d

Anne Applebaum este autoarea mai multor volume, printre careGulagul. O istorie (Editura Humanitas, Bucuregti, 20II), cu care a

cAgtigat, in 2004, premiul Pulitzer pentru nonficfiune. CarteaCortina de Fier. Represiunea sovietica in Europa de Est, L944-1956a fost finalisti a National Book Award pentru nonficfiune. Are o

rubrici permanentdin The Washington Post gi Slate gi este direc-tor de studii politice la Legatum Institute din Londra. igi impartetimpul intre Marea Britanie gi Polonia, lara natali a solului ei,fostul ministru de Externe, Radek Sikorski.

I0RTIIIA [t tltR i:::t.

Reprusiuttsa suvielicn in [urupa de Esl,

tg45-l95[

ANlllI APPTEBAU[l':,

*c

I

lrre na@

CupnrNs

Notd privind abrevierile gi acronimele ................................. 11

Introducere .... L9

l. Zoi in;el5tori ............ 4l

Capitolul L

Ora zero ........ 43

Capitolul2+Invingdtori ..................... 68

Capitolul3Comunigti .... 93

Capitolul4Poligigti ........ L20

Capitolul5Violengfl ..... 150

Capitolul6Purificare etnici ........... 186

Capitolul 7Tineret ...... 226

Capitolul SRadio ........... 259

Capitolul9Politice ................i.. ....... 281

Capitolul 10Economie .. 32.0

II. Apogeul stalinismului ..........

Capitolul 11Dugmani reacEionari

Capitolul 12Dugmani din interior

Capitolul 13Homo sovieticus

Capitolul 14,

Realism socialist

Capitolul 15Orage ideale

Capitolul 16Colaboratori reticenti

Capitolul 17Opozangi pasivi

Capitolul 18Revolugii

Epilog

Multumiri

Lista persoanelor intervievate

Note ........

Bibliografie selectivd

Credite ilustratii

Indice

35r

353

386

418

458

496

526

559

587

67t

631

635

637

709

735

737

NorA PRrvrND ABREVTERTLE

SI ACRONIMELE

Abrevierile si acronimele au fost des folosite pentru a desemna nume-roase tipuri de organiza;ii politice din epoca descrisi in lucrarea de

fafd - in Uniunea Sovietici exista o veritabili manie pentru prescur-tAri -, dar ele pot stArni confuzii pentru cititorul nexrizat, mai ales cd

se schimbau foarte des. Prin urmare, le-am evitat cAt de mult posibil,adesea folosind,,Partidul Comunist" in locul,,Partidului MuncitoresclJnit Polonez", depildd, sau,,gruparea de tineret a comunigtilor", inIocul FDJ sau ZMP. Totugi, a fost imposibil si le evit pe toate, maiirles ci ele sunt folosite deseori gi in alte cirfi de istorie sau memorii.Aceasta e o listi. cu cele mai importante abrevieri si acronime.

Germania('1)U Christlich Demokratische Union: Partidul Cregtin Democratl)DR Deutsche Demokratische Republik: Republica Democratd Ger-

mani, numitd gi RDG sau Germania de Estlrl)J Freie Deutsche Jugend: Tineretul Liber German, partidul

comunist al tineretului, infiinlat in!946lrl)P Freie Demokratische Partei: Partidul Liber-Democrat, uneori

numit gi Partidul Liberall( l)D Kommunistische Partei Deutschlands: Partidul Comunist

German, fondat in 1919, dizolvatin zona sovieticd a Germanieiin 1946

Slil) Sozialistische Einheitspartei Deutschlands: Partidul UnitiliiSocialiste, denumirea Partidului Comunist German dupi fuziu-nea cu Partidul Social Democrat, in1946

SMAD Sowjetische Militiradministration in Deutschland: denumireagermand a Administraliei Sovietice din Germ ania, 1945-1.949

Sl)D Sozialdemokratische Partei Deutschlands: Partidul SocialDemocrat German, refondat in 1945, dizolvat in zona sovieticia Germaniei in 1946

SVAG Sovietskaia Voennaia Administrafia v Ghermanii: denumirearuseasci a Administrafiei Sovietice din Germania, 1945-1959

11,

,*-#*r*t

PITOLUL 1

ZERO

Orgie dementd a ruinelor, sdrme incdlcite, cadavre contorsionate,cai morli, porliuni rdsturnate din poduri aruncate in aer, copite

tnsdngerate smulse cailor, puqti rupte, munilie tmprdqtiatd, oale

de noapte, lavoare, fire de paie qi mdruntaie de cai plutind pe

suprafaga bdltoacelor tnnoroite amestecate cu sdnge, aparate de

fotografiat, magini distruse ;i bucdli de tancuri: toate stau mdrtu-rie pentru suferin;ele ingrozitoare prin care a trecut un ores...

