: o )

i r x lw *r '

f http://www.dntcj.ro/adevaruDjANUL XIV NR. 3401

ISSN 1220-3203MIERCURI,

16 IANUARIE 2002 16 PAGINI 3.500 LEI

iar cor mică?

ILIE C A L IA N

T? ara fierbe în discuţiile din ju n ii m arii corupţii - că de cea mică

t., românul nu se prea scandalizează. Cu ea este obişnuit de multe decenii, pentru că aproape fiecare a practicat-o, aşa că pare firească. D e altfel, “ciubucul”, “bacşişul” , “şperţul”, “şpaga” şi cum s-'o m ai fi num ind nu sînt de ieri - de azi. N orm al ar fi ca nici un om care a apelat la acest sistem de a-şi realiza anumite interese să nu se scandalizeze cînd află de m area corupţie, pentru că principiul este acelaşi, numai sumele aflate în joc sînt altele.

Dacă, totuşi, pentru unii problema este a cantităţii banilor care se rulează - fie în ' cazul corupţiei, fie în cazul hoţiei (nici hoţia m ică nu deranjează o naţie obişnuită atîtea decenii să fure din bunurile statului, adică ale nim ănui) - , pentru alţii furia are

ca m otivaţie faptul că este vorba de bani . p u b lic i. D e a lt fe l , a ic i este buba.

Cetăţeanul a început să înţeleagă că el contribuie, direct şi indirect, la banii publici, la bugetul general şi bugetele - locale, la cele ale asigurărilor de sănătate şi de şomaj ori ale Parlamentului. D in acest punct de vedere, sfînta m înie a electoratului este pe deplin justificată.

D in păcate, eradicarea corupţiei nu se poate re a liz a doar p rin trim iterea la închisoare a c îtorva din m arii hoţi şi profitori ai corupţiei. N u efectul trebuie “tratat” , ci cauza. Iar cauza cauzelor este sistemul nostru democratic. Am început prost încă din 1990, dărîmînd totul fară a şti ce punem la loc. S-au făcut legi care din plecare aveau cîte un pîrleaz prin care să treci: trebuia doar să ştii locul şi să te plasezi d in tim p prin preajmă. Adică pe lîngă n iscai p arlam en tari, m em bri ai c o m is iilo r p a rla m e n ta re , m em bri în guvern şi, m ai ales, funcţionari de la nivelele doi şi trei ale ministerelor, acolo unde se fabrică tot fe lu l de instrucţiuni de aplicare a legilor.

Evident, cu acest sistem clasa politică va d even i p ro b a b il şi m a i coruptă, funcţionarul public, odată ce va fi bătut în cuie ca şi m agistraţii inam ovibili, nu se va osteni să m ai muncească în folosul cetăţeanului fară “comision” , poliţistului i se va face lehamite să tot facă dosare cu bandiţi care, oricum, scapă de pedeapsă.

Dacă G uvernul va reuşi, într-adevăr, să urnească d in loc discuţiile despre reforma co n s titu ţio n a lă , despre re fo rm a Parlamentului şi a leg ilor privind partidele politice şi alegerile generale şi locale, administraţia publică etc.,. atunci există şanse ca, împreună cu oamenii lucizi din Opoziţie şi din societatea civilă, să ajungă şi la firele încîlcite care favorizează marea corupţie şi marea hoţie.

Ce putem face noi pînă atunci? Noi. toţi ar trebui, înainte de a vedea parul din ochiul altuia, să ne gîndim dacă nu cumva ar trebui, fiecare, sâ ne dezobişnuim şi de mica hoţie şi de corupţia m ică... La urma urmelor, şi marea cobră a fost pui odată...

m an ife sta n ţii k n c e ru t p ie m ie m lu is ă se d e p la se ze d e u rg e n ţă Ia C h iş in ă u

L a în c e p u tu l s ă p tă m în ii, . determinat municipalitatea clujeană Gheorghe Funar â adresat un apel să iniţieze, ieri, un marş de protest, tuturor prim arilor din Rom ânia de Acesta a demarat, la ora 16.00, din a organiza acţiuni de solidaritate Piaţa Lucian B laga urmînd traseul cu românii de la Chişinău şi din s tr Napoca - B -dul Eroilor - P-ţa în treag a R e p u b lic ă M o ld o v a Avram lancu - Prefectura judeţului pentru apărarea lim b ii rom âne. C luj. Coloana de manifestanţi a fost Acţiunea de rusificare in iţiată peteritoriu l dintre .N istru şi Prut,- _________ Sorin CALINstrăvechi p ăm în t rom ânesc, a continuare în pag ina a 16-a

v e -H•• f i

• <( ’i l M t n ■ ţ

NÎ >

S, . »

f d ll ' t , \ y i M / , • ' ! ! »

H J t i

K t » u f M %

Mai an, de 15 ianuarie, circulaţia era oprită preţ de cîteva minute, atît cît aveau loc manifestările din fa ţa Teatrului. N a ţio n a l, la sta tu ia Poetului. In 2002, nici măcar atît... Deşi, la 152 de ani de la naşterea lui Mihai Emincscu, momentul s-a bucurat parcă dc mai marc atenţie din partea clujenilor, veniţi la apel cu bună-dispoziţie ş i chiar puşi pc glume, unii dintre ei meditînd la acel Eminescu care "funcţionează ” fă ră m em orie , fă r ă sim bo luri vetuste, doar în puritatea îngheţată a p ro p r ie i sa le nem uriri. în vacarm ul străzii au fo s t depuse coroane ş i j e r b e d in partea

au torită ţilo r ju d e ţen e ş i locale, reprezentate toate la v îrf din partea unor instituţii, uniuni ori asociaţii de creaţie, din partea oamenilor de cultură şi militarilor, a unor partide politice, a cîtorva licee clujene în numele cărora au fo s t de faţă, de această dată, elevi şi profesori şi a rostit un frum os cuvînt aniversar criticu l P etru Poantă. R ecita lu l cîtorva p o e ţi c lu jeni a încheiat ceremonia, voinţa poetică comună

făcînd din "memento m ori" cheia etică a integrării cosmice.

M ichaela BOCUc o n tin u a re în pagina a 5-a

Confecţiile clujene nu pot fi exportate

din cauză de... siguranţa circulaţieiU na dintre principalele firm e

exportatoare din C luj-Napoca, Cooperativa D ram ul N ou, sc C o n fru n tă de la în c e p u tu l acestui an cu o s ituaţie nu tocmai fericită. N u este vorba dc lip s a c o m e n z ilo r , de achitarea facturilor sau dc plata s a la r i ilo r , c i de fa p tu l că m aşin ile ce trebuie să ducă confecţiile în Germ ania, Ita lia sau Austria nu pot fi încărcate. Şi asta din cauza faptului că

Anca BLAGAco n tin u are în pag ina a 12-a

r ! ~ , ■ " • ]

Muzeul Figurilor de Ceară din Sankt Petersburg îşi prezintă o parte din colecţie

[ • î f e ’4 ? i

Evenim entul de astăzi poate fi înregistrat ca unic în . viaţa artistică , a Cetăţii. Este pentru prima dată cînd

Muzeul Figurilor de Ceară din Sankt Petersburg îşi prezintă colecţia, !a C lu j-N ap o ca putînd f r văzute şi admirate 26 de piese. Pot f i amintite personalităţi, precum B ilI C linton, M o n ic a L e tv in s k y , P u ţin , N a p o le o n , K u tu z o v , M a r le n e D ie trich , M o n ro e , E lv is Presley,

Dostoievski, Puşkin..., în atitudini reprezentative. M u z e u l F ig u rilo r de C eară d in S an k t P etersburg a luat fiin ţă în 1988. C olecţia m uzeului este impresionantă, vorbind la ora a c tu a lă de p es te 1 .5 0 0 p ie s e ! colecţie ce conferă muzeului un loc distinct şi aparte. Lucra de care vă

v e ţi co n v in g e s in g u r i, v iz it în d e x p o z iţia . O e x p o z iţie ce va <1 deschisă p u b lic u lu i în p e rio ad a 16 - 30 ian uarie .

în R om ân ia , colecţia va m ai fi g ăzduită de m uzeele de artă d in C raiova, Bucureşti şi Constanţa.

Dem ostene SO FRON

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Adm inistraţia Publică Locală (F N S A P L ) a început, ie r i , seria manifestărilor de protest, printr-o grevă japoneză. Astfel, salariaţii din primării au purtat banderole albe pe braţ. Aceasta reprezintă o consecinţă a c o n flic tu lu i de m uncă apărut în 9 ianuarie, cînd nu au fost acceptate revendicările sindicaliştilor (acordarea' tichetelor de masă, indexarea lunară a salariilor în funcţie de rata inflaţiei, consultarea F N S A P L în a in te de prom ovarea actelor norm ative ce im p lică activitatea funcţionarilo r publici). Sîmbătă, la Hotelul “Napoca” a avut loc o şedinţă extraordinară a Comitetului director al FNSAPL, care a hotărît că greva japoneză este doar p rim ul pas. Dacă revendicările sindicaliştilor nu sînt rezolvate, în data de 18 ianuarie a.c. urmează o grevă de avertisment, cu întreruperea activităţii, pentru două ore (între 8.00 şi 10.00),

în toate sectoarele. U ltim a fază a protestului public va fi greva generală, ce urmează a fi declanşată în data de 24 ianuarie 2002 şi care va dura pînă la soluţionarea p e z itiv ă a revendicărilor. „Cred W tto se va ajunge la grevă generală pentru că revendicările noastre sînîxfe bun simţ şi nu încarcă bugetul central” , a declarat pentru "Adevărul de Cluj" preşedintele FNSAPL,Vaier Suciu. In opinia sa, „este posibil ca, în cursul zilei de azi, să fim chemaţi la negocieri de către M in is te ru l M u n c ii şi Solidarităţii Sociale, avînd în vedere că mîine expiră termenul acordat de lege pentru aceasta”.

P recizăm câ, în ju d e ţu l C lu j, acţiunea organizată de FNSAPL a fost susţinută de ap roxim ativ 920 de salariaţi şi a inclus instituţiile de profil din C luj-N apoca, Turda, C îm pia Turzii, Huedin, Gherla, Dej, Apahida.

Anca BLAGA - s °rin CĂLIN

r. >.:'-L'»OT£Ca ^ f 4 1 1 ,A

".~LUJ-NAT-2w .

La şedinţa operativă condusă de Gheorghe Funar, directorii Primăriei au purtat şi ei banderola albă, inclusiv preşedintele FNSAPL, Vaier Suciu

^ Mărturisescun botez sprea l A ă Î M 3 e r t M e â p ă c a t e l o r !' B

• Calendarul ortodox: închinarea cinstitului lanţ al Sfîntului Apostol Petru;Pevsip şi cei îm preună cu el;

C alendarul greco-catolic: Cinstirea Lanţului S. Apostol Petru. ^ & 3 i ,

A S E ;

13-49-76 21-21-21 31-21-21

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN; 19-64-16

• PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIM ĂRIA DEJ: ^ 1-17-90•P R IM Ă R L A TURDA: ' 31-31-60• PRIM ĂRIA CÎM PIA TURZII: 36-80-01 '• PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA:• POLITLA DEJ:• POLITIA TURDA: . . .• POLITIA CÎM PIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: .24-14-14• POMPIERII: .. . . 98) .• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 ’ ’• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, im: 158• D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M UN CII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: I97Ă25• SALVAREA;• SALVAREA CFR:• INTERNATIONAL: -• INTERURBAN:• INFORMAŢII:• DERANJAM ENTE:• ORA EXACTĂ:• R-ă TER.M OFICARE• R A. APĂ CANAL- *• R A i Domeniului Public:• R A T.U C.• S C . "S A L P R E S r S .A :• SC PR1S.AL:• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

• JANDARMI: 956• GARA C uj-N ipoca : 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

T e i i - 31-17-62; Dej -21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-47• DIRECTIV GEN JUD PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 9S3.42-01-46• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A PORTEI DE

MUNCĂ a i 'J 19-54-15• CAS-V DE PENSII a U J : 43-10-10, I9-08A2 •IN S P E C T O R A T U L TERITORIAL DE

VUVCA io 844)7. SESIZĂRI MUNCĂ U NEGRU. 19-73-77

961 19-85-91 971

'991 931 921 95819-87-4819-14-4419-40-5543-09-1719-55-2219-56-32

F I L . I V I E1 7 I A N U A R I E

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

R e p u b lic a • U n ic u l. S U A - prem ieră (10 ,30 ; 13; 15,30; 18; 20 ,30 ; 23 ) * S îm bâtă , duminică, joi - spectacolele încep do la ora 13. Zilnic spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Arta- A c a s i , in In im a m e a , SU A - prem ieră (12; 14.30; 17; 19.30). V in e r i, s îm b â tâ , dum in ică - spectacole cu tarif redus do la ora 22 * Victoria • F u rio s ţ i iute. S U A (11; 13; 15; 17. 19) * Favorit - C it im i d a i ca să te im puţe? , S U A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Lara Croft: Tom b R aider. SUA (13; 15; 17; 19). Luni - închis

TU R D A * Fox - Furios ţ i Iute, S U A (13 ; 15; 17; 19 ). V ineri, sîm bâlâ. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22

DEJ - Arta - C o d d e acces: S w o rd fis h . S U A (15; 17; 19). V in e r i, s îm b â tâ . dum in ică - spectacole cu tarif redus de la ora 21

G H E R LA - P acea - M o u lin R o u g e . S U A (1 5 ; 17; 19 ,15 ). V in e r i, s îm b â tâ , d u m in ică - spectacole cu tarif redus de la ora 21 ,30 . Joi - închis.

TE LE 7 a b c

Astăzi, 18,00: T E L E 7 A C T U A L ; 18,30: V IT R IN A ;

22.00: T E L E 7 A C T U A L

v ă o f e r ă :

CURSE AERIENE —«ORARUL CURSELOR INTERNE

luniCluj -3 Otopeni . ' 19,00Cluj -3 Otopeni 07,00 şi 16,35

marţi ■ •- Cluj -3 Otopeni 07,00 şi 15,15

• m iercuri : / ,Cluj -3 O topeni. . , 19,00Cluj -3 Otopeni 07,00 şi 16,35■ •- . io i ; :Cluj -3 Otopeni : 07,00C lu j-3 Otopeni - -15,15 ,

' xineri V -■ .Cluj -3 Otopeni 07,00 şi 20,10Cluj -3 Otopeni 20,35 /•„.

Sîmbătă ,Cluj -3 Otopeni 07,00

dum inică Cluj -3 Otopeni 07,00 şi 15,15

9,40

11,50

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -3 Frankfurt Duminică, marţi şi joi Frankfurt -3 Cluj Duminică, marţi şi joi Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,00 Cluj -3 Bolognaluni, miercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna -3 Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10.

Rw rrirl prii telefon nu la sediul firmei: E X IM TU R , str. A. Şaguna 34-35

Tel/Fax 064-433559,193442 sE X IM T U R , atr. Napoca 2-4 Tal/Fax 084-198755.199293

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti

nr.75, Id42.62.72. orar non-stop, Farmacia "REMEDIUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop. Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia "DAPHNE", sir. Plopilor nr. 50,

telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia TNTERPHARM”, sir. Primăverii nr. 5. lelefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63. orar 8-22.

Garda de noapteFarmacia nr. 4, Sir. Gh. Doja nr. 3, Iei.

13-00-77. orar 20-8.

BIBLIOTECI■ ■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi; 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr! 7, tel. 195.620): luni -vineri: 10,00-17,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409);'luni - vineri: 8,00 •? 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti - activitate suspendată: Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409):Tuni,' miercuri, joi: 14,00 - 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, (el. 123.066 int 177): luni - Vineri: 9,00 - 16,-00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. I este suspendată provizoriu! in vederea mutării in sediu! nou. Rugam restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Bibliotecă Centrului Cultural Francez (strada I.l.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbâli: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German “Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

D is p e n s a ru l P o lic lin ic cu P la tă

instituţie cu vechi j»NJ-

•* 5renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludivig Rolh(fosta M âloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTĂ"• 14 - 18 ia n u a r ie •

Medicinl generali. Dr. I. Bolâ -15,16.18 (11-13), 14 (15-17). dr. V. Bodo -16 (15-17). dr. R. CoUrtâ -16 (10-12). dr.M. Diaconu-7 (10-12). dr. S. toga -18 (9-11). dr. D. Oltean -14 (15-17). dr.A.F.Oros• 17(14-18). dr. Ă Pâunescu -15 (16-18), dr. D. Plalon -14 (9-11), 17 (16-18), dr. L. Raşa -14 (16 17). dr. M. Sudu -17 (10-12). dr. V. Tăiam -18 (10-12). dr. C. Tonea -15 (9-11), dr. Ă Varga -14.18 (9-11). dr. C Vtaîcu* 14 (11-13); Homcopatie. Dr. L Bartâalbâ * 16,18 (10*12); Cardiologie. Dr. A. lancu • 17 (10*12). dr. t. tvanduc * 15.17 (14-15), dr. 1. Paţiu • 16 (11.30-13), dr. T. Popescu • 16 (9-tt). dr N Prişcâ • 16 (16-18), dr. Gh. Uza * 14 (12-13). Interne. Dr. N. Pop * 17 (14-16), dr. Gh. Râdulescu• 15 (9-11). dr Cs Szakacs* 16 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor-15 (10-12). dr. D. Gherman -17 (15-17).dr M Aiajm i-14.dr.S Standu-16(15-17);Chirurgie.Dr.0. Chirilâ-.17(17-18),dr.C.Cosma• 16 (10-12). dr. P. Pitea -17 (9-11). dr M. Simu • 15 (14-15); Chirurgie plastică. Dr. SaekJ Nassiri • 14 (17*18): Pediatrie. Dr. M. Friîea-16 (11*13). dr. R. Mrtea * 15 (14-15); Psihiatrie. Or. L. Glodan- 14 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu* 16(9-11). dr. G. Triponescu* 14 (12-13), Psihologie. Dr. L DoT-â • 15 (14-16); Dermatologie. Dr. I. Sârtu - 14 (11,30-12.30). dr. M. Teleagă -15 (9-11); O.R.L Dr. EL Plâîan -17 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan* 17 (11-13). dr. M. Divin -14 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas -14 (12*13), dr. I. Ghilean -16 (14-15.30). dr. I I. Usineviciu • 15 (10-12); Pneumo* ftiziologie. Dr. M. Man * 15 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea * 15 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedeîcuţ • 17 (15-18); Ortopedie. Dr. Z. Popa -14.17 (12-13); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu -14 (17-18), dr. Z. Popa -14.17 (12-13); Hematologie. Dr. A. Bo jan-15 (16-17); Oftalmologie. Dr. M. C. Gavriş- 14 (16-17). dr. I. Hor/e -15.18 (14-15). dr. M. Nassiri • 16 (15-17,30). prof. dr. R. Pop • 14 (11-13), dr. E Sandovka -15 (15.30-17); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -14,15.16.17.18 (9-11).

î*: câirJ poT.fir’CB se fac fataTverle precum şi arta ze de labotalor laboratorul de analize medicale are croO de şi hematologie. Recoftârie se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se elibereazăîn aceeaşi zL după ora Tnrvterte sint valabile şi de ta medd din afara pofcliniai. Pentru chirurgie plasticăt i reparatorie, radiologie ptenifica-ea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bazâ de ţfet de trimitere. Ptonfca-eş bofnavitor se face !a sediul Poîicinica, str. Moţilor nr. 32 şi la fel. 43-00-0,1, între oWe 16-17 de lunip '- i v-neri. Panifcaraa bo’navtor Ia ecograf şi EKG se face numai pe bază de Irimrtere de la medicii Polidinial. Donaţîe’se facla sedy PoWrr&ci, la secretariat şj în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

( • telespectator oM iercuri, 16 ianuarie

K S W 7 ,0 0 Jurnalul de M dim ineaţă; 7 ,3 0 Strict

«mbk necesar; 8,20 Domnişoara Zorro (s/r); 9,10 Marinar fără voie (f/ r); -10,35 Amprente (r); 10,50 TVR Cluj; 13,00 Garantat 100% (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama; T 7,00 Medicina pentru toţi; 17,45 Geena Davis (s); 18,20 Corect!; 18,30 Soţia mea, copiii mei (s); 19,15 Avanpremieră Ştiri. Sport; 19,35 Becker ($);.:20,00 Jurnal.. Meteo. Sport; 20,30 Teatru Naţional de Televiziune prezintă: .Detectiv fără Voie’ (s; ep.1); 21,30 Co ochii'n’ 4;

•22J30 Recurs la -m ora lă ; 23 ,30 Jurnalul de noapte; 0,00 Infomania; 1,00 Poveste.de dragoste (r); 1,45 Jurnal. Meteo. Sport (r). !

ţ fŞ S f t& b - 7 '° ° Impact (r); 7,30 s t M l i i - j Real TV (r); 8,00 Prima

Mix; 13,00 M A S .H . (s/r);13.30 Rambo (d.a.); 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 1 5 ,00 Program special; 16,00 Impact; 16,30 Vînătoarea comorilor (s); 1 7 ,30 M .A .S .H .(s); 18,00 Focus; 18,55 Focus special; 191,05 Camera de rîs;1 9 .3 0 Real TV; 2 0 ,0 0 C ronica cîrcotaşilor; 21,00 Miss Petarda (co.SUA ’89); 23,00 Focus Plus;23.30 Vînătoarea comorilor (s); 0,30 Camera de,rîs (r); 1,00 Real TV (r);1.30 Focus (r).

7 ,00 Drumul spre . " * Avonlea (s/r); 7.45 Poftă

bună cu Petrişor! 8 ,00 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Allen ... (s); 10,00 tn plină acţiune (s/r); 10,45 Tată , am încurcat-o! (s); 11,10 Televiziunea, dragostea mea (r);12.10 Călătorind prin ţară (r); 12,40 E dreptul tău! (r); 13,10 Poftă bună cu Petrişor! (r); 13,25 Ştiri; 13,30 Piramida (r); 14,00 Desene animate; 15,00 Toţi, împreună; 16,00 Clepsidra cu imagini (r); 16,30 Sport plus; 17,30 Mit şi istorie; 17,55 Ştiri; 18,00 Documentar; 19,00 Desene animate;19.10 Drumul spre Avonlea (s); 20,00 Tată, am încurcat-o! (s/r); 20 ,30 ' Piramida: 21,00 Videoclipuri; 21,15 Patinaj artistic; CE de la Lausanne (Elveţia); 23,15 In plină acţiune (s );\ 0,00 Documentar; 1,05 Atlas (r).

7 ,35 Ş tiri, (r); 7 ,5 0 . / a t > C Muzică; 10,00 Tentaţii (r);

11.00 Documentar DW; 12,00 Apel: 'Crim ă (s/r); 13 ,00 îţi mai aduci' aminte, doamnă?; 14,00 Jaful (f/r);1 5 .4 5 Desene anim ate; 1 6 ,3 0 ; Documentar DW; 17,00 Reporter (r);18.00 Germania astăzi (do); 18,30 Tele jurnal; 19;00 D estinaţia Germania (do); 19,30 Nevinovaţii au somn uşor (dramă SUA 1995); 21,15 Apel: Crimă (s); 22,15 Reporter;23.00 Documentar DW; 23,30 Ştiri;23.45 Muzică.

7,00 Ştirile de Acasă(ry 7 30 Acasă ,a cu

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8 ,00

Cafeaua cu sare; 10,00 Sheena (sI r); .11,00 îmbrăţişări pătimaşe (s);12.00 Marius Tucâ Show (r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,20 Amintirile unui pelerin; 14,00 Brigada mobilă (r);15 .00 D ivertis Show (r); 16,00 S heena (s); 17,00 Ştiri; 17 ,15 Milagros (s); 18,00 Un bărbat pe zi;19.00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Strict autentic; 22,00 Observator; 2 2 ,3 0 M arius Tucă Show; . 0,00 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 1,30 A m intirile unui pelerin; 2 ,0 0 Observator (r); 3,00 Cafeaua cu sare (r); 5,00 Milagros (s/r); 6,00 Un bărbat Pe zi (r).

7,00 Bună dimineaţa; K i j i r J s a 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 9,50 Melrose Place (s); 10,30 Gîndeşte liber (r); 11,30 Părinţi la Hollywood (s); 12,00 Cei mai frumoşi arii (s); 13,00 Nikita (s); 14,00 Răzbunare fără limite (s/ r); 15,00 Urmărire generală (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo (div.); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Motociclistul rebel (thriller Canada ’94); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,40 .ro; 22,45 Vietnam W ar Story (dramă SUA 1988); 0,45 S-a născut o stea (f.muzical SUA 1954).

Redacţia nu iţi asuma responsabilita tea penau schimbările, intervenite in program ele

postu rilo r dc televiziune.

OPERAROIYIÂNĂa s tă z i, d e la o ra 1 9 ,0 0 :

TOSCAde Giacomo Puccini

fJJJJ3 5 M 3 S M :

1 S I 3 f e t iş m t S f e

( C i Si).

M E U S T J M IC e n t r u l M e d ic a l ; Str. Mehedinţi nr. 1-3 f -

(lîngă “BIG” Mănăştur) ' Oferă servicii medicale

specialităţile:- derm atoven ero lo g ie t ‘ alergologie •• . . i- obstetrică - ginecologie : ecografie- medicină internă :

ortopedie- e c o g ra fie , EKG, p ro t funcţionale ventilatorii- laborator clinic com putere

Recoltări - zilnic 7:30 - 11 -t In form aţii şi p ro g ra m ări ;

telefon: 17 .11 .84 . '

R.Săraru (r); 8,00 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 9,00 Prima dragoste (s/r); 10,15 Betty cea urîtă (s/r); 11,15 De_3 x femeie (r); 12,15 Dădaca (sI

' f); 12,45 Salome (s/r); 13,40 Ramona (s); 15,30 Războiul pasiunilor (s); 16,30 Dragoste nebună (s); 17,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,00 Prima dragoste (s); 20,00 Betty cea urîtă (s); 21,00 De 3 x femeie; 22,00 Salome (s); 22,50 Dădaca (s); 23,25 Ştirile de Acasă (r); 23,45 90-60-90 Fotomodele (s); 0,35 Sînge din sîngele meu (s); 1,15 De 3 x femeie (r); 2,15 Muzica de acasă.

CABINET MEDICAL [' I STOMATOLOGIE

Cafea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologica complexe: -

• terapie * protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, implante) Programări dnle la teL: 43tt-GE

Orar: luni - vineri: 9 - 19,

sîmbătă: 10 -13.PentratstodenţL

NCN: 9,00 0 :9 dimineaţa; 10:00 La porţile dorului; 11,00 Formul magică; 18,30 Express; 18,40 Sport; 18,45 Arta fără cuvinte (r); 19,00 Formul magică; 20,00 Express; 20,10 Sport; 20,15 Vocea străzii; 20,30 Daniela, prietena ta - cu Daniela Dumbravă; 21,45 Express; 22,10 Sport.

fZowNoL 1 8 .0 0 -1 9 .0 0 C hem area tS S e o " păm întului - rea liza to r N icoleta Ţăranu; 1 9 .3 0 -2 0 .0 0 Spoturi&Documentare.

CABINET MEDICAL ONCOLOG 'C L U J -N A R O C A .

s tr .P R O F C iO R T E A n r .9 (c a rtie r G rig o re s c u )

P ro f .d r . L U C IA N L A Z Ă -(Ginecologie, Chirurgie, Oncotocf L, Ml: 15-18; Ma, J : 1 6 ” - t î

D r. V A L E N T IN P O P E S C .(Chirurgie, O nco lo gie )

Ma, J : 1 4 "-1 6 ; V : 1 5 - rS : 9 - 1 1

Dr. D A N -S O R IN P O P E S C .(Urologie)

L, Ml: 1 8 -2 0 ; Ma, J : 1 8 * -; : V: 16-20

P R O G R A M A R E : toi/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

' în timpul orelor de funcţionar-® a cabinetului

; MEDIPRAXCentru medical

' Prof. Dr. HUŢANU Io a n Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2, f

CONSULTAŢli, TRATAMENTE, U R G E N T E

C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ; O R T O P E D IE ; . M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ; iE C O G R A F IE . - fInformaţii, programări la te iefer . '

(064) 421806; 094-605935. ;

Linia telefonică de intervenţie în c r-- si prevenţie a suicidului iniţiată ce '

lin iiiu T im ut sivtTtTF siivTvi.i n i .stă ia dispoziţia dvs..de luni pînă v :ne- între orele 8 V i's tţtep ti" -apelurile la numărul 186864. -

0 6 :0 0c o

M iercuri, 16 ian uarie • : .0 7 :0 0 Prim a oră (Program , inform ativ BBG-'- •

6:00; D a te m e te o -6 :2 0 ; In fo im 3ţiiu tilita re -6 :30 ; Informaţii : culturale -6 :4 0 ); 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 P rim u l s a lu t* c u Ş te fan C o ro ian (0 7 :0 0 Ş tiri; 0 7 :2 0 Revista p re se ilo ca le ;0 7 :4 0 R ev is ta p r e s e i ' cen tra le , 0 7 :50 , 0 8 ,5 0 Horoscop: 0 8 :0 0 Ştiri, 0 8 :2 0 CD Sport ■ cu M iha i P etruşcâ, 09 :00 Ştiri, 0 9 :2 0 ’ C e m a i c red e lum ea ’, . 9 :4 0 S p u n e -ţi păsuf): 10 :00 -13 :00 Zona liberă - cu E m ilB Io to r' (1 0 :0 0 Ştiri. P rogram de însoţire, inform aţii, concursuri; 1 1 :0 0 ’ P ro g ra m in fo rm a tiv BBC): 13 :00 - 1 5 :0 0 S c u rt p e do i - cu • M a riu s M arch iş (1 3 :00 Ştiri + M eteo . E m is iu n e interactivă, 14 :00 Ştiri): 15:00 - 18:00 C onsp iraţia - cu T u d o r Runcanu ( 1 5 :0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 :0 0 Ştiri, m eteo , sport, T e le fo a n e surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18 :00 - 18:30 P ro g ram inform ativ B B C : 19:00 M u zica m agica - c u Ş te fan C oro ian ; 2 1 :00 Ştiri, 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 S u n e tu l o raşu lu i • c u M arius M arch iş .

