Creatoarea britanică a seriei„Harry Potter” ocupă primul loc întopul celor mai bine plătiți scriitoridin lume în ultimele 12 luni, cuvenituri de 95 de milioane de dolari. J.K. Rowling, ale cărei venituri aucrescut după lansarea încinematografe a filmului "FantasticBeasts and Where To Find em" șia spectacolului de teatru "HarryPotter and e Cursed Child", l-aînlocuit în fruntea clasamentuluipublicat de Forbes pe scriitorulamerican James Patterson. JamesPatterson, maestru al romanelorthriller, care a ocupat primul loc înultimii trei în acest clasament, acoborât pe locul al doilea, cu venituride 87 de milioane de dolari grațieoperelor sale. Podiumul este completat de JeffKinney, clasat pe locul al treilea, cuvenituri de 21 de milioane de dolari.Jeff Kinney este autorul unei seriiilustrate de romane pentru copii,intitulată "Diary of a Wimpy Kid". Topul 10 al celor mai bine plătițiscriitori din lume alcătuit de revistaForbes este completat de Dan Brown(20 milioane de dolari), Stephen King(15 milioane de dolari), JohnGrisham și Nora Roberts (ambii cu14 milioane de dolari), PaulaHawkins (13 milioane de dolari), E.L.James (11,5 milioane de dolari),Danielle Steel și Rick Riordan (ambiicu 11 milioane de dolari).

S-a `mplinit un an dec]nd actri\a AlexandraSaška Sotirov ne veghea-ză și ne învață lecția iubi-rii în veșnicie, de sus, din-tre stele. Ultima ușă carei s-a deschis a fost aceeacare i-a luminat praguldrumului către stele... Aplecat pentru a-și împlinivisul, dar nu AICI, ciACOLO, printre îngeri.

Dintre stele,zâmbetul unui înger...Alexandra, AICI ;i ACOLO

Cetatea Feldioara, ridicată în judeţul Braşov însecolul al XIII-lea de teutoni, a fost reconstruită aproa-pe de la zero, după o investiţie de 12 milioane de lei.Până în luna septembrie, noua fortăreaţă va putea fiadmirată doar din exterior.

Din fortăreaţa care a fost ridicată pe vremea teu-tonilor în secolul al XIII-lea mai rămăseseră în pi-cioare doar trei ziduri - şi acestea degradate - astfelcă edificiul a fost refăcut aproape de la zero.

Mircea Gherghe, responsabilul de lucrări din par-tea Consiliului Judeţean Braşov, finanţatorul proiec-tului, a declarat că cetatea a fost restaurată după im-aginea pe care o avea în secolul al XVIII-lea, proiectulderulându-se cu avizul Ministerului Culturii.

Cetatea teutonilor din Feldioara a fost reconstruit[ de la zero

La 1926, produc\ia anual[ de oase din Ardeal;i Banat era în jur de 2.500 de vagoane

Cel mai vechi fidget spinner dinlume ar data de acum 4000 de ani,fiind găzduit de Institutul Oriental alUniversităţii din Chicago. Obiectul,realizat din lut, are la extremităţiornamente reprezentând capete deanimale. Un curator al muzeului estede părere că obiectul reprezintăaltceva. Obiectul a fost numit decuratorii muzeului din Chicago“jucărie rotativă cu capete de animale”.Internetul s-a entuziasmat la aflareaveştii spectaculoase cu privire lastrăvechea jucărie, fidget spinner-elefiind la ora actuală unele dintre celemai populare jucării. Figurina are treibraţe, exact ca un fidget spinnermodern, şi conţine şi un punct centraladâncit care pare a fi punctul de rotire.Unii fani ai obiectului, precum şidetractori, vor fi dezamăgiţi dedescoperire, întrucât astăzi fidgetspinner-ele sunt un triumf al culturiimoderne.

Cel mai vechi fidget spinner din lumear avea 4000 de ani

Bombardamentul atomic de laHiroshima r[m]ne controversat;i dup[ 72 de ani

Malta - splendoarea unui loc înc[rcat de istorie

PAGINA 4

În România exista o singură întreprindere care prelucraoasele în mod rațional ;i le transforma `n gr[sime

Romanul “The History of Love” a ap[rut `n 2005 sub semn[tura autoarei NicoleKrauss ;i a fost un mare succes de libr[rie, fiind tradus ;i publicat ̀ n 38 de \[ri. Povesteaurm[re;te istoria “celei mai iubite femei din lume”, Alma Mereminski, pe l]ng[ caregravitau, `n Polonia interbelic[, trei b[ie\i, to\i cu ambi\ii literare.PAGINA 3PAGINA 11

Bobaldul, o adev[rat[Troia a S[tmarului

Comino este cea mai mică dintreinsulele locuite ale arhipelagului, areo suprafaţă de circa 3,5 kilometri pă-traţi şi numai patru rezidenţi perma-

nenţi, iar un preot şi un poliţist vinocazional de pe insula vecină Gozo,în special în timpul verii când suntturişti. Nu este trafic, pentru că nu

sunt maşini, nu este zgomot, nu estepoluare. Este cu adevărat un loc undesă te refugiezi ca să scapi de agitaţiavieţii moderne.

PAGINA 7

La situl arheologic s-a descoperit singura p]ine din epoca bronzului, de pe teritoriul Rom]niei PAGINA 2

PAGINA 9

S`n`tate Frumuse]e&Cum s[ arzi mai multe calorii `n timpul antrenamentelor

Siropul Imunotonic de la Hypericum`nt[re;te imunitatea

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 745 Duminic[ 6 august 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Unguentul pe baz[de g[lbenele trateaz[bolile dermatologice

PAGINA 6

PAGINA 10

J.K. Rowling, celmai bine pl[tit scriitor din lume

Caravana Tiff a adus “Istoria iubirii” la Satu Mare

2 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

Unul dintre cele mai impor-tante situri arheologice din ju-deţul Satu Mare şi România se aflăla aproximativ 3 km sud-est deoraşul Carei. Dealul “Bobald” estesituat intravilan, pe teritoriul ad-ministrativ al localităţii, pe malulpârâului Mergeş (Mérges).

Cea mai veche atestare scrisă a lo-cului datează din evul mediu, când în-tr-un document din 1329 este amintitsatul Bobald (Bobad) ca domeniu feu-dal al familiei Károlyi. Vestigiile de laCarei-Bobald sunt menţionate şi de că-tre Rudolf Szirmay şi Aladár Vende laînceputul secolului al XIX-lea, respec-tiv XX-lea.

În anul 2010, a început o nouă eta-pă a cercetării sitului de maximă im-portanţă istorică de la Carei-Bobald.Colaborarea dintre Muzeul JudeţeanSatu Mare şi Universitatea Babeş-Bo-lyai din Cluj Napoca s-a dovedit unreal succes.

S[p[turi arheologice realizatede-a lungul timpului de cercet[tori de renume

Rezultatele săpăturilor arheologicerealizate de-a lungul timpului la situlpreistoric şi rezultatele spectaculoaseau atras numai atenţia specialiştilor lo-cali, dar şi interesul din ce în ce maipregnant al arheologilor străini. Prinurmare, colectivul format din arheo-logii Cerc. dr. Németi János (MuzeulJudeţean Satu Mare), Cerc. dr. LiviuMarta (MJSM), Cerc. dr. Szőcs Péter(MJSM), dr. Hágó Attila Nándor (Mu-zeul Orăşenesc Carei) şi Conf. univ.dr. Molnár-Kovács Zsolt (UBB Cluj)au avut colaborări în permanenţă cuUniversitatea din Szeged, Universitateadin Debrecen, Universitatea EötvösLoránd din Budapesta (Ungaria), Uni-versitatea din Bochum și Köln (Ger-

mania). Cercetarea ce cuprinde inves-tigaţii arheologice, topografice, geo-magnetice, arheobotanice, arheozoo-logice şi aerofotogrametrice se anunţăuna fructuoasă şi de durată.

Importanţa a;ezării,dat[ de descoperirile arheologice preistorice, dacice şi medievale

Despre importanţa a;ezării înpreistorie şi antichitate ne stau mărtu-rie descoperirile arheologice (preisto-rice, dacice şi medievale). Cantitatea;i diversitatea obiectelor din ceramică;i din metal fiind extrem de mare. Des-coperirea unor “artefacte de import”,obiecte specifice altor zone geografice,ilustrează legăturile comerciale ale co-munit[ții de la Carei-Bobald și impor-tanţa sitului arheologic.

Cea mai importantă etapă de lo-cuire a așezării de la Carei aparțineepocii bronzului. Epoca bronzului(2500-1000. î.Ch.), ca etapă istorică, seaflă în strânsă legătură cu acele schim-bări culturale, sociale şi economice laa căror apariţie a contribuit în maremăsură şi contopirea populaţiilor careau migrat spre teritoriile nord-vesticeale României cu populaţiile alogenedin această zonă.

Noile tehnici de prelucrare ale me-talului şi al ceramicii alături de adop-tarea sistemului economic de pro-ducţie de tip “sud-est european” au in-fluenţat considerabil grupurile umanecare trăiau aici, producând schimbăriîn cultura lor materială.

În regiunea ce cuprinde CâmpiaSătmarului, Câmpia Careiului şi ValeaIerului s-a format astfel o civilizaţie în-floritoare, activă, cu un sistem de relaţiiextinse. Economia formată în jurulcentrelor de putere microregionale(precum cea de la Carei-Bobald, așazisele tell-uri), bazată pe agricultură,

respectiv creşterea animalelor, a schim-bat în mare măsură paleomediul re-giunii analizate.

În ciuda organizării socio-econo-mice complexe și exploatarea intensivăa resurselor disponibile, a producțieisuperbe de olărit şi a pieselor de bronz,aceste aşezări şi-au păstrat caracterulrural. Buna p[strare a oaselor de ani-male şi a resturilor de grâne carboni-zate de la Carei-Bobald oferă posibili-tatea de a urmări evoluţia economicăşi dezvoltarea acestei comunităţi în di-feritele etape ale epocii bronzului mij-lociu.

Singura pâine din epocabronzului de pe teritoriul României

Cu ocazia campaniei de săpăturidin 2013 a fost descoperită și singurapâine din epoca bronzului de pe teri-toriul României. Pe șantierul arheolo-gic pământul excavat este cernut şi spă-lat (flotat) cu grijă, pentru a descoperiresturile paleovegetale.

De asemenea, prin aceeaşi metodă,pot fi identificate oase foarte mărunte,cum ar fi cele de peşte, care ne ajută săînţelegem mai bine problema resurse-lor de hrană din această perioadă, une-le alternative celor provenind din spe-ciile domesticite. Vestigiile culturii ma-teriale sunt extrem de bogate. Alăturide vasele ceramice de o calitate şi fru-muşeţe excepţională, ornamentate cuspirale şi ghirlande realizate prin dife-rite tehnici de decor, greutăţile din lutşi fusaiolele sunt mărturii ale prelucră-rii plantelor textile (inul în primulrând).

În Evul Mediu, necropola satuluimedieval Bobald se situa pe acest deal.Capela de secol al XVII-lea descoperit[în cursul campaniei de săpături din2001 a fost fondată pe nivelul de călcarecu material din epoca bronzului. În de-cursul săpăturilor arheologice între-

prinse au fost documentate o serie demorminte având un inventar bogat, înspecial ace cu cap în formă de bulb deceapă confecţionate din bronz sau dinargint ornamentate cu pietre semipre-țioase încastrate. Osemintele umane larândul lor au fost analizate antropolo-gic.

Realizarea unei expoziţii despre săpăturile arheologicedin situl de la Carei-Bobald

Dincolo de latura strict ştiinţifică,proiectul intenţionează să prezinte re-zultatele cercetărilor arheologice pu-blicului larg, în rândul locuitorilor dinCarei şi a sătmărenilor în general, prindiverse acţiuni care vor debuta anulacesta. Astfel, se intenţionează realiza-rea unei expoziţii despre săpăturile ar-heologice din situl de la Carei-Bobaldcare va putea fi vizitată şi unde, atâtoamenii locului cât şi turiştii, vor puteaadmira vestigiile splendide descoperitede-a lungul anilor.

Pe baza colaborării de succes cu In-spectoratul Şcolar Judeţean Satu Mareîn aproape fiecare an un grup de elevide la Liceele Mihai Eminescu, DoamnaStanca şi Kölcsey Ferenc din Satu Mareau participat timp de trei săptămâni la“şantierul şcoală” de la Carei-Bobaldalături de studenţii Universităţilor dinCluj și din străinătate.

Suportul financiar este asigurat decătre Ministerul Culturii, MinisterulEducaţiei Naţionale, Muzeul JudețeanSatu Mare şi Universitatea Babeș-Bo-lyai din Cluj-Napoca.

Printre sponsorii cercetărilor ar-heologice de la Carei-Bobald se numă-ră şi oameni de afaceri din oraşul Carei.Mulţumirile noastre se îndreaptă cătredomnii Hágó Attila, Hágó Áron, KeiserLajos, Victor Micle, Pintér József, Za-harie Victor, Varga Norbert şi NagyJózsef. Ne exprimăm şi pe această calegratitudinea faţă de benefactorii noştri.

Bătălia de la Guruslău (3 august 1601),coordonată de Mihai Viteazul în colabo-rare cu generalul Giorgio Basta, a fost me-nită să-l înlăture pe Sigismund Báthory depe tronul Transilvaniei şi să reintegrezeprincipatul în frontul antiotoman iniţiatde împăratul german Rudolf al II-lea (1576– 1612).

În iunie 1601, s-a încercat o rezolvarea conflictului, soldată însă cu refuzul prin-cipelui de a părăsi tronul în schimbul Si-leziei. La începutul lunii iulie forţele mili-tare ale lui Mihai şi cele ale lui Basta au fă-cut joncţiunea în Moftin, jude\ul Satu Ma-re. Trupele lui Sigismund, comandate deŞtefan Csáky şi Moise Székely, au ajuns lacetatea Şimleul, la 11 iulie, iar principele acerut un armistiţiu de câteva săptămânipentru a-şi putea organiza armata. Aceastaera formată din detaşamente de ostaşi tran-silvăneni şi moldoveni, contingente oto-mane şi tătăreşti, c. 40 000 de oameni. Seadaugă 45 de piese de artilerie şi steaguricare, ulterior au fost adjudecate de trimişiiimperiali. De cealaltă parte, Mihai, susţinutfinanciar de Rudolf al II-lea, şi-a constituito oaste, în majoritate, de mercenari (printreaceştia se numărau şi 200 de catafracţi si-lezieni), fiind ajutat de trupe transilvănene,dar şi muntene, conduse de banul Mihal-cea, în total circa 20.000 de oameni.

Cartierul general al lui Sigismund afost amplasat pe cornişa “dealului lui Mi-hai”, urmând ca atacul să fie deschis de po-loni şi susţinut de artileria plasată în spateleliniei întâi. Încercarea lui Sigismund de atranşa bătălia în favoarea sa are loc în di-mineaţa zilei de 3 august 1601, soldată însăcu o înfrângere. Confruntarea propriu-zisă se desfăşoară în după-amiaza aceleiaşizile, atacul fiind deschis de silezienii şi tra-banţii din oastea lui Mihai. Profitând dereglajul deficitar al bătăii tunurilor, oşteniilui Mihai şi ai lui Giorgio Basta au prins înîncercuire oastea inamică. Sigismund Bát-hory, ca şi cei mai mulţi dintre susţinătoriisăi, a părăsit Transilvania, refugiindu-seîn Moldova.

