emil dumbrava utilizarea calculatorului

7/21/2019 Emil Dumbrava Utilizarea Calculatorului

http://slidepdf.com/reader/full/emil-dumbrava-utilizarea-calculatorului 1/154

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIUNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA’’ DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂPENTRU OBŢINEREA GRADULUI

DIDACTIC I

UTILIZAREA CALCULATORULUIÎN

STUDIUL LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN LICEU

Candida !P"#$% DUMBRAVĂ EMIL

C#&'(i)& T'*ni+ ,,G"a& Da-id P"a.#"('/+)00T)"n) M1()"'&', T'&'#"2an

3445 – 3446



UTILIZAREA CALCULATORULUI

ÎN

STUDIUL LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

ÎN LICEU

2



Prefaţă

Redactând această lucrare, mi-am propus să ofer o perspectivă nouă în predarea

limbii şi literaturii române. Trăim într-o societate în care dependenţa de lumea virtuală a

calculatoarelor este în creştere. La prima vedere, disciplinele umaniste şi calculatorul sunt

două realităţi diferite cu posibilităţi reduse de a interacţiona. um poate !estiona o maşină

electronică resurse şi conţinuturi caracteri"ate prin ma#imă subiectivitate $ Poate fi util

calculatorul în studiul disciplinei limba şi literatura română $

%ncercând să răspundă la aceste întrebări, cercetarea de faţă nu îşi propune să

epui"e"e o temă de cercetare, ci să ofere o perspectivă într-un domeniu care la noi este

abia la început.

%nainte de a începe să strân! materiale în vederea conceperii acestei lucrări, am

remarcat, pe site-uri de specialitate, că state precum &ranţa, 'pania, anada, '.(.).,

)n!lia au implementat în şcoli pro!rame de studiu în cadrul cărora între! procesul

didactic este informati"at. %n acest conte#t, al de"voltării accelerate a resurselor

informaţionale, în lume se vorbeşte tot mai mult despre implicaţiile sociale şi culturale ale

*nternetului şi despre funcţiile acestuia, mai importante fiind cele de comunicare şidocumentare.

'ublinie" faptul că, în redactarea acestei lucrări, nu am !ăsit prea multe resurse

biblio!rafice în limba română. u e#cepţia unor cărţi şi articole +puţine la număr, toate

materialele utili"ate sau în care am !ăsit idei interesante au fost luate de pe site-uri

educative franţu"eşti, spaniole, en!le"eşti, din '.(.). intenţia mea a fost să aplic, în

cadrul studiului limbii şi literaturii române, metodele şi procedeele specifice *nstruirii

)sistate de alculator în maniera în care specialiştii occidentali au reali"at acest lucru îndomeniul disciplinelor umaniste.

%n ,,Introducere’’ am pre"entat ima!inea actuală a şcolii româneşti, aspecte

tradiţionale şi moderne care ţin de didactica disciplinei. *deea de la care am pornit este

aceea că profesorul ar trebui să depăşească tiparele şi să înţelea!ă mai bine realităţile şi

necesităţile învăţământului românesc.

pre"entare a resurselor didactice virtuale era absolut necesară. )m reali"at acest

lucru în partea a doua a lucrării, în care sunt descrise ma/oritatea resurselor formative

0



oferite de *nstruirea )sistată de alculator +*.).., sarcinile didactice ba"ate pe T.*..

+Te1nolo!ia *nformaţiei şi a omunicaţiilor şi resursele educative ale *nternetului.

Pentru a putea desfăşura o activitate educativă de calitate, trebuie să cunoaştem

bine conceptele informatice şi resursele pe care te1nolo!ia şi *nternetul le pot oferi celor

care studia"ă limba şi literatura română. ) treia parte a lucrării clarifică şi defineşte

concepte precum 1iperte#tul, 1ipermedia, cartea electronică, biblioteca virtuală, resursele

multimedia. &ără inte!rarea acestor elemente în activitatea didactică, nu putem vorbi

despre *.)..

