Capitolul 1 : O noua colega , noi sentimente. Buna ! Ma numesc Sakura Haruno , am 13-14 ani , parul roz si ochii verzi ca smaraldul.Azi voi incepe scoala fiind eleva noua. M-am imbracat in uniforma de scoala ,mi-am aranjat parul si am plecat . Cand am ajuns , in curtea scolii erau multi copii. Unul singur dintre ei mi-a atras atentia pentru ca alerga de colo in colo ca un nebun. Era imbracat in uniforma de baieti si avea ochii albastri ca cerul .Pe fiecare obraz avea trei zgarieturi . De ce ? Aveam sa aflu asta mai tarziu . Nu departe de mine era o fata cu parul negru spre indigo , cu ochii de culoarea zambilelor si imbracata desigur in uniforma ca si mine. Il privea insistent pe baiat si era palida si rosia la fata . Totul era clar ,simtea ceva pentru el . Cine mai se uita asa la cineva , apoi roseste si se joaca cu degetele inafara de ea ? Nimeni. Deodata , vad o fata cu parul prins in doua cocuri si cu un zambet pe buze venind spre mine.Zambesc si eu la randul meu . - Buna ! Eu sunt TenTen . Tu cum te numesti ? - Buna ! Eu sunt Sakura Haruno . Sunt noua aici . - Mi-am dat seama de asta , imi spuse TenTen. - Hei TenTen , c-cine e e-ea ? se auzi o voce timida . - Ea este Sakura Haruno , o fata noua . - Buna ! E-Eu sunt H-Hinata . Incantata de cunostinta. - Buna Hinata ! Vrei sa fim prietene ? - Desigur . Vreau. - Deci acum suntem trei prietene bune ,spuse TenTen chicotind. - Mda , asa e , spun eu scotand limba putin ,parand simpatica . - Nu vrei sa iti prezint si ceilalti copii ? ma intreba TenTen - Ba da ,as vrea sa ii cunosc si pe ceilalti . - Ok . Incepem cu baietii . Acela cu parul blond,care alearga ca un nebun peste tot este Naruto Uzumaki , un copil destul de visator dar i se spune bufonul clasei . Celalalt, cu parul rosu este Gaara , un baiat rece ca un cub de gheata , nici macar nu vorbeste cu tine . Baiatul de langa Gaara este Kankuro , fratele lui mai mare . Acela care se tot antreneaza este Neji Hyuuga, un baiat foarte punctual si fratele Hinatei.Cel de langa Neji este Rock Lee. Unii spun ca este ciudat dar are un suflet bun . Baiatul care vorbeste cu o insecta este Shino Aburame , un iubitor de insecte si prima intrebare pe care ti-o va pune este : Care este insecta ta preferata ? .Cel cu un catel dragut este Kiba iar pe caine il cheama Akamaru . Baiatul este sociabil numai cand este intr-o dispozitie buna . Grasul ala care mananca cipsuri este Choji Achimiki . Cel care este foarte plictisit si sta pe jos de lene este Shikamaru Nara , un lenes ordinar. Cam astia sunt baietii , acum sa iti prezint fetele . - Bine. - Fata de langa Gaara este Temari , sora lui mai mare si isi iubeste cel mai mult fratiorul,dar acesta nici nu o baga in seama . Si desigur ,ultima si cea mai nesuferita fata de pe planeta . INO YAMANAKA . Este o increzuta si se da pe langa baieti de parca acest lucru este cel mai important din lume. O urasc ! - O stiu pe Ino de la gradinita . Dar inainte nu era asa ,acum cred ca s-a schimbat . - In locul tau nu mi-as face-o prietena , crede-ma, noi trei suntem cele mai bune prietene din lume . - Ai dreptate . Nu vreau sa am de aface cu Ino . - Buna decizie. - TenTen , vreau sa te intreb ceva . - Spune.

- Crezi ca am fruntea mare ?intreb eu , deoarece aceasta intrebare mereu mi se ivea in minte atunci cand ma uitam in oglinda. - Sigur ca nu , esti cea mai frumoasa din scoala in aceste momente ,si desigur mult mai frumoasa decat Ino , defapt toate fetele sunt mai frumoase decat ea. Crede-ma ,esti splendida asa cum esti . Mai ales parul tau roz este de invidiat . E culoare naturala ?ma intreba aceasta luandu-mi o suvita din par si privind-o. - Da . ii zic eu zambind deoarece raspunsul la intrebarea care ma macina intruna mi-a fost dat si desigur intr-un mod cum am si vrut. Nici eu nu stiu cine mi-a bagat ideea asta in cap , ca am frunte mare . Daca imi amintesc cine , cred ca Ino , atunci cand eram la gradinita. Deci ,e numai vina ei . Deodata , observ la umbra unui copac un baiat cu parul negru si ochii de aceasi culoare,desigur imbracat in uniforma scolara.Parca eram atrasa de el privirea lui ma incanta oare .ma indragostisem ?Nici eu nu stiam ce simt in acele momente. Observasem ca Hinata si TenTen desbateau un subiesct destul de interesant asa ca le-am spus ca trebuie sa plec undeva iar ele imi raspunsera printr-un singur bine,te asteptamiar apoi incepand din nou sa discute. Mi-am luat inima in dinti si m-am indreptat spre el. Cu fiecare pas pe care il faceam simteam cu inima imi accelera foarte tare. Uneori , acel baiat se mai uita prin curte , sa vada copiii dar era total indiferent si distant.Cand am ajuns in fata lui am simtit cum tot corpul meu parca vroia sa se razgandeasca dar pana la urma am reusit sa raman acolo si sa incep sa ii vorbesc. - Buna . , murmur eu . - Ce vrei ? Si cine esti ?ma intreba acesta . - Ma numesc Sakura Haruno ..sunt noua si.as vrea sa imi fac prieteni asa ca. nici nu mai stiu ce sa zic imi adaug eu in gand. - Si ce-mi zici mie .Du-te si fa-ti prieteni. Nu am chef de tine acum !imi raspunse acesta pe un ton rece. -Bine.eu plec. Nu credeam ca unii sunt asa.asa..;mai aveam putin si incepeam sa plang dar m-am abtinut. - Asa cum ? - Nu mai conteaza. Vad ca esti ocupat sa critici oamenii. Te voi lasa in pace , spun eu plecand dar nu inainte sa nu ii vad privirea rece care ma masura din cap pana in picioare si imi observa ochii de smarald cum erau tristi din cauza lui . - Fa ce vrei . Nu ma intereseaza.. - Pa. - Mda. Oare ce are cu mine?..am spus ceva ce l-a suparat ?sunt nesuferita ?...Am spus ceva gresit ?gandeam eu in timp ce ochii mei erau putin uzi. - Nu ai spus nimic gresit..asa e el . Sasuke Uchiha e un nenorocit arogant. Te rog nu te supara , se auzi o voce calda a unui baiat si am simtit cum o mana fina era acum pe umarul meu .M-am intors sa vad cine e. Era un baiat cu ochii violeti , nimeni altul decat Neji Hyuuga. - Buna ,eu sunt Neji .Neji Hyuuga. Esti noua nu-i asa ? -Da. Ma numesc Sakura Haruno . -Vino cu mine sa te prezint prietenului meu , Rock Lee. -Bine. Raspund eu observand ca Neji inca avea mana ape umarul meu . Intr-un final o luase de acolo , ca sa nu ma simt prost. - Hei Lee.M-am intors. - Salut Neji ! Cine e.cine e floricica aceasta de cires ?

- Eu sunt Sakura Haruno , sunt eleva noua. - Ce nume frumos , spuse Lee luandu-ma de mana si tinand-o in palmele lui . Ti-a mai zis cineva ca ai doi ochi ca doua stelute si ca privirea ta e ca de inger ? - ..cred ca nu . zic eu surprinsa de atitudinea baiatului. - Sakura !? spuse acesta serios - Ce e ? - Vrei vrei sa fi prietena mea ? Te voi proteja cu pretul vietii . - Pai ..eu .. cred ca nu . - De ce ? se planse acesta . - Sa stii ca eu nu te consider ciudat , numai ca - Ca nu te atrage persoana lui,nu-i asa ? interveni Neji care pana acum nu scoase nici un cuvant, doar ascultand discutia si uitandu-se la prietenul sau cu uimire. - Cred ca ai dreptate Neji , se auzi vocea lui TenTen care veni alaturi de Hinata. - Mda.asa e , murmur eu. - Cred ca se suna . Sakura m-am uitat pe lista si tu esti in clasa cu mine . Defapt toti de aici suntem in aceiasi clasa, imi spuse TenTen zambind. - Serios ? Ce bine !! spun eu cu bucurie. - Grozav ! zise si Hinata . - Bine , acum sa mergem in clasa. - Da . Am intrat cu toti in cladire.Ma uitam ca la felul paisprezece, nu cunosteam nimic , absolul nimic. In sfarsit ajunsesem in clasa. Chiar daca se sunase , profesorul nu era acolo.M-am asezat intr-o banca goala , iar langa mine a venit Naruto. - Sakura , pot sa stau cu tine ? ma intreba acesta. - Da , sigur. Dar de unde imi sti numele ? - Mi la spus Hinata. - Aha. - Vreau sa iti spun ceva . - Zi. - Esti.esti.foarte frumoasa .Mai frumoasa decat orice fata pe care am vazut-o pana acum, imi spuse acesta cu putin rosu in obraji. - Mersi Naruto. E dragut in partea ta. Senseiul nu mai venea odata. Cu totii l-am asteptat dar fara rost. Cand ma uit la usa il vad pe Sasuke cu Ino. Aceasta statea agatata de el iar Sasuke incerca sa o indeparteze. Pana la urma reusi iar apoi ii spuse ceva ,care pe fata a enervat-o.Sasuke se apropia mai mult,mai mult de banca mea iar eu parca inebuneam dar am incercat sa ii evit privirea rece si mi-am indreptat privirile catre fereastra. Oare de ce trebuia sa fie intr-o banca trei locuri ? Asta nu stiam .Eu stateam in mijloc iar Naruto in dreapta mea , discutand ceva foarte interesant cu Kiba.Se pare ca locul din stanga mea e gol gandeam eu in timp ce ma uitam spre scaun. - Pot sa stau aici , langa tine ? se auzi o voce rece si foarte cunoscuta,era Sasuke. - Dacum vrei tu, ii raspund eu incercand sa ii evit privirea . Acesta se asezase langa mine . Inima mea inebunea.Offf..Sakura, linisteste-te pentru Dumnezeu, acum trebuie sa fiu atenta cu scoala nu sa ma uit la baieti imi spuneam eu in timp ce incercam sa il scot pe Sasuke din mintea mea. Eram atat de concentrata incat oricine ma vedea putea sa isi faca griji pentru mine.

-

Hei Sakura , esti bine ? ma intreba Naruto care ma privea intens. Da , nu-ti fa griji , nu am nimic. Bine,cum spui tu , zise acesta continuandu-si discutia cu Kiba. Hei Kiba , ea este Sakura , noua eleva. Buna Sakura . Ce frumoasa esti imi spuse acesta in timp ce eu roseam . Mersi .. Kiba-kun. Dar eu uitasem complet de persoana de langa mine. Sasuke se uita intr-un anume punc , foarte indiferent cu ceilalti. M-am uitat si eu sa vad la ce privea. Insa mare mi-a fost mirarea sa vad ca se uita la un perete. Apoi mi-am dat seama.Se gandea la ceva , nu se uita la ceva. Era atat de concentrat si nervos incat am indraznit sa ii vorbesc. - Sasuke , esti bine ? - . - Hei Sasuke.iar taci si ma tratezi cu indiferenta. Tu nu te schimbi niciodata ? il intreb eu . Deodata , acesta isi indrepta privirea spre mine . Ochi lui negri ma priveau cu atata ura si dispret incat nu am mai indraznit sa-l mai privesc.Mi-am lasat capul in jos dar tot il simteam ca ma vedea,ca imi urmarea fiecare miscare ,de parca ar fi fost ultima. - Ce vrei sa spui cu asta ? Ma port normal ca oricine si. - Si ..ce ? il intreb eu. - Si scuteste-ma cu atatea griji din partea ta . Nu mai sunt un copilas razgaiat , mi-o taia acesta. - Eu doar.eu doar vreau sa fim amiciatat . - Uite ca eu nu vreau. Scuteste-ma! Imi spuse Sasuke. In ochii mei aparura doua lacrimi dar mi le-am sters repede , sa nu mi le vada cineva , dar totusi , Sasuke le vazu.Ochii mei de smarald ii priveau pe ai lui ,cei de onix si simteam cum privirea lui ma inmuia. Mi-am scuturat putin capul si apoi am incercat sa-l uit pentru moment. Cand ma uit la Naruto , acesta acum vorbea cu Shikamaru sau mai bine zis , se certa. - Hei Naruto , mai te certi mult. - Oh Sakura , Shikamaru nu vrea sa inteleaga ca pot sa-l bat oriunde si oricand. - Cum spui tu.mai bine lasa-l incolo si vine cu mine sa iti arat ceva. - Bine Sakura ,spuse acesta inrosind. L-am chemat pe Naruto la geam si i-am aratat cativa nori. - Uite Naruto.Imagineaza-ti niste forme din acei nori. - Bine , spuse acesta uitandu-se la ei . Vadun kunaisio vulpe sicam atat.Dar tu Sakura , ce vezi ? M-am uitat si eu mai atenta dar nu vedeam cam nimic. M-am concentrate putin si i-am vazut chipul lui Sasuke intr-un nor. Repede mi-am zguduit putin capul ca sa ma gandesc la alceva. - Sakura.tu ce vezi ? - O floare roz .. atat. - Semana cu tine , nu-i asa ?ma intreba Naruto rosu ca racu. - Enu tocmai .Hai sa ne intoarcem in banca. - Bine. Dupa vreo 15 minute a aparut si senseiul. Era inbracat cu o bluza care se termina pana la nas , cu o jacheta sau vestuta verde peste ea si avea o frizura cam ciudata , era ciufulit in cap. Bandaua satului o avea pusa peste un ochi iar pantalonii erau de culoare albastru inchis spre negru. - Buna copii ,eu sunt Kakashi Hatake, unul dintre sensei vostri.Fiind azi prima voastra zi de scoala , nu veti avea ore ,dar mai intai sa va prezint pe noua voasta colega, Sakura Haruno. Vino aici Sakura sa ne