El a pierdut peste 10.000 de oşteni, întimp ce aliaţii doar aproximativ 1.200. Cele110 capturate de la Sigismund serveaudrept dovadă a marii izbânzi. CronicarulRadu Popescu a relatat într-o singură frazăîntreaga bătălie< “În mijlocul vremilor aces-tora, s-au unit Batăr Jicmon cu Irimiia-vodă den Moldova şi Simion-vodă denŢara Românească, şi toţi au ridicat oştiasupra lui Mihai Vodă. (…) Au avut războimare la Somliu [Şimleul Silvaniei, jud. Să-laj], şi au biruit Mihai-vodă…”. Victoriade pe valea Zalăului nu a anulat suspiciu-nile dintre pribeagul domn al Ţării Ro-mâneşti şi plenipotenţiarul imperial Gior-gio Basta. După un scurt intermezzo (că-lătoria lui Basta la Cluj), la 9/19 august Mi-hai Viteazul, care intenţiona să-şi vizitezefamilia la Făgăraş, a fost prins de apropiaţiilui Giorgio Basta şi ucis. Bătălia pentruTransilvania trebuia să fie, în concepţia luiMihai, un pas necesar în vederea recupe-rării tronului muntean.

B[t[lia de la Gurusl[udin 3 august 1601,

ultima victoriea lui Mihai Viteazul

ARHEOLOGIECantitatea si diversitatea obiectelor din ceramică si din metal descoperite

`n acest sit arheologic este extrem de mare. Descoperirea unor “artefacte deimport”, obiecte specifice altor zone geografice, ilustrează legăturile comercialeale comunit[ții de la Carei-Bobald și importanţa sitului arheologic.

Rezultatele săpăturilor arheologice realizate de-a lungul timpului la situl preistoric și rezultatele spectaculoase au atras nu numai atenţia specialiștilor locali, darși interesul din ce în ce mai pregnant al arheologilor străini

La Bobald, Troia S[tmarului, s-adescoperit singura p]ine din epocabronzului, de pe teritoriul Rom]niei

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

6 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

INDUSTRIECu tot avântul ce îl avea industria ;i cu toată dezvoltarea continuă a comerțului, România

era o țară agricolă. Prelucrarea animalelor vii se făcea în abatoarele comunale. Abatoarelepropriu zise pentru export ne lipseau în mare număr. Înainte de război erau două abatoarepentru export ;i anume la Burdujeni ;i Turnu-Severin.

Produsele agricole secundareau fost valorificate de industrie,atât în sfera producției agricole,cât ;i ̀ n sectorul industriei de tă-băcit foarte dezvoltată, `n pe-rioada anului 1926.

Cu tot avântul ce îl avea industria;i cu toată dezvoltarea continuă a co-merțului, România era o țară agricolă.Prelucrarea animalelor vii se făcea înabatoarele comunale. Abatoarele pro-priu zise pentru export ne lipseau înmare număr. Înainte de război eraudouă abatoare pentru export ;i anu-me la Burdujeni ;i Turnu-Severin.

Din cartea "Industria ;i bogățiilenaturale din Ardeal ;i Banat", volumeditat ̀ n anul 1927, editat la Tipogra-fia “Cartea Rom]neasc[” S.A., la Cluj,am extras câteva idei despre sectorulvalorificării produselor secundareanimale, folosite de industrie fiindsângele, oasele, pielea crudă, părul deporc, copitele, gambele etc.

Câteva întreprinderi maimici au încercat fabricareafăinei de sânge

Prelucrarea în industria chimicăa albuminei atribuie sângelui o va-loare deosebită. Câteva întreprinderimai mici au încercat fabricarea făineide sânge, însă nu au dispus de aran-jamente industriale corespunzătoare;i nu au obținut rezultatele dorite.

Producția anuală de oase din Ar-deal ;i Banat era în jur de 2.500 devagoane, însă industria nu funcționaatât de bine fiind prea puțin dezvol-tată. În România exista o singură în-treprindere care prelucra oasele înmod rațional ;i dispunea de toate mij-loacele necesare unei fabrici chimicemoderne. Din oase se extrăgea grăsi-mea ;i cleiul, iar din materiile fosfatese producea îngră;ământul artificial.

Pielea crudă a fost cea mai valo-roasă materie din toate produsele ani-male secundare, deoarece formeazămateria primă în industria tăbăcitului;i figurează în centrul cererii perma-nente.

Mațele de cal erau folosite în fabricarea de salam

Numărul mare al tăierilor de viteprezintă pentru industria indigenă demațe o posibilitate de dezvoltare în-tr-un grad mai avansat, existau câtevaateliere mai mici care produceau ma-terii pentru coarde ;i sfoară de mațe,însă producția era de o cantitate atâtde mică, încât nu se lua în considera-re. Mațele de cal erau folosite în fa-bricarea de salam.

În prelucrarea părului de porc,conducea Basarabia. Părul împletitera materie principală în tapițerie, seproducea numai în industra manualăîn mod primitiv ;i în cantitate insu-ficientă. De asemenea se găsea păr decapră, păr de coadă de cal ;i de vacă,însă ;i acestea în cantități mici.

Din copitele animalelorse extr[gea uleiul, se f[ceaunasturi, iar din resturise f[cea f[ina de copit[

Întrebuințarea copitelor era mul-

tilaterală, după extragerea uleiuluifoarte prețios, se făceau nasturi, iardin sfărâmituri se fabrica făina de co-pită.

Produse laterale în industria tă-băcitului sunt răzăturile, care formea-ză materia primă pentru fabricareacleiului de piele> părul de vite ;i părulde capră ajuta la industra textilă, de

pâslă ;i țesătorie.Industria textilă este istorice;te

una din cele mai vechi industrii dinTransilvania, dezvoltându-se încă dincele mai vechi timpuri în părțile lo-cuite de sa;i.

Dezvoltarea industriei chimice ;i a pielăriei

în Transilvania

Industria chimică a Transilvanieiare o serie de factori promovatori, sti-mulenți din primul ordin în dezvol-tarea ei la rangul de mare industrie.Această industrie realiza aproape toa-te categoriile mai principale de fabri-cație în domeniul sintezei minerale,

organice ;i a industriei chimice ex-tractive.

Produsele de celuloid, cauciuc,corn ;i os, însumate în următoarelearticole< agrafe, diademe, nasturi,piepteni, perii de dinți ;i unghii, pan-tofi de tenis etc. Acestea au fost pre-lucrate în 12 întreprinderi, cu sediiîn Oradea, Arad, Timi;oara, Cluj ;iGherla.

Industria pielăriei ;i a tăbăcărieia fost reprezentată de 60 de întreprin-deri, iar pe lângă talpă, pielărie di-versă, curele de transmisiune ;i în-călțămine, produceau ;i piele tăbăci-tă.

Industria de pielărie din Ardeal ;i Banat

Primele documente scrise despreexistența industriei de pielărie în Ar-deal, se găsesc în arhivele breslelorvechi ale tăbăcarilor, astfel cunoa;temun brevet al tăbăcarilor din Sighi;oaradin anul 1376, dat de către regele Lu-dovic cel Mare, prin care se reglemen-tează breslele tăbăcăre;ti ale sa;ilordin Ardeal.

În acele vremuri se prelucrau maimult piei de oaie ;i capre ;i câteodatăpiei de vite cornute, transformându-le prin acțiunea taninului în talpă bu-nă ;i opinci. Industria de pielărie dinArdeal se bucura de un mare avantaj,prin faptul că ea putea să se aprovi-zioneze de pe teren propriu cu pieide calitate bună ;i în cantități cores-punzătoare.

La dezvoltarea acestei industrii acontribuit mult faptul că tăbăcarii, înafară de pielea necesară, mai găseau;i taninul trebuincios la prelucrareapielii în pădurile vaste din Ardeal, si-tuate în bună parte tocmai în jurulacestor centre tăbăcăre;ti.

Înainte de război, în Ardeal ;i Ba-nat funcționau 17 fabrici de pielăriemai însemnate ;i aproximativ 400 deateliere de tăbăcărie. Numărul lor du-pă încheierea războiului a ajuns la 51.

Industria modernă de tăbăcărie dispunea de instalații mecanice de ultim[ genera\ie

Industria modernă de tăbăcărieera față de metodele empirice din tre-cut, lucra pe baze ;tiințifice, călăuzitede principii moderne ;i aprovizionatecu instalații mecanice la fel de mo-derne.

Luând în considerare izvoarelemateriei prime, resursele materiilornecesare industrei de piele, cât ;i po-sibilitatea de plasare a produselor, fa-bricilor de piei din Ardeal ;i Banat lis-au deschis perspectiva unui viitorplin de încurajare, putând spera cumultă siguranță o prosperare gene-rală.

Principalele probleme care con-diționează criteriul de valorificare aproduselor agricole secundare se re-ferea la< modul de evaluare, accesibi-litatea fizică ;i socio-economică> tipultehnologiei în sistemul de valorificare;i modul concret de utilizare> laturicare sunt strict corelate cu heteroge-nitatea accentuată ;i randamentulenergetic foarte scăzut al acestor pro-duse.

A consemnat Iulia Mercea

Industria pielăriei ;i a tăbăcăriei a fost reprezentată de 60 de întreprinderi `n Ardeal

Industria textilă este una din cele mai vechi industrii din Transilvania, dezvoltându-se încă din cele mai vechi timpuriîn părțile locuite de sa;i

La 1926, produc\ia anual[ de oase din Ardeal;i Banat era în jur de 2.500 de vagoane

În România exista o singură întreprindere care prelucra oasele în mod rațional ;i le transforma `n gr[sime ;i clei sau f[in[

4 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

ISTORIE

Pe 6 și 9 august 1945, Hiroshi-ma și Nagasaki devin țintele pri-melor bombardamente nuclearedin istoria omenirii. Cei peste200.000 de morți și cortegiul deefecte patologice apocaliptice careîi lovesc pe supraviețuitori au ri-dicat întrebări asupra necesitățiide a recurge la arme devastatoareîn fața unui inamic rămas fără vla-gă.

Istoricul Nicolas Bernard explică<“Ne putem întreba de ce decidențiiamericani nu au căutat să evite folosireabombei atomice, deși existau și alte op-țiuni. Însă, în Statele Unite, populațiaera sătulă de un război câștigat deja înEuropa. Truman a decis așadar să ter-mine cât mai repede. O debarcare înJaponia însemna riscul unor pierderiimportante, chiar dacă acestea au fostcu mult supraevaluate de strategii ame-ricani. Pe scurt, Statele Unite au folositbomba atomică pentru că au putut.”

În plus, bomba oferea o soluție acărei radicalitate a fost bine priceputăde către singura putere nucleară deatunci. În Jurnalul său, Harry Trumannota pe 25 iulie< “Am descoperit bombacea mai teribilă din istorie (...) O vomfolosi împotriva Japoniei până în 10 au-gust. Este fără îndoială un lucru bunpentru lume că banda lui Hitler sau ceaa lui Stalin nu au pus și ele la punctaceastă bombă atomică. Se pare că esteinvenția cea mai teribilă care a fost fă-cută vreodată, dar poate fi și cea maiutilă.”

Se preconizau cinci bombe

Robert Oppenheimer, părintelebombei atomice, la unison cu executi-vul american, a pledat pentru distru-gerea unui oraș japonez, pentru a puteaetala astfel puterea dobândită de Un-chiul Sam. Inițial, a fost chiar vorba săse lanseze cinci bombe atomice, într-un context marcat de o violență răz-boinică ajunsă la paroxism. După ce ausolicitat multă vreme intrarea în războia URSS, Truman putea în sfârșit să punăcapăt ostilităților în condițiile impusede el. Și, în plus, să-i arate imperiuluisovietic superioritatea militară a Sta-telor Unite.

Existau ;i alte op\iuni?

Americanii aveau de ales întretrimiterea de noi trupe într-o in-vazie care însemna moartea si-gură a milioane de oameni saufolosirea unei arme noi de distrugereîn masă care însemna eficiență și para-doxal, cruțarea multor vieți omenești.

În Japonia nu doar regimul totalitarimpunea lupta cu orice preț, dar însășicultura era cea care alimenta spiritulrăzboinic japonez cunoscut și temut înAsia de Est de mii de ani. Inițial, pre-ședintele american Harry S. Trumangândise scoaterea Imperiului Nipon dinrăzboi prin invadarea acestuia, dar ope-rațiunea ar fi presupus pierderea a maibine de jumătate de milion de viețiomenești, atât de partea soldaților și aprizonierilor, cât și a civililor prin foa-metea care ar fi survenit. În plus, invaziaar fi însemnat prelungirea războiuluipână în 1946, ceea ce era total de neac-ceptat.

De asemenea, trebuia avut învedere faptul că Armata Imperială Ja-poneză nu avea de gând să se predeasub nicio formă. Specialistul în istoriemilitară Antony Beevoir susține ideeapotrivit căreia conducerea japoneză eracapabilă să mobilizeze întreaga popu-lație civilă pentru a lupta chiar și prinmijloace rudimentare precum sulițe dinbambus sau rucsacuri cu încărcăturăexplozibilă împotriva tancurilor Alia-ților.

Robert James Maddox susține că înciuda aparențelor bomba atomică s-adovedit o opțiune mai puțin sângeroasă

decât ar fi fost o luptă prin mij-loace convenționale care cu cer-

titudine ar fi produs mult mai multevictime și nici nu se putea spune cât arfi durat operațiunile militare. Bombar-darea atomică „a salvat” astfel sute deamericani și milioane de japonezi. Exis-tă o logică dovedită în această afirmație,deoarece operațiunile terestre, aerienesau marine presupun spații largi de des-fășurare, posibila pierdere a unor plu-toane întregi și a victimelor colateralecivile, precum și distrugerea resurselorde hrană. Bombardarea atomică a în-semnat lovirea unor puncte cheie, pro-

ducând“doar” 200.000 de vic-time (dar tot civili). Așadar, indiferentde ce s-ar fi ales, populația civilă ar fiavut de suferit oricum, dar în proporțiidiferite.

Japonia capitula oricum?

Alte păreri combat tenacitatea Ja-poniei în luptă și susțin că aceasta s-arfi predat în cele din urmă din cauza in-trării Uniunii Sovietice în război la 8august împotriva Insulelor Nipone. To-todată, predarea ar fi însemnat și ga-

rantarea siguranței împăratului, aspectdeosebit de important în cultura japo-neză. Acestea au rămas însă doar simplepresupuneri, bombardamentul oferindo garanție americanilor.

Un bombardament obișnuit și im-punerea unei blocade ar fi produs lentși pe o perioadă îndelungată mai multevictime, deoarece acestea puteau con-duce în 1946 la o foamete catastrofală.Bombele atomice au permis Japonieisă se predea într-un moment în careserviciul administrativ era încă func-țional și în care primea ajutoare de ali-mente de la americani, evitându-se ast-fel foametea. De asemenea, acest mo-ment a costat viețile a 200.000 de japo-nezi, dar se estimează că între 300.000și 500.000 au murit sau au dispărut înlagărele sovietice.

Specialistul în istorie militară Ri-chard B. Bank contestă vehement po-sibilitatea predării Japoniei, ghidându-se pur și simplu după istoria acesteia,în care în cei 2.600 de ani nu a existatniciun moment de predare într-un răz-boi (iar Japonia a purtat numeroaseconflicte armate de-a lungul istoriei sa-le).