) patra parte a lucrării tratea"ă aspecte le!ate de utili"area resurselor electronice în

procesul de instruire. )m avut în vedere pre!ătirea profesorilor pentru a face faţă unor

astfel de provocări, utili"area *nternetului în câmpul educaţiei precum şi definirea

scenariului didactic din perspectiva inte!rării resurselor educaţionale multimedia.

%n ultima parte a lucrării am oferit modele concrete de aplicare a metodelor oferite

de T.*.. în abordarea conţinuturilor didactice. )m oferit su!estii în conceperea lecţiilor de

literatură şi de limbă şi comunicare, pre"entând şi aspecte ale proiectării didactice.

*nstruirea )sistată de alculator are nenumărate metode şi te1nici, posibilităţi de

reali"are şi aplicare. %n acest studiu mi-am propus să ofer câteva modele de inte!rare în

didactica limbii şi literaturii române a acestor resurse virtuale care ne par astă"i moderne,

de actualitate. 'pun acest lucru pentru că, într-un viitor apropiat, situaţia se va sc1imba cu

sau fără voia noastră, te1nolo!iile noului mileniu vor fi pre"ente pretutindeni în şcoală şi în

societate.



*. *ntroducere

7%O"i'n1"i "adi8i#na&' 9i 2#d'"n'

3% Sadi)& a+)a& a& d#2'ni)&)i% I.#':' +#n+'.)a&'

; %T"adi8i#na& 9i 2#d'"n <n dida+i+a &i2=ii 9i &i'"a)"ii "#2>n'

?% N#i&' '*n#&#(ii a&' 'd)+a8i'i

7%O"i'n1"i "adi8i#na&' 9i 2#d'"n'

3espre şcoala românească din ultimii ani ar trebui să discutăm ca despre o

şcoală în sc1imbare. Până în 4565, principalele metode de studiu erau cele e#po"itive.

'e transmiteau cunoştinţe, se memorau, se reproduceau cunoştinţele transmise. notă

bună era indiscutabil corelată cu asimilarea unei cantităţi mari de informaţii. La

literatura română erau la modă comentariile literare !ata făcute, transmisibile din elev

în elev, din !eneraţie în !eneraţie, reţete si!ure pentru a promova la bacalaureat, pentru

admiterea la facultate.

3upă 4565, în şcoala românească au apărut sc1imbări. omentariile literare

au continuat să e#iste, însă accentul s-a deplasat către elementele de limbă şi

comunicare, de pe informativ pe creativ elevul trebuie nu numai să cunoască opere

literare, ci să ştie să se e#prime corect, să emită /udecăţi de valoare, să utili"e"e

resursele limbii.

%n ultimii ani învăţarea ba"ată pe interdisciplinaritate a câşti!at teren,

impunând noi cerinţe didactice. 7etodele de predare - învăţare s-au diversificat, au

apărut noi te1nici educative ba"ate pe colaborare, pe interactivitate şi comunicare.

%n acest conte#t, al evoluţiei societăţii, al diversificării informaţiei şi alsc1imbărilor tot mai rapide din ultimii ani, impunerea ordinatorului în şcoală ca

8



instrument didactic a fost inevitabilă. ferind un a/utor nepreţuit la disciplinele

e#acte, pre"enţa calculatorului la ora de limba şi literatura română a fost respinsă la

început. '-a vorbit despre clişee, despre învăţarea mecanică, despre eliminarea

creativităţii. )mintim aici opinia lui 9ean Pia!et care afirmă:

,,Învăţământul programat conduce bine învăţarea, dar nu ajută deloc la

creaţie’’ 1+45;2, p.40<.

1iar şi astă"i asistăm la numeroase opinii pro şi contra utili"ării maşinii de

calcul la ora de română.

%n ceea ce priveşte învăţământul din România, cred că ar trebui să luăm

e#emplul ţărilor cu o bo!ată tradiţie în te1nolo!ia informaţiei şi să încercăm să oferim

asupra actului educativ şi o altă perspectivă = aceea pe care ne-o oferă aplicarea noilor

te1nolo!ii în câmpul educaţiei. ăci în cadrul predării unei discipline, avanta/ele şi

de"avanta/ele trebuie corelate cu scopurile urmărite.

