i

i

IIt]III'IIII '

Fundatia VenTec. Alaska"

J oour"*i 9i noui de ani mai tirziu

I Faphrl ca nu putea sa clipeasca o chinuia cel mai mult.

I *ta pe l6nga fica ingozitoar€ carc i se cuibarise in adincultr *fl"t rloi.

"a u"ea si moara.

I Cind se tnezi, imobilizaa pe masa de te$te, rasa in cap,

I fu4ata sa dna ochii deschili, maica Giovanna Bellini stiu ce-o

I a*cptu. Nu numai ca ea lnsasi fusese martori la sute de

I sernenea experimente, dar 9i ajutase, diindu-le muribunzilor

I utina impafia$anie. Dar spre deosebirc de e4 acei oameni

! crau in pragul mo4ii. Iminenta sfar$ihtlui gi fapnrl ca aveau sa

I moara li facusera indispensabili Foiectului.I Desigur ca oamenii'de gtiing nu puteau fi trasi la rasPun-

I acre pentru ce se intimpla" in ultimele nouEr luni ea ii slujisetr d-i aiutase in ceea ce credea ca este lucrarca lui Dumnezeu.

I L-sl pupu ii aaduse acea sarcina, explicandu-i ca facea pafte

J aiott- misiun€ marcaB gi sacra: ,J'Iu-i pune la indoiali

! gc oamenii de stiinf4 maici Giovanna, pentru ca ei, ca $i

I *"frffi. * piePt crucifixul visiniu al Bisericii Adevarul

I Dar ii ftrsese imposibil sa taca- il slujise cu multa crcdinF

J f smnnrr narinte d'e c6nd lnalnrl preot fusese numit cardinal

1514 MICHAEL CORDY

la Vatican si il urmase cand plecase sii intemeieze o misiunenouar. ,,Acum, se gindi ea, cum a$ putea trada acea incredere

uriasa prin tacere?"

li picurara un lichid in fiecare ochi. dar nu putu clipi.

,,Doamne Dumnezeule! Ajuta-ma!"Rosti cuvintele mi$cdndu-5i buzele, dar nu se auzi nici un

sunet. Nici macar tipetele. Corpul ii era amo4it de lamedicamentul paralizant pe care i-l injectase in vene blondain halat alb, cu ochelari cu lenti.le reflective.

De la inceput, se decisese ca maica Giovanni sa pafaseasca

laboratorul dupa ce oferea ultima impafiasanie fiecaruisubiect al experimentului; dar, in ultima vreme, ea maizaboyise in spatele feresrelor fumurii, curioasa sa vada cumera sa treci in lumea cealalta. Dupa ce fusese martora la partea

finala a ultimelor tlei experimente, se simtise obligata s-o

contacteze pe sora Constance, prietena ei de-o viaF, in care

avea incredere totala, si sa-i ceard sfatul. Sora Constance iipromisese ca avea sa pasreze secretul confesiunii ei gi o incu-rajase sa mearga direct la Sfantul Parinte si sal informeze ca

acei oameni de stiinta nu asteptau ca subiectii sa moan, ciii omorau.

De unde sa fi $tiut ei ca ea era cea care ii tladase? Si cumaveau curaiul sa-i faca una ca asta, cand erau conftiend ca ea

avea proteclia Papei cel RoSu?

Chiar 9i dupa ce-o ridicara pudn gi-i agezara. pe cap sfera

ftansparenta, ea se cazni sa traga cu coada ochiului dupafaimoasele ve$minte ro$ii - semn ca poate MonseniorulDiageo sau chiar Papa insugi yenisera acolo. Dar in timp ce-isigilau sfera de sticla in jud gatului, nu intrevazu nici unsemn de salvare.