Dincolo de aspectele “pozitive” alebombardamentului atomic, momentulHiroshima și Nagasaki este cu siguranțămai ușor de acceptat de partea învin-gătorilor, decât de partea celor învinșicare mai suportă chiar și astăzi efecteleradiațiilor. Cum este de așteptat, japo-nezii condamnă această aparent simplăoperațiune militară, considerând-oaproape un act criminal.

Amintirile uneisupravie\uitoare

Casa lui Keiko Ogura se afla în nor-dul Hiroshimei, pe un deal mic. În datade 6 august 1945, la ora 8.10, femeiaera pe stradă, în faţa locuinţei.

"Am fost înconjurată de o strălucireuriaşă şi o explozie", povesteşte Ogura."Nu puteam să respir. Am fost culcatăla pământ şi mi-am pierdut cunoştinţa.Când m-am trezit am crezut că estenoapte, nu auzeam niciun sunet".

La miezul nopţii, supravieţuitoriibombardamentului nuclear s-au adu-nat în oraş pentru a căuta ajutor. Mulţierau în stare foarte precar[. "Le atârnapielea pe ei. Iniţial, am crezut că ţinnişte cârpe în mâini. Am văzut că le-aars părul. Era un miros foarte urât",continuă Keiko.

O altă victimă, Shizuko Abe, avea18 ani în momentul producerii dezas-trului asupra oraşului Hiroshima. "Amavut arsuri foarte grave pe partea dreap-tă a corpului şi la mâna stângă. Ni s-aspus să alergăm spre râuri şi mulţi oa-meni au sărit în apă", povesteşte femeia."Multe cadavre pluteau pe râu, nici nuvedeai apa de ele", îşi aminteştea ea. Înciuda agoniei, a reuşit să ajungă la unpunct medical. "Nu aveau nici bandajepentru răni. Mulţi oameni stăteau purşi simplu aşezaţi pe spate şi strigau că-i dor rănile. Când nu au mai ţipat, amştiut că au murit".

Mulţi japonezi au supravieţuit apo-calipsei iniţiale, dar au rămas blocaţi încasele lor de lemn, care au ars ca niştetorţe. În prima zi a atacului nuclear, aumurit circa 70.000 de oameni. 8 din 10răniţi erau civili. În săptămânile de du-pă atacuri, mulţi oameni sănătoşi aumurit din cauza radiaţiilor.

Mulţi japonezi au supravieţuit apocalipsei iniţiale, dar au ră-mas blocaţi în casele lor de lemn, care au ars ca nişte torţe. Înprima zi a atacului nuclear, au murit circa 70.000 de oameni. 8din 10 răniţi erau civili. În săptămânile de după atacuri, mulţioameni sănătoşi au murit din cauza radiaţiilor.

Bombardamentul atomic de la Hiroshimar[m]ne controversat ;i dup[ 72 de ani

Americanii aveau de ales între trimiterea de noi trupe într-o invazie sau folosirea unei arme de distrugere în masă

6 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESiropul Imunotonic este un tonic general valoros ;i un imunostimulent foarteeficient datorit[ propolisului, extractului de C[tin[-alb[ ;i a tincturii de Echinacea.

Sezonul cald presupune oatenţie mărită la alimentele pe ca-re le punem zilnic pe masă. Ouă,carne, brânzeturi, maioneză, to-cături, mezeluri, înghețată… șimulte altele pot deveni surse detoxiinfecții alimentare.

Infecţiile digestive apar de regulăîn mod neașteptat cu simptome chi-nuitoare dureri și crampe abdominale,vărsături, diaree și uneori chiar scaunecu sânge.

Începutul se remarcă în câteva orede la ingestia alimentelor contaminateși durează câteva zile până la disparițiasimptomelor.

Toxiinfecțiile alimentare sunt boliauto-limitante, adică în momentul încare organismul elimină toxinele bac-teriene, simptomele încetează. Toxiin-fecţia devine severă dacă manifestărileacesteia se prelungesc mai mult de 3-5 zile. Dacă vărsăturile și diareea suntsevere, există riscul deshidratării, si-tuație în care este nevoie de îngrijirimedicale.

Cărbunele activat absoarbe și elimină toxinele în regimde urgenţă

Există câteva remedii naturale careși-au demonstrat din timpuri străvechieficienţa în caz de diaree și vărsături.

Cărbunele activat are proprietateade a atrage în porii săi toxinele bacte-riene și substanţele chimice, devenindinactive.

Datorită acestui efect detoxifiant,cărbunele activat este utilizat până șiîn cazurile de otrăvire accidentală sausupradoză de medicamente. Pentru aregla tranzitul intestinal în caz de dia-ree se recomandă administrarea unuisfert de linguriţă de cărbune activat de

la primele simptome și repetarea dozeila fiecare oră până la disparţia sim-ptomatologiei.

Atenţie! Administrarea cărbuneluiactivat trebuie să fie asociată cu unconsum crescut de apă pentru a evitadeshidratarea și blocarea tranzituluiintestinal.

Este recomandat consumul a 10-12 pahare de apă pe zi în timpul tera-piei cu cărbune activat.

Turmericul, antiseptic intestinal și antiinflamator

Un remediu benefic în caz de diareeși vărsături este pudra de turmeric. In-tervine ca antiseptic intestinal și antiin-flamator general. Se recomandă o lin-guriţă de pudră amestecată în 250 mlde ceai călduţ sau apă. A nu se uita cădupă administrarea pudrei de turmeric,este necesar consumul mult de apă.

Usturoiul distruge bacteriileși paraziţii

Usturoiul este un remediu cu efecteputernice antibacteriene. În cazul to-xiinfecţiilor alimentare, usturoiul poatefi consumat sub formă de capsule sauca atare, câte un căţel de usturoi tocat,amestecat cu o linguriţă de miere.Regimul alimentar este esenţial în nor-malizarea tranzitului intestinal

O importantă etapă a terapiei încaz de toxiinfecţie alimentară constăîntr-un regim cu alimente care nu fer-mentează și nu irită mucoasa intesti-nală.

Se recomandă supă de morcov cuorez, mere coapte, banane, iaurt, brân-ză de vaci. Aceste alimente se consumăîn cantităţi mici, la intervale scurte detimp și numai dacă vărsăturile seopresc.

Hidratarea este foarte esenţialăpentru compensarea pierderilor de li-chide și electroliţi prin vărsături șiscaune diareice. Consumaţi cuînghiţituri mici și dese apă, ceaiuri dinplante astringente (mentă, cimbrișor,mure, afine), compot de mere neîn-dulcit, supă limpede de legume, supăde oase.

Băuturile pentru sportivi conţinelectroliţi și pot fi folosite pentru o par-te din hidratare, până la dispariţia sim-ptomatologiei.

Vădan Georgia

Sirop Imunotonic

Este un supliment alimentar cu rolde `nt[rire ;i stimulare a imunit[\ii.

Ingrediente - extract natural dinfructe proaspete de< C[tin[-alb[ (Hip-pophae rhamnoides), tinctur[ de pro-polis, tinctur[ de Echinacea (Echinaceapurpurea), zah[r invertit enzimatic (bo-gat `n complexul de vitamine B), con-servant (benzoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, propolis,

polizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\ifenolici (acid cichoric, acid caftaric,echinacozide), bioflavonoizi, beta-caro-ten, zeaxantin[, lutein[, xantofile, lecti-ne, alchilamide, acizi gra;i esen\iali, fi-tosteroli, vitamine (complexul vitaminicB, vitamina K, vitamina C, vitamina A,vitamina E, vitamina D), minerale ;i oli-goelemente (potasiu, iod, calciu, fier,magneziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tateSupliment alimentar adjuvant ̀ n for-

marea ;i ̀ nt[rirea imunit[\ii. Surs[ bio-disponibil[ de vitamine, minerale, ;icompu;i cu rol antioxidant. Faciliteaz[detoxifierea general[ a organismului.Adjuvant `n sporirea rezisten\ei la di-ver;i factori alergeni. Sus\ine procesulnatural de recuperare a organismului ̀ nepisoadele de convalescen\[. Adjuvant`n perioadele cu efort fizic ;i intelectualintens. Ac\iune tonifiant[, imunostimu-latoare, antioxidant[, antiinflamatoare,vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produ-sului<

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate din

zone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[;i puritatea produsului, prin lipsa decontaminan\i toxici carcinogeni, ierbi-cide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.Siropul Imunotonic este untonic general valoros ;i unimunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului,extractului de C[tin[-alb[ ;ia tincturii de Echinacea.Formula complex[ a pro-dusului a fost specialconceput[ pentru acrea o complementa-ritate ;i o sinergie acompu;ilor naturaliactivi con\inu\i defructele de C[tin[-alb[, de Echinacea;i de propolis.

Produsul red[vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin`nt[rireaimunit[\ii natura-le a organismului.Acesta spore;tecapacitatea pro-prie a corpului dea lupta `mpotrivadiver;ilor agen\ipatogeni (viru;i,bacterii, parazi\i);i de a rezista la di-ver;i factori aler-geni. Aceste pro-priet[\i se explic[prin con\inutulmare ̀ n vitamine ;iminerale ce sep[streaz[ nealterate,

cu o bio-disponibilitate sporit[, datorit[proces[rii minimale a ingredientelor,f[r[ tratamente termice.

De asemenea, produsul are o ac\iunefavorabil[ asupra `ntregului apa-

rat cardiovascular ;i asupra sis-temului respirator. ~n plus, si-ropul este util `n tonifierea ce-lulelor hepatice, fiind un bundetoxifiant. Nu ̀ n ultimul r]nd,multitudinea de compu;i bio-activi contribuie la sporirea re-

zisten\ei la factorii de stres fi-zic ;i psihic, energiz]nd ;i

protej]nd organismul fa\[de efectele negative aleradicalilor liberi.

Astfel, Siropul Im-unotonic este indicat`n `mbun[t[\irea im-unit[\ii pe cale natu-ral[, vitaminizarea ;imineralizarea corpu-lui, ̀ nt[rirea organis-mului sl[bit sau aflat`n convalescen\[,pentru`mbun[t[\irea acti-vit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, li-mitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.Mod de folosire<

Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de1-2 linguri de sirop,de 3 ori pe zi, ̀ nainteameselor principale.Pentru copii, doza re-comandat[ este de 1-

2 linguri\e, de 3 ori pezi. Cura recomandat[

este de 30 de zile. Nu

con\ine coloran\i sau arome de sintez[.A se agita `nainte de folosire.

Echinacea

Este un supliment cu rol adjuvant`n sporirea imunit[\ii naturale a orga-nismului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extractintegral, 100% natural, din Echinaceapurpurea – 230 mg, maltodextrin[.Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant `ncre;terea imunit[\ii naturale a organis-mului. Sus\ine rezisten\a natural[ ;i ca-pacitatea de regenerare a organismului`n perioadele de convalescen\[ sau destres. Are ac\iune imunostimulatoare,antiinflamatoare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

Spray propolis

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinfla-mator. Con\ine tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glice-rin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilicdin cereale 96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarele pro-priet[\i< bacteriostatic, antimicotic, ci-catrizant, antiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant ̀ n afec\iunidermatologice (irita\ii, arsuri, eczeme),ale cavit[\ii bucale (stomatite, afte bucale;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea

\esuturilorlezate, cal-marea durerilor. Datorit[ Acidului alfalipoic, este un puternic antioxidant (de40-60 de ori mai puternic dec]t vitaminaE) ;i un puternic regenerant de antioxi-dan\i (vitamina C, glutation, coenzimaQ10), poten\eaz[ propriet[\ile terapeu-tice ale Tincturii de Propolis ̀ n tratareaafec\iunilor pielii sau afec\iuni provocatede `mb[tr]nire.

Mod de folosire< Extern< se aplic[local la nivelul zonelor afectate, de 3-5ori pe zi sau la nevoie. Intern< se admi-nistreaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 oripe zi, de la distan\a de 10-15 cm. Dozazilnic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 mlpe zi.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul Imunotonic de laHypericum `nt[re;te imunitatea

Remedii care te scap[ rapid de o toxiinfec\ie alimentar[

6 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

RE}ETEGălbenelele sunt plante anuale ce înfloresc din luna mai, până în luna septembrie. Florile se

recoltează fără codiţe în momentul în care sunt complet dezvoltate. Recoltarea gălbenelelor seface 4-5 zile la rând, după ce se ridică roua și până seara. Se usucă în straturi subţiri, la umbr[.

Gălbenelele au acţiune antiinflamatorie, decongestivă, antiseptică, antimicrobiană, imunos-timulentă, cicatrizantă, grăbește vindecarea și regenerarea ţesuturilor, reglează ciclurile men-struale, carminativ, reglează funcţia biliară prin principiile amare.

Ciorb[ de burt[ă

Mod de preparare<

Burta se spală bine cu apă cu oțetpână când dispare mirosul specific (ebine să lăsați câteva ore la înmuiat),apoi se limpezește din mai multe apeși se mai pune o oră - două la fiert, înapă ușor sărată, cu circa jumătatea us-turoiului. Oasele bine spălate, zarza-vaturile și ceapa se pun la fiert în oalăseparată, în circa 4 l de apă ușor sărată,

iar când zarzavaturile sunt bine fiertese ia de pe foc și se strecoară. Se stre-coară și fâșiile de burtă de apa în cares-au fiert și se spală din nou, apoi sepun iarăși la fiert în supa de oase. Ar-deiul se fiebe odată cu oasele, sau sepoate adăuga doar la a doua fierbere,și va rămâne în ciorbă. Dacă vă place,zarzavaturile se pot pisa fin în ciorbă.Smântâna și gălbenușurile se amestecăși se adaugă la ciorbă, se adaugă și us-turoiul pisat, apoi se acrește cu 2-3 lin-guri de zeamă de lămâie. Se mai con-dimentează după gust, iar frunzele depătrunjel, țelină și leuștean mărunțitese presară deasupra ciorbei. Se serveștecaldă, cu adaos de oțet, smântână, sauardei iute, la cine cum îi place.

Ingrediente<

Un kg burtă de vită curățată(semifiartă), 1 kg oase de vită(oase rare și oase cu măduvă), ocăpățână mare de usturoi, 6-700g zarzavaturi pentru supă (mor-covi, pătrunjei, gulie, țelină), unardei roșu, o ceapă, o lămâie, 3gălbenușuri de ouă, 250 g smân-tână, frunze de pătrunjel, țelinăși leuștean, sare, piper, oțet, ardei

iute la servire.

Pr[jitur[ cu mere ;i nuci

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, se storc,se amestecă cu scorțișoare (după gust)și se călesc, apoi se adaugă zahărul șizahărul vanilat, apoi se amestecă cubucățile de nuci. Făina se freacă binecu untura. Se adaugă zahărul, zahărul

vanilat, praful de copt, sarea și gălbe-nușul de ouă, se amestecă, apoi încet,se adaugă smântâna, până când aluatulcapătă o consistență potrivită pentruîntins. Se mai frământă puțin și se îm-parte în două. Se întinde la mărimeatăvii și se pune în tava unsă cu untură,sau căptușită cu hârtie de copt. Blatulse unge foarte subțire cu gem. Merelefierte se amestecă cu grisul, se punepeste blat în strat egal, se așează dinnou un strat foarte subțire de gem, apoiși blatul următor, sau grilaj. Se coaceîn cuptor preîncălzit, la foc potrivit,circa 30 minute. Se poate orna cu gem,zahăr praf, sau cu o spumă bătută laaburi din cele 4 albușuri de ouă rămaseși 2 linguri de zahăr pudră.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 1/2 kg făinăfină, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă,1-2 plicuri zahăr vanilat, un plicde praf de copt, un pic de sare, și2-300 g de smântână (în funcțiede grosimea sa). Pentru umplu-tură< 6-8 bucăți de mere, 4-5 lin-guri de zahăr, 150 g de miez denucă tăiată mărunt, 1-2 plicurizahăr vanilat, 4 linguri gris degrâu, 1-2 lingurițe de scorțișoarepudră, 3-4 linguri de gem de

mere, caise sau piersici.

