.

Buna ziva domnule jandar, a zisGheorghe.

Gheorghe, i-a graft jandarmul, mainedimineata sa vii la post, sa dai marturi-

Bata la NI Dumnezeu 113

sirea ceea cu bataia de crasma. SA nuuiti" . . .

Si jandarmul a luat-o iar peste camp.Dar soarele, care se ridicase pe trep-

tele cerului, ca pe un tron, $i parjolisetoata ziva meleagurile, acum, incepea sAse coboare, sA se micsoreze pans ajunseca un ciob de oglindA.

Toata vremea Vasile $i Catinca Roscov,nu mai zisesera nimic, iar, cand luminatorula fost sA deie in geanA dupA dealuri, ei cadoi oameni Intelesi si-au luat sapele peumar si au pornit-o spre casa.

MA au ajuns, luna 10 tremura luminarosie pe geamurile bordeelor, care lAmu-reau tot soiul de lumini ca din poveste.Unii oameni, cum am spus, ca de obiceiu,lntorsi trudifi dela camp, se culcaserA;altii Intarziasera pe la .crasmA $i veneauunu cate unu. Ei insg, au-venit asa sA nu-iprea vadA nimene 1 peste lanuri $i grAdini,au mai Intarziat. Bucurosi ca nici Gheorghe,vecinul lor, nu avea sA vie, Vasile cu Ca-tinca au lAsat sapele in sur.A. Apoi Catincase duse sA vadA daca soacra l_ii Gheorghe ainchis gainele $i mai mult dacA nu cumva a-

s

114 1. Drago 'flay

cesta s'a tutors din intftmplare. Baba, ca fe-meie batrana, se culcase cu bAietul .i a lAsatcobaile pe prepeleac. Pe drum muncitoriitreceau tot mai rar $1 lini$tea se a$ternea pesat tot mai muta. Dela un timp, doar ainiise auzeau, cand la un capat de sat, cand laaltul; iar In zare, rachitile dela hat urile grA-dinilor, in bataia lunei i$i legAnau cApitele defrunze In sclipiri de otel.

Catinca, dupA ce mai Mil tarcoalecasei lui Chitic, crezii cA pana $i stre-jerit satului motaie, se duse $i ii batit luibarbatA-sau In geam : Hai ! hai !"

$1 pe sub pomi, s'au strecurat la casalui Chitic, nestrejuitA decat de cainele BA-Ian, rAmas de pe urma socrului sAu Cos-tache. Cainele Ii cuno$tea a$a de bine, cAfemeia if ademeni cu o bucatA de mAmA-ligA. Apoi zise :

La teancul at cincelea, intro na-frame,

5i Vasile, se duse la fereastra de din-dos, o smancl pAnA ie$1, $i intrA. Unfior II patrunse ; i se parit a cinevae 'n casa. 5i cum era intuneric, i senAzArl ca-1 prinde cineva de spate. 'To-

BAtaia lui Dumnezeu 115

tu0 §tiindu-se pAzit de Catinca inainta.Asta era semnul: de va tu§1 °data,vine cineva, de douA on s'a dusacela, de trei ori, sA iasA fara grijA. Va-sile repede cotrobAl, numArA unu, doi,trei, cinci" ; baga mana Intre al cincilea§i al §aselea laicer §i scoase ceva invelit,it baga In san §i ie0, apoi puse fereas-tra la loc. Cand §i Catinca tu§1 de treiori. Atunci se ivi §i dansul.

Ai gAsit? it intrebA ea.-- Hai acasA, II rAspunse el, cand fu

afarA.Cand... §i Gheorghe Pricob cu femeia pe

poartA la ei acasA. Dar cum era lunA, nevastalui Gheorghe vAzii n4te umbre 4prin fun-dul grAdinei lui Vasile Rqcov §i Ii grab bAr-batului:

Mai Gheo, oare ce cautA ni§te oa-meni, colo In fund ?

Gheorghe se uitA, se dosl pe dupa co-paci, 'Ana aproape, §i, in adevAr, vazii Cacei doi oameni erau chiar Vasile cu Catincacare, s'au strecurat repede, la ei In casA.

Ce-or fi avAnd, vecinii no§tri de auintrat a§a repede In casA? glasul Catrina,

116 1. Dragoslav

femeia Iui Gheorghe, sand aista se Inturna.Dar omul nu zise nimic, deck se gandl

la declaratia ce avea sä facd a doua zila jandarmerie, cu privire la bataia delacrama. $i, nu mutt dan0 dupa aceia,s'au culcat, ca sä se scoale ca de o-biceiu de dimineata. Singurd nevasta luise intrebd pand adormi : de ce au intratap grabiti vecinii for in ogradd? de ceveneau din fundul grAdinei, dinspre casaIui Chitic §i nu pe drum cum veniserd!Ana atunci ?

III

Tocmai a doua sears se intoarsera Chi-ticii cu caruta plind de iarba.

Si cea dintaiu grip a Ilenei a fostsä deschidd up §i sä deie buzna la bani.Dar de °data femeia se Ingalbenl; cautarepede, scotoci, se duce la Chitic afara

intreba inset :Tu ai umblat acolo, intre laicere?"Nu, a zis, omul, care suit In caruta

descarca iarba. $i iara0 femeia cauta,scotoci, MCI lakerele jos, le desfacii, §i

pi

pi

pi it

BAtaia lui Dumaezeu 117

yid nu-i venea sa creada ca nu's acolo.Cauta prin ladal pe la icoane, ca omul, cea pierdut un lucru $i tot i se pare ca e intot local ascuns, de par'ca ar fi avutpi cioare.

Acum, II era de barbatu-sau *i iar segandi : Dar daca el i-a luat *i i-a pusbine ?

Costache, racnI ea, da-te jos !Ce-i fa ? zise el cu inima fripta,

banuind ceva, i prins fara sa vreie detin neastampar nepriceput.

Uncle's banii? Tu i-ai luat ? Au fostintre laicere $i amit nu's.

Nu se poate ! a zis omul.Am cautat, §i nu's.

Dar, deodata omul facia ochii marl §i,privind galben spre fereastra, intreba: Darcolo, ce e ? fereastra . . . Si se uita, fe-reastra desfacuta.

A fost 'cineva, numai ca a fost cineva,raspunse tare femeia.

Si repede fugira afara : in adevar lutuldeslipit i fereastra abea se Linea.

-- Ne-a furat banii, cine ni i-o fi furat ?

118 1. Dragoslav

Cine o stiut cA's bani Intre laicere ? In-trebA omul.

N'o stiut nimeni decat Catinca lutRoscov. Ea mi-a luat banii.

Cum, i-ai spus ? ... Atunci nu marai bani. Cine te-a pus sA lihaesti cu cat amvandut boii $i Ca ai parale ?

Par'cA lumea nu stiea ? ce esttprost I

SA cercetAm, a rAspuns Chitic. Eu nu Ilas asa. Eu ma duc la janicirie chiar antic.

$i, eu ma duc chiar amit la Catinca, agrAit Ileana si dusA a fost. Dar Vasile sicu femeia Inca nu veniserA, deli mAntui-serA dela toacA prasila, si lumea, fiindIn ajunul de Sf. Ion, se intorsese $i eamai de vreme.

Ileana Chitic, atunci se duse la vecinircAci desi numai Catinca lui Vasile stieade bani, totusi se gandl : dacA i-o fispus femei lui Gheorghe $i asta ImpreunAcu bArbatu -sAu mai degrabA i-or fi lua-banii ? Gheorghe cu Catrina tocmai sta-teau la mass.

-- Catrina, intrebA Ileana, pArand sA.

BItaiea lui Dumneceu 119

fie linistita, dar Vasile $1 Catinca n'ovinit?

Nu $tim, a raspuns Catrina. Noi amvenit mai nainte din marina, $1 nu i-amvazut de asta noapte. Nu titi ce tot cautauprin fundul livezii pe la voi $1 au intratrepede la dan$ii In ograda. Eu nici °datanu i-am vazut prin fundul gradinei $i amiimi-au parut tare nu $tiu cum ...

I-ai vazut venind din fundul gra-dinei ?

Da ! Da 'ce-e ? Intreba Catrina.Nu-i nimic raspunse Ileana, $1 ca sa

nu deie de banuit, sä se faca vorba, tacit,§i luandu-$i seara buns, o plea spre casksa spuie $1 lui barbatu-sau care tocmai ye-Mse de postul de la jandarmi, ce-i $i cum.

Tarziu, tarziu, venira si de aide Vasiletu Catinca. Presimtind ca are sa se in-tample ceva, anume zabovira pe la Cra$ma,sa vada nu se aude ceva, dar nu zapsiranimic $i a$a venira putin $i cu coraj.

Banii, Vasile ii ascunsese bine, sub talpacasei intro cutie; nimeni nu lbanuia. Erauhotarati $1 el $1 ea, sa nu spune chiar de-ar pica cu ceara.

20 I. Dragoslav

Ori cum, bAnuiau ca au sA fie Intrebati$i poate bAnuiti, si asa se pregAtiserace sl spuie, cum sä se jure, doar or ficrezuti.

La rand Chiticii, nu dormira toata noap-tea, de grijA $i mai cu seams de inimarea ; boisorii for s'au dus par'ca ar fi fostde blestem, de furat, de vant I Dar totvorbind tntre ei, ce s'a gandit Ileana :

Mai omule, stii ce, not ne prea grAbimcu para, hai, si le-om spune cu binisorulpoate ni i-o da. latA, i-o fi pus si pedansii ispita. SA zicem ca be dAm si fordin bani, numai sA ni-I deie. N'ar fi binesA mergem prea de parte; nu i-or fi luatdansii, $i poate chiar ei sA ne deie injudecatA, ca-i hulim. Ce a zis la jandArie ?

Sefu nu era acolo, raspunse Chitic : Edus In o urmarire. Dar cum s'a craps deziuA, e aice. Asa o zis un jandar.

Dar, $efu nu veni, tocmai cum ii spu-sese, cAci fAcuse un chef cu notarul $icu dascalul bisericei la crasma, si acumII durea capu. Totusi veni mai tarziu,un alt jandar.

In vremea asta Ileana lui Chitic, dupl.

131tata 1-111 Dumnezeu 121

cum planuise cu barbatu-sau In noapteaceea, cA ar fi bine sA -i iei pe Roscovicu binele, Inca pe nerasaritul soarelui, a $ifost la dansi.

Catinca tocmai dadea niste mamaligarece, ramasa de cu searA, la gAini.

Cum o %Tani pe vecina, se $i schimbaIa fata, dar ca sä nu se deie de banult, se-fan ca vorbeste cu cobaile.

Catinca! sbucnl Beam in plans. Nustiu cine ne-o pradat ; ne-o luat bani,cei cinci sute de franci de pe boi.

La asta Catinca si fugi In casa Va-sile, sopti ea, Ileana e afara, se bocestede bani". Nisi o vorba!" raspunse el,care tocmai se Incalta cu opincile. Apoitare, ca sa auda Ileana : Daca lass casaasa $i se duc, si pun banli la Indemanatuturor nebunilor... Unde erau?... Pacatosii,se duc $i nu yin cu zilele. Se Intelegehotu ce-o asteptat sa-i vada cA lip-ses c".

Si Catinca, iar afara faciitreaba prin curte, scarpinandu-se In cap,Wand sA fie tare IngrijiatA. Pe cand Ileana,sclifosindul-se, sedea prinsA de obida pe

:

$i -$iiesi

122 I. Dragoslav

prispA $i -&i §tergea lacrimele cu coltultulpanului.

DeodatA Catinca, apucatA de-un neas-tampar, de ceva care nu i-ar fl fAcut placere,s-o mai audA §i s-o mai vada, gral §i-amii ce-ai venit sA to buhAi aicea ?. Cenot ti-am luat banii?"

Catinca, Ii da paguba§a, poate vori-ati luat. Si mai bine sA facem cum a himai frumos ; va Wain §i voila ceva din-tr"Oi, a mi se rupe inima and magandesc la bani§orii mei : Cinci sute defranci, Catinca, Is bani. Is boi§orii mei,

...Of I Of ! a i-am zis omului meu, sa-imai lese, sA nu se grabeasca..."

La asta Catinca se §i iti §i zise ridicandglasu :

Ia, auzi mai Vasile, ce zice femeiaasta, a not i-am luat bani.

Da, da, Ii tAie vorba Ileana, canumai tie ti-i-am arAtat, §i numai to ai§tiut unde i-am pus.

Ce ? Ce? se auzi glasul lui Vasiledin casA.

Auzi, ce zice Ileana, CA not I-am,luat banii.

131taia lui Dumnezeu 123

T'am spus eu fie, zise el, sA n-ai Incard cu oameni istia, cA o sA al un bucklelute() zi? ToatA ziva, bunA ziva la Ileana§i la Ileana. Saturn -te !

Vorbele astea taxi uluira pepaguba§1,care nu mai stiea ce sA mai creadA, i peLine sa date vina. $i ochii ei se In-dreptara spre vecin, cu banuiala cA poatePricobii i-o fi furat, cAnd $i Ion, bArbatulei Incruntat :

Ce staff gici ? Hai, c-o venit..."$i-o luA Inainte.Venirea lui Ion, si cautatura lui mani-

oasa si fara sA se uite la Catinca, $i vorba,,c-o venit", ii bAgA hoatei un fior degrip In suflet, si fugl la Vasile In casAsA se statute.

Janclarmul, In adevAr, era In cercetare.Vazuse fereastra scoasa; a vAzut si loculunde fuseserA bani. A luat Inscris numeleprepusilor si a martorilor care i -au vAzutInainte pan fundul gradinei :

Intr'un buc, tot satul stuff de prAdareaChiticilor. $1 cercetarea incepii. De laChitic, Jandarmul trecu la Gheorghe $iCatrina Pricop, care au mArturisit cA

124 t. Dragoslav

in adevAr au vAzut pe vecinii lor, cu dougseri Inainte, venind:prin gradina din preaj-ma casei lui Chitic, dar ancolo nustiu nimic. RAscovii, de $i vinovati, s-auprefAcut bine : s-au jurat cA ei nu stillnimic, cA in adevAr au fost prin gra-ding, dar au fAcut-o, cA pe nolo le-afost mai scurt drumul, $i apoi au auzitsi un latrat de cane la pagubasi, care i-aMut sA se uite dacA nu e cineva, darcA nu au vAzut nimic si cA ei pot jurycA nici n-au intrat In curtea pagubasilor.

Dar Jandarmul era prieten si cu pagu-basi si cu nApastuitii. $1 mai cate o gAi-nutA, mai ceva ousoare, $i apoi de ; sgnu pArtineascA nici pe unul nici pe altulsi cum stiea cA paratii au fost totdeaunaoamenl pacinci si MA nici o patA, $i innadejdea s:-a unei cinste, si de la unu §ide la altul, Incheie cu asta cercetareacu ce-a spus unu §1 a mArturisit celAlalt.

Sl a trimis hartiele la targ sA se freceprocurorii cu ele pe cap.

Dar Chiticii, se fAcurA val vartej. Maivandurg o viticg, si, sA se judece si mai

Bata la lui Dumnezeu 125

multe nu ; sA jure Ion $i Ileana ca n-auluat ei banii.

Marbri buni Ii aveau pe Precobi, carei-au vazut In seara furtului prin preajmacasei lor. Ce au cAutat pe acolo, cand eradrum de venit prin Carina ? si cate alteprepuneri.

La rand Roscovii, ca sA orbeascA lumeade unde au bani, vAndurA niste porci, unvitel$i cheltuind pe lAngA aceea $i baniilui Chitic, Ii mAncA Meet, incet, ca peniste prajituri. Dar si cu grija sA nu levie ceva de la targ.

Dar nu mult, venirA $i citatiile cu zivainfatisarei. Aice Roscovii o cam bAgarApe maneca, dar ceea ce-i stingherea, eraumartorii lui Chitic, cari spuseserA cai-au vAzut prin fundul grAdinei pagu-basilor.

$i, apoi, be era dupA toate si rusine ,vroiau sA se hotArascA cu bine judecataMA tArAgAnealA, si sA se stearga on cebanuiala In ochii lumei. CA satu, acumfierbea, fierbea: unii luau partea parati-lor si nu-i credeau vinovati , altii, si ceimai multi, a pagubasilor : Numai a erau

126 1. Dragoslav

vinovati paratii de vreme ce Catinca o§tiut, unde au pus banii.

Dar Rqcovii, sA facA fatA, strigau petoate carArile : SA ne judecam 1 SA nejudecAm! Nu las sA ni se arunce ru§ineaIn obraz I" Pe de altA parte tremurau §1

se milogeau i ademeneau pe GheorghePricop vecinul lor, sA spunA a li s-a pArutnumai a i-au vAzut prin grAdinA, §1 anici n-au apucat spre casa lor; ca poatesA fi fost altii. Apoi, ei se mai IngradirA§i de alti martori plattti, sA spuie ca pa-ratii nici n-au fost acasA In seara furtului§i au dormit la ogor.

Dar Gheorghe, nu se da la inceput sAjure : el avea nevastA, copil. La urmaurmei, Insa, vecinic milogit de Rascovi :Vasile pe langa el, Catinca pe langa Ca-trina lui, vecinic cu vorba : CA nu i-auita cAte zile or till ; ca are sA -i creadAcei mai buni prieteni al lor, mai mult chiarde cat un frate, §i cAte alte, ca nu-i pa-cat sA juri, chiar pe nedrept, cAnd e vorbasA scoti pe un cretin de la nApastA. $iGheorghe, /nghioldit i cu suta de lei,

Biltaia lui Dumnezeu 127

chit la slAbiciune si intrebA la urma sipe femeie

Ce zici tu, Catring, ce sA facem cuoamenii istia ? Prea ne roagA mult. Poatenu-s vinovati saracii si not ii napastuintsi-om avea pacat". 51 de ce se hotara elmai mult, de ce si necuratul par'ca ti daghies de a avea suta, si II impingea safacA si pe femeie sA vada la fel.

La asta, ce se gAndi si nevasta, ca In ade-vAr, poate fac o faptA buna dand o mansde ajutor vecinilor sa-i scepe de napasta :DA, is vecini si poate n-or fi vinovati !"cugetA si dAnsa. $i rAspunse :

DA, sa primim, da'a hi pAcat. Tepune la juramant.

Pacatul it primesc eu, a rAspunsVasile Ros:ov, auzind-o.

$i Gheorghe a luat hartia si a pus-o inchimir si, in fats judecatei, a jurat si elsi nevasta-sa, ca adevAr au vAzut unbarbat si o ferneie venind din fundul gra-dinei, dar n-au intrat In ograda la Roscovi ;ca pe oameni nu i-a vAzut acasa in searafurtului sat ei de-a buna seama, ca au

:

iit

;

128. 1. Dragoslav

dormit In Carina In noaptea ceea. Si aumai spus si alti martori platiti,la fel, siasa Judecata i-a achitat. Ba a osandit $ipe Chitici la nu stiu cats despagubire Infolosul paratilor $i la amends in folosulstatului.

Insa abea Gheorghe si Catrina jurara $imustrarea ca o vraja le prinse sufle-tul, mai ales ca Ileana lui Chitic, vazandca au jurat stramb, le-a grait:

Rau ati facut lele Catrina $i bade Gheor-ghe ca ati jurat! Dumnezeu n-are sa vaierte de ce ati Mut. Aveti un baiet si..."

Mai ales cand ii pomeni si de baiet, IIapuca asa o desnadejde, ca plecarA acasatare mahniti. Si in sufletul for se si strecurade data asta credinta, ca au aparat peniste hoti, si au pagubit pe niste oamenicumsecade.

Ba, Inca, pe langa toate Ii cuprinse sio presimtire amara. Si In adevar pe andjudecatorii spuneau : Tribunalul achita peVasile Roscoe..., acasa la Pricob se In-tampla o mare nenorocire :

Bataia lui Dumnezeu 129

Copilul lor, Ionics, se juca prin °gran,imprejurul fantanii. Baba, soacra lui Pricob,carped niste rufe la umbra unei salcii cestrajuia jiuful. 0 ramura a salciei span-zura deasupra ghisdelelor de lemn. i lu-cru ciudat, Gheorghe acoperise putul cuun capac de lemn, tocmai ca baietul sanu se uite In el $i sa cada.Copilului ce-iveni, sa se dee hu'a de craca $i, cumbaba era si surds, nu bags de sea ma,a el se suise pe ghisdele $i se balaba-nea de ramura In o parte si intr'alta. Deodata, cum se facia, --ce ceas nenorocita ramura ii luneca din mans si baietul,poc, cazit tangs fantana si se isbi cutampla de ghizduri. Strigat, chiot pe baba ;venira vecinif, dar copilul OU mutt Si in-ceta din viafa.

lnsa ably ajunsera la poarta farinei $io femeie le sari Inainte :

Fugal repede, a lui Ionics i s'a In-tamplat o mare nenorocire : s'a lovit cucapul de ghizdurele afantanel si amii nuse tie ce e cu el. Fugiti!

Cc-i? Ce-i ? striga Gheorghe, ba-ietul meu ! baietul meu ! Vai ! Vai !

9

130 1. Dragoslav

$i punandu-si maim la cap, fugl cu fe-meia spre casa.

Ca vulturii intrarA In ograda : acolobAietul zacea fArA simtire cu o rand la caplangA fantanA si In juru-i primarul sa-tului, jandarmii, $i asteptau sa vie $i dof-torul... $i lume din sat.

Unde e? Unde e? IntrebA Gheorghe.Baietul meu ! baleful meu ! strigA

Catrina.Insa bietul bAiet era cu ochii sticlitori

si asa li se nazArirA lui Gheorghe $i Ca-trinei, ca par'ca In ei citeau o mustraresi acea mustrare li se parea ca e aceeaca au jurat stramb. Asta li Ingroz1 peparinfi, $i se uitarA unul la altul. Mai cuseams femeia umbla cu copilul ca si cuo pasere moartA : cum o intorci i.saramane, $i li tremura trupul de inimA rea§i de mustrare. Pacatul facut se coborasela cele mai ascunse simtiminte $i le sbu-ciuma sufletul pand la cea mai neagradesnadejde, iar Gheorghe gill :

Asta e o ticAlosie, o Male a lui Dum-nezeu !" $i isbindu-si pieptul cu pumnulgill : Simt, stiu de ce e asta!" $i sgal-

Male. lui Dumnezeu 131

taind femeia zise: atria, to vtii de undevine asta ?"

CAnd se auzi un glas langa danvii :Ce sa fie ; bAtaia lui 13-zeu, ca ai ju-

rat strAth".Era Ileana lui Chitic.

Da, facu Gheorghe, cutremurandu-se,cAnd o vazii vi dandu-ise tnapoi, gral :Am jurat. Da; am jurat. Am jurat strAmb!Copchilul! Copchilul! Doamne! Doamne !..$i stranse pumnul, par'ca voia sa-1 iz-beasca In cineva vi nu-I gasea.

Apoi, bagand maim in curea, scoasenivte francl vi hartii pe care ii daduse Inziva ceea Ion Roscov, sA -1 Oespagubeascade timpul pierdut, vi privind la ei, gral :Aivtia is bani de pe juramant, bani detalhari, bani nemunciti, asvarlindu-igrai : scarbal.. Blastam I... $i fugi din casa."

Ce sa va mai spun ? Copilul a fost in-gropat, dar procesul Incept! din nou. Va-sile vi Catinca Rovcov, au lost osanditila dot ani Inchisoare vi cinci sute lei despa-gubiri; pe 'and Gheorghe vi Catrina Pricob,pentru juramAnt stramb, la ate vase luni vicheltueli de judecatA.Gheorghe a Inebunitin

132 1. Dragoslav

inchisoare $i a murit; iar Catrina dupace a iesit, de rusinea oamenilor, de mus-trare de cuget, a gogit ce a gogit si amurit $i ea, iar gospodAria for si a luiRoscov s'a ales prafu : au fost vandute.pentru despAgubirea pAgubasilor $i platyde avocat...

Jar povestea asta s'a dus in toate sa-tele de prinprejur $i chiar prin targ si amauzit-o si eu. $1 asa am scris-o si eu.

