În 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per capita. Tarile dezvoltate precum si tarile care s-au integrat in UE in primul val au atins acest prag acum 8 – 35 de ani. In momentul de fata PIB/ per capita in aceste tari este intre 1.4x si 6.2x mai ridicat decat in Romania.

In medie, dupa atingerea acestui prag tarile au avut nevoie de putin sub 10 ani pentru a isi dubla nivelul PIB-ului. Pentru a creste nivelul de bunastare precum si pentru a reduce decalajul dintre Romania si tarile din Europa de Vest / dezvoltate, Romania are nevoie de rate de crestere mai ridicate si sustenabile pe termen mediu si lung.

Pentru a reduce decalajul intre RO si aceste tari este necesar un model de crestere accelerata si eficienta. Ceea ce am observat in studiile noastre este ca, cresterea economica evolueaza, cu exceptia tarilor foarte bogate in resurse energetice, in tandem cu intermedierea financiara iar cele 2 sunt puternic influentate de nivelul educatiei in general, si a educatiei financiare in particular.

Cresterea bunastarii fara cresterea intermedierii financiare este greu de obtinut. In prezent, nivelul intermedierii financiare in Romania este substantial mai scazut decat era in alte tari in momentul in care au atins un nivel al PIB-ului de 10.000 USD per capita iar nivelul educatiei financiare este relativ scazut.

3

5 5

7 8 8

9 9 10 10

11

15

16

19

21 22

24

25 25 26

28 28 28

29 30

34 34 35 35

36 36 37 37 37

39

10

15

20

25

30

35

40

3

Romania Ch

ile

Po

lon

ia

Leto

nia

Litu

ania

Esto

nia

Cro

atia

Slo

vaci

a

Un

gari

a

Ce

hia

Ko

rea

Mal

ta

Slo

ven

ia

Cip

ru

Po

rtu

galia

Gre

cia

Span

ia

Isra

el

Irla

nd

a

Ital

ia

Be

lgia

Ge

rman

ia

Au

stri

a

Jap

on

ia

Au

stra

lia

UK

Fran

ta

Fin

lan

da

SUA

Ola

nd

a

Dan

em

arca

Luxe

mb

urg

Isla

nd

a

Sue

dia

An

i de

can

d a

fo

st a

tin

s p

ragu

l de

$1

0 m

ii p

er

cap

ita

Mal

aezi

a

Noua Europa

Sudul UE

Centrul UE

Nordul UE

Sursa: World Bank

1.1

1.4 1.4

1.7 1.6

2.0

1.3

1.8

1.4

2.0

2.8

2.3 2.2

2.7

2.4

2.1

3.0

3.7

5.3

3.5

4.8 4.8

5.1

3.6

6.2

4.6

4.3

4.9

5.5

5.2

11

6.0

5.2

5.9

Marime PIB / capita comparativ cu Romania

0

50

100

150

200

250

5,000 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000

Nord UE Centru UE Sud UE Noua UE Romania

4 Sursa: World Bank

PIB per capita ($)

Credit per PIB (%)

5 Sursa: World Bank

NE: 47 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB > 48% NV: 12 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB < 48%

SV: 53 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB < 48%

SE: 39 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB > 48%

60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

50 100 150 200 250 300 350 400

PIB / capita

Credit intern / PIB

IRAK Angola

Namibia

Muntenegru Bulgaria

Columbia

Albania Maroc

Iordania

Thailanda

China

Sudan

Gabon

Oman

Arabia Saudita

Brunei

Letonia

Ungaria

Cehia

Estonia

Slovenia

Polonia Chile

Portugalia

Italia

Franta

Germania

Austria

Suedia

Irlanda Olanda

SUA

Danemarca

Japonia

Grecia

Spania

UK

Belgia

Cipru

6

Reglementarea

Rezolvarea stocului de

credite neperformante

Digitalizare si schimbarea asteptarilor

consumatorului

Presiunea competitiei din sectorul nereglementat (financiar si nefinanciar), datorita reducerii barierelor de intrare (operatiuni, plati, finantare, etc)