Sfefa era facuta din mai multe stmturi, iar lumina reflec-tata prin ele avea o frumusele rece! precum luna oglinditaintr-un lac singuratic, iar aceasta asemanare o nelini$ti.Blonda ridica partea din fata a sferei, ca o yizeta de la casca

unui astonaut. Lentile de contact, destul de mari cet sa-i

LUCIFER

acopere globii oculari, fura puse in ochii maicii Giovanna,

zgariindu-i comeea. Apoi, ii lipta o foita de metal pe tampla

drcapta si pielea capului incepu s-o manance.

Mai rau decat disconfortul era faptul ca-si dadea seama ca

sgtuse impasibila l6ngi cei care hecusera Prin aceeagi expe-

rienta. Asa i se spusese, ca toli erau volunta.ri $i ca nu maisimleau nimic atunci cand inevitabilul se intamph, dar acum

stia ca nu era adevarat. Asta o insPaimanta cel mai mult;

pacatuise fi avea nevoie de iertare inainte sa moara.

Cum frica se hansforma in disperare, voi si pldngi, dar

nu-i curse nici o lacrima.

,,Unde esti tu, Sfinte Parinte? iii inabu$i un [iPat. De ce nu

vii sa mi salv6zi?"

- Numaratoarea inyersa a incePut, anunta foarte calnblonda.

Inima maicii Giovanna; unul dintre putini.i mugchi care nu

fusese panlizat de medicament, batu mai hre. Se ingrozi, nupentru cA avea sa moara curhnd, ci pentru ca nu fusese

absolvita de pacatele ei.

,,Iarta-ma, Doanne, si ai mila de sufletul meu."

Vrz€ta cazu la loc, acoperindu-i fa1a. Apoi un gaz fara miros

pafunse in sfer4 inyaluind lumea rcala int-o aula verzuie.

Auzi cum numarau si stiu ca moartea a$tepta dupa coll.

Tate Modem. Malul rAului, Londra.Treizeci li opt de minute mai deyreme

Dupa-amiaza de octombrie. Lumina blenda a soareluipoleise Tamisa in aur. Limuzina neagra, care trecea pe lengaPodul Millennium, era un Mercedes obignuit, cu exceplia gea-murilor opace 9i a acoperitorilor construite special, care nulasau sa patrunda nici o raza de lumini ultravioleta. De p€

bancheta din spate, Bradley Soames igi arunca priyirea sprestAnga la Catedrala Sfdntul Pavel, cu domul sau magnific,replica perfecta a Sfantului Petru din Roma. in dreapta, chiarpeste rau, se ridica o alta catedrala modema - o catedralainchinata tehnologiei. Acel edificiu colturos, din carimidA, cuun cos patrat in loc de clopotnita, fusese cdndva o uzinA elec-trica. Acum gazduia cel mai mare muzeu de arta modemadin lume.

Soanes iqi vazu reflectia in geamul fumuriu. Nu-i placufelul cum arata: ochii albagtri 9i parul ondulat de culoarea 9iasprimea sarmei nu{ deranjau, dar pielea palida, mozaicul depistrui 9i cicactrice il facu sa isi intoarca privirea in paneaceala.lta,

- Walt, ftiu precis ca presa este deja in sala, ascultandprezentarea; hai sa mergem totu$i pe usa laterala, spuse el.

LUCIFER

- Cum doriti, domnule Soames, raspunse asistentul sau de

pe scaunul din fa1a, de langa sofer.walter Tripp, un barbat de culoare, cu o alura eleganta,

chel, cu ochelari rotunzi, fara rame, purta un costum foafieelegant, inchis la culoare, o ca,ma$a alba si o cravata sangerie.

- Directorul muzeului a aranjat camera de vizionare dea-

supra holului, aga cum ati cerut, dar nu e nici un panou de fil-rare a ultravioletelor la nici una dinre inrari.

- Nu-i nimic, o sa ma acopaf.