spui cate ceva despre tine. In timp ce eu vorbeam unii baieti ma priveau de parca erau in al noulea cer ,iar altii ma priveau normal , ca pe orice fata.Toti se uitau la mine , inafara de Sasuke , care imi evita privirea , uitandu-se pe fereastra sau in alta parte. Dupa ce am terminat de vorbit, m-am indreptat spre banca mea. - Bine , acum vreau sa va spun ca se vor face echipe de cate 3 . Veniti la ora 2:00 sa vedeti cum ati picat in echipe. Eu acum plec . Va veni si domnisoara Anko sa va vorbeasca.La revedere! Spuse Kakashi sensei si pleca. Dupa vreo 10 minute veni si Anko-sensei sa ne vorbeasca. - Buna ziua ,maimutelor, eu sunt Anko si sunt senseiul vostru anul acesta asa ca va trebui sa ma ascultati alfel o s-o patiti., spuse aceasta. Eu eram cam surprinsa de atitudinea acesteia dar cand m-am uitat in stanga mea l-am vazut pe Sasuke cum strangea pumnul. Cred ca era nervos cand auzise cuvantul maimutelor.Eu nu eram suparata de loc, chiar ma amuza.Dupa ce domnisoara Anko pleca , toti am iesit in curte sa luam aer curat. Ce bine ca nu sunt ore! L-am observat pe Sasuke cum statea la acelasi copac cu mainile in buzunar,indiferent."Oare baiatul asta nu se schimba niciodata ?" ma intrebam eu in timp ce il priveam cu ochii mei de smarald. Deodata,il vad pe Neji cum se apropie de mine. - Hei Sakura, vrei sa te conduc diseara acasa ? - Da ,sigur. ii raspund eu. - Bine .Pa ! Oare de ce se purta Neji asa ? Nu stiam de ce .Dar mai bine eram tratata asa decat cum ma trata Sasuke.Cand ma uit din nou spre copac , nu mai era nimeni. Unde plecase oare ? Nu ma gandeam sa il caut , asa ca m-am dus in clasa sa imi iau un caiet de notite si sa fac ceva,orice.Mi l-am luat si m-am asezat pe o ramura a copacului acela , notandu-mi ceva. Deodata , simt o mana calda si firava ,punandu-se pe umarul meu. - Hei , ce faci aici ? Nu e cam periculos pentru o fetita mica ca tine sa stea aici sus ? ma intreba vocea. Era Sasuke. - Termina! Si in primul rand ai zis sa te las in pace. Tu ma vei lasa vreo data in pace ?Si nu ma mai intreba niste chestii prostesti , ii zic eu cu furie in glas. El ma privea profund in ochii mei de smarald. - Eu plec. Ai grija sa nu cazi de aici. - Scuteste-ma ! Am facut asta de mi de ori si tu imi zici sa nu cad ? E penibil... - Poate....eu plec , pa ! - Pa ... Nu imi venea sa cred. Marele Sasuke Uchiha isi facea griji pentru mine sau ce. Cred ca deliram...totusi... Veni si timpul sa aflam cum s-au format echipele.Erau scrise pe niste foi dar eu nu vedeam nimic de acei copii.Naruto se oferi sa vada unde sunt. - SAKURA!!!!!!!Sakura!!!!Esti in echipa cu mine !!!tipa Naruto fericit. - Super!zic eu fericita deoarece nu picasem cu un nesuferit.Si cine este al treilea coleg de echipa ? - E....Sasuke Uchiha , spuse Naruto bosumflandu-se deoarece , din cate am auzit, nu-l suferea deloc. - Aha...., murmur eu . Nici nu stiam cum sa fiu ,fericita sau trista.Deodata il vad pe Kakashi sensei venind si spunandu-ne sa ne adunam in echipele noastre. Eu si cu Naruto eram acolo deja, dar nu-l vedeam pe Sasuke. Cand mam uitat la copac,nu era dar cand m-am uitat mai sus l-am zarit stand pe aceeasi ramura unde am

stat eu si in acelasi loc ,uitandu-se prin curte. I-am facut semn sa vina si cobora. - Ce e ?intreba acesta. - Kakashi sensei a zis sa ne ducem fiecare la echipele noastre, spuse Naruto. - Asa...si ? - Pai deoarece esti in echipa cu Naruto...., dar nu am terminat ca Sasuke deja stia ce vroiam sa zic si imi puse mana la gura. - Nu trebuie sa continui, am inteles ce vrei sa zici , imi spuse el. - Kakashi sensei a zis ca se vor alege jouunini pentru echipe, asa ca trebuie sa asteptam. - Aha...,maumura Sasuke.Deci sunt in echipa cu Naruto si mai cine ? intreba Sasuke indiferent. - Cu mine...., zic eu incet lasand capul in jos deoarece stiam ca imi va trimite o privire de gheata dar cand m-am uitat in ochii lui nu am mai vazut o privire rece , acum ochii lui erau blanzi . Apoi Sasuke isi schimba privirea blanda intr-una rece. Kakashi sensei veni si ne spuse ca echipa noastra va fi antrenata de el. Naruto a sarit in sus de bucurie ,eu am zambit bland dar Sasuke nu a acos nici o vorba sau vreun gest , doar s-a uitat la sensei. - Maine sa veniti la ora 5:00 dimineata la pod ....oh da..si sa nu mancati nici micul de jun ,nici cina. - CEEEE?? intreaba Naruto furios deoarece , din cate am auzit , el iubea mancarea. - Nici un "dar" Naruto. - Bine sensei.....murmura el. - La revedere copii ,sa nu intarziati. - Bine , la revedere Kakashi sensei ! salut eu amabila.Baieti,eu plec. Ma asteapta Neji.Pa, noapte buna ! - La revedere Sakura ,ai grija . imi spuse Naruto. - Mda......, murmura Sasuke Eu am iesit din curtea scolii,mi-am luat cartile si ma pregateam de plecare. L-am zarit pe Neji la iesire asa ca m-am indreptat catre el. - Buna Neji ! - Buna Sakura ! Uite ,astea sunt pentru tine , spuse el intinzandu-mi niste flori rozalii si o carte cu coperti maro. - Mersi . Despre ce e vorba in cartea aceasta ? - Este vorba despre istoria satului nostru. Daca tot esti noua , poti sa citesti, daca te intereseaza. - Multumesc Neji,ii zic eu zambind. Observasem blandetea din ochii lui. Oare ma placea sau era doar amabil ? Poate avea sa aflu mai tarziu. Am plecat cu Neji spre casa mea , deoarece stateam unul langa altul, iar eu nici nu observasem. Pe drum am discutat mai multe subiecte interesante si radeam cand ceva era amuzant. Auzisem ca marele Neji Hyuuga e un nesuferit si un cub de gheata ca si Sasuke si Gaara dar se parea ca nu era asa. Cand am intrat in casa , am mancat si apoi , mai tarziu m-am culcat , gandindu-ma la acea zi in care eu ma indragostisem incet incet de Sasuke . ...Ja Ne ! Astept comentarii..Sper ca va placut cat de putin.. Capitolul 2 : O provocare interesanta Incet , incetsoarele aparu pe cer. Simteam cum imi mangaia fata cu razele sale si imi soptea: Sakura,trezeste-te!. Dar apoi mi-am dat seama ca nu era un vis ci chiar cineva vorbea prin mintea

mea. Am sarit repede din pat,putin speriata de vocea aceea. Hei, nu te speria , eu sunt tu se auzi vocea. Nu intelegeam nimic. Cum adica esti. eu ? imi vorbesc eu in sine. Da ,se pare ca ai inteles, eu sunt vocea ta interioara spuse aceasta. Vocea mea interioara ? . Da. Totusi, in acea dimineata imi formasem un alt ego , o eu mai alfel , cu curaj si care spunea ce nu aveam sa indraznesc eu niciodata.Chiar eram fericita dar uitasem complet de intalnirea cu echipa. Slava Domnului ca era decat.5:00 ?!?! Asta insemna ca am intarziat. M-am imbracat repede intr-un kimono rosu si mi-am pus bandaua satului apoi am fugit cat de repede am putut. Spre surprinderea mea , Kakashi sensei nu venise. Am rasuflet usurata dar nu inainte sa imi salut colegii de echipa. -Buna dimineata Naruto, Sasuke ! -Buna dimineata Sakura ! imi raspunse Naruto pe jumatate adormit. -Mda..la fel.. , spuse si Sasuke cu o jumatate de gura. Oare avea sa se schimbe vreodata ? Nu prea sunt sanse -Imi pare rau ca am intarziat , ma scuz eu. -Vad ca nu esti singura.Kakashi sensei nu a venit incasper sa nu intarzie mult Am asteptat dar tot nu venea si deja trecuse o ora.M-am gandit ca nu va mai veni asa ca m-am asezat jos , langa Naruto , care adormise,asa ca am facut liniste. Probabil era foarte oboist ca oricare dintre noi.Sasuke statea rezemat de un zid , eu imi pusesem capul pe genunchi iar Naruto in sfarsit se trezise. Deja se facuse ora 10:00. Simteam cum fierb de furie. Wow , tipul asta mai intarzie MULT !! tipa vocea mea interioara. Recunosc , si eu ma simteam la fel ca ea dar m-am abtinut sa tip de furie. Dupa vreo 10 minute aparu si Kakashi sensei cu o fata de catelus nevinovat. -Buna copii, ma scuzati de intarziere darpaiam ajutat-o pe o doamna sicam atat. - Ati ajutat o doamna 5 ORE ?!tipa Naruto care deja trecuse pragul rabdarii. - Cam asa ceva dar..acum avem treburi mult mai importante. Dar mai intai sa ne cunoastem. - Cum adica ? intreba Naruto nedumerit. - A , m-am prins Kakashi sensei. Sa spui cum te numesti..ce iti placecam asa , nu ? intreb eu. - Bravo Sakura ! Da! Se pare ca profesorii tai au avut dreptate, esti foarte inteligenta, imi raspunse Kakashi sensei cu un zambet pe chip , desigur asta credeam eu ca facea pentru ca , din cauza mastii aleia nu vedeai nimic dar deja il cunosteam dupa ochi. - Bine ,voi incepe eu ! tipa Naruto. Ma numesc Naruto Uzumaki, imi place..pai mancarea si dorinta mea e sa devin cel mai mare Hokaghe !Credeti-ma ! - Bine bine , te cred acum tu Sakura, ma indemna Kakashi. - Bine. Ma numesc Haruno Sakura. Imi placepaisunt multe lucruri asa ca nu le enumar. Dorinta mea este sa devin un ninja cunoscut. - Acum cred ca e randul meu, murmura domnul Atitudine. Ma numesc Sasuke Uchiha. Nu-mi place mai nimic si urasc tot, absolutVisul meu este sa imi reinfiintez clanul si sa imi distrug fratele, odata pentru totdeauna. Dar nu va fi un vis pentru ca il voi transfroma in realitate. Cine se mai crede si asta ? intreba vocea mea interioara speriata de toate vorbele reci ale lui Sasuke. Chiar ura tot ?Eram sigura de ceea ce spunea..dar..totusi..trebuie sa ii placa si lui macar ceva , nu ? Toti ne uitam stupefiati la Sasuke , dar acesta nici macar nu se deranja sa ne bage in seama, dimpotriva, intra intr-o mutenie absoluta.aceasi mutenie pe care o s-o intalnesc mai mereu la persoana lui.