MOARTEA PRINTULUI RUDOLF

iiiitiMi4

Moartea Prinfului Rudolf

Era noapte; afara un ger de pocneaucapriorii casei de par'ca ar fi dat un ne-bun cu toporul In ei; iar prin geam, Inparte Omit de mana iernei, se vedea zA-pada sclipind la rezele lunei ca niste ta-ble de argint. In casa la not cald ; ocaldura dulce $i molesitoare. Statusem acu Inla mass si focul era ras la gura sobeiunde carbunii prinserA o sgura albicioasa.Nu mult, si trebuia sä astupam $i cahla,ca jupdnul ger, de peste noapte, sa nu int?ecu halaturile lui de promoroacd In casa.

5i de si era tarziu, cam la zece ceasuri,totusi nu ne Indurasem sA ne dam somnului,cad asteptam pe badita Hie, nepotul tatei StvArul nostru, sA ne mai spuie cate ceva dinminunatele tui povesti. lar ca a nu adormim,

136 I. Dragoslav

toti ne luarAm cate ceva de lucru; mamacu spatele la sobs ; totcea niste lanapentru ata de coltuni, sora mea si fratelemeu Iecobut, depanau niste scule de inpentru pus pe raschitor; tata, la o mass,imi croia mie o caciula din o pielcicA demiel ; iar eu de dragul povestei nici nuclipeam din ochi. Si Cu toate acestea ba-dita the nu venise: cine tie pe unde ra-tacea, si doar ulcica cu mancare it a§-tepta in sperla focului.

In is salt ramanem, ni se pare,fart poveste, ii da tata.

Vad si eu, raspunse mama, imbalandfinal de lana ca sA se rasuceasca maibine pe fus.

Dar stii ce, ne linisti el, am sä NIspun eu una; uite, chiar amii, adAogA el,masurand latimea cusmei cu degetele ras-chirate, dupA care urmlt: Asa, cusma deamu e ca si gata, atata mai trebuie cusutasi, bade Ionics, privl el la mine poti sädai pe urma cu ie §i in cani . . . Si amiisä ma sui la cusut colea la lambd §i saincepem". Si dansul luand scaunasul demesu.c.:t mamaliga, $i punandu-1 pe pa-

Moartea Printu lui Rudolf 137

tul de lemn, ce era intre crivat $i sobs,puse lampa Intr'un cui din peretele dedeasupra patului si, luandu-$i pelcelelepentru caciula, si ata $i acul, se sui pescaun. Mai facia o palarie de hartie lampeica lumina sa se coboare pe lucru, se chiorio clip sa-si puie ata In ac; isi lass $iel palaria lui pe ochii sa nu-si strice vazul,$i, dupa ce lipi pelcelele dungy de dungy,Impunse de vre-o trei on cu acu In ele,si Incepii:

Poste ati auzit a imparatul AustrieiFrant lozif, a avut un fecior, Rudolf.

Cum de nu, ii raspunse mama; apoinu eram eu la mama la Ilisesti, and s'oauzit ca .s-o Impuscat?

Nu-i adevarat, ii tale el vorba; nu-Iadevarat! .. mie mi-o spus un om ca nu-iadevarat, si NM Austria s tie a nu-i ade-varat: Rudolf traieste cum traiesc eu sima vezi $i to vad.

El, cum asta? it Intreba mama do-mol $i mirata.

Cum? Ascultati :Imparatul Austriei, a fost In tineretea

lui om si jumatate: $i and o vazut o fe-

138 I. Dragoslav

meie pe placul lui, i-o sfarait calcaile dupadansa. Din pricina asta, zice-ca, a §i fost

i bataia cu Praisu 1) la sdse-zeci sdse.Ei, cum? sari iar mama miratA i

mai mutt.Apoi, atunci sa v'o spun mai lttai

pe asta : se zice ca el avea o draguta,pe o jidauca frumoasa din Vieana, femeeacelui mai mare camatar §i de la careImparatul lua bani cu Imprumut cate odata.Amii imparateasa o aflat, §1 cum era soraPraisului, 1 -0 i lasat pe Imparat i o fugitla Berlin i s-o plans lui frate-sau. Cela,foc ! Cum se poate una ca asta, i

tocmai cu o jidauca?" Zor, nevoe sa-I lesecu istovu i Praisu §i trimise vorba sA -i deiesocoteala de ruOnea facuta surorei lui,iar ista, drept raspuns, i-o spur ca dacaImparateasa s-o dus, sA fie bunA dusa.

A§a ? i-o zis Praisu : Atunci sa-idai zestrea sorAmei Inapoi !"Ba sa-ti maipui *i pofta in cui cumnate, i-o raspunsImparatul, ca daca le s'o dus, eu nu-imai dau ninic.

1. Prais. Poporul Roman din Bucovina I talmacegePrusu ImpAratul Germaniei.

.i

Moartea Printulul Rudolf 139

Ca iaca cum a fost cand s-o Insurat FrantIosiv: ci-ca Praisu i-o dat §i o bucata deCara ca zestre sora-sei. Si, aiasta i-o cereael mai mult inapoi. Si a§a, foc i parjoldin pricina asta, bataie !...

Apoi, 1-0 batut rau pe ghietut im-paratul nost' Ii da mama care era iea Bucovineanca.

Poi, cum sa nu-1 bata, povesti tata ..

cand el avea pusca cu ac, §i Praisu pocacu tigae : pana incarca ista pwa, celaIi omora zece soldati.

Atunci, o murit multi, ii tale vorbamama : Acolo a fost §i frate-meu, Ciuca,§i spunea a chicau austriecii ca frunzeletoamna. $i spunea Ciuca a avea sa seprapadeasca i el, dar o scapat intro apacare-i zice la Cane-cret", §i acolo o statpana noaptea, §i nu se rasufla decat peo trestle ce o tine in gura... Doamne fe-rete, ce o mai fost atunci !... Pe cat,pe cat sa raman fara frate... Da', urmamama, zice a o venit Imparateasa inapoi.Da', amil, §i Rudolf era maripr.

Da', i lui zice a i-o fost dragijidaucele, IntArl tata... Si, da 1 a venit Im-

140 1. Dragoslav

parateasa ; bine, dar Praisu ce-o zis : MAimpac cu tine, bade lozife, dar ca sa numai avem bucluc, la o adeca, cu locu,zestrea sora-mei. CA am uitat sa spunCA Ora care i-o dat-o sord-sei de zestreii zicea Silezia oi sa mi-o dai mie s-ochivernisesc eu si s-o iei si pe sord-meaacasa". $i numai asa s-au impacat, almin-trelea intrau Ghennanii la Vieana.

La asta, mie pArandu-mi-se ca prea olunge0e tata cu povestea, dela una la alta.II intrebai: Da'cu feciorul ImpAratuluicum a lost tats ?...

Cu feciorul impAratului cum a fost ?Asa, ca m-am luat cu una si am spusalta, da'vezi toate isi au talcul for sitrebuie spuse. Cu feciorul imparatului afost asa : ca si el 'dna s'o insurat, n'olost mai breaz ca tata -sau, ca vezi, candI§1 baga dracu coada in Cate o pozna,iesci mai rau de cum to a§tepti. Si apoieste o vorbA : Ce iesa din mata, soariceprinde ;" dna i-o plAcut lui tata-sau jidau-cele de ce sa nu-i placa si lui feciord-Su.Eu o povestesc, asa, cum am prins-o : Sizice CA si el indragea pe o fatA frumoasd

Moartea Printulul Rudolf 141

fata unei baroane bogate, §i carese zice ca §i ea era jidauca. Pe fataasta o mai indragea i feciorul bancheruluide la care lua imparatul bani Cu carnata

i a carui nevasta traia in ascuns cuImparatul; i baietul bancherului o aflat i

din ziva ceea, somnul nu i-o mai ticnit.Amii, zice-ca, intro zi, feciorul Impara-

tului o ie§it cu carata la map., cum iesa,bunaoara, boierii pe Ulita-Mare, la noi.Cand dinspre partea unde mergea el, hop,§i feciorul de jidan, intro carata la fel.cu a feciorului imparatului, §i clan cu callnas in nas cu acei dela carata impa-rateasca :

La oparte !" i-o strigat vezetiul Cra-iului. Cela, de loc! La oparte Ca treceMaria-Sa Printul de Scaun domnesc!"Cela de loc!Craiul se scoala §i ii facesemn feciorului de bancher sa deie deo-parte. Cela nici gand! Atunci el se da jos§i it intreba : De ce nu dai deoparte ?"

Da' to de ce nu dai deoparte ? i-o ras-puns blietul bancherului, Cum, tica-losule §i soiosule sa dau eu laoparte ?"Da, i-a raspuns cela, pentru ca Si eu is

142 1. Dragoslav

ca finer Cum tu, ca $i mine?" Da !"Atunci, Rudolf a $i scos farvorul i, pac !

pac ! doua gloat* !La moment, in toata Vieana s-o stint, a

feciorul impAratului o omorftt la pair pefeciorul cAmAtarului cutare. Cand Craius-o dus la Curte, imparatul la el : Ne-norocitul de mine, ce-ai facut ?" AmomorAt un soarice !" alpirule, acela itiera fratele tau ! Du-te $i te ascunde $i lanoapte fugi unde ii vedea cu ochii, cA teomoarA jidovii !"..

A doua zi, Rudolf a trecut hranita laMuscal, iar In odaia lui era intins pe unpat, un chip la fel cu feciorul impAratului,cu un farvor la fel, in mana, si impuscat.Un ravas pe masa, scris de mAna Prin-tului in care spunea : Sufar de o boalAgrea, $i, din pricina asta, fArA a vreu amomorat $i pe bAietul bancherului $i maomor $i eu pe mine, cA nu mai pot trAl degreseala ce am fAcut -o si sA ma iertati !"CAnd, colo, top, si ibovnica lui, de carezice a ea Linea mai mult la feciorulimpAratului ca la bAietul bancherului. Cum11 vede lungit $i fArA vieata, $i scoate si

Moartea Printului Rudolf 143

ie un farvor, $i, pac!" un glont, In cap,si se omoard pe loc... Si i-o ingropat peamundoi, $i nimene n'o stiut ca Printulmort era un om de ciara pe care l'o In-gropat ca pe an adevdrat fecior de domn :cu popi, prapuri i flori, muzici, soldati§i norod cat lumea, de cat a numaighietul Impdrat, plangea cu foc $i §tieaca fata care s-o omorat pentru un mortde dud §i aceea era fata 14i.

Ta-ta-ta ! facuram toti, a marecomedie !"

$i unde o fi feciorul imparatuluiamii, tata? il Intrebai eu nerdbdAtor.

La muscal, rdspunse tata, §i aghiaa5teapta sa-I cheme sail ieie scaunul Im-pdrAtiei i sd faca reguld In tarn. Cum moareimparatul $i vine. Zice ca pe toti jidoviiare sA-i trimitd la Cara for, cum o fost eidela inceput. $i asa ca are sd ddie fraila tate natiile din impArAtie : sd trAiascacare cum ar vre ; sd nu-i supere nici un-gur nici neamt, decat atata sd tale cuscaunul dela Viana, ;.i sA plAteascA ghir*i sa ddie catane. Atunci zice a are sdimpartd si mosiele boeroti, iar ca sd nu

144 1. Dragoslav

mai alba nici o pricina Cu vecinii, are säIntoarca si Romaniepnapoi Bocovina pansla Rachita-Alba, wide o fost hotarul Mol-dovei odata".

La asta o tacere de bisericA se Mai incasA; fie-care se gandea la intorsAturapovestei cu moartea lui Rudolf, dar eucare stieam din cart! cum ni s'a rApitBucovina, si auzind $i cAte bunuri are sAfacA Rudolf pentru oameni, de as fi putut,atunci l-asi fi adus Inapoi. lar ceeace mise nazarea mai mult, era Rachita ceeaalbs" si par'cA o vedeam inteun fund dezare tare departe, neguros, cum Isi fluturafrunzele albe Iii vant, $i par'cA vedeamsi un an troient de ierburi $i unde sezicea ca a fost odinioarA despre Poloni,hotarul Moldovei si, asa, in gAndurile as-tea nu stiu cum m'a prins molesealasomnului $i a: caldurei $i, am cAzut intr'unsomn asa de dulce, ca nu m-am trezitde cat dimineata.

Ferestrele in casA erau arum ca oblonite deghiata $i Inflorite ca de o mAnA maiestrita;cat de adult toatA o furase gerul, asaca puteai sA vanturi graunte. Mama toc-

Moartea Printului Rudolf 145

mai atunci facea focul in sobs, cand iaca$i lecobut, frate-meu, ca. se scoala si fugala geam, pe care if aburl cu gura !Anaface un ochiu prin care vazui copacii plinide promoroaca ca intr'o horbota, $i hogeagudela matusa R uxanda, vecina noastra, fu-megand ca o lulea de uries. Ihaa !" facadansul cu bucurie, ca ger mai e afaral...Apoi, la mine : Neat, mai lonica ca aiadormit ; 0 venit aseara badita Ilie si ni-ospus pana la ziva o poveste cu Torozan-Cane-Viteaz".

Apoi, da, facu mama de la gura sobei,si care punea acum niste uscatori; cat nute-am trezit : Mai Ionia, scoala, scoalamai, si te desbraca! laca a venit badita-tau Ilie"... Asi, tu,lemn. 0 trebuit eu sama canonesc si sa te desbrac".

Cu toate astea povestea cu Torozan toto auzii si eq adoua sara, tot dela badita Ilie.Asta am sa v-o spun eu alia data. Cat de po-vestea cu Rudolf Craiul Aystriei, a trebuit sase intample cu Cara Iui ce-a fost, ca saam putinta de a o tipari asa cum am au-zit-o, $i care poveste $i azi se aude prinBucovina; iar acum, nu de mull, mi-a spus

10

146 I. Dragoslav

un taran, ca. nu stie cine i-o spus-o si lui,cA Rudolf a trecut la ImpAratul Galben"si are sA vie cu oaste sA batA pe totiImparatii si sA -si ieie scaunul pArintescTnapoi.

Iar eu i-am spus omului : Bade, numaicrede : poate and o buciuma Adam si ortnviea toti mortii pentru judecata viitoareo mai veni Rudolf".

i cu asta am IncAlecat pe o sea si v'anlspus-o si d- voastrA asa.

"041.01°

NU SE SCRIE ASA USOR NOVELA

itittiatttitaitt

Nu se scrie asa usor novela

Domnul Capitan Nicolae Ionescu, pore-clit de camarazii lui si Tatucu", iesise lapensie, si amarnic se plictisea. Cat fuseseincazarmat, se mai Intalnea cu prieteniilui : mai la o tuiculita, mai ceva table peis o cafenea,/mai un stosusor pe la el acasa,.pe la alti prieteni $i, timpul trecea pe ne-simtite. Si asa s'au scurs treizeci de ani,par'cA ar fi fott di. Acum clipele i se pa-l-eau ceasuri si zilele ani. Si apoi, omul seinvatase cu slujba : dusul $i intorsul delacazarma, venirea dela cazarma cu o tui-culita la crasma lui Meier Iurie din UlitaMare, colt cu ulita Botofanilor, ii devenisea doua fire. Acum cu pensia la trei sfer-turi de leafA, fail chicusuri $i alte invar-tell, fail atatea ordonante, fail soldati lalemne, la grading, la prasit, la tocmit gar-

150 1. Dragoslav

dul, cate cate plocoane, nu-i mai damana lui do'n Capitan de cat sA se cinsteascA pe el $1 pe cucoana Liza, cumii zicea el consoartei d-sale cu caremanca sufletul de 25 de ani. Rar, candmergea la cafenea, rar and se Intalneacu prietenii de cazarma : si a4tia, care-cum II Intalneau, ca fripfi ii dAdeau bunaziva. $1 apoi, ofiterii in armatA se preinoesc_cu vremea: unii se schimbA, yin altii not$i do'n Capitan devenea din ce in ce rnarsinguratec $i mai mizantrop. Dela o bucan de vreme, /I vazui prin librarii : cum-pAra carti, cacti de citit, traduced $i

mai cu seams scriitori romani. Nuie$ea o carte, ca dansul sa n'o cumpere._Avusese noroc ca asta s'a Intamplat in-nainte de razboiu, cand cArtile erau ief tine-de tot.

$i a trecut vreme. Intr'un rand vad ca.do'n Capitan nu prea iese de loc in targ,decat cucoana servitoarea. II vedeampe afara, doar svarlind cu bulgari In gai-nele care-i stricau straturile, iar noapteatragea storurile pe ferestre $i, nu vedearpans dupA miezul noptii, cleat lumina_

$1 $i

i$1

tined,.

$1

Nu se scrie asa usor novela

lampei care doar aurea desimea transpa-rentelor. A trecut o vreme, cand intro zi,3na pomenesd cu un biletel :

Domnule Dragoslav,

Ti rog, chiar di tndatd sd vii pi la mini.ca am sa -fi spun ceva important.

N d-taleCdpitan pensionar,

N. lonescu

Mai, imi zic, de cand sunt In targul ista,§i de cand it §tiu pe do'n Capitan lonescu,nici °data nu m'a poftit la el. Ce are sA-mi

_spuie oare ?" ciudos, cum sunt.CAcitrebuie sa spun 'EA sunt un om tare ciudat:ori §i ce ma ispite§te, $i mai cu seamscand cineva cauta sA-mi vorbeasca, imiplace sa-1 ascult $i sa-i dau sfaturi dade de nevoie. Buun, ma duc. Casa lui do'nCApitan era drept in varful dealului Boian,la vreo doua sute de pa§i de casa mea,i era cu fata spre rAspantia strazei Boian

colt cu ulifa Zidarilor §i, se vedea tarebine, dela mine de acasA.

Dau la portifa din fata casei, §i unde

1

15 I. Dragoslav

avea un fel de gradinita cu flori. Cand §f.do'n CApitan ca deschide

Poftim I Poftim, domnule DragoslavVA a§teptam"...

Eu, incantat de cuvintele magulitoare-ale lui, ma simtii mandru §i credeam catine ce lucruri rare are sA-mi spuie.

$i-mi intinse mana, dupa care 1mi spusela, poftim !... Uite, e cam &fanjet, darpe mata ti primesc ca pi un prieten. Demulte on stau cu nevasta §i va citim scrierele. $i mai ales nevasta, cand vedescrii ea la noi, to asemueVe cu Creanga"..

Vorbele astea ar fi fost in stare sä madarame jos, data nu fi auzit mntr'unade vre-o doua zoci de ani, de and mi-amschimbat porecla in renume, dal aka nu amsimtit cleat o ward inalzire a inimei.

$1 do'n Capitan imi deschise o a douau§A, dadui In o odaie cu un biurou ve-chiu, cu o canapea, ni§te scaune vechi denuc dar Inca in buna stare, o etajeracu carti noi vechi, reviste, biblioteci §ialtele §i un scrin de lemn de mahon,el vechiu se vede de and coanaLiza, jumatatea d-sale, 11 luase de barbat_

usa!

§tie

ca.

le-as

§i

§i

si

Nu se scrie asa usor novela 153

Soarele de vara batea In fereastra din-spre apus a odaei §i lumina cu o luminaobosita tot laurrtrul casei. Insa, pe bh'ou,pe scrin, carti deschise : Sadoveanu, Co§-buc, Garleanu, iar pe birou o calimaraplina cu cerneala, un toc cu penita Incaneatinsa de cerneala, hartie alba de scris,cea mai bunJ, cinci bani coala, cum se vin-dea pe vremuri; de o parte a calimarei o cu-tie de tutun abea inceputa. De ea raza-mata, tigareta de chilimbar cu o tigara abeapusa §i neaprinsa ; langa ea o cutie cuchibrituri ; de partea astalalta a mesei,ibricu cu marina de cafea §i o sticla deconiac plina, §i un paharel.

Privesc uimit la toate i nu infeleg ni-mic. Totu§i, vazand ibricu pentru cafea §isticla cu coniac, ma gandii ca do'n Capitan,Coate le progatise pentru a-mi face o pri-mire din cele mai magulitoare, in casa lui.

la, fclzi, Ii rog, Imi zise el, i Imi intinseun scaun. Fumezi ?Nu ! Cafea bei?.Da, o cafeluta, da, Imi place chiar. Co-niac ? La cafea, Ii raspund. Cum, nubei coniac, nici un rachiu ? Cate °data...foarte rar. De cat doar in ceai, in cafea...

15 4 1. Dragoslav

o picathra doua. Ciudat, foarte ciu-dat", imi raspunde el cu ochii in Ds si a-proape descayajat.

Apoi, dupa cateva clipe de gandire, ca,silit, ca Impins mai mutt de cineva, ca,ghiontit, imi spuse :

Uite de ce te-am chemat: Ma plic-tisesc strasnic, §i mi-am pus In gand sa maapuc di scris. Am atatea din viata mea dicazartna, din razboiu. Eu am. fast artilerist,voluntar, la bateria IV-a, la 77, am fostranit, acolo apoi, am fost avansat lagradul de sub-locotenent decorat inspitalul dela Magurele de Insasi man Ma-iestatei Sale Regina Elisabeta, si am atateain capul meu.., Si de aceia te-am chematsa-mi spui cum fac poietii istea de scriu:ce mlnanca, la ce ceas se scoala, ce beau,cum le vine for inspirapa. Ca uite, citesc-nu mai departe pe Sadoveanu. Poftim, leam deschise. lua de pe scrin volumele:-.Amintirile Caprarului Gheorghita" si Po-vestiri din Razboiu" si urma: Eu nu gasesc-ca sunt scrise tocmai, tocmai grozay. Mie-ml se pare Ca as putea scrie eu asa.ceva. Asculta numai...

sisi

Si

si

Nu se scrie asa usor novela 155

Da, §tiu, ii raspund eu. Dar Insfar§it, zii I

tar el Incepu Calarapil din Povestjride razboiu".

Da, ii taiei eu lectura, se poate ; d-tacare aratea din razboiu; ai fost acolo,ai suferit, e0i de atatia ani in cazarm5,§tii §i ai vazut atatea; potj- sä le scrii maibine, mai pline de adevAr.

A§a, addoga el, Sadoveanu ce, alost §i e1 un an soldat, Ca doar 1-am avutIn compania mea ca soldat bacalaureatcc a putut afla? Si a scris povestirile dinlazboiu dupa manevrele pe care le-o facut§i dupa cele aflate dela until dela altul.

Nu-i aka ? fAcii el apasat §i multumit,desbinandu-0 manile din umere.

Siantul adevar ! ii spun eu.ACum, vezi, imi grAi dansul, uite,

mi -am pregatit totul : cerneala, Mille, pe-nile, dar nu §tiu cum s5 incep.

Uite, ii zic eu, ce vrei sa scrii : Amin-lid din Razboiu. Nu-i aka ?

Da, fAcu el din cap.Incepe cand s'a declarat raz-

boiul ; cum ai intrat voluntar; drumul pAna_asa:

:

stiff

si

--

156 I. Dragoslav

la Dunare; ce-ati Intampinat acolo; cum atitrecut Dunarea ; unde v'ati oprit; cum eravremea; cum v'au primit Bulgarii; luptelede la Grivita No. 1; No. 2; batalia dinSmardan; dela Opanez; caderea Plevnei;cum ai cazut ranit; viata de spital; deco-rarea; Pacea; cum s'aci purtat marog : tot, tot. Si eu, uite, to ajut: imi dailucrgrea, iti indrept 'stilul, limba, si Itigasesc sl un editor.

Multeimesc.._ SW, ca chiar ma apuc,m'ai pus pe un drum sanatos..., dar ce-bei asa inainte?...

Eu nu beau nimic.Cum ? Nici o cafea, nici un coniac,

nisi o tigare?Absolut nimic; ba din potriva, de-oi

bea un pahar de yin, de coniac, imi sla-beste vointa si -nu mai p t scrie o iota

Nu se poa e ! Nu se poate! dadiiel manos, din maini,d-ta nu esti scriit r...Eminescu, Creanga, Cosbuc pana nu pu-neau sticla cu coniac inainte, cafeauatigarea, nu scriau.

Ma iarta, domnule Capitan, Eminescu,poate, dar Cosbuc nu fumy tutun

Rusii...

$'

!