1? o n -P A T R L lL A D E S E R V IC IU : 9 .30 -R ev is ta presei. Punctul de •jvedere(10 .1 5)r.Concursuri (1 0 .3 0 ,1 2.30);-12 45-Sport pe m apam ond;1.12,00-1 R OO-C A L E ID O S C O P fm :' 13 .20 -M u s c a (limba m aghiară)2 0 ,0 0 . -Ţ o p T e p -D J S^ţ?i; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 T re n u l d e lă m ie zu l n o p ţii

U cu F lo re a ; 0 1 .0 0 -6 X 0 U n d e M agiceŢ ' ' ^ ' . ' ; , 1-

UNIPLUS Radio M iercuri, 16 ianuarieProgram in form ativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 ;8 ,0 0 -

8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 .' 6 .3 D -1 0 .0 0 Uniplus de dim ineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 Calendarul zilei. Meteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 Horoscop. 9 ,0 0 Ş tiri tocate. 9,20 Program ul cinem a. 9 ,5 5 In fo rm aţii cu ltura le, .1 0 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 1 3 ,0 0 , 1 5 ,0 0 ,16 ,00 ,. 17 ,00 Ştiri naţionale ş i loca/e. 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 Punct... ş i de la Zece: 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 Uniplus alternativ. 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 Trei ceasuri fm n e .1 9 ,0 0 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 21 -30 -6 ,00; Uniplus nocturn.

a s c u ltă to ru lu i: 13-,00 R a d io ju r n a lB u c u r e ş t i f 1 3 ,1 5 P a r a t e i i m u z ic a le cu M arius M erca. 1 3 ,5 5 B u le tin d e ş tiri. 14,00 P r o g r a r m u z ic a l p e 's t a ţ i a d e u n d e u l t r a s c u r te - : -9 5 ,6 :M H z .;T 6 ,0 ; - E m is iu n e a TnTim ba m a g h ia ră . 1 8 0 0 .R a d io fa x - p rez in tă D e - H o rea ,;18,3 0 S ta r m ix . M u z ic a a n ilo r ’9Cţ- Rrezintă.Dan Izyo rean u1 9 ,0 0 R a d io ju rn a l B u c u re ş ti. J 9 ,3 0 R o ţo n d a .l i te ra r ă cu D o n Pavel; 20 ,00 Ş tiri. 2 0 ,0 5 M ile n iu l III, cu Constantin Mustaţă; 2 1 ,OÎ

-Ş tir i; 21 ,05 B re lo c cu'Anca M ureşan;;21 ,50 'B u le tin de ş tiri. 2 4 ,5 : .- în c h id e re a p ro g ra m u lu i. ' ' ’

: ( t t i î îM ie rc u r i, 1 6 ia n u a r ie

Ş T IR I : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 16 .00; B B C -0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 18 .00; 6 .3 0 -9 .0 0 - SUPER M A T IN A L : Ş tirile locale , interviuri, Horoscop (6 .4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , Punctul de v e d e re (7 .4 5 ) , L in iuţa d e d ia lo g (8 .30 ),B u le tin ru tie r(8 .55 ); 9 .0 0 -

M iercuri, 16 ianuariestîk;^ iU2 tis *5.s s«: g oo Bună dimineaţa. O em isiune d e actualităţi,dar şi antren m atinal prezentată de D oina Borgovan. 8 ,00 Emisiunea în limba maghiară: 10 ,00 De zece ori România: 11 ,05 Em isiunea redacţiei socia le: Ceasul a l unsprezecelea. Prezintă O an a Cristea G rig o re s c u ; 1 2 ,0 0 R ad io ju rn a l trans ilvan : 1 2 ,3 0 M icro fo n u l

RADIO FIR 96,2 FM DEJ s M ie r c u r i , 1 6 ia n u a r ieL IN IA D E S T A R T 6 .0 0 - 1 0 .0 0 , h o ro s c o p , sport, p o w e r

p la y , re ţe ta z ile i, ştiri, m u z ic ă :- F IR U ’N Z E C E P A IŞ P E , 1 0 .0 0 — 1 4 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţii, d iv e rtis m e n t, p o w e r p lay . ş t ir i : re v is ta p resei; 9 6 ,2 F M /Z I , .1 4 .0 0 - 1 8 .0 0 , m u z ic ă , d e d ic a ţ i i ; d iv e rtis m e n t, p o w e r p la y , ş tiri, artis ttil z i l e i ; F IR U L R O Ş U ' 1 7 .0 0 ^ 1 8 .0 0 , d e d ic a ţii m u z ic a le în direct; J U R N A L U L B B C- 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; Ş T IR IL E R A D IO F IR 9 .3 0

___________ ~ AC AC* DC S1 2 .3 0 , 1 3 :3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 ; Ş T IR Î S P O R T IV E , 1 6 .4 5 ; PE S O M E Ş ÎN S U S Ş I-N J O S , 1 9 .0 0 - 1 9 .3 0 , d e d ic a ţii de m u z ic ă p o p u la ră , r e a liz a to r N e lu D o rd o i; C L U B D A N C E .2 1 .0 0 - 2 4 .0 0 , m u z ic ă d a n c e , h o u s e , re a liz a to r C ip ria n ; M u n c e le a n .

r

I U S U f l , B I 8 C 8 I U B J A B U H O S O i i E a f i H l L O B D S V I U C O F I C I A L A

" L E T E M P S "

Un număr de 6.000 de imigranţi : ilegali ven iţi în Statele U nite ale

A m e ric ii d in ţă r ile arabe sau m usulm ane,' sînt căutaţi în mod prioritar de serviciile poliţieneşti,

- pentru a fi expulzaţi, acest fapt fiind incriminat ca neconstituţional. D in data de 11 septembrie, F B I şi. alte

• agenţii po liţieneşti americane au arestat, pe teritoriul S U A , peste 1.600

: de persoane,-care sînt, în majoritate,: bărbaţi tineri originari din Orientul

' M ijlociu; această razie naţională a dus, însă, la o singură inculpare, şi anume cea a francezului de origine

■. marocană Zacarias Moussaoui, cu . privire la procesul căruia un tribunal

; federal trebuia să hotărască dacă va fi sau nu difuzat la televiziune. însă Moussaoui, pe care anchetatorii îl consideră ca fiind cel de-al 20-lea pirat al aerului din comando-urile conduse de Mohamm ed Atta, fusese

- arestat chiar înainte de comiterea atentatelor din 11 septembrie.

“N D isproporţia dintre m ijloace şi "'"'rezultate nu reţine însă Administraţia

S U A din drumul său pe o paiţtă ce î i n e lin iş te ş te tot m a i m u lt pe apărătorii drepturilor şi libertăţilor o m u lu i. F o rţe le de in te rv e n ţie o rgan izate în statele am ericane pentru a contracara am eninţarea teroristă au prim it ordinul de a căuta a p ro x im a tiv 6.000 de im ig ra n ţ i ile g a li, ce nu sînt ch iar a t ît de clandestini, întrucît numele lor. sînt cunoscute, dar care vin cu toţii, din ţări în care, potrivit Administraţiei am ericane, reţeaua A l-Q a id a este puternic implantată, cu alte cuvinte, din state arabe ori musulmane.

Cele 6.000 de persoane căutate fac parte d in tr-u n e fec tiv m u lt m ai important (de 314.000) de im igranţi ce nu dispun de un permis de şedere ori de o carte de rezident şi împotriva cărora a fcţst luată o hotărîre de e xp u lzare . Ţ a ră constru ită p rin intermediul imigraţiei, S U A au fost şi un liman pentru imigranţii ilegali. O are c îte persoane în s itu a ţie clandestină se află în această ţară: şase, opt, zece milioane? Serviciile de imigrare au închis m ultă vreme uri ochi, şi alteori chiar pe amîndoi,

în faţa acestui fenomen de masă, pentru că economia S U A profita de pe urm a lo r. A n g a ja ţ ii acestor servicii erau atît de mărinimoşi, încît a v iz e le de exp u lza re nu erau considerate de către destinatari o ameninţare gravă, ci, mai curînd, o' invitaţie de a-şi schimba adresa... N um ele celor 314.000 de im igranţi clandestini expulzabili urmează să f ie in troduse în baza de date in fracţionale a F B I, existentă în cadrul National Crime Information Center. Cotidianul american The Washington Post scrie că, din acest m aldăr de dosare, au fost scoase cele ale celor 6.000 de arabo-musulmani, care trebuie să fie căutaţi, arestaţi şi e xp u lza ţi cu p rio rita te . Această măsură, care nu va avea, desigur, o m are e fic ien ţă în această ţa ră - continent, îi creează statului de drept o pro b lem ă gravă: aceastăd is c rim in a re ra s ia lă ( ’T a c ia l

■ profiling”) generalizată este aproape oficială. Este ea tolerabilă? Naţiunea nu se răzvră teş te . A p ă ră to r ii tradiţionali ai drepturilor c iv ile îşi m anifestă, desigur, dezacordul în

această privinţă, dar chestiunea nu face prea multe valuri.

Fireşte, cele m ai îngrijorate sînt .asociaţiile am ericanilor de origine arabă: “Faptul acesta dă senzaţia că ju stiţia are două v iteze : un n ive l pentru musulmani şi arabi, şi altul pentru restu l s o c ie tă ţii” . C urtea Supremă de Justiţie a S U A a amintit, de curînd, că drepturile om ulu i.cu excepţia celui de a alege şi de a fi ales, le s în t g a ra n ta te ,- p rin Constituţie, tuturor persoanelor ce trăiesc în ţară, fie ei cetăţeni ai S U A ori nu. Este adevărat că judecătorii făceau o menţiune specială pentru situaţiile în care este pusă în jo c securitatea naţională, însă adăugau că libertăţile unui grup determinat nu pot f i negociate în - d ezavan ta ju l restului populaţiei. L a finele anului trecut, avusese loc o altă triere rasială identică, 5.000 de tineri de origine arabă sau musulmană fiind convocaţi pentru a răspunde “de bunăvoie” la unele întrebări ale poliţiei. în climatul actual, a nu răspunde acestei invitaţii ar echivala cu a se desemna de unul singur suspect.

ETNICII MAGHIARI DIN SLOVACIA SUSŢIN UN ACORD ÎN STIL ROMÂNESC PRIVIND

LEGEA STATUTULUI" F IN A N C IA L T IM E S " ----------------- ------------

V ic e p re ş e d in te le C o a liţ ie i M a g h ia re d in Slovacia (S M K ), Pal Csaky, a respins critic ile formulate de Partidul" Naţional Slovac (S N S ) la adresa Leg ii statutului etnicilor m aghiari din ţările vecine U ngariei. Potrivit postului de radio B B C , Pal Csaky, care deţine şi funcţia de viceprem ier- în guvernul de la Bratislava, a apreciat că lansarea . unui atac îm potriva acestui act norm ativ este absolut ileg itim ă”. “Dacă orice partid slovac vede aceste probleme legate de Legea statutului în acest fe l, ele ar trebui să fie dezbătute în mod deschis şi sâ facă obiectul unui acord aşa cum a fost în cazul Rom âniei, (n.red. m em orandum ul asupra Legii statutului semnat de V ik to r Orban şi A drian Năstase pe 22 decembrie 2001 la Budapesta) ce va trebui sâ fie semnat (de Ungaria şi S lovacia), în aceeaşi z i, la Bratislava s-a desfăşurat o rundă de consultări asupra aplicării Legii statutului între secretarii de stat din ministerele de Externe ungar şi slovac, Csaba Lorincz şi Jaroslav C hlebo , apreciate de partea ungară drept pozitive. Cu o zi în urm ă, prem ierul slovac, M iku las D zurinda, declarase că Slovacia doreşte sâ fie exclusă dc la prevederile L e g ii statutului, invocînd situaţia etnicilor m aghiari din Austria, cărora nu li se aplică acest act normativ.

ANTURAJUL EUROPEAN PERICULOS AL PREMIERULUI AZNAR

" E L P A IS " ,

(Articol sem n at d e H erm ann Tertsch ş i M artin F erran d - doi editorialişti de m arcă a i presei

spaniole)

P reşed in te le • g u v e rn u lu i spaniol, Jose M aria Aznar, este un om dintr-o bucată pe care îl supără m ulte lucruri, dar care nu se lasă speriat aşa de uşor. De aici şi aprecierea sa drept reacţie tip ică de dom nişoară isterică a alarmei declanşate în întreaga Europă de metodele de guvernare ale o m olo gu lu i şi aliatului său, Silvio Berlusconi. Nu ar trebui să surprindă pe nim eni că A z n a r s-a arătat înţelegător faţă de 11 Cavaliere, oricît de m ulte extravaganţe ar avea acesta la activ , precum autonum irea în postu l de ministru de Externe sau blocarea unor le g i europen e de importanţă vitală pentru Spania. Aznar a fost cel care i-a deschis uşa saloanelor oficiale europene acestui om , care are pe rol procese în tr ib u n a le de pe jum ătate de g lob . în aceste condiţii, nim eni nu ar trebui să aştepte ca A z n a r să-şi recunoască greşeala . E x is tă alianţe- care po t f i fo arte dăunătoare, a n tu ra je care discreditează şi prietenii care marchează. Berlusconi este o proastă companie, chiar dacă ar fi votat de toţi ita lien ii şi în condiţiiib. u n e i c am p an ii electorale în care el nu ar. avea în soldă. sau. în subordine practic totalitatea m ijlo a c e lo r de comunicare .în masă.. Mai nou,- pe lîngă preşedinte al Consiliului de M iniştri, el este şi m in is tru 'de Externe. A şa- numitul I I Cavaliere devine deci şi II Proprietario, post din care nici măcar judecătorii se pare că nu vor putea să-l urnească. Cumulul de funcţii din partea unui lider-maxim este un obicei prost văzut în Europa, deoarece aminteşte de fo rm u le le de guvernare im p e ria lis te sau bananiere, de aceea la Roma se

spune că Berlusconi şi-a asumat in terim ar această funcţie. La succesiunea sa v isează vicepremierul Gianfranco F in i, taxat caritabil drept postfacist, pentru că acceptă ex is tenţa alegerilor şi a renunţat la cămaşa neagră cu care pe vrem uri îi băga în sperieţi pe democraţi.

Ducem dorul vrem urilor în care Aznar, şi nu doar el, era indignat, pe bună dreptate, că partidul lui Joerg Haider, un histrion naţionalist din Carintia face parte din guvernul Austriei. B erlu sco n i, F in i şi c e lă la lt partener de guvernare, Umberto Bossi, sînt o companie proastă pentru oricine, oricît de legitim ar fi guvernul lor. A lianţa dintre 11 Proprietario, postprefascistul şi n a ţio n a lis tu l xen o fo b şi “ fascistoid” al Padaniei, poate fi ilustrarea corectă a voinţei unei s o c ie tă ţi ita lien e destructurate, lipsită de referinţe id eo lo g ice sau e tic e , după colapsul sistemului de partide în v ig o are ju m ă ta te de secol. Această alianţă de trei persoane cu o cultură democratică nulă

’ este, fără îndoială, o plămadă ciu dată în -sinul U n iu n ii Europene, o sursă nesecată de conflicte.

A lia ţii politici care îl însoţesc pe I I Cavaliere în sarcina lui de guvernare sînt sceptici la ideea de E uropa , d in cauza apartenenţei la două fa m ilii foarte d iferite . U n ii , asemeni vicepreşedintelui F in i, provin dm fam ilia fascismului militant. Europa, care deocam dată se m anifestă prin realitatea unei monede com une şi prin m ai m u lte gesturi in s titu ţio n a le , avansează lent spre o uniune com ună d re p t reacţie - la d ife rite le form e de naţional- socialism, care au martirizat-o, aruneînd-o în cel de-al Doilea Război M ondial. Este germenele care stă la fundaţia, încă fragilă, a UE. Pot fi europenişti oameni -ca Fini? A lian ţa Naţională în care militează nu este, cum se spune, postfasc is tă , ci

a c tu a liz a re a , tem perată dc dezvoltare, a aceluiaşi fascism pe care î l alimenta Mussolini. A lt to varăş .de drum a l lu i B e rlu s c o n i, U m b erto B ossi, ministrul său pentru reforme şi d es c e n tra liza re , nu poate fi euroentuziast, pentru că a fi e n tu z ia s m a t de ideea unei E u ro p e a N a ţiu n ilo r , cu o oarecare arom ă fed era lis tă , înseamnă să renunţi la Naţiunea proprie. Independenţa Padaniei “ sa le” şi d ispre ţu l fa ţă de re a lita te a ita lia n ă se opun proiecţiei v iitoare-a Ita lic i, ca stea pe un ipotetic drapel al Statelor Unite ale Europei. Este şi cazul lu i G iu lio Trem onti, m in is tru a l econom ie i şi declanşator al crize i care a condus la demisia lui Ruggicro şi la contractarea ră c e lii europen iste d in partea unui guvern îr i ansamblu de părere că nu a băgat în buzunar nici măcar un singur euro.

Europa, în unitatea sa, are o problemă în Italia. O |ară care dacă nu se va adapta asemeni c e lo rla lte la punctele convergen te convenite la Maastricht se va confrunta în continuare cu structuri sociale şi economice care, de la M afie şi p în ă la C am orra , nu perm it transparenţa de care Europa are atîta nevoie pentru lentul, dar progresivul său proces de unitate. Sînt lucruri deja ştiute, dar care au fost puse în evidenţă de saltul lirei la euro. Este o “infecţie” caTe va aduce cu sine- m ulte

' sechele cărora va trebui să le facă fa ţă , cel declarat a tît de “convins”, Aznar. Dacă adăugăm la aceste probleme reale şi cu răd ăc in i a d in e i, ' p ropria personalitate a lu i Berlusconi, tabloul devine şi mai grav. Se poate v o rb i de convingeri ideologice cînd este vorba de partidul său, Foza Italia? La Berlusconi nu poate fi vorba de societate, doar de forţă. N u există idei, doar conjuncturi. N u există coduri, doar oportunităţi. Şi o ambiţie, pe cît de mare, pe atît de plurivalentă şi necontrolată.

" IN T E R N A T IO N A L H E R A L D T R IB U N E "

(Articol semnat de. fostu l ambasador al SUA in România, Alfred Moses)

Statele semnatare ale celei dc-a Patra Convenţii de la Geneva (privind protecţia c iv ililo r în timp de război, adoptată la data de 12 august, 1949, n.r.) au formulat Ia data de 5 decembrie 2001, în cadrul unei conferinţe, o declaraţie prin care Israelul a fost singurul stat condamnat dc rasism. Convenţia adoptată Ia sfirşitul Holocaustului nu a fost niciodată invocată în cei 52 dc ani de existenţă a sa, ch iar dacă în acest in terval omenirea a fost martora ocupaţiei Afganistanului de către forţele sovietice, a invazie i Irakului asupra Kuweitului vecin, a m ăcelului etnic din Rwanda sau a purificării etnice din provincia sîrbă Kosovo. La această declaraţie prin care a fost invocată A Patra Convenţie de Ia Geneva (gest concretizat prin punerea în aplicare a prevederilor sale în cazul teritoriilor palestiniene, inclusiv a Ierusalimului dc Est) nu s-a ajuns însă din cauza actualuluijmpas diplomatic al relaţiilor israeliano-

' p a le s tin ie n e , ci la cererea s ta te lo r arabo- m usulm ane într-un m oment în care lucrurile evoluau în direcţia semnării unei păci durabile,, bazate pe acordurile de la Oslo (1993).

C u p rile ju l conferinţei m ondiale îm potriva rasismului desfăşurată sub egida O N U , în luna septembrie a anului trecut, la Durban (A frica de Sud), Israelul a fost singurul stat etichetat ca ftind rasist, în ciuda faptului pâ de la crearea sa (1948) a adăpostit persoane de diverse etnii şi religii, inclusiv peste 50.000 de etiopieni. La Durban, delegaţia S U A a . părăsit lucrările conferinţei, recunoscînd astfel că o condamnare unilaterală a Israelului în cadrai în tîln irilo r internaţionale nu va_ contribui la pacea arabo-israeliană.

în u ltim ii 23 de ani, au fost făcute progrese remarcabile în planul relaţiilor diplomatice arabo- israeliene, începînd cu pacea semnată între Israel şi E g ip t şi între Israel şi Io rdan ia şi pînă Ia. acordurile israeliano-palestiniene de la Oslo. Chiar dacă m ai este un dram lung pînă la obţinerea păcii permanente între israelieni şi palestinieni, nu trebuie minimalizat faptul că. aceste acorduri au fost realizate prin negocieri directe, bilaterale, n ic id e c u m p rin a c ţiu n ile u n o r o rgan ism e in ternaţionale . La Geneva, sediul m a jo rită ţii organizaţiilor umanitare din lum e, a lia ţii arabi cei m ai puternici ai S U A (Egiptul, Pakistanul şi Arabia Saudită) -sînt cei care conduc încercarea de p o lit iz a re a o rg an ism elo r in te rn a ţio n a le specializate.

U n p rim demers în acest sens î l constituie folosirea unui limbaj virulent de condamnare a Israelului. Statele europene au adoptat o poziţie

m ai puţin dură faţă dc Israel, atît la Durban, cît ş i în cadrul conferinţei dc la sfirşitul anului trecut, dar în cclc din urmă nu au făcut nimic care să m o d ific e te rm e n ii în care Is ra e lu l a fost condam nat dc com unita tea in te rn a ţio n a lă . “Trebuie sâ dăm ceva lumii musulmane, deoarece au foarte puţin", m i-a spus recent un ambasador european Ia Geneva. Şi, cel puţin retoric, ceea cc comunitatea internaţională a decis “sâ dea” este Israelul, prcsupunînd că acesta este un preţ m ic p lă tit dc un stat european ale cărui interese economice îi modelează relaţiile politice în funcţie dc unele state arabe.

Cred însă că prietenii europeni şi musulmanii din S U A ar trebui să îşi dea scama că această critică a Israelului arc un preţ. Washingtonul, fidel principiilor lu i, şi-a retras delegaţia prezentă la Durban în m omentul în carc devenise evident că discuţiile deviascrâ dc la chestiunea centrală, combaterea rasismului devenind un atac frontal îndreptat îm potriva Israelului. în această situaţie, există riscul ca sprijinul S U A faţă dc O N U să scadă s im ţito r. Pc dc altă parte , p o litiza rea o rg a n is m e lo r in te rn a ţio n a le şi “ re s c rie rc a ” problemelor dc pe agendele lor de lucru îi lipseşte practic pc cei m ai defavorizaţi, şi printre ci sc numără şi cîteva zeci dc milioane dc musulmani, dc asistenţa comunităţii internaţionale. O fensiva antiisraelianâ va continua. Curînd, va avea loc o sesiune specială a Organizaţiei Internaţionale a M un cii (O IM ) , în cadrul căreia vor fi discutate relaţiile angajat-angajatori, condiţiile de muncă etc. Israelul este anual condamnat, ch iar dacă practicile de angajare în Israel sînt exemplare, comparativ cu cele existente în multe alte state ale lum ii. D ar, ca şi pînă acum, S U Â vor boicota sesiunea O IM . în luna martie a.c., Com isia O N U p e n tru D r e p tu r ile O m u lu i va o rg a n iz a o conferinţă, şi, ca în fiecare an,' Israelul se va a fla pe agenda de lucru. Trebuie am intit faptul că este prim ul an c îrid 'S U A nu-m ai ocupă un loc permanent în această Comisie a O N U , după ce au. fost înlocuite anul trecut cu Sudanul. în anul 1980, secretarul de stat al S U A , Edmund M uskie, a declarat că S U A îşi vor exercita dreptul de veto pentru-a nu m ai participa la negocierea textelor rezo lu ţiilo r antiisraeliene. Luarea de poziţie a S U A în cadrul Consiliu lui de Securitate a l O N U a s u rv e n it în u rm a unei s e rii de r e z o lu ţ i i antiisraeliene sponsorizate de state arabe, fapt ce a dus la b lo c a re a tem p o rară a lu c r ă r i lo r Consiliu lui. A ctualu l Secretar General al O N U , K o fi Annan, a r trebui să intervină pentru â se pune capăt dem ersului de politizare antiisraelianâ a unor" organisme specializate care activează la Geneva şi de a cere m em brilor acestora să se ghideze după obiectivele um anitare prevăzute de Carta O N U .

Aicis&sss.

ar putea f i reclam a dum neavoastră

P r o f e s o r u l A n d r e i M a r g a a l e s î n c o n d u c e r e a u n u i i n s t i t u t g e r m a n

în re ţe a u a d e in s titu te de c e rce ta re de s u b a u to r ita te a G u v e rn u lu i G e rm a n ie i, la M u n c h e n a fo s t în f i in ţa t In s t i t u t f u r D e u t s c h e K u l t u r u n d G e s c h ic h te S u d o s te u r o p a s ( In s t itu tu l d e cercetare a c u ltu r i i ş i is to r ie i g e rm an e d in sud- e s tu l E u r o p e i) . în p r im a re u n iu n e a c o n s i l iu lu i In s t i tu tu lu i a fo s t a le a s ă c o n d u c e re a a ces tu ia . P ro fe s o ru l A n d r e i M a r g a , re c to ru l U n iv e rs ită ţ i i “ B ab eş- B o l v a i ” , a f o s t a le s m e m b r u a l c o n d u c e r ii n o u - în f î in ţa tu lu i in s titu t d in M u n c h e n .

C o n c u r s a r t i s t i cP r im ă r ia m u n ic ip iu lu i C lu j -N a p o c a

a n u n ţă c ă v a o rg a n iz a , în u rm ă to a re le lu p i , un c o n c u rs a rt is t ic de m o m e n te şi s c h i ţe in t i t u la t “ D ’ a le lu i M i t i c ă ” , d e s tin a t e le v i lo r d in ş c o lile şi lic e e le c lu je n e . E v id e n t , co n cu rsu l v a a v e a loc în c a d r u l " A n u l u i l . L . C a r a g ia l e ” , d e c la ra t la n iv e l n a ţio n a l. D l . p r im a r va in iţ ia in acest sens un pro iec t de h o târirc , p ro p u n in d C o n s il iu lu i lo ca l ca c e le m a i re u ş ite lu c ră r i să f ie pub lica te , ia r a u to rii a c e s to ra să f ie re c o m p e n s a ţi cu p re m ii c o n s tin d în b a n i şi c ă rţi.

C u r s u r i d e p r e g ă t i r e p s i h o p e d a g o g i c ă

U n i v e r s i t a t e a T e h n ic ă d in C l u j - N a p o c a o rg a n iz e a z ă , în te m e iu l a rt. 68 d in L e g e a in v ă tă m în tu lu i n r. 8 4 /1 9 9 5 - în p e r io a d a f e b r u a r ie - m a i 2002 - c u rs u r i d c p re g ă t ire p s ih o p e d a g o g ic ă ( P s i h o lo g ie . P e d a g o g ic , M e t o d ic ă . P ra c t ic ă p e d a g o g ic ă ) . Se po t în s c rie n u m a i a b s o lv e n ţ i a i în v ă ţ â m in tu lu i s u p e r io r te h n ic (d c lungă sau scurtă d u r a ta ) , c a re d o re s c să p ro fe s e z e în în v â tâ m în t. A b s o lv e n ţilo r acestor cursuri li se v o r e lib e ra c e r t if ic a te d c a b s o lv ire , p c b a z a c ă r o r a v o r f i a b i l i t a ţ i să f u n c ţ i o n e z e în c a l i t a t e d e c a d r e d id a c t ic e . C u rs u r ile se v o r d esfăşura s â p tâ m în a l, in z i l e le dc s îm h ă t ă şi d u m i n i c ă . î n s c r i e r i l e se fa c la D e p a r t a m e n t u l p e n t r u P r e g ă t i r e a P e rs o n a lu lu i D id a c t ic d in U n iv e rs ita te a T e h n ic ă , s tr . C . D a ic o v ic iu n r . 15. R e la ţ i i s u p lim e n ta re la te l. 0 6 4 /1 9 -5 6 - 9 9 , in t. 117 sau d ire c t la te l. 0 6 4 /1 9 - 4 8 - 3 0 .

T e a t r u l r e v i n e î n a c t u a l i t a t eî n u l t im i i a n i , p u b lic u l a m a to r de

te a tru d in m u n ic ip iu l G h e r la p u r şi s im p lu a fo s t u ita t de tea tre le d in C lu j - N a p o c a şi T u rd a . D a c ă în a n ii ’ 8 0 aceste in s titu ţii e fe c tu a u tu rn ee reg u la te (a v e a u şi s is te m de a b o n a m e n t în lo c a lita te ! ) , în p re z e n t e le n u se m a i d e p la s e a ză în p ro v in c ie . P ro b a b il , nu m a i e re n ta b il d ru m u l p a rc u rs p în ă la o raşu l de pe S o m e ş . . . V ă z î n d a c e a s tă s i t u a ţ ie n e p lă c u tă , c o n d u c e re a C a s e i d e c u l tu r ă G h e r la a lu a t in i ţ ia t iv a de a re în fi in ţa f o r m a ţ ia d e te a tr u , “ a b a n d o n a tă ” la s f irş itu l a n i lo r ’ 8 0 . în p re z e n t se fac în s c r ie r i p e n tru c e i m a i ta le n ta ţi a rtiş ti a m a to r i d in u rb e (s e găsesc d e s tu i). în c u r in d , v o r f i re lu a te şi s p e c ta c o le le p re z e n ta te la se d iu şi îri c o m u n e le -d in îm p r e j u r im i le m u n ic ip iu lu i . P r in t r e “ a c to r i” se a f lă m u n c ito r i, p ro fe s o ri şi.,, e le v i . P e lin g ă . C a s a m u n ic ip a lă de c u ltu ră m a i fu n c ţio n e a z ă cu m u lt succes o fo rm a ţ ie d e te a tru de păp u ş i, fo rm a tă d in zece ed u ca to are , ce p rez in tă p e rio d ic s p e c ta c o le în g r ă d in i ţ e le şi ş c o l i le o ra ş u lu i. SZ . Cs.

Rubrică realizată de M . BOCU ,

„ v , I a vupennagaBucureşti au fost ridicate ia ranc

. de ambasac

’i / J - 1

Ş a t e n u l / { ( s j v a f c i c ă ş i / ( H a

D c c c m U v c

• C lu ju l a rtis tic în s e a m n ă re s p e c t p e n tru

c re a tiv ita te •

O frumoasă şi valoroasă expoziţie: acesta este Salonul A nua l de G rafică şi A rte Decorative, deschis, ieri, in prezenţa unui public num eros, in să lile C om plexului Expoziţional a l UAP din Cluj-Napoca. în puţine, dar pertinente notaţii, preşedintele Filialei Cluj a UAP, p ictoru l şi profesorul loan Sbărciu - rectorul Universităţii de Artă Si Design din C lu j-N apoca '- a ţinut să remarce starea fa vo ra b ilă a graficii şi artelor decorative clujene, in contextul general al plasticii româneşti, Clujul avind, intre alţii, şi o premiantă a. UAP pe anul trecut, la arte decorative, in persoana artistei H erm in a C sata . E xp o z iţia de acum argumentează cit se poate de convingător - potrivit d-nei dr. A lexandra Rus, critic de artă, că Clujul artistic înseamnă, înainte de toate, respect pentru creativitate în condiţiile tradiţiei plastice a urbei, dezvoltate prin şcoala sa superioară de arte. De aici, din această tradiţie solidă, şcoala a putut creşte valori. încastrîndu-le în arta europeană şi chiar mai departe de ea. Zestrea bogată e relevată a ici dc im ag inaru l p lastic al maeştrilor, dar şi dc acela a l tinerilor care pornesc pe drumul artei. Cum spuneam, sub semnul creativităţii, expoziţia şi artiştii trimit, p r in lu cră r ile lor, in tr -o lum e a decora tivu lu i, p la s tic iza n tă , in tens spiritualizată. E un dialog intre generaţii şi in tre s tilu r i: c lem en te le postm oderne actualizează elemente care cultivă detaliul, pînă la rcconvertirea unor elemente care frizează chiar kilsch-ul.

P f î

zspt.■ < Jf ©

p i

# i ; ( ,

¥■ .

t f m• ; ; r . ! i• Vîf j *( î -

V v ’ i ' î3 f i i ' ! ' ]•h Hi• / : r h l

□

V-

u;

- M u lţi şi buni, luaţi la întîm plare, fără nici o aluzie la vreo ordonare sau valorizare subiectivă, g ra fic ie n ii sînt aceştia: M o n ic a P o pov ic iu , Ştefan O rb a n , E lena C â m p iân , Szekely Geza, M ă r ia S alvanu, C ă lin Stegercan, Debreczeni Botond, N ag y E ndre, M ih a i C h ise liţă , M a r ia M a tcan M ărg in ean , V a len tin C iloc i Şcrdean, Eugen M o r i t z , V io ric a C ris tc a , A le x a n d ru C ris fea , Soo Z o id M a rg it , G a lly K a ta lin , M ih a i C h ir a , L ă c r ă m io a r a şi A d r ia n A r a m ă , K o r o n d i E u g e n , O c ta v ia n B o u r , V a s ile G h eo rg h iţă , L o rm cz Lehel, O v id iu Petca, Paul Eugen, D an ie la C h iorcan , O v id iu T a r ţa , Radu Pop, M a ty a s Laszlo, loan llo rv a th B ugnariu, R adu Solovăstru . La secţiunea Arte decorative i-am no ta t pe: C o r in a H o rv a th -B u g n a r iu ,

M o n ica P opoviciu , H erm in a Csata, M a n u e lr ^ Botiş, Szabo B o ko r M a rfa , G eta V işan , N a g y ^ E n d re , F e le k i Is tv a n , A n g e la M e g le i, D a t ţ C ic io s , M i h a i C h ir a , M irc e a P o p , P a lk : j E rnest, K a ro ly S. A ro n , D o ina Stici, L a u n ; H a n d ru , A n c a C ă lin , F o rro Agnes, A n g e b Popescu, M a r ia n a G heorghiu , G h e o rg h e .V ; Negulescu, V a lo v its Laszlo, Kusztos E n d n S zabo V ilm o s , N o v ă k I ld ik o , T.oth I l d i k r C ris tian O p riş , Lukats M a r ia , Ileana D a r ie ? D ana S olovăstru , L iliana M o ra ru . ?

Expoziţia e o probă de p ro fes io n a lism . Ly m aturitate artistică, creativitatea re p re z e n ti: : trăsătura fundamentală a lucrărilor p ro p u se .? această în tîln ire cu publicul clujean.

Michaela BOC.

La Galeria Casa Matei

- ©> Ijp x Q J O u s b c d u p e j r i b r i L V u J b & r

Cordelia von den Steinen

A rte le p las tice au parte de un început de an sub cele mai favorabile auspicii. C lu ju l devine, în numai o săptămînă, gazda unor importante şi relevante evenim ente plastice, care vor polariza, cu siguranţă, energii şi' conştiinţe.