Sup[ăde fasole cu t[i\ei

Mod de preparare<

Se spune că de la Crăciun și până laBobotează nu se mănâncă fasole, deci

acum e tocmai momentul cel mai potrivitpentru aceste preparate. Zeama, în careau mai rămas și boabe de fasole se punedin nou la fiert, se adaugă zarzavaturilecurățate și mărunțite, precum și câtevalinguri din uleiul în care s-a călit ceapapentru fasolea bătută, apoi se condimen-tează. Tăițeii se pot fierbe și separat, înacest caz, după ce s-au fiert se strecoarăși se limpezesc, apoi se adaugă la supă,dar se pot fierbe și direct în supă. Dacănu îi fierbeți separat, tăițeii se vor puneîn supă după ce zarzavaturile sunt fierteaproape complet. La servire se poate ofericu smântână.

Ingrediente<

Această supă se prepară deobicei împreună cu fasolea bătută.Pe lângă zeama din care s-au scosboabele de fasole mai este nevoiede circa 500 g de zarzavaturi (mor-covi, pătrunjei, gulie, țelină), 200g tăiței și condimente< sare, piper,

delicat.

Ciorb[ de cartofi

Mod de preparare<

Ceapa se mărunțește și se căleșteîn ulei. Se adaugă zarzavaturile tăiatefelii și se călesc și acestea, apoi se pre-sară cu boia. Se stinge cu apă și se lasă

să fiarbă pu\in, apoi se condimentează,se adaugă ardeiul tăiat în 4 sau pastade ardei, pe rând cartofii și legumele,ținând cont de textura acestora, res-pectiv de timpul necesar pentru fier-bere. Când toate ingredientele suntfierte se poate adăuga eventual și 1-2linguri de pastă de tomate, dar nu înmod obligatoriu. Se poate orna cu pă-trunjel verde și se servește cu ardei iute.Dacă nu postiți, la servire se poate oferiși smântână.

Ingrediente<

500 g cartofi, circa 500 g zar-zavaturi (2-3 morcovi, 2 pătrun-jei, o gulie, țelină), o ceapă, unardei, sau o linguriță plină depastă de ardei (dulce sau iute,după gust), puțin ulei, sare, piper,bioa de ardei, delicat (de casă),leuștean, după gust, cât mai mul-te feluri de legume, din fiecarecâte puțin (mazăre, păstăi, dov-leac, zucchini, conopidă, broc-coli și ce aveți în cămară), frunzede pătrunjel și ardei iute proas-

păt sau murat la servire.

Gălbenelele sunt originare dinzona mediteraneană, cresc spon-tan sau cultivate ca plante decora-tive. Dacă majoritatea persoaneloro cunosc drept plantă ornamenta-lă, oare câţi sunt cei care au aflatdespre valenţele sale terapeutice?

Florile de gălbenele sunt cunoscutedin vechime pentru proprietăţile beneficeîn cazul unor forme de cancer și chiar înmedicina contemporană unde se regăsescîn compoziţia unor produse moderne uti-lizate în lupta cu cancerul.

În scop terapeutic se folosesc florile,care se culeg atunci când este soare, cândplanta este deschisă și emană uleiuri vo-latile.

CompoziţieFlorile de gălbenele au în compoziţia

lor saponozide, mucilagii, carotenoide(aprox. 3,5%), alcooli triterpenici, flavo-noizi și glicozizi flavonici, steroli, taninuri,ulei volatil (cca. 0,02%), substanţe amare,urme de ulei volatil (sesquiterpene oxige-nate), vitamina C, acid malic, săruri mi-nerale și substanţe proteice.

Recoltarea florilorGălbenelele sunt plante anuale ce în-

floresc din luna mai, până în luna sep-tembrie. Florile se recoltează fără codiţeîn momentul în care sunt complet dez-voltate. Recoltarea gălbenelelor se face 4-5 zile la rând, după ce se ridică roua șipână seara. Se usucă în straturi subţiri, laumbr[.

Acţiuni terapeuticeGălbenelele au acţiune antiinflama-

torie, decongestivă, antiseptică, antimi-crobiană, imunostimulentă, cicatrizantă,grăbește vindecarea și regenerarea ţesu-turilor, reglează ciclurile menstruale, car-minativ, reglează funcţia biliară prin prin-cipiile amare.

Indicaţii terapeuticeGălbenelele sunt indicate în ulceraţii,

eczeme, gastrite, ulcer gastric, ulcer duo-denal, inflamaţii ale colonului, colecistită,boli hepato-biliare, hemoroizi, dereglărimenstruale, dismenoree, micoze, vaginite,infecţii urinare, cistite, cancer.

AdministrareInfuzia se prepară din 2 liguriţe cu vârf

de floare uscată la o cană de apă clocotită,se lasă la infuzat 3-5 minute și se consumă2- 3 cani pe zi, înainte de mese.

Tinctura se prepară din flori proaspetepuse într-o sticlă peste care se toarnă alcoolde 60 de grade, se lasă la macerat, la soare,timp de două săptămâni, se strecoară și sepăstrează în recipiente închise la culoare,închise ermetic; se administrează de 3 oripe zi câte 30 de picături, pentru reglareaciclului menstrual, tratarea ulcerului gas-tro-duodenal.

Decoctul se prepară din două linguride plantă uscată la 1 litru de apă, se lasă lamacerat în apă rece 24 de ore, apoi se stre-coară și se mai fierbe maceratul într-un li-tru de apă timp de 10 minute, se strecoarăși se amestecă cele două extracte și se ad-ministrează atât intern cât și extern, gar-gară (afte, stomatite, gingivite, faringite),se fac băi de șezut, comprese externe (vin-decarea ulcerelor, escarelor, abcese, pus-tule, fisuri, degeraturi), spălături, clisme.

Pulberea de plantă se obţine prin mă-cinarea florilor uscate, din care se admi-nistrează câte o linguriţă de plantă pe sto-macul gol de 3-4 ori pe zi pentru efectulantiinflamator, cicatrizant (se depoziteazăîn recipiente bine închise, maxim 10 zile,datorită uleiurilor volatile care se evaporărapid) .

Unguentul pe bază de gălbenele poatefi utilizat cu succes în diverse boli derma-tologice sau pentru întreţinerea pielii.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Unguentul pe baz[de g[lbenele poate

trata boliledermatologice

6 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

Când ne-am hotărât să ne petre-cem concediul în Malta, am avutaşteptări foarte mari. Surpriza plă-cută a fost că sejurul a depăşit cumult aşteptările!

Pentru că în Malta aproape totulni s-a părut frumos, e un arhipelagîncântător, pentru cei care au ochisă vadă. Pentru că, pentru unii Maltaa fost şi rămâne o grămadă de pietreşi stânci.

Maltezii sunt oameni calzi, prietenoşişi încearcă să te ajute şi când nu le ceri ex-plicit asta. Înafară de traficul greoi dinoraşe, totul e destins, însorit. Distanţelenu sunt mari, ajungi repede oriunde şi,dacă te plictiseşti de mare, ai grădini ră-coroase la îndemână.

De la clădiri arhaice, cetăţi, domuri,catedrale, temple megalitice, străduţeleValettei până la plaje, stânci săpate în ma-re, staţiuni turistice, toate ne-au fermecatîn Malta!

Comino este cea mai micădintre insulele locuiteale arhipelagului

În a două zi a şederii noastre aveamprogramată o excursie pe insula Comino.La ora 9 şi câteva minute, autobuzul caretrebuia să ne ducă la Sliema a sosit în faţahotelului nostru din Bugibba. În aproxi-mativ 40 de minute am ajuns la Sliema,un oraş-staţiune în plină dezvoltare. Dinport ne-a luat un vaporaş cu nume pom-pos "Captain Morgan" şi ne-a dus directpe insula Comino.

Comino este cea mai mică dintre in-sulele locuite ale arhipelagului, are o su-prafaţă de circa 3,5 kilometri pătraţi şi nu-mai patru rezidenţi permanenţi, iar unpreot şi un poliţist vin ocazional de pe in-sula vecină Gozo, în special în timpul veriicând sunt turişti. Nu este trafic, pentru cănu sunt maşini, nu este zgomot, nu estepoluare. Este cu adevărat un loc unde săte refugiezi ca să scapi de agitaţia vieţiimoderne şi unde, pentru un timp, poţiap[sa imaginarul buton de deconectarede la tot ce ne înconjoară zilnic, în aşa felîncât să rămâi doar cu muzica mării.

Insula, a cărei denumire provine de lachimen, plantă care demult creştea aicidin belşug, a fost locuită încă din perioadaromană, dar vulnerabilitatea ei în faţa ra-idurilor piraţilor şi pământul arid, săracşi neproductiv a făcut ca, în cele din urmăsă fie părăsită.

Cavalerii Ioaniţi au făcut câteva în-cercări de a încuraja popularea insulei, laînceputul secolului al 17-lea construin-du-se un turn de observaţie, turnul SfinteiMarii, unde a fost păstrată o garnizoanăcare să apere insula de atacurile turcilor.Tot ei au folosit insula ca şi teren de vână-toare, aici trăind liberi mistreţi sălbatici şiiepuri de câmp. Bineînţeles doar cavaleriiaveau voie să vâneze aici, aşa că cineînc[lca interdicţia şi era prins, risca o pe-deaps[ aspră< trei ani de sclavie pe galere.

Mai târziu, ioaniţii au ajutat să se sta-bilească în zonă câteva familii de fermiericare cultivau bumbac şi produceau miere,dar populaţia insulei a scăzut rapid dincauza condiţiilor grele de viaţă.

În secolele 16 şi 17 insula a fost loculde exil al cavalerilor care se răzvrăteau sauaveau un comportament neadecvat şi tre-buiau să-şi "revizuiască " atitudinea, iarmai târziu, în secolul 18, când s-au eliberatde sub ocupaţia franceză, insula a funcţio-nat ca închisoare pentru soldaţii francezişi maltezii care au făcut spionaj în favoareaFranţei.

La începutul secolului 20, britaniciiau construit o cazarmă, care a fost folosităca şi spital de carantină, unde erau trataţi

soldaţii englezi bolnavi de holeră, spitalcare a fost folosit şi în cursul celui de-aldoilea război mondial, după care a fostabandonat.

Pe liliputana insulă, de o frumuseţesălbatică, au fost filmate scene din câtevafilme de top< "Troia"(2004) cu Brad Pitt,Contele de Monte Cristo (2002), mini-se-ria "Elena din Troia"(2003) sau mai puţinapreciatul "Naufragiaţii" în care a jucatMadonna.

În jurul orei 12 am ajuns pe mica in-sulă la magnetica Lagună Albastră, carene-a întâmpinat cu o apă de culoare azurieşi limpede ca cristalul.

Această Lagună este cartea de vizită ainsulei, locul unde aproape toţi turiştiicare ajung aici se lasă mângâiaţi de apelepuţin adânci ale Mediteranei.

Insula Comino este practic un pustiustâncos, cu o zonă de coastă punctată depeşteri adânci, cu multe golfulețe şi câtevaplaje.

Zona de plajă era plină de şezlongurişi umbreluţe, dar am găsit un locşor, un-deva pe o stâncă, unde ne-am bucurat desoare, care era puternic, de privelişte şidestul de multă linişte.

Se vedea bine insula Gozo, vecină maimare şi ieşea bine în evidenţă o bisericăconstruită în stil baroc situată pe o în-ălţime.Am întrebat un angajat care se ocu-pă de şezlonguri cum se numeşte biserica.Mi-a răspuns mai în glumă, mai în serioscă nu are de unde să ştie numele bisericiideoarece în Gozo sunt mai multe bisericidecât copaci. Răspunsul nu e lipsit de sensdeoarece în Malta există peste 350 de bi-serici la o populaţie de 400000 de locuitori.Maltezii sunt catolici, foarte credincioşişi până în 2011 divorţul era considerat un

act ilegal. Dar să revin la Lagună Albastră. Lo-

cul este perfect pentru snorkeling, sunt omulţime de peşti care înoată veseli şi nes-tingheriţi de prezenţa turiştilor, adânci-mea apei este de 10 metri şi este extremde limpede.

Noi nu am explorat insula, ne-ammulţumit să facem baie şi să bem suc Kin-nie de la gheaţă, o specialitate malteză, unfel de suc cola, dar natural, din plante, re-vigorant şi cu gust acrişor-amărui.

Pe la trei după amiază ne-am îmbarcatdin nou pe "Captain Morgan" unde eramaşteptaţi cu o gustare. În jurul orei 18 ajun-geam la hotel, destul de obosiţi dar cugândul la noua provocare< La Valetta.

Istoria încâlcită a Maltei,stăpânită, rând pe rând,de diferite popoare

În dimineaţa următoare, la opt fix amplecat de la hotel la terminalul de autobu-ze, care era foarte aproape. Ne luasemabonament în prima zi, de fapt un cardcare trebuia scanat la urcarea în autobuz.

Autobuzele malteze sunt moderne, cuaer condiţionat, cu afişaj electronic careindică staţia următoare şi cea de destinaţie,cu şoferi amabili care majoritatea vorbescengleză. Deşi eram tentat să urmăresc pei-sajul am zis că merită să mă mai docu-mentez puţin cu privire la istoria Maltei,mai ales că aveam un ghid turistic la mine.

Profilul acestei insule stâncoase pier-dute la 90 de kilometri de coasta Sicilieişi aproape 300 de kilometri de coasta Tu-nisiei este unic în bazinul mediteraneean.Istoria încâlcită a Maltei stăpânită rând

pe rând de fenicieni, caraginezi, greci, ro-mâni, bizantini, arabi, dinastiile europenedin Normandia, Anjou şi Castilia, Cava-leri ai Ordinului Ioani\ilor, francezi şi en-glezi, se întinde de-a lungul a 7000 de ani.A rezultat un fascinant melanj de culturişi civilizaţii, care şi-au lăsat amprenta înprofilul lingvistic, în artă şi arhitectură,ba chiar şi în gastronomie. Numele Malteia fost asociat întotdeauna cu cavalerii Or-dinului Sfântului Ioan de la Ierusalim, că-rora Carol Quintul le-a oferit în 1530 in-sula care avea să fie căminul lor vreme de300 de ani. Capitala poartă numele Ma-relui Maestru Parisot de La Valette, celcare s-a opus cu succes asediului turcilordin 1565.

În aproximativ o oră şi zece minuteam ajuns în capitala Maltei. Deşi era cupuţin trecut de ora nouă, deja era foartecald. Ne aştepta o zi foarte călduroasă cumaxima de 39 de grade Celsius.