Tam6s Lossonczy, Budapesta, 19451

Cum poate gdsi cineva cuvintele pentru a descrie fidelgi precis imaginea unei mari capitale afit de distruse, tncAt a

devenit de nerecunoscut, aparfindnd cdndva unei nafiuni atotpu-tirnice care a tncetat sd existe, a unui popor de cuceritori care a fostatdt de brutal tn aroganFa lui gi care a crezut orbe;te tn misiunea sa

de rasd superioard... oameni pe care acum ti vezi scormonind prinruine, dobord;i, debusola;i, tremurAnd, fiinte umane fldmAnde,

fdrd voinfd, fdrd scop sau fintd.William Shirer, Berlin, 19 452

Aveam impresia cd pd;esc pe cadavre, cd dintr-o

. ;:::,'::::;:;::;:,:#,:;i::i:':;f:;

D:ploziile rasunau prin noapte, iar focul artileriei se avzealSltl ziua. In intreaga Europd de Est, guieratul bombelor intldrre, clen!anitul mitralierelor, huruitul tancurilor, mugetul

43

ANNn ApptEBAUM

motoarelor gi clidirile incendiate anun!au apropierea ArmateiRogii. Pe misuri ce linia frontului inainta, pimAntul se zgv-

duia, zidurile vibrau, copiii lipau. Iar apoi s-a oprit totul'Sfirgitul rizboiului, oriunde gi oricAnd a venit, a adus cu

sine o ticere neasteptati 9i stranie. ,,Noaptea era mult prea

linigtitd", scria o cronicari anonimd care descria sfArgitul riz-boiului in Berlin.a in diminea)a de 27 aprilie 1945, ea a iegit pe

ugi gi nu a vizut pe nimeni: ,,Nici un civil, oriunde ai fi privit'Rugii acaparaseri strizlle. Dar sub fiecare clidire oamenii 9op-tesc, tremuri. Cine gi-ar fi imaginat o astfel de lume, ascunsi

aici, atit de inspiimAntati, chiar in mijlocul marelui oras?"

in diminea)a de 12 februarie L945, ziua in care asediul ora-

gului s-a incheiat, un funcfionar de stat maghiar a simlit ace-

eagi linigte pe strizile Budapestei. ,,M-am dus pAni in cartierulcastelului gi nu am v:azut nici picior de om. Am mers pe strada

Werb6czy. Nimic, in afari de cadavre si ruine, furgoane de

aprovizionare 9i cirufe..' Am ajuns in Piafa Szenthiroms6g 9i

am hotirAt si intru la consiliu, cu speranla de a gisi pe cineva'

Pustiu. Totul risturnat cu susul in jos gi nici lipenie de om'"s

Chiar gi Vargovia, un oras deja distrus in momentul in care

s-a sfArgit :ll;;zboiu| - cd.ciocupanlii nazigti il riseseri de pe fala

pimAntului dupi revolta din toamni - a amulit cand armata

germani s-a retras in cele din urmd, pe 16 ianuarie 1945' Wla-

dislaw Szpilman, unul dintre foarte pufinii oameni care au

stat ascungi in ruinele oragului, a fost martorul schimb;rii.