Prim ul eveniment s-a derulat m arţi, 15 ia n u a r ie , conotaţiile lu i f iin d m u ltip le şi sem nifica tive . A fost inaugurată o nouă galerie de artă, C a s a M a t e i , a .fo s t ve rn isa tă o expoziţie m u lt aşteptată şi dorită , A n g e li/în g e r i. La organizarea căreia au contribuit însemnate forţe‘artistice şi nu n u m a i. A m în ved ere U n iv e rs ita te a de A r tă şi D esign C lu j-N a p o c a , U n iu n e a A r t iş t i lo r Plastic i d in R o m ân ia , filia la C lu j, U niunea S c riito rilo r din R om ânia, f i l ia la C lu j , A c c a d e m ia d ’A r te “ D ir io S c a la b r in o ” M o n te c a t ir i i T e r m e , C e n tr o C u ltu r a le “ I I Tem p io ” P istoia, C entro C u ltu ra le “ M e r c u r io ” V ia re g g io , Cassa d i R is p a rm io d i P is to ia e P resc ia , A rc ic o n fra te rn ita M is e ric o rd ia di Pistoia. Şi, nu în u ltim ul rînd, F lavio Barto lozzi, un artist extrem de activ, cunoscut şi apreciat. Organizator a două expoziţii tematice deja apreciate, C a lu l - dedicâtă sculptorului M arino M arrin i, A nge li, o alta în pregătire, O m a g iu Iu i B a c h u s , e x p o z iţ i i tem atice ce reunesc plasticieni din în tre a g a lu m e . A cesta este, fă ră îndoială, lucrul şi aspectul esenţia l.,

A ngeli este expoziţia bine g în d it - bine elaborată şi materializată. E s te adevărată sărbătoare a ochiu lu i şi : m inţii, este desfăşurarea liberă d e ide E ste , în acelaşi t im p , te m a car; deschide şi creştinismului şi la ic u l ; orizonturi noi. Generoasă, tema in v it; la m e d ita ţie , g en e rîn d in c i t a m ; în treb ări, ce ştim despre în g e r i? , u n d e -i căutăm ?, unde i-am putea găsi?, în ce m ăsură ne a ju tă sau nu? R ăspunsurile sînt d in tre ce le ma: d ive rse şi A n g e li o feră m u lt ip k interpretări. Susţinute şi de! te h n ic i’; fo losite - gravură, desen, te m p e ra a c u a re lă , c o la j, g ra f ic ă ... - d; originalitatea artiştilor care expun. Ş îm i face plăcere să le amintesc num ele B ru n e llo B ald i, F lav io B arto lo zzi. U go B e c c ia n i, S e ra f in o B e c o n i.j U m b e rto B uscion i, R in a ld o B ig i.; A n n a C h o r n y , M a r i ; ; C o n s ta n tin e s c u , R ic a rd o C o r t i . ; N a ta l ie E d g a r , R o b e rt G o d fre y . M a t t e o G r a d i j G iu lio G re c o . M a r c e l lo G u a s t i, A le x a n d e r K ossuth, Silvio L o ffred o , Francesco M a r t a n i , E u g en io M ic c in i, A ld o M o n d in o , M a r i le n a M u r a r iu , G ia m p ie rro Pasqua, P h ilip Pavia, A ld o P ievanin i, L am b erto Pignotti, P a u l Russotto, Federico Severino, Francesco Som iani, Valenţe Taddei, F u lv io T e s ta , Io r io V iv a r e ll i . C o rd e lia von den Steinen.

Demostene ŞOFRON

I

S

 ici ar putea fi reclama dumneavoastră

1 9 9 6 - C om un itatea m a g h ia ră d in B raşo v i-a cerut înaltului C om isar O S C E pentru m inorităţi,

M a x van d e r Stoel; să intervină în fa v o a re a m utării secţiei d e predare în lim ba ro m â n ă din

cadrul liceului m a g h ia r "Aprily Lajos".

l l v ? \ L " ;

r e v © r i i l ©

o r i ^ i n m r e m î ® o r n c a l u i

Comem orarea z ile i de naştere a lui M ih a i Eminescu devenit pentru com unitatea clu jeană o sărbătoare oficială, oficial avînd aici exclusiv sensul de ritual public, deloc convenţional căci inspirat de o , £ sensibilitate colectivă. Poate nu întîmplător e prima sărbătoare culturală a anului si prima -* ’ din acest spaţiu spiritual consacrat, în care a lă tu ri de figura tutelară a lu i

- Eminescu stau Lucian Blaga, celălalt '• * fondator de spiritualitate românească, A şi ero u l c iv iliz a to r A v ra m Iancu.A vem aic i, iată,- un fel de incintă ( sacră a unei trinităţi legitimatoare, * - -unde astăzi pentru uir m om ent, restabilim legătura cu unul dintre r- '. a rh e tip u r ile e i. N im ic c o n v e n ţio n a l, spuneam , o ri . •< festivist. Românul nu a pierdut £ * încă sentim entu l d u m in ica l al f r ex is ten ţe i şi n ic i pe acela al ' . cu ltu lu i m a rilo r personaje ale -y.%' . ,istoriei şi culturii sale. Chiar dacă •

; nu a tră it în permanenţă într-un ' ' -S orizont al unei conştiinţe axiologice r - ." ,f ~ active, şi-a cultivat constant vocaţia - -

adm irării' şi pioşenia. Ia tă un fapt ' ' *tulburător: aici, la statuia poetului, pînă - fîn 1989 cineva depunea în fiecare zi 4cel puţin o floare. U n sacerdoţiu al % T - \ anon im ilo r care avea, în prim ul rînd : valoarea unei terapii intime. Oficializate acum şi d even ite c o lec tive , aceste v> ceremonialuri de cult nu cred că diminuează g ra v ita te a g estu lu i p ios. D im p o tr iv ă , e le consolidează m itul şi exaltă sentimentul coeziunii . colective. D ar în Eminescu noi nu celebrăm exclusiv şi prioritar un m it al identităţii naţionale. Eminescu înseamnă, în tîi de toate, o operă prodigioasă, catalizatoare încă în straturile de adîncime ale culturii române. Ea este cea dintîi cristalizare consistentă a spiritualităţii noastre şi singura care a întemeiat nu doar un canon literar, ci şi o paradigmă culturală, ambele active pînă în prezent, indiferent dacă ne raportăm la ele

polemic sau nostalgic - integrator. A devenit în tim p un fel de substanţă originară a culturii române, care a nutrit atît

_ imaginarul si reveriile poetice de după ea, cît şi ofilosofe a culturii de esenţă organicistă ai cărei

T ■' ' f principali invarianţi circulă de la Rădulescu Motruşi Iorga, pînă la M . Eliade, Lucian Blaga, Vasile

Jr j f e - ţ â k B ăncilă şi C . N o ica . Această substanţă,f numită generic eminescianism, e mai m ult

d ec ît un canon lite ra r şi o d o ctrin ă ideologică databile. Ea nu se epuizează şi nici nu poate fi eliminată prin manifeste re v o lu ţio n a re . în s e n s ib ilita te a românească, ce l'pu ţin , există o genă specializată în eminescianism de care nu ne putem despărţi p rin acte de voluntarism intelectual. Fără îndoială, la nivelul creaţiei literare se produc în permanenţă mutaţii: în formă, în sensibilitate, în conţinut. N im eni, cu o m inim ă educaţie estetică, nu mai Scrie ca Eminescu. D ar în universul apologie, formele, respectiv speciile

nu se exclud. în acest spaţiu nu există catastrofe naturale, căci valorile create

de om aparţin naturii umane şi au durata acesteia. S-a încercat, în u ltim ii ani, o

aşa-zisă d e m itiz a re a lu i E m inescu , constînd, în esenţă, în istoricizărea operei

sale. “Eminescu nu îm i m ai spune nimic” , zicea un tînăr universitar bucurcştean. Poetul

ar fi anacronic în orizontul cu lturii cablate. Avem de-a face cu o eroare absolută de înţelegere:

pe întinderea lui dc profunzime, lirism ul eminescian nu spune ceva anume, nu exhibă cîteva idei strict

raţionale şi perisabile la 'un moment dat. D c altundeva vine forţa sa, ca în cazul tuturor m arilor poeţi, cl activează

reveriile originare ale om ului, î i exaltă acestuia energiile onirice fundamentale, fiind o foarte complexă pedagogie a visării şi a imaginaţiei dinamice. Iată dc ce despărţirea dc Eminescu nu-i posibilă. Om ul nu sc poate despărţi dc m arile reverii ale existenţei sale.

Petru POANTĂ

\ 5 L a n u j C t r U

L a

u rm a re din pag ina 1

L a sediul Asociaţiei Scriitorilor a avut loc, apoi, un S im pozion E M IN E S C U , cu p a rtic ip a re a s c r iito r ilo r şi c r it ic ilo r c lu jen i Rodica M arian, M ircea Popa, Petru Poantă, Constantin Cubleşan; a fost lansată cartea u n iv e rs ita ru lu i clujean Eugen S. Cucerzan, M ih a i Em inescu, poet şi g în d ito r (Ed. “G r in ta ” ) , cu o p re ze n ta re a critic ilo r M irc e a Popa şi Vasile - Gogea. în acelaşi cadru au fost anunţate şi p rem iile ce le i de a Il I-a ediţii a Concursului de eseuri “M ih a i E m inescu în tr e m it şi d em itiza re” , acordate după cum urmează: două Prem ii Eminescu au reven it s tu d e n te lo r M ih a e la M o ra ru şi G ab rie la Chiciudean, ambele din A lba lu lia; o menţiune a revenit elevului de doar 13 ani, G eiu D ra g o ş , d in lo c a lita te a Lucâceşti, ju d e ţu l M a ram u reş . Laudă lu i şi dascălilor care l-au pregătit! P rem iile , constînd din diplome şi bani, au fost acordate prin grija D irecţiei Judeţene pentru ' C u ltu ră , C u lte şi P a tr im o n iu Cultural Naţional C lu j, a Centrului Creaţiei Populare şi a B ibliotecii Judeţene “ O ctav ian G o g a” . U n

c - -* * .-• H * . “ L \ - c , , ' • I - *

•; ’i

' “■> - *. A.. - . I- p F U to : I. P E T C u l —S M - î l

scurt m om ent m uzical a susţinut La manifestările care au continuat “Napoca” al Casei M u n ic ip a le detînără violonistă Adela Simionescu, în Sala de sticlă a Prim ăriei clujene C u ltu ră C lu j-N a p o c a , d ir i ja t dede la L iceul de M uzică “ Sigismund a fost lansat volumul Em inescu în p ro fe s o ru l M a r iu s C u te a n u , aToduţă” , clasa prof. M ariana Suma, o g l in d a 'c r i t ic i i , a l re p u ta tu lu i prezentat un moment coral pe versuricare a interpretat un “M enuet” fie s c r iito r , d ram atu rg şi p o e t de M ih a i E m in escu .. *Beethoven. C o n s tan tin C ubleşan , ia r C o ru l

I n v i t a ţ i e l a t e a t r uEKATERINA IVANOVNA

' de Leonid A n d reevSăptămîna viitoare, mai exact m a rţi , 22

ian u arie , Ia o ra 19, Teatrul de N o rd din Satu M a re p rez in tă pe scena T e a tru lu i Naţional din C luj-N apoca piesa lu i Leonid A n d reev , E k a te r in a Iv a n o v n a , un tex t tradus de C .C . B u ric e a -M lin a rc ic ; reg ia spectacolului este semnată de G e iu B adea , în d is tr ib u ţ ie : D a n a M o is u c , C o rn e l Râileanu, Radu Sas, Adrian M atio c , Paula C h irilă , loan Ardelean, L iv ia Ungureanu, Adriana V a id a , Romeo Bărbosu, C ris tian D an , C ip rian V u ltu r, V io ric a Suciu , Io n T ifo r.

E v e n i m e n t e x p o z i ţ i o n a l

Retrospectiva VASILE RUS-BATIN

• ? >

\ : mV .

V A S IL ER U S -B A T IN

C o n s iliu l Judeţean şi M u z e u l N a ţio n a l dc A rtă C lu j in v ită p u b licu l la v e rn is a ju l R e tro s p e c tiv e i V A S IL E R U S - B A T I N , am p lă p r iv ire asupra o p ere i a r t is tu lu i, în care a p le c a re a către fru m o s u l d in s u fle t a fost şi a răm as o co n s tan tă . C u ra to ru l e x p o z iţ ie i , d -n a d r. L i v ia D ră g o i - d irec to ru l M u z e u lu i N a ţio n a l de A rtă C lu j - rea lizează o se lecţie d in cele m a i rep rezen ta tive lu c ră ri în le m n a le a r t is t u lu i , p e n tru c â “ în le m n în t r u p e a z ă V a s i le R u s - B a t i n şi « D e s tin u l a r t is tu lu i» - (N ic h it ia n a - 1987 , M o a rte a poetu lu i - 19 7 9 , A lta ru l p o e t u lu i - ţă ra n - 1 9 0 5 - 1 9 9 8 ) ,d im en s iu n ea trag ică a acestu i destin , d a r şi aceea a d ă ru ir ii , a îm p l in i r i i în tru crea ţie” . E x p o z iţ ia estd în s o ţită de un fo arte reu ş it cata log , cu o m o n o g ra fie datorată ro m an is tu lu i g e rm an dr. R u d o l f W in d is c h , cu un c u v în t în a in te d e d r. L i v ia D r ă g o i, c o n t r ib u ţ i i c r i t ic e sem nate de: Io n A rcaş , d r. G h e o rg h e A rio n , A g o p c s a M a ria n n a , d f. D u m itru D u m it r a ş c u , d r . F r i t z H o d e ig c , d r. N e g o iţâ L â p to iu , N e m e th J u l ia , V i r g i l M o c a n u , A m e l ia P a v e l , d r . A d r ia n P e t r in g e n a r u , d r . P a u l R e z e a n u , d r . A d r ia n a T o p â r c e a n u . dr. M irc e a Ţ o c a ; d es ig n -u l c a ta lo g u lu i a p arţin e a rtis tu lu i fo to g ra f F e le k i Is tv â n . V e rn is a ju l va avea loc, după c u m a m m a i an u n ta t v in e r i , 18 ia n u a r ie , la o r a 1 4 , în s ă l i le d e la e ta ju l M u z e u lu i N a ţio n a l de A r tă C lu j; d u p ă v e rn is a j, ce i p re z e n ţi v o r f i in v ita ţi sâ asis te la un scurt p ro g ra m m u z ic a l; la ca re îş i v a d a c o n c u r s u l L a v in ia B o c u , d e la A c a d e m ia d e M u z ic ă “ G h . D im a ” , aco m p an ia tă la p ian de p ro f. C o rn e lia S u c iu -C u te a n u . .

C o n c e r t s i m f o n i cFilarm onica “Transilvania” invită publicul

la concertul său de v in e ri, 18 ia n u a rie , o ra 19 (A b . 15). L a pupitrul orchestrei sim fonice se va a fla d irijo ra l N ico lae M o ld o v e a n u (E lve ţia ); solist: N aoko A n z a i (Japonia). în p ro g ra m u l c o n c e rtu lu i: H . P . T u r k - “Narben” ; F . Chopin - Concertul pentru pian nr. 1; B rackner - S im fonia nr. 6 .

1 Rubrică realizată de M . BOCU

A ici ar putea fi reclam a dum neavoastră

reunite a le Parlamentului a H prezentat Raportul comisiei - ■ anchetă a evenimentelor de 1 Târgu Mureş, din martie 1S9;

ife«-

Comisia SCI îi va audia pe Sorin Ovidiu Vîntu, Iacob şi pe Radu Timofte

. S o rin O v id iu V în tu , M ihai. Iaco b şi d irectoru l S R I, Radu T im o f t e , v o r f i a u d ia ţi de C om is ia S R I, care a decis, ieri, în u n a n im ita te , să se autosesizeze şi să declanşeze v e r if ic ă r i la S R I, după ce a evaluat consecinţele în planul s ig u ran ţe i n a ţio n a le rezultate d in m e d ia tiz a re a scandalului V în tu - Ia c o b , a d e c la ra t Io n S ta n . p re ş e d in te le acestei com isii.

“ T o t acest scandal a creat R o m â n ie i o b s taco le m ari în calea aderării la U E şi N A T O ” , a m ai precizat Io n Stan. care a am in tit că Lordu l Robertson a punctat două idei: combaterea

corupţiei şi reform a serviciilor secrete cu “trim itere directă” la s c a n d a lu r ile d in lu m ea financiară.

Preşedintele Com isiei S R I nu a precizat data la care Sorin O vid iu V în tu ,' M ih a i Iacob şi directorul S R I v o r f i chemaţi la audieri.

C o m is ia S R I a aprobat şi p la n u l de c o n tro l la acest serviciu de in fo rm aţii, care va cuprinde două etape: verificarea datelor şi in fo rm aţiilo r deţinute de S R I în acest caz, precum şi m odul în care beneficiarii legali au utilizat notele şi inform aţiile furnizate; audierea persoanelor im plicate în scandal. Ion Stan a

declarat că “sigur” vor fi audiaţi Sorin O v id iu V în tu şi M ih a i Ia c o b , m e n ţio n în d că, “bineînţeles”, membrii comisiei î l vor audia şi pe Radu Timofte.

E l a subliniat că, prin această hotărîre, Comisia SRI “nu se va su b s titu i în n ic i un f e l” activităţii pe care trebuie-sâ o desfăşoare organele abilitate, precum P o liţ ia , Parchetul şi Justiţia, în rezolvarea cazului, scopul com isiei constînd în a stabili în ce măsură S R I este im plicat în acest scandal.

Preşedintele comisiei a spus că la adresa scrisă, trimisă de comisie directorului S R I, prin care erau so licitate lăm uriri,

acesta a răspuns, precizînd că pune la dispoziţie toate datele şi in fo rm a ţiile referitoare la “conflictul de interese” dintre Sorin O v id iu V în tu şi M ih a i Iacob. D e asemenea, directorul SR I a solicitat să fie declanşată o anchetă, care .să c la rifice , inclusiv acuzele la adresa sa, ca urmare “ a relaţiei speciale, a relaţiei de prietenie, din trecut, cu Sorin Ovidiu V întu” , a mai spus Stan.

In ceea ce priveşte audierea unor o fiţe ri de in fo rm aţii în rezervă implicaţi în cazul V întu, Ion Stan a arătat că decizia va fi luată după ce va fi depăşită etapa de documentare.

A u to r ită ţ i le ro m â n e t re b u ie să c o n tin u e lu p ta a n tic o ru p ţie , de clară şefu l D e le g a ţie i U E

Scful D elegaţie i Comisiei E u ro p e n e în R o m â n ia , Jonalhan Scheele, a declarat, ie ri. că fenom enul corupţiei d in R o m â n ia a fost o p ro b le m ă s u b lin ia tă in raportul dc tară pc 2001 al Com isiei Europene şi trebuie rezolvată. Scheele a amintit d e c la ra ţia p re ş e d in te lu i H icscu d in 21 decem brie 2001 , carc spunea: “ Corupţia din Rom ânia nu arc culoare p o lit ic ă ” , şi a adăugat că speră ca . n ic i lu p ta a n tic o ru p ţie să nu aibă o culoare politică. Râspunzind u n e i în tre b ă r i le g a te dc decizia au torită ţilo r române dc a se c o n c e n tra asupra lu p te i îm p o tr iv a corup ţie i, Scheele a apreciat că în cazul in care cam pania işi va atinge o b ie c tiv e le şi va reuşi să elim ine unele cazuri majore dc corupţie d in Rom ânia, “ va creşte c red ib ilita tea ţârii în negocierile cu U E " , a spus o f ic ia lu l e u ro p e a n . E l a adăugat că această campanie

dem onstreze, în continuare, că intenţionează să respecte obiectivele stabilite.

A m b asad o ru l S paniei la B u c u re ş t i, Jcsus A tie n z a Scrna, a arătat, în aceeaşi c o n fe r in ţă de p re s ă , că p re ş e d in te le Il ie s c u şi prem ieru l Nâstasc au făcut d e c la ra ţ i i pc terna lu p te i anticorupţie, la sfârşitul anului trecu t, dcm o n strîn d voinţa p o lit ic ă dc a se ocupa de rezolvarea acestei probleme. Scrna a apreciat ca “ pozitiv” fap tu l că a fost lansată o dezbatere naţională pe această tem ă, pentru că “ nu este doar p ro b le m a G u v e r n u lu i , ci întreaga societate trebuie să se im plice".

S pan ia este im p lica tă în R om ân ia in tr-u n proiect de în fră ţire in s titu ţiona lă , care v iz e a z ă lu p ta îm p o tr iv a c o r u p ţ ie i, a d e c la ra t am basadorul acestui stat la B ucureşti. E I a adăugat că M in is te ru l J u s tiţ ie i, cel al In te g r ă r i i ş i p ro c u ro ru l

a n tic o ru p ţie a fost lansată . general al R om ân ie i lucrează recent şi abia acum încep să îm p re u n ă cu A m b asad ase vadă unele rezultate, dar Spaniei la acest proiect pentrue s te fo a r te im p o rta n t ca crearea unui sislem capabil săa u to r ită ţ i le ro m â n e să lupte îm potriva corupţiei.

M obilierul stradal

clujean e expirat

P r in H C L n r . 2 0 3 / 0 3 .0 5 .2 0 0 1 s -a h o tă rit m o d ific a re a H C L nr. 7 7 0 / 2000 în sensul p re lu n g irii te rm e n u lu i de în lo c u ire a m obilie ru lu i stradal (tonete şi g h e re te ) p în ă la d ata de3 1 .1 2 .2 0 0 1 . C o n fo rm articolu lu i 1, p înă la această dată „toţi deţinătorii de tonete, gherete sau ch ioşcuri, care funcţionează cu form e legale p e d o m e n iu l p u b l ic , s în t o b l ig a ţ i să în lo c u ia s c ă m o bilieru l stradal existent cu m odele de tonete, gherete şi chioşcuri, avizate de Comisia m u n ic ip a lă de urbanism şi a m en ja rea te r ito r iu lu i” . In perioada octombrie-noiembrie 2001 , inspectorii d in cadrul D ir e c ţ ie i de C o n tro l au

v e r if ic a t şi som at 4 5 0 de tonete şi gherete, menţionînd p e n tru f ie c a re în parte prevederile H C L 770/2001. Cu toate acestea, din datele c o m u n ic a te de D ire c ţ ia U rban ism , p înă la sfirşitul a n u lu i n u s -a s o lic ita t autorizarea n o ilo r modele de gherete şi tonete decît pentru a p ro x im a t iv 100 de am plasam ente . A c ţiu n ea a continuat în p rim ele z ile ale n o u lu i a n , c în d . au fost r e v e r if ic a te şi som ate gheretele şi tonetele d in zona centrală a m unic ip iu lu i C lu j- N a p o c a . D ir e c ţ ia C o n tro l avertizează că term enul lim ită p e n tru d ep u n e re ad o cu m en ta ţiilo r în vederea o b ţin e r ii a u to r iz a ţ i i lo r de" construire este 15 .01 .2002 , dată după care se va trece la ridicarea m o b ilie ru lu i stradal ce nu corespunde exigenţelor estetice p revăzu te în H C L 7 7 0 /2001 .

Sorin CĂLIN

CSAT nu va analiza, la următoarea şedinţă, implicarea numelor

directorilor SRI şi SIE încazul SOV

Consilieru l prezidenţial Corina C reţu a. declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că este puţin probabil ca implicarea num elor directorilor S R I şi S IE în scandalul dintre Sorin O vidiu V în tu şi M iha i Iacob să fie analizată în următoarea şedinţă a C S A T , care va avea loc în 30 ianuarie. Preşedintele Iliescu îşi exprim ă speranţa că "instituţiile statului vor face lumină" în acest scandal, a declarat Creţu.

La început de an, ;

Politicienii clujeni fac proiecte pentru 2002 (I)

Preşedintele P S M C lu j, G rig o re V erebei, a declarat c ă .' pentru anul 2002, formaţiunea politică din care face parte 1 şi-a stabilit ca scop principal cîştigarea electoratului clujean \ precum şi creşterea calitativă şi numerică a organizaţiei locale ’

Preşedintele P D C lu j, deputatu l E m il Boc, a precizat c i j în anul acesta, organizaţia clujeană a Partidului Democrat va i încerca să se. im plice m ai m ult în rezolvarea problemelor ; cetăţenilor. în calitate de deputat, preşedintele democrat : clujean a subliniat că se va im plica într-o serie de proiecte prin care va f i reformat sistemul electoral (introducerea votului ; uninominal), va fi reglementat regimul conflictului de interese ( (conflict între calitatea de om politic şi funcţiile private) şi va i f i asigurată transparenţa deplină a procesului de luare a i deciziilor de către autorităţile publice. • ţ

Preşedintele P U R C lu j (so c ia l-lib era l), Ioan B iriş , a ţ declarat că, pentru anul acesta, formaţiunea politică pe care • o conduce are ca obiective principale continuarea procesului ; de consolidare a o rg a n iz a ţiilo r din te rito riu , dublarea : numărului de m em bri şi atragerea, spre doctrina umanistă, a ;

- unor personalităţi de marcă din judeţ, pregătirea strategiei , politice pentru alegerile d in 2004, precum şi sprijinirea luptei ; anti-corupţie, cu ajutorul autorităţilor judeţene, în special.

Preşedintele U F D C lu j, N icolae M a ie r , a subliniat faptul că, pentru 2002, organizaţia judeţeană va face o evidenţa clară a numărului de m embri activi, va organiza alegeri pentru completarea Consiliu lui M unicipal şi Judeţean al U F D , va ? promova doctrina liberal-conservatoare prin iniţierea unor i acţiuni în teritoriu.

Preşedintele P R M C lu j, P etru C ălian, a declarat că filiala clu jeană va deven i o o rg an iza ţie e ta lon pentru toate organizaţiile P R M din ţară, prin creşterea calitativă şi numerică a membrilor de partid. în acelaşi timp, Petru Călian a subliniat că membrii organizaţiei care fac parte din administraţia publică, locală ori centrală, trebuie să fie mai activi în teritoriu şi să-şi facă datoria pe deplin, în concordantă cu doctrina P R M .

M .L

Ion Iliescu consideră anul 2002 drept unul deosebit de important pentru România

P reşed in te le Ion Iliescu consideră anul 2002 drept unul "deosebit de important" pentru consolidarea creşterii e c o n o m ic e , creşterea nivelului de trai şi integrarea europeană şi euro-atlantică, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvînt al preşedintelui, consilierul prezidenţial Corina Creţu.

U n lo c im p o rta n t în acţiunile preşedintelui Iliescu în anul 2002 î l vor ocupa

m ăsurile pentru com baterea c o ru p ţie i, b iro c ra ţie i şi in e fic ie n ţe i din a p ara tu l administrativ, sărăciei, violenţei şi pentru asigurarea protecţiei copiilor, a precizat Creţu.

Şeful statului are drept obiect, dincolo de obligaţiile curente, desch id erea "unei a m p le d e z b a te ri p u b lic e " despre v ii to ru l R o m â n ie i, în p lan e c o n o m ic , soc ia l şi al d e zv o ltă rii durab ile , în p lan cultural-ştiinţific al tehnologiei,

inclusiv în privinţa dezvoltării societăţii informaţionale. Corina Creţu a anunţat că, în cursul an u lu i, vor fi organizate un Forum naţional al culturii şi o dezbatere pe tema dezvoltării durabile.

P u rtă to ru l de c u v în t al p re ş e d in te lu i a a f irm a t că Rom ânia are bune oportunităţi p e n tru a -ş i în d e p lin i angajamentele luate în procesul de integrare, prioritare fiind şi acţiu n ile pentru prom ovarea

c a n d id a tu rii la N A T O . obţinerea unui răspuns pozitiv la summitul de la Praga şi intensificarea negocierilor de aderare la U E .

Corina Creţu a declarat că R o m ân ia va e x t in d e colaborarea internaţională în combaterea terorismului, va trimite o unitate de menţinere a păcii în Afganistan şi îşi v a

în tă r i p o z iţ ia în fo s ta Iugoslavie.

Proces de rusificare în Republica MoldovaG u v e rn u l co m u n is t de la

C h iş in ă u supune R ep u b lica M o ld o v a u n u i proces de rusificare. Prin ordinul 4 0 9 / 7 august 2 0 0 1 , M in is te ru l În v ă ţă m în tu lu i a in tro d u s obligativitatea studiului lim b ii şi literaturii ruse, începînd cu şcoala p rim ară , clasa a I l - a . Hotărîrea intră în aplicare din semestrul doi a l anului şcolar 2001 - 2 0 0 2 . Se rem arcă şi in te n ţ ia a u to r ită ţ i lo r de a suprim a ob iec te le de studiu: Is to r ia ro m â n ilo r , L im b a şi L ite ra tu ra R o m â n ă . D e asemenea, grupul parlamentar com unist a in iţ ia t rev izu irea C o n s t itu ţ ie i şi aco rd area s ta tu tu lu i de lim b ă o f ic ia lă rusei. Aceste hotăriri lezează

'9 0 % d in cetăţen ii R epublic ii M o ld o v a : m a jo rita te a etn ică română si m inorităţile naţionaleneruse.

L a 16 s e p te m b rie 2 0 0 1 , Organizaţia Profesorilor Creştin D e m o c ra ţi^ a co nvocat Congresul în văţăto rilo r. 2000

de cadre didactice au protestat contra “pericolului rusificării şi d e z n a ţio n a liz ă r ii s is tem u lu i educaţional” . Ulterior s-a fgrmat Com itetul pentru Derusificarea Şcolii Naţionale. Com itetul în prezent desfăşoară o campanie de strîngere de semnături pentru “anularea, de jure şi de facto, a obligativităţii studierii materiilor lim ba şi literatura rusă în Şcoala n a ţio n a lă d in R e p u b lic a M oldova” . Pînă la 9 ianuarie, s-âu înregistrat 5.095 adeziuni, iar pînă la 11 ianuarie 9.585.

P rin d e c iz ia 1/1 d in 9-11 ia n u a r ie 2 0 0 2 , P r im ă ria Chişinău a încercat să împiedice desfăşurarea întîln irii Partidului Popular Creştin Dem ocrat cu p a trio ţii m oîdoveni, în tîln ire programată a avea . loc pe data de 9 ianuarie, în Piaţa M a rii A d u n ă r i- N a ţio n a le . P o li ţ ia municipală a desfăşurat acţiuni de persecutare, in tim idare şi re ţin e re a o rg a n iz a to r ilo r . A c e ş tia s în t: O rg a n iz a ţia Profesorilor Creştin Democraţi,

organizaţia de tineret “ N oua G e n e ra ţ ie ” , o rg a n iz a ţi i neguvemamentale, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţăm înt şi c o m ite te p ă r in te ş ti. D e asem enea ,'po liţia a în tocm it procese v e rb a le p en tru parlamentarii prezenţi în Piaţa M a rii Adunări Naţionale ş i.s - au efectuat arestări, cu toate că m a n ife s ta ţia s-a în scris în lim ite le legii. Compania de stat “Teleradio Moldova”, aflată sub control ideologic comunist, a prezentat trunchiat şi tendenţios evenim entele d in 9 ianuarie 2 0 0 2 . D e p u ta ţilo r c re ş tin - democraţi li s-a interzis orice p re z e n ţă la e m is iu n ile “Teleradio Moldova” .

în această situaţie prin ca:; drepturi elementare ale omule:, precum şi Constituţia Republic: M oldova, sînt pur şi simpi: călcate în picioare de voim: unor guvernanţi, orice instituţie o rg a n iz a ţie , fu n d a ţie sa: persoană fizică are dreptul s- protesteze pe cale legală sau s: se solidarizeze cu organizatori şi participanţii la manifestaţiile d in P ia ţa M a r i i Adunâr: N a ţio n a le d in Chişinău Patrulele de poliţie desfăşurate p en tru in tim id a re a opinie: publice acţionează nelegal, iar h o tă rîr ile G u vern u lu i de la Chişinău sînt neconstituţionale conform normelor europene.

Teodora ROŞCAAdeziunile cetăţen ilo r m oldoveni (indiferent unde se află S.

i în acest m om ent) la listele C om itetu lu i pentru Derusificarea ^ Ş c o li i N a ţio n a le , p o t f i t r im is e la a d re s e le e -m ail:

• d e ru s if ic a re a @ y a h o o .c o m ; d e ru s ific a re a @ h o tm a il.c o m ; derusificarea@ m oldova .cc.

M esajele de so lidaritate cu m anifestaţia de la Chişinău ..s înt prim ite pe adresa: m agic@ cni.m d.

Ultim ele ştiri asupra s ituaţie i de la Chişinău sînt accesibile la adresa: h ttp://m oidova.ee/derus f carea.