Trecând de Fântâna Tritonului amajuns repede pe strada Republicii, stradaprincipală a capitalei. Am mers pânăaproape de capătul ei şi ne-am oprit pen-tru o cafea la cea mai veche cafenea dinLa Valetta, Cordina care datează din 1837.Cafeneaua este situată pe o parte a străzii,iar pe partea cealaltă are o terasă frumoasăîn mijlocul căreia este aşezată statuia re-ginei Victoria. În spatele statuii se găseşteBiblioteca Națională, ultima clădire con-struită de Cavalerii Ioaniţi înainte de apărăsi insula. Biblioteca a fost inauguratăde englezi abia în1812, la aniversarea re-gelui George al 3-lea.

După acest mic popas, primul obiectiva fost la Catedrala Sfântului Ioan, o cate-dral[ de dimensiuni impresionante.

Comandată în 1572 de Marele Maes-

tru Jean de Cassiere şi dedicată SfântuluiIoan Botezătorul, sfântul patron al Ordi-nului Ioaniților, a fost proiectată de Ge-rolamo Cassar şi finalizată în 1577. În ur-ma decretului papal din 1816 a dobânditstatutul de Co Catedrală, primind funcţiade scaun episcopal, alături de catedralaSfântul Pavel din Mdina.

Pe cât de austeră este faţada de secol16, pe atât de somptuos şi extravagant esteinteriorul baroc de secol 17, rezultat înurma operaţiunilor de decorare demaratede fraţii Cotonier care au fost Mari Maeştriîntre 1660 şi 1680. Nu există vreun colţde zid, coloană sau tavan care să fi rămasliber. Impresia generală este copleşitoare<biserica pare să fie copleşită sub povarapodoabelor. Pereții sunt sofisticat sculptaţiîn piatră, cu o încrengătură de motive ve-getale, cruci malteze şi reprezentări de în-geri, toate acoperite cu foiţe de aur. Po-deaua este alcătuită din 400 de pietre tom-bale din marmură de diferite nuanţe, de-dicate celor mai notabili membri ai Ordi-nului. Decorate cu blazoane, trofee mili-tare, motive şi simboluri religioase şi alteînsemne, acestea sunt capodopere ale arteifunerare locale. Altarul din secolul al 16-lea, realizat din aur, argint şi mai multe ti-puri de marmură în diferite nuanţe şi în-crustat cu lapis lazuli are în centru unrelief din bronz aurit, reprezentând UltimaCină.

Sediul Preşedinţiei a fost, timp de 200 de ani, reşedinţa Marilor Maeştri ai Ordinului de Malta

De la Catedral[ ne-am îndreptat sprePalatul Marilor Maeştri, azi sediulPreşedinţiei Maltei.

Clădirea construită în secolul al 16-lea a fost timp de două sute de anireşedinţa Marilor Maeştri ai Ordinului deMalta, apoi după 1800, a guvernatorilorbritanici. Faţada cu lungimea de 100 demetri este sobră, dar dincolo de ea se as-cund somptuoase Saloane Oficiale, deco-rate cu tapiserii, frize şi blazoane, care re-prezintă de fapt fastul şi bogăţia în care sescăldau Cavalerii Ioaniţi. Pentru că, de laun moment încolo aceştia par să fi uitatde legământul de sărăcie pe care îl presu-pune un ordin, la origine, religios.

Sălile sunt unite prin holuri decoratecu picturi ilustrând bătălii navale, tablouri,portrete ale Marilor Maeştri, armuri şiblazoane ale cavalerilor.

Complexul este ordonat în jurul a do-uă curţi interioare cu fântâni şi sculpturi,mărginite cu arbori exotici plantaţi aiciîn 1850.

De la Palatul Marilor Maeştri am luat-o în sus spre Grădinile Barrakka, lăsândîn urmă Palatul Auberge de Castille et Le-on. Clădirea în stil baroc are o faţadă deo simetrie şi o armonie perfectă a pro-porţiilor găzduieşte azi biroul PrimuluiMinistru al Maltei.

Grădinile Barrakka au fost amenajateîn secolul al 18-lea în punctul cel mai înaltal sistemului defensiv al oraşului, drept ogrădină privată a cavalerilor. Iniţial, loculera acoperit, pentru a-i proteja de arşiţasoarelui, dar din acea vreme s-au păstratdoar arcadele care susţineau acoperişul.Astăzi este un parc încântător şi din el sedeschid privelişti spectaculoase spre ma-rele port Vittoriosa, fortul Ricasoli şi fortulSant Angelo. Parcul este decorat cu maimulte statui, cum sunt Les Gavroches şibustul lui Winston Churchill.

În fiecare zi, la amiază curioşii sestrâng ciucure pe terasă pentru a asista latradiţia salvei de tun, trasă altădată însemn de salut adresat navelor care intrauîn port. Noi am întârziat puţin, dar poatealtădată...

Vă salută cu drag, Mircea Georgescu

Comino este cea mai mică dintre insulele locuite ale arhipelagului, are o suprafaţă de circa 3,5kilometri pătraţi şi numai patru rezidenţi permanenţi, iar un preot şi un poliţist vin ocazional depe insula vecină Gozo, în special în timpul verii când sunt turişti. Nu este trafic, pentru că nu suntmaşini, nu este zgomot, nu este poluare. Este cu adevărat un loc unde să te refugiezi ca să scapi deagitaţia vieţii moderne.

Malta - splendoarea unui locînc[rcat de istorie

8 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

DIET~

Se ştie că oamenii pot supra-vieţui câteva zile fără a consumaalimente solide, dar nu şi fără li-chide. În afara apei, există băuturirevigorante, nutritive şi curativecum ar fi sucurile, smoothie-urile,supele şi infuziile.

Pentru că stoarcem sucurile şi blen-duim smoothie-urile, asta înseamnă căsucurile sunt doar zeamă din legume şifructe, iar smoothie-urile au şi pulpă,adică fibră. Alegerea între cele două poatedepinde şi de obiectivul pe care-lavem.Depinde, dacă ne dorim să asimi-lăm mai multe vitamine, nutrienţi, mi-nerale sau ne dorim în primul rând, săne ţină de foame.

Dacă ne încadrăm în prima catego-rie, alegerea trebuie să fie clară, sucul.Dacă ne încadrăm în cea de-a doua ca-tegorie, alegem smoothie-ul.

În momentul în care bem un suc(deci fără pulpă) ajutăm organismul pepartea de digestie, el nu va mai consumaenergie pentru a digera pulpa legumelorşi fructelor, fibra din ele, ci îşi va lua doarvitaminele şi nutrienţii. În mod normalun suc se asimilează în 15-20 de minuteşi din momentul acela începe să "lucreze".

Sucurile şi smoothie-urile au fiecarerolul lor, aşa că trebuie să le alternăm.Fibra din smoothie-uri acţionează ca om[tură asupra colonului, eliminând omare parte din reziduurile acumulate.Smoothie-urile sunt potrivite pentru per-soanele care consumă proteine animaleîn mod regulat sau au obiceiuri de viaţănesănătoase. Stocul de reziduuri este ma-re şi atunci corpul trebuie ajutat să le eli-mine. Un colon curat înseamnă, în pri-mul rând, funcţionarea într-o manierăoptimă a creierului.

Băuturi personalizate

Smoothie-urile trebuie consumate înfuncţie de necesităţile fiecăruia< coleste-rol mărit, kilograme în plus/minus,creşterea nivelului de energie, reglareanivelului de zahăr din sânge, reglareatranzitului intestinal, detoxifiere etc, şitocmai de aceea este foarte important căfiecare persoană să se gândească înaintece aşteptări are de la respectiva băutură. De exemplu, legumele verzi sunt soluţiaideală pentru eliminarea kilogramelor înplus şi a celulitei, şi din acest motiv nutrebuie să lipsească din smoothie-urileconsumate de cei ce urmăresc acestscop.Legumele verzi conţin clorofilă şi,astfel ajută la detoxifierea organismului,reglează tranzitul intestinal şi încetinescprocesul de îmbătrânire.

Iar pentru cei ce doresc o acumularede kilograme, ideale sunt fructele dulci,eventual combinate cu lapte, seminţe,nuci şi miere.

Detoxifierea organismului presupu-ne consumarea cât mai curată şi cât maipuţin procesată atât a legumelor cât şi afructelor pentru o perioda mai lungă detimp.

Proporţia corectă de amestec pentruun smoothie este de 80% legume şi 20%fructe. Atât legumele cât şi fructele seîmpart în două mari categorii acide şi al-caline. Singurele legume şi fructe care sepot combina cu orice sunt morcovul şimărul. Este importantă cantitatea de le-gume şi fructe pe care o combinăm, pen-tru că de aceasta depinde efectul aşteptatşi gustul mai mult sau mai puţin plăcut.

Avantaje şi dezavantaje

Sucurile sunt făcute din alimente ve-

getale crude şi proaspete, ceea ce ne per-mite să profităm la maximum de puterealor preventivă şi curativă.

De asemenea, ne permit să consu-măm multe vitamine, minerale şi anti-oxidanţi, care cu greu ar putea fi obţinuteprin consumul alimentelor integrale. Deexemplu, pentru a mesteca 6 morcovi enevoie de timp şi de dinţi buni, însă, a-iconsumă sub formă de suc este la înde-mâna oricui. Concentraţia mare de prin-cipii active din sucuri face ca acestea săfie adecvate pentru prevenirea multorboli.

Pentru că nu conţin fibre insolubile,sucurile permit o digestie şi o absorbţiemai uşoară şi mai rapidă a vitaminelor,mineralelor şi antioxidanţilor, în com-paraţie cu alimentele integrale. Detoxi-fică şi purifică, ceea ce le face ideale pen-tru eliminarea toxinelor şi pierderea îngreutate. Când se prepară un suc, se poateprofita de toate părţile unei legume.Tul-pinile de broccoli, baza conopidei sautulpinile de anghinare, sunt de regulăaruncate.Totuşi, ele pot fi folosite pentrusuc. Sucul de legume este în principiumai bine primit şi tolerat decât legumelegătite întregi, în special de către copii.

Smoothie-urile conţin toate compo-nentele fructelor şi legumelor întregi careau fost folosite pentru a le face. O canti-tate mai mare de fibră asigură o absorbţiemai lentă şi un efect laxativ mai pro-nunţat. Smoothie-urile sunt mai sățioasedecât sucurile deoarece conţin toate fi-brele din legume şi fructe, lucru util pen-tru reducerea poftei de mâncare în tim-pul curelor de slăbire. De obicei, conţin

lapte vegetal, seminţe şi alte ingredientenutritive şi, prin urmare pot înlocui înultimă instanţa mâncarea solidă.

Consumul sucurilor şi a smoothie-urilor presupune şi dezavantaje. Dacăsunt băute prea rapid şi fără a fi diluate,pot provoca un disconfort uşor şi descurtă durată. Apoi, aceste băuturi potprovoca o creştere bruscă a nivelului deglucoză din sânge, dacă conţin zahăradăugat. Pe de altă parte, sucurile şismoothie-urile fără zahăr adăugat suntbine tolerate chiar şi de diabetici.

Legumele frunzoase (cum ar fi spa-nacul), în special cele crescute în seră,precum şi tuberculii sau rădăcinile (casfecla roşie) ce provin din culturi con-venţionale (neorganice) pot conţine ocantitate mare de nitraţi. Nitrații sunt in-grediente naturale din legume şi ver-deţuri.Totuşi, nivelul lor creşte atuncicând se abuzează de fertilizatori chimici.Un consum ridicat de nitraţi din alimentenu prezintă probleme de sănătate pentrumajoritatea adulţilor, dar pentru copiiisub 3 ani da. Se recomandă că aceştia sănu consume mai mult de 200 de gramede spanac pe zi, lucru puţin probabil.

Băuturile preparate din verdeţurişi legume bogate în vitamina K pot in-teracţiona cu anticoagulantele orale.În special, spanacul, varza şi roşiileconţin cantităţi mari de vitamina K,aşa că nu trebuie consumate băuturipreparate din acestea de către persoanecărora li s-au prescris anticoagulanteorale.

Ing. chimist Mircea Georgescu Tel.< 0721202752

Ne dorim să pierdem ca prinminune kilogramele în plus şi săavem rezultate maxime atuncicând facem sport. De aceea e binesă luăm în considerare sfaturileantrenorilor.

Cei mai mulţi dintre noi au impresiacă dietele drastice, înfometarea sau orelepetrecute în sala de fitness îi vor ajuta săobţină cele mai bune rezultate, dar nueste aşa! Dacă urmezi cu atenţie reco-mandările de mai jos rezultatele vor fimai rapide şi mai intense.

Ceva diferit în fiecare ziDacă execuţi aceleaşi exerciţii în fie-

care zi corpul tău se va obişnui şi nu veimai pierde din greutate. Pentru a evitalucru este indicat să schimbi ordineaexerciţiilor şi să adaugi unele noi.

Antrenamentul pe intervaleÎncearcă antrenamentul pe intervale

şi vei avea rezultate mult mai bune. Poţiîncepe prin a combina intervale de 30 desecunde de activitate intensă, cu 30 desecunde de pauză. Astfel pulsul tău vacreşte şi metabolismul se va intensifica,favorizând arderea grăsimilor.

Evită pauzele prea lungiScopul tău principal este să arzi cât

mai multe calorii în timpul unui antre-nament, aşa că pulsul trebuie să semenţină la un nivel destul de ridicat. În-cearcă să eviţi pauzele foarte lungi, chiardacă la început ţi se pare extrem de greu

Foloseşte superseturiÎn loc să lucrezi doar câte o grupă

musculară în seturi normale, combinădiferite grupe.

Antrenează-te şi în aer liberCorpul tau va fi nevoit să se adapteze

noului mediu şi implicit vei arde maimulte calorii. Un astfel de antrenamentsolicită grupe musculare importante,ceea ce va face din sesiunea de mişcareo adevărată provocare.

Combină antrenamentul cardio cu cel de forţă

Nu mai este un secret faptul că tre-buie să combini exerciţiile de forţă cuantrenamentul cardio pentru a obţinerezultatul ideal. Obişnuieşte-te cu greu-tăţile şi include-le în programul zilnic deantrenament dacă îţi doreşti un metabo-lism rapid şi un corp de invidiat.

Cum s[ arzi mai multe calorii`n timpul antrenamentelor

Pentru că nu conţin fibre insolubile, sucurile permit o digestie şi o absorbţie mai uşoară şi mairapidă a vitaminelor, mineralelor şi antioxidanţilor, în comparaţie cu alimentele integrale.Detoxificăşi purifică, ceea ce le face ideale pentru eliminarea toxinelor şi pierderea în greutate.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

Sucurile ;i smoothie-urile suntb[uturi benefice pentru

s[n[tatea noastr[

✂

6 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

“O capodoper[ impresio-nist[”. A;a a caracterizat “Holly-wood Reporter” filmul “Dun-kirk”, regizat de Christopher No-lan, lansat de cur]nd ̀ n Rom]nia;i care a rulat ;i la Satu Mare. Ex-presia surprinde perfect faptul c[avem de-a face cu un film atipic,un lung ;i ardent poem epic vi-zual.

Obi;nuit cu proiecte de mare an-vergur[, regizorul a creat o \es[tur[ in-genioas[ din trei fire narative ale eva-cu[rii Corpului Expedi\ionar britanicde pe plajele de la Dunkerque, la finalullunii mai 1940.