Constructia pietei unice de capital

in UE

Trend-ul catre cresterea ponderii finantarii prin piata de capital sprijinit de initiativa formarii pietei unice de capital la nivelul UE… …pune presiune pe performanta financiara bancara… …pune sub semnul intrebarii viabilitatea modelului de business... …cere adaptari care sa permita revenirea pe profit si implicit remunerarea suficienta a capitalului astfel incat bancile sa fie o optiune atragatoare pentru investitori Actualmente atractivitatea sectorului bancar din Romania pentru un investitor global este depasita atat de alte sectoare de activitate cat si de alte sectoare bancare din regiune

Noul context, determinat de un cumul de factori

7

În 2009, circa unul din cinci romȃni avea ȋncredere ȋn sistemul bancar, ȋn 2014 doar un romȃn din 12 mai avea o părere bună despre bănci (Households Trust and Expectations, Banca Naţională a Austriei).

În 2015, probabil, ȋncrederea a coborât și mai jos.

Menţinerea ȋncrederii scăzute a populaţiei poate conduce la eroziunea fundaţiei sistemului financiar.

Sursa: ARB

8

Consolidarea relaţiei industriei bancare cu mass media • Abordare integrată prin conferinţe, seminarii, întâlniri,

implementarea pe scară largă a proiectelor de relaţionare individuală

• Proiecte integrate la nivelul pieţei bancare de training pentru mass media economică

• Parteneriate cu mass media în vederea organizării de conferinţe/ seminarii/ dezbateri

Comunicarea integrată a priorităţilor industriei bancare: Finanțarea creșterii, reputaţie,

transpunere legislaţie, reglementare și supraveghere, tehnologie bancară, trenduri eruopene, pozitionare sistem față de UE

Implementarea proiectelor de comunicare (soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară, insolvenţa persoanelor fizice, prezentarea rolului băncilor în economie şi în societate etc.)

Creşterea importanţei "vocii a treia“

Audiatur et altera pars

Creşterea implicării stakeholderilor calificaţi

Rolul Codului de Etică al ARB ȋn recȃștigarea ȋncrederii și sancționarea derapajelor

Dezvoltarea unei culturi noi de interacţiune ȋntre bancă și client prin formarea continuă a lucrătorului bancar

Informarea continuă a clienţilor cu privire la rolul băncilor

Standardizarea și simplificarea mesajelor pentru clienţi şi a documentaţiei contractuale în masura în care legislaţia o permite

Acţiuni care să conducă și să ȋntărească “responsible lending policy”

Soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară, Centrul

SAL va conduce la creşterea încrederii consumatorilor în sistemul bancar

Proactivitate în creşterea comparabilităţii produselor şi transparenţei costurilor

Nevoie crescută pentru realizarea unei educaţii financiare accesibile, profesioniste și cu impact pe termen lung Formare profesională a angajaţilor din instituţiile de credit Lansarea unei platforme naționale de educaţie financiară Dezvoltarea și implementarea unor proiecte comune de educaţie financiară prin utilizarea infrastructurii existente a sistemului bancar Identificarea nevoilor și canalelor de comunicare, precum și o matrice de proiecte priorități pentru industria financiară.

Comunicare Transparență Educaţie financiară

Sursa: ARB

9

Dobânda compusă este cea de-a opta minune a lumii. Cine o înțelege o câștigă, cine nu...o plătește”

(“Compound interest is the eighth wonder of the world. He who understands it, earns it ... he who doesn't ... pays it.”),

Albert Einstein

“Nimic nu costă mai mult decât neștiinţa”,

Grigore Moisil

În 2015 McGraw Hill Financial (compania mamă a Standard & Poor’s Ratings Services) ȋn colaborare cu Banca Mondială, George Washington University și Gallup au publicat un studiu cu privire la nivelul educaţiei financiare la nivel global.