3% Sadi)& a+)a& a& d#2'ni)&)i% I.#':' +#n+'.)a&'

>laborarea de oferte curriculare din partea 7inisterului trebuie să aibă în

vedere influenţa mi/loacelor de comunicare şi a noilor te1nolo!ii asupra adolescenţilor

precum şi acţiuni de culturali"are concrete. >#istă un consens în a afirma că mi/loacele de

comunicare +T?, presă, radio, cinema, *nternet e#ercită o influenţă puternică asupra

adolescenţilor, că posedă un potenţial peda!o!ic ridicat care ar trebui utili"at în procesul de

educaţie.

Poate că inovaţia, deşi timidă, trebuie să aibă în vedere o serie de teme

transversale care, pe de-o parte limitea"ă selectarea cunoştinţelor derivate din disciplinele

tradiţionale iar pe de altă parte propun încorporarea în curriculum-ul şcolar învăţarea de probleme care privesc e#perienţa cotidiană, cunoştinţe utile pentru de"voltarea personală şi

socială +educaţia pentru mediu, pentru pace, pentru consum, pentru respectul reciproc etc.

%n ceea ce priveşte necesitatea de a încorpora în curriculum-ul şcolar te1nici

educative ba"ate pe T.*.+Te1nolo!ia *nformaţiei, aceasta este /ustificată având în vedere

că:

4 Pia!et, 9ean, Psihologie şi pedagogie, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;2, p. 40< apud Aicola,*oan, ratat de pedagogie şcolară, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 455<, p. 058

<



- educaţia care se face în acest moment în şcoli este

inadecvată, având în vedere direcţiile de de"voltare a

societăţii +atât la nivelul conţinuturilor, cât şi la nivelul

metodelor, în mare parte de tip tradiţional

- şcoala pierde în mod accelerat locul privile!iat şi rolul de

factor principal de culturali"are locul acesteia este luat de

televi"iune şi de *nternet

- este necesară o strate!ie de implementare a noilor te1nolo!ii

în şcoală.

; %T"adi8i#na& 9i 2#d'"n <n dida+i+a &i2=ii 9i &i'"a)"ii "#2>n'

3idactica limbii şi literaturii române oferă o multitudine de metode, mi/loace,

procedee şi strate!ii educative care, aplicate cu succes, pot aduce satisfacţii şi re"ultate

participanţilor la actul educativ.

%n procesul educativ, la limba şi literatura română pot fi utili"ate cu succes toate

metodele, procedeele şi strate!iile didactice tradiţionale. 'tudiul !ramaticii limbii române

şi al literaturii presupune cumularea mai multor te1nici şi abordări. La ora de limba română

nu e#istă metodă universal valabilă pentru fiecare scriitor, curent literar, lecţie de limbă şi

comunicare trebuie adoptate metode potrivite de predare în vederea obţinerii succesului

şcolar.

Au este corect să ne ima!inăm, în situaţia actuală, că apariţia şi implementarea

te1nolo!iilor moderne vor face să dispară cărţile sau tabla din sălile de clasă. 'tudiul unei

opere literare va presupune întotdeauna lectura unei cărţi şi formarea deprinderilor pentru

interpretarea ei. Te1nolo!iile viitorului propun, alături de modalităţile tradiţionale destudiu, şi alte abordări care au o ba"ă conceptuală nouă, însă nu e#clud nimic, ci

completea"ă, oferind noi puncte de vedere asupra unei anumite probleme sau direcţii de

studiu.

?ă"ută astă"i ca o metodă didactică de ultimă oră, instruirea asistată de

calculator îşi are ori!inea în ,,instruire pro!ramatăB.