Uitdndu-se la ceas, Soames se gandi ca Amber avea sa-gi

inceapa prezenta.rea din Sala turbinelor Venirea lui fusese

programatir peste o ora. dar voia sa o priveasca mai atent 5i

sa-si confirme banuielile.Magina coti la dreapta, peste podul Southwark, iar Soames

i$i lasa jos mdnecile de la jacheta lui neagra, pana cand se

facurd ca niste manusi in care i$i baga pumnii. Se sEamba de

durere cdnd Fsagra atinse rana proaspata de la mana stanga,

de unde i se extirpase de curand o tumoare canceroasa.

Stranse mdnecile cu bucad de adci ii se asigura ca nu se maivede nici un pic din piele; apoi, ridica gluga $i o fixa bine pe

cap. i5i puse o pereche uriasa de ochelari cenusii, ca sa-i pro-

tejeze partea de sus a fetei. De gluga prinse un val care-i venea

pana h piept si care semara cu un yastmakl. Cand ma$ina se

opri, pielea lui era protejata irnpotriva soarelui de toamna.

Iesi din matina ti, inainte sa-l urmeze pe Tripp spre u5a

laierala, se uita la zidul fara feresre, din caramida, care lormapartea de sud a cladirii. in stenga, lenga intrarea principala,

vazu niste bannere atamate de stalpi care anuntau titlulexpoziliei: ,,Forma luminii". Sponsorizarea si o donatie de

ceteva milioane de lire ii permisesera lui Optrix sa inchirieze

Sala turbinelor ln acea zi penfru a lansa, in fala presei

europene, calculatorul Lucifer cu ecran rnoale.

1 Un val punat de femeile musulmane p€ntru a-si acoperi o pane din fata

atunci cand sunt public (n.tr.)

11

.,

l8 MICHAEL CORDY

Doi dintre oficialii galeriei il recunoscura pe Soames inspatele hainelor sale protectoare gi-l esconara pdn labidntulholului principal, pe l6nga rnullimea de vizitatori care hoina-reau prin restauantul cu pereti de sticla $i printre jumali$tiinerabdatori sa ajunga la galeriile de la etajele superioare.Urcara in lift $i se oprira la etajul cinci dinrre cele opt. Spatiulpentru acea carnera fusese oblinut pdn impa4irea unei galeriiprincipale $i dadea in Sala turbinelor aflata mai jos. Era aran-jata aga cum se solicitase, cu o vedere buna la sala, un calcu-lator optic cu acces la intemet prin fibra optica $i cu unfrigider mic cu Coca-Cola.

Dupa ce oficialii plecara, Tripp scoase din buzunar undetector minuscul de ulEaviolete $i, odata c€ se asigua ca nuera nici un pericol, dadu din cap catre Soames. Barbatul isiscoase acoperitorile gi isi indrepta atenlia spre incapereaspalioasa de sub picioarele lui.

Era o priveliste uimitoare. Sala avea aproape cincizeci demetri in time Si vreo $aptezeri de metri lungime. in loc destalpi, niite grinzi de fier formau o relea care imprejmuiaincap€rea pe langa per4ii gri, iar o bolta de fiavene din fiersprijinea plafonul plat. Draperii negre, orizontale, acopeteaugirul central al luminatoarelor din mijlocul plafonului; gi cele-lalte surse de lurnina fusesera filFate la fel. Un banner alb carepurta sigla Optrix Optoelectronics 9i monoul companiei ,,Sase faca lumina" era intins intr-un capat al safi. tn spate, unpodium de prezenbre se afla in fala a doui sute de jumaligti,clienti si formatori de opinie, in giruri regulate intrerupte doarde cinci sculpturi impresionante, cu o inalgme de peste zecemetri. Comandate de Opfix de la faimosul artist JennyKnowles, pareau ca pulseaza in lumina slaba. a salii. in variateforme abstmcte, incluzand o elice dubla, o inter?retare intere-santa a Caii Lactee Si o sculptura irizata de $apte metri a mole-culei de api, fiecare piesa parea solida, desi se apropia dedensitatea luminii. Soames stia marele adevar din spatele lor:

LUCIFER

trtelegea ca lumina era o colecde de pmicule subatomice,

fotoni, dar si o urda abstracta.