,,A coborAt t6.cetea", a scris el in cartea sa de memorii intitulatiPianistul,,,o ticere pe care Vargovia, un oraq mort de trei luni,

nu o mai cunoscuse pini atunci. Nu am auzit nici micar sune-

tul de pagi al gdrzllor din faga clidirii. Nu puteam intelege'"

in dimineala urmitoare, tdcerea a fost sparti de ,,un zgorr'ot

puternic gi risunitot, iat difuzoarele anunfau, in polonezi,

gtirea eliberdrii oragu1ui".6

Acesta a fost momentul numit uneori ota zero, Stunde NuIl:

sfirgitul rizboiului, retragerea Germaniei, sosirea Uniunii Sovie-

tice, momentul in care luptele au incetat 9i viafa a reinceput'

44

ConrrNe oo Frnn

M,rjoritatea povegtilor despre preluarea puterii de citre comu-rrtll i in Europa de Est au inceput exact in acel moment, iar acestar,rrlt,trn lucru logic.T Pentru cei care au triit aceasti. schimbarea 1rrrtcrii, ora zero a pdrut a fi un punct de cotituri: ceva foarter on( rct s-a sfArgit si a inceput ceva foarte nou. Din acel moment,nrrrlli oameni gi-au spus ci totul va fi altfel. $i a fost.

lrrsa, desi este logic sd incepem orice istorie a preluirii puteriirlr. r ,llre comunigti in Europa Risiriteani cu sfArgitul rizboiului,irrlr rrn anumit fel acest lucru este profund ingelitor. La urmarrr rrrclrrr, int944 sau 1945, oamenii din acea zoni nu s-au con-I r rr rrl :rt cu o pagini alb; gi nici nu porneau dela zero. Nu veneaur,r rlirr neant, firi si fi avut experiente anterioare, gata sd o ia,lr l,r inceput. Nu, ei au iegit din subsolurile caselor distruse ori.rrr ,r1r;irut din pidurile in care traiseri capartizani, ori s-au inde-

1,.1r I ,r t pe furig de lagirele de munci in care fuseserd. intemnigagi,,1,r, .r f'useseri indeajuns de zdraveni si supravieluiasci, apoi aul.tr rrt calatorii lungi 9i dificile pentru a se intoarce in patria lor.l.Jrr loli au incetat si lupte odati cu capitularea germanilor.

(';i nd au iegit tArig dintre ruine, nu au vizut un teritoriu vir-t.lin, ( i distrugeri. ,,Rdzboiul s-a incheiat aEa cum sfArgeqte tre-, rt(,,1 printr-un tunel", a scris memorialista cehi Heda Kovily:,,1)r'rleparte puteai vedea lumini in fa!5, o licirire slabi care,l.ril(';l in intensitate, iar strilucirea ei pirea cu atit mai orbi-11,111', daci stiteai ghemuit acolo in intuneric, cu cAt dura mairrrrrll lrAni si ajungi la ea. insi cAnd, intr-untdrziu, trenul iesealrr lrrrnina puternici a soarelui, nu vedeai decAt un teren pustiit,r ot r opit de buruieni gi pietre gi de mormane de gunoaie."s

lrotografiile din intreaga Europi Rdsiriteani a acelor vre-rrrrrri infltiseazi scene de apocalipsi. Orage fdcute una cu

;r.trrr;intul, suprafefe intinse de moloz, sate arse si ruine carboni-.,.rtl si fumegAnde in locul caselor de altidati. SArmi ghimpatdr,l:rrr< itd, ruinele unor lagdre de concentrare, lagdre de munci,I ,rlrr,rc pentru prizonieri de rizboi; cAmpuri lisate in paragini,r,t:;rolite de genilele tancurilor, firi vreo urmi de grijd, fdriLt,rr,o urmi de viati. in orasele distruse recent, aerul duhnea a

45

ANr.rB AppTEBAUM

cadavre in putrefacfie. ,,Descrierile pe care le-am citit folosesc

intotdeauna expresia <miros dulceago, dar aceasta e mult prea

nebuloasi, intru totul nepotriviti", scria un supraviefuitor ger-

man. ,,Damful nu este atAt un miros, cAt ceva mai puternic, ceva

mai gros, un abur lipicios care se concentreazi dinaintea fefei 9ia nirilor, prea mucegiit gi dens pentru a-l inspira. Te sileqte site dai inapoi, de parcd te-ar izbiun pumn in piept."e