Intr-un final ne trezisem din acel vis ciudat pe care il provoca cuvintele lui reci ,iar apoi Kakashi sensei scoase doi clopotel. - Trebuie sa imi luati clopoteii si veti trece testul , ne asigura Kakashi. - Dar, Kakashi sensei, noi suntem trei iar dumneavoastra ati scos doi clopotei .Cum vom putea trece toti ? am remarcat eu. - Exact Sakura , bravo,ai fost atenta. Decat doi copii vor lua clopoteii iar celalaltcel care va ramane fara clopotel va trebui sa studieze in biblioteca satului o saptama intreaga si i se va scade si nota. S-a inteles ? - Da ,am murmurat toti trei. Ce prostie ! Oare cine va ramane fara un afurisit de clopotel ? intreba vocea mea interioara ,foarte frustata de natura situatiei.Poate avea dreptate , chiar era intr-un fel o prostie ..dar .ceva nu era in regula. De ce doi si nu trei ?Aaaa. ia stai putin..daca ma gandesc mai bineatunci cand prietenul nostru pierde trebuie sa fim uniti si sa-l ajutam pshihic dar daca luptam cu totii vom invinge.toate astea rezultamunca in echipa ! Acum mi-am dat seama. Bravo Sakura ! Munca in echipa atat ? mai bine.. rasufle usurata ego-ul meu dar nu avea dreptate in privinta astaera greu sa ii impac cu idea de a lucra in echipamai ales pe Naruto si Sasuke , care sigur nu vor accepta unul prezenta celuilalt. - Bine copii, sper ca va ajuns timpul de meditare. Va dau cinci ore sa imi luati clopoteii. Daca nu veti reusi atunci toti veti avea aceasi pedeapsa: sa studiati o saptamana in biblioteca si sa vi se scada nota. - Am inteles,murmura Sasuke. - Bine. Atunci.. START !! spuse Kakasi sensei. Fiecare se ascunsese bine dar numai Naruto statea neclintit din loc. I-am facut cateva semen cu mana sinu stiu cum dar m-a intelesese si veni langa mine. - Hei Sakura-chan , ce e ? - Vreau sa iti spun ceva. - Ce ? intreba Naruto cu o sclipire in ochi,cu fata de catelus si cu obrajii rosii. Doar nu se gandea ca ii voi spune ceva de genu : Naruto,te iubesc sau alceva. Daca gandea asa insemna un singur lucru.era un mare derbedeu.I-am explicat de chestia cu lucrul in echipa desi degeaba pentru ca fiecare cuvant pe ca il spuneam intra pe o ureche si ii iesea pe alta.La sfarsit l-am intrebat : - Ai inteles ? - Hmhm.nu ! o spusese cu atata hotarare in cat imi venea sa ii dau una in cap si sa il las lat. Apoi , dupa cateva minute , l-am cautat pe Sasuke cu privirea. Am observat ca si el si Kakashi disparusetoate astea rezulta un singur lucruse luptau undeva..Am sarit in picioare si alergand ,il cautam dar..degeaba. Totusi, ma inselasem intr-un singur lucru.Kakashi nu se lupta cu Sasuke.se luptase dar cand am ajuns eu acolo lupta se terminase de mult. Nu era decat..Sasuke bagat in pamant pana la cap. Putin speriata de ceea ce vad , m-am apropiat usor , crezand ca poate visam sau ceva de genul asta. El ma observat si nu a incetat sa ma sfideze cu priviri de gheata. - Esti real , nu-i asa ? intreb eu atingandu-i fruntea fina cu degetul meu . - Dar cum crezi ca sunt ? - Ah,deci tu esti .o sa te scoat imediat de aici. - Nu a zis nimeni ca vreau sa ma scoti de aici asa ca nu te deranja.

- Bine , cum vrei tu, stai aici atunci. Dupa ce spusesem asta m-am pregatit sa plec , cand ii aud vocea blanda ,fara urma de raceala ,zicand : - Defapt , eu . Bine , te rog scoate-ma de aici ! - Parca ziceai ca nu vrei. - Acum lasa. Trebuie sa luam clopoteii aia si sa plecam odata. - Bina,cum spui tu. Ma departasem de el , incet. - Hei, ziceai ca ma scoti de aici. - Asta si fac , domnu Atitudine, ii raspund eu cu raceala. Ma saturasem sa se comporte asa cu mine ,asa ca am prins curaj ,macar pentru cateva clipe , pentru ca atat puteam,nu mai mult. Totusivazusem ca se incruntase din nou asa ca am incercat sa nu il bag prea mult in seama ,chiar daca era imposibil acest lucru. Mi-am ridicat pumnul in sus,dupa ce ma departasem mult de el si am lovit pamantul incercand sa nu il ranesc pe Sasuke in urma acelei lovituri. Pamantul incepu sa se destreme si sa se crape. Invatasem aceasta tehnica de la un bun ninja. Wow,cata putere ! Si eu care credeam ca nu e puternica deloc.Nici eu nu pot face asta gandea Sasuke in timp ce eu il prinsesem de mana , ca sa nu cada in groapa adanga ce se formase dupa impact.Cand i-am simtit mana finaam crezut ca plutesc iar el chiar mi-o strangea tare , parca vrand sa nu-i dea drumul.Chiar daca acum era inafara oricarui pericol,tot ma strangea de mana si ma privea in ochii. Prin tot corpul mi-a trecut un fior bland. Ce se intampla cu mine ?De ce ma simt asa ciudat in prezenta ei ?se intreba Sasuke in gand. Wow,poate te iubeste tipa vocea mea interioara foarte fericita.Am facut-o sa taca si mi-am intreptat privirile asupra chipului sau frumos. - Sakura , ai grija!Kakashi sensei, tipa Sasuke speriat. - Ce? Ahh. - Sakura!!! Tot ce stiu e ca atunci cand m-am trezit eram in bratele lui Sasuke. Primul chip pe care l-am vazut a fost tot al lui. - Esti bine ? il intreb eu ingrijorata. - Asta cred ca ar trebui sa fie intrebarea mea ,mi-o intoarse Sasuke. Ia zi, esti bine ? - Da, acum da. Oare de ce ma tinea asa in brate si ma privea patrunzator?Dintr-un moment de neatentie cazu peste mine,probabil se luptase cu Kakashi si era obosit. - Se pare ca nu esti bine Sasuke-kun - Ba da,dar sunt putin oboist. - Mi-am dat seama de asta. Statea in fata mea,si se apropia mai mult de mine.Oare ce voia sa faca ?Se apropie de urechea mea si imi sopti: - Nu credeam ca iti voi spune asta daresti puternica. Nu-mi vine sa cred.Chiar remarcase asta ? Am crezut ca nu ii pasa de noi,muritorii de rand.Dar si el era un muritor ca noi si foarte incapatanat uneori defapt peste 60% din timpul in care sta cu mine si cu Naruto. - Multumesc. Acum poti,te rog, sa te dai dupa mine ? - A..da ,desigur , spuse acesta cu o raceala profunda.

Dupa ce s-a ridicat dupa mine mi-a intins mana ca sa ma ajute.Imposibil ca eu sa nu ma rosesc si sa tremur atunci cand il ating. Hei Sakura !!Nu mai visa..ai uitat.munca in echipatipa vocea mea interioara. Era sa uit. - Sasuke- kun, trebuie sa iti spun ceva despre noi trei .Kakashi sensei a vrut sa aflam singuri sa suntem o echipa si ca trebuie sa lucram in echipa,nu pe cont propriu, de aceea a pus doi clopotei,ca sa ne deruteze. - Ai dreptate. Atunci,hai sa mergem dar mai intai sa facem un plan. - Da. Eu si cu Sasuke am facut un plan.Trebuia ca eu sa ii distrag atentia si ei sa ia clopotei. La sfarsit totul a iesit cum trebuie, numai ca eu nu aveam clopotel . - Hei Sakura-chan, uite, ia clopotelul meu. - Nu Naruto,tine-l.Nu strica o saptama in biblioteca orasului.Si asa voi avea timp sa citesc cartea de la Neji. Ops, de ce credeam ca am facut o mare gresealade ceea ce spusesem ? Pana si Kakashi sensei isi inchise vesnica lui carte Vino ,vino paradissi ma privea suspicios.Desigur, Naruto era cel mai surprins, iar Sasuke , spre uimirea mea, imi arunca o privire trista ,cu regrete.Am inghitit in sec si miam aplecat capul in jos. - Defapt ati trecut toti trei testul. Cine a avut idea geniala sa lucrati in echipa ? - Sakuramurmura Sasuke. - Bravo Sakura, pentru azi ai nota maxima , si tu si Sasuke si Naruto. - Serios ? Am luat si eu nota mare ? Nu-mi vine sa cred,tipa Naruto fericit. - Bravo , fraiere, marai Sasuke - Cum adica fraier ? Hei Sasuke,nenorocit arogant ce esti, vezi cum vorbesti, ca de nu - Ca de nu.. ce ? O sa ma bati mar sau ce ? - Taci din gura, ai inteles ? - Esti decat un fraier. - Prostule. - Tampitule. - Nenoricitule. - Incetati amandoi ! tip eu intr-un final. Nici unul nu mai cotea nici un cuvant, pur si simplu taceau . - Cred ca e timpul sa plecam acasa cu toti - Da ,asa e . Copii ,ne vedem maine la ora 5:00 tot aici.La revedere ! - Pa Kakashi sensei ,am murmurat toti. Eu mergeam incet pe drum. Naruto era in fata mea iar Sasuke in spatele meu si foarte aproape de mine incat imi venea sa urlu de rusine. Ii simteam respiratia calda in ceafa mea. Deodata, Naruto s-a oprit sa ne salute si intra la el in casa. Dupa ce pleca ramasesem decat eu si Sasuke.Totusi,am continuat drumul impreuna.M-am opriti si eu si l-am salutat cu un zambet fermecator pe buze, iar apoi am intrat in casa.Nici acum nu stiu cat am dormit in seara aceea deoarece inca ii simteam respiratia calda din ceafa,chiar daca el nu era langa mine.M-am culcat si am asteptat sa treaca noaptea. Capitolul 3 :Prima noastra misiune,si una de neuitat

Soarele aparu pe bolta cereasca. In timp ce sagetile lui de foc acopereau satul Konoha, eu ma pregateam de o noua zi.Ma dusesem la baie ca sa imi fac toate cele de dimineata iar apoi m-am imbracat de data asa, intr-un kimono roz, cu niste petale albe. Il primisem cadou de la doica si chiar imi placea.Dupa ce am mancat am iesit din casa. Pe drum m-am intalnit cu Naruto , care , saracu, cand m-a vazut a amutit si nu mai ii era somn deloc. -Buna dimineata Sakura-chan !Azi esti frumoasa -Buna Naruto!Mersi mult. Dupa cateva clipe aparu si Sasuke, care spre surprinderea mea , era cel mai obosit dintre noi toti. Avea niste cearcane mari sub ochii lui negri. -Buna dimineataSasuke?il intreb eu. -Ce vrei ? -Ce s-a intamplat cu tine ? -Cum adica ? -Esti..obosit.Chiar atat de mult te-a extenuate testul de ieri ? -Nu. Eu nu am putut dormi aseara. Oare de ce ?Poate nu aveam sa aflu. In aceasta dimineata , spre uimirea mea, Kakashi sensei nu mai intarziase pana la 10 ci pana la 9 dar asta nu inseamna ca nu a intarziat deloc. Tipul asta nu poate sa fie si el macar putin punctual? intreba vocea mea interioara furioasa la culme. Totusi, cand a venit, Kakashi avea o fata mai mult decat serioasa. Oare se intamplase ceva ? -Copii, astazi incepe prima voastra misiune . - Serios ?! De-abia astept !! tipa Naruto si dansand in acelasi timp. Am zambit si eu iar apoi m-am uitat la Sasuke. Nici un gest..nici o miscarenimic decat acelasi zambet superior. Oare de ce nu dormise ? Si acum i se vedeau cearcanele de sub ochi. -Asacopii , duceti-va si faceti-va rucsacurile pentru misiune. O sa va explic dupa aceea despre ce este vorba. -Bine. In 15-20 de minute totul era gata ,apoi m-am dus din nou pe pod sa vad despre ce era vorba in acea misiune.Cand am ajuns acolo, spre surprinderea mea , Kakashi venise deja si isi citea cartea. Sasuke se tot certa cu Naruto asa ca m-am gandit sa intervin totusi. -Hei,buna baieti ! -Buna , raspunsera ei rece si la obiect iar apoi au inceput sa se certe din nou. -Daca suntem cu totii aici atunci , Kakashi sensei, trebuie sa ne spuneti despre ce e vorba in acea misiune. -Bine. Cu totii trebuie sa protejam un domn important pana ajunge in satul lui, Satul ascuns in Nisip.Dar pana acolo este mult de mers asa ca nu ne va ajunge o zi, sigur vom face 2 sau chiar 3 zile.Este o misiune destul de grea -Ba nu. E foarte simplu , ne Sakura-chan ?ma intreba Naruto. -Da Naruto, cum zici tu. -Bine, sa pornim. Sper ca va-ti luat tot ce trebuie in rucsacuri .. -Da. -Ok. Haideti !Domnul ne asteapta la iesire din sat.