Nu se scrie asa usor novela 157

Apoi, de aceia nici nu mai scrieacuma de cat rar, dar Eminescu a scrispana a murit. Eu nu stiu! Doina : DelaNistru pan'la Tisa", a scris-o cu o tigaresi inaintea unei sticle de coniac, la crasmala Borta-Rece" din Ie.,si.

In starlit, it povatuii eu, incearca sid-ta : Vezi, nu merge, cu linistea, beao c4fea. o tigara, douatrei paharele deconiac, si poate merge. Verlain al Frantei,marele poet decadent, cerea un absint,scria o poezie Si i-o (*lea chelneruluidrept plata, si aista o vindea pe 1000 deFranci. Edgard Poe nu era omul cel maide pahar : barirn ci-ca a fost gasit mortde betie, in strada asa spun unii.

Asa, am sa fac, glasui dansul mul-tamit si frecandu-si mainile. Apoi, urmanecajit : . nu se poate domnule, pana nuiei cev . Uite, Vulovici, capitanul, po-ietul Vulovici, el nu putea scrie o poiezie!Ana nu bea trei-patru cafele Si nu fumatigara dupa tigara.

De, domnule capitan, incearca si d-ta.Eu voi fi multumit and si d-ta vei puteada realitatea razboiului dela 77. *i voi

158 I. Dragoslav

zice : Ina un om care era scriitor, darpe care nu l'a evidenliat de cat excitantele".

Dar mirarea lui fu gi mai mare candn'am vrut sa beau de cat o cafea simpla.5i ne despartiram : el ramanand incredintata eu poate nu stint scriitor, pentru an'am patemi de artist, iar eu fagaduindu-i cuo ultima strangere de mans ajutorul meu latiparirea operei. $i imi adaoga and sainchida up : daca izbutesc, cand man-tui, to chem la un ghiveciu stra§nic OMchiar de mainile mete ".

Trecii vreme. Uitai pe domnu Capitan,and, intr'o zi, numai ce ma pomenesccu alt bilet

Domnale Dragoslav,

Ti rog di indata sa vii pi la mini, aam sal arat ceva frumos.

Al d-tale : Capitan N. lonescu

Mak sarii eu in sus, domnu Capitan,sa §tii a s'a executat". $i imi inchipuii aopera lui cu amintiri din razboiu, trebuiesA fie acuma i gata. $i, fuga la el. Tot akade dragut ma priml, de data asta, insa era

:

Nu se scrie asa (Igor novels 15f)

In jiletca si, cu manecele la camera, su-flecate.

Mai, imi zic iar, ce face Capitanul chie cu manecele suflecate ? SA stii cA, de bu-Curie a a mantuit opera, el vine dela bu-catArie unde Isi coace minunatul lui ghi-veciu Si acum ma chiamA sn -i stropim, Incinstea viitorului succes literar, opera".

Cand colo, In loc de carp pe biurou,pe scrin, nu gasii decat unelte de traforaj:herastrae, pile, cioanase, iar In peretiatarnete : o candelA, niste rame de por-trete, un ornament pentru ciasornicul luidesteptator, si acum un turn Eifel' pebiurou, aproape de sfarsit.

Ei, ma socotii iar, capitanul acum,dupa ce si-a gatit scrierea, ca sa-si re creiezespiritul, s'a apucat de lucruri manuale". Darel ma si luA desnadajduit si jalnic dela use :

Nu merge. M'am incercat, nu merge.Am baut cafele, dupa cafele, sticla cea deconiac toata, o cutie IntreagA de tutun,tigari peste tigAri, nu merge... Acum vAdca d-ta esti scriitor. Daca n'ai dar inascut,poi sA biei §i pe dracu, pu iesa nimic.$i -am baut nu o sticla de coniac. S'apoi,

.

160 1. Dragoslav

cu cat beam, cu atata par'ca uitam si ceaveam de scris... Si, uite, domnule,serasvrati el, apasandu-si pumnul in frunte,le am pe toate aici; ti le pot spune ca dupacarte, dar cand sä ma apuc sä scriu, nupot pune pe hartie o iota. Nu am pututscrie decat titlu : Amintiri din Razboiu.De acolo, s'a facut in capul meu gol,par'ca as fi vanturat cenusa intro casapustie... Ce sa fac ?indol el glasul cujelanie. Ce sa fac ? M'am apucat de tra-foraj, $i acum am sä ma apuc sä fac $icufere... Ce sä fac, daca mor de urat ?..."

Inteadevar, inteo zi, iar ma pomenesccu un bilet dela domn Capitan, sä yin, Caare sa-mi arate ceva neasteptat...

Maa, mi-am zis, sa stii a domnu Ca-pitan s'a Indarjit si tot si-a scris Amin-tirele sale din razboiu.

Si mi-a aratat, do'n Capitan, niste cufere,de mi-a mers la inima ; iar cand ne-amdespartit, cand sa inchida usa dupa mine,a adaogat. Ce sa fac ? Am venit la mat-ca de, inainte de a intra in armata, amfost cufarar"...

POLITIA DE ALTA DATA

11

Polihia de alt5dat5

Era asa pe and se iau zApezile $i sesghicqte pamantul copacii in Bucurestigrind sa Inmugureasca. Mara call, si-unsoare de par'ca se sada in lacrimi defericire. §i era dupA amiazA cam pe laceasurile 3 jum.-4.

Comisarul Nea Nita Apostolet",cumii ziceau toti in maltalaua Tel $i Ghica-Voda,un om bondoc, balan, $i cu mus-'tata sbarlitA ca $i coama de pore, se scu-lase de pe somnurde dupa pranz, acumsta In cancelaria sectiei 53 la un birouacoperit cu o musama neagra, si care aveape el o cruce cu Domnul Hristos rAstignit§I un clopolel cu maner de lemn.

Nea Nita" era cufundat- in concepereaunui proces-verbal de Cercetarea mor-tei unui lucrAtor, la o prAbusire de mal,

si

pi

164 I. Dragoslav

la una din gropile de nisip, dela o fabricsde caramida din cuprinsul raionului.

Prin sala, se plimba ca un urs in co-livie, sergentul de post, Gavril Otoi, urrtigan cu un nas curmat la mijloc cu uncap turtit ca o patiagica vanata, iar din-colo, peste sala, Nea Stanila epistalul, iiiscria nepomenitele lui procese-verbale depredarea citatiilor. Tocmai atunci se in-torsese si lasase sa "se duca la masa sitovarasul sau Mos Eftimie Ion".

Cand, deodata, se auzi ceva ca de wantafara, ca de ape repezi, ca deun clopotIndepartat, apoi glasuri mai raspicate debarbati, galagie de femei, planset de co-pii $i, dela o cotiturl a ulitei Maija-Dom-nului, se vazu o armata de oameni, o gloats,par'ca veneau sa ieie sectia cu razboiu

pe ce se apropiau mai mult, se Jamureaparada: unii plini de sange, altii cu parulvalvoi si cu camesile rupte ; femeile, unelecu prunci in brate, allele cu ei de mans,sgariete, cu vanatai la ochi, cu parul smuls,navalira cu totii in biroul d-lui Apostolet.

Haoleo !" domn' Comisar, mancate-a,urlara ei : hamar cici not ; ne-a batut, ne-a

si

si

Po litia de altadata 165

znopit cumnatA-meu, hotul, bulibasu nostru.Cum se poate, una ca asta ma, in-

treba Comisarul; pe atafea figani sa-i batauntil singur?

laca ne-a batut, rosti un tigan Malt,.desirat, cu o vanataie la ochiul stang, ti-nand o prisnita la frunte; zau asa precumvezi: eu cu cdmap rupta; hiel-hasta, a-ratand spre alt tigan, si hel plin de sangecu capu spit, nevasta $i dancii speriati§i nu avem ce-i face a hiel ne omoara....Ne-a batut ca pa hotii da cai. Ho pies&dam domn 'comisar, numai sA-i bagi labeciu si not sa radem de el nitelus."

Dar de ce l'ntarziau mai mult tiganii,dece imprejurul sectiei se_ticsea de capetesbarlite, de fete negre, tuciurii, de femeisi de copii care se uitau pe ferestre.

Comisarul, la asta suna clopotelul.Nu mult usa se deschide, Si intra Nea

Stanila epistatul, cunoscut i de copiiidin cartier, si care numai el singur stiacum $i de unde sa-i ieie pe pungasi.

Nea StAnila era un om de 40-45 ani,cu mustata neagra, cu parul tuns cum semai zice frantuzeste Si lasat pe hunter

466 1. Dragoslav

putin §a0u, intrA zambitor, tragand tacti-cos din o tigara.

Auzi Stani la, Ii da comisarul, cacela de Magheran i-o bAtut pe

A0a, de i-o cotonogit. 1a vezi tu, nu-ld-iputea prinde?

Ce sA-1 aduci, ii raspunse Stani1A,Ala e prin Floreasca acum. Trebuie jan-darmi.

SA-1 aducem, bogdaprostea lui, iicomisarul, sA-laducem cu jandarmi.

SA-1 haduceti, don' comisar, s'aplecatiganul cu prinita la urechea lui nea Nita§i ho piesie dA cinci lei.

Tiganul Magheran era vestit hot de cai,41 batau: cand ii era lene a munci, ieeacu tovar4u1 lui, Hulduma, pe oseauaStefan -cel-Mare, inpla pe naivi cu :Uite popa, nu e popa".

Peste jumAtate de ceas §i sosira patrujandarmi cu un caporal, iar peste alts ju-matate de ceas, se §i intoarsera cu neaStAnila cu liganul legat fedele; un tiganmalt, ciolanos, pletos, cu o fata ca de sfAnt,dar de data asta crunt, privea ratacit

Aa

i

kichiosul

li sopti:

gi

Po litia de altAdatA 16T

imprejur, pe and pieptul Ii iqea ca orcobzA de legat ce era.

Sa trae§ti do'n comisar, sA traieftir rac-nira figanii foarte fericifi, pe and eel cupri§nifa §i strecura u§or, pe nesimfite, submusamaua biuroului, o piesA de cinci lei,apasand-o cu maim s'o vadA comisarutunde-o pusese.

Huraa I." racnira §i figanii cei de afara :SA traiasca do'n Nita comisarul, bulibapnostru!" Chiar hap", se auzirA ni§teglasuri de femei : ,Nea Nita sA ne fie hull-ba§u nostru, hiel sA ne Each dreptate."

Ce strigA aceia afara ? IntrebA co-misarul incluntat, pe StAnila.

Auzi, domn' comisar ? rAspunse elrazAnd, zic 0 deacum sl le fifi d-voastra,bulibap lor.

Ce, eu vatav figanesc ? Si ie0 afarA:Ce rO, tine striga? Ce buliba0, cA punbastonu pe voi."

In vremea asta, tot figanul vela strecura§1 lui StAnilA o pies de cinci lei, care ostrause sclipind din ochi cu zambet, §i o-puse in buzuna'r.

168 I. Dragoslav

Apoi comisarul inturna si Intreba petigani: De ce v'a batut asta ma ?

De ce ne -al batut ma ? 11 intreba sitiganca tAnara pe buliba.

Tiganu, doar arunca b privire ratacitaImprejur §i tacii.

De ce i-ai ma? 11 intreba Comisarul.Sa train, do'n Comisar, nici hieu sin-

gur nu stiu.Nu stii ? glasul tiganca cea tanar6,

stramband gura. Nu stii? Cum nu stii?Las' ca spun eu, ii da tot cel cu

prisnita :\Ha venit acasa, necajit, si a sarit

la soru-mea, femeea lui, Ca a zis, ca-1Insala, cand merge cu bidineaua pe laboieri, si a sarit mums -sa sa--i desparta*i hiel la ea s'o omoare.Ha lasat-o mairnult moarta. Eu ham sarit 0-1 lini§tesc§i hiel a sarit la mine si m'a Mut. Si a skitnevasta si au sarit neamurile sä-1 imbu-neze si hiel i-a batut pa toU toata tiga-nimea a batut-o..."

Otoi ! striga comisarul pe sergent :Baga-1 la beci si desleaga-i mainile.

Beciul unde baga pe Magheran cla cu

Politia de altadata 169'

chepengul In said, iar cum it vdzura ti-ganii Induntru, toti la comisar :

Domnule comisar ! Boierule Nita,.hiindal ticalosul ne-a batut pa noi, lasa-nenitelu§ sa-i faceni o paradie.

La asta, nea Nita lua o Infatisare destanca si raspune : Nu se poate!

Haoleo! sari o bidinareasa tanara $icu camera toata rupta, in valtoarea Wail,si soptl la urechea comisarului:

-- Ho piesie, numai zau sa ne Iasi. Sifiganca scotocind In san, scoase un tes-temel facut motoasca, it desnodd intr'uncolt, si strecura si ea sub musamaua co-misarului cinci piese de cate un franc noi,nouti, cu zimti.

$i, hai, incepura a se paranda tiganiipe langa beci :

Haoleo, hasta-i Maghiran voinicul,buiacul ?

La asta $i sari nea Stanila din cante-laria epistatilor :

Ce-i asta ma ?... Ce gdlagie !...Vrem sa ne facem si noi un gust

cu prapaditul asta.Nu se poate!

170 1. Dragoslav

Hapoi, am dal doar o piesie lui domn'Comisar.

RaulLa asta, tiganii se ghiontira iar un ti-

gan Huiduma, cel mic de stat $i cu fataca huma, scoase si el o piesa de cincilei si o strecura In mans lui Stani 1A, siiar prinsera a defiler pe dinaintea che-pengului strigand :

Rasta -1 feciorul lui Dediu cinstitul ?Ilasta-i premarele nostru ?"

Haoleou 1 Ptiu! facu o tiganca.Hui-tela-i! striga alta cu sgarieturi pe Obraz,ce galbejit e! Ce mire e ! Huitela-i,huite-1, bats -1 Dumnezelea! grai alta maibatrana cu pArul valvoi, huite-1, batul-arCioplea, cum ne-a batut hiel pa noi...

Ha! ha! ha ! facura toti tiganii Incor. Ptiu! Ptiu! si tots scuipara In becisi plecara, lasand In urma-le o galagie casi sgomotul surd ,a1 pnei hulboane canddpi In alta.

Pe unde au fost, ce-au Mut, nu stiu.Cand iatA ca, peste un ceas, pe afarA, iarse aude ceva ca de furtuna: Venea toatAliganimea din cartierul Teiu si Floreasca,

Po 'lila de altAdata 1711

cu o tiganca batranA to frunte, care, de§i era §i ea cu un cucui in frunte §i cacAme§a §i fusta rupte pe ea, plangea §ibocea, de se sfar§ea : Magheranu maicAirMagheran!... HA-ha-h4.. PA cine or maiIndragi fetele, pA cine nevestele dA ti-gan? Cine a mai fi de acum bulibap fi-ganilor, cine i-o mai povatul, daca seduce In pu§cArie ?

Cand gi nea StAnila to u§A:Ce-i cu vol inA ?Ham venit, li dA Huiduma, care se

arata mai desghetat ca toti; sA dati dru--mul lui pacatosu Ala care ne-a bAtut; CAmoare mA-sa da scarbA.

E greu acuma, e greu ; fActi nea-Stanila, facem actele sA-I trimitem la par-chet.

Haoleo ! urIA maica-sa. Haoleo, nu-ittrimete-ti! facurA §i tiganii §i un sgomotca de val se starni.

Cate un franc de fiecare, Ii dA StA-ni1A, ca uite mi-am rupt ciobotele alerganddu pa el.

Haole-o! de unde sA avem atateaparale?

172 I. Dragoslav

Nu stiu ; mi-am rapt sufletul pAnA1-am prins, si acum tot voi vrefi sA-1

scoatefi ?Si iar un sgomot ca de vant se stArnl.Si, din unul din altul, se scotocirA si

adunara un pumn de bani, franc', ban*si gologani.

Cand si Comisarul :Ce-i cu voi ma ?SA ne dati pe bulibasu nostru. . .

ho piesie.Nu se poate? Si Comisarul se uita

cu manic la figani.Nu mai havem parale, domn'Comisar,

a ce ham avut le-am dat lui nea StAnila.Stanila! rAcni Comisarul.Aud, domnule comisar.Ce esti tu aice? si 11 privi si pe el

manios.Da' ce-i domnule comisar?Bine, tu esti mare si tare aice? DA-i

tu drumul!... Apoi dupa putina gandiresbucni : Nu! si fAcii din deget arAtand hi-ps : SA mi-1 aduci pe tigan aice!

Nu mult Magheran plouat, zApAcit, u-milit, fu scos din pimnitA.

Papa de altadatl 173

Poi, bine, se rastl comisarul, boc1a-prostea ta, de ce faci scandal, ma, Inmahala ?

Haoleo, cazh in genuchi figanca ceabatrana, iarta-I domn Nita! Iarta-1 do'ncomisar, urlara tiganii, e om 0 hiel, §i agre0t.

Dar Nea Nita, cand plesnl o palms ti-gancei, o 0 141 pe doumele: Na, cadaca 1-ai fi tnvatat de mititel azi nu eraaice... Poama tiganeasca?"

Haoleo! Haoleo, ha homorat-o! Hahomorat-o ! urla haita de tigani.

Mi-ai omorat maica, do'n comisar,scra§n1 din dinti Magheran, cu pumniistran0. Am omorat-o? 'II dA comisarul,da' to de ce ai batut-o ? $i comisarul ii§i baga mainile in plete : Ti-am omoratmaica! $i incepu sa-1 traga de par cumai trage funia la clopot : Na, mai fascandal! Mai fa scandal!"

Haoleo! Haoleo! urlara tiganii,iarta-1 do'n comisar, ca-1 omori!... IartA -1?lartA-1, ma rog, ca-ti dam §i dumitale opiesie.

174 1. Dragoslav

Stanila, uda tiganca cu apa. $i ad&pompieria cu furtunurile sa 1mprastie ti-ganii! strigA comisarul.

La asta tiganca, care numai se prefAcusemoarta, si sari In sus. Jar comisarul, sAtulde scArmAnat, Isi scuipA degetele: - Bo-daprostea lui de figan, mi-am Imputit de-getele". Apoi cAtre laie :

Hai, plecafi, si sA nu 17.1 vad 1 1

bagA de seams Magherane !." 11 ameninti.nea Nita sbarlind sprincenele In sus.

$1 tiganii in loc sA se rAzbune pebulibasa de bAtaia mancata, 11 $i inconju-rarA: Bulibasa maicAi", $i mamA -sa prinsesA-1 sarute, pe urmA sorA -sa, pe urmA ne-vasta-sa, si toti tiganii, $i sa-1 pipAe dacAe teafAr. Nu insA fArA SA tremure,11 si luara cu vorbe bune... Unul singur, celcu prisnita la cap se inturna si rotindu-s1ochii Imprejur, pe cand comisarul tsi spala..mainile 1ntr'un lighean, bags pe nesimtitemana sub musamaua biuroului ci ctersetoti banii pusi de tigani acolo, apoi iesicu ceialalti tigani a cAror galAgie ca gla-sul unui clopot In vagauna unui tnunte,

Politia de altidati 175

se pierda In crasma la Nicoldie Olangiu,peste drum, pentru sa se cinstl de !alpacadune si mai mutt de potolirea maniei luihiag heran.

0 FARSA

O fars5- DIN POLITIA DE OJLNIOARA --,

PlecaserA Conservatorii dupa vre-o doiani si jumAtate de regim si veniserA iaraseliberalii. FAcand prea multe neajunsuritetitenilot liberali, comisarul sectiei 54,Ghita Gogoase, Isi predA, chiar in ora ca-derei regimului, sectia, cu proses- verbal,sub-comisarului cl. I, tiucsan, si epistati-for : nea StAnila $i mos Eftimie. $i o sIsterse pe dindos, caci daca ar fi dat pedinfata, se lovea nas In nas cu neaNita Apostolet, omul liberalilor si de odroaie de cetateni veniti anume sA puiestApanire pe ordtnea publicA din circum-scriptie $i sA cotonogeasca pe nea Chita,pentru desele lui procese-verbale de con-traventii si inchideri de localuri.

Unde-i? Unde.i, pozivench:u, striganeica Tanase lfrim,macelarul din str. Mar-

180 1. Dragoslav

ginei, ascutindu-si cutitul pe cureaua atar-nata de mijlocul d-sale cat un cerc debutoi.

II manancl striga fonfait Andrei Go-garna, carciumarul din str. Romans, coltcu str. Icoanei, isbind cu bastonul lui gros,In masa.

Abia Ii linistira Bucsan, sub-comisarulsi cu epistatii, spunandu-le a fostul sbira plecat de mult.

Cu functionarii mai mici nu aveau ni-mic cetatenii, caci erau Vechi In slujba sise purtasera bine in totdeauna cu ei siapoi, macar unul din epistati trebuia saramaie de zestre noului regim, pentru apreda sectia. Asa era obiceiul.

De cum luara sectia in primire, nea Nita,se aseza la biurou, pentru a nu stiucatea ()ark comisar al sectiei 54.

Inversunat fusese Gogoasa In timpuldomniei lui la sectia 54, cu cetatenii li-berali, dar dupa doi ani de opozitie, neaNita era prapadu pamantului.

Cea dintai grip a fost, sa-$i ieie leafa ;apoi se aseza pe slujba cercetand: careliberal, In cei patru ani, s'a dat cu albii ;

0 tarsS 181

care negustor conservator tine noapteadeschis peste ora reglementard"; carecetatean a votat cu albii la fostele alegeri sicate $i mai cate mofturi. Toate lamurtrileerau date de ePistatul ramas.

Altfel de politic facea nu facea nea Nita,dar ca stalp at partidului era strasnic: Vaide albi! D'apoi la alegeri, Doamne, cum maimanuia bastonul lui cel gros la Tunari. Pre -Cum Gogoasa it manuia pe lui, cand erael la putere, asa nea Nita se invarteaprintre opozanti. Seara, dupa despuiereaurnei, numai ce-i vedeai cu jobenul peceafa, cu fruntea asudata, intrand triumfatorIn biuroul epistatilor, putin cam afumat.

Ce mai veste pe aici?I se facea raportul.

Uf rasufla nea Nita, puindu-si bas-tonul subtioara, spre a -ui sterge frunteacu batista. Insfarsit, am scapat... Bre, bre,bre, ce mai trudal...

Apoi tare, spre a fi auzit mai bine de.slujbasi.

Still ca am exit!.. Da' avuram $i defurca, breee... Dar an esitara, au esitara ai

Avem majoritate, majoritate zdro-

$i

alpi

182 1. Dra gos1ay

bitoare... Suntem calare pe situatie. Se-putea ?.."

In sectie, traia bine Cu toti, caci sluj--basil se cam fereau de a antra In vorbacu cei banuiti. Avea MO mare necaz peepistatul Stanila care nu facea politica;ci ca om cu cask cu copil Isi vedea detreaba, band $i cu albii $i cu rosii. NeaNita I-ar fi zburat, de n'ar fi avut de cu-matru pe do'n Costica Belian, seful sectier53, liberal $i el, dar cumatru si cu neaStanila.

and erau albii la putere $i 1 nasteanevasta un copil, nea Stanila cauta sa1-1 boteze un conservator, cand erau rcsii,cauta un liberal. Avand cumetri In toatepartidele, statea bine.

Nea Nita s'ar fi facet punte, numai sa-tsboare, dar epistatul avea 20 de ani deslujba: cunostea pe toti cei certati cu le-gea, stia bate coturile pungasilor, $i undeerau- jocuri de carp $i de noroc, si itighicea spargerea $i furtul cel mai neghicit.Cand venea dupa 4 ani de opozitie $i depost, nea Nita np stia nimic de cele cese petrecuse In sectia lui. Numai Stanila

0 farqa 183

41 mos Eftime, epistatul, it punea In cu-nostinta de tot rostul circurnscriptiei. Era,de altfel, cinstit nea StAnila ; and Il da ci-neva insa o para nu zicea be, ca de, cu90 de lei pe luna nu se putea sa fii floareIn gavanos sau icoana de inchinat.

Si poate nici asta nu l'ar fi suparat penea Nita, dar Stanila, cu cunostintele lui, IIWA arvuna invartelei pe care o facea Sefulon pe care 0 mirosea el.