Aceasta dualitate era surprinsa in a $asea piesa, o instalatie

masiya care domina cealalta jumatate a holului. Era alcatuitA

din doua paravane intinse 9i paralele, care parca pluteau inaer; fiecare avea mai mult de Eei metri inaume !i sapte metrilalime. himul era alb, si avea doul fante. Al doilea era negru,ca un ecran de televizor. in fala paravanului alb, se afla o sursa

laser, cu fasciculul indrepta! catre fante, tecend prin ele 9i

lovindu-se de ecranul negru din spate. Dar, in loc sa se creeze

doua linii vefticale de lumina, rezulta un model dungat,

asemanator unpr coduri de bare.

La fiecare cateva minute, parca intamplator, modelul de pe

ecranul negru disparca 9i fasciculul laserului pirea ci se

sparge, vibrind, fir granule de lumina. Fiecare yibralie trecea

simultan prin ambele fante si, de cum ajungea la ecranul

negru, lasa o urma pe el, Dar, in loc sa se form€ze mammchiuri

de lumina aliniate cu cel€ doua fante, urmele recreau heptat

benzile de zebri. Era ca si cum fiecare vibmtie gtia exact loculpe care il ocupa in model.

Soames se amuza. Niciodata nu obosirc explor6nd lumea

cuanticii, observdndu-i ciudaFniile. Acea lume unde particule

mai mici decdt atomul sfidau legile fizicii puse la punct de

Newton pentru asa-zisa lume reala.

Un murmur se auzi printre spectatori h momentul in cpre

lumina din sala scazu in intensiate, iar scupturile disparura.

Numai cea de-a gasea se mai vedea, cu vibratiile ei luminoasecare nagteau modele magice pe ecranul negm. Cateva secunde

mai terziu, o muzica divina rasuna h sala, iar sculpturile ie$ira

iar la iveala.

- Bine .a1i venit in era luminii, o auzi pe dr. Amberspundnd de pe podiumul de la capaftl salii, in timp ce luminacreftea. Astazi, noi, cei de la Oprix, dorim sa celebram

inpreuna cu dumneavoastra misterul luminii 9i sa ne dovedimmaiestria de a o folosi. Dar mai intei, misterul. Imaginati-va

t9

20 MICHAEL CORDY

urmatorul scenariu: doi pereti paraleli, unul fu fata altuia,Faceli o fanta verticala in primd si Ardrcptali un fascicul con-tinuu de lumina care ea. Ce veli vedea?

Z,elgjlbi.

- E simplu. O singua lnie verticala alb6 pe cel de-aldoilea perete, care vine de la lumina ce sFaluce$te prin fantafacuta in primul. Ce se va intampla? Amber arata sprc sculp-tura. Nu se vad doua linii yerticale pe al doilea perete, aga cumv-ali fi agteptat, ci un model de linii, cu lumini gi umbre. Acestefect est€ rezultatul undelor de lumina carc se inpragtie dinfiecarc fanta $i interfereazi una cu alt4 precurn valurile dintr-unhele$teu. Acest experiment faimos cu cele doud fante dove-dege mai mult ca oricand ca lumina calatore$te ca o unda.

Amber se opri cateva secunde, pentru suspans.

- Apoi, in 1906, Einstein a descoperit ca lumina nu eradoar o unda, ci $i o coleclie de particule subatomice cuantice _ceea ce noi numirn astizi fotoni, Descrierea lui a devenitgenerala pentru aceasta lume subatomica in care orice parti-cula mai mica decat un atom poate fiinta ca o urda abstractA,dN $i ca o particuld cu substang. Dar nici aceasta dualitate nueste adevaratuI mister al lumii cuantice.

Arata cu degetul spre instalalie, care incepuse iara$i sapulseze.