In timp ce eu mergeam linistita pe drum, Naruto se tot zbenguia de colo in colo, foarte entuziasmat de natura situatiei.Sasuke se purta ce de obicei,indiferent iar Kakashi sensei citea din nou. Oare cum putea fi atent si la drum si la randurile cartii ? Era foarte ciudat Hei,Sakura, sper ca diseara , Sasuke sa doarma langa tine, macar imi sopti vocea mea interioara .Imediat ma rosisem iar Naruto observa asta. -Hei Sakura-chan, esti bine ? -D-Da. Nu am nimic. -Daca tu spui Ne-am continuat drumul pana la iesire din sat. Acolo , ne astepta asa zisul domn important. Era imbracat in niste haine largi si purta o mica masca. Nu era batran dar nici copil. Avea in jur de 19-20 de ani, din cate credeam eu.Parul blond iar ochii verzi faceau parte din chipul sau.Chiar era chipes.. -Buna !Eu ma numesc Taisuku iar voi trebuie sa ma protejati pana ajung in Satul ascuns in Nisip. -Buna Taisuku ! Eu sunt Kakashi Hatake. Din echipa mea fac parte: Naruto Uzumaki, Sakura Haruno si Sasuke Uchiha. -Ma bucur sa va cunosc, spun eu politicoasa cu un zambet pe chip. -De asemenea, imi raspunse domnul Taisuku. Cu totii cinci ne-am continuat drumul.Incet,incet se insera iar cerul incepea sa capete culoare albastru inchis.Toti ne-am oprit la o casa si am hotarat sa dormim acolo , dar problema era caavea decat patru camere. -Bine,facem asa : domnul Taisuku doarme intr-o camera, eu in cealalta iar in celelalte douava organizati voi ,dar inainte de asta.Sasuke, vreau sa vorbim putin.. -De ce ? -Nu intreba. -Ahbine,bine vin. Oare ce voia Kakashi sa-i spuna lui Sasuke si de ce decat lui? Cu inima cat un purice m-am apropiat de camera unde vorbeau si am pus urechea pe usa ca sa aud. -Sasuke , stiu ca n-o sa-ti placa dar in seara asta si maine seara vei dormi cu Sakura. -Ce?Dar nu..Kakashi sensei..nu pot -De ce ? -Pentru ca..ca..este fata sieu. -Nu-mi spune ca ti-e frica de o fata ? -Nu despre asta e vorba, doar catotusi -Hai Uchiha, nu mori. -Dar de ce trebuie sa dorm tocmai cu ea ? -Sakura , stii doarare puterea de a ne vindeca atunci cand suntem raniti iar ea trebuie sa fie ultima care sa intre in pericol dintre toti.Vreau sa dormi in camera cu ea ca sa nu cumva sa intre vreun ninja bun si sa..pai ..poate ii face ceva. -Ahhh..bine!Ma duc sa iau o perna si sa ma fac comod in fotoliul din camera ei. -Fa ce vrei dar..trebuie sa fii cat mai aproape de ea asa ca vei dormi pe covorul din camera. -Bine ,bine mami, cum zici tu. Cred ca auzisem prea multe vorbe. De ce trebuia sa doarma Sasuke cu mine in camera ? Ma inrosisem tare iar apoi m-am dus repede in camera mea , imbracandu-ma in pijamale.Oare chiar venea sa doarma cu mine ? Sangele imi accelera iar inima imi batea cu putere. Cand, deodata , aud niste batai in usa. Acum era momentul in care eu nu voi putea fi capabila sa-mi

ascund emotiile , momentul in care sigur voi face ceva sentimental. -Hei Sakura. Sunt eu Sasuke. Pot sa intru ? ma intreba acesta. Pur si simplu refuzam sa raspund, dar pana la urma am soptit unda destul de incet. -S-a intamplat ceva , Sasuke-kun ?Ce cauti aici ? -Kakashi sensei a zis sa dorm aici,cu tine , ca sa nu ti se intample ceva . -Si..Naruto ? -Decat eu, el va dormi in camera lui. -Inteleg Dar nu intelegeam nimic. Cu sfiala m-am apropiat de pat si m-am facut comoda. Oare cum aveam sa dorm daca el va fi langa mine ? Era imposibil.. I-am zis sa stinga lumina si l-am privit cum isi dadea jos bluza .Ma inrosisem foarte puternic. Se pare ca vroia sa doarma doar cu pantalonii pe el. Corpul lui, bine lucrat, ma atragea.Am inchis ochii incercand sa ma stapanesc. -Sakura,esti bine ? Nu pari in apele tale. -D-Da, s-sunt bine, zic eu rusinata . Trecuse de ora 1 iar eu nu puteam sa dorm deloc. Iar m-am uitat la el, cum dormea asa frumos, iar fata lui in sfarsit era impacata.Iubirea imi invaluia sufletul.Dupa 10 minute iar m-am uitat la el. De data asta era dezvelit, is tremura de frig.M-am ridicat usor din pat si m-am apropiat de el.Cand sa ii ating patura, mana lui o prinse pe a mea. -Ce crezi ca faci ? -Eu.paierai dezvelit asa cam-am gandit ca -Nu mai spune nimic, inteleg.Vroiai sa ma invelesti. -D-Da.Sasuke, dormi bine aici, adica vreau sa spunnu ti-e frig aici jos ? -Unde vrei sa ajungi ?ma intreba acesta cu un zambet superior pe chip. -Pai, daca vrei , poti sa dormi langa mine , la marginea cealalta a patului, ca sa dormi mai bine,ii zic eu. Repede ,mi-am pus mana la gura.Ma inrosisem puternic si eram constienta ca ceea ce spusesem avea sa-l infurie.Ma uitam in jos, vrand sa ii evit privirea. -Stiam ca vei zice asta asa ca nu te contrazic, ai dreptate, nu mie bine aici jos, e incomod. Cred ca patul este mai confortabil. -Da,asa cred si eu. Brusc, se ridica si ma lua de mana apoi imi sugera sa ne culcam odata, ca e tarziu. Isi luase perna si se aseza la marginea cealalta a patului. Satateam spate in spate iar cand sa intors in partea cealalta , nasul lui picase lipit de al meu , pentru ca eu ma intorsesem de foarte mult timp, stand in spatele lui. Amandoi am rosit .Eu eram incapabila sa ma misc , pur si simplu, nu puteam pentru ca vroiam sa stam asa pentru totdeauna. Sasuke sa ridica in genunchi si se uita la mine.Probabil ii ajunsese cat imi simti respiratia calda . Il priveam putin prostita si eram incapabila sa spun ceva . -Sakura, eu.tu.mai bine ma duc inapoi jos, imi sopti acesta cu regrete. -Nu Sasuke, stai, te rog.Acolo nu vei dormi bine, crede-ma. -Bine, daca tu spui asta Si se aseza la loc iar eu m-am intors cu spatele la el , pentru ca , daca mai faceam vreun gest plin de sentimentalisme, probabil ar fi plecat. Mare mi-a fost mirarea cand bratele lui calde mi-au cuprins mijlocul.Cu o viteza incredibila m-a intors spre el , fortandu-ma sa-l privesc.

-Sasuke-kun , ce faci ? -Eu ? Fac ceea ce am vrut s-o fac din prima clipa in ca te-am vazut. -Poftim ? -Mereu am vrut sa te iau in brate, nu stiu de ce.dintr-un motiv anume pe care nici eu nu-l pot explica.Dar acumtrebuie sa dormim,sunt obosit -Sasuke ? -Ce e ? -De cede ce nu ai dormit noaptea trecuta ? -Pentru ca.un sentiment ciudat imi macina sufletul,dar acum,ca esti aici,m-am linistit. -AhaHai sa dormim, sunt obosita. -Bine ,bine. Amandoi ne-am facut comozi din nou pe perna. Cred ca eram nebuna deoarece m-am strecurat usor in bratele lui iar acesta ma imbratisa ..iar eu care credeam ca o sa ma respinga. Veni si dimineata.M-am trezit in bratele lui Sasuke. Decinu fusese un vischiar adormisem langa el. Dar asta nu inseamna a dormi cu el in sensulstiti voiacela.Doar am petrecut o noapte imbratisati..atat. Dormea asa de frumosincat imi venea sa-l sarut usor Mi-am apropiat mana de capul lui,fiind inca in bratele sale, si am incercat sa ii ating parul frumos. Insa degeaba pentru ca mi-o prinse cu o viteza uimitoare. -Ce crezi ca faci ? -Eu..vroiam doar sapai.. -Nu mai conteazacred ca stiu ce vroiai sa facivoiai sa-mi atingi parul,nu-i asa ? Oare cum ghicise atat de usor? Cred ca roseala din obraji ma trada. -Bine..hai sa ne trezim odata. -Umda.Eu ma duc la baie sa ma schimb. -Bine.Eu ma schimb aici. Mi-am luat kimono-ul roz care era impaturit frumos pe scaun si am intrat in baie ca sa ma schimb. Inutilpentru ca Sasuke ma astepta rezemat de usa cu un zambet smecher. -Ce e atat de amuzant ?il intreb eu. -Nici eu nu stiu. Cred ca acest zambet mi-a venitasasau poate pentru caam dormit fara vreun tricou sau maieu pe mine iar tu.stand la mine in brate -Ada. Te-am intrebat de ce nu vroiai sa te imbraci cu ceva dar aseara erai cam..nu stiu..altfel pentru ca nici nu mi-ai raspuns. Ce tot indrug aici...nici macar nu il intrebasem asta...eram o mincinoasa.. -Probabil acel sentiment iar s-a trezit in mine .ca si acum. -Ce sentiment ? -Ahnimic, imi spuse el cu o voce rece dar in acelasi timp privind in alta parte, pe fereastra. Cum se simte doamna Sakura dupa o noapte ca asta?ma intreba vocea mea interioara foarte fericita. In sfarsit aparuse si ea.dar am facut-o sa taca repede si l-am privit pe Sasuke.Acesta ma fixa cu o privire de gheata. -Sakurastii..vreau sa te intreb ceva.. -Spune.Sunt ochi si urechi. -Bine.

Se apropie din ce in ce mai mult de mine iar eu ma departam..nu stiu de ce dar imi era intr-un fel..frica de el atunci cand facea gesturi ca astea.Pana la urma se opri cand fu sigur ca eu nu mai puteam trece de el pentru ca , pur si simplu era aproape lipit de mine. -Voiam sa te intreb.ce fel de carte ti-a dat Neji ? -Neji ?Pai.despre istoria satului. De ce ma intrebi ? -Asanu prea ii sta lui in fire sa suportepe cinevadaca ma intelegi. -Adica e asa ca tine ? -Ce vrei sa spui cu asta ? Imediat mi-am pus mana la gura dar Sasuke mi-a dat-o la o parte. -Asculta,nu stiu ce vrei sa insinuezi cu asta dar eu nu sunt ca geniul Hyuuga. -Geniu Hyuuga ? -Nu stiai ?El e cel mai inteligent din academie.foarte destept.,un adevarat geniu si un adevarat rival.. -Rival ? Pentru tine ? -DaMai ales ce a facut in ultimele zile.a ajuns pe lista mea neagra -De Dar nu am terminat de spus ce aveam de spus pentru ca mi-a trimis o privire rece. De ce trebuia sa se poarte cu mine ca si cand eu eram o anume tinta ? Nu e decat un .nesimtit!tipa vocea mea interioara.Poate avea dreptate dar..de ce trebuia sa-i suport eu toate gesturile si privirile reci ? -Nu conteazahaide..Kakashi ne asteapta. -Umm....bine. Cand am intrat in salon, Naruto manca, Kakashi isi citea cartea cu coperti portocalii iar Taisuku privea intr-un anume punc,pe care numai el il vedea. -Buna dimineata ! salut eu amabila. -Buna spuse Naruto cu gura plina dar nu mai apucase sa mai zica dimineata pentru ca se inecase cu portia de ramen si incepu sa tuseasca. -Buna dimineata !spuse si Taisuku. -E..daca toti suntem aici ar trebui sa pornim la drum.Haideti,avem mult de mers, zise Kakashi. -Bine. Din nou am pornit pe acel drum obositor.Mersesem vreo 6 ore iar eu nu mai imi simteam picioarele.Naruto vazu ca am oboist si nu s-a putut abtine sa nu ma ajute. -Hei Sakura,daca vrei te duc eu in brate,pari obosita ,imi spuse acesta. -Nu Naruto, si tu esti obodar nu am apucat sa termin pentru ca deja ma aflam in bratele lui puternice . -Lasa Sakura-chan.Eu nu sunt obosit. Oare de ce mintea ? Oricine si-ar fi dat seama ca este.Se pare ca Naruto era persoana care nu recunostea nimic.Ma obisnuisem deja cu atitudinea asta. Pot spune ca tot drumul ,Naruto m-a tinut in brate,rosu la fata dar in acelasi timp foarte fericit.Nu mai avea rost sa obiectez pentru ca ,pur si simplu nu ma auzea. Dintr-o anume prostie,pe care nu o pot explica, m-am agatat cu mainile de gatul lui si l-am strans in brate,punandu-mi capul pe pieptul lui.Ii auzeam bataile inimii cum accelerau si acest lucru ma facea fericita pentru ca stiam ca cineva ma iubesti,chiar daca nu era cine vroiam eu..macar atat. -Naruto,cred ca m-am odihnit destul.Acum poti sa ma pui jos,ii soptesc eu. Dar Naruto se prefacea ca nu ma aude, ca eu sa stau acolo ..cu el.

-Naruto-kun ? -D-Da,Sakura-chan. -Esti bine ? il intreb eu punandu-mi mana firava pe fruntea lui calda. -N-Normal c-cadar nu mai apucase sa zica ceva pentru ca lesinase , probabil de oboseala. De ce nu ma asculta niciodata ? -Ah,Naruto,ti-am zis sa ma lasi jos,dar tu te-ai incapatanat,spun eu dandu-i niste chakra ca sa poate sa mai mearga pentru ca era foarte extenuat. Intr-un final se trezi si ma privi rosu la fata. -Sakura-chan.de ce mi-ai dat din chakra ta ? -Ca sa poti mergeesti obosit si numai din cauza mea ,zic eu lasandu-mi privirea in jos. -Ba nu.Nu e vina ta Sakura-chan.Haide sa mergem . -Bine,eu nu mai sunt obosita asa ca nu trebuie sa ma mai iei in brate. -Cum zici tu,Sakura-chan Ne-am continuat cu totii drumul lung.Kakashi sensei avea dreptate,chiar era mult de mers,fara indoiala.Tin minte ca mai mersesem inca 2 ore. Ma uitam la Naruto care era foarte fericit si nu stiam de ce.Kakashi din nou citeaTaisuku se mai uita la peisaje.iar Sasuke,Sasuke era nervos ,fara acel zambet superior,asteptand sa vina odata seara si sa terminam misiunea pentru ca maine,pe la pranz o sa ajungem in Satul ascuns in Nisip. Incet,incet se intuneca,iar noi nu dadusem de nici o casa,nimic,decat vesnica padure in care umblasem atata timp. -Copii,trebuie sa ne oprim si sa dormim. Fiecare doarme intr-un cort. , ne anunta Kakashi. Poate Sasuke nu o sa mai doarma cu mine..asa ma simteam maiin apele mele pentru ca atunci cand era langa mine nu puteam inchide un ochi. -Avem patru corturi,din pacate, ne anunta Kakashi. Ohh,nu..speram sa nu doarma cu mine sau poate nu speram pentru ca vroiam sa-l am aproapeAhhhh..eram foarte confuza. -Si Sasukestii,adauga sensei. -Da da , stiu, Hatake, spuse Sasuke care,in sfarsit se trezise din mutenia aceea absoluta. -Ce sa stie ? intreba Naruto foarte curios. -Nu te priveste,rostira cei doi in acelasi timp. Saracul Naruto..isi apleca capul in jos,infricosat de vorbele reci ale lor.Eu nu am mai indraznit sa spun nimic , pur si simplu am tacut.I-am ajutat pe baieti sa intinda corturile,apoi fiecare si-a ales cate unul. Imi era intr-un fel teama de ceea ce se poate intampla. Cand am ajuns inauntru,mi-am lasat rucsacul jos. -Hei Sakurastiisi in noaptea asta trebuie sa dorm cu tine, imi sopti Sasuke care tocmai intra in cort. -Binedaca Kakashi asa vreaasa va fi.Sasuke,eu ies putin afara,vreau sa iau aer,ii zic eu. -Bine. Am iesit din cort.Era liniste,semn ca ceilalti dormeau.Am pasit usor spre singurul rau in apropiere care nu era decat la 10 pasi de corturi, si m-am asezat pe marginea lui.Licuricii aparura si dansau in jurul meu.Am stat acolo vreo 10 minute si ma gandeam sa plec dar parca eram atrasa de locul acela asa ca m-am gandit sa mai stau putin.Vantul adia usor si imi mangaia suvitele de par roz. Deodata,aud un zgomot dupa un copac.Am simtit cum eram urmarita de cineva,de foarte mult timp.Repede,am sarit in picioare. -Cine e acolo ? am intrebat eu. Dar..inutil pentru ca nu raspunse nimeni.