Pretutindeni erau morminte provizorii, iar oamenii mer-

geau cu fereali pe strd.zi, de parci ar fi travetsat un cimitir.loDupd o vreme, au inceput exhumirile , iar cadavrele erau scoase

din curli 9i parcurile oragelor, pentru a fi ingropate in gropicomune. inmormAntirile gi ceremoniile de reinhumare erau

frecvente, degi una dintre acestea s-a intrerupt in mod specta-

culos. in vara anului 1945, un convoi funerar igi fdcea drum prinVargovia, cAnd indolialii au vdzut ceva extraordinar: ,,un tram-vai adevdrat, rosu, tipic pentru Vargovia', primul care reince-

puse sd circule prin orag dupi incheietearizboiului. ,,Trecitoriiaflali pe trotuare s-au oprit, algii au inceput si alerge pe lAngitramvai, aplaudAnd gi ovafionAnd. Lucru extraordinar, corte-

giul funerar s-a oprit si el, iar oamenii care insofeau defunctul,molipsili de buna-dispozilie generali, s-au intors spre tramvaigi au aplaudat gi ei."r1

Si acest lucru era tipic. Citeodati, supraviefuitorii pS.reau

si se lase cupringi de o ciudati euforie. Era o ugurare si tri.-iegti; tristefea se imbina cu bucuria, iar comerful, relatiile eco-

nomice gi reconstruclia au inceput imediat, in mod spontan. invara anului1.g45,VarEovia era un furnicar plin de viali. Stefan

Kisielewski scria: ,,Printre ruinele de pe sftdzi este o agitafiecum nu s-a mai pomenit. Negoful infloregte. Activitatea e fre-netici. Umorul e pretutindeni. Mullimea, viata agitati tili-zuiesc pe strizi gi nimeni nu s-ar gAndi ci toli aceqti oameni

sunt victime ale unui dezastru cumplit, oameni care abia gi-au

revenit dupi o catastrofi ori care triiesc in condilii extreme,

inumane..."12 Sandor M6rai a descris Budapesta intr-unul din-tre romanele sale exact in aceasti perioadi:

46

CoRrrNa oB Frnn

Ceea ce a mai rimas din orag, din socletate, a cdpdtat viafi cu,l;('rnenea patima, furie gi voinli pura, cu o asemenea tdrie, curajr,;i istefime, incAt pArea cd nimic nu se inti.mplase... pe bulevard,rr tlreptul porfilor, apiruseri brusc tarabe, unde se vindeau totl,'lrrl de mAnci.ruri. gustoase si articole de lux: haine, pantofi,,rir'e ti-ar fi trecut prin minte, fard a mai vorbi de napoleoni,rrrorfind gi grdsime de porc. Evreii care mai rdmdseseri au ieEitrrr'rliguri pe picioare din casele 1or insemnate cu steaua galbeni,i.rr, dupd o sdptamAnd sau dou5, ii puteai vedea tArguindu-se,,lri;rr dacl erau inconjurati de hoituri de oameni gi de cai...I'r intre ruine, oamenii se tocmeau aprig pentru preturile stofe-l',r englezegti calduroase, parfumurilor franluzegti, imitafiilor{ lr, .oniac olandez si ceasurilor elvetiene...13

Acest entuziasm al muncii gi al reinnoirii se va menlinerrrrrlli ani. Sociologul britanic Arthur Marwick a speculat, larrrr nroment dat, ci experienta egecului nafionai le-a dat proba-lrrl vr-rst-germanilor imboldul de a reconstrui, de a-gi recAstiga,,r,rrlirnentul de mAndrie nafionali. insisi anvergura pribugiriirr.r(ionale, a suslinut el, s-ar putea si fi contribuit la dezvoltarealrorrlbelici explozivi: dupi ce au triit o catastrofd economici si

1,,,r r;onali, germanii s-au diruit firi preget reconstrucfiei.ta insd(;(.urrania, atAt cea de Vest, cAt gi cea de Est, nu era singura tarir,rrr.nutrea dorinla de a se redresa si de a redeveni,,normali".Mr,r'r'u, mereu, in memorii si discugii despre perioada postbelici,p, rlonezii gi ungurii pomenesc de disperarea cu care cdutau si igir orrl inue educafia, si munceasci, pur gi simplu, si si duci o viali,lrn c:are si lipseasca violenfa si nesiguranfa. Partidele comu-r I r;l c erau perfect pregitite si profite de aceastd. dorin{i de pace.