Studiul a inclus peste 150,000 de persoane din 148 de ţări. Din cele 148 de ţări, 143 au ȋndeplinit standardele de calitate Gallup și au fost prezentate ȋn acest studiu. Grupul ţintă a fost format din populaţia ȋn vȃrstă de peste 15 ani.

Studiul a constat ȋn adresarea a 5 ȋntrebări, ȋn limba locală, cu 3 răspunsuri predefinite, ȋn vederea testării abilităţii unei persoane de a ȋnțelege 4 concepte financiare de bază – diversificarea riscului, inflaţie, dobȃndă, dobȃndă compusă

Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com

10

Unul dintre cele mai scăzute niveluri de educaţie financiară din lume și ultimul din Uniunea Europeană

Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com

11

Max: Norvegia 71%

Min: Romȃnia 22%

22%

35%

27%

49% 26%

52%

55%

37%

45%

67%

66%

71%

66%

55%

57%

53%

58%

42%

71%

70% 63%

38% 54%

48%

39%

38%

40%

48%

54%

38%

44% 44%

27%

48%

Media Europeana: 52%

Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com , Banca Mondială

12 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com ,

Banca Mondială

55% - 65%

45% - 54%

35% - 44%

25% - 34%

0% - 24%

Nu exista date

65% - 75%

Procent din numarul adultilor educati financiar

28 de tari 40 de tari 42 de tari 15 tari 9 tari 8 tari Numar tari

Nivel de trai

Ridicat

Mediu spre ridicat

Mediu spre scazut

Scazut

2,014 mil 3,077 mil 1,080 mil 223 mil 393 mil 226 mil Populatie

In 122 de tari, 93% din populatia globului, nivelul de educatie financiara este mai ridicat decat in Romania

Distributia educatiei financiare in functie de tari, populatie, si calitatea nivelului de trai

23

10

6

7

15

14

9

12

13

6

9

12

7

Conform clasificarii Bancii Mondiale nivelul de trai din RO este considerat mediu spre ridicat.

Nu exista nici o tara cu un nivel de trai ridicat si un grad de educatie financiara mai mic decat cel din RO.

Exista 39 de tari (21% din populatia globala) cu un nivel de trai mai scazut dar cu grad de educatie financiara mai ridicat decat in RO

Exista doar 4 tari cu un nivel de trai mediu spre ridicat (similar cu cel din RO) si un grad de educatie financiara sub RO.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000 70,000

Grad de educație financiară

PIB /capita (USD)

13 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com ,Banca Mondială. Nota: dimensiunea elementelor din grafic

este raportata la PIB per capita

PIB > 70k per capita

Nu există nici o ţară cu un nivel al educaţiei financiare mai mic ca al Romȃniei, dar cu un PIB per capita mai mare

Nivelul scăzut al educaţiei financiare nu este neapărat generat de lipsa fondurilor, existȃnd ~60 ţări (din 143 analizate) cu un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor mai mic decȃt al Romȃniei și un nivel al educaţiei mai mare ca procent alocat din PNB

Multe ţări Africane (cu acces mult mai limitat la anumite utilităţi de bază) au un nivel de educaţie financiară mult mai ridicat

20 state au un nivel al educaţiei financiare mai scăzut decât al Romȃniei, din care doar 1 stat din Europa

Romania: Locul 123 din 143

Romania: Locul 57 din 143

20,000

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

0% 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9% 10%

Grad de educație financiară

Cheltuieli totale educație % PNB

14 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com, Banca Mondială. Nota: dimensiunea elementelor din grafic este raportata la PIB per capita

Raportat la sumele pe care România le alocă pentru educație, nivelul educației financiare ar trebui să fie cu ~50% mai ridicat (asumând o distribuție liniară).

