paradiziaca expeditie: tamisa, trafalgar - alexandru
TRANSCRIPT
ISBN 978-973-1941-85- rISBN 978-973 -194t-87 - 5
Alexandru Mihail NiEn
PARADIZIACAEXPEDITIE
voL.2
TAMISA, TRAFALGAR
ediEia a II-a
A'gr<oSibiu - 2019
260 Alexandru Mihail Niti
credin(ei, o discu{ie desfbgurati in cuprinsul uneisuccesiuni de capitole, limuregte taine ale cuvAntu-lui dumnezeiesc, dar qi ale modului in care Dumne-zeu e prezent gi lucreazi in istoria lumii gi a omului.in carte ins5, Cerul insugi intervine gi ii rispundelui Nick, ldmurindu-i nedumeririle gi confirmAndadevlrurile pe care i le tilcuise interlocuto rul aizat,care este tdnirul teolog. Astfel, de la momente aleistoriei Angliei gi pdni la multe dintre minunate-le evenimente ale istoriei biblice, incheind cu per-spectivele luminoase ale sfAntului Ioan Teologul, ointreagi desfi.surare de imagini, personaje gi intdm-pldri nu numai cd se succed in fa{a ochilor acestoralegi eroi ai clrtii, ci se prezintl intr-o reiterare in-terpre tativ - actualizato are, devenin d c il [u zd. a intd, -ririi gi inaintirii in adevlrul unic gi mdntuitor.
Iati numai cdteva motive pentru a descoperi tuinsuli, cititorule, aceastd noui si frumoasd carte afratelui Alexandru!
Pr. Prof. Vasile Mihoc
Cuprins
De la Parabold la viald ;i retur...(Pr. Constantin Necula) 7
Palatul corbilor londonezi 11
Yileza timpului pierdut 17
Cele neardtate gi ascunse ale inlelepciunii
Lumina linl 42
Iubegte-fi aproapele
Dictatura,,fericirii" 59
Viala dincolo de moartePuterea gi inlelepciunea 75
Scott - Persoani Invizibili Materializald,
Union Flag - Drapelul Sfinlilor 100
Oglinda trecutului prezent 105
Adincul lucrurilor 110
Sublimarea timpului trecutPanica lumii
68
r27131
Memoria pimAntului I33
262
glasul rugdciunii mele!
Uneltele proorocilor
Addenda
Alexandru Mihail Nigi
Urmagii Leviatanului....' _**- 1
Duhul iubitor al inlelepciunii . I
Unde este Duhul Domnului LsJDecapitirile canoni2ate...'...........-.................. 1
N[dejdea mea este Tatil................. 1
Istoria viitorului 1
Strigat-am cdtre Tine, Doamne, auzi
,,Doui suflete locuiesc in pieptul meu" 215
APOCALIPSIS - Revelatia istorieiinoglindaprezentului.....,.,.....'''."',........'''..''...,
Comuniunea spiritualeReperele timpului 23
Palatul corbilor londonezi
- Se ne grlbim, Niko, si nu intArziem la prin-zul corbilor de la Turn.
- $ggt!..., veni rispunsul guierat incetigor de ti-nlrul care, cu capul aplecat pe spate, filma o clldireinalti, subliati spre virful infipt intr-un nor rizle!.inalt, zvelt, cu pirul lung, castaniu, strins la spate,
purta o bluzi alb[ cu conturul podului Londrei pe
piept. De umir ii atirna o sacog[ din pinzS' groasi,
bej, din care iegea capacul unui termos. Fata care
i se adresase linea in mdni un ghid turistic qi pn-
rea prea pulin interesati de aminuntele peisajului;
privea atenti trecitorii, autobuzele cu turigti aqezali
pe platforma deschis[, atenli la vocea care depinaistoria locurilor gi a oamenilor mutafi in manuale
gi enciclopedii. Se amuzavlz?ndu-i cum intorceau
capetele ca la o comandd militarl, cind la dreapta,
cdnd la stAnga, dupi sugestiile furnizate de glasul
amabil al ghidului nevlzut. igi ridicl ochelarii de
soare peste quvilele blonde gi spuse:
- Am putea gi noi si ne urcim intr-un autobuz
pdni la Turnul Londrei. Ajungem mai repede gi mai
odihnili; mi cam dor picioarele, Niko.