In orice caz, pagubele aduse proprietililor erau mai usor derr,rr(ldiat decAt daunele demografice suferite de tirile Europeil{,r;iiritene, unde violenla fusese mai mare decAt cea cunoscutitrr jrrmitatea occidentali a continentului. in timpul rdzboiu-lrri, liuropa de Est triise lucrurile cele mai nebunesti din cauzarlr,rrrentei ideologice a lui Stalin gi Hitler. Pini in 1945, majo-r il,rtea teritoriului dintre Pozn6n, in vest, qi Smolensk, in est,

47

t4

1

ANNc ApplneauNa

fusese sub ocupalie nu o dati, ci de doui ori, ba chiar de trei ori.

Dupi Pactul Molotov-Ribbentrop din 1939, Hitler invadase regi-

unea de la vest, ocupAnd vestul Poloniei. Stalin invadase de la

est, ocupAnd estul Poloniei, statele baltice 9i Basarabia. in 1941,

Hitler a mai ocupat o dati aceleagi teritorii, venind dinspre vest.

in 1943, sorlii s-au schimbat, iar Armata Roqie a mdrgiluit incio dati prin aceleagi regiuni, venind acum dinspre est.

Cu alte cuvinte, in 1945, armatele ucigitoare 9i temuliiagenfi din poliliile secrete, nu ale unuia, ci ale doui state tota-litare, trecuseri incoace gi incolo ptinzond', de fiecare dati pro-

vocind schimbiri poiitice qi etnice profunde. Pentru a lua doar

un exemplu, orasul Lw6w a fost ocupat de doui ori de ArmataRogie gi o dati de Wehrmacht. Dupi incheierea rizboiului a

fost numit Lvov, nu Lw6w, nu se mai afla in estul Poloniei, ci inpartea de vest a Ucrainei sovietice, iar populalia sa formati din

poionezi si evrei, care triiseri acolo inaintea rizboiului, fusese

ucisi sau deportati gi inlocuitd de etnici ucraineni din zonele

rurale invecinate.impreuni cu Ucraina 9i cu liriie baltice, Europa de Est a

fost gi locul celor mai multe crime motivate politic din Europa.

,,Hitler gi Stalin au ajuns la putere la Berlin gi la Moscova", scrie

Timothy Snyder in Bloodlands (lari tnsdngerate)' istoria com-

pleti a crimelor in masi sivArqite in acea perioadS., ,dat viziu'nil" lot de transformare se refereau, mai presus de orice, Ia

teritoriiie dintre ele."1s Stalin gi Hitler manifestau disprel falide insigi notiunea de suveranitate nationali a oricirei naliunidin Europa Risiriteani si, impreuni, s-au strdduit s6le elimine

elitele. Germanii ii considerau pe slavi suboameni, doar cu

pulin mai sus decit evreii, iar in teritoriile dintre sachsenha-

usen gi Babi lar, nu s-au sfiit deloc si ordone crime arbitrare pe

strA.zi, execufii publice gi incendierea unor sate intregi dreptrA.zbunarepentru uciderea unui singur nazist. in acelagi timp,

uniunea sovietici ii socotea pe vecinii sii occidentali dreptredute antisovietice ale capitalismului, a cdrot simple existenlireprezentao amenintare pentru URSS. in 1939 si apoi in 1944

48

ConrrNa nB Frsn

,;r l1)45, Armata Rogie gi NKDV ii vor aresta nu numai pe nazig-Irr iri pe colaboraqionigtii din teritoriile proaspi.t ocupate, ci

'yl lrr,toti cei care s-ar fi putut opune, teoretic, administralieiquvir'lice: social-democrati, antifascigti, oameni de afaceri,lr,rrrr.heri si comercianti - deseori, aceiasi oameni care fuseseri{irrlc ale nazistilor. Cu toate ci gi in Europa Occidentali s-aurrrrr,llistratvictime din rAndul civililor, precum gicazuri de fur-lrrri, rele tratamente gi abuzuri infiptuite de armatele brita-rrrr,r si americani, de cele mai multe ori, trupele anglo-saxoneln{ ('r( au sa ucidi nazigti, nu potenfiali lideri ai naliunilor eli-lr"r,rlr'. Si, in general, ei i-au tratat pe liderii rezistentei cu res-