-Am intrebat cine e acolo. Tot nimic.M-am apropiat de copac,incet,cu pasi mici, putin speriata de natura situatiei.Cand am vrut sa vad cine e , era sa tip pentru ca ma speriase si imi puse mana la gura ca sa nu fiu auzita de cineva. -Shhh.sunt eu Sasuke.Nu trebuie sa tipi. A..deci el era. De ce nu mi-am dat seama mai repede ? -Sasukece cauti aici ?il intreb eu. -Pai..eu esti singura si.daca te ataca cineva eu voi fi aici sa te apar. Mintea, se vedea pe fata lui de copil nevinovat. Am ridicat o spranceana ca si cum as zice:Da,da cum sa nupe un ton sarcastic. -Bine,m-ai demascat .Am venit aici ca sa te vad . -Pe mine ?De ce ? -Nici eu nu stiu de ce dar..nu stiu.vreau sa stau cu tine -Cu mine ? intreb eu rosind. Poate ii pasa de mine ?Poate.dar nu prea arata asta Nu mai spunea nimic -Hei Sasuke-kun ! -Ce ? -Vrei sa ne plimbamputin,asa..pe aici pe langa rau. Ma asteptam sa spuna un nu foarte apasat dar nu a zis asta dar nici alceva,decat m-a luat de mana si ne-am indreptat amandoi spre marginea raului sa-l privim. Razele lunii , jucause, se plimbau prin parul meu redandu-i frumusetea acestuia.Nu stiu de ce darmereu cand priveam luna ma simteam mai speciala,parca reinviam. Am inchis ochii si am savurat momentul.Mana lui Sasuke inca o tinea pe a mea,si foarte strans. -Sasuke,cred ca ar trebui sa-mi dai drumul.. -Umm..aaa..da,sigur, spuse acesta rosu in obraji.Cred ca trebuie sa ne intoarcem,maine pornim de dimineata. -Da,asa e. Ne-am indreptat amandoi spre cort.Eu am adormit repede, nestiind daca Sasuke a dormit langa mine sau altundeva. Dimineata veni cu razele sale calde.In sfarsit venise ziua in care noi ne terminam misiunea.Dupa ce am mancat putin,ideea lui Naruto desigur, am plecat la drum.Parca nu mai eram asa obosita si chiar ma simteam bine. Se facuse ora 12 .In sfarsit ajunsesem la intrarea in Satul Ascuns in Nisip.Acolo erau doi gardieni si din primele vorbe pe care ni le-au adresat am inteles ca il cunosteau pe Taisuku si chiar ne astepta sa venim. Fara nici macar sa spunem ceva, oamenii ne-au invitat in sat si ne-au propus sa dormim acolo.Pana la urma am acceptat cu totii,fiind foarte obositi dupa o misiune unde mai mult am mers decat sa facem alceva. Seara isi facu aparitia,intr-o rochie de cristale si cerul incepu sa aiba culoare rosiatica. Am trecut pe hol si l-am auzit pe Kakashi sensei spunandu-i lui Sasuke ca nu mai e nevoie sa doarma cu mine pentru ca se terminase misiunea iar eu eram inafara oricarui pericol. Am iesit afara sa iau aer. Luna era acum pe cer ,trimitand raze aurii peste tinut.M-am asezat pe acoperis pentru ca de acolo ,peisajul se vedea mai bine.Pot spune ca in satul acesta chiar era frumos.Deodata,simt ca cineva ma urmareste dar nici nu am apucat sa ma intorc si am simtit doua buze suave acoperindu-le pe ale mele intr-un sarut foarte dulce.Nu vazusem pana acum pe nimeni sa

sarute cu atata pasiune. Dar ce tot spun.Era primul meu sarut si chiar foarte tandru. Ma asteptam sa fie Sasuke dar nu era el. Semana cu Sasuke numai ca avea parul mai scurt si nu avea privirea aceea rece.Chiar zambea. -Cine esti ?intreb eu. -Ma numesc Sai.O..si mersi pentru sarut,ai niste buze moi,imi spuse acesta. Imediat mi-am pus mana la gura,rusinata de ceea ce se intamplase. -Ne mai vedem,rozalia mea.Esti foarte speciala .Pa! si disparu lasand in urma lui niste norisori. Cum adica rozalia mea ? Chiar intrecuse masura.M-am indreptat repede spre camera mea dar nu am putut adormi asa de repede pentru ca nu puteam sa uit acel sarut si inca aveam mana pe buze.De-abia am putut adormi. Zorii zilei si faceau aparitia.Am deschis ochii iar primul chip pe care l-am vazut a fost al lui Sasuke. Statea in genunchi si ma privea. Ce cauta el acolo ? Totusi , am indraznit sa il intreb pentru ca dorinta de a afla raspunsul era mai presus de orice.. -UmmSasuke, ce faci aici ? -Nu e evident ? Stau -A..acum trebuie sa ma trezescmai avem putin si trebuie sa plecam in sat,am terminat misiunea. -Dapoti sa te schimbi,eu ies din camera ta. -Bine. M-am imbracat in kimono-ul meu roz si am iesit in salon. Ca de obicei,Naruto manca iar Kakashi citea.Ma puteam obijnui cu aceste lucruri vesnice -Buna dimineata ! salut eu. -Buna dimineata,Sakura-chan !imi spuse Naruto. -Haideti copii, trebuie sa plecam acasa, misiunea s-a terminat.Faceti-va rucsacurile, luati apa ca sa avem ce bea pe drum.Plecam peste cateva minute. -Ok, Kakashi sensei. Exact cum spusese, dupa cateva minute am plecat.Drumul fiind acelasi, era la fel de lung. Naruto avea dreptate pana la urma , misiunea aceasta fusese plictisitoare , chiar prea plictisitoare. E chiar enervant sa mergi si iar sa mergi.sigur te plictisesti, mai ales daca colegii tai de echipa se cearta intruna. Daca nu as fi fost eu acolo ,probabil s-ar fi ales fiecare cu o bataie zdravana de la celalalt, mai ales saracul Naruto Nici nu venise seara , iar noi ne indepartasem mult de Satul Ascuns in Nisip, insa, nu dupa mult timp se auzi un zgomot ,iar toti am tresarit. Nu credeam ca o sa-l mai intalnesc vreodata , si eu speram asta dar de data aceasta soarta nu a fost de partea mea. Dintr-un nor de fum aparu Sai, cu acelasi zambet fermecator si parca vrand sa ne opreasca din drum.De fapt nu greseam, chiar asta vroia. Iar tipul astanu vrea sa te lase in pace ? rosti si vocea mea interioara.In sfarsit aparuse dar intr-un mod destul de nervos. -Hei..draga mea rozalie..unde crezi ca pleci ? intreba Sai. -Cine te crezi ? Mai intai vi si ma saruti iar apoi ma numesti rozalia ta ? Nu o sa scapi asa usor. Am crezut ca nu o sa mai intalnim. Iar ai facut-o Sakura! tipa vocea mea interioara. Ce sa fac ?Aoleu..nu din nouam vorbit fara sa imi dau seama ca se afla si ceilalti colegi ai mei.

Cand m-am intors, am vazut privirile stupefiate ale prietenilor mei. Imi urasc viata!! acestea erau cuvintele ce dansau prin capul meu. Fara sa imi dau seama, Sai era deja langa mine si ma lua usor de barbie. -Hei..stii cevaesti un inger.Nu imi vorbi asa pisicuta mea roza.Tot ce vreau e sa te am. -Uite ca eu nu simt la fel asa ca lasa-ma in pace. -Nu prea cred, rozalio.Intr-o buna zi vei fi am mea, iti promit .Voi face totul numai sa fiu langa tine. Wow, pana acuma nici un baiat nu-mi spusese asta, chiar era foarte convingator iar acest lucru imi dadea fiori in tot corpul. -Nici macar nu te cunosc bine iar tu deja vrei sa ma ai ? Cred ca nu te simti bine. -Ca tot veni vorba de cunoscut o sa ne cunosteam noi bine intr-o zi. E un pervers urla vocea mea interioara. Avea drepate iar eu nu m-am putut abtine sa nu-i dau o palma .In urma loviturii , Sai isi puse mana incet pe obrazul ranit si il mangaie usor. -Frumoasa si dura.imi place. Iar uitasem de prietenii mei si m-am uitat la ei.Naruto era dea dreptul ciudat,chakra lui devenea rosie iar niste colti ii aparu .Toti ne-am socat. -Naruto..te simti bine ?intreb eu cu sfiala insa acesta nu imi raspunse si isi puse toata atentia asupra lui Sai. -Nenorocitule ,cum poti sa te atingi de Sakura.Daca o vei mai face, te omor chiar acum. -In sfarsit si-a facut aparitia spiritului Vulpii cu noua cozi.destul de impresionant, murmura Sai. -Oh nu. Spiritul vulpii va distruge orice. ,tipa Kakashi sensei. Trebuie sa il oprim. Dar chiar atunci cand sensei se apropie de Naruto, acesta il opri. -Stati acolo Kakashi sensei. O sa il omor pe acest pervers care a incercat sa se apropie de Sakura si mai ales sa o sarute. Inainte ca Naruto sa atace, Sai spuse : -Eu plec de aici. O sa ne mai vedem baieti .. o da .si rozalia mea frumoasa. Ja ! si dispura intr-un nor de fum. Imediat m-am apropiat de Naruto iar acesta incepea sa isi revina la normal.Cu o viteza pe care nu miam putut-o imagina sa o aiba in starea in care era, s-a apropiat de mine si m-a imbratisat puternic. -Sakura-chan, daca cineva iti mai face ceva ,promit ca voi fi acolo. Nu voi lasa pe nimeni sa te atinga si sa-si bata joc de tine. -Multumesc Naruto. Poti sa imi dai drumul acum, cred ca mi-a ajuns pentru azi -Da..ai dreptate. Ne-am oprit cu totii pe o campie si am inoptat acolo.Sasuke nu mai spunea nimic si observasem ca nu e in apele lui .Dupa un timp , ne-am culcat, stiind ca in ziua urmatoare ,vom fi acasa. Nu stiu cum dar am adormit pe iarba ,langa Naruto si Sasuke. Sensei era langa un copac si isi citea asa zisa carte vesnica a lui. In acea zi se intamplase prea multe pentru mine si am sperat ca baietii sa nu mai pomeneasca subiectul Sai desi ma inselamacesta era doar inceputul . Capitolul 4 :"O noapte lunga.." Sagetile de foc invaluiau campia verde unde eu ,Naruto,Sasuke si Kakashi dormeam dusi in tara viselor... Cand m-am trezit, l-am vazut pe Sasuke cum dormea cu capul pe genunchii mei iar una din mainile lui o tinea strans pe a mea .