;



,, Instruirea programată este o strategie care constituie o aplicare a principiilor

ciberneticii la procesul de învăţământ !" #$icola,I%,1&&', p% (&)*%

Principalele tipuri de pro!ramare sunt: pro!ramarea liniară +@.&. 'Cinner,

pro!ramarea ramificată +A. roDder, pro!ramarea combinată. Tot în acest conte#t, Aicola

vorbeşte şi despre maşinile de instruire, ,,dispo+itive mecanice, electromecanice şi

electronice cu ajutorul cărora se administrea+ă programul elaborat ("#$icola, I%, 1&&'*%

3upă 'orin ristea +2EEE, instruirea asistată de calculator ,,repre+intă o

metodă didacticăde învăţământ, care valori-ică principiile de modelare şi de anali+ă

cibernetică a activităţii de instruire în conte.tul noilor tehnologii in-ormaţionale şi

comunicaţionale, caracteristice societăţii de tip postindustrial%/’’

*nstruirea pro!ramată şi instruirea asistată de calculator se re!ăsesc în tratatele

de peda!o!ie alături de metode precum e#plicaţia, demonstraţia, problemati"area,

brainstormin!-ul. 7otivele pentru care nu au fost utili"ate aceste metode: aplicarea lor cere

dotări speciale +calculatoare care abia în ultimii ani au pătruns în şcoli +de obicei metoda

era utili"ată e#perimental evoluţia inteli!enţei artificiale a contribuit la răspândirea

resurselor Te1nolo!iei *nformaţiei, până acum câţiva ani acestea fiind inaccesibile.

,, Instruirea asistată de calculator devine astă+i o nouă cale de învăţare

e-icientă, valabilă la toate nivelurile, treptele şi disciplinele şcolare şi universitare)’’

+'orin ristea, 2EEE

?% N#i&' '*n#&#(ii a&' 'd)+a8i'i

?oi încerca să pre"int aici câteva probleme noi ale studiului limbii şi literaturii

române !enerate de introducerea noilor te1nolo!ii în şcoală. 'tudiul disciplinei va cunoaştealte modalităţi de abordare menite să complete"e metodele didacticii tradiţionale şi să

diversifice câmpul cunoştinţelor elevului prin oferirea de idei şi concepte noi, în

concordanţă cu cele actuale.

2 Aicola, *oan, ratat de pedagogie şcolară, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 455<, p. 058

0 Ibidem. ristea, 'orin, 0icţionar de pedagogie, >ditura Litera *nternaţional, 1işinău-@ucureşti, 2EEE, p. 45<8 p% cit ., p. 45<

6



Reţinem aici faptul că în şcoala românească a fost implementat de câţiva ani un

sistem virtual de educaţie ).>.L. +)dvanced >-learnin! sau )sistent >ducaţional pentru

Licee. ).>.L. este o platformă educaţională comple#ă oferită de 7inisterul >ducaţiei şi de

'iveco sunt propuse elevilor o serie de lecţii interactive în format electronic pentru

numeroase discipline.

,,Plat-ormă integrată completă de instruire asistată de calculator şi

gestiune a conţinutului, 2e3 este un sistem integrat de predare, învăţare şi

gestiune a conţinutului, ba+at pe principii educaţionale moderne% Plat-orma de

e3earning 2e3 o-eră suport pentru predare şi învăţare, pentru testare şi

evaluare, pentru administrarea conţinutului, monitori+area procesului de

învăţământ şi concepţie curiculară%

2e3 poate -i -olosit pentru învăţarea condusă de pro-esorinstructor

sau pentru învăţarea independentă% 4.istă implementări 2e3 în învăţământul

preuniversitar, învăţământul universitar şi la corporaţii, pentru nevoile de

instruire internă% 2e3 este proiectat având în vedere criteriul -le.ibilităţii5

-olosire în di-erite limbi, regiuni, di-erite niveluri de studiu şi tipuri de

organi+aţii%

În de+voltarea sistemului 2e3, specialiştii 6I748 9omania sunt

sprijiniţi în permanenţă de pedagogi cu e.perienţă şi de pro-esionalismul

echipei tehnice în domeniul so-t:are%

6istemul 243 urmăreşte5

;să sprijine procesul de predareînvăţare prin mijloace in-ormatice

moderne, punând la dispo+iţia dascălilor un instrument complementar

;să -acilite+e procesul de învăţare;să stimule+e cretivitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă

;să utili+e+e so-turile de simulare ca substitut pentru materialele şi

instrumentele didactice scumpe sau greu de procurat%

8aracteristici generale5

Inter-aţă prietenoasă, adaptabilă, di-erenţiată în -uncţie de tipul de

utili+ator, grupurile din care -ace parte şi drepturile de acces<

5



=şor de instalat şi de administrat #/>?@ de plat-orme sunt instalate

în unităţile de învăţământ din 9omâniaA*

6uport multi;lingvistic şi regional5 2e3 este uşor de transpus într;o

altă limbă şi uşor de recon-igurat%

2e3 este o soluţie completă de e3earning o-erind -acilităţi de

gestionare şi pre+entare de diverse tipuri de conţinut educaţional precum

materiale interactive tip multimedia, ghiduri interactive, e.erciţii, simulări,

jocuri educaţionale şi multe altele% 6istemul dispune de o ba+ă de cunoştinţe

electronică, cu -uncţii de gestionare si administrare de conţinut educaţional,

adaptabilă, con-igurabilă, inde.abilă%

2e3 este optimi+at pentru5

;învăţare sincronă, pro-esorul controlând în întregime lecţia,

creând, coordonând şi monitori+ând mediul educaţional

;învăţământ asincron ; studiu în ritmul personal al

elevuluistudentului, proiecte de colaborare< învăţământ la distanţă%

2e3 este menit să o-ere un suport puternic -actorilor responsabili în

domeniile deci+ional, de control, de plani-icare, progno+ă, urmărire şi

previ+iune a procesului de învăţare' %’’

La disciplinele umaniste aceste lecţii aproape că lipsesc. 'pecificul disciplinei

limba şi literatura română face ca o serie de clasificări, teste !rilă, tipuri de itemi să nu

poată fi aplicate având în vedere aspecte precum creativitatea, ori!inalitatea şi

subiectivitatea la nivelul conţinuturilor didactice. 3e aici derivă dificultatea formali"ăriilecţiilor pentru a fi tratate computeri"at.

Profesorul de limba şi literatura română va trebui să aibă o ima!inaţie bo!ată

pentru a oferi elevilor posibilitatea de a utili"a calculatorul atunci când studia"ă această

disciplină. 7ai înainte, însă, de a arăta cum poate un elev să se folosească de noile

te1nolo!ii, este nevoie să pre"entăm avanta/ele utili"ării acestora în câmpul educativ.

< 'ursa: http5:::%siveco%roproductsBael%jsp

4E

http://www.siveco.ro/products_ael.jsp





**. Resursele didactice virtuale

7% Ui&i:a"'a +a&+)&a#")&)i – "'/)"/' $#"2ai-'

3% Mi@&#a+' $#"2ai-' '&'+"#ni+' &a #"a d' &i2=a 9i &i'"a)"a "#2>n1

;% In'"n')& +a 2i@&#+ d' +#2)ni+a"'

?% Sa"+ini dida+i+' =a:a' .' T%I%C%

5% La=#"a#")& 2)&i2'dia

% R'/)"/'&' 'd)+ai-' a&' In'"n')&)i

F) devenit cumplit de evident că

te1nolo!ia ne-a depăşit umanitateaF;.

+)lbert >instein

7% Ui&i:a"'a +a&+)&a#")&)i – "'/)"/' $#"2ai-'

a N#i "'/)"/' $#"2ai-' <n a+*i:i8ia +)n#9in8'&#"

*nstruirea )sistată de alculator +*.).. are la ba"ă modelul co!nitivist al

învăţării. 'pre deosebire de modelul tradiţional care vi"ea"ă memorarea, or!ani"area

cunoştinţelor în memorie şi utili"area acestora, teoriile învăţării ba"ate pe *.).. propun un

model în care achi+iţia cunoştinţelor este înlocuită cu construcţia cunoştinţelor +abilităţi,

deprinderi, informaţii. Predarea devine, din transmitere de cunoştinţe, un act didactic care

a/ută la construirea piramidală a acestora.