- Sculptura din spatele nostru recreeaza o versiune mo-dema a experimentului cu douA fante. Aici, o serie de fotonisimpli sunt emiqi dintr-o sursa. Dar, in loc sA treaca printr-unadin fante pentru a fcirma o pata de lumina pe cel de-al doileaperete, fiecare foton trece prin ambele fante in acela$i timp siinteraclioneaza cu el insugi. in momenul c6nd nece frinfante, se formeaza reptat modelul dungat de interferenta aundei pe cel de-al doilea percte, ca Si cum fiecar€ foton $i-arcunoa$te locul sau, coregrafiat sa se compote ca o unde- Cutoate acestea, cand exp€rimentul este facut cu doi detectori departicule in cealalt4 pane a fiecirei fante, vedem ci fiecarefoton se comporti ca o particula singulara. hecum o pietricica,

LUCIFER

el umeaza o haiectorie definita, prinh-o fanta si atinge numai

un singur detector de pafticule. Aceste experimente dovedesc

fara doar si poate ca fotonii au con$tiinF. Ei se comporta

diferit, in funqie de felul in care sunt observali. $i, ce este $imai ciudat, ei par a fi telepatici 9i clarvazatori. $tiu cum sa se

comporte $i ca o particula, dar si ca o unda, inainte de a trece

prin fanta. Fiecare foton parc sa $de ce urmare$te experimen-

tul Si poate prezice ce forma se aiteapta sa ia.

Ea se opri.

- Ei, cam atat despre mister. Ce putem sPune acum despre

maiestria de a folosi aceste informafii? Noi suntem m6ndri

deoarece cunoa$tem mai bine decdt majoritatea oamenilot

tainele lumii cuantice si putem sa irnbldnzim puterea luminii.DupA cum Stiti cu to1ii, lumina este mediul ideal pentru calcu-

latoare $i comunicare. Litimea de banda carc transporta infor-malii este colosala: o singuri sclipire de laser are capacitatea

de a transmite o inueagi biblioteca in int€aga lume, doar intr-o

secunda. Poate fi despa4ita in atdtea lungirni de undA cate

culori sunt in curcubeu fi asta este ideal pentru procesarea

paralela. $i, bineinteles, este mai rapida - mai rapida decat

orice. Sunt opt ani de cAnd Opnix a lansat primul calculator

optic gi a revolutionat lum6a. Daca va lntoarceti fuapoi intimp, la inceputurile mileniului, veti yedea ca siliconul a

devenit o materie prima care nu mai corespunde cerintelor inmom€ntul in care capacitatea calculatorului de a procesa

datele a depasit limitele fizice. Chiar gi Intel a fost nevoit sa

recunoasca faptul ca legea lui Moore, faimoasi in sine, con-

form careia vitezele de procesare se dubleaze la fiecarc un an

$i jumatate, era imposibil de suslinut. Asa ca, atunci cand s-a

lansat primul calculator optic - Lucifer Unu - s-au lncalcat

toate regulile. Nu mai era nevoie de nici un cip procesor pe

baza de silicon, RAM sau hard disk, penmr ca Lucifer folosea

fotoni subatomici care faceau de toate - procesau, memorau

9i arhivau inform4ii. O tastatura-mama de cua4 din circuite

optice con€cbta la o sfera ce conlinea celule procesoare ale

MICHAEL CORDY

fotonilor captafi a creat un calculator cu cea mai marc vitezade procesare din univers. Lumina. Optdx a transformat peste

noapte legea lui Moore intr-un anacronism.

Amber se opri 9i merse in partea cealalta a scenei, De undese afla, Soames nu o vedea prea bine, dar auzea vocea ei Ar

difuzoare Si-Si dadu seama ca lumea o asculta cu atenfie. Astail $i atrasese la ea - charisma $i istetimea ei. Ca era frumoasa,

asta nul prea interesa. Dar daca banuielile lui se confirmau inacea seara, atunci nici talentele ei nu mai valorau mare lucru.