C L U J -N A P O C A : Iu n i-v in e ri 8-16; sîm bătă 9-14;te l/fax 19-73-04

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e ri 8 -14 ; te l/fax 31-43-23 S U B R E D A C Ţ IA D E J : lun i, m ie rcu ri, jo i 8-16, m a r ţ i , v in eri 8 -11; te l/fax 21 -60 -75 .____________________

) ' 1 1 1 / 1 i c i L ' i . u :W t U l „•rssugss

o .*

B A N C A C O M E R C I A L A

C A R P A T I C AB a ş o v , B - d u l l u l i u T v la n i t i , N r . 4 3 , T e l ^ 4 1 9 5 1 7

'< /%

SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE

a n g a j e a z ă :,1 . INSPECTOR D AU N E AUTO _

Cerinfe: sfudii fehnicevârsfa minimă 3 0 ani disponibilitate de deplasare în zonăpermis de conducere categoria B ' ;

.. cunoşfinje de operare calculator |I

Se oferă: maşină de servicitelefon mobil *salar atractiv

Angajarea se face pe bază de contract de muncă pe perioadă nedeterminato şi cu o perioadă de probă de 6 (şase) luni.

2.FU N C Ţ IO N A R CO M PART IM ENT DAU N E AUTO _

C erinţe: studii medii ' „•cunoşfinfe de operare calculator . .vârsta minimă 3 0 ani disciplină şi rigurozitateîn muncă spirit foarte organizat

Se o f e ra : condiţii deosebite de muncă salar atractivprogram fix de 8 ore - "

Cunoştinţele în domeniul auto reprezintă un avantaj.Angajarea se face pe bază de contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi cu o perioadă de probă de 3 (trei) luni.

Persoanele interesate vor trimite o scrisoare de intenţie şi un CV la sediul central, 3 4 0 0 Cluj-Napoca, bd. Titulescu 16, fax: 0 6 4 414 373 sau e-mail: dauneauto@sar.ro până la data de 3 0 ianuarie 2 0 0 2 .

C A S A D E L I C I T A Ţ I I " V A L E N T I N O "^P a/enătm } organizează în data de 30 ian. 2002, ora 1700, în

sala de spectacole a Casei de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca, licitaţie publică cu strigare pentru cumpărări şi închirieri de apartamente, case, terenuri, spaţii de depozitare sau producţie, altele.

•DACĂ VREI SĂ VINZI SAU SĂ ÎNCHIRIEZIO PROPRIETATE IMOBILIARĂ, VINO LA NOI!

• DACĂ VREI SĂ CUMPERI SAU SĂ ÎNCHIRIEZI P R IN LICITAŢIE 0 PROPRIETATE IMOBILIARĂ, VINO LA NOI!

La vînzarea de proprietăţi imobiliare în vederea scoaterii la licitaţie sau pentru cumpărarea de proprietăţi imobiliare pot participa persoane fizice sau juridice. ’

Relaţii şi contracte Birou CASA DE L IC ITA Ţ II "VALENTINO", situat în Casa de Cultură a Studenţilor, aripa stingă parter, zilnic 9“ -î9°°, sîmbătă 9°°-14w. Tel. 093*090.128, fax: 064-197.457. (F.p.0244)

_ ;S 1

o:ui

S .C . C U G S .A ., cu sediul în C lu j-N apoca, b-dul M u n c ii 18, vinde la licitaţie publică, prin executorul judecătoresc, im ob ilu l B A Z A S P O R T IV Ă com pusă d in : cab ină poartă ; sediu adm inistrativ; tribună teren handbal; teren handbal; 2 (două) terenuri tenis; teren fotbal cu două tribune; cabină poartă; poligon auto; alei pietonale şi teren liber pentru construcţii 31 .9 2 4 m p. - / , ’ Ă

L ic ita ţia ya avea loc în data de' 21 ianuarie 2002 , la ora 11,00 la adresa din C lu j-N apoca str. Pavel Roşea nr. 4 ap. 26 .

- P reţu l de pornire ă l lic itaţie i este afişat la Judecătoria C lu j- Napoca, la Prim ăria C lu j-N apoca, la im obilu l supus v în zării şi la lo cu l lic itaţie i în C lu j-N ap o ca , str. Pavel Roşea nr. , 4 , ap. 26.

Persoanele care vo r să cum pere im obilu l la lic itaţie sînt o b lig a te să depună la C E C , la d is p o z iţia e x e c u to ru lu i judecătoresc, pînă la termenul de vînzare, o cauţiune de 10% din preţul la care a fost evaluat im obilu l.

T o ţi cei care vor.să cumpere im ob ilu l se vor prezenta la term enul de vînzare, la locul fixa t în acest scop şi pînă la acel term en să prezinte oferte de cumpărare.

In fo rm aţii suplimentare se pot obţine la telefonul nr. 415 .240 int. 1607. (505&604)

SC EXPERT SA, lich idator a l S C D O R O N E S R L 3 L IPO VA , an u n ţă v â n z a re a conform Legii 6 4 /9 5 prin lic itaţie ° publică, desch isă, cu strigare a urm ătoare lo r bunuri m ob ile : u;

- Linie tehnologică d e pre lucrare lapte cu accesorii şi m ijlo a ce au to V â n za re a bunurilor s e fac e individual. L icitaţia v a a v e a ioc în data d e 31 ianuarie 2 0 0 2 , ora 12 ,00 la cantina A stra V a g o a n e

Trinity S A din Lipova, Str. V ictoriei, rtr.321. G a ra n ţia pentru înscrierea în licitaţie e s te d e 10 % din va lo a re a d e pom ire._

Înscrierile şi ach itarea garanţie i la licitaţie se pot e fe c tu a p â n ă la data de 31 ianuarie 2 0 0 2 , ora 1 0 .0 0 . In ca z d e n e a d ju d e c a re a bunurilor licitaţia se v a re lu a în term en d e 7 z ile ca len d aris tice

respectiv în data d e 7 februarie 2 0 0 2 . R ela ţii priv ind lista bunurilor m obile, caracteristic i tehn ice, preţ d e strigare e tc . s e pot obţine la tel. 0 5 7 /2 5 9 .7 4 0 sa u 0 9 3 /5 6 2 .4 3 3 - d n a . A d in a F a rc a ş .

, Companie de prestigiu rom âno-austriacă.selectează

M a n a g e r i , S u p e r v iz o r i ş i C o n s i l i e r i A s i g u r ă r i

C erin ţe:• abilităţi de comunicare şt negociere;• dorinţă dc afirmare şi ciştig;• entuziasm, perseverenţă;• capacitatea de a lucra în echipă.

T r i m i t e ţ i c u r r ic u lu m v ita e la fa x : 0 6 4 -4 4 8 .4 9 2 E - m a i l : C Iu j -N a p o c a @ s a r a m e r k u r . r o

x v w w .s a ra m e rk u r .ro (5055518)

V ă oferim :• venituri foarte motivante;• şansa unei cariere intr-un domeniu dc marc viitor;

•instruire gratuită;• toate condiţiile necesare unei reuşite.

r s " c . ATLA S ^SERVICE S A * ! ■ Str. Aurel Vlaicu N r. 182 ■ I CLUJ-NAPOCA |, T e l.: 409.115; 461.150 . 1 E X E C U T Ă : 1

, | / f i c r â r i de reparaţii / « | w autoturism e • avariate■

despăgubite de principaleh| societăţi de asigurare:

•A R D A F -• O M N IA S IG• A S IR O M• U N IT A•A L L IA N Z - Ţ IR IA C• Grup AS şi altele.

IIIIU

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

S.C.”Centrul de Informatică Minieră” S.A.> ' - C lu j-N a p o c aorganizează următoarele cursuri

U tiliza re c a lc u la to a re p e r s o n a le D u r a t a c u r s u l u i : 6 0 o r e D a t a î n c e p e r i i : 2 8 . 0 1 . 2 0 0 2

P r o g r a m a c u r s u l u i : S i s t e m u l d e o p e r a r e W I N D O W S 9 8 , W O R D 2 0 0 0 ,

E X C E L 2 0 0 0 , u t i l i z a r e I N T E R N E T

R e a liz a r e p a g in i W E B $D u r a t a c u r s u l u i : 6 0 o r e D a t a î n c e p e r i i : 2 8 . 0 1 . 2 0 0 2 §

P r o g r a m a c u r s u l u i : H T M L , F l a s h , J a v a S c r i p t , D r e a m W e a w e r ,

G r a f i c a - A d o b e P h o t o s h o p .

S e e l i b e r e a z ă d i p l o m e a v i z a t e d e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i ş i C e r c e t ă r i i .

In f o r m a ţ i i , în s c r ie r i se fa c Ia te le fo n : 064/414123,414117

sau Ia s e d iu l f i r m e i , C lu j -N a p o c a , B -d u l N . T i t u I e s c u , n r . 4 .

A S IG IJ IL V H IM t E A S K ÎIJ IL lR I - IN D U S T R IIL O R ARGEŞ S .A . ^

S U C U R S A L A C L U J -N A P O C A , g str. Dorobanţilor nr. 78, ap.25 Parter 8

tel/fax: 064-44.86.36. ”Şl PENTRU LUNA IANUARIE 2002, SOCIETATEA NOASTRĂ VINE lN ÎN T ÎM P IN A R E A C E R IN Ţ E L O R D V S . S C  Z ÎN D U -V Ă E FO R TU L FINANCIAR CU O REDUCERE A PRIMEI DE ASIGURARE RCA CU 20%.A S I G U R Î N D U - V Ă L A N O I , P U T E Ţ I F I S I G U R I D E

P R O T E C Ţ I A O F E R I T Ă .SUCURSALA CLUJ ANGAJEAZĂ: INSPECTOR DAUNE, CONTABIL SUCURSALĂ, AGENŢI ASIGURĂRI. INTERVIURILE VOR AVEA LOC ÎN 15.01.2002 ŞI 17.01.2002, ÎNTRE ORELE 12M-I6",LA SEDIUL SUCURSALEI.

r — — — — — — —— — — — — — — — — — — nI Firmă particulară c u a c t iv i ta te în d o m e n iu l |

| s is te m e d e i lu m in a t a n g a je a z ă : |

I ' „ „ I| A G E N T V IN Z A R I (c u e x p e r ie n ţă ) |1 - 1| C e i in td re s a ţi s în t ru g a ţ i să d e p u n ă u n C V şi s c r is o a re |

I d e in te n ţ ie la s e d iu l f i r m e i (s tr . D o n a th n r . 1 8 2 ) , p în ă I

h n d a ta d e 1 8 .0 1 .2 0 0 2 . : Iţ443827S

F E D E R A L C O O P C L U JB -d ul E ro ilo r n r . 9 , C lu j-N apoca

Anunţă închirierea unor spaţii de la sediul societăţii, disponibile cu 10.01.2002, în suprafaţă totală de 466 m p, cu destinaţie birouri sau sedii de firme.

Persoanele interesate de toate sau parte din spaţiile anunţate pot rid ica foaia de sarcini de la secretariatul unităţii în perioada 15.01-28.01.2002, între orele ,7,00-15,00. T o t în această perioadă se vor putea depune şi ofertele de închiriere care vor cuprinde m enţiunile precizate în foaia de sarcini. In form aţii suplimentare la telefon nr. 064-195.417 şi 064 -192.112 . ‘ (5056602)

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie/ /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

. S t i ^ N a p o c a ^ i i v l 6 Telefon / F a x 19730

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la r e d a c ţia z ia r u lu i, s tr .N a p o c a n r .1 6 . d a Cluj

J > i i I i ] i o u a t e

C L U J -iN A P O C A : lu n i-v in e ri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C Ţ 1 A T U R D A : lu n i-v in e ri 8-14; tel/fax 31-43-23- S ' S U B R E D A C Ţ IA D E J : lun i. m iercuri, joi 8-16,

_________________________ m a r ţ i , v in eri 8- l h tel/fax 21-60-75]

MATRIMONIALEDoamnă 46 ani caut bărbat

serios 46-49 ani cu situaţie materială buna, pentru căsătorie. Tei: 18-58-07 .(1611167)

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Subsem nata Schell Ana, domiciliată în Germ ania, 72574 Bad Urach Am Forst nr. 7, în ca lita te de aso c ia tă la S.C. PRODM ETAL l& S S R L , va co n v o ca p e n tru d a ta de30.01 .2002 ,^ora 12 a.m ., la se d iu l B iro u lu i N o ta ru lu i

.Public Dragom ir Nicolae, din Sibiu, str. Z aharia Boiu nr.17, în vederea modificării actului c o n s t itu t iv în sen su l celor stab ilite în şed in ţa adunării generale a asociaţilor, din data de 07.08.2001. (4438284)

• V în d a p a rta m e n t cu 4 c a m e re , f in is a t, pe s tr . N .Titulescu n r. 39. In fo rm aţii la tel: 14-14-18 după ora 17.00 sau 094-44-47-44; 19-08-75.(1611087) • SC angajează secretară cu vîrsta

• V in d urgent apartament 2 maxima 25 ani’ minim studii medii camere, complet reînoit, cartierul ŞI “ P1* 1 fizic PIăcut- 'Nu se cere G rig o rescu . T e l: 19 -73 -22 . experienţă. Relaţii la tel: 090-20-70-(1611162) 06 pînă in data de 18.01.2002.

• P. F. cumpăr garsonieră în (1611192)Mănăştur, etaj, parter. Plata pe loc. • Sc Brimco Prodcom SRL Tel: 093-26-1S-30. ( J 611183) angajează timpălari (vechime minim

• P. F. vînd urgent apartament 3 4 ani) şi muncitori necalificaţi, cam ere, decom andat, ocupabil Relaţii la sediul firmei din str. Bârc im ediat, zona Gheorgheni. Preţ f. n.-Someşeni sau la tel: 41-6640; 21800 USD negociabil. Tel: 095- 4 |-7 |-g 7 . (1569627)- .S -.7-12. (1611ISS) . Angajăm bucătăreasă, barman,

\ tnd casă cu gospodărie, teren chelner. Vîrsta maximă 35 dc ani.30 ari. in Luna de Jos nr. 257, comuna Dăbâca. Preţ 4200 USD. Informaţii la tel: 19-6941 şi 098- <9-30-34. (1569652)

R ela ţii la tel: 092-35-63-56. (1569658)

• Angajam gestionar şi vinzâtoarc. . . , . , , pentru magazin alimentar. Tel. 42'\ tr td apartament 3 camere, ' ,1 ’ € C 0*7 / I / . I o m

parte r, cu sau fără g a ra j, inGheorgheni, aleea Padiş. Tel. 14- 16-82. (1614295)

55-97. 61614312)• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, Cooperativa Igiena Cluj- N apoca anunţă începerea d em ersu rilo r pen tru obţinerea au to riza ţie i dc m ediu pentru obiectivul "spălătoric-curăţâtoric- vopsitorie" situa! în Cluj-Napoca slr. Detunata nr. 1- Complex Mercur, Coplcx Flora şi str. Cimpina nr. 88. Eventualele sesizări şi s-ugestii numai pentru factorii dc mediu sc

• Vind Dacia 1310 T. berlină, an vor depune la sediul IPM Cluj, 1995, unic proprietar. 37.000 km. C alea D orobanţilo r nr. 99. RK motor, izolată, faruri ceaţă în ( 16 1117 1)

• V ind D acia 1310. an fabricaţie 1989. stare perfectă, cinci trepte dc s ite /â . Preţ 27 miL ilfi. Tei: 44-71-74; 090-87- 61-90. (1611174)

• Vind Skoda Felicia. U i , 1998. 85000km, stare perfectă. Tel: 092-36-54-91. (I6M J94)

spoilcre. cass - 2 boxe. preţ 55 milioane Ici. negociabil. Tel. 15-74- 56. 093-20-53-51. (1614322)

• Vind tractor U650 cu plug şi remorcă dc 5 tone. basculabilă. Preţ 4500 USD. Informaţii Ia tel: 26-35- 86 st 098-59-30-34. (1569653)

• P. F. s în d Calon pentru Ford Escort. Inform aţii la tel: 0 9 5 4 1 4 7 4 5 . (1611176)

• V ind tablou E lena Popcca, flori. 30 x 40 cm . Tel: 42-07-14

sau 0 9 0 -0 6 -8 2 4 2 . (1611 ISO)

ÎNCHIRIERI• înch iriez a p a rtam e n t 4

c am ere , m o b ila t, pc s t r . N. T itulescu. Inform aţii la tel: 14- 14-18 după ora 17.00 sau 094- 44-17-44; 19-08-75. (1611088)

• Federalcoop C luj, B-dul E ro ilo r nr. 9 anunţă închirierea spa ţiilo r disponibile din strada Feroviarilor n r. 45 în suprafaţă de 440 mp spaţii de producţie, 209 m p birouri şi 827 m p curte. In fo rm aţii suplim entare la tel: 064-19-54-17 şi 064-19-21-12. (1569648)

DIVERSE• E x e c u tă m lu c r ă r i de

z id ă r ie , z u g ră v e li , m o n ta t gresie-faianţă. Tel: 095-26-61-08. (1569649)

Liceul “W aldorf” din Cluj-

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Tcchnova Invcst SRL anun ţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul “punct dc lucru" situat în Cluj-Napoca str. Avram lancu nr. 52. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1611177)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Vcp Comserv SRL anun ţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “construirea unei staţii dc distribuţie carburanţi” situat în Cluj-Napoca str. Căii Ferate f. n. intersecţie cu str. Traian. E ventualele sesizări şi sugestii numai pcntru-factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D oro b an ţilo r nr. 99.(1611189)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Vep Comserv SRL anu n ţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “construirea unei staţii de distribuţie carburanţi” situat în Cluj-Napoca str. Căii Ferate f. n. in te rsec ţie „cu s tr . Traian. E ventuale le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D oro b an ţilo r nr. .99.(1611190)

• Domnul Jano Iosif cu domiciliul

• Numiţii: Bozsan Vaszilie, Bojan Varvara măritată Bojan "Dumitru, Bojan Ana m ăritată M aria Alexandru, Bojan loan, Bojan Petru, Bojan Vasile, Bojan Petru a lui Vasile, sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca pe data de 30 ianuarie 2002, sala 124, ora 8,00 în calitate de pîrîţi, în dosar nr. 14007/2001, în proces cu Titieni Răzvan, obiect acţiune în p resta ţie tabulară. (1614323)

• Numita Kovacz Rozalia, pirită în dosarul 7689/2001 este citată pe data de 1 februarie 2002, de Popa Silviu Adrian şi Popa Mariana în proces, avînd ca obiect acţiune în prestaţie tabu lară pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca. (1614324)

• Num iţii so ţia lui Cordoş Dumitru născută Avram Oniţa, Coman Nicolae a lui Nicolae, sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, pe data xle 24 ianuarie 2002 în dosarul nr. 10658/2001, la ora 8,00 în proces cu Vidrean Vasile pentru acţiune în constatare. (1614334)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. Roxira Construcţii S. R. L. anun ţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul “punct dc lucru- activitate internet" situat în Cluj-Napoca str. Ghcorglic M arincscu nr. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D o ro ban ţilo r nr. 99. (1614335)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. IKO Prodcom Impcx S. R. L. anunţă începerea dem ersu rilo r pen tru obţinerea au to riza ţie i dc m ediu pentru ob iec tivu l “ punct dc lucru- tîmplâric PVC şi aluminiu” situat in Dej str. -M iron Costin fn. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul IPM Cluj, C alea D oroban ţilo r nr. 99.(1614338)

• Numiţii Săliştcan Dumitru şi Săliştcan Gavrilâ sau moştenitorii lor sînt chem aţi pc data dc 12 februarie 2002 la Judecătoria Turda, sala I, ora 8, in calitate dc pîrîţi în dosar civil nr. 6618/2001, în proces cu Chicinaş Ionel pentru prestaţie tabulară. (4578393)

• Numiţii: B oldizsar Fcrcncz căsă to rită B old izsar Borbalia, Boldizsar Ianos, Boldizsar lanos a lui loan, Boldizsar Bori măritată Boldizsar Fcrcncz, Czako Ştefan a lui loan, Czako Ştefan a lui loan sînt citaţi la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi în dosar civil nr. - 6177/2001, avînd ca obiect prestaţie tabulară, pe-data de 18 ianuarie 2002, reclamanţi fiind Boldizsar Iuliu şi soţia Margareta. (4578392)

PIERDERI• Pierdut, vineri 04.01.2002,

în cartierul G ruia, cîine mascul rasa Doberm an. Răspunde la num ele de Pako. Găsitorului bună recom pensă. Tel. 18-07- 15 sau 092-30-07-77. (1614290)

• P. F. pierdut certificat de înmatriculare pe numele Roman Adrian. îl declar nul. (1611186)

Pierdut certificat de înmatriculare auto seria H nr. 78462, pe numele Fekete Zoltan Sebastian.. îl declar nul. (1611191)

• Pierdut cîine rasa collie, mascul, maro cu alb, în cartierul Grigorescu. Ofer recom pensă pentru orice informaţie. Tel: 18-75-79; 092-3 î- 29-50. (1569634)_ • Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de ACI Cluj, pe numele Verony loan. O declar nulă.(1569640) ’

• Pierdut carnet de student eliberat de Universitatea Bogdan-Voilâ, facultatea de Finanţe-Bânci-Burse pe numele Leitan Pamela. îl declar nul. (1569651)

• Pierdut carnet de student pe numele Onuţan Vasile Daniel. îl declar nul. (1569656)

• Pierdut carte de identitate auto scria A nr. 0598876, al S. C. Technology West Forest S. R. L . . Se declară nulă. (1614310)

• Pierdut carnet de student pe numele Pâtrânjan Dan Alexandru. îl declar nul. (1614311)

• Pierdut carnet dc student pe numele Pal Fabian, eliberată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. îl declar nul. (1614316)

• Pierdut autorizaţie nr. 31875/ 19.12.2000 eliberată de Consiliul Judeţean C luj. O declar nulă. (1614317)

• Pierdut carnet de student pe num ele Tom a Maria M iruna, eliberat dc Universitatea Babcş- Bolyai, Facultatea dc litere. îl declar nul. (1614337)

DECESE COMEMORĂRI

, , - . „ necunoscut, este rugat să se prezinteNapoca orgamzeaza concurs pentru , , r o nnocuparea postului de îngrijitor, m data de 4 februane 2002, ora 8 00 Inform aţii si înscrieri Ia sediul la Judecătona Cluj-Napoca, sala 9a,

liceului, str. C. Coposu nr. 20 (fostă în calltate de P‘n t ln dosar nr' M axim G ork i). T el: 13-47-20. 12881/2001 , o b .ec t prestaţ.e (1611187) tabulară, (1614315)

’ Pierdut carnet de student pe numele Moist Andreea Iulia, eliberat de Facultatea de Ştiinţe Economice C lu j-N apoca. î l declar nul.(1611173)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport pe numele Stoica loan Răzvan. Le declar nule. (1611175)

• - Pierdut carnet de student, leg itim a ţie tran sp o rt CFR, pe numele Gavriluţ Călin. Le declar nule. (1611181)

• Cu d u re re în suflet şi tristeţe ne despărţim de fiul, fratele , cum natu l şi unchiul, nostru ing. TUŢU DUMITRU RAŢA. Odihncască-se în pace! Eugenia R aţa şi familia Marin Kcvorkîan. (1611169)

• Din y iena un ultim omagiu v e r işo ru lu i d rag , ing. D U M ITR U RAŢA,implorîndu-1 pe Dumnezeu să- i od ihnească sufletul nobil. M aria Ion şi familia ing. Eugen Ion. (1611170)

• C u in im a în d u re ra tă anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră, b u n ică şi s trăb u n icăM U N CA CIU EUGENIA, în v îrs tă d e 82 aij>-Înm orm întarea va avea loc în data de joi, 17.01.2002, orele12.00 în localitatea Sălicea nr. 84. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Nu te vom u ita n ic io d a tă !'F am ilia îndoliată. (1611182)

• C u d u re re în su fle t, anunţăm trecerea în nefiinţă a •dragei noastre vecine HAMZA ILONA “NAGY MAMA”, în etate de 87 ani. Amintirea ei va răm îne veşnic în memoriile noastre. Dumnezeu să-i vegheze odihna veşnică. Înmormîntarea va avea loc în d a ta de17.01.2002, orele 14, în C im itiru l C e n tra l, C apela M are. E lena, Mirel, Rodica, Radu şi Romi. (1611193)

• Cu inim a zd ro b ită de durere aducem la cunoştinţă încetarea fulgerătoare din viaţă la 26 de ani a mult iubitului nostru fiu, frate, cum nat şi unch i ROBA D O R IN .Înm ormîntarea va avea loc joi 17 ianuarie 2002, ora 12.00, Ia C im itiru l M ănăştur, Capela N ouă. Fam ilia în d o lia tă .(1569638)

• M iercuri 16 ianuarie 2002, o ra 13.00, o conducem pe u ltim uldrum pe draga noastră mamă, soacră, bunică, cuscră ŞUTA SUSANA-ICA din Lita comuna Săvădisla. Inima ei nu a mai avut putere să^upte cu v ia ţa . O vom p ă s tra în gîndurile noastre toată viaţa, aşa cum o ştiam : h a rn ic ă , iubitoare şi bună. Dumnezeu s- 0 odihnească în pace! Familia Şuta Angel şi nepoţii Claudiu şi Tudor. (1569644)

• EMILIA CIOBAN, iubita n o astră m am ă şi bun ică , a în c e ta t din v ia ţă . Înm orm întarea va avea loc azi, 16 ianuarie 2002, orele 14,00, Ia Capela Nouă din Cimitirul M ă n ă ş tu r . O lga şi Ilin ca .(1614305)

• Cu sufletu l în d u re ra t anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, soacră, bunică şi străbunică MARIA C O R B U L E A N U . Înm ormîntarea va avea Ioc joi, 17 ianuarie 2002, ora 12,00 la C im itiru l din M ă n ă ş tu r . Familiile Comşa Dan şi Comşa Marius. (16I43I3)

• Transmitem condoleanţe colegei noastre, lector Elena Abrudan, la trecerea în nefiinţă a m am ei dragi. C a ted ra de Filologie Slavă. (1611178)

• T ran sm item sincere condoleanţe colegului noslru ing. loan Ivan, la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Colegii dc la SC Clujana SA. (1611179)

• Dragă Anii, sînt alături de tine în această grea pierdere p rin ca re trec i. S incere condoleanţe-ţie şi familiei tale. Dan. (1611184)

• C ondoleanţe şi sincere păreri de rău familiei Cernean, la pierderea celui care a fost FÂNICA, pentru noi finii lui. D oru , Iu lia , O ana şi Ionu ţ Istrate. (1611185)

• Un ultim omagiu naşului nostru drag RAŢĂ DUMITRU. Sincere condoleanţe famiilor în d o lia te . O dihnească-se în pace! T u d o r, C ici şi Sile.(1569641)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la cel care a fost RAŢĂ DUMITRU unchi şi văr d ra g . F am iliilo r în d o lia te sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l od ihnească în pace! F am ilia B ozintan V asile.(1569642)

• Sîntem a lă tu ri de voi, M ariana şi Ioana, la m area durere pricinuită de m oartea celui care a fost soţ şi ta tă RAŢĂ DUM ITRU. S incere condoleanţe. Familia Mascaş Mircea şi Mariana. (1569643)

• Sîntem alături de dragul nostru Angel în aceste clipe grele în care se desparte de mama lui dragă. Să-i fie ţărîna uşoară. Socrii, Dana, Călin şi Paul. (1569645)

■ S incere condoleanţe domnului Patriţiu Abrudan la trecerea în nefiinţă a mamei soacre. Sâ-i fie ţărîna uşoară. Colectivul Băncii Transilvania Sucursala Cluj. (1569654)

• Sînt a lă tu ri de familia A b ru d an în m area d u re re pricinuită de pierderea mamei d ra g i. Dum nezeu s-o odihnească în pace! Cornelia Jiloan. (1569655)

• Profund îndureraţi sîntem alături de familia îndoliată în m area su fe rin ţă d a to ra tă trecerii în nefiinţă a celui care a fost marele pianist şi distinsul om de cu ltu ră , prof. u n iv . FERDINAND WEISZ. Fam ilia p ro f. d r . C aius D u n c ea . (1569657)

• R egretăm p ro fu n d d isp a r iţ ia p re m a tu ră a colegului n o stru i n g .D U M ITRU RAŢĂ P E T R U (ŢOŢO) şi sîntem alături d e fam ilia în d u re ra tă . P r im a promoţie de Mecanică A gricolă a Facultăţii de Mecanică C lu j, 1967. (1569660) '

• Dragă M ariana, s în tem alături de (ine şi Ioana şi v ă împărtăşim durerea, acum c în d vă despărţiţi de ŢUŢU R A T A Dumnezeu să-i dea o d ih n ă . Familia Viorica şi Teodor G o ie . (1569661)

• Ne alăturăm durerii f in ilo r noştri Ioana şi Wint acum c în d tatăl lor, nenea ŢUŢU R A T A a plecat sp re cele v e ş n ic e . Dum nezeu să-l o d ih n e a s c ă . Naşii familia Loredana şi R a d u G alasiu şi fam ilia M i r c e a Galasiu. (1569662)

' • Cu tristeţe şi durere, s în te m alături de naşa noastră d - n a E ugenia B laga, în a c e s t e momente triste la d e sp ă rţire a de ta lă l d rag . S i n c e r e condoleanţe. Familia loan S a s .(1614306)

• Cu profundă durere s î n t ală turi dc prietena şi c o leg a mea d-na Eugenia Blaga, în aceste momente, pricinuite d e trecerea în eternitate a ta tă lu i d ra g . D um nezeu s ă - l odihnească. Inspector şc o la r . Elena Miron Boca. (1614307)

• S incere co n o lean ţe ş i compasiune prietenilor n o ş tr ii, familia ing. Ivan şi familia in g . Maier, la despărţirea de iu b ita lo r mamă. Fam ilia F le şe riu . (1614308)

• In aceste momente g re le , la p ie rd e rea m am ei d r a g i , sîn tem a lă tu r i de d o a m n a Viorica Mac, şi-i transm item sincere condoleanţe. F acultatea de Istorie şi Filosofie. (1614309)

• Cu regret în suflet ne lu ă m rămas bun de la ALTUMAMA. Sincere condoleanţe fam ilie i în d o lia te . F am ilia S u â te a n .' (1614314)

• Suntem alături de prietena şi colega noastră Mariana R a ţă în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a soţului d ra g . C lubul in te rn a ţio n a l “ Sorop tim ist” F iliala C lu j- Napoca. (1614318)

• Profund afectaţi de trecerea în nefiinţă â celui ce a fost colegul nostru, ing. R A Ţ A D U M IT R U , transm itemîntreaga noastră compasiune fam iliei, a lă tu ri de sincerele noastre condoleanţe.Conducerea S. C . Mecanica M arius S. A . (1614319)

• Sîntem alături de doamna d ire c to r E ugenia B laga, Ia durerea pricinuită de pierderea ta tă lu i drag şi transm item sincere condoleanţe fam iliei. Colectivul C entrului Bugetar nr. 2- G răd in iţa n r. 2 C luj- Napoca. (1614321)

• Sîntem alături de colegii noştrii Angel şi Angela Şuta, în m area d urere p ric in u ită de trecerea în nefiinţă a mamei şi soacrei dragi. Colectivul Banc Post Agenţia A vram lancu. (1614325)

• însoţim pe ultim ul drum etern nemîngîiaţi, întîia ramură căzută din trunchiul familiei, nobilul suflet al fratelui drag, D U M IT R U R A Ţ A . Dumnezeu să-l odihnească. Voicu Horea şi familia. (1614326)

• D in Paris Anca, Ica şi M ihai sînt cu sufletul alături de M a r ia n a şi Io an a în momentul de doliu al familiei la trecerea în n e fiin ţă a regretatului T U Ţ U R A Ţ A . Să- i fie ţărîna uşoară. (1614327)

• Plecat prea devreme dintre noi, unchiul nostru, inginerul D U M IT R U R A Ţ A , lasă în urmă regrete şi credinţa că m arile pustiuri sufleteşti se recuperează în e tern ita te . Dorm i în pace suflet nobil. C ălin H o rea şi fam ilia .(1614328)

• Din Spania un pios omagiu celui trecut în nefiinţă prin g ratie d iv in ă - in g in er D U M IT R U R A Ţ A .Condoleanţe familiei îndoliate. Dum nezeu să-l odihnească. Liviu şi M ariana Măgheruşan.(1614329)