Intr'o zi de iarna, cam uscata, dar ge-roasA si cu putintel vant Intepator, Stanilavent cam pant cu vreo treizeci de lei not-nouti de argint, batuti pe muche.

Fusese pe la niVe lucratori de la fa-brica de carAmida Tonola", luandu-le pa-rale sA le faca niste hArtii de bunA pe-trecere sau niste acte de identitate, simai Muse pe la niste negustori conser-vators. Acum i se parea lui, a e In nouride fericire.

CAnd, iata-I si pe nea Nita ca infra cujobenul In cap, cu nedespArtitul bastonIn mans. Se uita la nea StAnilA, si nu seuita, zicandu-i celuilalt epistat:

Vezi, mai Eftime, ca eu ma due

184 1. Dra,goslar

nifelu§ pe ici, a§aa, prinprejur, §i fan Cl/bastonul ca are s'o apuce pe strada Saul,,are sA dea pe Tei, are s'o dea pe §osea§i urma: CA am auzit CA tiganii de peTei I§1 fac de cap .cu uite popa" §i cttGrantum.

Del nu-i vorbl lui Stanila, dar el sariApoi, do'm comisar, §i oamenii i~s vi-

novati: Astazi dimineata dau pe §oseaacolo o droaie de tigant cu uite pope,§i ni§te tarani.

Tiganii, cum m-au vazut, au tulit-o §ile-am spus oamenilor :

-- Bre, nu va potriviti, ca are sA vaIn§ele. Dar unul cu nadragi largi §icu cojocel §i o cAclulA cat o banitl, sevede ca 11 fAcuserA tiganii sa ca§tige ceva,sa §i ratoi: Da' cine are nevoie cu banitaltuia?" Bine, i-am spus. SA nu mior-

Cand m-am tutors, unul din ei seplanse ca 1-au punga§it tiganii cu 300 delei ce-i luase pe ni§te boi de la obor...

Dar nea Nitl, par'cA mai nu bagase deseams, ce zisese Stani1A, a§a era de para-bonisit pe el ci, scobindu-se In nas, rAs-punse:

lai.

0 farsi 185-

Lash asta... jandarm I jandarm! Apoiicitre nea Eftime : Si ap, Eftime, eti midue, a§a ne-am Inteles, i iar Invarti basto-nut pe unde are si apuce §i urmi el: DaciIntreabi cineva de mine, vezi ca sunt laNaie... la Dumitrescu pe Mud. Stii tu;Naie al nostru... Cat priveVe despre tigani,klau eu acu$i cu crucea peste ei.

In adevar, cand rizbea nea Nita printigani, cu bastonul [Ili cel gros, vai §i a-mar de Dielea loll

Hit, spre sears, s'a Inturnat nea Nita;Mut cuc $i manios Dunare.

In sectie era Intuneric ; focul duduia In-soba de tabla jucanduii panza Ingusthde flacira e0A prin 'gaura portitei, peperete. Singura lumina ce o da camerei,-era felinarul cu gaz aerian de pe trotuarul.de afari, dar o lumina ap de inseraresi in toati canteleria nimene, de cat nea

Stinili, decurand sosit, descAltat de ghetesi de ciorapi, se odihnea pe pat in bitaialuminei ce venea lini§tit pe borticica por-titei, §1-§i fuma comerciala de cinciparaleadusi de la 0:angiu de peste drum de"sergentul sectiei.

186 1 Dragostav

Stanila stia ca facuse pontul comisaru,lui cu lucratoril de la Tonola. Nita se mardusese 1 apoi $i pe la Naie Dumitrescurcarciumarul liberal, tocmai de peste drumde carcimarul conservator la care cin-stise Stanila si cy alti conservator i. Nae-ii mai spusese ca Stanila e ,un tradator$i un spion de al albilor" ; $i asa de data astavent $i mai iuversunat, ba $i mai pit t ca de-obiceiu, ca sa aiba curajul sA4 spuie lullStanila toata ticalosia : .

Stanila! St nila ! striga el, cum in-tra, bItand cu varful bastonului in podele.

Poftim 1Stanila,lasa, asa Stanill, tu esti mare,.

tu esti tare. De-acum te-ai dus uite, to -aidulls_

Si seful, abea sprijinindu-se pe picioare-de treaz, isi netezt palmele una de alta,.ca §i cum total ar fi sfarsit. Dar lui Starlit&nici nu-i pasa, ci-si fumy tigarea tihnit,scotand niste rotocoale ca par'ca gura lut-era burlanul ce da prin geam afarA, pecare eua fumul de la sobs.

Asta it desnadajiul pe nea Nita $i itfan a se smarcaie in intuneric §i s

0 tarsi 1ST

if upasca Inecat §i) totuC nadajduind sa-Ifaca pe epistat sA vorbeaka, dupA cate-va clipe de mocopala, gra' iar, dar mai.apasat:

Asa Stalin, tu e*ti tare, tu esti mare...Mpa, bun!. Asa am sa-i spun Inspec-torului, d-nu Mip: St Anita e mare...

In clipa asta, cand mai vru sa urmeze.ta Stanila e mare i tare, up de la sala se-deschide cu sgomot §i o matahalA intrApe u§A, zicand :

-- Nita, bre Nita, haida bre I.. De cand-te aVept afara, mi-a degerat inima in mine.

Da, staff, bre I 'nescule. Stai brePetrache, stai nitelu rgspunse §efu : Stai I..

...$tii ce? Ia asculta: StanilA e tare §1-mare.

Da' haida bre, II zise namia, haida,lasA omul In pace. Ce n-ai altceva delucru ?

-- Nu, bre, staff : Stanila e tare...La asta numai se aude clopotelul tele-

fonului, nu de mutt a§ezat §i prin sectiilepotitiene0.

Stanila vrea sl sara.Nu, zise §eful pg§ind, clAtinandu-se

188 1. Dragoslav

pans la perete; nu, eu... Eu... care... Vorba!ma i se si Ineica In un sughit scos ca si cp,parere de Mu: Ei dracia dracului eu vor-besc, si iar sughita: Ei dracia dracului,urma el, necajit: Ce-i asta bre, de sughit?

Alo? Alo... Al000? Si scapa recep-torul : Ei dracia dracului ce-i in astaseara?Alo I.. Al000 ?...

Citle-i acolo; li fu raspunsul.Sectia 54.Da, aicea e 53.A, to esti Costica? Intreba sefug

Cu glas miorlaitor.Eu, dar d-ta ?Eu, Nita...Tu esti Nita?Eu, ce mai faci Costica?Bine.Apostolet, eu ma duc, II Me vorba

lonescu din intuneric, unde se legana cao salcie.

Da' stai bre, Ii raspunse nea Nita,cu receptorul la ureche, sa bem cate o*-tuica, icea la nea Stan Rusescu, mai sta.numai nitelus...

0 fars1 189

Apoi catre cel ce-1 chemase la telefon:CosticalCe-i bre ? 11 IntreabA CosticA abia

tinAndu-si rAsu.La ce mai chemat ?Te calcA inspectorul!Ei si? SA vie sanatos...Si iar scapa receptorul; ceea ce 11

fAcii sA sbucneascA :Fir-ar at dracului... Fir-ar al dracu-

lui de treabal...Mai drags Nita, haida bre!. LasA

incolo sfArseste °data...Stai sA -i spun lui CosticA ceva...

StAnilA e mare... Alo! Alo 1 Sectia 53. Alo.Sectia 53. Ei drAcia dracului, a inchis siaveam sA -i spun.

Ci las-o dracului bre, cA mA duc.Nu ! Alo 1 Alo 1 Centrala ?..Alo ? Ce poftesti 11 intrebA un glas

de femeie.Domnisoara, dafi papa!Alo! Alo!... Politia! Al000!.., A...Da 1 --ii fu raspunsul ce doriti.

-- Dati sectia 53.Poftim !

ISO I. Dragoslav

Aici e sectia 53! Acolo e CosticA?Aid, domnule Comisat.Ptiu, fir-ar at dracului, ca mult am

muncit! Spune-i sa vie nitelus la aparat,ca-I chiama Apostolet.

Ce vrei, Nita? Ti fu de IndatA ras-punsul.

Costica! CosticA, tu esti bine cu in-spectorul, cu Misu : Spune-i asa a Stanilae tare si mare:

Da' hai bre! 11 Intrerupse lonescudin Intuneric, scos din rabdari.

Mai stai bre nitelus 1 Stai bre unminute Costica! CosticA!.. A Inchis!..

$i cu vorba asta si scapa un sughitInecatl

Ei drAcia dracului, f6ch el, acum §isughit. $tii bre, parca-i afurisit, daca asfi beat nu mi-ar fi ciuda. Asa, Stanila,de acum te-ai dus... te-ai dus... Tu estitare, tu esti mare.

Ei, frate, vino odatA! 11 apucA lonescunecajit din umbra: Haile la Nicolaie.. pestedrum, ice la Olangiu... DouA mititele,adaose Ionescu, sA stii, dacA mai re-fuzi, mai bine trage-mi douA palme...

0 fars1 191

La asta, comisarul invoitor, apasa pebutonul soneriei de la masa sub- comisaru-lui cl. I. Pe data se ivi pe usa sergentulStan Patlagea, cu nasul turtit ca o pada-gea role $i fata aramie ca o caldare, cumana la tesac, si cu cealalta la cozoroculcapelei $i grai :

Traiti, do'n comisar l'Mai, Stane, vezi, tu, daca ma chiama

cineva la telefon, spune-i ca sunt in casa..,$i tu ma cheama de vis-a-vis de ici... Nu I.de la asta, de la Stan Rusesc... Eu, tacitnea Nita impotrivindu-se si bataindu-seprin intuneric, eu la hotu de Olangiu numa duc. La Olangil, eu nu ma duc... Con-servatorii bre, Conservatorii astia bre Isde speriat... Mai, m-au ingrozit hotii astia ICum zice $i nasi-meu, care e colo, stii,tu, la regie : Bre cu astia nu mai e de trait.'

Ei haide $i la Stan Rusescu, ii daIonescu.

Dar cand sa iasa : numai ce se auzlun uruit de trasura grea.

Stanila sari fript $i, repede, Isi trasecismele, trecii pe sala in veranda, lualampa de pe masa unde erau condicile

192 1. Dragoslav

de revizie a agentilor $i comandantilor devardisti $i o puse pe biuroul comisarului.

Cand, pe up cea din fata, se ivl unclomn lntr'o bland mare de animal -cenusiu,cuun guler ca o ureche de elefant ce-i aco-perea capul cu o palms mai sus de caciu-lila de der ce o purta In cap; doar ear-ful nasului si ochii i se vedea $i, omulImblanit, infra In biuroul sefuluit Aice eracondica de inspectie a comisarului si epis-tatilor prin raion" i aceea de revizie ainspectorilor de politie.

Cum intra, se araza la biurou si facalampa mica.

Bogdaprostea ei de treaba, soptlcomisarul; n'am parte sa beau macar oluiculita, si grai lui lonescu... Bre, Petrachepana a trece inspectorul, asteapta-ma nu-mai nitelu§ la Rusescu" $i pas' bombanindpeste sail: Ei dracia dracului" $i cAuta sase tie bine. Dar omu cu bland statu de lemnpe scaun.

Iertati, domnule inspector, zise neaNita tresarind la vederea blAnei, dupa carerecunosca ea Imblanitul e chiar inspectorulculoarei locale, domnu Misu... Acuma vin

0 farsi 193

i eu din revizie : am fost pe aici nitelt4asa $i arAta cu degetul, cA a luat-o pelAnga wile, pe strada Saul -- pe Tei-lor, $i urma: pe sopa, apoi am luat-ope Tunari."

Bine, bine, zise inspectorul, am au-zit ci esti cam aspru ;,superi oamenii deserviciu, to certi cu ei de la spaga.

Fereasci D-zeu, domnule inspector,daci Stinili, Stanila e tare...

Destul, ii taie vorba omul cu blanA1 se ridicA si din sA iasA.

Da' pentru numele lui D-zeu, prinsea se sand nea Niti, domnule Inspector,domnule Inspector, am casi... sunt fami-list.., Stanila! Stinili 1 Unde esti StanilA ?strigA el ca trezit din biuturA.

Cand, iatA-1 $i pe nea Stinili ci se ivl Inoa biroului, somnoros, frecanduse la ochi,si, ploconindu-se, zise : salut, domnuleinspector?.."

Spune-i StAnilA! Spune-i $i to pe.cine- am supirat eu din cantelerie ? . VAzic eu voila bre, un cuvant ? Nu %TA sunteu, ca un pirinte, ca fratele vostru ? ziseel scancitor.

11

94 f. DraEoslav

Stanila vrit sa raspunda, dar de odata seopri mirat, caci pe cand nea Nita era cu fatsspre epistat, un cap rotund, cu o guse rasa,alba ca de pureel de pus la tava, se ivi dinblana si se ascunse iar. Stanila ar `fi tipat,daca blana nu i-ar fi Mut semn sa taca. $iomul cu subs gra! apasat $i ragusit:

Sa vii mane la inspectorat, la ra-port !..." Apoi, ridicandu-se, isi mai saidgulerul in sus si iesl lasand ingalbenit penea Nita care acum par'ca se trezise-de-a binelea.

$i pe cAnd In depArtare se pierdea u-ruitul din ce in ce mai surd al roatelortrAsurei, comisarul se uita la Stanila, care,mai nu pufnea de ras; dupa catevaclipe de reculegere sbucnl:

Ce-i asta, Stanila? Tu nu zicinimic? Par'ca iti vine a rade.

Dar nea Stanila 4i puse mainele inbuzunarul pantalonilor $i se intoarse fi-lozofic $i, pAsind peste sala in canteleriaepistatilor, se pierdit In intunericul odaeiluminate doar de focul din sobs.

Nea Nita se nita dupa el si gra], Banddin cap:

-

O farsi 196

Mi-o fAcusl, Stanill... Tu esti tare,to esti mare... Vom vedea, vom vedea,StAnill hap I" $i sughita din nou.

Repede fan' lampa mare spre a se uitala condica de inspectie :

Nimic, facia et, mirat I Ce e asta,StAnila ?.- StAni1A, n'auzi. I

Ia to uita bre, zise el ciudos dar slluminat, cand se arata epistatul In usAcondica goals. Unde a scris!.. MAi, poatea scris pe undeva... i rAsfol condica :Nimic bre! Ce fel de inspectie e asta ?"

Cand numai ce se auzl un nou uruitde trAsura.

Nea Nita ingalbe.ni, $i zise : Oare ntis-o fi Inturnand ? 0 fi uitat all facAraportul In condica. Uite m5, CA a stataicil hap !" $i nu ispravi bine vorba, candintra pe sala aceiasi subA cu gulerul Insus. De data asta acoperind o palariegambetA neagrea. Ltba se scuturA, gulerulse clan in jos, se deschie la piept sispre mares uimire a comisarului, se vaziiIn fatA cu domnu Inspector Otolescu, dela coloarea de negru, de serviciu Iaseara ceea.

196 1. Dragnslav

Omul dAdii bunA seara, dadu man, cupcomisarul, care par'cA se mai incalz1 cade-o nAdeide §i zise : Asta sears sunt eude serviciu. Miti e cam bolnav, a_

racit.Dar d-nu Miti a fost, acum aice;

chiar nu-s cinci minute; de cand a plecat.De aid? Apoi doar era pi-Ai:Mit In

pat de bolnay. Cand m'am dus eu mai,adineoarl; ii punea paharelipitori.

Acum, a Ot de-aici §i nici nu 1 -amvazut bine la fats a§a era de imbodolit.Nici condica n-a iscalit-o.

Cum se poate?.. Curios 1 Si i-amspus sA nu iasa din casA 1 i asa i-a spus §idoctorul. Curios om!.. AdA condica... Cemai e pe aici?

Ce sä mai fie cum spuna venitd-nu inspector M4u cam suparat; a zisca eu fac §i dreg, a supar functionarii,lumea... Si iaca Intrebati pe Stanila sA vAspuie ce fel de om stint eu. Cum ml port,ca un frate, nu ca §ef.

Curios! SA tii ca numai frigurile 1-auscot din casa §i, in fierbinteala lor, ti-a_

0 farsA 197

Mut scena asta.. Curios, el care vorbeaasa de bine de d -ta.,. Ia dA condica : sidupd ce cotnisarul Ii mai dada unele ra-poarte despre tiganii de pe sosea, carepradd pe naivi cu fgrantu" §i cu uitepopa"... d-nul Otolescu scrise In condickapoi se ridica si, dand man cu comisa-rul, se pierdu spre usd, lasand In urmd-tacelas sgomot de trasurd ce se Indepartaca si a acelei dintai cu deosebire, ca lAsApe nea Nita cu o InfA;i3are $i o inimamai bund, $i cu o nota In condica din cele-mai laudaroase la vegherea comisarului sla linistei din circomscriptie.

A doua zi, toatd comisdrimea din ca-pitala stia de festa jucatd lui nea Nita,nu stiu de cine, de oarece nici domnuMisu nu ieslse din pricina boalei din casknici blana cu care facea inspectie nu-i pie-rise din cui, decat atata s3 stiea el la politieerau cate-va subi la fel, cu care inspec-torii $i comisarii delegati fAceau iarnainspectie, si ca una din ele ci-ca a pierit$i a venit tot in seara ceea, adusa iar deo mana necunoscuta.

498 T. Dragoslav

Singur St Anita stia, CA acela care li f A-cuse figura lui nea Nita, era chiar cumA-trul lui, do'n CosticA dela sectia 53, cAruia.StAnilA de cu vreme i se jeluise, cA neaNitA 11 prigoneste de-$i- scuipA sufletul,pentru toate mofturile.

Si nea Stanill a murit $i nu a spusnimanui cine a fost persoana, cleat cA=din ziva aceia nea Nita i-a dat pace sAfacA ce-o vrea, cAci cu toatA IncredintareadatA de d-nu Misu, cA nu a fost el, totusia rAmis Incredintat cA poate a fost altApersoana sus puss, dela Politie, care a luatblana $i a dat o Tait A si pe la sectia lui,.anume sa-$i apere pe ocrotitul sAu neaStAnilA epistatul.

Oe

DOI AGENT/

Doui agentiEra iarna §i pe la unsprezece noaptea,.

Viscolul urla pe la ferestue $i isbea za-pada In geamuri, de par'c da cineva cunisip si cantecul lui !Area cateodata andca un uruit prelung de trasura Indepartatgand ca geamatul unui om indurerat, candCa fasiitul unui stol de pasari calatoare.

In secfie, de data asta nu era dacatino Eftimie, epistatul, care scria procese-verbale de predarea citatlilor, sub-comi-sarul cl. I, Moraru, care 41 trecea hartilleIntro condicg, pe cand sub-comisarul Sta-nilg, cu picioarele desculte, isedea lungitpe un pat pe capataie si fumandu-si tigarea,Imi dicta niste procese-verbale de predareaunor sitatii. Sunt de neuitat procesele-verbale ce le faced nea Stanilig cum Iiziceam eu si-mi placea sg le scriu, ca/n ele spunea toate bazaconiile ce le In-

202 I. Dragoslav

-tampina la Inmanarea hartiilor. Si tocmaiatunci, Imi dicta unul care -suna in felul;sta:

Noi, Sub-comisarul StAnilA dela sec-hia 11.

Transportandu-ne pe str. Mani la d-nuVasile Curehianu, la poarta Imi e$l tnainteconsoarta d-lui, d-na Gafita, care avea Inbrate pe fiul sau de trei Zuni, JenicA; iard-neaei nepasatoare fuma o tigara. Am in-trebat daca d-nu Vasile e acasa, cacivreau si -i dau o citatie. D-neaei mi-a spusviansatd a d-lui nu-i acasa. Eu atunci..."Uliuliului I Ptiu 1 ptiu I M'am fript I

Ce ti-a venit bre? Ii zise mos Ef--timie, uitandu-se jimbat la el.

Ma mai intrebi, s'o is dracu de treabA,gral nea Stanila. Faceti atata galagie a'Ware chip omul sa dicteze un act... 5i,poftim, m'am fript cu tigara.

La vorba asta, usa se deschise $i doiinsi intrara : unul grasuliu, spalasit, cumustAtile galbene, cu ochii ca scaldati Inlacrimi si putin rosii pe la gene, cu parscurt, Imbracat cu un palton rosietic, devechiu ce era, $i cu toti nasturii la el.

Dol agent!

Cel de al doilea, mic, slab, cu mustatacastanie pArul ca niste fin aruncat cutApoiul, cu veselia pe fatA, lmbrAcat cwun palton ros panA la atA cu cheutoriledestrAmate. Si ne zisera: BunA searat!"iar lui Moraru 1i gal inchinAndu-se: Sa-lut, Domnule sub-comisar I".

Bunt seara, raspunse $i mos Efimie,dela masa-i veche. Si, dui:4 ce iscAlira-Trite° condicA, se fault cunoscuti sub-comisarului, afial ca celui d'antaiu linice Aronovici, iar celui de al doilea Ni-culae sunt trimisi sa facA razie In sectianoastrA prin campul Teiu.

De unde pAna unde? IntrebA Moraru,ca doar aici avem agenti.

Ne-a gonit d-nul comisar lonescu,dela a zecea.

Da' de ce? IntrebA mos Eftimie.CA aduceam not ate nitel yin pe-

acolo cinsteam cuAid, toti raserAm.

Apoi... grAl mos Eftimie, scArpinAn-du-se dupa ceafA, Incretind frunteaiacolo v'ati gasit sa duceti, nu stiati ca aice-inurim de sete.

$i

$i

§i

§i baetii.

si

2030

pi

pi

pi

204 1. Dragoslav

Apoi sa fiti blagosloviti, grAi neaStAnila, si D-zeu sa vA intareascA puterile,ca stiti,asa cute Inlaid asa-i duc dorul decute un paharel.

La vorba asta, Aronovici Ma din ochilui Nicolae si Ii arata usa. Deodata Nicolaepied, si se intoarse indata cu o legaturadin care rasturnd ni§te cartofi In rula sobei.

Da' ce faceti ? Intreba Moraru.Apoi, ispravim, raspunse Nicolae, ce

Incepusem dincolo.Ce au pierdut Ala de la a wea, zise

Nicolae, au sa pomeneasca.Ei, acum ceva de gatlej ? gral Nico-

lae, si se uita razand la Aronovici.Da' e cam tarziu, li raspunse Moraru.Si are Manole Olangiu niste yin I

zise Stanila plesnini din limba.Aici, Nicolae prise sa rada.

Razi, glasui Aronovici, si purceauamoarta In cosar. Ai uitat ca not cand s'ozarl de ziud trebue sa fugim la sigurantacu raportul ?

Da' mai dal dracului de raport.De raport imi arde mie cand Imi ardegatlejul ?

Dot agenti 205

Ah, dar mie ; un paharel acuina ar plati-tin galben, ti tale vorba mod Eftimie, scAr-pinanJu-se pe gAtlej.

Poc I" Mai Moraru bAgand un degetin gurA §I Wand sa-i pocneasca falca.

SA fie ai dracului de nasgambi, cAam uitat procesul-verbal. Scrie, Nica I ImigrAl nea StAnila, rasucindu-§i altA tigarA.Ptiti I mai, sa fie at dracului, cA m'a omo-rAt slujba asta.

Nu §tiu zAu, zise mod Eftimie, uitandu-se la el pe sub ochelari, de n'ai omorAt -o-tu pe dansa. .

De unde ai lAsat mai Nica ? mA In-trebA nea StAnill.

Dar eu ii spusei :Si d-neaei mi-a rAspuns ofansatA cA

4-lui doarme ! !..."Rupe, Imi zise el, cA din pricina pala-

-vrelor Astora, mi-am pierdut §irul.Mo Eftimie mai vol sA spue nu §tiu

.ce, dar Aronovici gill :Niculae ! Ai adus ceapA ?Adus, §i dus la mine acasA, rAspunse

Intrebatul.Ei, dada dracului, zise Aronovici,

206 1. Dragoslav

razand : asta cu osele cu momele s'a datpe langd nevastd-mea, §i ce-a facut, ce-a,dres, ca mi-a mancat toata ceapa *I usturoiul. Dar sa lasam asta, deocamdata mg_fa cu leOn de foame §i m'apuca cu sete..Fugi la Manole, Nicolae, dupa paine. Ettiam adus, uite :

Si incepii sa scoatd, dintr'un buzunaral paltonului, un pachet mic, din altul, altpachet §i din surtuc alte cloud ; §i le puse-pe toate pe masa.