Sute de mii de militari englezi ;ifrancezi erau aproape `ncercui\i de`naintarea fulger[toare a Wehrmacht-ului, dar generalii Von Kleist ;i VonRunstedt au ordonat o pauz[ a asaltu-lui, pentru c[ unit[\ile de tancuri erauepuizate de un mar; prelungit, infan-teria r[m[sese ̀ n urm[, liniile de apro-vizionare deveniser[ prea lungi, iaravia\ia comandat[ de Göring se l[udac[ poate rezolva singur[ problema. Eibine, ̀ n cele dou[ zile ̀ n care Panzerelen-au mai `naintat, britanicii au reu;its[ salveze peste 300.000 de solda\i, cupre\ul abandon[rii echipamentului delupt[ ;i cu pierderi relativ mici ̀ n urmabombardamentelor avia\iei germane,

h[r\uite de avioanele britanice dev]n[toare trimise de dincolo de Cana-lul M]necii.

Evident, s-a murit mult, s-a muritabsurd, au existat disfunc\ionalit[\i, iarfilmul lui Nolan nu le ocole;te. Picteaz[`n schimb un tablou maiestuos al celortrei dimensiuni ale b[t[liei< cea terestr[(prin ochii a trei solda\i obseda\i s[scape cu orice pre\), cea aerian[ (o es-

cadril[ RAF se lupt[ cu inamicul ;i curezervele mici de combustibil) ;i ceamarin[ (o mic[ nav[ de agrementpleac[ s[ dea o m]n[ de ajutor, la ce-rerea Marinei Regale, pu\in dispus[ s[ri;te pierderea unor nave mari). Iar celetrei planuri sunt rotunjite de evocareadiscursului lui Churchill despre luptape plaje, ̀ n aer, pe ape, f[r[ a ceda vreo-dat[.

Cadrele c]nd foarte largi, c]nd su-focant de str]nse, formidabilele film[riale duelurilor aeriene, panoramelehaosului ori pedantei ordini de pe plaj[sau sugestia singur[t[\ii navelor ̀ n larg,toate fac din directorul de imagineHoyte van Hoytema marele favorit laOscar ̀ n 2018. Poezia imaginilor, acumempatic[, acum frust[, red]nd visceraltensiunea r[zboiului f[r[ s-o dramati-

zeze `n exces, este completat[ de o co-loan[ sonor[ aproape wagnerian[ `ngrandoarea ei, realizat[ de Hans Zim-mer. ~ntruc]t partea dramaturgic[ eestompat[ de demersul vizual, actoriaeste mai mult non-verbal[, dar r[m]ne`n memorie dinamica dintre Mark Ry-lance (b[tr]nul pilot de nav[) ;i CillianMurphy (soldat traumatizat care co-mite o crim[ ̀ ntr-un moment de pier-dere de sine). Oarecum `n ofsaidr[m]ne Kenneth Branagh, prea teatral`n rolul comandorului aflat la condu-cerea opera\iunii. Abund[ `n schimbscenele care pun dileme morale, sur-prinz]nd nemilos momentul `n careinstinctul de supravie\uire tinde s[eclipseze no\iuni ca onoarea, loialita-tea, altruismul sau chiar disciplina,fundamentul tuturor armatelor dintoate timpurile. Filmul unei `ncle;t[rigrandioase devine astfel ;i un studiual naturii umane, f[r[ ur[, p[rtinire ;isanctificare. Nimic din str[lucirea pa-triotard[ a multor filme americane der[zboi< pe c]t este de artistic ̀ n demer-sul s[u vizual, pe at]t este de realist[partea psihologic[ ̀ n “Dunkirk”, ;i aici,din nou, povestea micii b[rci de agre-ment ̀ ;i taie partea leului, ̀ ntr-un dis-scurs cinematografic care ilustreaz[cumva vorba lui Miron Costin cu “bie-tul om sub vremi”. “Nu am f[cut dec]ts[ supravie\uim”, spune un soldat ajunsacas[. “E destul”, i se r[spunde.

Punctul principal de atrac\ieal celor trei seri ale CaravaneiTIFF din weekendul trecut la SatuMare, `n Centrul Nou, a fost dinpunctul nostru de vedere proiec\iaunui film ambi\ios ;i bine realizat,care propulseaz[ un regizorrom]n `n zona cinematografieicomerciale mondiale< “The His-tory of Love” (Istoria iubirii).

Cu toate premiile lor cucerite pe laCannes ;i Berlin, regizorii Noului ValRom]nesc nu ;i-au dep[;it un anumestatut de curiozitate exotic[ `n lumeaiubitorilor de film. De regul[ filmelede festival au un public devotat, dar re-dus numeric ;i cu apuc[turi de sect[marcat[ de complexe de superioritate.Iat[ c[ Radu Mih[ileanu face pasul spremarele public cu acest film ̀ n care con-duce actori str[ini cu bun[ reputa\ie,`n ecranizarea unui roman de succes,profit]nd de ;ansa oferit[ ̀ n momentul`n care Alfonso Cuaron (“Gravity”) arenun\at la proiect.

Dragoste, c[r\i ;i duio;ie

Romanul “The History of Love” aap[rut ̀ n 2005 sub semn[tura autoareiNicole Krauss ;i a fost un mare succesde libr[rie, fiind tradus ;i publicat `n38 de \[ri. Povestea urm[re;te istoria“celei mai iubite femei din lume”, AlmaMereminski, pe l]ng[ care gravitau, `nPolonia interbelic[, trei b[ie\i, to\i cuambi\ii literare< Leo, Bruno ;i Zvi.R[zboiul le spulber[ micul rai< Brunomoare, Alma fuge `n America ;i efor\at[ de ̀ mprejur[ri s[ se m[rite, d]nd

na;tere pu\in dup[ aceea fiului ei cuLeo, iar Zvi ajunge ̀ n Chile, unde ̀ ;i va`nsu;i manuscrisul romanului de dra-goste scris de Leo pentru Alma. Poves-tea se tot ramific[ p]n[ ajunge `n NewYork-ul anilor 2000, unde Leo, acumb[tr]n, tr[ie;te cu nostalgia c[r\ii pier-dute, a femeii iubite pe care n-a putut-o avea, a fiului pe care nu l-a cunoscut;i pe care `l vede doar `n sicriu. Via\ab[tr]nului evreu pare o ratare total[ ;iel este pe punctul de a ;i-o curma cuun cocteil letal de pastile, c]nd observ[

un bile\el care `i va lumina zilele, l[satde... Alma. O Alma t]n[r[, fata celeicare ajunge s[ traduc[ tocmai manus-crisul pierdut. :i via\a tuturor se ilu-mineaz[.

Cei care au v[zut filmul s[pt[m]natrecut[, ̀ n num[r foarte mare de altfel,;tiu c[ povestea este mult mai com-plex[, Radu Miha[ileanu `nsu;i de-clar]ndu-se con;tient de acest lucru. Areu;it ̀ ns[ o asamblare m[iastr[ a mul-telor meandre ale c[r\ii, scriindu-;i sin-gur scenariul ;i construindu-;i discur-

sul cinematografic cu r[bdarea unuicopil care rezolv[ un puzzle complicat.:i, probabil, produsul final l-a bucuratpe m[sura efortului.

Iubirea, mai taredec]t moartea

Asta ne spune “C]ntarea C]nt[ri-lor”, o carte biblic[ pe nedrept exilat[`n interpret[ri alegorice. Avem `n ro-man, ;i ̀ n film, un univers evreiesc scu-

fundat `n “lumea neamurilor”, iar sce-nele new-yorkeze filmate cu v[dit[ de-lectare de Mih[ileanu amintesc de epo-peile ironic-sentimentale ale unui Woo-dy Allen. Personajul Bird, fratele Almeimici, copilul care are impresia c[ e unuldin cei 36 de ale;i pomeni\i ̀ n Talmud,are mult din umorul tipic lui Allen, dar;i o profunzime revelat[ `n dialogurilede tain[ cu sora lui. Aceasta fiind o fat[c]t se poate de normal[, cu propriile-iprobleme sentimentale, care se g[se;teprins[, ̀ n familie ;i ̀ n incidentalul vie\ii,`n p]nza de p[ianjeni a pove;tii de iu-bire ;i moarte `nceput[ `n Polonia di-nainte de r[zboi.

Derek Jacobi e figura dominant[ afilmului juc]nd un Leo b[tr]n care nule d[ voie fantomelor trecutului s[-lp[r[seasc[, pentru c[ f[r[ ele nu ar mair[m]ne mare lucru din sufletul lui.H]tru, histrion ;i un mare trist se arat[personajul sub m]na expert[ a actoru-lui. O surpriz[ foarte pl[cut[ e SophieNelisse `n rolul Almei mici, `n timp cecunoscuta Gemma Arterton face femi-nitatea Almei Mereminski s[ str[lu-ceasc[, explic]nd astfel de ce at]tea su-flete au fost marcate definitiv de pre-zen\a ei.

Elliott Gould face un cuplu comiccu Jacobi, un pic cli;eic, `n rolul unuiBruno posibil imaginar, `n timp ceMark Rendall face din Leo t]n[r unerou romantic, poate u;or patetic ;i naiv(dar scena lui cu Alma la reg[sire de-vine cu at]t mai puternic[). Desigur,presta\ia lui William Ainscough ̀ n rolullui Bird aduce doza de umor duios (at]tde evreiesc) de care acest film at]t desentimental avea mult[ nevoie.

Vasile A.

“Dunkirk”, un poem epic vizual `n cinstea unui miracol al istoriei

B[tr]nul Leo (Derek Jacobi) ;i t]n[ra Alma (Sophie Nelisse) `n momentul culminant al filmului

Filmul regizat de Christopher Nolan reu;e;te s[ redea visceral tensiunea r[zboiului f[r[ a o dramatiza excesiv

FILMEDerek Jacobi e figura dominant[ a filmului juc]nd un Leo b[tr]n care nu le d[ voie fantomelor

trecutului s[-l p[r[seasc[, pentru c[ f[r[ ele nu ar mai r[m]ne mare lucru din sufletul lui. H]tru,histrion ;i un mare trist se arat[ personajul sub m]na expert[ a actorului.

“Istoria iubirii” a impresionats[tm[renii `n Caravana TIFF

10 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

IN MEMORIAM

La mijlocul s[pt[m]nii curen-te a fost dezvelit[ `n Pasajul pie-tonal Corneliu Coposu placa in-stalat[ `n memoria s[tm[renceiAnna Molnar-Hegedus, n[scut[exact acum 120 de ani, care a scriso carte-m[rturie despre expe-rien\a tr[it[ `n Holocaust.

Cu acest prilej Asocia\ia “SAVO -Scrieri ale vechiului ora;” a editat unpliant biografic, din care spicuim c]te-va date importante ̀ n cele ce urmeaz[.

S-a n[scut la 2 august 1897, ca me-zin[ a familiei Kohn, al c[rei nume,din 18 ianuarie 1898, a fost schimbat`n Molnar. La 14 iunie 1921 s-a c[s[to-rit, `n Satu Mare, cu Zoltan Hegedus(n. 1894, Nyiregyhaza), care avea s[ajung[ directorul general al unei firmebix[dene de exploatare ;i prelucrareprimar[ a lemnului, fericita lor c[sniciefiind binecuv]ntat[ cu doi copii< Ag-nes-Marianna ;i Janos, n[scu\i ̀ n SatuMare `n 1922, respectiv 1927.

Deportarea

La 31 martie 1944, cu ultimultransport al interna\ilor `n ghetto,

`mpreun[ cu ceilal\i membri ai familieisale, este deportat[ la Auschwitz, deunde, pe la `nceputul lui octombrie1944, ajunge s[ fie internat[ ̀ ntr-o gos-pod[rie agricol[ aflat[ la mai multe ore

de m[r;[luit de or[;elul Schlesien-See.Aici r[m]ne p]n[ pe la ̀ nceputul celeide-a treia decade a lui ianuarie 1945,apoi `ntr-un sat din apropiere deGrunberg izbute;te s[ evadeze, de una

singur[ `ns[, ajung]nd `n situa\ia dea-;i p[r[si pentru totdeauna unica fi-ic[, pe care p]n[ atunci a reu;it s[ ;i-o \in[ aproape.

Revine la Satu Mare, printre primiic[rora le-a fost dat s[ se `ntoarc[ dindeportare, la 3 aprilie 1945.

Tragedia m[rturisit[

Pentru Anna Molnar-Hegedus Ho-locaustul a fost cumplit, ea pierz]ndu-;i mama, so\ul, fiica ;i ginerele, sora ;icumnatul, familia fiindu-i decimat[,dar nu `n sensul ;tiut, ci invers,r[m]n]ndu-i `n via\[ doar unul dinzece membri. ~n vreme ce de mama sa,`n v]rst[ de 84 de ani, a trebuit s[ sedespart[ f[r[ a putea s[-;i ia r[masbun, so\ul, deja ̀ n drum spre cas[, bol-nav de tifos exantematic, s-a pr[p[dit`ntr-un spital de l]ng[ Olomouc, ̀ n ca-re era internat al[turi de fiul lor, fiind`ngropat la 31 mai 1945.

~n privin\a fiicei, ultimeleinforma\ii care i-au parvenit erau depe la `nceputul lui martie 1945, dup[care nimic. Despre so\ul acesteia, pecare l-a re`nt]lnit doar `n fruntea uneiliste de deceda\i aduse din Ebensee, amai aflat c[ a murit `n prima zi de

Cr[ciun.La nici o lun[ dup[ revenirea acas[,

Anna s-a a;ternut pe scrierea volumu-lui memorial “DE CE? De la steaua gal-ben[ p]n[ la steaua ro;ie - tr[irile uneifemei deportate” (original `n ma-ghiar[), a c[rui dedica\ie, adresat[ iu-bitei sale mame, ;i prefa\[ sunt semnatecu data de 1 mai 1945, pe c]nd epiloguldup[ doar cinci luni, `n prima zi deoctombrie. Edi\ia princeps a ie;it desub tipar, prin grija editurii ar[deneME-TA, deja ̀ n cursul anului 1946, fi-ind semnat Hegedusne Molnar Anna.

La 15 octombrie 2014, sub titlul “Asthe Lilacs Bloomed” (C]nd liliacul`nflorea), a ap[rut ;i o traducere ̀ n en-glez[ realizat[ de Marietta Morry ;iLynda Muir.

A murit `n Canada

Dup[ o a doua c[snicie marcat[ deregimul comunist, Anna a emigrat `nIsrael ;i mai apoi `n Canada, reg[sin-du-;i fiul, plecat `n SUA. A devenit ofoarte apreciat[ asistent[ de neonato-logie la Montreal, pension]ndu-se `nanul 1972, c]nd a ̀ mplinit 75 de ani. Amurit ;apte ani mai t]rziu.

A consemnat Vasile A.

Anna Molnar Hegedus ;i soțul ei, înaintea deportării

La 31 martie 1944, cu ultimul transport al interna\ilor ̀ n ghetto,`mpreun[ cu ceilal\i membri ai familiei sale, este deportat[ la Aus-chwitz, de unde, pe la `nceputul lui octombrie 1944, ajunge s[ fieinternat[ `ntr-o gospod[rie agricol[ aflat[ la mai multe ore dem[r;[luit de or[;elul Schlesien-See.

Când cerul plânge cu stele,universul își ia tributul. Tributulverii anului trecut a fost Alexan-dra.