; http5:::%dilemaveche%roinde.%phpCnrD1>!EcmdDarticolEidD)>(?

44

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=172&cmd=articol&id=5738





*.).. poate, în acest conte#t, modifica modul de a citi, de a scrie, de a

comunica şi de a învăţa al celor implicaţi în proces. 7ediile virtuale construite în această

perspectivă vor permite un învăţământ individuali"at, interactiv, ba"at pe activităţi

comple#e. 'trate!iile didactice ba"ate pe modele vi"ând interacţiunea şi re"olvarea de

probleme !enerea"ă indivi"i capabili să se an!a/e"e în activitatea de a-şi construi, or!ani"a

şi structura cunoştinţele6.

%n ceea ce priveşte resursele multimedia, acestea oferă acces la informaţie, însă

nu !arantea"ă stratificarea cunoştinţelor decât dacă se studia"ă într-un cadru formal. )lte

probleme care apar: capacitatea subiectului de a căuta informaţia, procesarea acesteia în

ceea ce priveşte *nternetul, nu !ăsirea informaţiei este o problemă, ci !ăsirea informaţiei

pertinente.

(n alt concept propus de noile teorii este acela al învăţării în colaborare.

Resursele informatice se dovedesc eficace în acest tip de activităţi, în ca"ul !rupurilor

omo!ene sau diversificate de elevi a/un!ându-se la situaţii comple#e de învăţare.

'trate!iile ba"ate pe T.*. determină creşterea motivaţiei elevilor, le oferă posibilitatea să

interacţione"e cu alţi indivi"i, să profite de e#perienţa şi cunoştinţele acestora în scopul

construirii propriului cod de valori şi atitudini. elor trei elemente ale actului peda!o!ic

tradiţional = elevul, profesorul şi conţinuturile învăţării = s-ar putea adău!a situaţia de

învăţare, resursele informatice şi te1nolo!ia5.

= E&'a"nin()& 9i <n-18a"'a .'"2an'n1

'ocietatea actuală cere o pre!ătire continuă care să permită persoanelor

implicate în actul educaţional o actuali"are permanentă a acelor cunoştinţe ac1i"iţionate pe

durata educaţiei formale. %n acest conte#t, noile te1nolo!ii ale informaţiei aduc însemnate

contribuţii modului de or!ani"are şi comunicare al informaţiei, promovării de noimodalităţi de a citi şi scrie te#te.

T.*. permit depo"itarea, accesul şi recuperarea unor mari cantităţi de informaţie.

'crierea şi citirea te#telor înre!istrea"ă sc1imbări în special calitative, în sensul în care se

6 PGlissier, 1rHsta, , ,8aractFrisation des inter-aces porteuses dGin-ormation mises en Huvre dans unenvironnement in-ormatiue dGaide J lGapprentissage de la lectureII în )L'*, 2EE0, vol.<, 2 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum44JpelissierJalsicKn44-rec2.1tm 5 3enis Le!ros 9acMues rinon, ,,2nalKse de PsKchologie des apprentissages et multimFdia’’ , apud?GroniMue NuanMuin în )L'*, 2EE0, vol.<, 2 'ursa: 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum44JMuanMuinJalsicKn44-liv4.1tm

42

http://alsic.u-strasbg.fr/Num11/pelissier/alsic_n11-rec2.htm



http://alsic.u-strasbg.fr/Num11/quanquin/alsic_n11-liv1.htm








trece de la un te#t imprimat liniar la posibilitatea de a citi şi scrie un 1iperte#tO într-un

mediu electronic. La acest nivel se impune pre"entarea noţiunii de e-learnin!.