Soames se uita la Walter Tripp. Asistentul sau punea infuncliune calculatorul optic Si introducaa codul pentruReleaua Datelor Sigure. Accesa o transmisie video in direct aexperimentului care avea loc la 5ase mii de kilometri depar-

tare. Pe ecranul fotonic, care oferea o imagine tridimensio-nala, Soames vAzu cum sfera era pusa pe capul subiectului. igimuta privirea spre Amhr Grant. Confirmarea avea sa yina

intr-o clipa.

- in calitate de director executiv al companiei OptrixIndustries, se adresa ea audientei, vreau sa va rearnintesc cat

de departe am ajuns in cei opt ani in universul luminii. Demulte ori ma gandesc ca mottoul nostru ar trebui sa fie,,Alungali intunericul" in loc de ,,Sa se faca lumina' - fiindcaacesta ese de fapt {elul nostru. in cazul in care ati uitat ce pro-grese am facuq pot sa va re:rmintesc ca Lucifer poate sii pro-ceseze date cu o viteza de teizeci Si opt mai mare decat a unuicalculator electronic Pentium Mu alte cuvinte, in mai putinde o secunda, Lucifer face aceea$i operatiune care i-ar luaunui IBM Thinklad ani-lumina s-o termine. Designul luiLucifer e deja bine-cunoscut. Cubul transparent care contineo sfera de sticla facuta din particule de fotoni, care interac-

tioneaza cu celule procesoare Si d€ memorie, a$ezata fiind pe

o tastatura-mama din hbre optice. Mai mslt de nouazeci lasuta dintre calculatorele lumii, personale sau de serviciu, suntacum optice. Sunt produse fie de Ophix, fie de cei care au pre-

luat invenlia noastra. $i intemetul este in intregime optic -

LUCIFER

semnale wireless si fibre optice unesc acum cele patru colluriale lumii cu viteza luminii. in plus, mulli oameni numescintemetul ,,optinet".

Vocea lui Amber se schimba, de la un ton triumfator launul umil.

- ln ciuda faptului ca sunt purtatoarea de cuydnt a com-paniei Ophix $i sunt considerata inventatoarea calculatoruluioptic, sunt con$tienta ca adeyaratele idei revolulionare asupraanomaliilor cuantice ale lui Lucifer au fost inspirate de men-torul meu si presedintele lui Ophix Optoelectonics. BradleySoames este creierul din spatele lui Lucifer 9i veli fi cutolii incantati Sa aflaf ca a acceptat sa-gi faca aparilia in pu-blic - se inGmpla foarte rar - si sa va vorbeasca in aceasta

dupa-arniaza.Neluand in seama reaclia admiratiya a mulfmii, Soarnes

s€ uita la calculatorul de ldngl Tripp $i vazu cum electrodulera atasat la t6mpla subiectului. Se apropia momentul ade-varului si, daca banuielile lui emu corecte, Amber ar fi fostexpusa in fata publicului si a presei cand avea sa se intample.Asta ar fi convins-o mai usor sa faca ceea ce era necesar.

- Acum, sa privim spre viitor, spuse Amber in timp ce se

auzea o muzica slaba, ritmata, iar lumina cazu din nou, lasandsculpturile sa pulseze in ritrnul notelor inca de la lansarea luiLucifer, Optrix a incercat sa gaseascd noi cai de a exploatat€hnologia. Ecranul moale a lui Lucifer va ofera un mod unicde a expune datele. Sa va arat.

RiEnul muzicii crescu gi Soames yazu cum Amber se

indrepta spre o masa Si atinse o consola de conEol acdonataprin atingere, aflata hnga cubul transparent stralucitor. Unecran albastru, dr€ptunghiular, cu sigla lui Lucifer, apiaLru inspatele ei. De la treizeci de centimetri ajunse la mai mulr de

trei metri inaldme si patru la me. Precum sculpturile, aratasolid si opac, dar era format din particule de lumina.

Desenul de pe ecran se schimba si mottoul fu inlocuit de

imaginea miscatoare a lui Amber. Era ca Si cum o sorA geamana