1rr'r I , rru cu suspiciune.I )c asemenea, Estul a fost locul in care nazistii au aplicat cu

trr,l,rrjire Holocaustul, pentru ci acolo au infiinlat marea majo-rt,rt(. a ghetourilor, a lagirelor de concentrare si a cAmpiilorrrror (ii. Snyder noteazi ci, in 1933, cAnd Hitler a venit la putere,r,r,rr,ii reprezentau mai putin de un procent din populatia Ger-rrr,rrrioi, iar mul1i au reusit si fuga. Viziunea lui Hitler privind,, lirrropi,,firi evrei" a putut firealizatd, doar cAnd Wehrmach-trrl ,r invadat Polonia, Cehoslovacia, Belarus, Ucraina gi lirilel',rltirc si, in cele din urmi, Ungaria si Baicanii, unde locuiaulr,rloritatea evreilor din Europa. Din cei 5,4 milioane de evrei| ,n (. ,ru. murit in timpul Holocaustului, marea majoritate au fost,lrrr litrropa Risiriteani. Restul au fost dugi in acea zonipentru,r lr rrrisi. Dispretul pe care 1l manifestau nazigtii fali de tolir..,t r,rrropenii era strAns legat de hotirArea lor de a duce toli''vrr,ii din intreaga Europi acolo, pentru a fi ucigi. Acolo, in liri, rr ,',r rneni subumani, era posibil si se comiti lucruri inumane.16

lirrropa de Est este, mai presus de toate, locul in care s-aulrlrrrntat nazismul si comunismul sovietic. Degi la inceput.rlr,r{i, I{itler dorise dintotdeauna si duci unrd.zboi distrugitorrrrrlrotriva URSS, iar Stalin a promis acelaqi lucru dupi invaziatnl,rptuiti de Hitler. Drept urmare, bataliile dintre Armatal{ur,;ic si Wehrmacht au fost mai feroce gi mai sAngeroase decAt, ,'lr, t;lre s-au desfisurat in vest. Soldatii germani se temeau

49

d

ANNr Appr-Bsaula

cumplit de ,,hoardele" bolgevice, despre care auziseri relatiriinspiimAntdtoare, iar, spre sfArgitul rizboiului, au luptat impo-triva lor cu o disperare iegiti din comun. Disprelul lor fald de

civili era profund, iar respectul fagi de cultura si de infrastruc-tura locali, inexistent. Un general german a sfidat ordinele luiHitler si nu a distrus Parisul din respect sentimental fali de

orag, insi alli generali germani au ars Vargovia pini la temeliigi au distrus o mare parte din Budapesta firi si se sinchiseasci.Nici forleie aeriene occidentale nu au fost deosebit de preocu-pate de arhitectura acestei regiuni: bombardierele Aliagilor au

contribuit substanlial ia pierderile umane gi la distrugeri, des-

figurAnd bombardamente aeriene nu doar impotriva Berlinuluigi a Dresdei, ci gi impotriva Danzigului gi a Konigsbergului -Gdansk gi Kaliningrad - intre altele.

Pe misurd ce frontul risiritean se rnuta 9i pitrundea inGermania, iuptele s-au intensificat. Armata Rogie s-a concen-

trat asupra margului spre Berlin cu o indArjire vecini cu obse-

sia. inci de la inceputul rizboiului, soldalii sovietici igi luaurdmas-bun strigAnd: ,,Ne vedem la Berlin". Stalin dorea cu

disperare si ajungi in orag inaintea Aiialilor. Comandanliilui au infeies acest lucru, dar gi omologii lor americani. $tiindprea bine ci germanii vor lupta pe viali si pe moarte in Berlin,generalul Eisenhower a vrut si salveze viefile americanilor sia hotirAt si il lase pe Stalin si cucereascd oragul. Churchill s-a

pronunfat impotriva acestei politici: ,,Daci ruqii... ocupi Berli-nul, oare impresia ci ei au contribuit hotdrAtor la victoria noas-

tri comuni nu se va imprima in minlile lor in mod nedrept, iaracest lucru nu i-ar putea face si adopte o atitudine careva crea

probleme grave, enorme in viitor?"17 insi precaulia generaluluiamerican a avut cAgtig de catzd, iar americanii gi britanicii au

inaintat incet spre est - generalul George C. Marshall deciarAndchiar, la un moment dat, ci,,nu ar dori si rigte vielile americanedin motive exclusiv politice", iar feldmaregalul sir Alan BrookeafirmAnd ci ,,inaintarea trebuia si coincidi, intr-o oarecare

misuri, cu viitoarele granile".1s in acest timp, Armata Rogie

50

CoRrtNa oo Fren

.r riustinut inaintarea direct spre capitala germand, lasand inrrr nr;i numai distrugeri.

