icoana ortodoxa 123-125

9
Petroniu Florea ICOANA ORTODOXA- Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, Bihorului si Salajului, Oradea- 2002 PARTEA A TREIA ERMINIA ICOANEI 1.GENERALITĂŢI Ansamblul iconografic al bisericii ortodoxe Biserica este corabia cu care credincioşii călătoresc pe valurile zbuciumate ale acestei lumi, către limanul cel neînviforat al mântuirii. De aceea biserica bizantină, ca locaş de cult, închipuie lumea întreagă. Pardoseala din biserică reprezintă pământul, bolta bisericii simbolizează cerul, iar absida altarului reprezintă unirea celor două. În marea lor majoritate, bisericile ortodoxe au pereţii împodobiţi aproape în totalitate cu icoane. Pictarea bisericilor însă nu se face la voia întâmplării, ci după canoane şi norme foarte bine stabilite, pentru că „prin însăşi menirea sa, icoana alcătuieşte, împreună cu biserica, un întreg, fiind subordonată concepţiei arhitecturale a acesteia”. „Formele arhitecturale ale unei biserici, frescele, icoanele, obiectele de cult, nu sunt puse alături, pur şi simplu, ca obiectele unui muzeu, ci, asemeni mădularelor unui trup, trăiesc întru aceeaşi tainică viaţă, sunt integrate misterului liturgic”. In sfântul altar, în partea superioară a peretelui dinspre răsărit, se pictează Maica Domnului şezând pe un tron, cu pruncul Iisus în braţe. De o parte şi de alta a tronului pot fi reprezentaţi sfinţii arhangheli Mihail (de-a dreapta tronului) şi 1

Upload: claudiu-ardeleanu

Post on 02-Oct-2015

5 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

,

TRANSCRIPT

(Petroniu Florea ICOANA ORTODOXA- Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, Bihorului si Salajului, Oradea- 2002

PARTEA A TREIA ERMINIA ICOANEI1. GENERALITI

Ansamblul iconografic al bisericii ortodoxe

Biserica este corabia cu care credincioii cltoresc pe valurile zbuciumate ale acestei lumi, ctre limanul cel nenviforat al mntuirii. De aceea biserica bizantin, ca loca de cult, nchipuie lumea ntreag. Pardoseala din biseric reprezint pmntul, bolta bisericii simbolizeaz cerul, iar absida altarului reprezint unirea celor dou.

n marea lor majoritate, bisericile ortodoxe au pereii mpodobii aproape n totalitate cu icoane. Pictarea bisericilor ns nu se face la voia ntmplrii, ci dup canoane i norme foarte bine stabilite, pentru c prin nsi menirea sa, icoana alctuiete, mpreun cu biserica, un ntreg, fiind subordonat concepiei arhitecturale a acesteia. Formele arhitecturale ale unei biserici, frescele, icoanele, obiectele de cult, nu sunt puse alturi, pur i simplu, ca obiectele unui muzeu, ci, asemeni mdularelor unui trup, triesc ntru aceeai tainic via, sunt integrate misterului liturgic.

In sfntul altar, n partea superioar a peretelui dinspre rsrit, se picteaz Maica Domnului eznd pe un tron, cu pruncul Iisus n brae. De o parte i de alta a tronului pot fi reprezentai sfinii arhangheli Mihail (de-a dreapta tronului) i Gavriil (de-a stnga) n rugciune. Sub aceast icoan se picteaz mprtirea sfinilor apostoli de ctre Domnul Hristos.

Tot pe peretele de rsrit, sub icoana mprtirii apostolilor, sunt reprezentai sfinii trei ierarhi: Vasile, Grigore i Ioan. Pe lng acetia mai pot fi pictai i ali sfini ierarhi ai Bisericii. Toi trebuie s poarte hrtii n mini, cu diverse inscripii. Deasupra chipului fiecruia este trecut numele sfntului respectiv.

n acelai registru al sfinilor ierarhi, n stnga sfintei mese, aproape de proscomidiar, se picteaz Hristos ca prunc. n dreapta sfintei mese se zugrvete jertfa lui Cain i Abel, sau jertfa lui Avraam. Tot n acelai registru se picteaz i sfinii diaconi tefan (n stnga prestolului) i Laureniu (n dreapta), precum i ali diaconi dac exist spaiu.