Asa I bun, is poWti sa vedeti ce amaici I

Si prinse sl desfacd :Aici am $uncd, aid branzd, 41

carnati, a,ci... staisere.Manole are un yin strwic, Ii dA

Stanila. Saizeci de bani litrul.Eu dau un chil, ii zise mo Eftimie,

scotand portofelul §i trantind banii pe masa.Eu dau cloud, glasul Moraru, §i Ma.

o chitantd.Noi caste unul, zise Aronovici. Fuga

Nicolae, cd mi -e mai mare ru§inea de oa--menii A§tia.

-- Spune-i lui Manole, zise Stanila, sa.

Dot agent! 207

dea pentru mine unul sa insemnela partida mea.

-- Hai of d-ta, nene Eftimie, vorbiNicolae, ca te-i pomeni ca sparg gcana pe-drum d-lor o zice ca 1 -am Mut eu.

$1 dupa ce se incheiara la paltpanelevechi, umflara o cana de sub pat, oi..zyucnira afara. $i era o vreme ca aceia :statuse crivatul o lead, dar iar incepuse,de par'ca voiau sa duca cu el caprioriibatranei cladiri a-i sectiei.

In limp ce Nicolae cu moo Eftimielipsira, Moraru puse masa cu fete dehartie oervete la fel.

$i and crivatul urla mai bine, cartofiierau gata, ei intrara cu cana cu vin ofniote pahare of se scuturara de omit,TO§il la fats. in sectie era cald o tacerede nu se auzea decat parpaitul cartofilor

rula, pocnetul sau tiuitul unui lemti insobs, paraitul burlanelor infierbantate,scartaitul condeiului lui Moraru, glasul luinea Stanila, cantecul viscolului.

Dar iata vinul pus pe masa intie- meze-luri cartofele coapte puse gramada.

$i

$i

In

pi pi

pi

pi

pi

208 I. Dragoslav

Dar, fan Nicolae la Manole, mai erau§i doi lautari. Ce ar fi, colea, In surdini.

Fuga Nicolae, dar §tii tiptil. Spune-le cA-i chemi sA ne fad o declaratie.

La urma, de a vent cineva, ii bagant§I In pivnitA, grAi Moraru.

In vremea asta, mo§ Eftimie Mu pepaharnicul, subcomisarul Moraru taia bran-,za, §unca §i impart-, tacamuri de lemn.

i Nicolae o §i sbughi §i nu mult seIntoarse cu doi scripcari, sgribulifi §I'

strAn§i in paltoane cam jerpelite.Tacerea fu doar panA ne a§ezarAm la

masa ; de acolca Incolo cAnd taceau 'Au-tarii, incepeau ei cu glumele care curgeauca vinul §i cu ele §i rasul. Moraru lafiecare nf§care, la fiecare pahar spuneaate o gluma, ate un cuvant potrivit,mo§ Eftimie nu se lAsA mai pre jos, neaStanila le incornora §i el, iar Aronovici §tNicolae spuneau isprAvile for de agentide siguranta. Eu martor, radeam de ceauzeam, iar ei, de ce vedeau ca fa c haz,de ce be piparau mai mult.

MAi Nicolae, li zise Aronovici intre

Doi agentl 209

allele ; vrea sa zica tu 1ti tii casa delamine, hai ?

Apoi, ce sa lac? n'ai spus tu singer?Nevasta mea, cand ajung acasa, nu maintreaba ce i-am adus din targ, ci ce i-amadus dela nevasta-ta.

Ei dracia dracului, ii da Aronovici,tu ai sa ma sarce§ti. Eu zic nevesteimele : Draga, unde stint cartofii, ceapa

ustoroiul ? Varza de ce s'a mai Impu-tinat ?" Apoi, nu §tiu,.mai eri, Nicolae,ce a facut prin pimnita, imi raspunsedansa". Vezi, vezi, mai femee, ii zieeu ; numai- tu esti de vina, Ca numai toii dai zor : da' Nicolae ai cartofi ? da' alceapa ? da' varza ai pana §i sare ii dattoa:nenii buni. lass, imi zice eape urma, Nicolae e al nostru ". - 0 fi darmare Nicolae ai sa dai de §ugubina cumine intr'o zi.

Jar Nicolae radea cu nevinovatie, privindcu dragoste prietenie pe Aronovici.

Aha, ii zise Moraru de ace§tia imi e0?Umbli cu §mecherii la casa omului ? Apoicum 11 ?

Ce sa-1 mai las, grill Aronovici, ca14

!

si

?du

Ci,!

210 1. Dragoslav

acum are si cheile dela pivnita mea ladansul.

Asa, vra sa zica, gal mos Eftimie,to ai Minas a seaptea roata la caruta ?

apoi, da Doamne bine, catd glumenu s'au descarcat pe spinarea lui Nicolae.Dar el, In loc sa se supeie, mai adaogasi altele pe socuteala lui.

In vartejul atator clipe de veselie qivieata, toate erau adormite $i crivatul sisupararile de peste zi, numai lautari, vinul,gluma si focul In sobs traiau pentru noi,caci si unu $i altul ne Incalzea, mai Cuseams vinul.

Si ce yin bun mai avea Manole Olan-giu, par'ca $i acum li simt gustul $i maface sa-mi sorb buzele!

Era tarziu de tot, and toate avura unsfaisit, $i gluma, si mancarea, $i bautura.Nu exam Insa ametiti, ca ce Dumnezeu,nu era cu putinta sa ne cherchelim numaidin cateva paharele de rosior.

Nu mull, Moraru adorml Lanka mine;mos Eftimie cu Nicolae pe un pat, siAronovici pe scaun cu capul rezemat decoltul unei mese.

$i

Doi agent! 211

Jar lAutari, dupA ce-si primira fie carebacsisul lor, se strecurara $i dansi afarA.

Treptat toate glumele se Inchisera cuniste sforAeli, unele mai groase si silite, iaraltele ascutite ca niste fiuituri de taciuni.Toti, dormiau, nu dormiau, dar Nicolaepar'ca isi tragea sufletul si nu stiu cebodoganea prin somn.

Insa, pe and Nicolae visa cine stie ceminunatii, WA CA deodatA usa se deschide§i sergentul sectiei, un tigan cu fata lelca un talger si cu un nas adus ca gatutcalului, veni si trezi pe Moraru :

Do'n subcomisar 1 Do'n subcomi sacAud 1Vine d-nul inspector I

Atunci, sA-i fi vAzut, buimaci de somn,abea nemerira o usa ce da pe o sala dedindos, Si numai dupa ce pleacA seful,jarb§i se 'inturnara, vineti de frig.

Aproape o iarnA intreagA am duc-o noasA. CAnd intr'o sears, ap prin postutmare, iata-1 pe Nicolae singur, cu o sga-rieturA sub ochiul stang, $i foc de suparatde par'cA i s'ar fi innecat corAbiile.

212 1. Dragoslav

Da' ce-i mai, Nicolae, ce-i pe tine,it Intrebaram noi. Unde-i Aronovici?

SA-1 is dracu pe el pe mine;ne-am certat si sunt suparat.

Doar nu v'ati certat dupa cevaniiere?

A$, aseara, dupa ce am luat leafa,eke o suta si zece bancute de om, ne-ampornit sA venim incoace; cand ajungemin strada Stiridardului la Grecii ceia, incolt, ce ne vine si intraram fnauntru, siidaram peste niste yin adus acum, nistetufburel; $i din pahar In pahar, din vorbain vorba, ne apucaram de pileala, pansne-am facut turta. DA, mama dracului,yin si niste lautari si cum eu am slabi-ciunea cantecului, n'am de lucru si lespun sa-mi cante o sarba. Aronovici, nu,sa-i cante de jale. Eu zic sarba, el jale.Eu o fineam cu jocul, el cu doina. Sarba"strig eu; el nu : jale ". Sarba, jale, sarbajale. Sarba maaa! Jale mays!" Atunci, el,pleosc I Imi arde o palmy : Sarba, nasarba!" Eu ii pocnesc un pumn in pAlarie.Maria, cum era tare, craps intra panapeste ochi. Cu mare greutate riJica in

si $i

$i

si$i -o

Doi agenti 213

sus si repede la mine si and 1mi carpesteun dupac, cad peste tejghea si ma lovescde terezii. El peste mine sa mA omoaresi mai multe nu. Grecii sar. D-nu' sub-comisar Paraianu tocmai trecea In inspec-lie. DA tignal, yin vre-o doi vardisti, neiau $i ne duc la siguranfa. Cand ne-avAzut 5eful, Puiu Alexandrescu, si-a pusmainile In cap si dupa ce ne-a amendatcu leaf a pe zece zile, ne-a facut o fes---tanie bunA : ne-a Injurat bine si ne-a datdrumul. $i de atunci nu mai vorbim.

SA vA is dracu, ne -afi stricat totrostul, Ii vorbi Moraru.

Imi pare rau de atata, cA mAcar nui-am mantuit ceapa, usturoiul si varza.Da' lass, ca I-a batut D-zeu ca a maifacut una : eri dimirfeata a Prins pe pun-gasul cela de Bereghianu, pe la caselecele pustii ale lui Ghica din campul Tei,si ducandu-1 InAuntru, l'a desbrAcat frumu-sel si i-a dat drumul numai In cAinasA,-far hainele i le-a lAsat lui chioru de Voi-culescu pe cinci lel. Puggasul in loc sase duel In lumea lui, s'a dus si s'a plans§efului, asa cA Aronovici a mai incasat a

214 1. Dragoslav

amenda pe douA luni. Azi seful m'a orAn-duit sA ma duc la Voiculescu In Tei, sA-1spun sA dea hainele pungasului. Si de nule avea, sA stii ca sefu it cid si afara pe-ovreiu. Si Nicolae dupa asta luandu-s1bunA ziva, plea

In urma lui, la un ceas, hop si Arono-vici cu altA pAlarie veche si pleostita $tsupArat foc.

Da 'ce ai bre ? intreba mos Eftimiece umblati asa. Unde e Nicolae ?

TicAlosul cela? grAl Aronovici, man-gositul cela?

Da, ce-i? ce ea Intamplat? Intreba..Moraru.

Ce nu stii?Nu!Stati sA vA spun. Heel..

51 Aronovici spuse tot aceia ce spusese.Nicolae.

PAcatele voastre, ti dA mos Eftimie..Mai bine v'ati ?alpaca a vA vor prinde-niste pungasi si vA vor bate ca pe. voirvazandu-vA asa razleti.

Mai bine imi bag degetele In °chi,

Doi agent' 215

decat sa ma Impac. Auzi, 11 ajut, §t elsa dea in mine!

Ce-i de facut? Par'ca pierdusem cevastump, par'ca ce rupsese ceva din fireanoastra, pe urma rula" §edea deschisa

,ca o gura neagra de tigan, ce se tot a§-teapta indopata, §i par'ca ne striga: car--toof i"!

Cum sa-i aducem inapoi? Cum sa-iImpacam ?

De odaM, mo§ Eftimie se ridica de lamasa lui de brad §i, pe and Aronovicii§i iscalea revizia in o condica pe sala,se duce la Moraru §i, §o, §o, §o, incetIi spuse nu §tit: ce. and vent Aronovici,mo§ Eftimie tu§1 §i repede se duse lapa Iton, it Imbraca §i Juandu-§i batul dincolt gral catre Moraru:

$efule, trai-te-ar Dumnezeu, eu ma,duc pans ici la Colentina sa iau declara-tia celuia care l'a calcat tramvaiul. Vez.data vine d-nu' comisar spunei ca ma In-tore indata.

Abea e§1 mo§Eftimie, §i telefonul suns.Alo 1 zise Moraru, cu tine avem o-

moarea ?

216 I. Dragoslav

Aicea e siguranta, se auzi un glas.pitigaiat prin telefon, is o notA de urgenta.-

Aronovici, _glasul Moraru,. is tu °-fag de hartie. Asa", zise Moraru celui ce-iivorbea. Apoi, inturnand capul spre agent,.spuse: Aronovi, scrie ! pe cand glasul pi-tigaiat insira nu stiu ce pe care Morass.le prindea si le rostea tare

Rog de urgenta prinderea lui CostiaVoiculescu din campul-Tei, care acum,un cias a ucis cu un cutit pe agentuliNicolae ". La vorba asta Aronovici lasscondelul si sari ars.

Cum ! Niculae mort, ucis de Voi-culescu. Unde?,Cand ? Da, da, da' nu sepoate... Asta e... asta e... Ii... si ar fi maizis ceva, dar Moraru ii tale vorba :

Sst... Mere ! Las a scriu eu. DaDamnule!, gral el celui ce-i vorbea la tele-fon. Apoi se inturna spre mine si-mi zise:Scrie tu, mai Nica! Pe cand Aronovicise freca pe genunchi, ca si cum 1-ar -IIlovit cineva a cola sl zicea :

Doamne, Doamne, da, asta e de ne-pomenit! si prinse sa-si franga mainile.

lar Moraru zise : ,, scrie:" care se dusese

Do! agentl 217

sa ceara niste ha...? sä ceara niste hainepe care i le vanduse agentul Aronovici.

Aaa 1 Aaa! fan Aronovici stergan-du-si fruntea si cazii cu capul pe masainteun zbuciumat hohot de plans, darMoraru urma !nainte: Cadavrul e la...?Sst...itacere ! Cadavrul e la Mora'

Vai! Vai I Vai! zise Aronovici plan-gand cu amar, cine ne-a pus, trazni-arD-nezeu cu turburelul for cu tot, tine ne-apus sa bem atuncea! Ma duc sa-1 vad,saracu, saracu Nicolae al meu! Nicolaeal meii! si plea pe u§1 ca Impuscat.

Nu mult, iata-1 si pe mo§ Eftimie veselminune, §i se a§eza iar la scris. Dar nu zisenimic, caci tocrnai atunci intra un maha-Jagiu in secfie dupe o procedure. Moraruera"cu fats asudata, silindu-se sa-si lierasu, si zambia numai.

Cand iata-I si pe Nicolae incet, Meet.Cum (Mil mos Eftimie hartia romanului,gra' incruntat :

-- N'am ispravit, sefule, ma duc iaracolo, am venit numai sä dau hartia d-lui,zpoi facand cu coada ochiului spre Nicolae,e§1 zambind.

218 1. Dragoslav

Pe si loc telefonu : turrrr ! Alo ! Alo !6c4 Moraru cine-i acolo ? Siguranta ?..,IaNicolae, to rog o hartie !Si prinse sa spue :

Scrie Nicolae I :

Rog prinderea de urge* a individuluiBereghianu din str. Teilor, care acum dou1ceasuri a ucis cu un foc de revolver peagentul Aronovici, in str. Maica-Domnu-lui, Campul Teilor".

Ce? ce? Mil Nicolae, Aronovici ?Tine-ma Doamne ! 0 ! o ! da' nu se poate !Eu l'am vazut dimineata la siguranta, erasanatos, bine ! Vai, Doamne ! Da da' ce-ati Inebunit?... Da da' asta nu-i cu put*,$i prinse a se boa

Da, domnule, zise Moraru celui celvorbea, am scris... $i se auzl ceva nedes-lusit, dupa care el gill iar : ,Bine! multu-mesc !" Apoi isi vorbi singur frecandu-$ifruntea cu palma :

Vai, ce mi-a dat sä and : cadavrule la morga.

Vai, ce nenorocire saracu, gral Nicu-lae. Par'ca n'a fost lucru curat ! Ma duc,ma duc sa -1 vad, saracu de maica mea!

Dot agen ti 219

SAracu Aronovick! cine ne-a pus sA netiespartim.

Moraru sl moard de ras In urma lui,In sala auzii hohotul lui Mos Eftimie, carese isbi in usA si o deschise si se rezemdde perete sA nu cads de ras. Atunci, aminteles, ce au .facut blestematii. In biuroulcomisarului de peste salA, mai era untelefon.

Ne-am dus afara, si I'am vAzui pe Ni-culae. Se ducea spre targ de-i falfaiapulpanele paltonului.

Au trecut un ceas dou5, tot radeamVeni noaptea, batura ceasurile opt, noun,zece, unsprezece, cand numai ce auzimun cantec de ldutari morocdnos Insotit deIambal, pe urma mai deslusit, tot mai des-lusit si strigAte : Trage-i ma "!

Oare cine sd fie?" gral mos Eftimie, cdies cu bastonul la el. 0, fi stricatul cellui Mute.

Dar cantecele se oprird chiar la sectie.Si numai se auzi gait un glas balbait:

Sd dom sub- comisar "!Stai o leacA : tine-te bine, se auzi

altul ragusit si usa din fata se dada de

pi

trai...,

220 I. Dragoslav

perete $i ce sA vezi : Aronovici, cu pAllria plinA de glod si Mut turtA, trAgea demaned pe Nicolae, care si el, si mai orbit, se silea sA urce scArile cu o legaturALde cartofi In mana.

MACHE

ittititaittitUat

MacheAm spus ca Nea Nita Apostolet, Comi-

sarul vremelnic de la Sectia 54, era ne-multumit de epistati, ca i se parea lui caprea se au bine cu carciumarii conservators.Dar nemultumirea lui crescii si mai muttintr'o zi, ca spargerile din raion incepu-sera sA se tie lant : asta sears s-a spartprAvAlia lui nea Matache Dumitrescu"din strada Tunari ; ieri seara hotii, primpimnita, au spart prAvalia de manufacturea lui Hers Sulam de pe Romana ; in altAsears hoti au spart macelaria lui ChitaVasiliu, si multe altele.

Geaba nea Stanile si mos Eftimie",epistatii sectiei, oameni albiti acum in slujba$i care stiau si cite muste bazaie in raion,Isi frAmantau capul, sa afle cine e mesterul;cu toate prepunerile $i cercetarile for nicica-i puteau da de rost.

224 I. Dragoslav

i asta numa de cand nea Nita Apos-tolet, seful sectieF, Isi luase de codita side spion pe Mache macelarul, de la scaunulde came al lui Nita Vasilesct4 din stradaRomans, peste drum de pompa de apade la Tunari.

Nea Nita de mult umbla dupa un omde incredere.

Epistatii,cum erau oameni de toate regimu-rile, el stateau si sub liberali si sub con-servatori si jumimisti ; asa a erau oa-meni cum s'ar mai zice glivernamentali",adica vecinic la putere.

Lui ii trebuia insa pe cineva care sa-isopteasca la ureche : care liberal Isi da coa-tele cu conservatorii; care si ce se vorbestepe socoteala partidului; care din epistati a-pleaca mai mutt spre liberali ; ce vorbestelumea de el ; care din epistati se indelet-nicesc mai mult cu Invartealile si mai muttsa se tie, de urma epistatului Stanila ceface, pe uncle intra, caci 11 frigea cu pon-turile lui..

Cad nea Nita pe tangs politist cum amspus, mai era i liberal incarnat; it vedeaimereu in orice carciuma $i nu mai conteneacu ponosurile la numele de conservator":

Mache 225

Conservatorii, bre, is niste hoti; hoti nalde codru!",. Mai cu seamA de cand un agentelectoral de-al albilor a scuipat nu stiu peclue,. la o alegere, din partidul rosilor, tuna$i fulgera de comedie pe capul conserva-torilor. Apoi, ca sail dea mai mutt ifosCa $i el e cineva, mereu amintea ca are uiinag, care 1 -a cununat, sef la Regie $i mereudeschidea vorba : Auzi tu, ca pozvienchiucela de Nitescu a scuipat in obraz un omca acela. Cum zicea .$i bietul nasi-meu...El e colo, stii tu... la Regie :a Se poate,bre, un ticalos ca acela sA facA una caasta ?..."

Apoi, dacA gAsea cine sA -1 creadA, cinesA -1 Incurajeze, li era hate. Mai cu seamAcand omu fAcea $i cinste. Si pe Machetocmai dela vorbe deastea l'a pescuit $idela cinste : Era Ina intea Craciunului, peo vreme uscata dar geroasa; ninsese putin$i casele $i strAzile pAreau ca stropitecu var.

Se aflA Inteo seam, pe RomanA lacrasma lul Pandale. Mache tocmai eraacolo, la cinste cu alti necunoscuti ; bea

tuicA fiartA.

226 1. Dragoslav

Lul Mache ii placea sA se imbrace maicuratel; iar de-o bucata de vreme, devenise de o galantonie rarA : vecinic cu-cAmesa scrobitA, cu ghete la modA, cubaston $i cu inele pe deget, $i gata decinste.

Nea Nita tot asa o I uase cu conservatorii :cA-s niste hoti, ticalosi. Ceilalti II ascultauon ba, dar Mache bAtea din palme sistriga bravo!' Intr'un moment dat, Mache-Ii intinse o tufa, apoi una si Inca una,pAna and 11 trimise pe nea Nita numaibine taut la masA.

$i tocmai in noaptea ceia era chiar el deserviciu $i tocmai atuncilucru pocits'a_fAcut $i spargerea la carciuma lui MatacheDumitrescu din RAsuri. A doua zi, dedimineafa, seful se si trezi cu un mus-chiulet, cu un bot pentru sup, cu cAtevaantrecoate, iar la amiaz t $i venl de-1 luala WO la nea Stan Rusescu din Dogari,volt cu str. Icoanei. $1 acolo prinse Machesa-i insire lui nea Nita de-ale politicei :cA si el e liberal bucatica ruptA, dar ne-inscris Inca in partid; cA el se pune cu Imp

Mache

ll suflet In slujba lui, si sa conteze peel ca pe un element de foga.

Si, deatunci : Nea Nita In sus, NeaNita In jos ; ca hai la o tuica", Ca ,haila un vin". In toate zilele fleiculite si m4-chiulet ba $i epistatii se lingeau cu cevacarnita, cftnd se duceau pe la pravalialui Mache.

$i a§a, de unde venia, unde da, Machetot In bidroul lui nga Nita nimerea. El Iida stafete de tot ce se petrece In raion ;care liberal Isi da coatele cu conservatorii:si mai cu seaml ii piacea lui nea Nitasa auda relatii despre Stanila epistatulnesuferit. Jar Inteo zi Mache chiar ii spuse,a ep'sfatii Is niste oameni pe care nupoate c nta $i sa-i Inlocuiasca.

In sfa sit, el era amandoul urechile siamaadoi ochii lui nea Nita si credea capentra el, Mache si-ar pune capul.

Dar intro noapte iar se facli o spar-gere la macelaria lii Gnita Vasiliu delanga Cuconu Leonida Demetriade, sefulalbilor din culoare.

A doua zi taraboi mare! Cine sa fie hoful?Mai, le zise nea Nita epistatilor,

227

228 L Dragoslav

oare nu cumva tiganii de pe Tei ne fac-trebusoara asta ?

As, raspunse nea Stanila, sorbindcu pofta din un muc de tigara, tiganiinostri nu sparg aici in raion.

Atunci cine sA fie? Cine sA fie?...Mai, sA stii cA numai hotii de conser-vators.,.

La vorba asta, latA cA intrA in sectie$i prietenul Mache cu veselia pe MO sicu bastonul subsuoara.

HA, salve!Totusi venirea lui Mache, fu ca o dof-

torie pe sufletele epistatilor, cad era stinta nea Nita avea sA fie umflat la cinste,.iar ei au sA se vadA iar loviti cu cAte osticlA de bere, on cu un litru de yin, oncu ate o litrA de tuicA st ceva mezeluri.Asa ca toti se InseninarA, mai cu seamsmos Eftimie, cAruia tare ii era drag sAbeie pe degeaba, ii rAspunse, intinzAndu -idouA degete dela maim cu care Linea tocul:

SA traesti, sa-ti fie soacra ,lathmare... Tocmai, Tocmai..." Si mos Eftimiese frecA pe burtA, aratand cA ll doareceva si a un pahar nu i-ar face rata.