Pe cât de eficiente sunt Singapore și China în privința educaţiei financiare (luând în considerare un nivel asemănător al cheltuielilor alocate educației ca % din PNB) pe atât de ineficiente sunt România și Albania

Există ţări care deși alocă mai puțin pentru educație au un grad de educație financiară mai ridicat decât România

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Africa

Asia

Romania

Dobanda compusa / reinvestita

America Centrala si de Sud

Europa, SUA, UK, Australia, Canada,

Japonia, Noua Zeelanda

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Asia

Africa

Romania

Rata dobanzii

America Centrala si de Sud

Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,

Noua Zeelanda

15 Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com, Banca Mondială

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Africa

Asia

Romania

Diversificarea riscului

Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,

Noua Zeelanda

America Centrala si de Sud

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Romania

Asia

Africa

Inflatie

America Centrala si de Sud

Europa, SUA, UK, Australia, Canada, Japonia,

Noua Zeelanda

Diversificarea riscului este un concept puțin înțeles în România (22%), RO ocupând locul 127 din 143

Românii au cunoștințe minime referitoare la rata dobânzii și implicit referitoare la credite (România locul 124 din 143)

Dintre ţările mai puțin dezvoltate, inflația este mai cunoscută în ţările cu experiență recentă de inflație ridicată

Lipsă cunoștințe privind acest concept în România

(locul 140 din 143, urmată doar de Zimbabwe, Armenia si Bosnia Hertegovina)

70% 80%

16 Sursa: ARB

17

[

Ministerul Educaţiei /

BNR

Piața de capital

Fonduri de pensii

…alți stakeholderi Asigurări Bănci

Vârsta 15-25

Vârsta 36-45

Vârsta 55+

Adulți în școlarizare

Adulți cu studii liceale

Adulți cu studii

superioare

Stabilirea priorităților de dezvoltare a educaţiei financiare prin implicarea mai multor stakeholderi

Scop & obiectiv:

O întelegere mai bună a nevoii

/necesității actuale (credite,

investiții, asigurări) dar și

satisfacerea necesitățiilor

viitoare (credite, asigurări de

viață/sănătate, pensii)

Creșterea penetrării serviciilor

financiare

Curriculum:

Concepte, definiții, principii:

dobândă, dobândă reinvestită, risc,

diversificare etc.

Explicarea nevoii de a investi

Instrumente de investiții

Canale de Comunicare:

Online/Offline

Cursuri interactive

Seminarii, tutoriale online

Pagini de socializare

Implementare:

Consultanți

Întâlniri de lucru

Analize și Rapoarte

Monitorizare – dezvoltare:

Indicatori de performantă, MIS

Pagina următoare

…

…

…

Sursa: ARB

18

Curriculum

Canal de comunicare

Definirea obiectivelor proiectului

Clienți

Arie de acoperire

Stakeholderi

Resurse interne / externe

(consultanți, firme de training, canale media)

Obiectiv și scop

Structura organizatorică

Livrabile Implementare Monitorizare și

dezvoltare

Strategie Comitet de coordonare

Beneficiar Proprietar proiect

Finanțare proiect

Sponsor

Responsabil implementare

Manager proiect

Echipă proiect

Manager proiect

Echipă proiect

Beneficiar

Etapa 1 proiect Etapa 2 proiect

Monitorizare

Indicatori de performanță

Analiză

Măsuri de dezvoltare

Perioada 1 Perioada 4 Perioada 2 Perioada 3 Perioada 5

Sursa: ARB

19

- Deturnarea relației client – bancă

- Deteriorarea accentuată a imaginii industriei bancare prin transferul de imagine negativă

- Diminuarea capacității sistemului bancar pentru intermediere financiară cu implicații economice și sociale

- Scăderea încrederii deponenților

- Creșterea segmentului nereglementat, shadow banking, în contextul liberei circulații a capitalului

Sursa: ARB

Pentru mai multe informații privind studiul referitor la nivelul global al educației financiare:

McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com/