Cu câteva zile înainte de a pleca,Alexandra mărturisește<

“Ce mă face să cred că se vor înde-plini anumite lucruri e că atunci cândîmi doresc foarte tare ceva și nu se în-tâmplă, în dreapta sau în stânga sauchiar în spatele meu se deschide o ușăși mai mare și realizez că acolo e defapt ușa la care trebuia să bat prima da-tă.”. (Alexandra Saška Sotirov)

Ultima ușă care i s-a deschis a fostaceea care i-a luminat pragul drumuluicătre stele...

A plecat pentru a-și împlini visul,dar nu AICI, ci ACOLO, printre îngeri.

„Iată, stelele intră în lume / de-odată cu întrebătoarele mele tristeți./ Iată, e noapte fără ferestre-n afară./ Dumnezeule, de-acum ce mă fac? /În mijlocul tău mă dezbrac. Mă dez-brac de trup / ca de o haină pe care-o lași în drum.” (L. Blaga)

AICI lumina sufletele celor pe carei-a iubit, știa să trăiască frenetic bucuriaclipei, intens, până la absurdul dureriinăscute din bucurie.

Iubea arta, iubea teatrul. Iubea oamenii.

„Ce m-a fascinat mereu în aceastălume au fost întâlnirile. Ce m-a făcutsă devin ceea ce sunt până azi au fostoamenii pe care i-am întâlnit și discu-țiile pe care le-am purtat cu ei (oricât

de scurte sau banale ar fi fost). E ciudatcum poate un simplu «Bună!» săschimbe parcursul unei vieți.” (Alexan-dra Saška Sotirov)

Iubea viața. Uneori aveam impresiacă visele pe care le avea nu și le-ar fiîmplinit într-o viață de om. Dumnezeu,în mărinimia Lui, i-a oferit eternitatea,unde timpul nu e timp. “Ceasornicelecare, «AICI», ne măsoară destrămarea”,ACOLO, bat ritmul aripilor de îngeri,pentru zboruri înalte, tot mai înalte…

„Numai pe tine te am, trecătorulmeu trup, / și totuși / flori albe și roșiieu nu-ți pun pe frunte și-n plete, /căci lutul tău slab / mi-e prea strâmtpentru strașnicul suflet / ce-l port. /Dați-mi un trup, / voi munților, / mă-

rilor, / dați-mi alt trup să-mi descarcnebunia / în plin! / Pământule larg,fii trunchiul meu / fii pieptul acesteinăprasnice inimi, prefă-te-n lăcașulfurtunilor cari mă strivesc, / fii am-fora eului meu îndărătnic! / Prin cos-mos / auzi-s-ar atuncea măreții meipași / și-aș apare năvalnic și liber /cum sunt, / pământule sfânt. / Cândaș iubi, / mi-aș întinde spre cer toatemările / ca niște vânjoase, sălbaticebrațe fierbinți, / spre cer, / să-l cu-prind, / mijlocul să-i frâng, / să-i sărutsclipitoarele stele. Când aș urî, / așzdrobi sub picioarele mele de stâncă/ bieți sori / călători / și poate-așzâmbi. / Dar numai pe tine te am, tre-cătorul meu trup.” (L. Blaga)

În puritatea ei, Alexandra, cu multă

iubire în suflet, primește răsplata Ce-rului bucurându-se de aplauzele înge-rilor.

“Știu că unde nu e moarte, nu e niciiubire.” (L. Blaga) Din iubire, pentruiubire, cu iubire, prin iubire…

Alexandra a plecat ACOLO pentrua rămâne veșnic AICI.

AICIAlexandra Saška Sotirov.

A trăit 22 ani. Actor.

S-a născut în Serbia. A absolvit Co-legiul Național “Mihai Eminescu” dinSatu Mare, în anul 2013.

A studiat la Facultatea de Teatru șiTeleviziune a Universității Babeș-Bo-lyai din Cluj-Napoca, secția Arta acto-rului. A trăit bucuria absolvirii în iunie2016. La 22 de ani, Alexandra SaškaSotirov, are experiență profesională. În Teatru<Nora Mare în “Soacra cu trei nurori”(I. Creangă) regia Adina Lazăr/FTT.Cluj.Ro, 2013Angela în “Cronica unei morți anun-țate” (G. Marquez), regia Filip Odangiu& Sinko Ferenc/FTT.Cluj.Ro, 2013Bogumila în “Galeria umană MeșterulManole” (L. Blaga), regia Kurt Mur-ray/Comp. SPOT, 2013Corifeu în “Electra” (Sofocle), regia Că-tălin Mardale/ FTT.Cluj.Ro, 2014Cor în “Prometeu înlănțuit” (Eschil),regia Bianca B[r[boi/ FTT.Cluj.Ro,2014Bacantă în “Bacantele” (Euripide), regiaAndrada Creta/ FTT.Cluj.Ro, 2014Bianca în “Descălecatul lui Valah Mor-

gulis”, spectacole de Commedia dell’ar-te, regia Filip Odangiu & Sinko Ferenc/FTT.Cluj.Ro, 2015Olga în “Trei surori” (Cehov), regiaCătălin Mardale/ FTT.Cluj.Ro, 2015Polina în “Pescărușul” (Cehov), regiaGeorge Crintă/ FTT.Cluj.Ro, 2015Sașa în “Ivanov” (Cehov), regia An-drada Creta/ FTT.Cluj.Ro, 2015Queen Margaret în “Momente Shakes-peare” (colaj momente Shakespeare),regia Filip Odangiu & Sinko Ferenc/FTT.Cluj.Ro, 2015Groparul 2 în “Hamlet” (Shakespeare),regia Bianca B[r[boi/ FTT.Cluj.Ro,2016Pasagerul 1 în “Terorism” (Presniakov),regia Filip Odangiu & Sinko Ferenc/FTT.Cluj.Ro, 2016Figurație specială în “În inima nopții– Episodul Lear”, regia Gavril Pinte, co-laborare cu Teatrul de Stat Regina Ma-ria, Oradea, 2016

În Film<Elena în “Metoda Schopenhauer”(scurtmetraj), regia Marius Georgescu/FTT.Cluj.Ro, 2015Andreea în “Astrologie” (scurtmetraj),proiect al Universității Babeș-Bolyai,regia Filip Odangiu/ FTT.Cluj.Ro, 2015Pasagerul 1 în “Terorism” (mediu me-traj), colaborare cu secția Cinema-Me-dia/ FTT.Cluj.Ro, 2016

ACOLO

Dintre stele, Alexandra ne zâmbeș-te, ne veghează și ne învață lecția iubiriiîn veșnicie.

D. Blaga

Dintre stele, zâmbetul unui înger…Alexandra, AICI ;i ACOLO

Anna Molnar-Hegedus a transpusexperien\a Holocaustului `ntr-o carte

6 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

La scurt timp după ce oamenii nu armai exista pe Pământ, planeta ar începeprocesul de ,,resetare''. Un nou videoclipprezintă schimbările care s-ar putea pro-duce pe Terra atunci când intervenţia oa-menilor nu ar mai exista.

La câteva ore de la dispariţia oame-nilor, majoritatea luminilor din lume s-ar stinge, deoarece centralele energeticear rămâne fără combustibil, iar panourilesolare ar fi acoperite de praf, relateazăUnilad. 

Între două și trei zile, majoritatea sis-temelor de cale ferată subterane ar fi in-undate, deoarece pompele care nu permitpătrundere apei s-ar opri.

La zece zile de la dispariţia oamenilor,animalele de companie și cele din fermear muri, iar câinii care s-ar grupa în haitear începe să le devoreze. 

La o lună de la dispariţia oamenilor,apa de răcire din centralele nucleare s-arevopara, aceasta provocând o serie dedezastre în lume, mult mai puternice de-cât Fukushima și Cernobîl. 

După un an de la dispariţia oameni-lor, sateliţii vor începe să se prăbușeascădin orbită. 

După 25 de ani de la dispariţia oa-menilor, vegetaţia ar acoperi clădirile, omare parte dintre orașe vor fi acoperitede nisip. 

După 300 de ani, structurile din me-tal, podurile și turnurile vor începe să seprăbușească din cauza coroziunii. Iar la10.000 de ani de la dispariţia oamenilor,singurele dovezi ale existenţei umanităţiivor fi lucrurile construite din piatră, pre-cum piramidele din Egipt, Marele ZidChinezesc sau Muntele Rushmore.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Demarate în anul 2013, lucră-rile de reconstrucţie a Cetăţii Fel-dioara din judeţul Braşov au fostrecepţionate, aceasta fiind, practic,a doua cetate reconstruită în judeţ,după cea din Rupea, care a reintratîn circuitul turistic din anul 2014.

Cetatea Feldioara, ridicată în judeţulBraşov în secolul al XIII-lea de teutoni, afost reconstruită aproape de la zero, dupăo investiţie de 12 milioane de lei. Până înluna septembrie, noua fortăreaţă va puteafi admirată doar din exterior.

Din fortăreaţa care a fost ridicată pevremea teutonilor în secolul al XIII-leamai rămăseseră în picioare doar trei ziduri- şi acestea degradate - astfel că edificul afost refăcut aproape de la zero.

Mircea Gherghe, responsabilul de lu-crări din partea Consiliului JudeţeanBraşov, finanţatorul proiectului, a declaratcă cetatea a fost restaurată după imagineape care o avea în secolul al XVIII-lea, pro-iectul derulându-se cu avizul MinisteruluiCulturii.

„În acea perioadă, zidurile cetăţii erautencuite şi am ales să le tencuim tocmaipentru a se păstra cât mai bine. Nu am in-ventat nimic faţă de imaginile şi docu-mentele istorice. În ceea ce priveşte con-strucţiile de lemn care sunt peste ziduri,acestea s-au făcut după modelul istoric alvremii, deoarece nu au mai existat datedespre structurile existente la această ce-tate. Pentru reconstrucţia şi renovarea zi-durilor nu s-au folosit decât mortare devar şi piatră. Nu am folosit cimentul decâtla subzidirea consolidării fundaţiei”, a ex-plicat Mircea Gherghe.

Investiţia a fost de 12.379.295,67 lei,bani care au venit din partea bugetuluiConsiliului Judeţean Braşov.

“Valoarea estimată iniţial a fost de 23de milioane de lei, iar licitaţia a fost adju-decată la suma de 15.362.951,61 lei. Astfels-a realizat o economie la bugetul judeţeande peste 3 milioane de lei. Acum, la finelelucrărilor, Cetatea Feldioara devine un im-portant punct de reper pe harta turisticăşi culturală a judeţului. Orice obiectiv tu-ristic este important pentru judeţ, dar şipentru localitate în care se găseşte. Este şicazul Cetăţii Feldioara”, a declarat AdrianVeştea, preşedintele Consiliului Judeţean

Braşov, care aşteaptă, acum, o creştere aturismului în zonă.

Dealul cetăţii a fost locuit cu mii de ani în urmă

Deşi lucrările au fost finalizate, obiec-tivul îşi va deschide porţile abia în lunaseptembrie, după ce vor fi amenajate spaţii-le muzeale, dar şi zona de intrare către mo-nument, primarul Feldioarei, Sorin Tausspunând că turiştii pot admira, deocam-dată, cetatea doar pe exterior.

„Pe şantierele arheologice care au fostau fost descoperite o serie de obiecte, astfel

că în spaţiile muzeale create vor fi aduseaceste exponate”, a explicat primarul.

Practic, la reconstrucţia cetăţii con-struite în secolul XIII de teotoni, lucrărileau demarat în 2013 cu o cercetare arheo-logică aprofundată a întregului sit istoricrealizată sub coordonarea arheologuluiDaniela Marcu-Istrate. Descoperirile ar-heologice au evidenţiat că dealul cetăţii afost locuit cu mii de ani în urmă, fiindscoase la lumină artefacte surprinzător debine conservate din perioadele neolitică(cultura Cucuteni), geto-dacică şi medie-vală.

Cetatea are patru turnuri, în cele patrupuncte cardinale, un zid de incintă, dar şizidurile ce marchează vechea capelă exis-tentă de pe vremea când aici a existat oMănăstire Cisterciană.

Pe partea de Nord se poate observa şizidul teuton, dar şi o fântână care a fostscoasă la suprafaţă pe ultima sută de metria săpăturilor, despre amplasamentul aces-teia neexistând amănunte.

“Acest proiect a fost o provocare înceea ce priveşte materialele de construcţie,fiindcă nu puteam folosi orice. De aseme-nea, cu ajutorul arhitecţilor am încercatsă nu inventăm elemente ale acestei con-trucţii, ci să păstrăm imaginea istorică aacestei cetăţi. Tocmai ca să se facă diferenţaîntre ceea ce a existat şi ceea ce am adăugatnoi pentru protecţia zidurilor cetăţii, con-strucţii care sunt însă în conformitate cuspecificul istoric, a fost creat din structurăde lemn. Cea mai mare dificultate pe caream întâmpinat-o a fost însă lipsa perso-nalului specializat, astfel că am avut o fluc-tuaţie destul de mare pe şantier”, a precizatAlexandru Stoica, reprezentantul con-structorului.

La reconstrucţia cetăţii construite în secolul XIII de teotoni, lucrările au demaratîn 2013 cu o cercetare arheologică aprofundată a întregului sit istoric realizatăsub coordonarea arheologului Daniela Marcu-Istrate

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi auconstruit o căsuţă unică, din paie,lemn şi muşchi de copac, care atra-ge ca un magnet turiştii din toatecolţurile lumii dornici să locuiascăîntr-un loc rustic, dar totuşi mo-dern.

În căsu\a construită de Paul şi CristianAxinte oamenii pot auzi noaptea, prin pe-reţii construiţi din paie, greierii, iar dimi-neaţa păsările cum cântă. O astfel de ex-perienţă inedită caută zeci de turişti pestehotare, dar, mai nou din România, în că-suţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şitotuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timpmodernă, foarte veselă, căsuţa primeştecu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacăpragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pă-traţi este la mare căutare în rândul celorcare apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea acestei căsuţe i-a venit lui Paul,care, în urmă cu mai bine de un deceniu,a plecat în străinătate, unde a întâlnit-ope Ann, într-o căsuţă asemănătoare cucea pe care a construit-o în România, s-acăsătorit şi au împreună trei copii. Cei doitineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţăasemănătoare cu cea în care s-au cunoscutşi acasă, în România.

Au construit căsuţa în vârf de deal,lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa afost ridicată din baloţi de paie şi totul adurat doi ani, iar costurile au depăşit10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţaPaul a luat cursuri în Belgia în care au în-

văţat cum să-şi construiască o căsuţă eco-logică, din baloţie de paie. De profesie in-giner, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiectînsă cu meşterii din România i-a fost foar-te greu pentru că ei nu au înţeles de cevrea cineva să îşi construiască o casă dinbaloţi de paie...

L-a ajutat fratele său, Cristian, care decând a aflat de proiect i-a fost alături şi,de altfel, el a rămas în România să gestio-neze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pen-tru că nicicum nu am reuşit să obţinemautorizaţia de construcţie. Nimeni nuînţelegea nici cum cum o să realizămaceastă casă, sută la sută ecologică, fărăpereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe ceide la mediu nu am reuşit să-i convingem

să ne dea avizele decât foarte greu. Amfăcut zeci de drumuri. În cele din urmă,cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acterefăcute am reuşit şi am primit toate au-torizaţiile de care am avut nevoie”, a po-vestit Cristian Axinte. Dacă cu autorizaţii-le au reuşit să rezolve după numeroasedrumuri la Bistriţa, cel mai complicat afost cu găsirea meşterilor care să înţeleagăideile lui Paul despre cum trebuie con-struită casa de paie. În întreaga construcţieau intrat aproximativ 400 de baloţi de paiepe care tinerii i-au presat cu cricul de lamaşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare,ambele cu intrări separate iar la etaj e bu-cătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei,

realizat de un sculptor celebru din zonăeste şi el unul deosebit, iar scara îngustă,sculptată manual, asigură accesul de ladormitoarele amenajate la parter la livin-gul şi bucătăria de la etaj.