Era atat de dulce atunci cand dormea..... Dupa o vreme , observasem ca Naruto si Kakashi sensei nu erau cu noi.Intr-un final se trezi si Sasuke. -Buna dimineata ,Sasuke-kun ! Ai dormit bine ? il intreb eu deoarece dormise pe genunchii mei iar eu m-am rusinat imediat. -Da...am dormit..bine..Hei,unde sunt Naruto si Kakashi ? ma intreba acesta schimband subiectul. -Nu stiu unde sunt. -Probabil li s-a intamplat ceva .Haide sa mergem. Cand Sasuke vru sa se ridice , imediat l-am tras de mana , ca sa-l fac sa se opreasca.Pentru cateva secunde , am ramas asa, iar eu uitandu-ma la el , vrajita de frumusetea lui. -Umm...Sasuke ? -..... -Cred ca nu au patit nimic. Mai asteptam putin, probabil vor veni curand. -Bine...mai asteptam daca tu crezi ca e bine.... Se aseza din nou pe iarba langa mine, dar nu imi daduse nici acum drumul la mana , dimpotriva, mi-o strangea tare , ca in ziua aceea, atunci cand Kakashi ne-a dat testul acela cu acei clopotei. Din nou simteam acei fiori blanzi, aceea senzatie ,de dragoste...iubire.... Momentul romantic a fost spulberat de tipatul lui Naruto , care s-a format atunci cand a cazut din cauza proviziilor pe care le avea in brate. Imediat , eu si Sasuke ne-am tras mainile , rosii ca focul. Ce bine ca Naruto nu vazuse nimic.Nu acelasi lucru pot spune si despre Kakashi sensei care vazuse tot si chicotea.Pot spune ca in tot timpul drumului nu a facut decat sa mai rada incet si sa se uite ba la mine, ba la Sasuke. Pe la ora 4 dupa-amiaza am ajuns in satul nostru.Naruto topaia de bucurie pentru ca vroia sa manance niste ramen.Am petrecut cu totii pana seara iar apoi Kakshi vru sa plece si sa ne anunte ca peste 2 saptamani vom incepe alte misiuni ajutatoare pentru sat. Pot spune ca ne-a dat si niste exemple. Toti am "cazut" cand am auzit ca va trebui sa plimbam cainele domnului Hokaghe. "Deci..din cate vad pot spune ca vor fi cele mai plictisitoare zile din viata noastra, Sakura.." spuse si vocea mea interioara. Avea si dreptate. Plimbatul unui caine chiar ma plictiseste , si foarte mult. Speram sa nu fie un caine rau. -Deci , daca peste 2 saptamani vor incepe misiunile , puteti considera aceste zile ca o mini vacanta, ne spuse sensei. -Serios ? Super !!! tipa si Naruto. -Bine copii, pa ! Ne mai vedem. -De acord. La revedere !Noapte buna sensei ! ii zic eu amabila ca de obicei. -Eu plec. Cred ca m-am plictisit destul pentru astazi, murmura si Sasuke. -Wow..omule..tu nu poti lua o pauza..macar una mica..unde sa fi si tu "de treaba " si fara sa mai fii asa orgolios ? il intreba Naruto. Poate avea dreptate...chiar trebuia sa ia si el o pauza. -Umm...baieti..cred ca si eu plec..s-a facut tarziu . -Bine Sakura-chan. Vrei sa te conduc ? -Nu multumesc Naruto. Stiu si singura drumul spre casa. -Ok....daca tu zici...noapte buna , Sakura-chan ! -Pa, Naruto-kun, Sasuke-kun. Poate ne vedem maine. Fiecare ne-am indreptat spre casa noastra.Paseam incet, parca vrand sa fac asta mai mereu...

Chiar nu imi ajunsese cat am mers in misiune ? Am ajuns acasa, am mancat si mi-am facut un dus. Picaturile de apa cadeau incet pe corpul iar la fiecare contact cu apa simteam placerea de a mai sta acolo. Intr-un final am iesit si mi-am pus capul pe perna .Era asa de moale.....incat imediat am adormit.Fusese niste zile grele unde mai mult mersesem... *** ** * Capitolul 5: "Este doar un vis sau...realitate...?" Razele soarelui prevesteau inceputul unei vacante mult asteptate de toti.....ca sa ne antrenam..nu de alceva.. De ce imi era frica sa incep ziua ? "Penibil Sakura ....penibil....chiar trebuie sa fii asa de ironica ?" comenta si vocea mea interioara.. Uneori..avea dreptate, si chiar in acel moment eram asa cum zicea ea...totusi..si acum regret ca am ascultat-o. M-am ridicat usor..ducandu-ma cu sfiala la baie.Dupa ce mi-am facut treburile de dimineata si am mancat bine...am iesit afara sa iau aer si sa ma plimb. Aveam nevoie sa imi racoresc pshihicul. Copacii parca plangeau...poate din cauza vantului...iar frunzele lor mai cadeau..dar nu era toamna...pur si simplu..asa...parca nimeni nu vroia sa le mai vada niciodata si acceptau sa se stinga... In timp ce mergeam pe alee si admiram in tacere peisajul...l-am zarit pe Naruto . -Salut, Sakura-chan ! -Buna Naruto ! -Umm....vrei sa vii cu mine sa mancam ceva ...poate niste ramen... Ma invita undeva sau ce ? In fine..am acceptat pentru ca...pana la urma ..Naruto avea partile lui bune si nu trebuia sa fie respins deoarece avea spiritul Vulpii cu Noua Cozi in el . Acest lucru pentru mine nu exista.......pentru ca tot Naruto e..si fara aceea bestie oribila... Ce pot spune...cand sunt cu Naruto..nu ma pot abtine sa nu rad .. pentru ca mereu face o boacana mai mare decat el .Nu stiu cum , dar a varsat vasul cu ramen direct pe pantalonii sai. M-a pufnit rasul imediat. Chiar te facea sa te simti bine .Dupa ce am mers cu el acasa sa se schimbe de pantalonii murdari...ne-am dus amandoi sa-l vizitam pe Iruka-sensei. Am uitat sa mentionez..Iruka fusese profesorul lui Naruto si al celorlalti in Academie..inafara de mine....dar chiar daca nu am fost si eu acolo...il cunoscusem destul de bine . Ce pot spune.., saracul sensei, cand ne vazuse mai mai sa ne ia in brate. Eu am refuzat pentru ca stiam cum face cand il cuprinde emotiile. "Cat de mari va-ti facut!" acestea erau vorbele pe care ni le spusese. Pentru numele lui Dumnezeu....ne vazuse inainte sa mergem in misiune si acum ne ia cu " Vai..cat de mari sunteti..". Oare prostia umana are limite ? Probabil ca da....sau poate nu... Dupa 2 ore in sfarsit am plecat dar nu inainte sa nu auzim toate acele urari de bine si de grija pe care ni le adresa sensei. "Penibil.." murmura si vocea mea interioara. De ce trebuie sa dispara atunci cand aveam nevoie de ea. Era singurul lucru care ma putea ajuta in situatia de fata...Mda..viata e cruda.. Pe drum l-am intalnit pe Sasuke..care statea rezemat de un copac..ca de obicei...

"Aha...deci asta e hobby-ul lui ? Sa vorbeasca cu copacii ?" spuse sarcastica vocea mea interioara."Taci din gura acum...." i-am soptit eu in gand. -Salut, Sasuke-kun ! incerc eu sa fiu amabila...dar inutil.. -Mda...la fel.. -Hei..Sakura-chan te-a salutat politicos iar tu raspunzi ca un nesimtit ! Wow..de cand ii pasa lui Naruto atat de mult ?Probabil de cand aflase de Sai.. Off.. de ce trebuie sa imi amintesc de ala...dupa ce ca se purta ca un pervers acum dansa si prin creierul meu... -Iar va certati..terminati va rog..va purtati ca niste copilasi mici ! marai eu enervata la culme de comportamentul lor. -Mda, ai dreptate. Eu plec, ma asteapta Konohamaru ca sa il invat tehnici noi. Ja , Sakura-chan !imi spuse Naruto care nu il mai baga in seamna pe Sasuke . -Pa Naruto-kun ! Iar ramasesem singuri.. de ce ? De ce mereu se intampla asa ? -Hei, vrei sa mergem undeva ? -Poftim ? Stai putin..ceva nu e in regula..tu niciodata nu mai bagat in seama iar acum vrei sa mergem undeva ? il intreb eu socata. Nu era posibil asa ceva. El niciodata nu m-a bagat in seama. Cu o viteza incredibila, acum era in spatele meu. -Ce te face sa crezi asta ? ma intreba cu o raceala profunda. -Asta cred si punc. Iar aveam acel curaj si , ca de obicei, decat pentru cateva minute , iar apoi iar ma las moale si lovita de orice cuvant rece de-al lui. -Spune odata. Vrei sa mergem undeva sau nu ? -Bine. Unde vrei ? -Ce-ai zice sa mergem acolo, la malul marii. Pot sa ma relaxez. -Umm..bine . Ajunsi acolo, peisajul ne zambea si ne fascina cu fiecare secunda care trecea. Dintr-un gand nebunesc, m-am dezbrcat de bluza iar Sasuke vazu asta. -Hei..ce vrei sa faci..pentru Dumnezeu...,spuse acesta intorcandu-se cu spatele la mine ,rosu la fata. -Ma dezbrac in costumul de baie ca sa inot putin. -Aaa...am crezut ca.. -Ca ce ? -Nimic........nimic.. imi raspunse acesta rosu la fata . Nu l-am mai ascultat si am sarit in apa.Cand plecasem de acasa , hotarasem sa merg dupa un timp la plaja dar daca il intalnisem pe Naruto...m-am razgantit...si de aceea aveam costumul de baie pe mine. -Hei Sasuke..vino si tu. Apa e buna. -Nu mersi. Stau bine si aici. Dupa cateva minute..cerul capata o culoare gri, semn ca venea o furtuna. Am iesit din apa si m-am imbracat din nou dar degeaba pentru ca ploaia incepuse deja. -Vino Sakura, haide sa ne adapostim in cabana aceea parasita. -Bine. Eram amandoi uzi si ne era frig. Cand am ajuns acolo, Sasuke m-a anuntat ca merge sa ia niste lemne ca sa facem un foc.

Nici acum nu stiu cat am stat sa il astept...clipe..minute..imposibil sa stiu la cat de frig imi era.In sfarsit aparuse cu blestematele alea de lemne si facuse un foc mic. -Frig..Sasuke...frig...,incercam eu sa zic in timp ce tremuram toata. -Uite, ia asta pe tine pana imi dau eu hainele jos. Imi intinse o patura si imediat am pus-o pe mine. Cum adica sa isi dea hainele jos? Imediat m-am rusinat cand i-am vazut pieptul frumos. Trecuse ceva timp de cand eram acolo, iar el nu scosese nici un cuvant,si statea cu spatele la mine,imbracat in haine uscate.A spus ca fusese si acasa ca sa le ia.De ce..oare..nu a vrut sa mergem la el decat sa stam aici ? Sigur planuia ceva...dar ce ? Daca mai continua asa...innebuneam. Te rog...spune ceva.Nu e corect.De ce trebuia sa stau in acele clipe acolo, in spatele sau..si sa-i admir frumusetea ? Nici macar nu spuse ceva pana acum..Ma simteam ca o mica vietate dezarmata in fata bestiei care ma masura cu privirile ..insa..Sasuke nu ma privea deloc si nici nu credeam vreodata ca o va face. Dar..pana la urma..ce eram eu pentru el ? Poate decat o musculita mica care se rotea in jurul luminii, care era el..si fascinata de stralucirea acesteia, facand orice sa se apropie de ea..pana sa-si dea si viata....asa eram eu..un nimic profund... Parul lui negru ca onixul si spatele sau frumos..parca facut din bronz...orice lucru legat de el era minunat... Eram indecisa....ce sa fac ? Sa zis ceva ca sa distrug tacerea ce se provocase intre noi sau sa tac ? Totusi...nu credeam ca el o va face.. -Stii...vroiam sa te intreb ceva... -Umm....ce ? -Povesteste-mi despre Sai.. Ce ti-a facut..ce s-a intamplat in timpul misiunii ? O spusese cu atata hotarare incat am inghitit in sec. In sfarsit...cineva deschise subiectul "Sai"... I-am povestit , descarcandu-mi sufletul in fata lui, si ..pana la urma...i-am povestit si de sarut....defapt..ce zic aici ? I-am zis tot ce stiam. Dupa asta...intrase intr-o mutenie absoluta, specifica lui. Gandea profund, iar asta se vedea dupa liniile ce i se crease pe frunte. -Deci..din cate am inteles, tipul te iubeste.Nu m-as mira sa simti si tu acelasi lucru pentru el, prea l-ai lasat sa te sarute, puteai pur si simplu sa il respingi dar nu ai facut-o. Deci..Sakura..il iubesti , nu ? Nu am scos nici un cuvant. Tot ceea ce imi spuse fusese prea fatal pentru mine , iar cuvintele m-a patruns mai tare decat o taietura de cutit. Am lasat capul in jos. -Se pare ca e adevarat ce spun . Exact cum credeam, nu esti decat o fata ca oricare si nu sti decat..... -BAKA !!! Sasuke esti asa un idiot !!! Nici nu sti ce este dragostea, habar nu ai! Tu nu esti decat un om rece, nici macar nu iubesti ceva pe lumea asta si tu iti spui parerea despre ce este iubirea. Nu intelegi ? Esti decat un cub de gheata fara pic de sentimente. Ultimele cuvinte le rostisem incet, pentru ca tot curajul pe care il capatam uneori se stingea usor....iar in ultima fraza mai aveam putin din el.. Spusesem niste lucruri oribile, stiam si eu asta. Sasuke se ridica de jos, nervos la culme. Parca sageti de foc trimiteau acum ochii lui negri. Ma lua incet de umeri si ma impise dureros de perete. "Ohh..Sasuke e suparat pe mine dar....."