l)acd se face un calcul, rezultatul este elocvent. in Marea Bri-Lr n it:, rizboiul a ucis 360 000 de oameni, iar, in Franta, 590 000.At r,ste cifre, reprezentind pierderile umane, sunt oribile, darlll r;c ridicd Ia mai pulin de !,57o din populatiile acestor ldri.I'r itr contrast, Institutul Polonez al Memoriei Nalionale esti-lrt,,rz.1 cd, in cursul rdzboiului, in tari s-au inregistrat 5,5 mi-It,,,rrrc de morti, dintre care trei milioane de evrei. in total,.'ll',{r din populalia polonezd, deci unul din cinci oameni, nu arirl)r;lvietuit. PAnd si in liri in care luptele purtate au fost maiprr{irr sAngeroase, proporfia de morli a fost mai mare decAt int )r r irlent. iugoslavia a pierdut l-,5 milioane de oameni, adici,.i'( (, 1)rocente din populafie. Au murit aproximativ 6,27o dintrernlrrlri si 3,77o din populafia antebelici de origine cehe.le int i',r rrrania, pierderile au ajuns la o cifri intre sase si noui mili-

".rrr,'de oarneni - in funcfie de cine putea fi socotit,,german",r\r,111,1 in vedere modificirile de frontiere -, altfel spus, pAnd la.:r., r, l)roc€nte din populagie.20 in Europa de Est, ar fi fost greu,l'' li,rsit vreo familie care sI nu-gi fi pierdut vreun membru.

l't' misuri ce praful s-a asternut, a devenit limpede ci,,rr;rr,rvietuitorii triiau deseori in alte pirfi. in 1945, demo-prr.rlirr, adici distribulia populaliei si compozilia etnici a mul-l,r t.iri din regiune, se deosebea foarte mult fali de situafia,lrrr 1938. UrmAnd valurilor de deportare gi de recolonizare,.r ulr,tlia nazistd. a Europei de Est a produs modificiri demo-lir,rlit.e rnajote, care inci nu sunt bine cunoscute in Occident...1'olonistii" germani fuseseri dugi in Polonia gi Cehoslovacia,,r ul).rte, cu scopul deliberat de a schimba compozifia etnici a

'ilrrrrilitor regiuni, in vreme ce nativii erau expulza{i sau ucigi.t1t.rt 1r<rlonezii, cdt gi evreii au fost evacuati din casele lor dinr .rr tit'rcle mai bune dinl,odl inci din decembrie 1939, pentru al.r, r, loc administratorilor germani. in anii urmitori, aproxima-tiv lr00 000 de polonezi au fost luali din orag gi dusi la muncdl,r{,rlii in Germania, in vreme ce evreii erau ingrimddifi in

51_

ANNo AppIEBAUM

ghetoul dinl'6d2,unde majoritatea au murit'21 Regimul german

de ocupalie a instalat in locul lor germani, printre care etnici

g"r*"rri iin statele baltice gi RomAnia, iar unii au crezut ci 1i se

Iau proprietili abandonate sau cd,zttte in paragini'22

Multe dintre aceste schimbiri vor fi risturnate sau rizbu-

nate in perioada postbelici. Anii 1945, 1946 9i 1947 au fost ani

de refugiu; germanii s-au deplasat spre vest, polon ezli qi cehii au

revenit in est din lagirele de munci si de concentrare din Ger-

mania, deportalii au revenit din Uniunea Sovietici, soldalii au

venit acasi din teatrele de operafiuni, iar fugarii s-au intors din

exilul petrecut in Marea Britanie, Franfa sau Maroc' Unii din-

tre refugiali s-au intors la casele 1or, dar, descoperind ci aces-

tea nu mai erau ce fuseseri candva, au pornit spre alte finuturi.Jan Gross socoteqte ci, intre 1939 9i 1943, au fost dislocafi,