In cupola central a bisericii se zugrvete Iisus Pantocrator (Atotiitorul) cu capul spre apus, binecuvntnd cu mna dreapt i innd cu mna stng Evanghelia nchis la .piept sau deschis la unul din textele: Eu sunt Lumina lumii; cel ce mi urmeaz Mie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vieii (Ioan 8,12) sau Eu sunt Calea, Adevrul i Viaa (Ioan 14,6). De jur mprejur, pe marginea curcubeului care l nconjoar pe Mntuitorul, se scrie unul din urmtoarele texte scripturistice: Doamne, Doamne, caut din cer i vezi i cerceteaz via aceasta, pe care a sdit-o dreapta Ta, i o desvrete pe ea (Ps. 79,15-16); Vedei, vedei, c Eu sunt i nu este alt Dumnezeu afar de Mine (Deut. 32,39); Eu am fcut pmntul, i pe omul de pe el Eu 1-am zidit (Isaia 45,12) sau Din cer a privit Domnul, vzut-a pe toi cei ce locuiesc n lume(Ps. 32,13-14).

Pe pereii turlei, mai jos de Pantocrator, se picteaz sfinii ngeri, cu aripile puin desfcute, reprezentnd liturghia ngereasc.

Pe pandantivi sunt zugrvii cei patru evangheliti, iar sub acetia protoprinii i proorocii Vechiului Testament.

Sub prooroci avem praznicele mprteti n ordinea lor cronologic i rstignirea Domnului. Dac mai este spaiu, se pot reprezenta diferite minuni sau evenimente din viaa Mntuitorului. Ordinea scenelor ncepe ntotdeauna de la sud-est, deci de pe peretele din stnga altarului i se continu spre sud-vest, deci conform mersului soarelui pe cer sau acelor de ceasornic. Pe peretele de la apus, deasupra uii bisericii, se zugrvete fresca judecii de apoi sau icoana adormirii Maicii Domnului.

Sub praznicele mprteti se picteaz sfini n rotocoale. Deasupra stranelor din stnga i dreapta sunt sfinii mucenici. Pe peretele de nord, nu departe de sfntul altar, se zugrvesc sfinii mprai Constantin i Elena (mama lui), innd ntre ei crucea Mntuitorului, iar pe peretele de apus se picteaz sfinii cuvioi i pustnicii, cu hrtii n mini.

Galeria de jos a bisericii, chiar deasupra stranelor, nu este pictat. Acest loc gol constituie o invitaie pentru noi, cei de astzi, de a ne sfini, pentru a fi pictai asemenea sfinilor, pe pereii bisericii.

Iconostasul

Iconostasul sau catapeteasma este peretele despritor dintre altar i naos, care este mpodobit cu icoane i are deasupra o cruce.

Altarul primelor secole era separat de restul bisericii printr-un fel de grilaj nu prea nalt, asemntor cu o barier. Cu trecerea vremii s-au aezat pe acest grilaj un rnd de icoane, apoi dou i aa mai departe, pn s-a ajuns la cinci rnduri de icoane, care formeaz iconostasul pe care l cunoatem noi astzi. Iconostasul i-a primit forma lui clasic, desvrit, n secolul al XV-lea.

Registrul superior al icoanelor de pe iconostas este cel al patriarhilor. El nchipuie Biserica vetero-testamentar de la Adam la Moise, perioada de dinaintea Legii, ntruchipat de patriarhi purttori de filacterii, pe care sunt nscrise textele cuvenite. n mijloc este situat icoana Sfintei Treimi, artarea Ei ctre Avraam la stejarul din Mamvri. Acolo s-a ncheiat prima alian dintre Dumnezeu i om i a avut loc prima revelaie a Dumnezeului treimic.

Al doilea registru este al profeilor i nfieaz Biserica vetero-testamentar de la Moise pn la Hristos, perioada de sub Lege. Aici sunt reprezentai profeii, care poart, la rndul lor, sulurile pe care sunt scrise textele profeiilor referitoare la ntruparea Fiului lui Dumnezeu. n centrul registrului se gsete icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus ntr-un medalion, pe piept. Naterea Fiului lui Dumnezeu dintr-o Fecioar a fost anunat de profetul Isaia:

lat, Fecioara va lua n pntece i va nate fiu i vor chema numele lui Emanuel (Isaia 7,14), care se tlcuiete: Cu noi este Dumnezeu (Mat.1,23).

Aceste dou registre arat pregtirea Bisericii neo-testamentare printre strmoii dup trup ai lui Hristos,

precum i prevestirea Acestuia de ctre profei. Ca atare, icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus n medalion, situat n mijlocul registrului cu profei, indic legtura direct dintre Vechiul i Noul Testament. Fiecare dintre aceste dou registre corespunde unei anumite perioade din istoria sfnt, unui timp pregtitor, i fiecare dintre personajele nfiate se afl n legtur cu imaginea central, care reprezint punctul de culme al tuturor profeiilor i pregtirilor lor.