• Sînlem alături de Voicu Horea în momentul de doliu prilejuit de trecerea în nefiinţă a fratelui, inginer D U M IT R U R A Ţ A . Dum nezeu să-l odihnească. Familia dr. Lazăr Gavril. (1614330)

• Sîntem alătur] de doamna directoare Eugenia Blaga, în aceste momente grele pricinuite de m oartea ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe. Colectivul Grădiniţei nr. 69 Cluj-Napoca.(1614331)

• Un ultim omagiu celui care ne-a fost coleg drag, inginer R A Ţ A D U M IT R U . Tony Brânzaş, Sandy Corin, Magda Bălănescu şi fam ilia Berciu. (1614333)

• Sîntem alături de Elena şi P atriţiu A b ru d an în m area durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitei lor mamă şi soacră. Sincere condoleanţe din partea Iu i Rodica şi Vasile Marcu. (1614336)

• Cu adîncă durere în suflet ne luăm un ultim rămas bun de la sora şi cumnata noastră M U N C A C IU E fJG E N IA (JEN IC A ) din Sălicea. î ţ i vom păstra o veşnică şi vie amintire. Sîntem a lă tu ri de fam ilia ei greu încercată. Dumnezeu să te odihnească în pace! Sora Lenuţa şi cumnatul V ily Popa.(1614339)

• Sîntem alături de prietenii noştrii Angel şi Angela Şuta, în aceste c lipe tris te . S incere condoleanţe pentru pierderea mamei şi soacrei dragi. Familia Dragoş M ircea şi Lum in iţa .(1614340)

• Se împlinesc 5 ani de cînd nu m ai este p r in tr e noi “M O Ş U ” B A Z IL , soţ, tată şi bunic. Fam ilia Fechete. (1611172)

* Pios omagiu iu b itu lu i nostru tată, bunic şi străbunic PERNEŞ TEO DO R, la 15 ani de la Irecere'a în n e fiin ţă . Fam ilia. (1569639)

• Se împlinesc 7 ani de cînd a trecut în nefiinţă scumpa noastră m amă şi soţie p ro f'.so ara D O M N IŢ A S IL V IA . Dumnezeu să te odihnească. Familia îndoliată. (1569659)

• Se împlinesc 10 ani de la trecerea în veşnicie a celei care a fost soţie, mamă şi bunică L IV IA U RE C H E . Păstrăm în memorie chipul ei biînd şi bun. P arastasu l, dum in ică, 20 ianuarie la Biserica de pe str. M o ţ i lo r . S oţu l şi fa m ilia . (1614320)

• Au trecut şase luni de durere de la despărţirea de d ra g u l nostru soţ şi ta tă C L A U D IU C R IS T U R E A N U . Slujba de pomenire va avea loc în data de 20.01.2002, ora 12,30 la B iserica “ Schim barea Ia fa ţă” (Biserica M in o riţilo r). Dum nezeu să-i dea odihnă veşnică. Fam ilia îndurerată.(1614332)

• Toată compasiunea familiei în d u re ra te la trecerea în n e fiin ţă a m aestru lu i şi p ro fe s o ru lu i nostru drag , doctor F E R D IN A N D W EISS , distins artist pianist, care ne-a învăţat despre reflectarea prin muzică a binelui, adevărului, frumosului şi a artei de a fi om. Dandu, Andrei, Dinu, Livica şi Felix Constantinescu. (D .)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E9

C E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală si centralăm a i s im p lu

nu sepoate

nstanţa

AD EVĂR UL de Cluj,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

0 NOUA SERIE A PROGRAMULUI TRAINING OF TRAINERS - TOT

O pportunity Associates-Rom ania a anunţat începerea unei noi serii a program ului Training o f Trainers - T O T (Form are de Form atori) pentru anul 2002. Conform precizărilor din “Voluntar” , p ro g ra m u l se ad resează în e x c lu s iv ita te re p re z e n ta n ţilo r O N G - u r i lo r ro m ân eşti înregistrate. V îrsta m inim ă a aplicanţilor trebuie să fie de 24 de ani. Toate costurile aferente p ro g ram u lu i sînt suportate de O p p o rtu n ity Associates-Romania, mai puţin cele de călătorie pînă la şi de la locul desfăşurării seminariilor (Buşteni). Programul de sem inarii este structurat pe trei faze ce acoperă fundamentele resurselor umane şi se bazează pe un m odel considerat a fi de bază în Statele U nite şi în alte ţări occidentale. Subiectele ipclud, potrivit B uletinului “Voluntar” : c o n ş tie n tiza re a p e rs o n a lă şi co m u n icarea in te rp e rs o n a lâ , re z o lv a re a p ro b le m e lo r şi managementul conflictelor, dezvoltarea grupului şi procesul de în vă ţa re .în g rup , precum şi design-ul şi prezentarea evenimentelor de training experienţial. Programul este astfel conceput încît să asigure participanţilor cunoştinţele de bază necesare pentru training, cunoştinţe pe care Ie v o r putea fo lo s i în d e z v o lta re a p ro p r iilo r o rg a n iza ţii. O com ponentă fundam enta lă a

fiecărui sem inar este completarea unui plan de acţiune ce detaliază m odul în care partic ipanţii vor aplica cele învăţate în organizaţiile lo r şi/sau cum ar dori sâ fie im plicaţi în training, şi evaluări in viitor. în plus, pentru absolvenţii cu în c lin a ţii deosebite către training se vor. organiza cîteva sem inarii sp ec ia le .d e F o rm are de F o rm a to ri pentru avansaţi.

în cadrul programului “Form are de F orm atori” au fo s t p re g ă t iţ i p înă acu m peste 9 0 0 de participanţi şi peste 70 lideri O N G au servit drept traineri. Fiecare fază a program ului T ra in in g o f Trainers se va desfăşura rezidenţial, pe o durată de 6 z ile. în anul 2002 va avea Ioc o singură fază I , I I şi I I I pentru participanţii selectaţi în acest an. Faza I va avea loc în luna m artie , faza I I în luna iunie, iar participanţii selectaţi în urm a fazelor I şi I I vor participa la faza I I I în luna s e p te m b rie - p re c iz e a z ă aceeaş i su rsă . In form aţii suplimentare, precum şi form ulare le de aplicaţie se pot obţine v iz itîn d pagina w eb vvvvvv.oar.ro, sau prin e -m a il: o a rto t@ d n t.ro . Dosarul com plet trebuie sâ ajungă (ob ligatoriu prin poştă) la sediul O A R pînă la 1 m artie a.c.

(M .T .)

Valoarea bacşişurilor date de pacienţi medicilor a crescut, în ultimii cinci ani

Plăţile directe sub formă de bacşişuri date. ilegal de către p a c ie n ţi d o c to r ilo r p e n tru serviciile medicale prestate au crescu t după 1 9 9 6 , se precizează în lucrarea "Sistem e de sănătate în tra n z iţ ie - R o m â n ia ” , e la b o ra t de O b s e rv a to ru l E u ro p ean a l S is te m e lo r de S ăn ă ta te , O rg a n iz a ţia M o n d ia lă a Sănătăţii şi Banca M ondială.

C o n fo rm n o ii le g is la ţii a a s ig u ră r ilo r- de sănătato , co-plăţile sînt necesare în căzui medicamentelor, dar furnizorii contractaţi au libertatea de a face co -p iă ţi şi- pentru a lte

servicii. Aceasta înseamnă că valoarea plăţilor “din buzunar” pen tru s e rv ic ii m e d ic a le a crescut, mulţi bolnavi renunţînd să meargă la medic pentru că nu au bani de bacşiş.

S tu d iu l p r iv in d pond erea c h e ltu ie li lo r p en trumedicamente atestă câ, în pofida n iv e lu lu i fo a rte scăzut de utilizare a m edicam entelor în România, proporţia cheltuielilor pentm medicamente este foarte m are conform s tan d ard e lo r Organizaţiei pentm Cooperare E co nom ică^ şi D e z v o lta re (O E C D ) . în p re z e n t, în România, cheltuielile per capita

pentm medicamente reprezintă opt-zece ia sută d in sum ele c h e ltu ite d in c e le la lte ţă r i est-europene şi o proporţie m ai m ică d in c e le d in v e s tu l Europei.

“ Rămîne dc văzut, în v iito ru l apropiat, dacă Rom ânia a găsit echilibrai necesar intre creşterea d e lib era tă a c h e ltu ie li lo r şi controlarea cheltu ielilor inutile, p rin a le g e re a fo rm e lo r dc rambursare (co m b in aţie în tre per capita, per serviciu şi bugete dependente de activ ita te )", se m ai p re c iz e a z ă în ra p o rtu l menţionat.

PROGRAME DE PREGĂTIRE IN PROBLEMATICA ASISTENTEI SOCIALE - PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUIW o rid Learning - C hild N et P rogram a an u n ţa t co n tinuarea

programului de pregătire a prim arilor în problematica asistenţei sociale - protecţia drepturilor copilului. în acest sens, W L a lansat un concurs de oferte pentru implementarea programului menţionat. După cum scrie “Voluntar”, organizaţiile-interesate sînt invitate să-şl exprim e interesul faţă de acest program printr-o scrisoare de intenţie, ce trebuie trim isă la WL pînă la data de 28 ianuarie (e-mail: Cerâsela@ fx.ro). Organizaţiile aplicante trebuie să fie autorizate pentru a lucra în dom eniul protecţiei copilului, să aibă experienţă în derularea de programe de pregătire şi să cunoască problematica proiecţiei copilului la nivelul colectivităţilor locale. W orld Learning îşi rezerva dreptul de a contacta doar organizaţiile eligibile pentru a li se face cunoscuţi term enii de referinţă ai programului - specifică aceeaşi sursă. T o t W orld Learning - C hild N et P rogram a anunţat şi co n tinuarea programului de pregătire a lucrătorilor sociali de la nivelul prim ăriilor in problematica asistenţei sociale - protecţia drepturilor copilului. In acest sens, WL a lansat şi un concurs de oferte pentru im plem entarea programului menţionat. La fel ca în prim ul caz, organizaţiile interesate sînt aşteptate să-şi exprime interesul faţă de acest program printr-o scrisoare de intenţie ce trebuie trim isa la W L pînă la data de 28 ianuarie (e-mail:Sorinao@ fx.ro). O rganizaţiile aplicante trebuie să fie autorizate pentru a lucra în dom eniul protecţiei copilului, să aibă experienţă în derularea de program e de pregătire şi să cunoască problematica protecţiei copilului la nivelul colectivităţilor locale.

' (M .T .)

C en tra l E uropean U n iv e rs ity (C E U ) B u d ap e s ta o fe ră studenţilor, ab solven ţilor şi ac tiv iş tilo r O NG din S ud -E stu l Europei şi fosta U niune S ov ie tică , în perioada 22 iu lie - 2 august, un num ăr de 25 de b u rs e , pentru un cu rs cu tem a “ C u ltu ra l D ivers ities E as t a n d W e s t: P o s tc o lo n ia lis m , Postcom m unism and E thn ic ity” - sc rie “V o lu n ta r”; în ed iţia din această săptăm înă. T e rm en u l lim ită de ap lica re es te 1 fe b r u a r ie a .c . F o r m u la r e le p o t fi o b ţ in u te d e p e w w w .c e u .h u /s u n / . In fo r m a ţ i i s u p lim e n ta r e : e -m a i l : a o to iu @ s in te c .r o ; w w w .c e u .h u /s u n /S U N % 2 0 2 0 0 2 / D escrip tio ns /C u ltu ra l% 20D ivers ities.h tm .

Acţionarii Astra vor adop ta , la 31 ianuarie, un p ian

de redresare a societăţii

A u to rita te a pen tru P riv a tiza re , ac ţio n aru l m ajoritar al societăţii de asigurări Astra, a convocat,

.pentru data dc 31 ianuarie, şedinţa Adunării Generale a A c ţio n a r ilo r (A G A ) , în cadrul căreia sc va stabili planul de m ăsuri pentru redresarea companiei.

C onform d e c la ra ţiilo r preşedintelui Com isiei de Supraveghere a Asigurărilor (C S A ), N ic o la e C riş a n , comisia a solicitat, săptămîna trecută, p r in tr -o adresă trimisă atît societăţii Astra, cît şi Autorităţii, adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să- asigure p lasarea indicatorilor f in a n c ia ri-a i companiei în conformitate cu Legea asigurărilor.

Ordinea de z i a A G A de la A stra m ai p revede şi discutarea ra p o rtu lu i prelim inar al Com isiei de C ontro l cu p r iv ire la plasamentele efectuate de societate la Banca Română de Scont (BR S) şi Banca de In v e s tiţii şi D e z v o lta re (B ID ), alegerea unui nou Consiliu de Administraţie şi a unei noi comisii de cenzori.

A ici a r p u te a .f i reclam a dum neavoastră

Redacţia;TcT: I9.2JJ.7

Toamna|fotbalistică|sub|Iupâfanali2elor

Divizia “A” în ordinea ierarhiei turului

1. D INAM O BUCUREŞTI, C AM PIO AN A TOAMNEI

P riv in d re tro sp ec tiv toam na şi traseu l c e lo r 15 etape, se p o a te a f irm a câ h a ita “ c îin ilo r ro ş ii” a p re g ă tit b in e ed iţia2 0 0 1 -2 0 0 2 a D iv iz ie i “ A ” sică d u p ă b ila n ţu l tu ru lu i are c e le m a i m a r i ş a n s e d e -a c u c e ri t it lu l de cam p io an ă a ţâ r ii . P reg ă tirea e d iţie i poartă am p re n ta p ro fe s io n a lis m u lu i a n t r e n o r u lu i Io n M a r in

w a ~• . f

• • ■

i.

( “ S âp ă lig â” ) şi a m anageru lu i C o r n e l D in u ( “ M i s t e r ” g e n tle m a n fo tb a l) . T ra s e u l toam n ei poate fi asem uit cu o în trecere dc cros pc un teren d e n iv e la t , b u n a p r e g ă t ir e f iz ic ă a h a ite i f iin d dublată dc în c ă rc ă tu ra tc h n ic o -ta c t ic â d e o s e b ită e ta la tă . în m od d e o s e b it, tre b u ie e v id e n ţia t fap tu l câ rezu lta te le toam nei s-au datorat în cea m a i m arc m ăsură jo c u lu i c o le c tiv , şi nu “ n u m e re lo r p e rs o n a le ” a le v e d e te lo r . D im p o t r iv ă , se poate spune câ ved ete le s-au in te g r a t o r g a n ic in jo c u l co le c tiv .

în a in te a s ta r tu lu i e d iţ ie i, haita a p ie rd u t c îţ iv a ju căto ri

. A9 t

■ *

■ - / A - i i

alii&faâri' «8 Air.-iifrari

e m a re v a lo a r e , p re c u m : îh e o r g h e M i h a l i ( r e t r a s ) , lo r e a ( p le c a t la Ş a h ta r lo n e ţk - U c ra in a ) ş i, în m od eo s e b it, v îr fu l d e lan ce a l t a c u lu i , M a r i u s N ic u la e t r a n s fe r a t la S p o r t in g .isabona - P o rtu g a lia ). D u p ă nceperea e d iţie i a p leca t şi onuţ Lupescu (tra n s fe ra t în V ra b ia S a u d i t ă ) . S -a ransferat, sub T îm p a , la F .C .

B ra ş o v , B adea. în locul lo r şi a l a lto ra , în “ G ro ap ă” au fost “ re c ru ta ţi” Il iu c iu c , portarul constănţean adus sâ-1 dubleze p e F lo r in Prunea, dar a urmat m area bom bă, îm prum utarea de Ia A ja x A m sterdam a lu i B o g d an L o b o n ţ, care o dată in tra t în tre b u turi n -a m ai fost

' d e t r o n a t . A u d e v e n it în to a m n ă “ c î in i ro ş i i” p lo ie ş te a n u l F lo r in P îrv u , s u c e v e a n u l S e m e g h in şi c r a io v e a n u l . C la u d iu N icu lescu . C e i vechi şi cei noi au lu a t un s ta r t b u n , ia r b i la n ţ u l to a m n e i a fo s t m u lţu m ito r.

“ C ro s u l" toam nei a început . acasă, în “ G ro a p ă ” , 3-1 cu

C e a h lă u l, v ic to rie dublată de “ re m iz a ” 2 -2 , cu R ap id în G iu lc ş t i , în e ta p a a doua. D e z lă n ţu ire netă în etapa a t r e ia , ac a s ă , 5 -1 cu U .M . T im iş o a r a (n o u v e n ită in în a lta s o c ie ta te a D iv iz ie i “ A ” ) . P r im a în fr în g c re şi u n ic a în to a m n ă , 1-2 cu O ţe lu l. în deplasare, la G alaţi. T o t deplasare a fost şi etapa cu n u m ăru l c in c i, încheiată cu “ re m iz ă ” . 2 -2 cu Faru l. A u u rm at: v ic to r ie netă 5 -1 , în “ G r o a p ă ” , c u S p o r tu l S tuden ţesc , v ic to r ie dublată apo i dc egalu l l - l cu Astra. la P lo ie ş ti, în “c a rtie ru l de ves t” , în etapa a şaptea. Două v ic to r ii co n secu tive , 4 -2 cu F .C .M . B acău (acasă, în etapa cu n u m ă ru l o p t) şi 2-0 cu U n iv e r s i ta te a C r a io v a ( în dep lasare , în etapa a noua). U n s u rp rin z ă to r “ duş rece” acasă, in “ G ro ap ă” . în etapa cu n u m ăru l zece, 0 -0 cu F .C . N a ţio n a l, “ re m iz ă ” anulată de v ic to ria în deplasare, 2-1 cu G lo r ia B is tr iţa ( în etapa al l - a ) . F in a l ire z is tib il de tur p e n tru h a ită : 2-0 acasă cu S teaua , (c lap a a 12 -a ), 2-1 cu F .C . A rgeş în deplasare (etapa a 1 3 -a ), 4 -1 cu P etro lu l acasă (e ta p a p e n u lt im ă ) şi 1-1 în d e p la s a re cu F .C . B ra ş o v (u lt im a etapă). B ila n ţ general: 3 2 de puncte d in 9 v ic to rii (3 în dep lasare) şi 5 egaluri (4 în d e p la s a r e ) ; o s in g u ră în fr in g e re ( la G a la ţi) . H a ita a t e r m in a t pe lo c u l în t î i la e f ic a c ita te p r in c e le 3 6 de g o lu r i m arcate (2 ,4 goluri de m e c i): 3 5 de g o lu ri au fost p ro d u c ţie p ro p rie , m arcate de A d r ia n M ih a lc e a ( 1 1 ) , C la u d iu N ic u le s c u , Tam eş şi B o lo h a n ( to ţ i c îte 5 ) , V a l i N ă s ta s e , Ia n is Z ic u , V lă d u ţ M u n te a n u şi S ab in l l ie (to ţi c îte 2 ) şi S em eg h in (1 ). C e l d e -a l 3 6 - le a g o l s-a datorat... au to g o lu lu i lu i F lo r in B ătrinu ( U . M . T im iş o a ra ). D efensiva h a ite i ş i-a fă c u t şi ea datoria, rec e p ţio n în d 16 g o lu ri (locu l 4-5 în c lasam entu l apărărilor). B ila n ţu l to am n e i este parafat şi de p u n cte le fo a rte bune la a d e v ă r, + 11. în ce priveşte r e t u r u l , t o t u l d e p in d e de lin iş te a d in cad ru l c lu bu lu i, a conducerii ech ipei şi relaţia cu condu cerea tehn ică .

Victor E. ROMAN

“U” LASA CLUJUL PENTRU BĂILE TINCAUniversitatea Cluj pleacă astăzi în cantonamentul de la

Băile Tinca, pentru un stagiu de pregătire de 12 zile. Staff- ul tehnic va deplasa' un lot de 30 de jucători după ce, la u ltim u l antrenam ent desfăşurat ie r i dupâ-am iază, sub însemnele lui “ U ” s-au pregătit 34 de fotbalişti. în pregătirile echipei vom regăsi o serie de juniori (grupa 1983- antrenor Mircea Cojocaru) şi jucători de la echipa de tineret, pasibili de promovare la seniori. Dan Anca şi Gheorghe Vasile au alternat alergările şi exerciţiile de forţă cu jocuri pe terenul de zgură din imediata apropiere a stadionului “Ion M oina” . Lotul pentru Tinca a fost stabilit aseară şi va fi dat publicităţii în cursul z ile i de astăzi. Plecarea este programată pentru ora 13.30, după masa de prinz. Şi tot de astăzi, prof. Ştefan Ionescu, ex-antrenor al echipei clujene de rugby îşi va începe antrenamentele de preparare fizică cu ju n jo rii lui M ircea Cojocaru.

Codin SAMOILĂi . •• - - â ’’1- ■»...?*•

TENISFinal de “aventură

în clasamentul W T A în proba de sim plu, iar dacă va învinge în disputa de dublu, va urca în

australiană pentru Anca Barna

P res ta ţie re m a rc a b ilă a te n is m e n ilo r ro m ân i la Australian O pen. A tît Adrian Voinea, cît şi Andrei Pavel au acces în turul 2. Adrian Voinea l-a în v in s în p rim u l tu r pe spaniolul D av id Sanchcz cu 5- 7 , 6 -2 , 7 -6 , 6 -2 , iar A ndre i Pavel pc argentinianul Fraiico Squillari cu 6 -4 , 6-3 , 3-6, 6-2.

Şansa le-ar putea suride şi în c o n tin u a re , p e n tru că d in “ sfertul” dc tablou al lui Voinea a “dispărut” Gustavo Kucrtcn, iar din cel al lui Pavel, Andre Agassi a declarat forfait.

In turul 2, Voinea îl va întîln i pc Julien Boutter (Franţa), cel care l-a scos d in competiţie pe Kucrtcn, iar Pavel pe Alexandre Sim oni (B raz ilia ).

Pc tabloul feininin, jucătoarca clujeană care reprezintă (încă) G e rm a n ia , A n c a B arn a , a pierdut în prim ul tur 4-6 , 4 -6 în fa ţa u n g u ro a ic e i P e tra M andula (locul 57 W T A ). Deşi a condus 3 -0 în prim ul set, apoi a salvat 4 m in g i de m eci, a trebuit în final să se recunoască în v insă . A n ca va ju ca şi în p ro b a de d u b lu , a lă tu ri de s lo vaca Jan e tte . H u saro va . Adversarele lo r vor fi Kristie B oogert şi M ir ia m Orem ans (am bele Olanda).

Anca Barna ocupă locul 92

T— »rAftc- >•-— i i

prinîa sută şi în această probă.Adriana Bam a, sora mai mică

a A ncâi, va debuta la 21 .01.02, în S U A , la tu rn eu l de la

1 Fullerton (75.000S), iar Anca va lua o scurtă pauză. Ea a avut o serie infernală, încununată cu

'" V W '7 - ; -l l

/ l - - f

de cam p io an ă a G erm an ie i (sim plu şi dublu, decem brie 2001), apoi două tu rn ee în A u s tra lia , plus Australian Open.

Ovidiu BLAG

Astăzi,Primele medaliipentru artiştii gheţii

Im pozantul oval de gheaţă din Lausanne găzduieşte în această săptămînă Europenele artiştilor gheţii, ultim a importantă competiţie de gen înaintea jocurilor de la Salt Laice-City.

C onform “protocolulu i” , p rim a proba care îşi va desemna (astă-seară) m eda lia ţii sînt “perechile , probă rusească prin excelentă. D e unde şi interesul cu care este urmărită tentativa cuplului francez Sarah Abitbol-Stephane Bem adis de-a se insinua- în disputa tandem urilor ruseşti Tatiana Totm ianova - M a x im M arin in / M a ria Petrova - A lexe i T ikhonov, cele chemate să apere g lo ria probei în absenţa ce leb rilor E lena Barajnaia - A nton Sikarulidze, campioni europeni-în exerciţiu, absenţi la Lausanne (uşoară accidentare a Elenei).

SOTOMAYORPUNE 0LIMPUL ÎN ALERTĂ

L în g â im a g in i e x a lta n te (Hannawald zburînd spre a 5-a v icto rie consecutivă în C upa M o n d ia lă a s ă r ito r i lo r cu s c h iu r ile ), o r i to n e fia n te şi lucrative (“Generalul” ureînd în arca tricolorilor), ochiul m agic al săptămînii ne-a oferit şi-un flash plumburiu, cu iz amar şi acorduri sumbre: celebrul icar cu b an ez Jav ie r S o to m a y o r, c o n firm a t “ p o z i t iv ” , şi de eşantionul B (eşan tio n u l de rezervă) a hotârît să se retragă. A dică nu se mai intrigă (cum s-ar intriga, ori incendia, a lţii în faţa unei asemenea decizii), nu m a i face m e m o r ii şi întîm pinâri (precum M elin te a noastră), nu mai forţează uşile c a n c e la r iilo r , nu se m a i ră z b o ie ş te cu a u to r ită ţ ile . L e h a m ite ? ! O bosea lă? ! O r i recu n o aşterea _ in u t i l i t ă ţ i i dem ersu rilo r? ! În tru c ît e l - am iralul atletismului din ţara lui Fidel - a fost iertat o dată (în 2000 , puţin înaintea O lim piadei a u s tra lie n e , p u tîn d a s tfe l concura - ca şi cealaltă mare p ro scrisă a m o m e n tu lu i, jam aicana Marlene Ottey - la Jocurile m ileniului).

In d iferen t însă de motive. decizia retragerii (motivabilâ L numai în parte prin vîrsta înaintata - a atletului: 34 de ani) antrenează f * chiar şi numai tacit, recunoaşterea s fraudei. Ia r o dată frauda | recunoscută, suspiciunile coboară j în timp, învăluind toate marile î izb înz i ale supercampionului j (supercampion?!) cubanez. Ceea j ce pe unii î i intrigă (cum ar fi \ săritorii care au jucat cinstit i rămînînd, în consecinţă, în umbra i m arelui copac hrănit cu seva i- putemicâ a stimulatoarelor), pe i a lţ ii î i în tristează. Cum m i \ întristează pe mine, care mă văd obligată să-mi dau jos din Olim : unul dintre marii zei. Chiar daca ’

• n-am dovada că acesta ar fi trişa:; şi pe vrem ea recordului său; mondial (2,45 m în ‘93, record' rămas şi astăzi în vigoare) ori a [ t it lu lu i o lim p ic şi a celc: j mondiale. j

M a i m ult, “cazul Sotomayor" i (re)activeâză parşiva'idee (de f unii doar gîndită, de alţii c h i r [ exprimată) că n-ar exista z e : . care să nu f i ape la t h i “afrodisiace” . Şi că num ai o ; c o n ju ra ţie a tăcerii le -a : conserva imunitatea. Asta p în l într-o zi, întrucît nimeni şi nirm : nu poate ev ita tulburătoare: predicţie a Iu i Iorga: “ Is to r.: f v in e t îr z iu , dar v in e ce = adevărul” .

C ît mă priveşte, nu mi-aş dor. să p rin d z iu a aceea c în d . L Doamne fereşte, mi-aş p u te : vedea o m u lţim e de a lţ i ze: ■_ repudiaţi din Olim p.

Nusa D E M IA N

Popicăresele din Gherla învingătoare în (ata croatelor!

Z ile le trecute, la Braşov, s-a disputat întîînirea internaţional: am icală de junioare dintre reprezentativele de popice ale Rom ânie: ; şi Croaţiei. D in lotul ţârii noastre au făcut parte şi două d i : componentele divizionarei “A ”, S O M V E T R A G h erla : M ira b e la M u re ş a n şi L a u ra O ltean . Prim a a realizat pe arena M etrom 4 i? p.d., iar cea de a doua 452 p .d .(!), ultimul, un rezultat de excepţie. Performanţa este cu atît mai valoroasă, cu cît a fost obţinută I: prim a competiţie internaţională a noulur an, după o b in em eritau : vacanţă. .

L a sfîrşitu! acestei săptămîni se reiau întrecerile Cam pionatului naţional, pe echipe la junioare. L a etapa programată la Tg. M u re ş participă si formaţia S O M V E T R A Gherla.

SZ. C s. 'O ]

16 ianuarie• Cu 70 de ani în urmă, în

această zi a anului 1932, au luat sfîrşit în capitala Franţei, Paris, întrecerile din cadrul Campionatelor Europene de patinaj artistic. Dacă fem eile şi “perechile” şi-au disputat pentru a 3 -a oară tit lu r ile

continentale , bărbaţii s -au aliniat Ia start pentru a 2 9 -a oară la “ E u ro p en e” . L a

. “continentalele” de la Paris, t it lu r i le le -a u re v e n it austriacului K a r l S ch ă fe r, norvegiencei Sonia H en ia şi perechii franceze A n d re e - B runet-Jo lv , P ierre Joly.

* L Â S Z L b F r .

Interesante răm în, însă, şi disputele de la celelalte probe a căror titlu continental e deţinut în momentul de faţă de irezistibilul Evgheni Pluşenko,' debordanta Ir ina Slutskaia (ambii Rusia), şi exp lo z ivu l duo a l dansatorilor ita lien i Barbara Fusar-Poli - M a u riz io M argag lio . F iţ i , aşadar, pe recepţie, spectacolul e

§arantat! , (nş. d.)

%

RedacţiaTeh 19.21.27 * - *

..1 k' V ’r f ' *.•»

C l a u p i u R . u ă u -» »»

E.M A L P O U ? - U \J U \Sîntem în faţa celui de al doilea episod al

serialului dedicat unuia dintre cei mai de seamă sportivi ai C lujulu i, poloistul Claudiu Rusu. Pentru cei care au “scăpat" prima parte a interviului, trebuie făcută precizarea că acest dialog a avut loc prin e-mail, din simplul motiv că protagonistul nostru este, actualmente, cetăţean suedez. O m are c o n trib u ţie la realizarea acestui material a avut-o domnul M ircea Io n Radu, z iaristu l'care a urm ărit îndeaproape cariera lui Claudiu. Dînsul m i-a pus la dispoziţie amănunte şi date statistice indispensabile pentru rigoarea ce se impune în tratarea unui asemenea subiect.

Claudiu Rusu este o adevărată legendă a sportului românesc, posesorul unei cărţi de v iz ită de excepţie. T itular incontestabil al lotului naţional timp de peste 15 ani (între 1968 şi 1982), autor a 194 de goluri, dublu campion al Suediei în 1995 şi 1996 ( la .v îrs ta de 47 de a n i), participant la 3 Cam pionate E uropene, 3 C am pionate M o n d ia le şi 3 O lim piade, de 2 ori selecţionat în Echipa L u m ii, el a trecut dincolo de puterea de imaginaţie, într-un sport atît de solicitant cum este polo-ul.

Peste toate aceste date oarecum seci, planează personalitatea lui Claudiu, rezultantă a unor calităţi deosebite, care ţin de inteligenţă, farmec personal şi putere de a răzbi în viaţă, în 1982, în plină epocă doctrinară, el şi-a luat destinul în propriile mîini, a emigrat în Suedia, a jucat, a antrenat, dar mai ales s-a consacrat în meseria de jurist, ajungînd azi judecător la

mari echipe, în cauză fiind Italia şi Olanda, privîndu-ne de medaliile de argint sau bronz pe care meritam să le obţinem. Coqiponenţa echipei noastre a fost Doru Spânu, F lorin Slâvei- portari, Adrian Nastasiu, Dinu Popescu, Liviu Răducanu, V io re l Rus, Claudiu Rusu, Cornel Rusu, A drian Schervan, Ilie Slăvei, Gheorghe Zamfirescu. In urma rezultatelor din grupa B , din care făceam parte (5-5 cu URSS, deţinătoarea titlului, 8-3 cu Mexic şi 5-6 cu Olanda ) ne-am calificat în turneul pentru locurile 1-6, alături de Ungaria, Italia, Olanda, Iugoslavia şi RFG . După ce, în urma unor dispute de un extraordinar angajament, am încheiat la egalitate meciurile cu Iugoslavia (5 -5 ) şi Olanda (4 -4 ), pierzînd la lim ită cu Ungaria (8-9), pentru ca “7”-Ie României să urce pe podium , trebuiau îndeplinite două- condiţii : să învingem R FG , iar partida Italia- Olanda să fie decisă în favoarea oricăreia dintre ele. M ob ilizaţi exemplar, am învins clar (după 3-0 în minutul 9) la două goluri diferenţă (5- 3), urmînd să aşteptăm rezultatul dintre italieni şi olandezi. A fost o parodie, în care italienii conduceau cu 3-2 în ultim ul minut, moment în care noi aveam m edaliile în buzunar. O iluzie însă. A urmat un asediu la poarta-italianului Albcrani, a cărui echipă rămăsese de cîtcva secunde cu un om în minus, prin eliminarea lui Sânte M arsili care, intenţionat, în văzul tuturor, l-a lovit pe olandezul Jan Veer. Cu 14 secunde înainte de final, pentru că “ tulipanii “ nu reuşeau nicicum să înscrie, Alberani a găsit soluţia, s-a scufundat în apă, Buunk reuşind

m inut de joc la scorul de 7-7. Kabanov a şutat, Slăvei a apărat, mingea ajungînd la mine. Am pornit într-o cursă solitară şi ajuns singur la 4 m de poarta lui Saronov, am şutat imparabil, scorul devenind 8-7 pentru România cînd mai erau 7 secunde din meci şi numai o minune ne mai putea împiedica să ajungem Ia turneul f in a l. Şi minunea s-a în tîm p la t. A rb itru l olandez W illy Goose a anulat golul (inventînd un fault la Schervan), rusul Kabanov trezindu- se singur cu mingea în jumătatea noastră de teren, de unde a trimis mingea în poarta goală. Goose face din nou “spectacol” , anulînd şi golul sovieticilor. A b ia atunci am înţeles “ manevrele olandezului": în tîln irea trebuia neapărat să se încheie cu un rezultat egal. Furaţi pe faţă, cu nervii la pămînt, echipa noastră a părăsit bazinul. Juriul aom ologat rezultatul cu

’ 5-0 în favoarea URSS. A fost ultim a şansă de medalie la un Campionat M ondial, irosită, pentru că de atunci şi pînă în zilele noastre “tricolorii" nu s-au mai aflat într-o situaţie asemănătoare.