Relaxare `n voie pe acoperi;, printre flori exotice

Pe acoperiş, printre muşchi şi floriaduse din străinătate te poţi relaxa în voieşi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa,care este foarte rezistent şi-mi place foartemult ca material. Este un amestec de paieşi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pen-tru că este un material uşor şi natural. Dealtfel toate materialele din casă sunt dinnatură – paie, copaci, acoperişul verde.Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă al-ternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi puiamprenta. Totul e ecologic. Este şi foarterezistentă, e extrem de elastică. Înăuntrucreează un aer foarte plăcut şi curat, nu aiprobleme cu igrasia. Iarna menţine căl-dura şi vara răcoare. E un aer curat pentrucă toţi pereţii respira”, poveste şi PaulAxinte care în fiecare vacanţă vine îm-preună cu soţia şi cei trei copii în Româniasă petreacă câteva zile în căsuţa de poves-te.

Când nu stă familia în căsuţă, CristianAxinte o închiriază.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzitde căsuţa din paie şi îşi fac rezervări dintimp pentru a petrece câteva ore într-ooază verde mai ales că din vecini pot cum-păra ouă, lapte şi pâine de casă, sută lasută bio.

Cum s-ar transformaP[mântul

dac[ omenireanu ar mai exista

Celebră pentru apele sale termale,staţiunea Băile Herculane a ajuns într-ostare de degradare cruntă. Faimosul pre-zentator de televiziune britanic, CharlieOttley, realizatorul seriei “Wild Carpat-hia”, a revenit pe meleagurile româneștipentru a face un apel la salvarea celei maivechi staţiuni balneare din România. În2012, prin intermediul documentaruluisău "Wild Carpathia", Ottley a încercatsă facă același lucru, însă din cauza spon-sorizării acordate de Guvern, jurnalistulbritanic a fost nevoit să scoată cadrelefilmate la Băile Herculane. "Nu ar fi pusRomânia într-o lumină bună și nu voiausă le menţionăm sau să le arătăm. Le erarușine și pe bună dreptate", relatează Ot-tley, în cadrul unui nou reportaj realizatîn staţiunea balneară și postat pe paginade Facebook a proiectului său intitulat"Flavours of Romania".

"Bine aţi venit în ceea ce a fost cândvacel mai mare resort spa din Europa! Gu-vernul nu face nimic și nu a făcut nimicîn ultimii 20 de ani. Clădirea se degra-dează și nimeni nu întreprinde niciundemers pentru a o salva. Am venit aici în2012 când am realizat documentarul"Wild Carpathia" și pentru că proiectulera sponsorizat de Guvern, ne-au pus săscoatem multe dintre cadrele luate de aicipentru că nu ar fi pus România într-o lu-mină bună și nu voiau să le menţionămsau să le arătăm. Le era rușine și pe bunădreptate. Acest loc trebuie salvat. Esteuna dintre cele mai importante clădiriistorice, nu numai din România, dar dinestul Europei și dacă nu vor face nimic,în câţiva ani totul o să se prăbușească.Este o comoară nepreţuită", relatează jur-nalistul britanic.

Un jurnalist britanicprezint[ dezastrul

din B[ile Herculane

Din fortăreaţa care a fost ridicată pe vremea teutonilor în secolul al XIII-lea mai rămăseserăîn picioare doar trei ziduri - şi acestea degradate - astfel că edificul a fost refăcut aproape de lazero. Mircea Gherghe, responsabilul de lucrări din partea Consiliului Judeţean Braşov, finanţato-rul proiectului, a declarat că cetatea a fost restaurată după imaginea pe care o avea în secolul alXVIII-lea, proiectul derulându-se cu avizul Ministerului Culturii.

Doi fra\i din Bistri\a au construit o cas[ ecologic[din paie, lemne ;i mu;chi de copac

Cetatea teutonilor din Feldioara a fost reconstruit[ de la zero

~n dealul cetăţii s-au descoperit artefacte apar\in]nd culturii Cucuteni ;i geto-dacilor

12 Informa\ia de Duminic[/6 august 2017

~n ultima zi din august se`mplinesc dou[zeci de ani de lamoartea prematur[ a Pin\eseiDiana. Pentru a-;i omagia mama,cei doi fii doresc s[-i recunoasc[impactul pozitiv asupra RegatuluiMarii Britanii ;i a lumii `ntregi.William ;i Harry au vorbit ̀ n do-cumentarul „Diana, Our Mother<Her Life and Legacy” despre via\alor petrecut[ al[turi de cea care afost numit[ „Prin\esa inimilor”.

Dup[ decesul nea;teptat al Prin\eseide Wales, `n 31 august 1997, o `ntreag[na\iune pl]ngea pierderea uneia dintrecele mai faimoase ;i influente femei dinlume, `n timp ce fiii s[i, William de 15ani ;i Harry de 12 ani, erau dobor]\i dedurerea pricinuit[ de moartea iubitei lormame, la v]rsta de 36 de ani, ̀ ntr-un ac-cident de ma;in[ din Paris, `n timp ceera urm[rit[ de paparazzi. ~n documen-tarul „Diana, Our Mother< Her Life andLegacy”, difuzat recent, cei doi prin\i vor-besc despre Diana, mama lor, cum aufost influen\a\i de ea, despre c]t de greule-a fost s[ accepte pierderea ei, dar ;idespre operele sale de caritate. „Este`nt]ia dat[ c]nd vorbim ̀ mpreun[ despreea ca mam[”, spune Prin\ul Harry (32 deani), ad[ug]nd c[ „a fost cea mai bun[mam[ din lume. Cu siguran\[ ne-a aco-perit cu toat[ dragostea ei”. „Acesta estetributul fiilor s[i pentru ea”, m[rturise;te;i Prin\ul William (35 de ani).

Chiar dac[ nepo\ii Dianei, Prin\ulGeorge (4 ani) ;i Prin\esa Charlotte (2ani), nu au cunoscut-o, memoria ei estep[strat[ vie de tat[l lor, William vorbin-du-le deseori despre „bunica Diana” carei-ar fi iubit enorm de mult. „Avem acummai multe poze cu ea ̀ n casa noastr[. Iarseara ̀ nainte de culcare le vorbesc despreea, ̀ ncerc s[ le reamintesc c[ exist[ dou[bunici. E important ca ei s[ ;tie cine afost ea ;i c[ a existat.” Modul ̀ n care Dia-na se distra cu copiii ei, dar avea grij[ s[-i protejeze ̀ n acela;i timp, pare s[-l fi in-fluen\at pe William ;i felul `n care `;icre;te acum copiii. „Vreau s[ petrec c]tmai mult timp posibil cu Charlotte ;i Ge-orge fiindc[ ;tiu c]t de importan\i suntace;ti ani din via\a celor mici ;i am v[zutacest lucru ̀ n modul ̀ n care ne-a crescutea.”

Decizia de a `mp[rt[;i publiculuimomente ;i imagini inedite din via\a ma-mei lor ;i de a vorbi despre impactul pecare l-a avut asupra lumii `n care tr[ima venit dup[ ce William ;i Harry au rea-lizat c[ genera\ia mai t]n[r[ nu ;tia preamulte despre Prin\esa Diana. „Am sim\itc[ e momentul potrivit. Dar nu vom maivorbi at]t de public ;i deschis despre eade acum `ncolo.” Cei doi fra\i au vorbitcu mult drag despre c]t de bine se distrauto\i trei ;i de unele farse sau surprize pecare Diana le f[cea fiilor ei. „Mama noas-tră a fost un copil total. Când toată lumeaîmi cere să le dau un exemplu despre câtde distractivă a fost, tot ceea ce pot auzi`n mintea mea este râsul ei”, ̀ ;i aminte;teHarry. „Unul dintre motto-urile ei pentrumine a fost< po\i fi cât de neast]mp[ratvrei tu, doar să nu te prindă nimeni. Eaa fost unul dintre cei mai n[stru;nici pă-rin\i. Venea ;i ne urmărea când jucamfotbal ;i ne ascundea dulciuri în ;osete.”

Ducele de Cambridge a spus că ma-ma sa era „foarte informală ;i se bucuracu adevărat de râs ;i distrac\ie”. „Eram la;coală ;i primeam câte o scrisoare de laea. De obicei găseam câte o felicitare foar-te ru;inoasă, amuzantă, ;i înăuntru scriani;te lucruri foarte frumoase. Nu îndrăz-neam să o deschid în timpul orei, de tea-mă că unul dintre profesori sau altcinevadin clasă ar fi văzut-o”, spune William.De asemenea, el a povestit o amintirefoarte amuzată de când a venit acasă dela ;coală ;i a descoperit că mama sa leinvitase în vizită la Palatul Kensingtonpe supermodelele Cindy Crawford,Christy Turlington ;i Naomi Campbell.„Eram un băiat de 12 sau 13 ani, care

avea postere cu ele pe pere\i. Când le-am văzut, m-am făcut tot ro;u, nu ;tiamce să spun ;i cred că m-am împiedicatcând încercam să urc scările. Eram com-plet st]njenit.”

William ;i Harry regret[ enorm ;iacum faptul c[ au scurtat ultima conver-sa\ie avut[ cu mama lor, chiar cu c]tevaore `nainte ca aceasta s[ `;i dea ultimasuflare. Se jucau cu verii lor la castelulBalmoral din Sco\ia ;i, c]nd i-a sunatDiana de la Paris, au pus repede cap[tconversa\iei, gr[bindu-se s[ revin[ lajoac[. William ;i Harry ̀ ;i v[zuser[ ma-ma cu o lun[ `nainte ca aceasta s[ aib[accidentul de ma;in[, c]nd au fost`mpreun[ `n sudul Fran\ei. ~n urma di-vor\ului de Prin\ul Charles, familia regal[se destr[mase, a;a c[ b[ie\ii ̀ ;i ̀ mp[r\eautimpul ̀ ntre cei doi p[rin\i. Prin\esa Dia-na a murit cu o zi `nainte ca William ;iHarry s[ fie reuni\i cu mama lor, iar acestlucru a l[sat urme ad]nci ̀ n sufletele lor.

Alerg]nd mereu ̀ ntre cei doi p[rin\i,`;i aduc aminte ce tr[iri au avut imediatdup[ divor\. Sim\eau c[ nu petrec destulde mult timp `n compania tat[lui sau amamei, lucru cu care de altfel, suntcon;tien\i, s-au confruntat mul\i al\i co-

pii de v]rsta lor. „Nu mi-a pl[cut nicio-dat[ s[ vorbesc cu p[rin\ii mei la telefon,St[team mai mult la telefon dec]t s[ vor-bim fa\[ `n fa\[. Nu `mi amintesc ce i-am spus ultima dat[, dar regret c[ a fosto conversa\ie at]t de scurt[. Va trebui s[m[ confrunt cu asta pentru tot restulvie\ii”, m[rturise;te Harry despre ultimadiscu\ie la telefon cu Prin\esa Diana. Wil-liam a fost devastat c]nd a pierdut-o ;ipoveste;te c[ i-a fost greu s[ vorbeasc[cu fratele lui despre aceast[ durere. Harry`;i aminte;te cum privea oameniipl]ng]nd ;i se ̀ ntreba cum putea at]t demult[ lume care nu a cunoscut-o pe ma-ma lui s[ fie mai emo\iona\i dec]t el.Prin\ul spune c[ a pl]ns prima dat[ la`nmorm]ntarea ce a avut loc la casap[rinteasc[ a prin\esei ;i apoi probabil`nc[ o dat[, d]ndu-;i seama c[ mai aremult[ durere `n interior care trebuia s[ias[ la suprafa\[. El a apelat la un specia-list dup[ ce fratele s[u l-a sf[tuit s[ soliciteajutor. Pentru ambii, Diana a fost cea maibun[ mam[, o femeie iubitoare care le-a l[sat mo;tenire nu doar dragostea demam[, dar ;i dragostea ei pentru cei maipu\ini noroco;i, cei s[raci ;i bolnavi.„Sunt recunosc[tor c[ am avut norocul

s[ fiu copilul ei ;i s[ o cunosc `n cei 15ani pe care i-am petrecut `mpreun[”, adeclarat emo\ionat Prin\ul William.

Amintirile din copilărie despre ma-ma lor stau astfel alături de imaginea ;iinfluen\a sa globală ca militant pentrudiferite cauze. Ea s-a folosit de statutuls[u pentru a aduce ̀ n aten\ia public[ pro-bleme sociale controversate la acea vre-me, de la oamenii f[r[ ad[post, la crizaSIDA ;i campania pentru interzicereaminelor antipersonal. La r]ndul lor, ceidoi prin\i continu[ munca mamei lor.Harry a participat la o campanie de tes-tare HIV al[turi de Rihanna ̀ n Barbados,`n luna decembrie, iar ̀ n martie a vizitatServiciul de sprijin SIDA din Leicester-shire, 26 de ani dup[ ce Prin\esa Dianaf[cuse la fel. „Diana avea acea abilitateincredibil[ de a-i face pe oameni s[ sesimt[ mai bine ;i le d[dea speran\a c[totul va fi bine”, `;i aminte;te Sir EltonJohn, c]nt[re\ul care i-a fost prieten Dia-nei. „Putea p[;i `ntr-o `nc[pere plin[ deoameni ;i s[-i fac[ s[ simt[ c[ totul eraminunat.”

Aceea;i putere deosebit[ pare s[ o fiperceput ;i William, care a m[rturisit c[i-a sim\it prezen\a `n ziua `n care s-a

c[s[torit cu Kate Middleton, `n 2011.„Chiar am sim\it c[ era acolo ̀ n biseric[.Exist[ momente `n care cau\i pe cinevasau ceva s[-\i dea putere, iar eu am sim\itc[ era acolo.” Harry, la r]ndul s[u, ̀ ;i im-agineaz[ ce ar fi f[cut mama lui acum.„Nu trece o zi ̀ n care eu ;i William s[ nune g]ndim la ea ;i s[ ne `ntreb[m ce felde mam[ ar fi acum, ce pozi\ie public[ar adopta ;i ce influen\[ ar avea.”

Mai multe evenimente comemorati-ve au fost planificate pentru a marca îm-plinirea a două decenii de la moarteaPrin\esei Diana. William ;i Harry au par-ticipat la o slujbă restrânsă la mormântulmamei lor, pe 1 iulie, ziua ̀ n care ea ar fi`mplinit 56 de ani. Obiecte rar văzutecare i-au apar\inut, printre care se nu-mără colec\ia sa de casete cu muzica pre-ferat[ ;i poantele pentru balet, au fostexpuse la Palatul Buckingham. O ex-pozi\ie care celebrează vestimenta\ia Dia-nei a fost inaugurată în luna februarie ̀ nfosta ei re;edin\[ de la Kensington. Ostatuie comemorativă, comandată de ceidoi fra\i, urmează de asemenea să fie ri-dicată în onoarea Dianei, `n decursulacestui an, în fa\a Palatului Kensington,re;edin\a lor oficial[ din Londra.

Prin\ii William ;i Harry - dou[ decenii de la dispari\ia mamei lor