Mache 229

Si poate si ceva momite fripte pe-gratar, nu?... raspunse Mache razand...Acusi, acusi... Apoi catre nea Nita;" ampus la nea Stan Rusescu niste momite$i mufchi la gratar si are ci-ca niste ru-biniu turbat, nu altceva. $i poate merge $i'Alia Morarica cu not ?" se Indrepta spresubcomisarul cl. I. Apoi se stramba aratanda are sa-i spuie sefului ceva de Stanila.

Subcomisarul Morarica tocmai treceaIn alts odaie niste hartii intro condica,

Lui nu-i prea placea Mache $i de multeon risipa asta de parale 11 punea, pe gun-duri, Il nelinistea si Ii da a Intelege, asub prietenia si cinstea $i paralele luiMache numai ca ascunde ceva ciudat.

De altminteri, stia unde lade si ea nixare nevasta, dar ca e un terchea-berchearfar aniciun capatai ; si canu are nici cui daseama de unde vine $i unde se duce.

Totusi si el dada mana cu dansul, siti dete a intelege ca nu se da in laturi dea primi i de data asta, cinstea lui, base $i uita la ceasornic $i striga In gluma :

Doudsprece. Apoi Incepii a cants:

230 L Dragosla

k.Hal Ileand la Mut,Dut' nainte ea te-ajung.Hai Ileand la muncit,Aoleu m'am bolneivir.

Si inchizand registrul Isi orAndul hArtiilepe masa si iesird toti trei: el, Nita siNlache, afard de epistalf care le ziserd:

Noi, vra sA zica, asteptdm aici, hat?Acusi ! Acusi ? le facii Mache cu

maim.SI nu mult se $i vdzurd cu niste fleiculite si

muschi si cu un litru de vin adus debdietul de la Stan Rusescu.

Asa Mat mai rar, zise mos Eftimie.Apoi, dacd n'ar face asa s'ar mai

lipi el de Cumisar? rAspunse nea Stanild.In seara ceia cutn s'a Intamplat a au

lost de serviciu tocmai Mos Eftimie $i Mo-Tdrica. Erau acum orele unsprezece noaptea,cand se si pomenird in sectie cu Machesi cu doi agenti de sigurantd care tocmaifAceau revizie In partea locului: Aronoyicisi Nicolaie $i toti, ca de obiceiu, cu buzuna-rele umfldte si cu niste sticle cu vin, dar deasta data si cu doi lautari dupd ei.

Astupati ferestrele, zise Mache. Si

Mache 231,

Morarica, cu gazete, cu coil de hArtie as-tupa geamurile. Agentii §i Mache scoaseridin buzunare pane §i mezeluri, §i se pusera,mai nene, pe cinste, §i cantec de lautariIn surdina §i chiar pe Joe.,

Ma, a§a, baieti, §optea mo§ Eftimiebatand !fleet din palme : Ma, a§a, Incet,saltati, sa nu auda cineva de la comisarde alaturea Ma! a§a!.

Inteun tarziu, lautarii plecara; agentiiadormira cu mo§ Efimie cu capul pe masa,Morarica pe o canapea §i Mache pe douascaune.

and se trezira, Mache nicairea. Adoua zi se §i auzl ca sa fact& o altsspargere la manufactura lui Her Sulamde pe Romana, ca i-a luat vre-o 4.000 lei§i mar fa.

Asta II lovi pe Morarica ca §i cu un cio-tnag In cap. El fusese de serviciu; el purtaraspunderea de ce s'a Intamplat. Si apoi,brodeala asta cu cheful dela sectie cu,cei doi agent', §i perirea lui Mache, iisc)rmonl sufletul, §i Ii dada de banuit.

Cand iata-I §i pe nea Nita, ca-I Intreaba

232 1. Dragoslav

pe Morarica, dacA a mat fost Mache peda Sectie.

Nu §tiu, nu 1-am vAzut! Dar nu ctiu pemine Mache asta a inceput sA ma

AstA noapte iar am avut o spargere.Ei cei, Mache e de vinA ?Nu §tiu

,cum se intampla cA nu mai la voi is mareu sp-argeri, cand sunteti de serviciu. $i apoi deunde ati sarit la Mache?... Mache? Mainea Nita, dar unde am eu zece ca Mache ; sANad ar mai sufla conservatorii la mine Inraion ?.. $i sA 'am eu [numai mult de catdoi epistati ca Mache, apoi n'ati mai auzi

spargeri hotii ?...La asta Morarica nu zise nimic, ci i§i

infundA nasul inteun registru in care scria,cam nemulfumit.

TrecurA iar zile : veni primavara, grAdi-nile prinserA a da in colt i de iarbAfrunze de flori, mugurul a crapa pe copaci,

soarele a luci mai vesel; iar pAsArile sAchiscuie pe:la streini grAbite §i sfAtuitoare.

Cand, iatA, intr'o dimineata, cA vine la.sectie un ucenic de macelarie de la scaunulde carne a lui Nita Gergescu de pe Tunari,spunAnd cA facatorii de rAu au spart

ay.

plictisea-c.

.de $i

pi

pi

Mache 233,a-

noaptea trecutA pravalia,furand toata carnea§i vre-o 300 lei numerar din tejghea.

Tocmai de serviciu fusese jar do'n sub-comisar Morarica cu mo§ Eftimj epistatui§i nu de mult venise §i nea Stanila. Nea Nitatocmai facuse un chef cu prietenul sailMache, la bacanul Naie Dumitrescu de peRAsuri §i acum poate dormea buimAcit desomn §i vin, caci de §i erau ceastrilenoun Inca nu sosise.

Vestea asta Ii naucl a§a de tare pe toffya Subcomisarul nu §tiu cum sail Im-brace paltontd, mo§ Eftimie unde sa-§igaseasca bastonul. Amandoi fuseserA deserviciu §i aqa tot ei tiebuiau sA fact.§i cercetarea.

In urma for iacA §i prietenul Mache cucate un kilogram de fleiculita pentru fiecareepistat §i sub-comisar §i cu cateva kilo-grame de came pentru nea Nita.

CAnd, iatA -I §i pe comisar buget la lap,§i cu ochii umflati.

A, bine ai venit ! Ce mai e cu tine Ma che ?la, §i eu, v'am adus ceva. Pof

tim! Si Mache prinse sa-i IntindA inaintedaru.-- Bine, ma, dar astea costa parale, Ii

234 I. Dragoslav

raspunse nea Nita, aratand o oarecarelipsa de magulire.

Ei, asta-i, Ii tale vorba Mache, lass,a 1i face si d-ta ceva pentru mine.

Dar nea Nita, paeca nu bags in seamsnici vorba asta, ci, indreptandu-se sprenea StAnila, care scria la o masa, 11 In-treba ; smarcaindu-$i nasul: Ce mai veste,Sta'nilar.

Ast' noapte s'a spart $i macelaria luiNita Georgescu din Tunari.

lar, irate? Bre, indreptandu-sespre Mache, care la auzul astor vorbe,Cresarl si se schimba la fata: Tu nu-tidai cu mintea, cine ne face noun sotiaasta? Stii de vreun an nu scapam despargeri, $i inspectorul ma pune pe foc...

Mache doar zambl, cu fata rosie, candsi infra mo§ Eftimie.

Ce-i Eftimie? unde ai fost? Mora-rica tie ce S'a intamplat?

D'on Subcomisar Morarica, e acolo;cerceteaza: i-au furat toata carnea si vre-otrei sute de lei...

Iha, facia Mache, ma duc a m-amIntarziat...

Mache 235

Si dd sa iasa, cand se love§te nas Irenas cu Morarica.

-- la vina Incoace, domnule Mache,Ii zjse el, ca am sal' spun o vorba...

Da, ce-i ? Intreba nea Nita.Am sa-i spun ceva Ii raspunse

subcomisarul. Si intrard In cabinetul 5e-fului, In care nu era nimene.

Cartea asta postala, a cui e? 11 In-treba subcomisarul, aratandu-i o postalaIndoita.

Se teta Mache, se uita, Wand fete...Pleosc I pleosc I pleosclvre-o patru

palme scaparara pe obrazul lui Mache.Cu rata rosie, cu ochii umiliti, zapacit,

Mache cu mana la obraz, se uita lung lasubcomisar si zise /net dar apasat :

Te rog, It' dau patru sute de franci...i cate o tuica ici la Stan Rusescu, si sä

nu mai stie nimeni...... Pleosc! pleosc! pleosc! se auzira

alte patru placinte pe obrazul abia racorital lui Mache, §i up se deschise si Machecu un picior se vazii trimis dincolo peste-sala, In cantelaria epistatilor.

236 I. Drageslav

--Da' ce-i? Intreba Nea Nita, nedu-merit. Ce ai Mache?

Nu-i nimica, domnu sub comisara glumit, raspunse Mache zambind snitcu mana la obraz.

Intreaba-1!... ii tale vorba MorAricAvenind din biuroul lui : el e cu pricina.

0 clipA Nea Nita, statii ganditor. Mache,cu capu In palme se razama de cruceaferestrei $i privea printre degete.

Mai, Mache, II Intreba comisarul,ce ai ?

--- El e I rAspunse subcomisarul. Amgasit cartea asta postala a lui in mace-laria lui Nita, jos.

Tu? to Mache, II sgaltai seful detimed, Mache care... Apoi, facand ochiimarl Mali : Mache!..." si-si duse mAnala inimA si oftA adanc ca si cum s'ar fideslipit fara voia lui de ceva scump sicazit pe scaun.

Apoi, dupA putina tAcere, nea Nita pleacapul in jos si cu glas stans grAl:

De, mai baiete; rAu imi pare de tine,tin mai rAu de mine. SA-mi pierd slujba,anii de pensie pentru tine...

Mache 237

Dupa asta, indreptandu-se spre St Anita,grai: Sa dati carnea asta la spital la.Colentina !" Si, iesl.

Apoi, Mache marturisli ca el impreunacu alti doi, facusera toate spargerile po-menite mai sus.

Si iaca asa s'a desfacut prietenia dintrenea Nita $i Mache prietenie, pe caren'o credea nimenea Ca are sa se desfaca.vre-odata.

046

CR A CIUNUL LUICUCONU MANOLACHE

ilitiMitittiMitilat

Proorocirealui cuconu Manolache

Nalt, uscativ cu cioc alb in barbs, cuparul tuns frantuzeste si cu straie stramtesau nemtesti, si vecinic ca noi,calcate:asa umbla cuconu Manolache boier ve-chi, cu mosii si acareturi $i casa in targ,cu o pivnita numai piatra, si adancA,adanca,in care, cu cat intrai, cu atata degeraide frig. iar and Ili scotea o sticla cuvia era numai bruma pe dansa. $i ce vin,si ce mai poloboace !numai vinuri !... $ice inimA de roman, cuconu Manolache,buns, si milostiva: nu iesea un sarac dincurtea Jul nesatul si fArA o pane in desagA;iar oamenii de pe mosii si cei ce-I serveauin casA, doar se rugau lui D-zeu sd-idie sAnatate $i viata cat brazii Ceah-laului.

$i IA nu credeti a era om milo-stiv si darnic ca cuconu Manolache

1

242 1. Dragoslav

nu avea cui da : Trei baiefi si treifete si trei ginerkii Muse D-zeu, numaipun nepoteii si alte neamuri de-a lui side-a cucoanei, $i mai toti traiau pe langadansul... Dar asa era el un om sorocitde D-zeu sa fie bun si darnic cu orop-sitii scrisei. *i pe langa el $i cucoanaCasandra, tovarasa lui de zile, o femeiede toata bunatatea $i cu credinta inD-zeu ca $i dansul. El era om cp multetreburi : sfetnic in sfatul Wei depu at,In consiliul Comunal la Primarie, ingalatcu mosiele $i nu prea avea vreme debiserica, totusi la zile mari si la Sarba-torile Craciunului $i a Pastelui, era Instrana bisericei, langa psalt.

He-hei, ce vre muri erau, cand traia cu-conu Manolache, si ce oameni erau peatunci?... Am apucat Si eu, un crmapeidin ele si it tin minte si pe boierul ista.Avea casa intr'un damb dinspre apus a tar-gului, intre livezi ; o casa mare cu douasmeioaice de piatra la intrare si cu chi-puri de ipsos pe coperis. In casa lui a tras siVoda Carol, cand a trecut odata la mo-sia lui, la Brosteni.

Prooro Irea lui cuconu Manolache 243

$i de asta, dansul era mandru de tot darnu fudul; el avea tabietele lui omenestisi crestinesti de la care nu-I abatea nicio furtuna sufieteasca...

Pe vremea lui, biserica Adormirei dintarg, la care se ducea dansul spre slava Ce-reasca, sarbatorile avea o infatisare mareatade tot: toate stranele din rotonda din sprealtar erau prinse numai de boierimea demina intai din targ. In patratul bisericeidinspre usä erau slujbasii si norodul.In tinda bisericei erau milogii si saraciitargului ; cateodata numai incapeau, castieau ca boierimea ii miluie cu darnicie.Psaltii bisericii erau din cei mai bunicantareti, si cateoJa+A se indrumau sib ierii la cantarc cu ei. Apoi cand intra Cu-conu Manolache, era stiut ca el citesteApos.olul.

Dupa biserica, la el era masa si mu-zica, far saracimea capAta mancare.

lar alaiul cel mai mare, era la Sarba-torile Craciunului, la Pasti si la ziva luisi-a cucoanei si a copiilor. Sa fi poftitatunci sa vie unul sa schimbe calendarul,ca boierul s'ar fi dus la Voda si i-ar fi

244 I. Dragoslav

rAcnit. tqa Insd el era multumit ca toatemergeau dupd datina, §i datina el o pazeacu ,sfintenie rara. $1 adesea on ziceacopiilor: MA, sd nu vd prapaditi cre-dinta §i datina, ca astea au finut neamulromanesc §i a biruit pe Turc la Plevna".Dar, de; copii, unii, acum, Invatase coli,*I cam zambeau de vorbele batrAnului, to-tu0 it cinsteau i par'cd aveau §i teamd §ide privirea lui sd'I contreze. $i nici unulnu lipseau la marile sarbatori de langddansul.

Mo§neagul era Impotriva pomului deCraciun, ca zicea a e obiceiu papista§esccabin. El sarbdtorea dupd datind : cumasa cu mancari de post In ajun. Zivaprimea preotii cu icoana, seara §i toatesArbatorile stelari, irozi §i colindatori ;anul nou cu urdtori cari-i veneau de petoate mo§iele, sail ureze boierul.

In zilele astea, casa lui era a tuturora;on cine intl.& era primit, dupd rostul lui,cinstit §i ospAtat. $i de era sarac §i cugologani. Lasa ca dup6 inima lui avea oamenide credinta, ca nici unul nu'I !lipid, nic i

Proorocirea lui cuconu Manolache 245

imul nu !Aga In buzunar, ca §tiea a arede la boier.

Dar ceea ce-i placea lui la serbarileCrAciunului, erau stelarii i irozii. Nuinfra stelar In curte sa nu fie primit.

Eram baiet cam de zece ani, pe atuncea,§i, ttn minte, ca am umblat §i eu vre-o doitrei ani cu steaua. Si daca auzii ca cu-conu Manolache e ap de bun cu stelari,m'am dus i eu sa-i Cant la un ajun alCraciunului,

Intai m'a bagat un rand pe mine §ipe tovarA§ul meu intro odaie plina de ste-lari, iar o femeie, perechi, perechi, ne dadrumul pe o u0 in sufragerie.

Aici dadeai de-o sald mare cu coloane§i a§a de ceruita pe jos ca, de nu bagaibine de seams, veneai in nas. In fund,spre rasarit, la o masa lungs, cu o fataalba ca spuma, boierul, cucoana lui, cuodraslele §i nepotiiroata imprejur§i infata cu tot soiul de bunatati §i sticle cubauturi, ca-ti parea rau ca nu e§ti intre ei.

Stelarii erau chemafi rand pe rand, fiecare, dupa cum venise mai de vreme. Intreei era §i unu Nicolaie a Floarei, vecinul

246 1. Dragoslav

meu de banca, la vcoala. Nu-mi prea para.bine de aist Nicolaie a Floarei, ca aveao stea mare cu doug-spre-zece cornuri vicu o multime de sfinti pe icoana stelei Sicu o multime de Serafimi Heruvimi pecolturi care de care mai aratovi, prin

cu care erau vapsitt, pe candsteaua mea, devi era vi chipoasa de tot,dar avea numai vase cornuri, vi mai micaatata ma mat Enivtea ca not aveam luceafgrcu carceie dansul, ba.

Aist Nicolaie a Floarei facea o galagie,ca-mi frigea sufletul cu laudele lui : ca elabea a ev't din casa vi pe data s-a vazutcu vre-o zece franci.

Zece franci intr'un -teas doug, era cevaneauzit! Baa ! imi ziceam eu, da' cetrebuie sa tie aista a canta vi cum vicand, cat a bate din palme, a vi adunat avasuml!" Ca pe vremea ceea un meseriavIncra o satotamana n-o avea.

Pe cand not daca aveam vre-o cincilei In pungd, vi nisi at ; ct bietii oamen

chiar cel mai chiabur daca iti da doug-zed de bard, apoi era pricopseala mare.Dar, clan' zicea dansul, trebula sa-1 cred,

$1,

pi

pi

pi

pf

Proorocirea lui cuconu Manolache 247

ce-mi ramanea mai usor de cat atata, deoare ce punga nu si-o stiea de cat el.

Dar aice, la cuconu Manolache, o fiavut dansul, cat spunea, castigati, dardupa ce-am ieit de la boier, m'am simtitrazbunat, Ca inaintea mea i-a venit ran-dul lui, si abea mantuise Ti-am intrat noi;$i am vazut, a boierul nu le-a trimis, prinfecioru care slujea la masa, de cat oban cuta.

Mi-a cam cazut $i mie greu la inema,cand vazui ca i-a dat numai un cincizecide bani de argint, dar am intrat, am intrat,trebuia s'o duc pana la capat. Totusiparica avui o bucurie nu tocmai creVi-neasca, Ca lui cu steaua cea mare deminutia lumea, i-a dat numai atata.

Stiti voi sa cantati, ne intrebaboierul : *edea AdatkInaintea ralului si-siplangea gresala lui?"

*dm! ii raspunseram noi plini deinema.

Dar Oh, amar si grea durere, Moattefar' de- mangaere ?"

-- *Om! li raspunseram pe acelasi ton.Ei, atunci ziceti !

248 I. Dragoslav

Pe mine am mai spus a ma In-vAtase un frate al meu mai mare, toatecantecele de stea; ba stieam si de fume,si cantece patriotice.

Dar abea mantuiram Trei Crai de-la rasarit" si darAm cu: La nunta in Cana-Galiliei". Aici ce i s'o fi parutboierului decantecul nostru, ce i-am trezit in sufle-tul lui, cA de odatA se ridica Si, luandu-misteaua din mana, Incepii cu noi. Si, de laNunta in Cana Galiliei", o daram primIn Orasul Vicleim". $i canta frumos boierul. BArbati: gineri si baietii, mai alesuni burtos, cu mastata cat vrabia, sbar-MA ca niste mustati de pisica, cu pArulin sus, tuns ca peria, Si de care stieartia e doctor, cam zambea. Cucoana, insA,statea cu capul in mani, vroind par'cA.sA-si aminteascA tot trecutul, fetele $i nu-rorile it priveau cu lacrimele in ochi sicu evlavie. Hai, sA mai cantam unul",zise el, insufletit.

$i cu ochii aprinsi, voind par'ca sA facAin ciudA tineretului coplesit de invataturieretice, ne IndemnA sA cantAm Oh, amar§i grea durere".

-

Proorocirea lul nuconu Manolache 249

SA cantAm, li rAspunsei eu cu tru-fie, ;I par'ca ;I eu ;I tovarasul meu pri-cepuram pe eretici, ;i par'cA anume amfi volt sa razbunAm pe mo;neag, ca amprins cu indoit suflet ;i cu sageti debadjocurA sa-i privim pe oameni de modsnoun, ;i sa zicem :

Oh, amar ;i grea durereMoartea fail mangalere"Deodata ne parasi in mijlocul cantecului

§i, ducandu-se la masa, 10 razama coatelede masa ;i, cu capul in maini, prinse saplangA ;i dupa el ;i cucoana ;i dupacucoana ;i fetele. Aici bArbatii luarA oInfati;are Intunecata. lar unul din ei, doc-torul, ne fan semn sa sfa;im mai repede.

Nu, nu, ridicA capul boierul, saante !... Voi ;titi ce-i in inima mea, voi ;titice foc ma arde? MA arde ca cu moarteamea, se mai duce unul care a crezut inD-zeu, ;i rAman ereticii. Vedeti voi caseleastea, sa ;till, ca de IndatA ce m'oi duceeu ;i femela asta, ;i arAtA cu degetulSpre cucoana, are sA cadA ;i varul de peele, ;i nu are sA puie nimeni o mans delut.Cantati bAieti, cad cum m'oi duce

250 1. Dragoslav

eu i femeia mea, glasul stelarilor nu aresa mai rasune aice,... Cantati MeV!"

Si not Innaltaram glasurile §i mai cufoc, pe cand barbati par'ca §i ei intreve-deau adevarul, ca-0 plecara capetele :unui Ingandurati, alti aiuriti ; iar fetele seuitau par'ca stingherite la barbati for i

Intrebator Intre ele, ce are batranul.Jar mo§neagul, dupa ce arunca o pri-

vire peste tot', facia din cap, ca §i cumar fi zis: Da, da; aqa este... Veti vedeal...

Tata! Tata! ti da una din fete, cuglas bland, de ce to superi, de ce plane?Te-ai suparat..!

Da, da, m-am suparat, pentru Ca isluat In bataie de joc. Ce vreti,nu-s invatatca voi, §i se uita mustrator la gineri.Eu n-am cotrobait prin tuna, prin soaresa caut pe D-zeu. Eu '11 am in inima i

cugetul meu: este, traiete, Il simt, Imivorbeste. Si tocmai ca Imi vorbeVe crapsinima In mine, se desface par'ca cevadin viata mea, §i regret a am mai traitsa vad a§a lume ticaloasa. Da, ticaloasa,pentru ca cu cat un om Invata mai mutt,

Proorocirea lul cuconu Manolache 251

Cu atata inebuneste mai mult de -$i prapa-deste calea credintei $i a adevarului".

Apoi catre not : Cantati baieti ! ...Asa!Da' un cantec de lame, voi tali stiti ?

Stiti voi Seluta" de Alexandri :Tu care esti pierduta 'n neagra veci-

nicie".?Cum sä nu stim. D'apoi cand eram

scolar,pe atunci nu era muzica In pro-gramul scoalei totusi stieam de la notbaieti :

Pe o stanca neagra", Adio la Carpati",Desteapta-te Romane", Imnul Regal".

$i cate cantece toate de pe lume :Steluta", Somnoroase pasarele", Bar oitala portitaa.

$tim ! i-am raspuns cu Ode.U te, ii da boierul puind o piesa de

aur in frunte, a voastra e.Vederea jumatatei de napolion, ne in-

fora sufletul, ne umfla pieptul, si maimult de a nu ne arata a suntem baietiprosti, si apoi si galbenul cela ni se sa-lasluise in minte, ca niste cui de aur, ca o ve-denie ispititoare, ca pe data ni se $i umflarapiepturile si, ne si lnaltaram glasurile spre

252 1. Dragoslav

plafonul Ina lt al salei, ca niste pasari ce-siiau sborul si iar se intorc, cand ridican-du-se, cand scoborandu-se, cand mai re-pezi, cand mai incete, dar trAgAnate cao muzicA bisericeasca.

Toti luara o Infati§are de sfintenie,iar boierul, de ce-i era framantat sufletulsau, ce taina, a-0 terse ochii cu batista.

SA traili baieti, gral el; si, poftim! sila anti, de-om fim sanatosi, sA venifi iarpe la mine. $i chiar de Boboteaza sa numa uitati." Apoi nu stiu ce soptl cucoa-nei lui, ca dansa ne fAcit semn sA maiIngAduim $i, turnand doua paharele cu yinsi punandu-le pe o tablA si langa ele douAbucati de placinta, le intinse servitoarei sinu stiu cei-i sopti,ca yen! la not si ni le dadii.