R ep.: în toţi acei ani, în carc R om ânia e ra o fo rţă în po lo -u l m o n d ia l, a i ju cat îm p o triv a unor m a ri num e. M u lţ i d in tre ci ţ i-a u devenit p ro b ab il ch iar p rie te n i. F ii bun şi dă-nc cîtcva astfel dc exem ple.

C .R .: Da, am jucat contra unor mari sportivi cum ar fi ruşii Guliaev, Dolgusin, Kabanov, Kuzneţov, Drcval, ungurii M olnar, Karpati, Sarosi, fraţii Konrad, Sivos, Farago (ultimul unul dintre cei mai mari poloişti din lume, cu carc am fost prieten foarte bun), Csapo (un alt

Judecătoria din Goteborg. Cu o aură de etern copil te r ib il, C laudiu Rusu se înscrie în categoria personajelor fabuloase pe care sportul clujean Ie-a avut dintotdeauna.

V ă las în compania istorisirilor m arelui campion, cu speranţa că ele vă vor face mare plăcere. -

Rep.: C lau d iu , ai p rim it p rim a p arte a in te rv iu lu i?

C .R .: B ineînţeles, M ircea (n.r. z iaristul M ircea Ion Radu) a avut grijă ca, imediat după apariţia “Adevărului de Cluj “ din 9 ianuarie, să m i-I trim ită prin poştă. Sincer, am rămas impresionat de faptul că oamenii nu m-au uitat, deşi sînt plecat din România de exact 20 de ani. Ţie nu îţi mai mulţumesc, ca să nu ţi se urce la cap.Ţn acest răstimp m i-am Ordonat amintirile, aşa că aştept întrebări.

Rep.: A m înţeles. Rămăsesem la debutu l tău la “ naţională “ , la atm osfera cu care te -a i a c o m o d at fo a rte r a p id , deşi e ra i sin guru l polo ist d in p ro v in c ie convocat, în t r -o p e r io a d ă d o m in a tă de s p o r t iv i i bucureşteni. Aş vrea să te rog să te re fe ri Ia cîteva m om ente m ai deosebite d in acei 15 ani în care ai ju cat pen tru R om ân ia .

C .R .: Au fost, cu siguranţă, multe astfel de momente, dar am să mă refer, pentru început, •doar la unul, plin de adînci semnificaţii. Eram la Olimpiada Montreal 1976. Echipa noastră evoluase excelent, doar lipsa de fair-play a unor

egalarea : 3-3-. A stfe l, “ argii hu i a icvenit italienilor, “bronzul" olandezilor, iar noi, ce ne şi vedeam cu medaliile de gît, am ajuns pe locul 4 .. . .

Ca o palidă consolare, pot să îţi spun că absolut toţi cei care au fost prezenţi la acel' m eci ş i-au dat seama de r id ic o lu l “spectacolului" la care au asistat şi au simpatizat cu echipa României, cea care a avut “tupeul" să încerce să încurce socotelile “celor mari".

Rep.: T rec înd peste acest moment, aş vrea să te în tre b : d in tre cele 194 de go luri pe care le-a i înscris p en tru R om ânia, care a fost cel m ai im portant?

C .R .: Şi la acest capitol viaţa mi-a rezervat un lucm inedit. Chiar dacă pare un paradox, golul cel mai preţios pe care l-am înscris, în loc să îm i aducă o imensă bucurie, putînd fi unul istoric, m i-a lăsat cel m ai amar gust, fiind legat de un fort pe faţă. Era la Campionatul Mondial din 1978 (Berlinul Occidental, M ircea a fost’ acolo şi ştie toată povestea). Echipa’ noastră reuşise calificarea în turneul semifinal, iar pentru a ne menţine în lupta pentru medalii, urma ca în meciurile cu Italia şi URSS să obţinem o singură victorie sau două rezultate de egalitate. Cu 11 eliminări dictate împotriva noastră, am pierdut cu 2 -7 disputa cu “azzurii“ , dar şansa era să îi batem pe ruşi. De altfel, cine cîştiga acest joc intra în “careul de aşi“, iar un egal îi califica pe americani. S-a intrat în ultimul

foarte bun prieten şi el jurist). D intre italieni pot să îi amintesc pe Alberani, Pizzo (care a jucat pînă la 40 de ani), Simeoni, de Magistris (care avea un joc magic). A m fost în relaţii foarte bune şi cu poloiştii iugoslavi Belamarici, Stepanici, M arkovici, care se caracterizau printr-un angajament fizic deosebit. Spaniolul Esteardes, un alt “monument" al polo-ului mondial, a fost unul dintre adversarii cu care m -am confruntat în bazin, dar cu care m-am înţeles foarte bine “pe uscat".

A pontat foarte m ult atît pentru m ine, pentru c o leg ii m ei, c ît şi pentru în treg po lo -u l românesc, faptul că am avut posibilitatea să în tîln im m arile forţe ale acelor tim puri, să luptăm de la egal la egal cu ele, acumulînd astfel multă experienţă. Era un lucru obişnuit să ne calificăm la marile întreceri internaţionale unde, după cum aţi observat, doar ghinionul şi jocurile de culise ne-au privat de un rezultat pe măsura jocului pe care îl prestam.

R ep.: D upă to ţi acei an i fru m o şi, p lin i de s a t is fa c ţi i, au a p ă r u t şi p r im e le problem e. Unele d in tre ele au determ inat plecarea ta din C lu j (de Ia “ V o in ţa " ) spre O ra d e a (Ia “ C r iş u l" ) , ia r ap o i, în 1982, p le c a re a ta în S u e d ia . C a r e a u fo s t m otivele?

C .R .: De Ia Cluj am plecat din simplul motiv că solicitarea mea de a primi o garsonieră s-a lovit de “ zidul “ autorităţilor locale, care

m-au “ameţit" la nesfirşit. Am ales Oradea, unde din prima zi am fost invitat să îm i aleg' cartierul unde vreau să locuiesc, numărul de camere al locuinţei, asigurîndu-mi-se tot confortul necesar. Nu voi uita niciodată modul exemplar în care cei dc acolo au înţeles să îmi rezolve problema-, felul în care au preţuit ceea cc am făcut cu pentru sportul românesc. •

D in ţară am plecat nu pentru că m i-ar fi mers rău, eram chiar m ulţumit. S-a întîmplat însă ca fratele meu. Radu, şi el un poloist valoros, acum medic la Koln, să se căsătorească în Germania cu o nemţoaică de origine română şi să rămînă acolo. Din acel moment, eu nu am mai prim it viză nici măcar pentru ţările din spaţiul balcanic. Era un sentiment deosebit dc frustrant, mai ales că pînă atunci colindasem zeci dc ţâri dc pe toate continentele şi niciodată nu mă gîndisem să răm in în s tră in ă ta te , deşi avusesem nenumărate oferte. Aşa că, în momentul în carc am primit o viză dc simplu turist, obţinută la intervenţia Securităţii din Oradea, am plecat în “excursie" în Suedia. M i-a plăcut ţara şi am rămas aici. Acomodarea nu a fost o problemă, pentru că eram un poloist cunoscut şi toată lumea ni-a primit cu.braţele deschise. La început am avut probleme cu limba, dar am urmat cursuri intensive în urma cărora am surmontat acest handicap. Tim pul a trecut şi uite că am 20 dc ani dc cînd sînt aici.

Rep.: T o tu l parc extrem dc s im plu, d a r sînt sigur că a i avu t m ult dc lu p ta t p înă tc-ai obişnuit cu “ modelul suedcz“ . . .

C .R .: Bineînţeles, era o altă lume. N u arc rost să insist, pentru că acum toţi rom ânii realizează că, dacă eşti înarmat cu ambiţie şi tenacitate, poţi reuşi. Vreau să spun doar a t î t : pentru mine, acea alegere s-a dovedit a fi una salutară. M i-am întemeiat o fam ilie, am doi copii minunaţi, am reuşite în plan profesional, sînt un om îm p lin it. Cu toate acestea, am nostalgia vrem urilor trecute, am prietenii din România, am în memorie anii aceia m inunaţi pe care i-am trăit în C luj. Toate acestea fac parte din viaţa mea şi nu pot să-ţi spun acum care parte din ea îm i este mai dragă. în acest moment mă bucur că stau de v o ită cu tine, ştiu că aceste rînduri vor fi citite de m ii de oameni, ii salut şi î i asigur de toată consideraţia, mea.

R e p .: C la u d iu , nu scapi a t î t dc uşor: săptăm îna v iito a re ne vei povesti ce a i făcu t în aceşti 20 de an i în Suedia, cum a a juns fiica ta cam pioan ă Ia înot sincron şi a lte cele pe care p lăn u im , îm preun ă cu M irc e a Io n R adu , să te m a i în trebăm .

C .R .: N ic i vorbă să vreau să scap. Dacă ar fi după mine (M ircea ştie ce debit verbal am ),

-aş putea să um plu încă 20 de numere de ziar, dar mă rezerv pentru luna martie, cînd, probabil, voi ajunge în România. Atunci vom sta m ai pe îndelete de vorbă, poate chiar la redacţia “Adevărului de C lu j", căreia îi sînt recunoscător pentru acest dialog.

Nu rataţi numărul din 23 ianuarie, cînd Claudiu Rusu îşi va lua la revedere

de la toţi cititorii fideli a i." Supercampionilor “

- va urma -Ovidiu BLAG

'' -*3SSF-^

1 Dolar SUA = 32 069Iei 1 Marcă germană = 14.63llei ] "Ji ■ * Y N

I

» o » f ' i-o.cy.Mx . si'Sy * ‘ i*Vv v

yAcţiurii^pentrufrevigbrareâfzootehniei^|

Circa 60 de spaţii dezafectate vor fi repartizate tinerilor specialişti

y."- 4v.

: •* -

C îte v a z e c i de tin e ri spec ia liş ti în a g ric u ltu ră d in ju d e ţu l C lu j au cerut d e ja re fe r in ţe de Ia D ire c ţia A g r ic o lă C lu j c u p r iv ir e la a p l ic a r e a " O U G 1 6 8 /2 0 0 1 ; re fe r ito a re la pu n erea în v a lo a re a c o n s tru c ţ ii lo r z o o te h n ic e d e z a fe c t a t e , d e s t in a te c r e ş t e r i i , în g ră ş ă r ii ş i e x p lo a tă rii a n im a le lo r , p re c u m şi a fa b r ic ilo r de n u tre ţu ri c o m b in a te deza fec ta te .

P o tr iv it c e lo r declarate de laco b P ui, d ire c to r în c a d ru l D G A IA C lu j , în ju d e ţ ex is tă c irc a 6 0 de spaţii care se în c a d re a ză în p re v e d e rile ordon anţe i d e u r g e n ţă ş i c a re a r p u te a f i r e p a r t iz a t e s o l ic i t a n ţ i lo r . N u se c u n o a ş te în s ă , c u p re c iz ie , s ta rea te h n ic ă a a c e s to r c lă d ir i , e x is t în d s e m n a le câ u n e le a r f i în tr -o stare

r

Volumeschimburile:

avansată de degradare, orice încercare de refacere fiind foarte costisitoare şi c h ia r inutilă .

în p lus, aceste spaţii dezafectate a p a r ţ in u n o r s o c ie tă ţi c o m e rc ia le a g rico le care, în proporţie de peste 9 0 la sută, au datorii foarte m ari şi au fo s t ga ja te în contul acestora. lacob P ui spune câ în perioada care urm ează se a ş te a p tă a p a r i ţ ia n o r m e lo r m etod o log ice de aplicare a ordonanţei de u rg en ţă , s ituaţia s p a ţiilo r gajate u rm în d a fi c larificată de acestea.

P r e c iz ă m câ , p o t r iv i t t e x tu lu i o rd o n a n ţe i, pot p r im i în fo lo s in ţă g r a t u i t ă aceste s p a ţ ii a s o c ia ţ i i le crescătorilo r de an im ale , cu sau fa ră p e rs o n a lita te ju r id ic ă , p e rs o a n e le f iz ic e cu vîrsta de p înâ la 4 0 de ani şi

k fc . * * »v p M** ^ ' 1 '| ' .• % o ;V *• - : ( > . ,«.*« *%■ , v > v,? , .

persoanele ju r id ic e care form ulează cerere scrisă în aces t sens şi îş i d o v e d e s c c a p a c ita te a te h n ic ă şi financiară de a desfăşura activ ită ţi de creştere a an im ale lo r.

Construcţiile zootehnice dezafectate vor f i a tribuite în fo los in ţă gratuită de către c o n s ili ile lo c a le sau de A genţia D o m e n iilo r S ta tu lu i, în tim p

ce fa b ric ile de nutreţuri v o r f i a trib u ite de A u to rita te a pentru P r iv a tiz a re şi A d m in is t r a r e a P a r t ic ip a ţ iu n i lo r Statulu i.

P e r io a d a p e n tru c a re se a c o rd ă aceste u tilită ţi pentm fo losin ţa g ra tu ită este de 5 an i, după care acestea po t f i cum părate de cei care le-au fo los it.

A.BLAGA

Sindicaliştii din BNS Cluj se vor întîlni cu parlamentarii

F ilia la clujeană a Blocului N aţional Sindical va organiza, în data de 28 ianuarie a.c.. o întîlnire în tre sindicalişti şi parlamentarii de C lu j. Liderul B N S Clui. M ircea G iurgiu, â afirm at câ sindicaliştii sînt nem ulţum iţi de lipsa de reacţie a guvernanţilor la mitingul din luna no iem brie a anului trecut şi Ia revendicările susţinute cu acea ocazie. M ircea G iurgiu spune că sindicatele membre ale BNS vor prezenta parlam entarilor o listă cu salariile m edii din unităţile industriale din judeţ şi copii ale facturilor la utilităţi pe luna curentă. In cazul în care parlamentarii de C lu j nu vor fi dispuşi să f3Câ dem ersurile necesare rezolvării revendicărilor, sindicaliştii sînt decişi să declanşeze noi acţiuni dc protest.

Precizăm câ filia la C lu j a B NS este singura dintre confederaţiile reprezentative la nivel naţional carc nu a semnat Acordul social pe anul 2 002 cu reprezentanţii Prefecturii.

Anca BLAGA

în judeţul Cluj,Circa I. de familii din zonele

rurale greu accesibile trăiesc in beznăP otriv it ce lo r declarate de conducerea SC

Electrica S A - Sucursala Transilvania N o rd , în judeţul C lu j m ai există în prezent circa 1.000 de gospodării ncclectrificate. Acstca se află în zone izolate ale judeţu lu i, pentru racordarea cărora ar trebui cheltu ite sume im ense. Reprezentanţii Electrica S T N spun că, pentru a beneficia de curent electric, locuitorii din zonele respective ar trebui sâ achite fiecare circa 100 de m ilioane de lei. „Este o problemă socială, care â r trebui rezolvată prin alocaţii dc la buget. S-au făcut demersuri la M inisterul Industriilor şi Resurselor pentru alocarea unor fonduri, însă în ritm ul în

care vin banii de la centru electrificarea totală a acestor zone poate dura cîţiva zeci de ani. O soluţie ar fi implicarea administraţiilor locale, însă bugetele C onsiliilor Locale sînt m ult prea m ici pentm a putea face faţă unor astfel de cheltuieli” , au afirm at responsabilii Electrica S TN .

Precizăm că 8 la sută din încasările furnizorului de electricitate sînt virate într-un cont special, folosit pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pentru anul curent, în planul de investiţii al SC Electrica S T N se află electrificarea zonelor Câlăţele-Dealu Negru şi M ociu-Boteni.

Anca BLAGA

Este posibil ca, din acest an,

Plata facturii de electricitate să se facă lunarS C E lectrica S A - Sucursala

T r a n s i lv a n ia N o r d (c a re d e serv eş te 6 jude ţe : C lu j. Bihor, M a r a m u re ş . B is tr iţa -N â s ă u d , S a tu -M a rc şi S ă la j) v a realiza în an u l curent investiţii de 343 m ilia rd e le i. d in c a re 8 3 de m ilia rd e p ro v in d in fo n d u rile s p e c ia le . B a n ii v o r fi folosiţi p e n t r u m o d e r n iz a r e a şi a m e n a ja re a d e spatii noi pentru re la ţia cu clien ţii, co n tin u area im p le m e n tă r ii s is te m u lu i ca ll- ce n te r. a lim e n ta re a cu energie e le c t r ic ă a n o i c o n s u m a to r i, m o d ern izarea ilum inatului public, r e t e h n o lo g iz a r e a şim o d e rn iz a re a staţiilor şi liniilor, a postun lor d e transform are , a

l in ii lo r d e jo a s ă ş i m e d ie te n s iu n e . S e u rm ă re ş te , d e a s e m e n e a , c re ş te re a preciziei d e m ă s u ra re a cantităţilor d e e n e r g ie e le c t r ic ă v în d u tâ consum atorilor, prin înlocuirea a p e ste 1 0 0 .0 0 0 d e contoare. In a c ea s tă lună, v a fi înfiinţată la C lu j-N ap o ca şi o sucursală de m e n te n a n ţâ ş i s e rv ic ii e n e rg e t ic e , c a re v a p e rm ite d iversificarea g a m e i d e servicii oferite clienţilor. în cursul acestui a n , S C E lectrica îşi propune să t re a c ă la fa c tu ra re a lunară a e n e rg ie i e le c tr ic e p en tru toţi consum atorii. în z o n a urbană, p la ta s e v a fa c e prin autocitire, la c a s ie r ie , ia r p e m ă s u ra

im p le m e n tă rii s is tem ulu i c a ll- c e n te r , in d e x u l v a p u te a fi anunţat şi telefonic, plata facturii putîndu-se face din contul curent personal. S istem ul de autocitire a indexului v a fi im plem entat în prim a fază la G herla , pentru ca apoi să fie extins în tot judeţul.

P recizăm că în anul 2001 au fost făcute, per total sucursală, investiţii d e 2 4 5 ,4 7 miliarde .lei (d in c a re 4 8 ,5 5 m ilia rd e în ju d e ţu l C lu j) . In v e s tiţiile d in ju d e ţu l C lu j a u c o n s ta t în m o d e r n iz a re a c a s ie r iilo r d in G heria , Turda şi Cîm pia Turzii (7 m ilia rd e d e le i) im p lem en ta re a sistem ului ca ll- c e n te r ( 3 ,5 m ilia rd e le () . m od ern izarea iluminatului public din C lu j-N ap oca - 5 m iliarde iei (în cartierele Grigorescu, Zorilor, M ă r ă ş t i şi G h e o rg h ie n i) şi m o d e r n iz a r e a p o s tu r ilo r d e t r a n s fo r m a r e d in C lu j, D e j, C îm p ia T u r z i i , şi H u e d in . Lucrările d e reparaţii din judeţul Cluj au costat anul trecut 2 5 ,2 2 m iliarde lei, cea m ai im portantă constînd în refacerea liniei de m edie tensiune care traversează lacul B eliş, c a re s -a ru p t d in c a u z a co n d iţiilo r a tm o sfe rice deosebit de grele d e la începutul acestui an.

Anca BLAGA

Confecţiile clujene nu pot fi exportate din cauză de... siguranţa circulaţiei

u rm a re din pag ina 1

P rim ă ria C lu j-N a p o c a (respectiv serviciul Siguranţa C irc u la ţ ie i) nu a aprobat staţionarea T IR -u r ilo r în faţa Salonului de Modă de pe strada R ege le Ferd inand. In urm a adresei pe care preşedintele Coop. Drum ul Nou, Teodor Chiş, a tr im is -o P rim ă rie i, a fost aprobată doar parcarea şi încărcarea unor maşini de tonaj mult mai mic şi numai în anumite zile din săptămînă. Teodor Chiş spune câ produsele ce urmează a f i trim ise peste hotare trebuie încărcate numai în maşini mari, pe um eraşe, pentru a nu fi ş ifo n ate , operaţiunea fiin d

■supravegheată de consultanţi ai firm elor partenere. „Pînă anul trecut, am primit -fară probleme această aprobare. Nu înţeleg de ce în acest ân nu se întîmplă acest lu cru . T IR -u r i le pe care le încărcăm noi nu încurcă în nici un fel circulaţia, spre deosebire de camioanele ce livrează băuturi răcoritoare şi care staţionează pe carosabil” , afirmă Teodor Chiş, arâtîndu-se extrem de nemulţumit de fap tu l că este nevo it să

plătească la fiecare transport amenzile aplicate de Poliţie.

Preşedintele Coop. D rum ul Nou spune câ îi este imposibil sâ încarce aceste T IR -u r i pe t im p u l n o p ţi), ru te le şi program ul de încărcare fiin d stabilite de transportatori (avînd în vedere faptul câ pentru a fi umplută o astfel de maşină se aliază mai multe firme clujene de profil). în plus, din cauza numărului mare de comenzi, se lucrează şi noaptea, produsele fiind finalizate abia în zori. Ele trebuie sâ ajungă însă la timp în Ungaria, de unde sînt urcate în trenuri şi trimise m ai departe spre beneficiari.

P recizăm că în cadrul C o o p era tive i' D ru m u l N o u lucrează circa 360 de salariaţi, salariile lor oscilînd între 2,5 şi 3,5 milioane lei. Potrivit celor afirm ate de preşedintele Chiş, firm a nu are datorii, cifra de afaceri pe anul 2001 fiind de 23 miliarde lei (cu 12 la sută mai mare decît anul precedent). In cadrul firm ei se "produc 2 4 - 25.000 de bucăţi confecţii pe

.lu n ă , 94 la sută dintre acestea fiind destinate exportului. :

Guvernul italian a finantat un program de informatizare a arhivelor diplomatice ale RomânieiG uvernu l ita lian a finanţat cu

30 .000 do lari un program de î fo r m a t iz a r e a a rh iv e lo r ip lom atice ale R o m ân ie i, care a desfăşurat în an ii 2000 şi 301, a declarat secretarul de ;at în . M A E , C r is t ia n [jculescu, cu ocazia încheierii u rs u lu i .d e p r e g ă t ir e a

adm inistratorilor arhivelor. .P r in in te rm e d iu l acestui

program s-a realizat arhivarea d ig ita lă a d o c u m e n te lo r diplom atice, iar de acum înainte se reduce riscu l d e terio rării acestor acte pentru că ele vor fi păstrate pe m em orie magnetică si v o r f i s tudiate num ai sub

fo rm ă de c o p ie , a p rec iza t N ic u le s c u , ad ău g in d că Rom ânia devine prima ţară din Sud-Estul Europei a cărei arhivă diplom atică poate f i consultată digital.

“ P ro g ra m u l presupune in tro d u c e re a u n e i în a lfe te h n o lo g ii de c a ta lo g are a

arhivei şi, im plicit, un acces mai larg al publicului. Pînă la vară, vom putea in troduce arh iva

-d ip lo m a tic ă de peste şapte k ilo m e tr i şi pe in te rn e t,’ a menţionat directorul A rh ivelor diplomatice, profesoral D um itra P red a . A d o lfo U rs o , v ic e m in is tru l ita l ia n a l

M in is teru lu i pentru A ctiv ită ţi P ro d u c tiv e , a a f irm a t că Guvernul Italiei a finanţat acest program “pentru reconstituirea istorică a României” . •■ A rhivele diplomatice cuprind

d o cu m en te im p o rta n te d in istoria României şi acte din cele două războaie mondiale.

comsrckiit româno;

ita liene a fov da 6 miliard

dolarV o lu m u l t schimburi *

com erciale româno-italier,: j. atins, în 2001, nivelul record 5 aproximativ 6. miliarde d r '. . cu aproape 1,3 miliarde z \ m ult decît în 2000, a declar; secretaru l de stat în MAL Cristian Colţeanu, la sesiur:; * g ru p u lu i de lu;r in te rg u vern am en ta l penrj . sch im b u ri com ercia le ; A cooperare econom ică ( industrială. . ţ

Cristian Colţeanu şi Ad.Urso, vicem inistru în cacrĂ M in is te ru lu i ita lian per.r Activităţi Productive, au serr-, , un protocol care .stabileşte z: măsuri de acţiune reciproc:: resp ec tiv intensificare:: c o m e rţu lu i b ila te ra l şi investiţiilor.

“D iv e rs if ic a re a re la ţii!: româno-italiene presupune c a r - p erio ad a urm ătoare sâ • înregistreze o participare ir . -. activă a investitorilor ita lien i.: :p r iv a tiz a re a societăţi!: româneşti şi o prezenţă nr amplă, în România, a m arz grupuri industriale italiene, ._ ■ precizat Colţeanu, coordonat: al D e p a rta m e n tu lu i p e r .: Comerţ Exterior şi Promovare Economică, din M A E .

A dolfo U rso a subliniat r m enirea g ru p u lu i de l u c r - ro m â n o -ita lia n este “ de A elimina obstacolele, pentru investitorii italieni să poată far-' afaceri în România” . j ■

O ficialul italian a m enţior; că ita lia a fost şi va f i tr susţinător puternic al R om ân ::, pentru integrarea în N A T O s; U E. “ Sperăm ca R om ân ia a ; a tin g ă , c ît m ai c u r in : param etrii necesari pen tru z adera la U E şi, cu siguranţă, c ţ va face în 2007” , a m ai spre; Urso. î

La 31 d ecem b rie 2 0 0 1 . jponderea Ita lie i în com erţ:. t e x te r io r al R o m â n ie i se F .estimează a fi de 23 la sută. 1: p rezen t, în R o m ân ia sîr.: înregistrate peste‘ zece m ii de finne m ixte româno-italiene, c: un volum al in v e s tiţiilo r de peste 500 de milioane de dolari Italia ocupă locul şase în rindr: in v e s tito r ilo r s tră in i d i: România.

Astă se^ră, la Tele Europa Nova Cluj,

AGHICOSi 2 0 0

In această seara, n u m a i la T e leElfeORANOţA ■ .

ckiNwpc/v Europa Nova Cluj, începînd cu ora 1S,

în cadrai em isiunii "Chemareapămîntului", aveţi ocazia sa va întîlniţi, în direct, cu factori de răspundere din cadrai Direcţiei A g r ic o le C lu j . T e le fo n u l 190241 este la dispoziţia tuturor g o sp o d a rilo r in teresaţi de sprijinul pe care statul îl va acorda agricu lto rilo r în anul 2002. ' . .

- persoane fizice - %B ă n c i c o m e r c ia l e la v e d e r e 1 lu n ă . 3 l u n i ' 6 lu n i - 9 lu n i 12 lu n i

B C R * S 28 30 31 32 3 3

B R D - G S G 5 2 7 2 9 3 0 31 3 2

• ' . . . . 5 •: ' 27 3 0 3 2 -■ 3 4 ■;• ; 3 65 30 31 3 2 3 2 3 2

(d. fixă) 5 30 31 - - -' B a n c P o s t* ' rCS. 5 i-. 2 7 ,5 : 2 9 3 0 : •A 3 0 ,5 - 3 1 ,5T r a n s i lv a n ia 5 30 31 3 2 3 2 31

: R o m â n e a s c ă * * ; ; ;f ; . 2 2 9 3 0 31 3 2 3 2 ;vC E C 5 27 2 8 2 9

- ; A L I A N Ţ A 9 : ■ 30 f..: •A 3 1 ■ / - .3 2 . 3 4 : :R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b i lă ) 6 30 31 3 2 3 3 3 3

; E U R O M B A N K ' 5 31 ' 3 3 -33 ■■ : 3 4 ' 3 5" Io n T i r i a c ” 4 28 3 0 3 2 3 2 3 2

R o m â n ă d e S c o n t ■; " '.5 ,-. . 31 3 2 3 3 33 3 4. . . ** - 5 . . * 31 3 1 31 3 0A L P H A B A N K 3 28 3 0 • 3 0 ■ - 31W E S T B A N K 30 3 2 ■■33 .. ■ • 33 3 3 '

C o m e r c ia lăC A R P A T I C A . ' \ 6 30 31 3 2 . 32 30

V O L K S B A N K ; 26 - 2 6 ■',;- 2 8 A:- - . 2 6 2 6B ă n c i p o p u la r e la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

N A P O C A(dob. fluctuantă) v I O * • 3 6 : : 3 8 ţ ; , 42'. -^■■‘ •K: - 4 4 .

T R E Z O R 40 41 4 3 - 4 6

persoane jurid ice - %B ă n c i c o m e r c ia l e la v e d e r e 1 l u n ă . 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C R * 5 2 8 . 3 0 31 32 3 3

B R D * * .- G S G 5 .■ ■ 25 2 6 " 2 6 ,5 2 7 2 7 ,5

B A(dob. revizuibilă) 5 30 31 3 2 3 2 3 2

B a n c P o s t* - . 5 " A 2 7 . 2 8 2 9 * 31 3 2

T r a n s i lv a n ia 5 30 31 3 2 3 2 31

R o m â n e a s c ă * * 2 .. 29 3 0 31 : 3 2 3 2

C E C 5 2 7 2 8 2 8 2 9 2 9

R O M E X T E R R A(dob. variabilă) 6 3 0 31 3 2 : ■• 3 3 . 3 3

E U R O M B A N K 4 30 31 3 2 3 3 3 3

- " I o n Ţ i r i a c " 4 2 8 3 0 3 2 , 3 2 3 2

R o m â n ă d e S c o n t 5 31 3 2 3 3 33 3 4

5 31 31 31 3 0

A L P H A B A N K 3 2 8 3 0 3 0 • 31

W E S T B A N K 5 29 31 3 2 3 2 3 2

. C o m e r c ia lă C A R P A T I C A '

6 30 31 3 2 3 2 3 0

V O L K S B A N K 2 2 6 2 6 ' 28 2 6 2 6

: B ă n c i p o p u la r e la v e d e r e 1 lu n ă 3 Iu n ) 6 Iu n ) 9 lu n i 1 2 lu n i

. N A P O C A(dob. fluctuantă) 1 0 36 3 7 38 * 3 9

' dobinda se capitalizează;" cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora IZ30 prin lax; 19.74.18.

- persoane fizice - %B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i f 6 Iu n ) 9 l u n i 1 2 lu n f

B C RE U R 0 ,7 5 - 2 ,7 5 | 3 - 3 ,5

U S D | 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3 ,5

B R D - G S GE U R | 0 ,5 1 ,6 5 2 .2 2 ,3 2 ,4 2 ,5

U S D 0 ,5 1 .4 2 ,5 5 2 .9 „ 3 3 ,1

B a n c P o s tE U R 1 .5 2 ,3 2 ,7 3 3 ,2 3 ,7

U S D 0 ,7 5 1 ,7 5 2 .5 2 ,8 3 3 ,5

B . A g r i c o l ăD E M 1 3 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 3 ,1 0 3

U S D 1 2 2 ,2 5 2 ,2 5 2 ,2 5 2 ,2 5

I o n Ţ l r l a cE U R 1 2 ,5 3 3 ,5 3 ,7 5 4 .5

U S D 0 ,5 2 ,2 2 ,4 ,3 3 ,5 4

T r a n s i l v a n i aE U R 2 ' - 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,7 5

U S D 1 - 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5

R o m â n e a s c ăE U R O 1 .5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 4 ,5 • 4 ,7 5

U S D 1 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4

R o m e x t e r r a ,D E M - ' 3 .9 4 .2 4 ,5 4 ,8 5 ,1

U S D - ' 3 ,9 4 ,2 4 .5 4 ,8 5 ,1

E U R O M B A N KE U R 1 3 ,2 5 3 .5 4 4 4

U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5

R o m â n ă d e S c o n t

D E M .1 3 ,7 5 4 4 .2 . 4 ,3 5 4 ,5

U S D 1 ,5 3 ,7 5 3 ,9 • 4 ; a 4 ,2 4 ,5

A L P H A B A N KE U R 0 .5 3 ,2 5 4 ,2 5 4 .5 - 4 ,5

U S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,2 5

W E S T B A N KE U R O 2 3,1 3 ,2 3 ,3 3 ,4 3.6

U S D 1 .5 2 ,9 3 3 , t 5 . 3 ,3 3 ,5 .