Al treilea registru al iconostasului este cel al praznicelor mprteti, care indic perioada neo-testamentar, cea a harului. La mijloc se picteaz icoana nvierii Domnului. n jurul acestei icoane, de la stnga spre dreapta, sunt dispuse icoanele celor dousprezece praznice mprteti: naterea Maicii Domnului, intrarea Maicii Domnului n biseric, bunavestire, naterea Mntuitorului Hristos, ntmpinarea Domnului, botezul Domnului, schimbarea la fa, intrarea triumfal n lerusalim, nlarea Domnului, pogorrea Sfntului Duh, adormirea Maicii Domnului i nlarea Sfintei Cruci.

Aceste icoane arat mplinirea celor prevestite n cele dou registre superioare: Vechiul Testament a prevzut lucrrile dumnezeieti ale lui Iisus, Noul Testament descrie mplinirea acestora; Vechiul Testament zugrvete adevrul n imagini, Noul Testament arat adevrul ca realitate prezent. In acest registru sunt prezentate evenimentele neo-testamentare care marcheaz anul liturgic i pe care Biserica le srbtorete cu un fast special, ca pe nite etape ale lucrrii provideniale ale lui Dumnezeu n lume, ca o mplinire progresiv a mntuirii.

Mai jos urmeaz registrul aa-numitei Deisis, o icoan tripartit, care l nfieaz pe Hristos, avnd-o n dreapta pe Maica Sa, iar n stnga pe naintemergtorul, care se roag Lui pentru lume. n dreapta Maicii Domnului i n stnga Sfntului loan Boteztorul avem reprezentai ngeri, apostoli i sfini. Tot acest registru nu este altceva dect o dezvoltare a temei Deisis. El arat roadele ntruprii i ale cincizecimii, deplintatea Bisericii neo-testamentare, mplinirea celor descrise n cele trei registre superioare ale iconostasului. Aceasta este deci partea central i esenial a catapetesmei. Tema central a acestui registru este rugciunea Bisericii pentru lume. Avem de-a face aici cu aspectul eshatologic al Bisericii.

Cel mai de jos registru cuprinde n mijloc uile mprteti. La stnga lor avem icoana lui Hristos, iar la dreapta icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus n brae Urmeaz uile diaconeti, pe care se picteaz cte un nger iar n exteriorul lor, ctre pereii bisericii, avem n stnga icoana hramului bisericii, iar n dreapta un sfnt local sau avem n ambele pri cte un sfnt local.

Pe uile mprteti este redat ntotdeauna scena buneivestiri i cei patru evangheliti (doi deasupra buneivestiri i doi dedesubt, sau bunavestire sus i cei patru evangheliti dedesubt). Bunavestire marcheaz nceputul mntuirii noastre i tainica, miraculoasa unire dintre Dumnezeu i om, despre care scriu cei patru evangheliti i la care, prin Euharistie, se face prta tot neamul omenesc.

Cnd dvera (perdeaua din spatele uilor mprteti) este tras, ea simbolizeaz starea pmnteasc a omului, care-1 mpiedic s vad cerul. Dar n momentele solemne ale Sfintei Liturghii, perdeaua se trage deoparte, uile se deschid, iar cerul se arat privirilor credincioilor.

In iconostas, toate sunt concentrate asupra persoanei lui lisus Hristos, Unul din Sfnta Treime. Imaginea central a lui Hristos este cheia ntregii catapetesme. Domnul Hristos nu este niciodat singur; El este de-a pururi capul trupului Su. Nici n teologia, nici n pietatea ortodox, Hristos nu este vreodat desprit de Fecioar - Maica Domnului - nici de prietenii Si, sfinii. Rscumprtorul i cei rscumprai sunt inseparabili. Ca atare, Deisis ne arat c scopul ultim al coborrii lui Dumnezeu n lume este tocmai ca ntruparea s se obiectiveze n Biseric, n umanitatea nnoit, rscumprat i renscut n Hristos. Registrul lui Deisis reprezint deci ncununarea procesului istoric, ea este chipul Bisericii n dimensiunea eshatologic. Toat viaa Bisericii se regsete aici ntr-un rezumat al supremului ei destin venic:

mijlocirea sfinilor i a ngerilor pentru lume. Toate personajele reprezentate sunt reunite ntr-un singur trup. Este unirea lui Hristos cu Biserica Lui, o unire realizat prin Taina Euharistiei1. Astfel funcia catapetesmei nu se limiteaz s recapituleze numai n ochii notri toat istoria mntuirii, ceea ce este foarte important; ci ea sugereaz i trecerea ntr-o alt lume nevzut pentru ochii notri trupeti. Ea simbolizeaz, altfel spus, hotarul ntre lumea simurilor i lumea duhului. Dincolo de semnificaia didactic, iconostasul invit la comuniunea cu Biserica cea cereasc. Ea subliniaz legtura esenial existent ntre taina prezenei trupului proslvit al lui Hristos n Euharistie i icoan .

PAGE 2