12 Alexandru Mihail Niti
- Turismul pedestru este cel mai sindtos gi maiplicut. Te opregti unde doregti, privegti cXt ili place
ceva deosebit, pe cdnd rolile ne lipsesc de liberta-tea contemplafiei. Cei mai mul1i nu cunosc bucuriaaceasta, au pierdut-o in iuregul provocat de graba
americani, time is money. Noi mai plstrim inclurmele paqilor de purificare estetici prin armoniilemuzicii, poeziei, sculpturii, tragediilor antice. .. Ka-
tharsis, dragamea Irini, hai si ne bucurlm in liniEtegi si l[s[m altora viteza ce ascunde frumuselile in-spiraliei. Aici, in aceasti lari insularl, multe eve-
nimente s-au petrecut: sosirea vikingilor, coloniza-
rea romand, catolicizarea, ruperea de Vatican a luiHenry aI VIII-lea, afurisit de Papa Clement pentrudivorlurile lui, pedeapsi ce a dus la rebela autopro-
clamare a regelui Barbd Albastrd drept reformator gi
conduc[tor al Bisericii Anglicane, dupi modelul luiLuther. Prin aceste locuri s-au petrecut tulburltoareepisoade istorice. Nu auzi cavalcada armlsarilor gi
zdrdnglnitul armurilor, nu vezi corlbiile u$oare ur-cAnd sprinten pe Tamisa?
- De aici a pornit peste Atlantic gi May Flower,
de unde a risdrit acel time is money,urmat de golden
rush, goana dupl aurul din vestul american. Aga au
inceput migc[rile progresului, confortului, automo-bilului, cinematografia 9i zgirie norii din New York.
- Dar vai, progresul a deviat spre rdzboaie de
cucerire, distrugeri gi suferin{e. Privegte: acolo, in
Paradiziacaexpedigie.Tamisa,Trafalgar 13
dreapta, turnurile de pe London Bridge, podul ce
se ridicl in fala navelor de pe Tamisa, ca apoi s[ co-
boare sub rofile maginilor.
- Se ridicl? Cum se ridici podul?
- Imagineazil-1i dou[ capace agezate peste gura
unei fAntini, trase fiecare de lanluri groase cAt untrunchi de copac.
- Ce-ar fi s[ ne plimbim pe pod sau sl ne ur-
clm pe puntea unui vaporag gi s6-i poruncim: Se-
sam, deschide-te in fala noastri?!
- Iar el s[ intrebe cu voce hodorogit[: Cine sun-
te{i voi, strdinilor?
- Ha, ha, ha, cum, nu gtii? Nikos gi Irini.
- De ce m-at deschide tn fala voastrd?.
- Ar fi un frumos cadou din partea ta, bitrinepod, pentru noi, cei doi tineri din Atena, sosili inhoney moon la Londra, ca si te cunoaEtem pe tine gi
pe Tamisa, mama ta, sora rlului Thyamisa din Epir,
cel care ne-a povestit despre tine lucruri atdt de in-teresante, incit iati-ne sosili aici, pentru a-!i aduce
salutlrile rudei tale din Elada.
- Ei bine, dragii mei, se pare c[ sunt rud[ mai
apropiati cu latinul Temesis, nlscut din celticulTamesa, cel tntunecat, desigur, pentru cd in ultimiiani apele mele s-au intunecat tot mai mult. Poluarea
intunecl lumea.
- Cu exceplia corbilor. Ei au atins de mult desi-
virgirea intunecimii.
14 Alexandru Mihail Nigi
- Irini, ili amintegti corbii din Biblie? Iat6-i pe
urmagii lor, aflafi aici mai celebri ca oricind, ajungi
simbol nalional al regatului britanic, incepind cu
King Charles al Il-lea. Pe aici, pe undeva, acel rege
a al'ut ideea sl construiascl un observator astrono-
mic, pentru a-gi apropia constelaliile gi a le pricepe
migcirile horoscopice, explicate de un expert ci-ruia i-a dat titlul special de astronom regal. Cindconstruclia s-a terminat, a apirut un element cu to-tul neprevizut: pislrile cerului, dar mai ales corbii,care murdireau ferestrele gi lentilele lunetei...