C o m e r c i a l ăC A R P A T I C A

E U R 1 .5 3 ,5 3 ,7 5 4 - 4 ,5

U S D 1 .5 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 - 4 ,2 5

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 ,4 0

U S D 0 ,2 5 1 ,8 0 1 ,7 5 1 ,7 0 1 ,7 0 1 ,8 0

- persoane jurid ice - %B A N C A Valuta Vodere 1 lună :: 3 ion i / '■ e.tunt 9 tuni ' 12 luni

B C RE U R 0,75 - 2,75 3 - 3,5U S D 0,75 - 2,75 3 = ■ 3,5

B R D - G S GE U R 0,5 1,65 :' 2,3 2,4 2,5

U S D 0.5 .-V ••1,4:..:'.'-. •••:. 2.55 ; -• 2,9 A " 3 ■'.•.■• 3,1

B a n c P o s tE U R 1,5 2,3 2,7 3 3,2 3.7U S D 0,75 1,75 2,5 2,8 3 3.5

B . A g r i c o l ăD E M ' 1 • 3,25 3,25 .3,25 • 3,10 3U S D “.. 1 ••• V':.'!•' .2 ••• 2,25 .* 2.25 • 2.25 - 2.25

I o n Ţ i r i a cE U R 1 2,5 3 3.5 3,75 4,5U S D 0,1 2.2 2.4 3 3.5 4

T r a n s i l v a n i aE U R - ■• .2 A". A. C. '"A 3,5 3.75 4 4,75U S D •A.:.1 . •: •■■ ■ -3 .. . 3.25 3.75 4,25

R o m â n e a s c ăE U R O 1.5 3,75 4 4,25 4.5 4,75U S D 1 3 3,25 3,5 3,75 4

R o m e x t e r r a *D E M " ' / 3,S ' 4,2 Ţ 4,5 4,8 - 5,1U S D . A ; 4AA;.:A A'.' 3,e';.':'A \ 4 ,2 . : . .'A' 4 ,5 ■ - 4 ,8 •. 5.1

E U R O M B A N KE U R 1 3,25 3,5 4 4 4U S D 0,75 2 ^ 5 2,75 .2.75 2.7S 2.75

R o m â n ă d e S c o n t

v D E M AiA £ 3 J S ■ 4 v ;. -•'4,2- 4,35 ■: <.5 ; .U S D ::::>a 1 3.75 , 3,9 -:A ' 4 ' ■ 4 3 4.S

A L P H A B A N KE U R . 0,5 3,25 4,25 4,5 - 4.5

U S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,2 5

W E S T B A N KE U R O '<'■ 'A:.2A%'f .■'■•3 ■ 3,1 :; ■: 33- 3,3 : r 3,4

- U S D : 1.5 ; Ş -!'A:.2,S :-A ...2ta>.- 3,05 3.2 ■ -3,4

C o m e r c i a l ăC A R P A T I C A

E U R 1 ,5 3 ,5 3 ,7 5 4 . - 4 ,5U S D 1 ,5 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 ,2 5

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 ,4 0U S D 0 ,2 3 1 ,8 0 1 ,7 5 1 ,7 0 ; ;■ 1 ,7 0 - 1 ,8 0

NOIÂ: Sama minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere decont precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

Preşedintele Sociâte Generale a fost audiat in iegăturâ cu unele operaţiuni financiare

Preşedintele-dircctor general Pe lîngă Societe Generale, a n o m a lii a le c e c u r ilo r necesităţii precizării ob ligaţiilo ral b ăn c ii Societe G enera le , numeroase alte.bănci care îşi p re z e n ta te , se a ra tă în s p e c ific e a le - b ă n c ilo rDaniel Bouton, a fost audiat, desfăşoară activitatea în Franţa comunicatul citat. 1 ; _ corespondente. ■_luni, în cadrul unei investigaţii fac o b ie c tu l in v e s tig a ţ ie i O b l ig a ţ i i le b ă n c ilo r în Conducerea B R D afirm ă, înju d ic ia re leg ată de une le ju d ic ia r e , care v iz e a z ă , în m aterie de control al cecurilor . comunicatul dat public ită ţii, căoperaţiuni financiare de transfer special, cîteva m ii de cecuri de au tăcut recent obiectul unor nu are nici un tel de legăturăîntre Israel si Franţa, se arată valoare mică emise în numele s c h im b u ri de o p in ii în tre cu operaţiunile m enţionate,in tr-un .comunicat al B R D - m a i m u lto r b e n e fic ia ri. “ în Federaţia Franceza a Băncilor P rin tre c e le la lte in s t i tu ţ i iGroupe Societe Generale. aceste c a z u ri, a n c h e ta to r ii şi M in isteru l Justiţiei, fără ca . vizate de investigaţia ju d ic ia ră

Totodată, au mai.fost audiaţi reproşează, aşa cum au făcut-o aceste consultări să c la rifice şe n um ără B R E D (g ru p u ld irectoru l general delegat al d e ja şi în cazu l b ă n c ilo r obligaţiile băncilor. Federaţia Băncilor Populare), A m ericangrupului, Philippe C item e, şi in te ro g a te anterior, absenţa Franceză a Băncilor a sesizat Express Bank din Franţa, bancad ire c to ru l g enera l ad ju n c t, verificărilor sistematice pentru C o m is ia B an cară a B ă n c ii libaneză Saradar şi SocietateaD id ier A lix . d e tec ta rea 'e v e n tu a le lo r C e n tra le a F ra n ţe i asupra de Credit din M ars ilia .

Scandalul ORS nu va afecta sistemul bancar şi ratingurile Rom âniei

S can d a lu rile financiare în care este im plicată Bancă Română de Scont nu vor afec ta s is tem u l bancar şi ra t in g u r ile Rom âniei, întrucît băncile implicate au un impact nesemnificativ asupra ansamblului in s titu ţiilo r financiare, a declarat, ie ri,Sharon R a j, analist pentru R om ânia al a g e n ţie i in te rn a ţio n a le de e v a lu a re financiară Fitch 1BCA.

“A stfe l de scandaluri; precum şi cele de corupţie, nu sînt neobişnuite în ţări care au ratinguri similare cu cel al R om âniei” , a afirm at Sharon Raj.

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că dacă nu se găseşte o soluţie satisfăcătoare, problema

itiiEjnăE^ oiapEt jla a M p lp y gfdfaglişB; j

M i n i s t e r u l E d u c a ţ ie i şi C e r c e t ă r i i ( M E C ) v a im p u n e c o n d iţ ii m u lt m a i s tr ic te d c d e p o z ita re , pe t e r i t o r i u l t ă r i i n o a s tr e , a d e p o z i t ă r i i d e ş e u r i lo r r a d id a c t ic c şi a c o m b u s t ib i lu lu i n u c le a r a rs , în p r e z e n t f i in d în c u rs d e d e r u la r e s tu d ii g eo log ice p e n t r u g ă s ire a u n u i a m p la s a m e n t c o re s p u n z ă to r p e n t r u u n a s tfe l d e d e p o z i t , a d e c la r a t Ş c rb â n V a lc c a , m jn is t r u î d e le g a t p e n t r u C e r c e ta r e d in c a d r u l M E C .

P es te 3 .0 0 0 d e .a g c n ( i e c o n o m ic i - p r in t r e c a re C e n t r a la A to m ic ă de la C e r n a v o d ă , In s t i tu tu l dc F iz ic ă A to m ic ă d e la M ă g u r e le şi In s t i tu tu l dc C e r c e tă r i N u c le a re P ite ş ti , p re c u m şi o m a re p a r te a s p ita le lo r - p ro d u c d e ş e u r i ra d io a c tiv e . A c e s te a s în t t r a t a t e în in s ta la ţ i i s p e c ia le , d u p ă c a re s în t d e p o z ita te la s in g u ra u n ita te d e m a te r ia le n u c le a re , d e la B ă iţa , a a r ă ta t V a le c a .

M in is t e r u l E d u c a ţ ie i şi C e r c e tă r i i in te n ţ io n e a z ă să s t r în g ă b a n i d e lâ p r o d u c ă t o r i i d e d e ş e u r i r a d io a c t iv e , sum e c a re v o r f i in c lu s e în t r - u n fo n d s p e c ia l, d in c a re să f ie a c o p e r i te c h e ltu ie li le de c o n s tru c ţ ie a re s p e c t iv u lu i d e p o z it .

P o t r iv i t m in is tr u lu i V a le c a , în R o m â n ia n u p o t f i d e p o z ita te d e ş e u ri ra d io a c t iv e p ro d u s e în a lte ţ ă r i , i a r c e i c a r e în c a lc ă a c e a s tă p r e v e d e r e s u p o r tă r ig o r i le C o d u lu i p e n a l.

L l: A l iL i i . 1. !■ ^TT■'■ •-* FOND • \ A‘: 'A' .. .V ' ; A' ;: ADMNISTHATOa " ' • A> A; VALOARE

u a ;;CREŞTERI

‘ ÎN 1999CREŞTERE : ÎS 2000

CREŞTERE DE LA 1.01.2002

-N B-INVESTITM U(31.07.2001)

ACTIV N E T (miLIei)

(31.07.2001)A c tiv e J u n i o r A c tiv e M an a g e m e n t In ternatio nal S A . 3.242 . 8 1 % 3 5 ,9 9 % 0 ,5 9 % 353 818

A c tiv e C la s s ic . * A c tiv e M an a g e m e n t In ternatio nal S A . - 32.547 7 8 ,9 % 3 7 ,1 8 % 0 ,6 1 % 445 3 9 0

A c tiv e D in a m ic A c tiv e M an a g e m e n t In ternatio nal S A . 94.681 8 2 ,8 % 4 5 ,4 2 % 0 ,7 2 % 733 503

A rm o n ia j" ■ .v a :a ;a a a a v .a - ' V " " ' R eal F in In v e s t S A . 238.685 3 0 ,9 % 4 3 ,9 8 % 0 ,7 0 % 791 .. 1 ^ 6 6 »A R D A F S p o r S A . , 91.100 1 9 ,0 1 % 2 4 ,0 6 % • . 0 ,5 5 % 1.409 ' 2 .3 7 8C a p ita l P lu s v ; . . ,C e rt in v e s t S A . 34.049 1 0 5 ,8 % 6 3 ,9 3 % 2 ,4 7 % 9.411 1 0.651F o n d u l p e n tru C o m e rţ E x terio r S f r a S A . 2 94.090 1 0 3 ,9 % * 5 3 ,7 7 % 0 ,9 9 % . 6 1 8 3 3 .0 3 4F o rtu n a C la s s ic C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1.100.420 9 2 % 4 5 ,1 2 % - 0 ,5 9 % 21.471 4 2 .1 2 3F o rtu n a G o ld (1 9 .0 1 2 0 0 0 ) - -fATA?' C ap ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 2.136.860 - 4 8 ,4 1 % 0 ,9 4 % 561 1 2 .6 4 0F o rtu n a J u n i o r - • C apita l A s s e t M a n a g e m e n t 69.430 - - 1,6 6 % 58 128F o n d u l G ala ţi T • ; > Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 61.170 - 5 3 ,1 2 % 0 ,8 0 % 2 7 3 6 7 9F o n d u l d e In ve stiţii f i D e zvoltare (26 .01 .1 9 99 ) . S .M .F. 2 0 00 S A . 1.020.923 1 0 5 ^ % 5 3 ,2 1 % 1 ,0 1 % 317 5 .87 7F o n d u l d e Inve stiţii G e lso r ; n - - G e ls o r A s s e t M a n a g e m e n t S A . " V . ■ - 5 7 ,1 6 % - _ 2.668 1 0.417F o n d u l O p o rtu n ită ţilo r Naţionale V a n g u a rd A s s e t M a n a g e m e n t S A . 198.300 - 3 8 ,8 5 % 0 ,5 6 % 513 8 7 .6 0 8F o n d u l M o n e ta r Stabilo Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A . 464.52 5 9 2 3 % 4 9 ,3 9 % 1 ,0 3 % 306 9 .3 3 3T e z a u r • . .a a .:.-: C e rtin v e s t S A . 262.045 2 7 ^ % 4 8 ,8 0 % 1 ,5 % 739 1.35 9F o n d u l M u tu a l T ra n s ilv a n ia ' G lo b in v e s t S A . 143.177 4 2 ,3 0 % 5 7 ,0 6 % 1 ,1 3 % 558 7 3 .6 6 8

Două acorduri cu Banca Mondială voi li semnale astăzi ia Palalul Cotioceni

.C ere m o n ia se m n ă rii A co rd u lu i de îm p ru m u t, în v a lo a re d e 2 0 d e m ilio a n e d e do lari, ac o rd a t R o m â n ie i d e c ă tre B an c a M o n d ia lă , pentru fin a liza re a fazei a d o u a a p ro ie c tu lu i privind fondul de d e zv o lta re so c ia lă , va a v e a loc a s tă z i, la P a la tu l C o trocen i, în p re z e n ţa p reşed in te lu i Ion lliesc u , a an u n ţa t, ieri, consilieru l p re z id e n ţia l C o rin a C re ţu .

în cadrul a c e le ia ş i c e rem o n ii v a fi se m n a t şi A co rd u l d e a s is te n ţă f in a n c ia ră n e ra m b u rs a b ilâ în v a lo a re d e 5 ,5 m ilio a n e d e do lari, în v e d e re a prom ovării p rac tic ilo r a g ric o le e c o lo g ice c a re vo r red u ce d e v e rs a re a în D u n ă re şi M a r e a N e a g ră a s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te p ro v e n ite d in a c t iv ită ţ i ag rico le .

D o c u m e n te le vo r fi s e m n a te d e către m in istru l ro m â n d e F in a n ţe , M ihai T â n ă s g s c u , şi d e directorul B ăn c ii M o n d ia le p entru E u ro p a C e n tra lă şi d e S u d -E s t, A n d re w V o rk in k .

CERTIFICATE DE DEPOZIT NOMINATIVE*

VAL. RATA DOBÎNZII3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNI

LEI 3 3 % 3 3 % 3 4 % • • 3 4 %USD 3 ,6 0 % 3 ,7 0 % 3 .7 5 % 3 ,8 0 %

EURO 4 ,6 0 % 4 ,7 0 % 4 ,7 5 % 4 ,8 0 %VALORILE CERTIFICATELOR DE DEPOZIT NOMINATIVE

LEI U S D EUR1 .000 .00 0 250 2 5 05 .0 0 0 .0 0 0 500 ■ ■500

10 .00 0 .0 00 - 1 .000 1 .0 0 02 5 .0 0 0 .0 0 0 5 .0 0 0 ' 5 .0 0 05 0 .0 0 0 .0 0 0 11 0 .0 0 0 1 0 .0 0 01 0 0 .0 0 0 .0 0 0 - -

' Uarantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1997

* - fără comision. (sosesoo)

Băncii Române de Scont ar putea afecta întregul sistem bancar d in România.

Directorul D irecţiei de Supiraveghere din Banca N a ţio n a lă a R o m â n ie i, N ic o la e Cinteză, a declarat, recent, că din contul constituit de societatea de asigurare şi, reasigurare Astra la B anca Română de Scont au .dispărut, aproape patru m ilioane de d o la r i. S p e c ia liş t ii d in B N R au identificat două operaţiuni frauduloase prin care au fost transferate din contul Astra, tară documente justificative, două m ilioane de dolari.

Sharon Raj a m enţionat că ratingurile acordate României de agenţia Fitch ar putea fi revizuite în creştere în cursul anului 2002, în cazul în care sînt îndeplinite o

serie de condiţii. Printre acestea se num ără m enţinerea disciplinei fiscale, progresul re fo rm elor structurale şi efectu l acestor m ăsuri în ceea ce p r iv e ş te l im ita r e a deficitu lui de cont curent.

Calificativele acordate Rom âniei de F itch sînt “B plus” pentru datoria pe term en lung în monedă naţională şi “B ” pentru creditele pe te rm en scurt în v a lu tă şi m o n ed ă naţională. Perspectivele pentru ratingurile acordate creditelor pe termen lung în valută şi monedă naţională sînt pozitive începînd cu luna noiembrie a anului trecut. Acestea i lu s tre a z ă e v o lu ţia p ro b a b ilă a calificativelor pentru o perioadă de un an pînă la doi ani.

O FIC IU L JU D EŢEA N PENTRU

431°367C ^ IA C O N S U M A T O R U L U I:

UQI ILK3 IExterior (BRC E) a lansat u n r-I

Produs ban car-câ rd u l, denumi!carte de plată, care reprezintă'--*

m ijloc m odem de efectuare a ptă%-

L -ii-;

Cronologia celor mai importante

procese si anchetedin 2001 (VII)

• B iro u l de A vocatu ră Szecskay, reprezentînd statul ungar, a depus la T rib u n a lu l C ap ita le i ungare, o plîngere.penala îm p o t r iv a s o c ie tă ţ i i m in ie r e A u ru l d in B a ia M a re , resp o n sab ilă p en tru poluarea cu cianuri a n u r ilo r Tisa şi S om eş.

0 7 .0 5 .2 0 0 1 - P rocuroru l general al R om âniei a promovat recurs în an u la re îm p o triva sentinţei C u rţii Supreme de J u s tiţ ie p r in c a re a fost a n u la t con tractu l de v înzare- cu m p ărare a pachetu lu i m a jo rita r de acţiuni al societăţii T e p ro la ş i, în ch e ia t în tre Fondul Proprietăţii de Stat şi firm a cehă Z e le z a m y V es e li.

• P ro cu ro ru l C ris tian B o jin că de la Parchetul C urţii de A p e l Bucureşti şi judecătorul V alen tin A catrinei de la Curtea de A p e l B ucureşti au fost arestaţi pentru corupţie, acuzaţi câ au fa c ilita t punerea în libertate a unor inculpaţi. D e asem enea, ju d ecă to are lo r bucureştene R odica Fesiuc şi J a tia n a Z o r ilâ li s-a interzis să părăsească Bucureştiul, fiind în v in u ite de lu are de mită pentru a fac ilita eliberarea unor arestaţi.

0 5 .0 5 .2 0 0 1 - C urtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din C odul de procedură penală si. ca urm are , procesul celo r acuzaţi că au produs prăbuşirea F N I va continua la Judecătoria sectorului 2.

• P rocuroru l general al R om ân iei a prelungit cu trei luni suspendarea sentinţei defin itive a C u rţii Suprem e de Justiţie (C S J ) p rin care generalii (r ) V ic lo r A thanasie Stănculescu si M ih a i C h itn c au fost condam naţi la c ile 15 ani de înch isoare pentru evenim entele d in decem brie 1989 de la T im işo ara .

11 .05 .2001 - Procurorul general al R om ân ie i a declarat recurs în anulare în cazul lui Constantin Constantin, patronul dc la S cxv C lu b , condam nat la tre i ani dc închisoare pentm t îlh ă rie . Instanţa suprem ă l-a m a i condam nat pc patron la un an şi ju m ă ta te dc închisoare pentm m ărturie mincinoasă, d ar această pedeapsă fusese graţiată.

1 4 .05 .2001 - M ag is tra ţii Judecătoriei sectorului 4 I-au condam nat pc M iro n C ozm a Ia un an de închisoare pentru u ltra j, in procesul intentat dc fostul prefect de V tlcea , Nicolae C urcâncanu . care l-a acuzat pe lid eru l m in e rilo r d in Valea J iu lu i câ l-a lo v it in tim pul even im ente lo r de la Costeşti, d in ian u arie 1999 . Totodată, instanţa l-a o b liga t pe Cozm a la p la ta unor daune m orale în valoare de un leu.

• M a g is tra ţii m ilita r i l-au condam nat în lipsă pc Petre Ilie (u n u l d in tre fra ţii “ G cam ănu” ) la nouă ani dc închisoare pentru im p lica rea în tilhârirca unui transport de trei tone de cafea . In acelaşi caz, au m ai fost condam naţi D an ie l Fieraru - zccc ani de închisoare pentru tîlh ărie , G heorghe Nedelcu şi F lorea Pctrachc - şase ani de închisoare pentm complicitate la tîlh ă rie . F lo rin U rsicâ - c in c i ani pentm com plicitate la t ilh â r ic . M a ria n Constantinescu - trei ani p en tm aceeaşi in frac ţiu n e . V ic to r Gheorghe şi D an ie l L ic ia - doi ani pentm fav o riza re a in frac to ru lu i, m a io ru l F lo rin D răgan - trei ani pentru favo riza rea in frac to m lu i, ia r V io re l şi E m il Ursicâ - şase lun i cu suspendarea pedepsei. A lţ i doi inculpaţi - Vasile P atu lca şi S tc lian B răileanu - au fost condam naţi la cîte doi an i de înch isoare cu suspendarea executării sentinţei.

- Judecătoria T im işo ara I-a condam nat pe germ anul H enk Jurgcn D ie te r la tre i ani şi ju m ă ta te de închisoare pentm co ru p ţie sexuală, re la ţii sexuale cu m in o ri şi cu persoane de acelaş i sex. In stan ţa a dispus ca, după executarea pedepsei în R o m â n ia , e l sâ f ie expulzat în G erm an ia .

1 5 .0 5 .2 0 0 1 - T re i foşti funcţionari ai B ă n c ii Com erciale A lb in a - S ucursala Sm îrdan, acuzaţi de abuz în serviciu co n tra in te rese lo r pub lice, au fost arestaţi p e n tm 3 0 de z ile d e p ro c u ro ri d in cad m l P arch etu lu i C u r ţii Suprem e de Justiţie .

1 6 .0 5 .2 0 0 1 - P rocurorii P arch etu lu i C u r ţ ii Suprem e de J u s tiţie l-a u au d ia t, în afacerea S A F I , p e V io re l Cataram ă, fo s t a c ţ io n a r m a jo r ita r Ia S A F I In v e s t, societatea de a d m in is tra re a F o n d u lu i M u tu a l a l O a m e n ilo r de A faceri ( F M O A ) şi au dispus efectuarea unei expertize financiare p en tru in te rv a lu l m artie -d ecem b rie 1996 , p e n tm a se stabili dacă F o n d u l a fost p re jud ic ia t în această perioadă.

2 3 .0 5 .2 0 0 1 - F iu l g e n e ra lu lu i Io s i f P an duru , C ătălin P an d u ru , a fo s t're ţin u t de p o liţ iş t ii d in T im iş , f iin d acuzat d e e v a z iu n e f is c a lă , aso c iere în ve d e re a c o m ite rii de in fra c ţiu n i şi o p era ţiu n i de im p o rt-e x p o rt neautorizate. E l a fost arestat p re v e n tiv sub a c u z a ţiile de evaziune fiscală şi trecere frau d u lo asă a fron tie re i, în baza unui m andat emis d e P arc h e tu l T r ib u n a lu lu i T im iş .

2 7 .0 5 .2 0 0 1 - D o i bucureşteni u rm ăriţi general în afacerea “ P o rtb ag a ju l” s -a u ’ predat P o liţ ie i de F ro n tie ră , A urelian Tănăsescu şi Ş te fan lo an Popa s-âu predat p o liţiş tilo r de pe A e ro p o rtu l In te rn a ţio n a l B u cu reşti-O to p en i, unde au sosit cu o cursă T a ro m de la C h iş inâu .

P r o g r o m u l P h a r e f l O O i S S R<Sprijină ONG-urile din România în im plementarea acquis-ului comunitar r -

Comisia Europeană şi Guvernul României, cu asistenţa tehnică a Fundaţie i pentru D ezvo lta rea Societăţii Civile au lansat, la sfirşitul anulu i 2 0 0 1 , program ul de construcţie instituţională Phare A C C E S S R O 0008.01 destinat acordării de fonduri nerambursabile pentru întărirea societăţii civile şi a rolului acesteia în pregătirea R om ânie i pentru ad era rea la structurile europene.

"Acest program este menit să sprijine iniţiativele organizaţiilor neguvemam entale din România, fiind structurat pe trei componente: componenta de macroproiecte, componenta de microproiecte şi com ponenta d e participare la reţelele europene. Bugetul total pentru Phare ACCESS este de 3.997.550 EUR O şi pot beneficia de aceste fonduri -neram bursabile p ro ie cte le o rgan iza ţiilo r neguvem am entale care v izează următoarele obiective: promovarea implementării acquis-ului comunitar în acele domenii ale politicilor în care societatea civilă joacă un rol im portant în c e e a ce priveşte im p lem en ta re a şi procesul de influenţare a deciziilor, precum şi creşterea nivelului de conştientizare a publicului şi de acceptare a acestor politici; încurajarea includerii

şi pa rtic ipării pe rs o an e lo r şi grupurilor expuse riscului de a fi marginalizate economic, social sau politic în procesul de tranziţie", a declarat Corina Oltean, coordonator de program în cadrul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

"D e asem enea, organizaţiile solicitante trebuie să aibă în vedere şi obiectivele specifice , imediate a le p ro g ra m u lu i: d im in u a re a problemelor specifice în domeniile protecţiei mediului şi dezvoltării sociale şi economice, reducerea fenomenului de marginalizare al u nor g ru p u ri v u ln e ra b ile ; întărirea capacităţii instituţionale şi o p e ra ţio n a le a O N G -u r ilo r precum şi implicarea acestora în

• activităţile platformelor şi reţelelor e u ro p e n e a le o rg a n iz a ţiilo r n e g u v e rn a m e n ta le . E s te b ine c u n o s c u tă im p o rtan ţa ro lu lu i O N G -u r ilo r în a d a p ta re a şi im p le m e n ta re a a c q u is -u lu i comunitar şi de aceea, se şi pune accent pe finanţarea acestora, finaţare prin care ONG-urile pot să-şi construiască capac itatea necesară de fi implicate în procesul aderării, afirmă Corina Oltean.

P e n tru co m p o n e n ta de macroproiecte, pot solicita finanţare organizaţiile neguvernam entale, o b lig a to riu în p a rte n e r ia t cu

c e l puţin o o rg a n iz a ţ ie neguvemam entală din orice stat m em b ru sau d in o ric e ţa ră candidată cu excepţia României. C o n trib u ţia U n iu n ii E u ro p e n e p e n tru c o m p o n e n ta de macroproiecte este între 5 0 .0 0 0 şi 2 0 0 .0 0 0 de E U R O . C o n fo rm co n d iţiilo r d e f in a n ţa re a le p ro g ra m u lu i, s o lic ita n ţii sa u partenerii acestora vor asigura din contribuţii proprii, minim 2 0 la sută şi respectiv minim 10 la sută din to ta lu l co stu rilo r e lig ib ile a le proiectului, fie în numerar, fie în natură. Contribuţiile solicitantului pot proveni din surse proprii ale acestuia sau din alte surse private sau publice, dar nii dintr-un alt

r

program al Comunităţii Europene, în :plus, o contribuţie mai m are a solicitantului va fi apreciată pozitiv în procesu l d e e v a lu a re a proiectelor. De asem enea, pentru o m ai bună au to su s ţin ere a proiectelor, co-finanţările din partea autorităţilor locale şi centrale sînt în c u ra ja te în m od .sp ec ia l." Term enul limită pentru primirea c e re r ilo r de fin a n ţa re p e n tru această componentă este 4 martie 2 0 0 2 . P en tru co m p o n e n ta d e m icro p ro ie cte pot so lic ita fin a n ţa re to a te o rg a n iz a ţiile neguvemam entale, fără a fi însă

obligate să încheie parteneriate - \: alte ONG-uri sau autorităţi loca ţ sau publice, pentru reâiizar;|- pro iectu lu i. Bugetul Uniu-Î E u ro p e n e pentru aceasr componentă este între 5.000 j 5 0 .0 0 0 de EURO. Ţermenullin j pentru p rim irea cererilor finanţare este 11 februarie 2CC/ "în ceea ce priveşte compone- - de participare la reţelele europe-/' obiectivul principal constă - sprijinul acordat organizaţ/V neguvemamentale sau nonprr precum şi altor structuri societăţii civile din România. r vederea participării acestora evenimente multinaţionale la nr.f europen, organizate de organis-; e u ro p e n e care activează domeniile eligibile ale program, . j A C C E S S . In cadrul a c e r componente vor fi organizate 7 runde de evaluare, iar te rm e r;. limită sînt 7 februarie 2 0 0 2 ,1 6 r / - 20 02 şi 16 septem brie 2C “f Bugetul de proiect, acordat Uniunea Europeană, este de p'-.y la 3.500 de EURO, finanţarea pc:- - avea o valoare de pînă la 1C0 sută din totalul costurilor eligibre proiectului, a mai precizat C a - - 6 Olteanu,'coordonator de progre- rcadrul FDSC.

Corina POPESC.m

Ajutor material, consultaţii juridice şi consultaţii medicale gratuite

pentru persoanele cu venituri mici

p r e ş i s â i n t e l ^ f u M â

Fundaţia Protecţiei Sociale din R om ân ia - filia la C lu j s-a înfiinţat în luna octom brie 1996. Scopul acestei fundaţii este de a acorda ajutor persoanelor cu o situaţie financiară precară.

- in ce constă a ju to ru l pe care -1 acordă nevoiaşilor F u n d aţia P rotecţiei S ocia le -filia la C lu j?

- Fundaţia acordă în prim ul rînd ajutoare m a te ria le , constînd în ha ine , în c ă lţă m in te , alim ente, rechizite şcolare, m edicam ente sau chiar sume de bani, consultaţii m edica le şi consultaţii ju rid ice gratuite, citirea presei, la o cafea, sau alte servicii. Toate ajutoarele materiale provin din sponsorizări de la d ife rite firm e, persoane fizice sau persoane juridice.

- C e categorii sociale pot beneficia de a ju to r din partea fundaţiei?

- Scopul nostru este de a ajuta toate persoanele nevoiaşe, fie ele din judeţu l C luj sau d in alte' judeţe , în special veteranii de război, soţiile veteranilor de război, pensionarii, fam iliile cu m ulţi copii sau alte categorii sociale cu venituri

reduse. A m reuşit, în lim itele sponsorizărilor de care pu făcut rost m embrii fundaţiei, în special de prof. L iuba Grosu, să ajutăm în ju r de 3 00 - 400 persoane anual. Acordăm , de asemenea, prem ii e levilor şi studenţilor care au rezultate deosebite la învăţătură. Cu toate că este destul de d ific il să găsim sponsori, o sâ ne continuăm activitatea um anitară şi în anul 2002. Aş vrea să m enţionez fap tu l că toţi m em b rii fu n d a ţie i lucrează gratuit. Este vorba de prof. D um itru Mateş - preşedinte executiv, ec. Cristian Tom a Susman - vicepreşedinte economic, ing. Ramona Rusu - vicepreşedinte, jurist M aeda Ikonom i - vicepreşed in te ju r id ic , stud. R am ona Rus - secretar economic, prof. Liuba Grosu - secretar, E m ilia Oltean - contabil, Mariana Pura - secretar casier, loan M a n c iu -secretar, A na C lap a - gestionar, Adriana Nuta, loan Lucaci, D aniela Stefanschi, Io s if Păcurar şi Zaharia T r i f - m embrii, precum şi com itetu l de cenzori, alcătu it d in M ariana Petm ţ - preşedinte, V io rica Ienascut - secretar şi Terezia Grelus.

- U n d e şi c u i t re b u ie să se a d re s e z e persoanele care doresc consultaţii ju r id ic e sau consultaţii m edicale gratuite?

- A tît pentm consultaţii juridice, cît şi pentm consultaţii m edicale, doritorii sînt aşteptaţi lâ s e d iu l fu n d a ţie i, s itu a t în B u le v a rd u l 21 D ecem b rie 1989 , n r. 108, cam era 13 - 1 4 . Consultaţiile ju rid ice, în special pe probleme de drept c iv il sau dreptul muncii, se acordă de către ju rista fundaţiei, doamna M a e d a Ik o n o m i, in fiecare luni, m arţi, jo i şi vineri, între' orele 15 r 16. Consultaţiile medicale se acordă de către d r . A d elin a Sim ion şi d r . Steliana T o m a num ai m vederea distribuirii medicamentelor gratuite către persoanele care nu au reţetă. În truc ît p rim im medicamente de două-trei ori pe an, anunţăm în presă data distribuirii acestora.