-Baka!! Habar nu ai ce este iubirea.Nu esti decat un..... Dar nu am mai continuat pentru ca nu mai puteam. Acum buzele mele erau capturate de ale lui , intrun sarut. In sfarsit...dupa atata timp....l-am simtit. Trecuse 1 minut dar noi nu ne oprisem deloc...iar el inchise incet ochii savurand momentul. Imediat am evadat din bratele sale si i-am dat o palma. -Nu !! Lasa-ma ...... Am fugit cat am putut prin ploaie...ajungand in fata casei. De ce am facut asta ? Pur si simplu corpul meu reactiona fara voia mea.. "Bravo Sakura...felicitari..de ce naiba trebuia sa pleci ?"izbucni si vocea mea interioara. "Tu mereu trebuie sa apari in momente nepotrivite...de ce de-abia acum ai ajuns si tu pe aici ? Nu puteai sa ma ajuti mai devreme ? Nu ai vazut ce mi s-a intamplat ?" ma certam eu cu ea. Dupa multe minute de meditare , in fata casei, stand jos, am simtit o mana calda pe umarul meu iar ploaia parca incetase sa mai cada pe mine dar afara ploua. Cand imi ridic privirea zaresc mai intai o umbrela .Credeam ca e Sasuke asa ca imediat am dat mana la o parte si am inceput sa tip in gura mare ca il urasc si sa ma lase in pace, in acelasi timp plangand si dandu-i niste pumni in piept. Nu era Sasuke...era Neji care imediat m-a apucat de maine , fortandu-ma sa ma calmez. -Sakura, ce sa intamplat cu tine ? Ce cauti aici jos si.......de ce ai zis ca ma urasti ? -Neji....imi pare rau .Am crezut ca esti o alta persoana....sincer, chiar imi pare rau. -Nu-i nimic. Vino cu mine, e destul de frig. Mi-a pus din nou mana pe umar si m-a fortat sa ii port geaca pana ajungeam la el acasa, unde era cald si bine. -Stai aici pana ati aduc un ceai fierbinte ca sa te incalzesti. -Bine . Am admirat in tacere camera unde ma aflam.Observasem pe un dulap din lemn, nu prea vechi, niste poze. Le-am privit pe toate. In una era Neji copilas si cu un barbat inalt, cu aceiasi ochi inteligenti ca ai geniului Hyuuga si cu parul negru,lung.Probabil acest om facea parte din clanul lui Neji. In a doua fotografie..imagine m-a mirat. Era o fetita mica ,frumoasa, aceiasi ochi pe care i-am mentionat si la fotografia de mai devreme si cu parul negru. Era imbracata intr-o rochie frumoasa si alba , purtand in par trandafiri albi si stralucitori . Parca...mai vazusem undeva acest chip....semana cu...Hinata. Se pare ca asa si era. Langa ea era tot Neji, aplaudand. Hinata dansa iar verisorul ei o aclama. "Se pare ca Neji si Hinata au fost cei mai buni prieteni in copilarie" gandeam eu cu voce tare. Din pacate, Neji ma auzise. -Da..asa e, spuse acesta intinzandu-mi ceasca cu ceai. Incepu sa imi povesteasca multe intamplari din copilaria lui si a Hinatei si sa imi explice dragostea sa pentru dans. Pot spune ca in aceea seara ma intorsesem acasa la ora 9 iar doica deja innebunise de griji. Nu prea iam dat atentie si m-am culcat repede , rugandu-ma ca tot ce se intamplase in aceea zi sa fi fost un vis si atat. La cat de obosita eram..somnul deja ma rapise. Razele soarelui isi faceau loc printre nori. Picaturile de ploaie se scurgeau incet de pe firele de iarba. De data aceasta.ceasul ma trezi si fara sa-mi dau seama..l-am aruncat pe geam si l-am stricat.Chiar imi torturasem bietul ceas. De dimineata, Neji veni la mine si imi propuse sa mergem pana la bibliotecaca sa-l ajut cu un

proiect de-al lui. Spunea ca sunt foarte inteligenta.Baiatul asta chiar ma facea sa rosesc. Mi-am luat o mica gentuta unde mi-am pus niste caiete ,creioane si carti si am plecat cu Neji. Am mers impreuna , si radeam din orice. Nu stiu cum darl-am observat pe Sasuke intr-un copacca de obicei..nepasator. Ohhnu. Din nou amintirile sarutului de ieri ma apasau. Am incercat sa nu-l bag in seama in timp ce Neji il zari si vorbea cu el diferite chestii.Sasuke ii spuse lui Neji ca vrea sa vina si el la bibliotecavrea sa caute ceva.Deodata..isi indrepta privirile spre mine si nu mai era atent la ce ii zicea bietul Neji. Geniul Hyuuga observa la cine se uita asa ca repede m-a pins de brat spunand-mi ca intarziem. M-am uitat din nou la Sasuke..dar acesta imi evita privirea. Ce se intamplase cu el ? Si de ce Neji reactiona asa ? Intr-un final ajunsesem in afurisita aia de biblioteca asa ca ne-am apucat de proiect. Imposibil sa-i spun ceva lui Neji pentru ca trebuia sa vorbesc foarte incet asa ca ne-am hotarat sa ne dam biletele . La capatul celalalt al mesei era Sasuke care pretindea ca citeste o carte. Oare credea ca sunt asa de fraiera ? Se uita numai la noi doi si de fiecare data cand eu si Neji faceam schimb de hartiute sau cand baiatul ma atingea.Sasuke se incrunta profound . Ii pasa ? Oare chiar ii pasa ? Am incercat sa fiu mai concentrata la ceea ce facem asa ca m-am apucat sa scriu mai multe date dintr-o carte. Il vad pe Neji cum vrea sa-mi trimita un biletel si eu intind mana. In el scria :Ce zici ? Vrei sa ne ajute si Uchiha la proiect ? Poate va iesi ceva . Du-te tu si invita-l aici . Imediat am scris si eu pe o hartiuta raspunsul :Nu cred ca eu trebuie sa ma duc. Mai bine du-te tu. Dar de ce ? Crede-ma..daca ma duc eu sigur nu va accepta. Nu prea ma suporta daca ma intelegi"..veni si raspunsul lui Neji pe un biletel. M-am lasat batuta. Mi-am inchis cartea si m-am indreptat spre Sasuke care..imediat isi ridica privirea din carte. Ma gandeam sa nu vorbesc..sa nu fac galagie asa ca i-am scris un biletel: Sasuke, Neji vrea ca sa il ajuti la un proiect asa cum fac si eu .Te rog, vino langa noi .Stia ce vroiam sa fac asa ca intinse mana si imi lua biletelul.Citise repede si apoi se uita la mine.Credeam ca va refuza dupa privirea pe care mi-o arunca insa imi dadu si el o hartiuta pe care scria :Bine.Voi veni sa il ajutdecat Hyuuga ma roaga sausi tu ?Nu am mai raspuns asa ca m-am ridicat si i-am facut semn sa vina . Dupa multe ore in care am lucratasa pot sa spun pentru ca eu asta facusem..totusi..era imposibil sa gasesc vreo idee in timp ce Sasuke ma privea cu coada ochiului.Si eu il mai priveam cand Neji nu era atent..iar uneori privirile noastre se intalneau. In acele clipe imi venea sa vorbescsa fac galagie. Pentru Dumnezeu.daca tu nu tipi Sakura atunci o voi face eu..aici..inauntrul tau spuse si vocea mea interioara. Proiectul lui Neji era despre sat asa caeu nu prea ma descurcam..pentru ca nu locuisem acolo decat putin..in copilariesi imi era foarte greu. Sasuke deja terminase si imi intinse foile in care scrisese mii de lucruri. Si eu terminasem asa ca i le-am dat lui Neji. Acesta zambi si imi trimise semnul de victorie.Am plecat cu totii din aceea inchisoare a tacerii. Cand am ajuns afara am inspirat adanc si am vorbit in sfarsit. -Ce bine e cand vorbesti. Nu-i asa ,baieti. -Da da..cum zici tu, veni si replica lui Sasuke. Eu plec..ma doare mana la cat am scris. -Bine Uchiha, ne vedem maine.Multumesc ca m-ai ajutat la proiect. -Nici o problema, spuse acesta care se intoarse cu spatele la noi si inainta spre casa sa. -Umm..pa , Sasuke-kun ! Brusc..se opri din drum si ma privi uimit..dupa care imi zambi .

-Mda..la fel.. De ce zambise asa ? Nici eu nu stiam..doar nu eram el Ca de obicei..Neji se oferi sa ma conduca pana acasa. Chiar era un baiat dragut si un prieten bun .Cred ca Sasuke avea dreptate.si pe mine ma durea mana la cat scrisesem. Cand am ajuns acasa..m-am pus direct in pat si am adormit spre uimirea bietei mele doici. *** ** * Capitolul 6 :" Visul" In aceea noapte nu puteam dormi asa de binedecat la inceput..in rest am stat treaza gandindu-ma la un singur lucru. Toate cuvintele groaznice pe care i le spusesem lui Sasuke in ziua aceea..in cabana, acum se invarteau prin capul meu si nu imi dadeau pace. Dupa multa meditare mi-am dat seama cat de oribile erau acele cuvinte pentru cineva mai ales bietului Sasuke care nu avea parinti.ca si mine de de altfel. Am hotarat ca de dimineata sa merg la el si sa-mi cer scuze . Dupa acest gand de pace imediat am adormit. Acum eram prin tara viselor. * ** Visam ca eram in fata usii lui Sasuke si ca ma pregateam sa-i zic ca-mi cer scuze pentru vorbele prostesti din cabana. Usa s-a deschis cu un scartait adanc. Acelasi chip intunecat era in fata mea. Miam cerut scuze dar nici nu am mai apucat sa termin ce aveam de zis ca deja el ma trantise in patul sau. Ce bine ca doar visam . Incet imi dadu hainele jos si incepu sa ma sarute peste tot .Chiar daca prima data ziceam ca era un vis frumos..pe parcurs se transformase intr-un cosmar. Parca nu voiam sa fac asta..si incercam sa scap din bratele sale puternice dar degeaba. Nu pleci nicaieri Sakuratee rog..fii a mea Sasuke.kun.** * Repede.am sarit din pat. Realizasem ce a fost in capul meu. -Doamnece am putut visanu mai vreau sa mai am cosmarul asta niciodata. Nici nu imi dadusem seama ca soarele se afla deja pe cer.Prin perdeaua rozalie razele sale faceau forme pe podea. M-am uit la ceas..8:35ohoo..cam tarziu. Dupa acest cosmar m-am gandit sa nu mai imi cer scuze sa nu se intample ca in visul meutotusi..Sasuke nu putea fi chiar asa de violent ca in cosmar. Poate nu avea sa faca asta.dar acum imi era parca frica de elsa nu-mi faca rau. Deodata cineva batu la usa. -Hei Sakura-chan ! Sunt Naruto . Pot sa intru ? Ahh..era decat Naruto..ce sperietura trasesem.. -Nu Narut Nu am mai apucat sa zic nimic.Naruto deja se afla in camera mea . Pentru Dumnezeu..cine ii daduse voie ? Slava Cerului ca macar aveam ceva pe mine..adicainafara de lenjeria intima desigur Eram imbracata intr-o rochita mica si transparenta prin care mi se vedea lenjeria..dar nu tare. Imediat am rosit iar Naruto nu a mai scos nici un cuvant.. -Sakura..chan.eutu

Mi se parea mie sau el saliva la mine ? -Naruto..baka ce esti..iesi imediat de aici..nimeni nu ti-a dat voie ! -Imi pare raute roglasa-ma..acum ies ! -Asa sa faci . M-am schimbat repede si am iesit in salon unde Naruto ma astepta, inca rosu la fata. I-am dat un pumn in cap. -Auuupentru ce a fost asta ? -Ca sa te inveti minte ! -Imi pare rauti-am mai zis Si facu o fata de catelus adorabil si nevinovat -Ahh..bine bine..te iert. -Multumesc ! -Deci..de ce ai venit ? -Pai..eu am venit ca sa..umm..ca sa Modul in care isi ciocnea degetele il dadea de gol..dar si roseala din obraji. Se vedea de pe fata lui ce vroia sa zica ca sa te vad adaug eu in gand. -Off..nu trebuie sa-mi zici de ce..haide sa ne plimbam pe afara...m-am plictisit. -Ce ? Desigur Sakura-chan ! Ii sclipeau ochii..vedeam asta dar pana la urma era prietenul meu . Totusieu spusesem : haide sa ne plimbam pe afara ??? Infineasta e..daca am spus-o acum nu mai pot da inapoi spre fericirea lui Naruto. Am iesit afara si desigur blondul nu ezita sa ma intrebe daca vreau sa merg sa mananc niste ramen cu el. Am acceptat.Ce aveam de pierdut ? Doar de castigat o noua partida de rasete provocate de Naruto si de mine..pur si simplu asa se intampla mereu. SearaNaruto a plecat acasa. Si eu m-am dus darpe drum l-am intalnit pe Sasuke. Statea susintrun copac..tacut ca de obicei. Am incercat sa-l evit.si sa sper sa nu ma observe. Treceam incet pe langa copac iar el nu a dat nici un semn de importanta. Am rasuflat usurata si mi-am continuat drumul cand ii aud vocea rece : -E frumos sa treci pe langa colegul tau de echipa si sa nu-l saluti, Sakura ? Se pare ca m-a auzitsi nici macar nu facuse vreun gest sau vreo miscaredar pana la urma ce voiam eu ? Sa nu ma observe ? Ce fraiera eram.cum m-am putut gandi la asa ceva..doar el era un Uchiha si un foarte bun ninja. -Sasuke..kuneuscuze..nu te-am vazut. Ce bine minteam si nu ma invatase nimeni. Te-am invatat eu interveni si vocea mea interioara. In sfarsit o auzeam si pe ea dar nu cu acelasi ton ca de obicei. Acum in vocea sa se gasea frica.chiar una foarte mare. -Sakura..pe cine crezi ca minti tu aici ? Normal ca m-ai vazut si tot ce ai facut a fost sa ma eviti. Chiar se pricepea dar nu asa de bine. Uneori tragea concluzii prea repede.mai ales cand vine vorba despre oameni. Totusi , acum a nimerit-o. -Eu..plec. Am incercat sa fug dar el ma prinse de brat. -Sasuke lasa-ma, nu-mi face din nou rau, te rog. -Ce tot vorbesti acolo ? Cand ti-am mai facut eu rau ? Uitasem ca atunci fusese un vis. Acum dragul meu Sasuke ma tinea de maini..destul de dureros, doar