- Ha, ha, ha..., izbucni nestivilit rAsul Irinei,atrigAnd privirile trecdtorilor. Ce caraghioslAc,
chiar aga, nu cumva e niscocirea ta? Ai mai fbcut tuqi alte qotii, te qtiu eu cine egti, mister Niko.
- Cine nu crede pe sine se p[cllegte. Am dova-
da palpabill, de nezdruncinat, reali, ca inEigi acegti
croncani care se biliblnesc prin gridina palatului...
- Ce dovadl? Ia si vedem.
- Acel astronom, pe nume Flamsteed, i-a cerut
regelui si mute corbii de aici, sd taie copacii, tufigu-rile, s6 curele cotloanele gi streginile de cuiburi, ca
nimic si nu mai acopere priveligtile celeste. insi or-dinul regelui de a goni corbii din cu4ile palatului a
intAmpinat un obstacol surprizl.
- Ce obstacol? Hai, spune, de ce ai tlcut?
- Irini, tlcerea sporegte efectul suspansului, maicu seami: in neobignuita situalie in care grldinarul
Paradiziaca expedigie. Tamisa, Trafalgar 15
se opune cu succes ordinului regelui, spunAndu-i sinu cumva s[ mute corbii de acolo, ci observatorul
astronomic, ceea ce s-a qi intimplat.
- Chiar aqa? Nu te cred, Niko, iar glumegti!
- Nu md crezi? Pui la indoialS cuvAntul meu,
documentarea dinaintea pleclrii? Oare nu !i-amspus ci luna noastr[ de miere va fi o lund plind,.. de
surprize? Iatl una dintre ele: cupola ce-gi deschide
seara pleoapele spre Calea Lactee a fost strimutatila Greenwich, unde se afli Ei acum. De ce? Aga cum
fi-am spus, de teama corbilor. Dar nu de prezenla
lor, ci de frica absenlei 1or...
- Ei da, iati-ne in plin mister londonez, pe ur-
mele lui Sherlock Holmes.
- $EEt... Secretele se comunici la ureche, vinomai aproape, aga. $tii ce i-a spus grldinarul regelui?
,,Majestatea Voastrd se cuvine sd cunoascd. vechea le-
gendd, care de mulli ani spune cd plecarea corbilor
de aici va aduce cu siguran[d prdbu;irea regatului ;ia monarhiei britanice". La auzul acestei tulburitoarevegti, venite tocmai dupl sfhrgitul Rdzboiului civildin Anglia, Charles al ll-lea a tresirit speriat gi nu a
indriznit si rigte o asemenea calamitate sociall. De
aceea, i-a cerut astronomului Flamsteed s[ se mute
la Greenwich. Iati cum superstilia a fost mai puter-
nici decit gtiinla, iar corbii au stabilit, flri s[ gtie,
centrul de misurare a suprafefei terestre incepindcu meridianul zero, dar gi a timpului, GMT, Gre-
16 Alexandru Mihail Nigi
enwich Mean Time, de unde incep si se desfi$oarecele 24 de fuse orare ale planetei noastre. De atunci,corbii londonezi sunt la mare cinste, ingrijifi regeEte
de o echipl de oameni specializali gi pletili de gu-
vernul foarte grijuliu de propria-i soartl 9i de cea a
regatului.
- Iar tradi{ia secularl a acestei bizare superstifiis-a transformat intr-un celebru loc turistic de atrac-
lie mondiali. Cum de nu pleaci de aici? Vld cd au
aripile lntregi...
- Aqa este, sunt liberi, fbrl aripi tliate, totugi in-apli s[ zboare; oare de ce? incl o surprizl: la vdrfuluneia din aripi se afli agilatl printre pene o miclgreutate ce strici echilibrul zborului, condamnatastfel a fi un cerc spiralat cu neputin
18 Alexandru Mihail Nigi
tul spiritual este plasat dincolo de furnicarul uman,
undeva intr-o vlglunl de schimnic, cum sunt cele
de la Qumran sau Muntele Athos, atunci scurgerea
timpului se incetinegte vizibil, pini la oprire Ei tre-
cerea in vegnicie.