- C e a lte a c t iv i tă ţ i d e ru le a z ă F u n d a ţia P rotecţiei Sociale?

- D e luni p înă v in eri, în tre orele 15 -16,-< persoanele nevoiaşe au posibilitatea- de a c iti presa, la o cafea, la sediul fundaţiei. D e asemenea, organizăm diverse simpozioane şi spectacole, în colaborare cu instituţii de cultură, artă, ştiinţă şi tehnică din C luj-Napoca, cu ocazia d iferite lor sărbători, laice sau religioase.

Viorica GAJI

ISI lanseazăUN NOU

MA STEBM:In s titu tu l de S î l :

In te rn a ţ io n a le din c a c : U n ives itâ ţii B a b e ş -B o ly a i : Cluj-Napoca va lansa, în c ep '" din anul universitar 2 0 0 2 -2 0 ; . un nou M a s te ra t d e p o l : n aţionale şi in te rn a ţio n a le : igienă industrială în c o la b o r r cu Centrul d e M ediu şi S ă n â t r C lu j, a d e c la ra t le c t . ur. A d ria n iv a n , d i r e c t e / In s titu tu lu i. “Ţ in în d c o n t : a c t iv ita te a c o n f ir m a tă institutului în dom eniul r e ia t ' in te rn a ţ io n a le , p rin a c e : program d e m asterate s e a r e v e d e re desch id ere a u n o r - perspective în dom eniul r e ia t" : internaţionale şi, de a s e m e rv r / prin acest fapt, se ră s p u n d e u ne i n e v o i d e in t e g r a r e politicile de conectare a s p a ţ ;,_ . rom ânesc la politicile m o n d ia - de protecţia mediului şi s ă n â ta t c o m u n ita ră . D in p u n c tu l c: vedere al politicii de m e d iu . perm it să susţin că R o m â n e es te în c ă de fic ita ră la a c e ; c a p ito l. T o c m a i d e a c e e e Masteratul d e politici n a ţio n a : şi in te rn a ţ io n a le d e ig i e r industrială oferă o p e rs p ec t: complexă asupra acestei te m : Stud iind în contextu l p o lit ic in te rn a ţ io n a le îţi f o r m e z i : p e rs p e c tiv ă in te rd is c ip lin a ră Justificarea constă şi în fa p t. că, în cadm l acestui m a şte ra : v o r p re d a p ro fe s o r i c; s p e c ia lita te (D o u g F a o w l e - David £ a rp e n te r, Mark R o b s o r d e la universităţi a m e ric a n e c. renum e. Ş i acesta es te s c o p . u n u i a s e m e n e a In s t i t u t , : precizat lect. univ. A d rian fv a r • T a x a d e în s c r ie re p e n t r . acest M astera t este d e 5 0 0 cs dolari şi " p o a te o p ta orice absolvent d e facultate.

Legat d e politicile eu ro p en e Institutul d e Studii In te m a ţio n a ; a propus înfiinţarea unui C o le g i, d e T u r is m şi Is to r ie ie Sighişoara. Acest Colegiu a re î ' v e d e re p re g ă tire a d e g h ir turistici, care vor fi specializa: pe de o p a rte , pe p ro b le m ; ‘ generale d e turism, iar p e de altă parte, vor fi specializaţi se p ro m o v e z e v a lo a r e ; ]patrim oniu lu i tran s ilv ăn e an ş j naţional. !

s

Corina POPESCU

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 / ,POMPIERII: 981 ' ‘

f ţ ' . V J — - . ,» . . v . - - . . : ■

1 9 9 6 - 'Fostul d irector g e n e ra l a l R A R orhtelecom , A n d re i C hirică, destitu it prin ordin al m inistrului C om un ica ţiilo r

la d a ta de 11 octom brie 1 9 9 5 , ş i-a p re ze n ta t dem isia din cadrul reg ie i.

Parcă ne-a luat Dum nezeu m inţile la toţii în Ţara asta, nu m ai a v e m d ec ît două m ari obiective: să desfiinţăm toată . econom ia ş i. tot popo ru l să devină -şomer şi apoi să punem a m e n z i. p e capu 1 f ie e â ru i nenorocit,' pînă cînd îşi vă lua singur z ile le , spînzurîndu-se! Vreau şă afirm că' sîntem ţara cu cele m ai puţine sinucideri din lume,.,asta în-raport cu viaţa pe

care o trăim l Şi-subliniez asta. P entru că to t ce se face e îm potriva om ului ş ra ţării. E l a fost redus la un servitor al statului de drept.,La un plătitor de taxe şi impozite, la un animai de corvezi. Cum poate trăi un b ie t p e n s io n a r cu TOfLOOO- 8GFO.OOO iei, cu 1 m ilion de lei pensie,, cînd îi vine numai gazul 1 ,5 ,sau 2 m ilioane?! N u se în tre a b ă asta c o n d u c ă to rii

O o c -T o R , cÂNO 51/MTEŢI RĂCIT? — ---- ------

\ '

7

noştri? N ic i Ceauşescu nu s-a întrebat, dar pe vremea lui gazul era oricum ieftin. Cum poate trăi acei om? V ă spun eu:, âă iasă, să-şi cureţe zăpada din faţa case i, că a lt fe l va f i , . IA R amendat! Păi să nu se sinucidă bietul om? Că strada e p lină de gropi şi bălţi, că maşinile trec prin b ă lţi şi 'stropesc case şi licee, nu contează! El să cureţe! Dar-vara, cînd caii se balegă pe trotuar; şi se pişe pe trotuar, de pute să-ţi rupă nasul nu alta, tot om ul să cureţe? Consiliul local hotărăşte amenzi; Nu sînt bani pentru curăţenie. Dar sînt bani pentru ca dom nii consilieri să cutreiere lumea în delegaţii din C h in a p în ă în U S A -ş i d in Suedia pînă în Noua Zeelandă! Sînt bani pentru deplasările şi afacerile lor. Să mă ierte, dar aduc în discuţie nişte lucruri grave. U neori, îm i vine m ie să m ă s in u c id , în speranţa că n e a m u l se va tre z i, se va

9în f i in ţ a t în n o ie m b rie 1 9 9 5 , după m o d e lu l L io n s

International Club, C lubul L IO N S „V ictoria 33“ din C lu j- Napoca are printre obiectivele principale şi .susţinerea unor activităţi caritabile. în acest sens, C lubul Lions „Victoria 33“ a donat, recent, Centrului de recuperare pentru copii cu d e fic ie n ţe n e u ro -m o to rii d in C lu j-N a p o c a , o b ic ic le tă ergometrică, în valoare de şapte m ilioane de lei. D e asemenea, cinci elevi olim pici, din judeţ, au fost-prem iaţi cu cîtc un m ilion de lei din partea Clubului, iar peste 120 dc cadouri, în valoare de 100 de milioane de lei, constînd în îmbrăcăminte şi produse alimentare, au fost îm părţite dc membrii Clubului L ions, tin ere lo r m am e .de la C lin ic a de G inecolog ie şi Obstetrică Dom inic Stanca.

C. POPESCU

Moral crimsi din Turda a fost prins• Varga Samoilă şi-a ucis şi'mama în urmă cu zece ani •

Autorul crim ei ce a avut loc duminică seara, în p lin centrul municipiului Turda, a ' fost p rin s lu n i seara de p o liţiş tii din localitate. Este vorba despre Varga Samoilă, în vîrstâ de 51 de ani, din Turda, recidivist şi fără ocupaţie. E l a recunoscut în faţa anchetatorilor că, în data de 13 ianuarie, în" jurul orei 19.30, a înjunghiat-o pe Simon Ana, în vîrstă de 40 de ani. Cadavrul femeii a fost găsit duminică seara, pe strada Aleea Salcîm ilor din Turda, şi prezenta o plagă produsă prin înjunghiere în zona gîtului. Poliţiştii sosiţi la faţa locului au constatat decesul fem eii care a fost provocat de o, pierdere masivă de sînge în urma secţionării jugularei şi carotidei s tin g i/ - , .

Femeia riu a' putut f i identificată, in iţial, deoarece; nu "avea ăâupră. ei nici uiu.act.de-. idenfitaţe,: ia r lo c u ito riijin zonă nu au putut

preciza îm prejurările în care s-a produs crim a. U lterior, s-a stabilit că victim a este S im o n A n a d in m u n ic ip iu l T u rd a , necăsătorită şi fără ocupaţie.

Autorul le-a declarat ieri anchetatorilor că fem eia era concubina verişorului său şi că duminică după am iază au ieşit împreună - la un bar din oraş. Spre seară, concubinul fem eii a trebuit să plece la lucru, iar Varga şi S im on s-a hotărît să se m ute să bea în tr-un bar din spatele Judecătoriei Turda. A utorul le-a mai spus anchetatorilor că în t im p . se stătea la masă cu Ş im o n şi consumau băuturi alcoolice*- în local şi-a făcut apariţia un b ă rb a t/ V arg a a mai

: declarat că s-a enervat în m omentul în care fem eia a refuzat să-l însoţească, acasă şi a preferat să plece cu bărbatul caro sosise în bar,-în cele din urmă, Simon-'a renuntat si

a căzut de acord să plece cu verişorul concubinului său, lucru care ş-a dovedit în cele din urmă a-i fi fatal. în drum spre casă, pe strada A leea Salcîmilor, bărbatul a scos din buzunar un cuţit cu care a înjunghiat-o pe Simon Ana şi apoi a fugit de la locul faptei.

Parchetul de pe lîngă Tribunalul C luj a emis ieri pe numele lui Varga Samoilă un mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţia de om or deosebit de grav. Varga a m ai fost condamnat în anul 1992 pentru lovituri cauzatoare de moarte după ce şi-a bătut m ama pînă a ucis-o.

Dacă va fi găsit vinovat şi pentru fapta de duminică seara, bărbatul poate sta în închisoare toată viaţa. .

Cosmin PURIŞ

U n ;tinăr, în vîrstă.de 22 de ani,/din localitatea Satu-Mare, şi un bărbat de 36 de ani, din Bacău, au fost a re s ta ţi la sfîrşitul săptămînii trecute de procurorii P archetulu i de pe lîngă T r ib u n a lu l C lu j sub acuzaţia de tîlhârie. Potrivit anchetatorilor, M alanca Florin şi B o ro s • Iu lia n , a m b ii recidivişti, au fost condamnaţi pînă în prezent de m ai multe ori pentru tîlhărie şi înşelăciune. Cei doi s-au cunoscut în timp ce îş i ispăşeau pedeapsa în

P e n ite n c ia ru l. 'G h e r la . La sfîrşitul anului' trecut, după ce au'fost puşi în libertate, cei doi s-au hotărît să-şi reia activitatea. Astfel, în noaptea de 30 spre 31 decem brie- 2001 , în staţia G FR Satu M are , în timp ce se- aflau în trenul accelerat Satu M are - Bucureşti, au intrat în c o m p a rtim e n tu l în . care călătorea Lazslo Ludovic, pe care l-au bătut cu bestialitate. Atacatorii i-au luat apoi victimei toate bunurile pe care le avea asupra sa în valoare de peste

20 de m ilioane de lei. Ludovic Lazslo a fost internat în 'stare de comă la Spitalul de Urgenţă" din Satu M are, starea /sănătăţii' acestuia fiind şi astăzi deosebit de gravă. Poliţiştii declară că cei doi sîn t autorii unei alte tîlhării ce a avut loc în data de 5 ianuarie în staţia C F R C lu j- Napoca. M alanca şi Boros se aflau în acea zi, în ju ru i orei 19, în trenul rapid Budapesta- T îrg u -M u re ş . P o tr iv it poliţiştilor, cei doi au intrat în c o m p a rtim e n tu l în care

călătorea Clară M a c fa ld i. După ce i-au aplicat maţm,uite-lovituri

-cu p u m n ii îî> .z o n a 'c a p u lu i, atacatorii i-au luat fem eii bunuri în valoare de 15 m ilioane de le i . Ţ î lh a r i i a u fo s t p rin ş i

Tsîm ba.fă, seara de p o l iţ iş t i i 'In s p e c to ra tu lu i T ran sp o rtu ri

C lu j cu a ju to ru l p o rtre tu lu i robot, iar Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe nume­le lu i Malanca şi Roroş cîte un m andat de arestare preventivă de 3 0 de z ile pentru tîlhărie.

Cosmiri PURIS

■ V*"

r t .- ţ .y -v 'v T v r^ i / l j T \

, J f e - Î7 ’î l . :deştepta. Geaba z ice Im n u l Naţional ce-zice, noi am făcut din om un servitor, un animal de . c o rv e z i! ? . P înă . c în d dom nilor!?! . .

C h itan ţe le d e .g a z au m ai “prim it” o adăogire bestială; :i se m ai ia omului cîteva;zeci sau sute de m ii de lei, plus T V A ! , care lună viiţoare i se dau înapoi şi i se iau alţii! D e ce această stupidă şi ilegală scamatorie? Şi pînă cînd? A m auzit că d in aceşti bani se dau celor ce cer compensaţie pentru căldură; Se ia de la unii şi se dă la a lţii!! U n lu cru e clar: cetăţeanu l trebuie să plătească exact atît cît scrie pe contor şi nu cît vrea nu ştiu ce deştept!

S incer o spun, n ic i nu -m i pare rău că sînt spre fina lu l aceste i v ie ţ i . P en tru m in e , pentru alţii doar o blestemată existenţă!!

Viorel CACOVEANU

B e rb e c (21 m a rtie - 2 0 a p rilie )P rieten iile Berbecilor s în tŢayoriza te în

ac ea s tă Ş ăp ţăm în â . FâcpţL u r i efort şi încercaţi s ă petredeţi c îteva c lipe p lăcute în co m pan ia ce lor apropiaţi. T e vei simţi re fă c u t d in p u n c t d e v e d e re fiz ic şi spiritual: : :

T a u r (21 a p rilie - 2 0 m a i)Pentru Tauri, ă venit m om entul să iasă

din am orţeala obişnuită şi să îşi ia inima în d in ţi p e n tru a fa c e a l tc e v a m â i f interesant şi totodată am u za n t. U nui Leu îi v a p lăcea să ia p a rte şi el la acest am uzam ent. P oa te o pereche potrivită va ieşi de aici.

G e m e n i (21 m a i - 21 iu n ie )O sch im bare d e situaţie v a sch im ba

şi planurile d e călătorie a le gem en ilo r. D ar, fruntea sus! În tîrz ierea e s te d o a r d e 'm o m en t şi va fi înlocuită d e o s ituaţie

î j pozitivă p e toate planurile.

R a c (22 iu n ie - 2 2 iu lie )D ra g o s te a p lu te ş te în a e r p e n tru

rom anticii oopii a i Lunii c a re s e simt pregătiţi pentru un a n g a ja m e n t sincer, probabil cu un Scorpion. S ch im bările de la locul de m uncă vor dom ina scena.

L e u (2 3 iu lie - 22 a u g u s t)G îndurile ca lde ale Leului nu s înt d e

a ju n s c a să d e z g h e ţe o a tm o s fe ră în g h eţa tă . Intindeţi m îinile si faceţi-vâ cunoscute sentim entele. D a r grăbiţi-vă, cît tim p p la n e te le mai sînt d e p a rte a dum neavoastră!

F e c io a ră (23 a u g u s t - 2 2 se p te m b rie )Negocierea cu o persoană dificilă sau

ap lan area unei situaţii conflictuale cer, am bele, răbdare şi tact. E ste m ai bine să aşteptaţi puţin pînă cînd lucrurile se vor m ai linişti, şi după ac ee a să acţionaţi.

B a la n ţă(23 s e p te m b rie - 23 o c to m b rie )O m işcare a planetelor poate a fecta

B alanţele în sensul că situaţiile personale pot deven i instabile. Fiţi prudenţi pentru a e v ita n e în ţe le g e r i le to c m a i c în d încercaţi să clarificaţi lucrurile.

S co rp io n(24 o c to m b rie - 22 n o ie m b rie )în cred erea în tre prie ten i şi a facerile

încheiate cu asociaţii pot fi puse în pericol prin decizii definitive. Este m ai b ine să râm îneţi neutru p înă c înd veţi şti mai m ulte.

S ă g e tă to r(23 n o ie m b r ie - 21 d e c e m b rie )Săgetătorilo r le m erge b ine din punct

de v e d e re financiar şi a c e s t lucru v a continua. U n debut mai dificil se prez in tă în tr -o s itu a ţ ie p e rs o n a lă , d a r s e v a rezolva- uşor. R ăm îneţi p e poziţie p înă cîncf lucrurile vo r ieşi. la iveală .

C a p ric o rn . • :• .. . .-(22. d e c e m b rie - 2 0 ia n u a r ie )Orgoliul personal vă fa c e vulnerabil la

. c .o n ş e c jp ţe le ; a p ă ru te c a u rm a re , a 'neînţelegerilor:’ încetaţi să vă ' m ai pfîngeţi d e m ilă şi luaţf lucrurile a ş a cum ' sînt. -•

V ă rs ă to r (21 Ia n u a r ie - 1 8 fe b ru a r ie )•V ă veţi simţi copleşit de q serie în treagă

d e e v e n im e n te în g r ijo ră to a re , a t î t la serviciu, c ît şi ac as ă . Lucrurile vor reven i, la norm al atunci cînd le veţi tra ta în m od serios p e fiecare în -p arte .

Peşti (19 fe b ru a rie - 20 martie) .V ă veţi simţi copleşit d e to t c e e a ce vă

înconjoară. Verificaţi c e e a c e aveţi şi daţi la o parte lucrurile de c a re nu m a i aveţi nevoie . A r fi o id e e bună să faceţi un act d e caritate.

S e re n a ^ .

S lo v a c ia d o r e ş te s ă a ju n g ă la u n “acord fără în v in g ă to r i s a u în v in ş i” cu U ngaria, pe tem a Legii s ta tu tu lu i, c a re s e ad re se ază ce lo r 3 ,5 m ilioane de m a g h ia ri din s tră in ă ta te , a anunţat, ieri, la Bratislava, şeful d ip lo m a ţie i s lo v a c e , Eduard K ukan, citat de A FP .

M a r ş d e s o l id a r i z a r e c u r o m â n i i d e p e s t e P ru t

Manifestanţii i-au cerut premierului să se deplaseze de urgenţă la Chişinău

urm are d in pag ina 1

constituită din aproxim ativ 500 dc persoane, funcţionari ai p rim ărie i, m em bri şi susţinători ai P R M , ai Partidului V ieţii Rom âneşti, precum şi ai asociaţiilor şi fundaţiilor cc menţin legătura cu Republica Moldova. Aceştia purtau pancarte pc care erau inscripţionate urm ătoarele lozinci: „Sus limba rom ană, scutul de Est al rom ânism ului!", ,Jos politica dc rusitlcare din Republica M o ld o va!", „Rom âni basarabeni, s in te m cu v o i in lu p ta îm p o tr iv a ru s if ic ă r ii şi d eznaţionalizării" . „L im ba rom ână,.singura stâpînă!". La sediul P refectu rii judeţu lu i C lu j, o delegaţie condusă de prim arul Gheorghc Lunar, din care au făcut parte, printre a lţii, v iceprin iaru l M ircea G avrilâ, consilierii locali din partea PR.M . Petru C ă lian , loan Marincscu şi Eugen Pop a înmînat prefectu lu i V as ile Soporan un m emoriu. „D c ziua poetului naţional M ih a i Emincscu şi luînd act de ordinul dc introducere a lim b ii nise ca lim bă obligatorie de studiu in instituţiile de inv.îtăm int d in Republica M o ld o va" participanţii la miting i-au solicitat reprezentantului guvernului în teritoriu să se adreseze ..preşedintelui României, dl. Ion Iliescu şi primului m inistru al G uvernu lu i, dl. A drian Nâstase, ccrîndu-Ie să ia atitudine si să acţioneze pentru apărarea lim b ii române şi pentru e lim inarea din învâţâmîntul din Republica M oldova a o b lig a tiv ită ţii studierii lim bii ruse prin modificarea legislaţiei, in sensul ca lim ba rusă să fie lim bă facultativă” . M a i mult, m anifestu l prom ovează ideca ca „prim ul m inistru. Adrian Năstasc să întreprindă, de urgenţă, o v izită la Chişinău, al doilea oraş al Rom âniei M ari, aflat - faţă de Bucureşti - la o distanţă m ai m ică decît Budapesta".

Lideru l m a jo rita r ii d in S en atu l am erican, Tom Dasch l-a felicitat, ieri, pe preşedintele pakistanez P e -v

M usharraf, şi a cerut Indiei să deschidă neqocieri; Is lam abadul în problem a Kashmirului, relatează A f':

Delegaţia Permanentă a PSD a d ec is , ie r i , la S in a ia , să propună crearea P archetulu i Naţional Anticorupţie,- care să funcţioneze pe lingă Parchetul General, “ţinîndu-se seama de necesitatea combaterii eficiente a c o ru p ţ ie i” . P o tr iv it comunicatului, conducerea PSD a- m a i h o tâ r iî să p ropună a u to r ită ţ ilo r com petente în fiin ţa rea A genţie i Rom âne pentru \Investiţii, ca organism

autonom care să s tim u leze investiţiile străine şi autohtone. Delegaţia Permanentă a PSD a stabilit şi priorităţile economice şi sociale pe anul 2002, precum şi m ăsurile privind atingerea o b ie c tiv e lo r de in te g ra re europeană şi eu ro -a tlan ticâ , orientările strategice în aceste d o m en ii f iin d asigurarea în c o n tin u a re a u ne i c reş te ri ec o n o m ic e de 4 ,5 - 5 % , a c c e le ra re a p ro cesu lu i de

restructurare şt p r iv a tiz a re , sporirea volum ului de export, consolidarea pieţelor existente şi deschiderea de noi p ie ţe , stimularea investiţiilor străine şi a c a p ita lu lu i a u to h to n , menţinerea ratei şomajului la un nivel scăzut, prin crearea de noi locuri de muncă, “ focalizarea atenţiei asupra categoriilor de persoane m a rg in a liz a te , d e fa v o riz a te şi v u ln e ra b ile social” .

V i c e p r e ş e d i n t e l e P D E m i l B O C :

Propunerea de înfiinţare a Parchetului Naţional Anticorupţie se situează in atara cadrului legal

Propunerea PSD de înfiinţare a un u i P arc h e t N a ţio n a l Anticorupţie se situează cu m ult în a fa ra c a d ru lu i leg a l şi constituţional şi nu face altceva decît să adauge Ia Constituţie o instituţie inexistentă, care nu va rezolva problemele corupţiei, a declarat vicepreşedintele PD pe probleme ju rid ice Emil Boc.

“ în m od norm al, conform cadrului constituţional, trebuie respectată autoritatea statului, im parţialitatea şi independenţa

instituţiilor acestuia şi, totodată, legile şi prevederile care există în p re z e n t” , a a firm a t B oc, arâtînd că, în realitate, PSD nu d o reş te o luptă d ire c tă cu co ru p ţia , ci prin subterfug ii legislative încearcă să impună un m ecanism greoi, care nu rezolvă problemele corupţiei. El a subliniat că o dovadă în plus că P S D nu vrea să în lă tu re conipţia este votul negativ dat marţi de parlamentarii puterii la o propunere a PD de impunere

a sistemului de incompatibilităţi p e n tru c o n s ilie r ii lo c a li şi judeţeni.

“ A cest P arch e t N a ţ io n a l A n tic o ru p ţie este de fap t o g ă s e ln iţă a P S D care ne aminteşte de practicile din 1997 ale preşedintelui Constantinescu de a constitui com isii, comitete şi com iţii” , a m ai spus Boc, m e n ţio n în d că re z u lta te le acestora sînt binecunoscute ca practica celor care nu vor să rezolve nimic.

BNR nu poartă responsabilitatea fraudelor din bănciAsociaţia Română a Băncilor

susţine pedepsirea1 exemplară a tu tu ro r v in o v a ţ i lo r d in scandalurile financiar-bancare dc după 1 9 8 9 , p e n tru a îm piedica repetarea unor fraude

de tip u l celei de la B R S , şi consideră că atribuţiile B N R , care nu se face responsabilă de aceste evenimente, în domeniul s u p ra v e g h e r ii nu a r treb u i suplim entate, a declarat, ieri,

Pat Cox a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului European

Deputatul irlandez liberal Pat Cox a fost ales, ieri, la Strasbourg, tn funcţia de preşedinte al Parlamentului European, în urma celui de-ai treilea tur de scrutin, cu 293 de voturi din 563, au anunţat surse oficiale, citate de AFP. Candidatul socialist britanic David Martin s-a plasat pe locul doi, cu 237 de voturi, iar euroscepticul danez Jens-Peter Bonde a obţinut 33 de voturi, a precizat preşedintele şedinţei, fostul prim-ministru portughez, Mario Soares. S-au înregistrat 18 buletine de vot necompletate sau nule. Mandatul lui Pat Cox, succesorul franţuzoaicei Nicole Fontaine, se va încheia la finalul legislaturii actuale, în iunie 2004.

vicepreşedintele A R B , Bogdan Baltazar.

“ N u supravegherea bancară este cea care poate să îm piedice frauda. Este o idee incorectă şi periculoasă, ia r băncile sînt îm potriva sporirii puterilor şi a tr ib u ţ i i lo r s u p ra v e g h e r ii bancare. O ric u m , pentru ca B N R să poată efectua asemenea controale are nevoie de m ii de angajaţi. în România, fraudele bancare au fo s t fo a rte ra r in s tru m en ta te , ia r A R B intenţionează să se întîlnească cu prem ierul A drian Năstase pentru a-i cere ca vinovaţii din scan d a lu rile bancare să f ie prinş i şi aspru pedepsiţi de justiţie”, a afirm at Baltazar.

Ambasadorul Spaniei la Bucureşti a prezentat priorităţile preşedinţiei spaniole a IIEP riorităţile preşedinţiei spaniole a U E (ianuarie-

iu n ie 2002 ) se referă la cam pania îm potriva tero rism ulu i, m odernizarea econom iei europene, extin d erea U E , în tă rirea P o litic ii C om une de Securitate si Apărare şi dezbaterea privind viitorul E urope i, a anunţat, ie ri, ambasadorul Spaniei la B ucureşti. Jesus A tien za Sema.

în priv in ţa obiectivulu i legat de lupta împotriva te rorism ulu i, Spania îşi propune să consolideze un spaţiu unic european de Justiţie şi In tem e şi să pună în a p lic a re m ăsurile co n ven ite sub preşedinţia belgiană p riv ind mandatul de arestare co m u n , de fin irea com ună a terorism ului, lista un ică a o rg an iza ţiilo r teroriste.

C ea de-a doua prioritate se referă la.încurajarea procesului de restructurare a econom iei europene,

folosind stabilitatea m onetară adusă de 'euro, proces in iţia t de C o n s iliu l European de la Lisabona. Preşedinţia spaniolă se va concentra pe cinci dom enii: transporturi, energie, piaţa financiară, mobilitatea forţei de muncă şi educaţia permanentă.

Extinderea'UE este cea de-a treia prioritate a preşedinţiei spaniole, care “va face tot ce-i stă în ' putinţă” pentru ca negocierile cu ţările candidate cele mai avansate să se încheie înainte de sfîrşitul lu i 2002, astfel incit ele să poată participa la alegerile pentru Parlam entul European din 2004. “ S in tem p re g ă tiţ i să lu c ră m îm preun ă cu autorită ţile rom âne pentru a deschide toate capitolele de negocieri în 2002”, a mai spus Sema.

E v e n tu a la s u s p e n d a re a a c t lv i tă t i i P P C D a r în c ă lc a p r in c ip iu l p lu ra lism u lu i

Com isia de politică externă a Senatului consideră că o eventuală suspendare a activităţii Partidului Popular Creştin şi Dem ocrat din Republica M oldova, în cazul continuării acţiunilor de protest, ar reprezenta "o încălcare flagrantă a principiului pluralismului politic". Potrivit unui comunicat remis, ieri, presei, m em brii comisiei apreciază că impunerea prin decizii politice a obligativităţii învăţării unei singure lim bi străine - lim ba msă - de toţi elevii, începînd din şcoala prim ară, "privează părinţii şi tinerii de dreptul de a face o alegere potrivit aspiraţiilor şi aptitudinilor lor". \ .

Senatorii din Comisia de politică externă sînt de părere că acordarea unui: tratament priv ileg iat lim bii unei minorităţi naţionale, în detrimentul celorlalte lim bi vorbite pe teritoriul republicii, "excede spiritul Constituţiei" şi poate avea urmări negative asupra "cu ltivă rii şi fo lo s irii lim b ii o fic ia le a Republicii Moldova".

Ministerul Educaţiei ^

recomandă introducerea unui test la admiterea

în facultateConducerea Ministerului

E d u c a ţie i şi C e rc e tă r ii ( M E C ) reco m an d ărectorilor introducerea, d :r 2002 , a unui te s t h ' admiterea în anul în t î i c t fa c u lta te , m a jo r ita te - ca d re lo r d id a c t ic econ s id erîn d n e re le v a ir . criteriul de selecţie pe b aza m ediilor de la bacalaureat. a d ec la ra t, loan Ia n o s . director general în M E C .

“Sigur că fiecare re c tc : poate hotărî modul în care organizează adm iterea, ca r a n a liz e le e fe c tu a te I z ultim ii ani atestă scăd erea calităţii învăţăm în tu lu i i r facultăţile la care a d m ite re a a fost făcută pe b a z amediei de la bacalaureat . a mai spus lanoş.

în plus, pentru a d m ite re a din anul 2002, M E C va cere u n iv e r s ită ţ i lo r să solicite un număr r e z o n a r z de locuri cu taxă, m a i n u : sau cel m ult egal cu c e l a l locurilor (ară taxă, a m a spus directorul g e n e ra l.

îţuxandra Donose este

nominalizata Ia Premiile Grammy

Mezzosoprana R u x a n d ra Donose a fost n o m in a liz a ţ i la cea de-a 44-a e d i ţ i e z premiilor Grammy, p e n t r u categoria cea m ai b u n i in terpretare, cu l u c r a r e a co m pozitorulu i A n t o n î r Dvorak "Stabat M a t e r - . dirijor Giuseppe S in o p o îL orchestra - S ta a ts k a p e l ls Dresden, alături de s o p r a n e M ariana Z v e t k o v a ;ceremonia de d e c e rn a re s premiilor va avea loc î n 2 7 februarie, a anunţat î n t r - u n comunicat de presă S o n A r t Artist Management.

Cele mai recente a p a r i ţ i i ale Ruxandrei D o n o s e p e scenele româneşti au f o s t în cadrul s p e c ta c o lu lu i organiza t cu o c a z i a decernării Premiilor p e n t r u Excelenţă în C u l t u r a Românească din 2 0 0 1 , în cadrul co n ce rte lo r d i n stagiunea F ila rm o n ic ii G .

^ ^ Enescu, la C oncertu l d e ^ r fcrăciun “Suflet de C o p il” d e

la Teatrul Naţional. V in e ri, e a va participa la s p e c ta c o lu l an iversar al b a r i t o n u lu i Eduard Tumageanian d e la Sala- Radio.

Anul acesta ea va a v e a apariţii la Opera d i n Philadelphia, Opera d in S a n Francisco, Staats O p e r Berlin, Opera din B oston , v a susţine un turneu în J a p o n ia cu “S im fonia a 9 -a ” d e Beethoven, sub b a g h e t a dirijorului Seiji Ozawa ş i v a concerta în d e s c h id e re a stagiunii 2002/2003 la O p e r a La Bastille din Paris.

C A S A D E E D IT U R Ă

S .R .L .T * r ___ 123/1931, judecătoria Cluj-ipcca, îr.rretricu'atâ la Oficiul Registrului Comerţului ietu'ui Cluj. sub n r.-J /1 2 /3 C 3 din 22.03.1331 cod cel R 2D4469

IL IE C Ă LIA N (re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 19.16.81; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-m ail: adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţiaE-m ail: reciam a_adevcj@ m ail.dntcj.ro - publicitate

T el/fax:S e c re ta r de red acţie :H o re a P E TR U Ş 19.74 .18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCII; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19,21.27 - CODIN SAMOILĂ; PU BLIC ITA TE: TE L./FA X :19.73.04; D IFUZARE MICA PU BLIC ITA TE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73,07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 ..SUBREDACTIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

■T. ''U jw u tL -S -v -L Î1';

' ■ j- ",4:

ru-j,r.-şîr>-’i r i r

TUMULI .EXECUTAT l i G aram ond