transplantati sau deportali in jur de 30 de milioane de euro-

peni. intre 1943 Ei1,g4B, au fost mutali inci 20 de milioane de

Lameni.23 Krystyna Kersten noteazdci, intre 1939 9i 1950, un

polonez din patru gi-a schimbat locul de regedinfi'24

Marea majoritate a acestor oameni s-au intors acasi cu

mAna goali. imediat dupd aceea, s-au vdztst silili si solicite

ajutorul altora - biserici, organiza\li caritabile sau stat - inorice formi posibili. Familii intregi, care fuseseri indepen-

dente inainte d,e rdzboi, s-au vizut obligate si stea la cozi in

fa!a ghigeelor institu!iilor administrative, incercand si ob!inio casd" ori un apartament. Birbali care avuseseri inainte sala-

rii si meserii independente cerqeau cartele de rafii, sperAnd siobgina un post in birocralia statului. Mentalitatea refugiatu-

lui, expulzat cu forla din ciminul siu, nu este aceea a unui

emigrant care pleaci si-9i caute norocul: insigi situalia 1ui di,r"gi"ru dependenlei 9i unui sentiment de deznidejde pe care

nu-l mai trdise PAni atunci.Pentru a agrava gi mai mult lucrurile, distrugerea fizica"

de proporlii a Europei de Est a fost insofiti de o distrugere

cumplite a economiei, pe o scari la fel de imposibil de inleles'

Nu toate nagiunile est-europene fuseseri prospere inainte de

52

ConrrNa oB F rnR

razlroi, insi, in 1939, regiunea nu fusese la fel de inapoiatir nrrrparativ cu jumitatea occidentald a continentului ca inli14lj. Desi unele grupuri profitaseri de pe urma rizboiuluirl,rlorita cererii de arme 9i tancuri - unii istorici au discutat,1,'r;pre dezvoltarea clasei muncitoare industriale in acei ani,trrrlr,<rsebi in Boemia si Moravia -, a doua jumitate ar6.zboiu-lrri ,r fost o catastrofi pentru aproape toati lumea.2t in 1945 giI l)4 (i, produsul intern brut al Ungariei era la jumitate fali de,,'l rlin 1939. Potrivit unui calcul, lunile finale ale rizboiului'lr::l rrrseseri aproximativ 40To din infrastructura economici a

{,1r ii.:'1; Trei sferturi dintre clidirile capitalei Budapesta sufe-I r';r'r;i daune, dintre acestea 47o fiind total distruse, iar 22Vo

,l,,vlrrind nelocuibile. Populalia se redusese cu o treime.27 Cand,, ,rrr rctras, germanii au luat o mare parte a materialului rulant,rl t,rrii; armata sovietici, sub pretextul despigubirilor derd.z-lrrr, vit lua mare parte din ce mai rdmi.sese.28

lrr Polonia, se vehiculeazd. cifra de 407o ca estimare a dau-rr.,ltrr, insd unele zone au fost gi mai devastate. Infrastructura,1,. lr',rnsport a !irii a suferit o lovituri deosebit de grea: mail,lr,'rle jumdtate din podurile din lari au fost distruse, impre-rnr.r ( u porturile, facilitagile de transport maritim gi doud cin-, lrri tlin caile ferate. Majoritatea oraselor poloneze suferiserd,l,rrnrr', ceea ce insemna ci se pierduseri case si apartamente,u.rrrrrnente arhitectonice vechi, lucriri de artd, universitili gi,., rrli. ifl centrul Vargoviei, aproape 90Vo dintre clidiri au fostp,rrti,rl sau complet distruse, dupi ce fusesera minate de ger-rrr,urii aflati in retragere.2e

lji oragele germane au suferit distrugeri gyave, atit din

' ,rr,1,r bombardamentelor Aliagilor, caye au dat nastere unor,rrlr,V,rrate furtuni de foc, cAt si din cauza insistenlei lui Hitler,,r :;oldatii lui si lupte pAni la capit, stradd cu stradS. Chiar.,i lr Clchoslovacia, Bulgaria si RomAnia, unde distrugerile nu,rrr lost atAt de extinse si nu se desfiguraseri bombardamente,1r,r ir.ne, daunele erau totusi mari. De exemplu, Rominia gi-a

53