- Foarte interesant[ descoperire 9i chiar mi se
pare adevirati: timpul zboarl, cdnd alerg pe stri-zile Atenei, de la biblioteci la cursuri 9i seminare,
iar cAnd sunt acasl, in vacanla de Pagti, slujbele de
seari linigtesc tumultul vielii ce se agazl incetigor inacel calm de sirbltoare gi de pace coborAt din ce-
ruri. Legea VITEZEITIMPULUI PIERDUT, hm, ce
zicl? Pare o glumi de unde ar putea inflori o teorie
gi chiar o formull. Formula VTP a lui Nikos Stavros.
- Interesanti idee! Dar mai intii s6 vedem dac5"
se poate recupera ceva din timpul pierdut, irositdin neglijenla generali, adlugatl celei personale. O
incursiune in amintiri se aga
z0 Alexandru Mihail Niti
lis gi ne intrebam ce vom afla pe malurile Tamisei gi
in vestitul British Museum, ornamentat cu faimoa-se antichitlli aduse din Grecia? $tiam cite ceva, de
prin albume, pliante, web, dar aici observim cumrealitatea corecteazd qi dep[gegte fragilele mele pre-
supuneri. $i totugi imaginarul cauti si-gi plstrezecAt mai mult existenla virtuali cllditl de minteavisltorului gi impinge cit mai departe momentuladevirului palpabil gi vizibil, ce va goni reveria in-
Eelitoare in neantul de unde a scinteiat o clipl.
- Asta numegti lu ie;irea din timp?
- Una din ele, dacd ne gindim la cAteva dintreinlelesurile dobAndite: timp terestru, lunar, plane-
tar, solar sau galactic, conform cu evolufiile agtrilorpe orbite gi in jurul axei proprii. De pild[ aici, pe
plmAnt, daci privim atent, observim o prezenll si-
multanl a prezentului, trecutului gi viitorului.
- Cum adice?
- Adicd momentele, minutele in care soarele
apune in apele Pacificului,vdzul din San Francisco,
sunt totodat[ clipele cAnd el rlsare undeva in Sibe-
ria. Ziua de astizi din California este simultani cu
ziua de miine din Ural, unde via{a din Alaska este
cea de ieri. Ziua de aici este noaptea de pe cealaltd
emisferl a globului terestru. La fel se petrec lucruri-le gi cu anotimpurile.
- Ce spui tu apare pe cadranele ceasurilor dinaeroporturi cu fusele orare din toatl lumea. Se inte-
Paradiziacaexpedigie. Tamisa, Trafalgar 2l
lege cumva c[ pe circumferinfa pimintului limiteletemporare aleprezentului, trecutului 9i viitoruiui se
topesc intr-un continuum in care, intr-adev[r se re-
glsesc in acelagi moment, pe meridiane diferite, ziua
gi noaptea, amurgul gi zorii zllei, dar 9i anotimpurileanului, iarna gi vara, toamna gi primdvara, intr-o de-
plinl simetrie a emisferelor boreald gi australl.
- Toate deodat[ gi impreuni, degi diferite, dis-
tincte gi depirtate. Se vede cum timpul are o vastldesftgurare spaliall, ca o draperie cosmici cu fal-
duri galactice ce se unduiesc sub adierile gindului.
$i din aceasti contopire fabuloasi, perceputl cu
mintea ;i sufletul, incepe pregustarea eternului pre-
zent al zilei a opta.
- Zita a opta urmeazd celor gase ale crealiei 9i
celei de-a Eaptea, a binemeritatei odihne a Creato-
rului tuturor vdzutelor ;i nevdzutelor.
- Hegel afirma despre timp in a sa Filosofia spi-
ritului c[ este ,,forma a ceea ce este negativ in sine
insugi, a fiinlirii succesive, a nagterii 9i a disparifiei,
astfel c[ el este, intrucdt el nu este, qi nu este, intru-cit este".
- Ce si inleleg din aceastl poliloghie?
- Nimic altceva decAt ce exclamase cu secole
mai inainte SfAntul Augustin: ,,Trecutul nu mai este,
viitorul nu este inci, iar prezentul este o limitl fbridimensiuni intre ele. in aceste condilii, unde este
timpul? Ajutl-ml, Doamne, si inleleg!'1