$i ain mai lost si la boboteaza la cu-conu Manolache Si iar a cantat cu noi,dar nu he-a mai zis sA-i cantam de lume.Nadajduiam iar un galben, dar nu ne-adat de cat iar cate un pahar de yin sicate o bucatA de turtA cu nuci si mieresi cate un franc de Met.

Asta ne-o cam cAzut din pod si nu stiltcum am e§it fAstaciti. Nu §tiu, Imi venea

Proorocirea lui cuconu Manolache 253

sa-i spui : Cucoane da' nal suntemcloara cei de la Craciun. Nu stiti noi, careti-am cantata Steluta. Nu-ti amintesti ?"Dar par'cA cuvantul s-a oprit In gat ; siam plecat.

Nu stiu, par'ta cantecul lui nu a lost de-abunA: a bietul de dAnsul nu a mai ajuns aldoilea an, cad chiar a doua zi de bobo-teazA a cAzut la pat, si-a zAcut, nu stiude ce, vre-o trei luni, si-a murit.

Nu mult, $i cucoana, s-a dus si ea.$i in adevAr vorba boierului Manolachepar' ca a fost pocita :

Par'cA ar fi venit dupa asta un vAntmare, care mAturA tot de dinaintea lui,imprastie tot ; asa s'a Intamplat si cu casalui cuconu Manolache, si cu toate ale luibunuri: In cati-va ani de zile, colbul s'aales : fetele au Impartit tot, si au luatpAnA $i storurile de la ferestre. Unui baieti-a rAmas casa, dar numai zidurile, altuiacam marginit, o mosie cu acareturile, daravAnd o femeie cam cheltuitoare 1-a dusa§a, ca din tot a rAmas, sA -1 tie mila pu-

254 I,. Dragoslav

Ha ; doftorul care stramba la obiceiurilebatranului, a murit nebun ; de ceilalti nuse mai site nimic.

Azi casa, ii vai de dansa : cu zmeoaicelede la intrare strambe intr'o parte, de parcastrigA : Sariti ca ne pravalim !" ; cutreptele crApate, cu zidurle si cu zeitAt lede pe coperis gata sa se rAsto me ;a ajuns ca in 19 ea sa sAldslueascdPoliti a Orasului. Cat despre ingralituraograzei In fatd : stalpii is aplecati, ostre-tele lips, si de f cute din chingile lor.0 jale! $tii; par cd tot a fost un pocit.Vorba pain i tului : Lipseascd-se Nato-sii de pe pamant si cei WA de legi s:i numai fie". Asa s'a nt mplat; pan $i pim-nita e derdpAnatd.

Te cuprinde un fior, o strangere deinema grozava, ca zici : , Oare dacd in casaasta ar fi fost un om cu evlavie careamintirea batranilor boieri si cu fricd deD-zeu, nu asa ca pastry tot ce ar fi moste-nit ? Mdcar casa in care au deschis ochii $iau auzit glasul slant at mamei lor, sa fipdstrat-o ; nici vantul sa nu treacd prin ea.Dar asa boierul a vazut ce suflete sterpe

Proorocirca lui cuconu Mano lache 23

are inaintea Itti si le-a zis ceea ce s'a siIntamplat: are sA cante cucuveue In casaasta $i nimenea n'are sa puie o mans dede hit pe ea." Si cine stie cu vremeadaca o ajunge, sa nu poatA sta In ea nicipolitia targului, dacA n'au sA cante si cu-cuveucele pe coperisul ei.

S MA R AN D ITA

I7

Wittikailiath'

Smar5ndita0 singura fata, avea popa Grigore din

Ciotorogeni, una singura un bketBaietul ca baietul, s'a insurat el de capullui,. dar fata I nplinise douazeci §i patru deanipri, socotiti de preuteasa p raboj, §imai ba s'o urneasca din casa.

Ce n'a facut biata mama pentru copiulei?... Ce? §i cate?... Pe la ce babe, des-cantatori si vrajitori n'a fost i pace..

Unele femei, ca sa-0 poata face manabuna pe Tanga preuteasa, la cate un aju-tor, ceva, numai ce le auzeai:

Sarut dreapta, cucoana preuteasa...Multamesc maical,..Da' ce esti azi a0 de necajita?Of! of ! of ! cum sa nu fiu...

Si prindea a se jelul cu glas incet ca§i cum ar spune cine ti ce taina: Sma-

$i

260 I. Dragoslav

randita mea! Smarandita meal" $i stran-gea pe femeea de brat ca si cum i-ar fispus sa-i des un sfat, un ajutor.

la lass cucoana preuteasa, ca nu-ivremea trecuta, Ii da lute() zi una Catrinalui Ion Bordei, s'o maritat, ea, Catinca luiChioru, cea sontoroaga ; Anica lui Tapoiucea lene§a ; buzata lui Gavril Capraru ;d'apoi Inca duduca Smarandita ! e Incatanara §i frumoasa. Si apoi si omu e binesa se mai caute.

Apoi de maica, o'i zice si eu o vorbanu -fi fie cu banat : daca mi-ar fi fost s'odau dupa oricine, o dam de cand era deaisprezece ani, Ca au Indraznit multi...

dar -vezi, ea, fats de pops!, nu ne preavine la socoteala sa ne bagam In card cuoricare venit din lume. Alta e Anica luiBuzatu §i celelalte; alta e dansa.

Apoi da! aka -i cucoana preuteasa;facu femeia scarpinandu-se in frunte, in-grijata: da, asa-i, asa-i: duduca SmAran-dita e traits In bine, boeroasa; tie coaladä,nu-1 ca not iestelaltemai proaste;dar cum zic, tot ar fi mai bine ca omul

Smarandita 261

sA se caute. Cine stie vre-o facatura,vre-o legare de cununie... Cine stie...

D'apoi, stiu eu mai ce o ft... nicieu nu-mi pot da cu mintea... $i ate n'amfAcut si n'am umblat...

Da', par'ca not nu stim, cucoanapreuteasA; and alergai iritoate partile,noinu stim...

Apoi stiu cA stiti; cA mi-a ajunspovestea peste noun tart si marl...

Doamne, cucoana preuteasa, zis(femeia domol mi-a spas Anica lui An-drone, ca este unul a TAtArusi, de in-cheaga $i apele...

Him! o fi, dada din cap, preu-teasa, cu indoialA.

ZAu, de nu ti-i cu suparare; a§ stricasi eu o vorbaar fi bine sa mai incerci ; castii ce mi-a spus de acela ;lasa ca arespiridqdar da cu bobii, nevoe mare $ide unde-i partea fetei, de acolo it aduce.

Daca ar fi asa, stiu eu... as maiincerca, barem sa nu-mi parA rau.

i iat-o a douazi de dimineatA numai ceo vAzurAm pe cucoana preuteasa si pe

262 I. Dragoslav

Catrina lui Bordei suite lntr'o caruta trasade doi telegari si cu Gavril Bazatu pecapra si la drum Mete! la Tataru si undeo smomise femeia.

Ce a dres, ce a facut pe acolo, nu stiu;atata ca cuco na preuteasa se inturnacu o tafalca plind de bozgoane, de cre-deai a avea facute cine stie ce cumpa-raturi dela targ, dela Neamt, on Falticeni :apa des antata, Mute uscate de liliaciffori dela ziva crucei, busu'oc strans depe noua straturi, navalnic descantat, semndela brau fetei, vraitt, si cate si Cate mon-goase... nimic nu lipsea ; si toate isi aveaumenirea for sorocitd pe ceva.

Cum sosi vorbi ce vorbi cu SmArandita,mai sLriga la ea si numai ce be vazurdmcu binisprul pe langa popa.Saracul popaGrigore! stiael ca biserica opreste astfeide dracii; dar ce a putut sa faca el sin-gur la doua melite; cad de ar ft zis pansla sfarsit nu, putea sa se tot ducal

Lasa ca din pricina lor, nu stated niciasa pe acasa, ca-1 naucea : ca ar fi binesa mai dee vreo petrecere; doar, doars'or aduna cei Invatatori si viitori preoti

Sm1rAndita 263

si cine stie... daca, nu s'o prins la atateadati, s'a prinde acum.

Bietul preot, da, cu durere de inima ca-tre punga, nu se last ademenit caomul, ii era mild de ban, sa-1 dee pe gurade lup se lmpotrivea $i zicea ca acelacare is fi partea fetei vine el si fail pe-trecere $i fart zaiafet.

De data asta, Insa ele II Nara la cicaleala :ca asa-i el; ca-) un lase -ma sä to las ;ca daca ar fi facut aft, ar fi fost asa,ca daca facea macar o petrecere din catei-a spus, acum fata poate ar fi fost maritata ;on daca o dadea din vreme dupe cutarear fi fost altfel si cate $i mai cate vorbe,it tavalira sen ocari, pans cand, scos dinsarite, bietul preotsvarll punga dela braupe pat, racnind :

Na! duceti-va la dracu,saturati-va !Veniti inteleptilor de mancati la casa ne-bunilor" si-si lua antereul lung pe umerisi pleca naucit pe usa.

Atata le- o trebuit femeilor, sa vadapunga popei. De acolo pregatiri pe preu-teasa : o saptamana tint' pregatirile si pof-tirile ; Smarandita ajutata de-o femee din

264 1. Dragoslav

sat, de abed prididi cu scuturatu $i varuitucasei, numai sä fie bine. Gavril Buzatutoti caii din grajd ii desala, ducand pof-tiri din sat to sat, doar s'o ivi ursitul.

D'apoi Smarandita ce camera nu si-apregatit, ce zadie I $i vecir.ic se uita inoglindA, se pipaea pe la tam* $i ce fru-moasa nu era Smarandita, ce frumoasa :douazeci si patru de ani avea, dar par'caera de optsprezece, o fata alba, niste ochisi niste sprincene, vorba eantecului :

Ochii §i sprincenileFac toate belelele ...

Si cu toate astea, nu avii noroc !Ce n'ar fi putut da ea, unui mire !

Ce? avere, cinste ca-i fata de pops, darce folos, un lucru o stria. : era camsurda si p4sea cam soldit; $i cu tot be-tesugul era mans de foc de harnica...

Dar iata $i ziva de petrecere !Trasuri, cai, bri,7ti, docare ; era plina

ograda si grajdiul, si casa plina de oamenialesi.

Ce nu facii preuteasa si fata pentrumusafiri ? dulceata, cafes, vin, mancare,lautari. Ma rog, petrecere in lege.

SmAr5ndita 265

Toate bozgoanele si vrajitoriele au fostpuse in slujba: navalnicu ii avea Sma-randita In san ; apa descAntata Impra-stiata prin vin $i paharele de dulceata ;busuiocu a stat atatea zile Intre s,erve-tele si fata de masa, iar cucoana preu-teasa, asa pe nesimtite, pe toti flacaiiii ademeni cu vorbe bune $i cu piciorulde liliac Ii mangaia pe spate. $i ce ga-tita era Smarandita : !Area Ca era o Co-zinzeana cand nu-i bagai in seama bete-sugul.

A dat cocoana preuteasa la multi aIntelege, dar toti se uitara cu mild la Sma-randita, si pe care drum au venit pe a-cela s'au intors.

Mat ! zisera flacaii cand au esitdin casa; frumusica, frumusica; avere,avere ; dar ce folos ca-i beteaga si surda!

$i-a adunat biata preuteasa dupa astanu ()data lume : invatatori si preoti in casaei ; nu odata, dar ursitul Smaranditei nu seivl $i pace.

Se saturase dela un timp $i preuteasade petreceri ; dar si vestea de petrecerile*i averea popei merse departe.

266 1. Dragoslav

Insfarit, iata ca Intr'un tarziu, rasaretin fecior de popa de departe, din altsat cum necum ?... impetit de-o femeie, §icerii pe fata de nevasta.

Nu era invatator on popa ; ci s-adat numai singur fecior de popa ;oricum din oameni cum se cade.

Deocamdata preuteasa §i fata nu l'auvazut, Ca ele (ineau morti grapi la dascalde koala on om de biserica, cum a fostneam din neamul lor ; dar dupa ce s'auitat popa urat la ele, primira §i hai pre-gatiri de nunta.

Dar n'au avut parte nici de norocu,sta, ca intr'o zi ce-i vine mirelui, toc-mai Sambata searacand se pune hobotulmiresei, thaintea cununieiincaleca voini-cul pe cal §i, aka, (cu floarea de mire inpiept, se pierda in intunericul noptii farasä zica o vorba. lume la nunta Si lumecat paru din cap; cum sa nu vie, and

ca-i bine de petrecut la preot. Nea-murile §i prietenii nu se mai sfarpau;dar mirele dus.

Au crezut deocamdata, ca a plecet peundeva, pe afara sau la cra§ma, on la

$i

tia

Sm5rSndita 267

nuni, sa le vorbeasca ceva, sau prin satundeva, dar zadarniC. L'au cautat tot satul

prin toate gropile §i toate imprejurimileSi n'au mai dat de urma lui.

Trimi-sau In satul de unde spusese ca el,dar li s-a raspuns ea nu-i de acolo.

Atunci s'au pus pe ganduri, ca totusi poatea plecat in saturlui-adevarat s'o intoarceiar. trei zile trei nopti a jucat nuntaa stat mireasa cu beteala pe cap si mirelen'a mai venit. La urma urmei lumea os-tenita, incetul Cu incetul s'a impr4tiat;iar preotul preuteasz au ramas mortide rusine.

Une e femei au inceput sa vorbeasca totfelut de vor be ciudate; tar lautaril de-aidracului, au starnit cantecul :

Joaca nunta de trei zilemirele nu mai vine!

De atunci toate s'au stricat in casapreotului. Preuteasa n'a mai fost pe lavrajitori, nici n'a mai dat petreceri ; iar peSmarandita n'a mai. cerut-o nimeni de ne-vasta, nu un fecior de popa, dar nici unuldin gospodarii din sat.

$i

$i

$i

$i

$1 si si

268 1. Dragoslav

Azi Smarandita e trecuta cu ani simpleteste cosita alba.

Singura maneere ce o are este aceeaa de si n'a fost ceruta de nevasta de carevreun invatator sau de un viitor preot, celputln pe un fecior de pop; si asa ate-odatA pAtrunde zarile de unde o-fi venitvoinlcul, si ofteaza... de i se rupe inima...

DIHORUL

DihorulEra acum pe la Sf. Maria-Mica. Vara

se calatorise roadele se culegeau, iartpamna incepuse cu ploi; nouri fumuriitreceau ca niste umbre razlete dela mia-za-zi spre miaza-noapte. Gradini le pustiide pasari, de cantec, iti dadeau o Inti-padre de ceva Incremenit, tanguitor.

Ziva era cum era, der noaptea par'case asternea mormantul cel mai negru pestelume, iar plansetul capacitor, in vantulde toamna. parea obosit at unorpasari uriase care veneau cine stie catde departe, si care se opreau cu un icnitplangator de truda.

Si casa mea era tocmai intre livezi,unde asemenea sunete se auzeau la fieceMae de vast, la fiece oprire a lui. $icasele in locurile cele erau asa de rani,

hiMittitai4t442

$i

fasiitul

272 1. Dragoslav

de oarece livezile erau intinse. Vecinii,noaptea, nu ieseau din casa, iar odatacu inserarea puneau drugi si zavoare peuse, caci nu arare on se auzea a douazi de talharii Si furtisaguri.

Mie, mai cu seams, grozav imi era deurat sa stau In meleagurile celea. $i maicu osebire seara, mai totdeauna, imi adu-ceam cate un prieten sa doarma la mine,iar cand n'o faceam, o luam rara pe laprietenul meu lancu Crudtu din fundiilgradinei mete, si care era perceptor intarg si la care de cate on ma duceam,casa, masa imi erau deschise. Casa lui dacu fata in ulita Stefan -cel-Mare-ulita pus-tie de locuinte vecina cu lanurile mosieiBaia.

Prietenul lancu avea si pusca, era $ivanator, omora Si el vara uli, iarna iepuri,ce nu aveau loc pe unde sa iasa din In-graditurile livezilor.

El zicea ca a avut §i copoi odata, candfusese suprefect, povestea atatea ba-dia lancu" din viata lui de pomojnicatatea din raitele de vanatoare, si atata

si

si$i

Dihorul 273

Isi Mull cainele raposat ca zau cine nu-1cunostea 1'1 credea pe dea'ntregul.

Cu toate astea, era un fricos, de nuavea margeni.

Acum Intr'o sears, de astea de toartna,urata, cu ploi marunte si cu un aer ca decrusala, ma iau, tot asa de pli-ctiseala, prinlivada mea, si sar gardul la prietenul meu.

Clampanii la usa, usa Incuiata; Tampaaprinsa In casa si perdele lasate.

Batui la geam. 0 rabufneala se auz1-nu mult; pe -urma o tacere, apoi, o intre-bare seaca $i gatuita :

Dare cine sa fie ?"Eu mai batui Inca oddta.

Cine-i? se auzi iar glasul Intretaiat§i Infiorat al prietenului meu.

Eu; ce nu ma cunosti ?Perdeaua se dada in laturi si capul prie-

tenului, care Linea o pusca cu dou1 Levi Inmans, se ivi. Eu ma itii ca sä ma vada.

Ah, to esti ? Si repede lass per-deaua. 0 use se auzi, drugul la usa deintrare suns, apoi, glasul horait al zavoru-lui tras, si intrai.

DI

274 L Dragosla v

$i dupd ce dansul intepeni iar usa bine,1mi zise:

$tii ce, azi-noapte-a venit cineva lagaini; le-am auzit cotcodacind. Am vrutsa ies, dar hargatul nu era acasa, si savezi tocmai imi dadusem pusca cea vechela reparat. Nevasta-mea sustine ca estedihor, eu zic ca e hot, cad la dihor nuprea cotcodAcesc gdinele. Am gasit nu-mai dam de sange, dar poarta tot culacdtul la ea ; se vede ca hotul are unmestesug de deschis broastele, on are ocheie potrivitd. Azi am schimbat puscacea veche cu asta $i, lancu lud din uncolt dela u0 o pusca cu cloud Levi devanatoare, addogand : Cand l'oi simti sitrag ca intr'un Caine. Nu-i pacat!Apoi,urmd el groZdvindu-se : Am sa -1 impusc !si ridica pusca in sus : Uite, mai mainteam IncArcat-o, $i iar o rezemd de uncle oluase.

Da' ce esti singur ? 11 intrebai eu,uitandu-ma imprejur.

Nu §tiu, e cam bolnav, cumnatul meuCostin. Mi se pare ca femeia are sa ramdeacolo, si are sa vie numai hargatul. De

Dihorul 27

aceia zic eu sa staff, a poate li dorml lamine si mi-i tine de urat. Uite, fac ceai,rom bun am, am si o stecld cu vin, odestup mezeluri, si trai neneacd pebanii babacai.

Vestea asta din urma a amicului eraminunata.

Dar, ii zisei eu, ceaiui sa-I faci maitarziu, mai bine ada laudatul cela de vinat tau.

Si prletenul, cotrobaind cu o lumanareprin sala, se intoarse cu o sticla de Cotnarinfundata, cu pane si cu niste mezeluri.

Sa ma bats Dumnezeu, relua el, denu trag, trag ca intr'un cane... Stiff, eu isgrozav, cand ma loveste cineva in dreptulmeu...

La asta, tot pomenindu-mi de hoti, nustiu par'ca si eu simtii in singuratatealivezilor $i a campurilor un fel de stin-gherire, o strangere de inima.

Mai bine nu mi-ar fi spus". Norocca mi-adusei aminte ca are si pusca. Astasi sticla cu vin $i curajul prietenului meuma mai ogol. Totusi, nu se facea un sgo-mot in cask un sgomot prin pod de soared,

276 1. Dragoslav

un fwet de vant pe afara, sä nu tresarim,sa nu ascultam, §i ne uitam imprejur §inu ne lini§team decat cand se domoleaulucrurile.

Ne a§ezaram la masa.

II

Sticla fu destupata cu un sgomot surd§i rasuntor, a ma uitai in toate partile ;nu cumva a facut cineva sgomotul ista ?

Vinul galgal in pahar zu un sunet ce-miOra §i el sec §i sfios, ca i cum §i el arfi avut o frica de el Insul.

Hai l ma imbie lancu, Incet ; taie §imananca, §i ciocnl paharul cu un sgomotca §i cum ar fi fost sä nu detepte pe ci-neva, iar eu luai din bucata, par'ca cuteama unei apropiate primejdii.

Par'ca eram ca acei oameni vrednici demils, cari ar trebui sa alba un ajutor.

In sfarit, lancu rupse tacerea i ridicandpaharul zise : In sanatatea ta, prietene I§i bail adaogand incet :

Bun yin, nu-i a§a ?Bun...

Oihorul 277

In adevar, era tare bun, nici nu-se poatemai bun, a indata imi /nazi inima *iimi inviora mintea.

Si nu-1 banui pe hot? it intrebai.Ce sa -1 banuesc..., dar cred ca, ach

cand am Si pu*ca la mine, o sa fac eucuno*tinta cu dansul... ,Uite 0 ai" *i mi-oarata, din nou in coltul unde o pusese;cite -o-ai cum *ede gata, gata numai sase descarce"...

In timpul ista o alergatura se auzl prinpod *i o rasturnatura de ceva u*or.

Amandoi ridicaram capetele ca iepuriisparieti. Ochii ne sticlira privindu-ne, apoine uitaram In sus, imprejur nimic.

Prietenul meu aprinse repede o lumanare.Eu crezui ca vrea sa se duca in pod

cu pu*ca, dar nu, el se duse *i o aplecasub pat *i se uita.

Nu era nimic.Nu crede, imi zise el; hotul pande*te

momentul de-ti intra *i in casa. D-ta, nu§tii, eu is pate._ Si pose iar .lumanareape masa.

Nu-i nimic, ii raspunsei eu; ni*tqoareci prin pod...

278 I. Dragoslav

Ai dreptate, Imi taie vorba ; is samai luam iar un pahar...

Vorba ca hotul iti intra si In casa fara säbanui, imi mu§ca,toate madulariilepomenic, imi zisei, ca si eu pot gasl, candm'oi duce acasa un asemenea musteriu,si ma paleste In numele tatalui. Asta mapuse pe ganduri. Sa-i spun lui lancu, sama insoteasca, daca o fi sa ma duc, imifu mine sa ma arat ca mi-e frica. Darrepede imi,veni inima la loc si ma bucuraica am sa dorm la dansul. Totusi it intrebai :

Dar, par'ca spuneai ca ai tras candy&necazuri cu hoti ? Ce al tras ?

Ham ? facu prietenul meu. Sa-tispun... $i, dupa ce supse din palici, incepil :

I1Eram agent fiscal la velnita dela DM-gu§eni, un sat plin de batausi $i de talhari.Cum insera, sa nu fi lasat ceva peca nu mai gaseai ; chiar ziva namiaza mare,de treceai cu caruta prin sat, to parlea.

pisicheri, pisicheri nevoe mare...Acii, de unde pans unde, se ridicasera

dintre ei vre-o cati-va $i furau In gloats.n'aveai ce be face, ca fi ars cu

fierul ;. nu se parau.

:

afara,

Si

Si sa-i

Dihorul 279

Au furat intro noapte panA i casa debani din curte dela boier ; In alts sears,au spart beciul; In alts noapte au pradatcrama i au bAtut pe cra§mar, dandu-isA bea vin cu sangele ce-i curgea din rand.

MA rog erau o spaima.Ai vAzut, bAtai mama lui D-zeu "

fAcui eu. $1?"...Si, printre ei era i unu Ion Topar-

Ian, un vlajan ca nu incapea in casa asta,InsA un baciu-talhar ; nu §tiu de Cate onfusese in pwarie:

$i iaca da D-zeu ca ap, pe varA, cam pela Sf. lie, nevasta se duse cu nevastaInvatAtorului §i cu preoteasa la targ cudocarul meu §i mi-o luat §i hargatul. $itocmai ii aVeptam. Ziva m-am mai duspe la velnita i spre sears venii acasa.Am deschis u§ile ca era nabwalA i

m-am dus sA inchid gAinile, curdle; sadau iarba la vite i venii in casa... Dar,ie *i be I Hai, noroc!"