ca sa ma linistesc dar acest lucru era imposibil. -Lasa-ma ! Nu vreau sa te mai vad ! -Pentru numele lui Dumnezeu, Sakura, linisteste-te si spune-mi ce naiba ti-am facut !! Chiar trebuia sa ridice vocea. Aproape ca a zbierat dar... asta insemna ca nu ii placea faptul ca nu vroiam sa stau langa el ? Nu se stia Acum.cum statea in fata mea cu privirea ciudata si cu ochii atintiti in ai meiimi venea sa plang. Ma aflam in genunchi ca si el..pe trotuarul rece. Cand a vrut sa imi atinga parul i-am dat mana la o parte..imi era frica de el.Cuvintele acelea : Nu pleci nicaieri Sakurate rog..fi a mea inca se invarteau prin capul meu si nu vroiau sa-mi dea pace.Eram rosie la fata..imaginea lui cu mine..stand unul peste altul si sarutandu-ne aparea in fiecare clipa. Parca si eu ii simt spatele gol care ma acoperea in vis. Mi-am lasat capul in jos..nu mai eram capabila sa zic ceva .Privirea lui ma ardea si parca simteam cum ar vrea sa ma omoare .Nu puteam..nu puteam sa ma misc..decat tremuram. Dar de ce credeam ca Sasuke va fi asa de rau ca in visul acela ?Probabil eram prea speriata. Nici nu mai imi auzeam vocea interioara care se chinuia sa imi vorbeasca si sa ma linisteasca....sa zic ceva... Acum nu eram decat eu si cosmarul....realitatea si intamplarea formata de mintea mea prin dragostea pe care i-o purtam lui Sasuke. Nu am observat cand m-a luat de barbie cu o mana, si cu cealalta imi tinea mainile. Era furios asa ca nu avea sa faca ceva sentimental. -Nu voi pleca de aici pana nu imi zici de ce naiba de feresti de mine ! Din nou ridicase tonul . Ohoo..si ce tipa la mine. Am inceput sa plang,nu am mai putut rezista. Acum obrajii mei erau si rosii si uzi .Mi-am tras mainile punandu-le inaintea corpului....parca speriata de ceva ,dar chiar eram. L-am privit in ochi dar nu se vedeau bine din cauza unor suvite negre care ii acopereau putin. Vroiam sa-i vad privirea si sa inteleg daca Sasuke era normal sau era bestia din cosmarul meu. I-am dat suvitele la o parte, minunandu-ma cat de moale era parul sau. Ochii lui erau blanzi..fara pic de rautate..urmarindu-mi mainile care ii mangaiau fata. Inca plangeam dar eram mai rosie decat inainte. Pentru mine era o mare bucurie sa-i simt pielea fina . "Haide Sakura..imbratiseaza-l si cereti scuze ..." imi sopti fiinta din interior. Am ascultat-o si am sarit in bratele dragului meu Sasuke. De data aceasta plangeam si mai tare. -Imi pare rau...nu iti voi spune de ce dar...vreu sa-mi cer scuze pentru cuvintele pe care ti le-am spus in ziua aceea in cabana. Am fost o proasta ..stiu..si imi pare rau ,Sasuke. Ma ierti ? Te rog..nu ma uri...., am incercat sa rostesc eu printre valurile de lacrimi. -....in..cabana ? -...Da... Ce bine era sa stau acolo si sa-i simt parfumul dar mai bine nu-l imbratisam pentru ca visul iar ma bantuia...Am inceput sa tremur din nou dar nu am plecat de acolo..nu voiam sa plec..trebuia sa cred ca Sasuke nu era asa....iar ca visele nu pot fi adevarate...M-am oprit din plans si din tremurat cand iam simtit mainile agatandu-se de mijlocul meu si strangandu-ma in bratele sale. -..Sakura..a fost vina mea...nu a ta...nu trebuia sa te..sa te..sarut. -Dar de ce ai facut-o ? Iar aveam acel curaj si imediat m-am inmuiat.Oare eu intrebasem asta ? Nu trebuia sa o fac dar dorinta de a stii raspunsul era mai presusa decat orice. -...Nu conteaza de ce am facut-o...poate am vrut sa-ti demonstrez ca stiu ce e iubirea..si stiu cum se face cand iubesti..atat..nimic mai mult...nu-ti face iluzii. Raspunsul lui m-a intristat. Deci.. facuse asta doar ca sa imi arate ca stie ? Asta insemna ca nu simtea nimic pentru mine..si ca de obicei eu eram un nimic profund..

Am sarit din bratele sale si m-am ridicat , vrand sa plec. -Sakura...unde te duci ? -Acasa. Nu vreau sa te mai vad niciodata ! -Dar..dar ce am facut din nou ? -Lasa-ma.Habar nu ai ce vorbesti ! -Sakura....eu.. -Taci ! Pana la urma avea dreptate..imi faceam iluzii degeaba. Isi lasa capul jos si disparu intr-un nor de fum.M-am gandit sa merg acasa si poate aveam sa uit totul.Mergeam fara sa am vreo destinatie. Picioarele ma purtara singure pana in fata bibliotecii. L-am zarit pe Neji care iesise din cladire cu niste carti in mana.L-am asteptat..nu stiu de ce dar..am facut-o.. -Sakura-chan, ce faci ? Ce...ce s-a intamplat ? De ce esti trista ? Am sarit in bratele sale si am inceput din nou sa plang. - Poti sa imi spui orice..voi fi mereu alaturi de tine. Ohh Neji..tu esti si erai singurul caruia ii pasa asa de mult ..De ce naiba nu m-am indragostit de tine ? Tu macar..tu macar nu erai asa rece ca Sasuke si poate..aveam vreo sansa...dar era prea tarziu. -Iti voi spune totul. -Bine. Vino la mine acasa, parintii mei sunt plecati si poti ramane peste noapte daca vrei. -Bine Neji. Aveam nevoie sa ma descarc in fata cuiva iar el era persoana potrivita. Era destept si foarte hotarat in tot ce facea..plus atentia pe care mi-o oferea era chiar foarte mare. Stiam din prima zi in care l-am vazut ca ma placea.In orice gest acest lucru era accentuat. I-am povestit despre Sasuke....despre iubirea ce i-o port si ceea ce se intamplase mai devreme.M-a ascultat in liniste, privindu-ma si stergandu-mi lacrimile de la ochi.Daca cineva ne vedea putea zice ca ne iubim. In lumea de azi, parerile se fac foarte repede.Neji nu era genul de baiat care te-ar lasa la greu de aceea era si este unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-am avut pana acum. Nu pot minti..i-am povestit si de vis. Pur si simplu la final ramase uimit. Bursc se ridica dupa scaun si se intoarse cu spatele la mine. -Il iubesti pe Uchiha. Se pare ca am un rival. Dar asta nu inseamna ca nu te voi ajuta, Sakura. Fii sigura ca o voi face.Tu esti foarte importanta pentru mine..mai mult decat orice pe lumea asta. -Neji....multumesc. Din cate imi amintesc eu..am adormit pana la 1 noaptea la el si apoi l-am rugat pe Neji sa ma conduca pana acasa. Nici nu trebuia sa o fac..el deja era gata si ma astepta. Pe drum nimeni nu a mai scos nici un cuvant...iar eu parca mi le inghitisem pe toate. Cand am ajuns in fata casei l-am sarutat pe obraz si am fugit inauntru..facandu-i cu mana. Si in noaptea aceea am avut cosmarul dar mi-am luat inima in dinti si m-am hotarat sa il inving si sa cred ca Sasuke nu e asa. A si mers,nu am mai visat nimic urat spre fericirea mea.In sfarsit..sufletul meu era linistit chiar daca..undeva..inauntru se afla un gol format din cauza cuvintelor spuse de el. A doua zi m-am trezit de dimineata . Am deschis incet geamul ca sa intre aer proaspat.Soarele parca imi zambea si imediat am simtit mireasma florilor de primavara....Dupa atata ploaie trebuia sa vina si soarele,spre fericirea mea. O observ pe doica ce vorbea cu o femeie inalta, cu parul negru prins intrun coc si cu un costum de menajera.Hainele sale facea valuri la fiecare miscare iar pe chipul sau firav se zarea un zambet drag si frumos.Dupa infatisare arata ca o femeie in jur de 30 de ani.Totusi..dupa acel zambet parca se ascundea ceva profund. Pana acum nu o mai vazusem niciodata. Era ca un inger

picat din cer. Mi-am facut un dus, m-am imbracat repede si am coborat scarile care ma desparteau de holul cel mare. Am zarit-o pe doica care tocmai intrase in casa. -Buna dimineata, frumoaso. Te-ai trezit ? ma intreba aceasta. -Da. Doica....vreau sa te intreb...cine era femeia aceea cu care tocmai ai vorbit ? -Femeie? Aaate referi la Mika-san ? E doica lui Sasuke Uchiha. Ce ?.doica ?sopti si vocea mea interioara. Cum ? Sasuke avea....doica ? Stiam si eu ca nu are parinti dar niciodata nu mi-am putut imagina ca poate suporta pe cineva langa el...sau mai bine zis sub acelasi acoperis.Decinu era chiar singur. -Si..sta cu el ? -Nu chiar. Vine dimineata sa faca curatenie si sa-i pregateasca micul-dejun si apoi seara pleaca la familia sa. Din cate imi spunea doica se parea ca Sasuke o folosea mai mult pe post de servitoare.nesimtind pentru ea nici un sentiment ..macar respect pentru tot ceea ce facea.Dar ce gandeam eu ? Sasuke nu putea sa simta nimic nici o mica placereera un suflet gol care se hranea cu indiferenta profunda pe care o avea.Totusi..il iubeam si inca il iubesc mai mult decat orice pe lumea asta. Mi-am scos aceea femeie din minte si m-am gandit sa o ajut pe doica la cumparaturi..sau mai bine zis sa le fac eu in locul eiera foarte ocupata si eu , profitand ca sunt in vacanta,am ajutat-o. Am iesit afara si m-am indreptat spre magazine. Pe drum l-am intalnit pe Neji care tocmai iesea din biblioteca. De ce mereu ma intalneam cu el ? Cred ca soarta voia asta si nici eu nu imi dadeam seama cata nevoie aveam de el mereu.. era ca un inger pazitor pentru mine..un adevarat prieten iar acest lucru reiese din fiecare gest facut de el pentru mine. -Buna dimineata Sakura! Eu tocmai am iesit din biblioteca..am returnat niste carti citite. Tu unde mergi acum ? Mereu acelasi ton bland si acel zambet dulce. -Ma duc sa cumpar cate ceva . -UmmSakura..pot..pot sa te insotesc ? Avea obrajii rosii ca focul si privirea si-o atintise in pamant de rusine. -Desigur. Wow..tipul chiar e dragut. Trebuia repede sa intervina si ea . Nu ? Imi placea cand il vedeam asachiar ma amuza iar in acel moment am chicotit putin. Se uita cam nebun dupa mine dar eu nu am bagat de seama si l-am tras pana nu intra intr-o stare de euforie totala. Nu am scos nici un cuvant..decat ma uitam imprejur sa vad daca gasesc ce voiam sa iau. In timp ce cumparam niste mere , Neji nu se mai uita la mine, toata atentia ii era capturata de niste materiale , niste vualuri roz pentru fete si femei. Mi-am trecut mana prin fata ochilor lui dar nu reactiona. -Neji ? Pamantul catre Neji, sunt Sakura..trezirea !!!! -A..ce ?spuse acesta confuz , tresarind la contactul dintre mana mea cu umarul sau. -Neji..esti cam euforic in aceasta dimineata . S-a intamplat ceva ? -Chiar crezi ca sunt euforic ?Poatenici eu nu stiu de ce. Niciodata nu m-am simtit asa si niciodata nu mi-am dorit sa Dar s-a oprit rosu la fata . Ce sa faca ? L-am vazut cum se uita din nou la acele vualuri roz. Chiar erau frumoase si credeam ca si lui ii plac. M-am dus acolo si le-am privit ,atingandu-le.Neji ma urmarea si nu spunea nimic.

-Chiar sunt frumoasepacat ca nu mai am nici un ban. Poate altadata. Cred ca vazuse sclipirea din ochii mei in timp ce le admiram. -Imi pare rau Sakura dar nici eu nu am nici un ban la mine acum. Ti le-as fi luat eu. -Nu-i nimic Neji. Altadata. -Bine. Deja se insera .Soarele incepea sa-si arunce ultimele sageti de foc peste sat. Neji ma opri apucanduma de brat si aratandu-mi apusul. Ne-am oprit pret de cateva clipe , admirandu-l si apoi l-am vazut pe Neji care era nelinistit. -Nejis-a intamplat ceva ? -Umm..paivrei..vrei sa vii cu mine maine la biblioteca sa citim cate ceva ? Am ezitat putin la raspuns iar acest lucru cred ca il iritase dar nu am bagat de seama. -Da..de ce nu ? As vrea sa termin cartea de la tinemai am cateva pagini. -Perfect ! Cred ca nici el nu vazuse cand topaia in sus de bucurie. Am chicotit incet si apoi l-am linistit . M-am ridicat si i-am zis ca merg acasadeja incepea ca cerul sa aiba culoarea onixului. Am hotarat sa plec si l-am rugat pe Neji sa nu ma mai conduca. Cu greu l-am convins .Nu voiam sa ajunga la mai mult la cat ma privise in aceea zi. Pe strada eram nelinistitainima imi batea nebuneste de groaza parca sarindu-mi din piept. In timp ce mergeam pe vesnicul meu drum ma simteam urmarita. Parca aceea persoana care ma urmarea o mai simtisem odata dar nu eram nici sigura.Imi era teama de ceea ce se putea intampla. Fara sa imi dau seama..deja cineva ma capturase in bratele sale si ma saruta pasional. Nu puteam sa-i vad chipul din cauza intunericului ce se asternuse peste sat. Buzele acestea le cunosteam de undevale mai simtisem odat