$tii ca e interesant, Ii zic eu dupgce baui paharul.

Aaa, staff sa vezi : Vin in cask aprindTampa §i ma apuc sA fac ni4te socoteli,

-

280 I. Dragoslav

Ce sä vezi, and par'ca o mosmoiala subpat. Ma uit, vad ceva si nu vad. MAplec putinvad ceva sclipitorun cutit!

Ce spui?", ii dau eu.Da; dar mi-am tinut cumpatul. Fuga

la pusca care era In alta odaie.Talharule,ii zic eu; iesi de acolo, a te impusc."

Nu da boierule, cucoane Iancule, an'am venitsa te ucid".Cine esti? SvarleCutitul?" Da' n'am cutit!" Svarlecutitul ca dau !" $i cu pusca IntInsa sicu mana pe tragator.

Da', nu ma omori, cucoane?"lesirde acolo, iti zic : Ma'rog cucoane ies,dar nu ma omori". Daca ii fi om de-treaba si-mi dai cutitul, nu-ti fac nimic",ii zisei, sä-1 capat pe hot.

lmi asvarll cutitul: coscogea cutit deMet porci ! Apoi, tin cap buhos searata : era Ion Toparlan in carne si oase.

$i nu- te-ai Infiorat cand 1-ai vazutesind ?

Eu ? Ham! SI vede ca nu ma cunosti ;cand a scos capul, 1-am si trantit un stratde pusca dupa ceafa, a s-a latit pe pordele. Apoi, 1-am legat fedeles ; am strigat

Dihorul 281

hargatul §i 1 -am dus la primarie ca pe unvitel.

Da' par'ca ai spus, ii dau eu, cahargatul nu era acasa.

Ma, raspunse el, gangavind putin-tremurand din mani, nu era acasa, bine zici,nu era acasa: era ca §i acum la cumnatu-meu Costin.

Nu era la targ? Par'ca a§a ai spus.Da, dala targ, facia el cu degetul:

_Ma am spus ca era la targ, nu? $i cumspun, relua firul sa scape din impas:

,Apoi, a stat ce a stat in pucarie §inu ce s'a mai facut ca m-am mutat.§i eu la un an la targ."

Da, mare coraj ai avutii dau eu.Stii pe mine de m'ar fi lovit norocul ista,nu §tiu zau de nu mia§i fi prapadit acolo.

Ma, mai frate-meu. He-hei, intreabanumai pe nevasta mea, cine sunt. Apoidupa putina gandire §i cu ochii in jos urma :oftand, ca scapat de un greu:: De aceiamai traesc §i eu pe lume, a am o leacade coraj in mine... Da, hai ie §i be n'ai

Ce staff plouat? Imi dadadansul curaj ridicand glasul: la, ma §i

pi

.

plus

apa

282 I. Dragoslav

bea ! Ori tie fried sd to duel acasA? Lasscd uite ici, si se ridicA si puse iar maimpe puscA : Te petrec pAnd acasd, de nuvrei sl dormi la mine".

A, nu, zic eu, ca sA nu mA art fri-cos, dar ma gandeam la intamplarea ta...Si glasul meu imi path cd sutra de undevade sub pamant si urmai :

be fried nu mi-i fried. Ce sA-mi fiefried, cA doar is bArbat..."

Chiar asa imi zise el, si turns un pa-hAr ; hai noroc, sA-ti mai uiti gandurile.

La asta, deli vAzui cd a incurcat-o cupovestea lui Toparlan, dar auzind cd o sAdorm la el, par'cA mai prinsei o leacA desuflet cA ii raspunsei :

Stii ce, nici eu nu mA tern. Stiff, dear veni unul arum, m'as niAsura cu el.

Se poate, imi Ma el vorba; si eu,par'cA, dupd vinul ista, simt a am maiprins la inimA.

Dar deodatd WA sA ne asteptarn, numaise auzi un calla de gAind pe earl. Aicelasardm paharele. Eu nu stiu cum m'antfAcut la fats, dar prietenul meu se ingAl-

Dihorul 283

ben!, nasu i se subtle $i privi speria t la minesi cu coada ochiului la geam $i asculta.

Hotul, sopti lancu, a venit la gaini.Eu crezui ca el are sA is pusca, dar

repede soptl: jos! jos ! $i luand lampa obaga sub masa, $i, in loc sa pule manape pusca, se piti dupa tablia patului, iarmie mi se incalz1 fruntea, mi se &Arilparul si ma bagai sub pat.

11 asteptai sa -1 vad iasind pe- intunericdin casa, insa ti-ai gasit, pe cand afara dinnou auziram o gains caraind nadusit :gaar ! gaar !" Pe urma celelalte : gargar! gar !"

Sst! soptl el; taaaci ! ca mi se pareca is mai multi. Fir'ar Al dracului imigatue gains dupa gains. Fir'ar al dracului!...Acum!..

Si prietenul meu prinse a crasni din dinfisi a se iti de dupa pat: De acum nu-i las,nu-i las!"

Sst ! ii zisel $i mai eu Ingrijat : Cecrezi ca dacA e unul sau mai multi n'au $iei ceva la dansii ?... Sst !

Aice tacuram. Totusi inima tmi tremura :te-i pomenl ca yin si in casa". Cand, nu-

!

234 1. Dragostav

mai ce auziram dal* de la portita si,iar un gaar" prelung de gaina, Ia carelancu sopti oftand usurat: au exit!..."

In vremea asta, numai ce auziram -cadin pamant glasul coanei Olga, nevasta lui r:-

Sai Iancule, jai ca ne omoara dihorulgainele !"

Ii, sari el grabit nevasta-mea !...$i repede $i puse mana pe pusca si ie§rzicand necajit : Phi-haa!" $i, bang ! o Im-puscatura $i glasul : Sariti! hotii!

Ha! ha! ha! se auzl rasul batjocoritoral nevestei, care ma facia sa ies si eu ru-sinat de sub pat. Dar to nu ai auzit Ian-cule ! Dormeai, Iancule ! Ce pazesti, Iancule ?`Ce hot strigai, Iancule!

Ada lampa! Add Gheorghe fanarulrauzii pe lancu din °gran. Eu repede luailampa $i, afara. Cand iata-ma, nas Innas cu gospodina.

$i d-ta aice ? facia ea mustrator. Sestinge lampa, crapa sticla de ploaie, sestange de vant.

Asa era, ma luminai eu ; fosnea vantul,burn ca $i cu ace. Noroc ca Gheorghe.

Dlhorul 285

se i arata din grajd cu un felinar aprins,in mans.

La asta numai ce auzii un svac !" §i ogreptanatura §i, nite ochi ca dotia faclii,frisotite _de un miorlau prelung, se vazuracocotati pe zaplazul ce lega sura cu im-prejmuirea gradinei.

Huo!"se auzi glasul lui Gheorghe.La care, ochii se pierdura dincolo de

zaplaz, lasand in urma un alt miorlau pre-lungit.

Minune: la lumina slabs a felinaruluiprietenul meu se apleca i ridica ceva dejos : o dihanie cat un catel, un dihor cuo pelcica neagra, lucie pe el §i in guralui un cap ae gains.

La asta, lancu se inturna spre mine cau-tand sa ma convinga, ca numai tactics luide a prinde dihorul, l'a facut sa intarziein casa.

7) Vezi ce vra sa zica sa f ii poprice?Am spus taaci", a eu §tiu cum se love#e.Crezi ca eu ma lasam ap?... Mai, §i selovi cu palma peste frunte ; and spuneu, ca am cap"... Si triumfator umfia di-

286 1. Dragoslav

horul i intrA cu el in casA, cAnd §i coanaOlga 11 lua la rapanghel :

Ia, nu te mai face, ca te titi cinee§ti, §i macar i dumnealui, §i arata spremine: De nu veneam eu, 1mi mai gatuiadihorul vre-o trei gaini.

Asta par'cd mi-a dat cu apA Hart/ Totu0lancu nu se dada batut:

,A, astea erau, draga, planurile mele;dacA era vre-un hot?".

Ce hot, Ii raspunse dansai nu ti-amspus eu, ca e dihor, ca &earn darn desange la poartd, Ca el furs intai capul i

pe urma se intoarna *i is i gAina.&and iatA-1 i pe Gheorghe ca se in-

turnd cu trei gaini cu gatul ca i retezat,pe care spuse el ca le-a gdsit in poiatAla o gaurd.

Dar stai, Ii tale ifosul coana Olga, luilancu, stai; to nu vezi, ca a fost omoratde mu cAtura.

Eherfacie ea and din cap.Ce mu*catura, draga ce mucatura,

se razvrati lancu, i dupa capul dihorului sevazii o ruptura adanca de colti.

Aice ma gandii la ochii care miorlaira

Dlhorul 287

pe gard, si-mi dadui cu mintea ca si motanulmeu se bate cu dihorii si ca numai pisicacare a fugit i-a pus cap& zilelor dihaniei.

Cam are dreptate cucoana Olga, iizisei lui lancu, sa nu scad pans la atatain ochii ei; cam are dreptate, nu-i Impusca-tura, aicea e retezatura de colti. Mi se parea mafa cea de pe gard i-a facut prohodul.

la, ia, facit lancu, cercetand musca-tura cu bagare de seama. Apoi dupa pu-fina gandire barzoindu-se in sus, isbucni:

Ei, i... ia sa TA scutiti. Adeca eu, seratoi el, aratandu-se cu degetul, nu stiuce spun. Eu vanator. Eu nu stiu capritulglontului? D-ta, nu vezi, glontul cand 1 -alovit, a facut o crampoteala ca sa iasa a-fara. Nimic mai molt de cat o crampotealasi 1 -a $i dat gata.

Iancule, ii tale vorba femeia, to sevede a vorbesti cu copchii.

la sa ma scutiti, se rastl el, facandpe jignitul, si umfland dihorul esi afarasa-1 puie unde stia el mai bine, ca sa aibaa doua zi cu ce se lauda la copiii dinmahala si la cei ce l'or crede cat de mi-nunat a prins el dihorul.

288 1. Dragoslav

lar eu am si plecat ca 'puscat acasdCand iatd si pisicul meu ca infra cu

mine in casd si se cocoja in ocnija sobeisi prinse a se spald. Cand ma uit la el,tot plin de sange, cu nasul sgariat si cuurechea spiritecata.

Am 'inteles cine is frant gatuldihorului.

Si de rusine nu m'am aratat, cine Stiecats vreme, pe la cucoana Olga.

Dar nici prietenul lancu Cruntu, cutoate ca susjinuse ca i'mpuscase el diho-rul, de atunci, de ate on avui prilejui sastau de vorba, nu s'a mai laudat cu vitejialui, de cat doara numai celora care nu -1 cu-nosteau, le taia niste cuie ca piroanele. Sispunea despre dihorul cela atatea minu-najii, ca lecreiea si el pe jurnitate :

SA vezi, !Ache, Impusc si pe intunerec.Am eu asa in mintea mea o nalucire avAd ca majele. Apoi tot el adaoga razandcu desidtare: Asta-i extraordinar !...

046

BROASCA

18

ttititititititi

Doi p5c5lifiEra intro dimineata, pe la inceputul

lui Mai. Firea toata se trezise spre a-0urma desirarea tortului Impestritat cu totsoiul de viata. Soarele era sus, cam pela noun ceasuri. larba Inca uda de roux Sicopacii cu mugurul crapat.

Itic Sloim se scoala, se scarpina, seuita in podele $i gandeste, ce va facepe ziva aceia. De trei zile- n'a mai casti-gat nimic. N'a Inselat pe nimeni cad n'aavut cum si pe cine. In talmud, ci-ca scrie sänu treaca o zi, ca jidovul sä nu castige ceva,sa nu Inse le. De trei zile umbla tot targuIsi n'a gasit nimic de Mut. Nici un ne-gustor nu i-a mai dat sä duca gastele la ha-ham, sa le taie, singura meserie la carese pricepe si care i-a luat-o altul cu unpre mai eftin si care se scoala mai de-

292 I. Dragoslav

dimineata de cat el. $f, cum sta dansuEsi se gandea la lucrurile astea, deodataTO aminti, ca in Suceva dincolo, in ceiaparte, in Bucovina, e un jidov care castigaparale multe cu grane, cu comertul demaruntisuri, cu turta dulce, invarte elceva, acolo, care II imbogateste pe fie-care zi.

Vezi, isi zise el, $loim Blumen ?"caasa it chema pe cela de la Suceava cumcastiga al dracului parale. Ce era $loim Blu-men? un calic, ducea ca si mine gainele lahaham, $i acum... nu mai poate de pricop-sit ce e. Daca m'asi duce si eu la el?'..."$i deodata se nascii o hotarare in sufle-tul lui. Nu o hotarare pornita din placere dea munci, ci Ca nu avea unde sä se duca si nuavea nici ce manca, si mai scarpindu-se oleaca si sari din pat, se imbraca $i, ca nucumva sä soseasca prea tarziu, sä nu-1 ga-seasca pe $loim acasa, o porni nespalat.

Merge el, pe drumul Sucevei. Cand saiasa din oral, iata ca mai . vede unu cael, cu laibar lung, cu perciuni. Se uita$i dupa mers, $i -si zice. ,boar aista n'ofi Iosif Klain ?"

Doi plant! 293'

El II stia pe Iosif Klein, un pisicher sijumatate; totdeauna avea cel putin un franc,o coroana la el, si vesnic face drumuldela Falticeni la Suceava. Ce inyartesteacest Klain, nimeni nu stie, si traiestebine. Merge $i el mai repede sa vada daca inadevar e el. Era Klain. i prin minte isi zise :-Am sa-i cer un franc".

Bina ziva Iosif, gral el.Buna, Ii dete Klain.

Al dracului, gandl *loim, are parale deaceia e asa fudul, si-I intreba :

Da' undi ti duci, Klain ?.CI tu nu stii unde mu duc? Da' tu

undi ti duci?Mu duc la Suceava.Ci crezi, ca pi acolo ai s'o duci mai

ghini? Altii nu sunt sa duca gainele la ha-ham, numai tu ? Ca ma rog, zise*loim, citreaba ari cineva unde mu due iu?

Klain se uita la Sloim si-I vede nespalatrurduros si nu tocmai vesel, pricepii ca n'areparale. El, insa, avea zece coroane, o har-tie, Klain se credea bogat si privea desusp e tovarasu lui, ba mai avea $i gologani,tnaruntei.

294 I. Dragoslav

La carciuma de la Par lita, Klain ca sävadd daca In adevar Itic are parale, se duseInauntru si bait un rachiu, privind cu ochisclipitori $i de sus la $loim care nu intra.Cu asta, Klain cunoscit tot sufletul lui$loim, $i se urnfla $i mai mutt in pene,ba isi credea tovarasul cel mai prapaditdintre oameni. $i es1. $i o pornira; luarasoseaua ce duce la Bunesti $i de acolospre Suceava. Ca sä ajunga 11 Bunesti tre-buiau sä treaca $ormuzul, peste care e unpod de lemn, $i dela care se face drumultot pe marginea iazului.

Trec ei de ceia parte a podului, deasta data tacuti, dar, pe unde treceau,broastele, zup! in apd: unele veneau panaprin sosea, altele mai mici sareau chiarprin praf pand in marginea soselei si iarzup ! In apd.

Deodata, ce-i vent lui Klain sd-si rldade $loim Ca n'are parale $i ii zice :

$loim stii ce, inghiti tu u broasca?Dgr el sari: Ci egi nibun, dar cum

sä 3nghit itt u broasca?"Da' di ci, zise Klain, daca highiti tu

u broascd, uite u hartie de zece coroane.a

Doi MAIM 295

Si scoase o bancnota si o puse jos si unbolovan pe ea, sA nu vie vre-un vAnts-o ieie.

Dar nici pentru u mie di coroane.zise Sloim, nu inghit". Uite gill Klain,hartia e aici, inghite broasca si is -o"

Aice Sloim statii ganditor : DacAeu inghit, eu imi iau hartia. Daca oiau eu am civa de cheltuiala . Stiu eu,o fi acasA Blumen. Si apoi is zececoroane. A dracului Klain, are parale".$i cum stateau ei si se gandeau, vedeniste ochi neastAmpArati de broasca, case uita in drum de sub niste buruenie. Iticrepede si pune !Alija pe ea, o is de unpicior, o clateste In apa, $i o puse Intura, Si uimirea lui Klain, care Ii vedenumai picioarele dedinapoi, colgalt, broascapierl pe gAtlelul lui Itic, care si puse manape hartie si o bags in buzunar. Klain, rA-mase ca trasnit, ba si umilit, cA acum Sloimavea el, cele zece coroane si dansul nuavea cu ce sA-si faca treburile si s'ar f i

intors inapoi, dar ca sA nu deie de bA-nuit lui Itic cA nu are bani. merse inainte.InsA 'tic, ce se gandi: Mir eu am

296 J. Dragoslav

luat zece coroane, el mai are bani. Ce-ipass, Si acum are- sA mA radA in Su-ceava la lume a am Inghitit o broascA§i are sA se uite toti la mine, §i are sA-mizica : Uite aista a inghitit o broasca ", bapoate ma spune §i la rabin ca m'am spurcat.Cine $tie, poate anume a fAcut-o ailTAM de mine". Mai merg ei pe margineadazului, cand Itic ii zice cu iretenie luiKlain : Klain da' til'ai Inchitl u broasca?

lu, gill Klain, ci e0 nibun ? Daca tu aiInghitit, sA inghit §i iu ?

Uite, dac t tu inghiti u broascA, Ilidau cele zece coroane Inapoi. Ba sA-midai §i u mie di coroane ; vorbi el bolbo-rosind.

Uite, inghite u broascA, vorbi Itic,§i is cele zece coroane lnapoi. Uite hili pun jos". Si cu mare parere de Mu,ca s'ar despArti de cele zece coroane,numai sA rada i el de Klain, le puse josInn rugand pe D-zeu mai bine sA nu in--ghita cela broasca. Si nici nu se ateptala aka ceva. Dar lui }Vain, li mai era ciudA:,Auzi, prostie, sA-milia el, pe o broasca,

Doi pAcalifi 297

zece corodne nemuncite". $i un necaz senasal in el, cum sa ramaie banii nemun-citi la Itic, si apoi, nu mai avea alti, si, cunadejdea unui om ajuns la aman, se uitape marginea si vazit si el niste ochimititei de sub o tufa si repede hat, manape dansa si, In gurd, si spre uimirea luiItic, broasca se pierdii in burta lui Klaincare si puse mana pe hartie. Itic, ramasetampit si batjocorit in el: si cu broascamancatd si fard parale. SLAW el ganditorasa, si mergand alAturea de Klain. Acums'ar fi dus inapoi, si s'ar fi despdrtitde tovar4u lui in care vedea un drac,un om necurat care 1-a pus sa pacatuia-scd, si par'cd Klain- ii furase ceva din el,ce avea mai scump, mandria de om, simergea pe langd dansul ca un cane, maimult tdrat, si dece mergea, dece 11 necAjeaciuda mai mult, pand cand izbucni : MAiKlain, spuse el, domol, mare magar esti:Dacd ai vrut, to sa mananci u broascdtrebuia sa ti duci pi alta parte si s'omAnanci sanatos ; nu sa ma faci si pimine sa ma spurc. Asa, si eu am man-

298 I. Dragoslav

cat u broasca §i tu, §i n-am avut nisiun foloe.

Si 'tic $loim inverwat, o porn' inaintelasanduli tovarApil in drum nAucit, dar§i cu cele zece coroane la el.

CUPRINSULPag.

Date vii asupra scrlitoruIui 3Adaos la Insemnarile despre mine insumi 19

Cum si-a pierdut credinta Ivan Vasilici . . 45RAsvrA titul 61Cercarea r 91

Bataia lui Dumnezeu 105Moartea printului Rudolf 135Nu se scrie asa usor novela 149Politia de altAdata 1630 farsa 179DJUI agenti 201Mache 223Proorocirea lui cuconu Manolache 241SmArg ndlta 259Dihorul 271Broasca 291

0 LAMURIRE:

Prin Date vii asupra scriitorului", autorulacestui volum, a inteles cuvantul : biografie".Prin Date vii" etc, a vrut sä romanizeze acestcuvant care e de origins greaca, veche: bio-viu"ii grafie-scriere" (scriere vie) sau a vieteicuiva a autorului.

Dar va zice cineva :Ce sunt §i Date moarte ?"Nu sunt, dar sunt date fal§e" va raspunde

scriitorul, care sunt ca i moarte.Deci a vrut sä spuie prin Date vii" etc,

ca ceea ce a scris, sunt ni§te lucruri traite.Insa, daca, totqi, cuvantul vii" e de prisos la

vorba Date" adeca, ca poate, contrariaza logicain intelesul lucrurilor, sa se citeasca in loc deDate vii" etc.: Date asupra scriitorului".

INDREPTARI

La pag. 64 Rand 13 (Razvratitul) In loc de :. . . . Se vedea a purta malacof ; tinea

In mans un evantai ; infatisa o fiinta blanda,dar care avea ceva de-tristeta in fata ei ; aduceala nas, ochi si gurA cu Gheorghe.

Sd se citeascei :

. . . . Se vedea ; a par'ca purta mala-cof, asa-i era rochiea de larga si ca tinea inmans un evantail. Din trasaturile felei, parea,sa fi fost o fire blanda si ganditoare, iar dincopii, par'ca Gheorghe, ii samana, mai mutt. *iel imi grai.

La pag. 241 Titlu : In loc de Proorocirea luiCuconu Manolache" sa se citeasca :

Prorocirea lui Cuconu Manolache".

De si sunt si alte greseli, dar fiin d de putinA In-_semnatate, neimpiedicand lectura, raman pe seamatiparului de azi.

N. B. Cliseul in sepie e dupa un portret a auto-rului, datorit pictorului P. Molda, pe cand cel dintaiu iicites Adaos at insemnAri despre mine insumi ".

DE ACELA$ SCRIITOR :

1. La Han la Trei Ulcele. Edit. Minerva,1908.

2. Facerea lumei. Biblioteca Romaneasca Socec.1908.

3. Povestea copilariei. Biblioteca Romaneasca,Socec. 1909.

4. Fata Popei. Biblioteca Romaneasca, EdituraSocec, 1908 -1909.

5. Povestiri alese. Biblioteca Romaneasca, Edit.Socec, 1908-1909.

6. Volintirii. Edit. Cosinzeana, Ora pie Transil.),1912.

7. Povestiri de SArbAtori. Editi ra CosinzeanaOrVie (Transilvania.)

8. Novele. Editura Gutenberg Bucure§ti 1911.9. Povestiri de CrAciun. PremiatA de Academie

in 1915. Editura Minerva, 1914, Bucure§ti.10. Povestea TrAznetului. PremiatA de Academie

in 1915. Editura Lumina, 1914, Bucure§ti,11. Firimiturile lui Dalile. Editura Steinberg,

Bucure§ti 1913.

304

12. Flori si Pove0. Edit. Steaua" Buc. 1910:13. Invatati §i Meserii.Editura Domeniilor Coroa

nei, 1911.14. Povestea Cucului. Editura Rasaritul, Bucu

rep, 1921.15. Novele §i Schite. Edit. Casa Scoalelor, 1921..16. Saracutul. Editura proprie Tipografiei Gu

temberg, 915.17. Juramantul. Editura la si citeVe" a Sec._

Clerului Roman Editia, 111-a 1916.18. Cantecul Eroilor. Editura proprie, Tipogra

fia Lanof, Falticeni, 1918.19. Bucovina (conferinta) tinuta la Atheneul

Roman in 1914. Editura Bucovina, 1916.20. La Han la Trei Ulcele. Editia H-a adaugata,

§i revazuta. Editura Socec, 1922.21. Novele §i povestiri pentru copii. Editura

Steinberg, 1922, Bucure§ti.22. Icoane Vechi §i Noi Editura Casa Scoa

lelor, 1923.23. Odiseia bataliei de la Mara§e0. Editura

Rasaritul", 1c23.24. Pove§tile Florilor, Vol. I §i II. Editura Casa.

Scoalelor (editie populara) 1923.