onform ucoş +2EE<, ,,termenul Le;learningM este preluat din literatura

anglo;sa.onă şi se re-eră la învăţarea -acilitată de mijloacele electronice1@’’%

omisia >uropeană, în studiul ).&.>.. = *nfo 2EE44 +apud ucoş 2EE<,

defineşte e-learnin!ul ca ,,utili+are a noilor tehnologii multimedia şi a Internetului pentru

a ameliora calitatea învăţării, -acilitând accesul la resurse şi servicii, precum şi

schimburile şi colaborarea la distanţă’’%

reşterea volumului de informaţie şi sc1imbările te1nolo!ice accelerate din

marile instituţii cer ca personalul să aibă competenţe adecvate pentru a putea lua deci"ii şi

pentru a re"olva problemele care apar. %n acest conte#t, individul trebuie să-şi de"volte

abilităţile care să-i permită, cu a/utorul noilor te1nolo!ii, accederea la educaţie +dacă nu ca

pre"enţă activă, măcar în cadrul unui pro!ram de educaţie la distanţă. Pre!ătirea constă în

de"voltarea competenţelor care permit o adaptare fle#ibilă la sc1imbările rapide care se

produc în secolul nostru şi la impactul utili"ării T.*.. în viaţa cotidiană.

>voluţia verti!inoasă a informaţiei, a ideilor, a societăţii ne semnalea"ă faptul

că tot ceea ce am învăţat în şcoală, în adolescenţă, pre!ătirea de specialitate, universitatea

nu sunt suficiente pentru de"voltarea vieţii profesionale. )dultul trebuie să înţelea!ă că

învăţarea permanentă este o parte inte!rantă din viaţa sa, un proces continuu şi neîntrerupt,

numai astfel putându-se adapta social şi profesional.

3upă 'orin ristea, ,,educaţia permanentă repre+intă o direcţie importantă de

evoluţie a activităţii de -ormare;de+voltare a personalităţii care urmăreşte valori-icarea

tuturor dimensiunilor şi a -ormelor educaţiei proiectate şi reali+ate pe tot parcursule.istenţei umane şi în orice moment al e.istentei umane%’’ 1!

3e"voltarea serviciilor de *nternet oferă posibilitatea creării de noi situaţii de

învăţare ba"ate pe educaţia di!itală care comportă caracteristici precum: actuali"ări rapide

de conţinuturi, parta/area datelor, studiul în reţea. >-learnin!-ul este o resursă frecvent

utili"ată în cadrul educaţiei la distanţă, concept cu care nu trebuie să se confunde.

4E ucoş, onstantin, In-ormati+area în educaţie, >ditura Polirom, *aşi, 2EE<, p. 40044 Ibidem.42 ristea, 'orin, op.cit, p. 42E

40



)şadar, este necesar să ne pre!ătim. Profesori, elevi, trebuie să înţele!em că

societatea secolului * este ba"ată pe te1nolo!ia informaţiei. *nternetul pătrunde tot mai

mult în viaţa noastră iar investiţiile în educaţie şi în T.*. au fost şi vor fi binevenite în

ma/oritatea domeniilor în care utilitatea acestora este vi"ibilă.

3% Mi@&#a+' $#"2ai-' '&'+"#ni+' &a #"a d' &i2=a 9i &i'"a)"a "#2>n1

7odalităţile diferite de abordare a conţinuturilor şi de structurare a sarcinilor

didactice ne obli!ă să facem o distincţie clară în cadrul disciplinei între orele de limbă şi

comunicare şi orele de literatură. 3istincţia este necesară deoarece anumite resurse

informatice pot fi folosite numai la literatura română, altele numai la limba română.

*deea de ba"ă este aceea că, pentru a e#ista un proces real de învăţare, nu este

suficient să petreci timp în universuri virtuale, să utili"e"i 3-uri multimedia sau să

comunici cu softuri inteli!ente. >ste necesar ca aceste operaţii să fie reali"ate de un subiect

cu scopul de a reali"a o sarcină didactică, ataşată unui proiect şcolar.

6arcina trebuie să fie însoţită de !1idarea subiectului în căutările sale pe

*nternet. >laborarea unei sarcini trebuie să aibă în vedere: obiectivele peda!o!ice, situaţia

iniţială, tipul activităţii, participarea +rolurile subiectului şi profesorului şi dispo"itivul. 3e

asemenea, trebuie să facem apel la activităţi care presupun situaţii-problemă, creativitate,

interacţiuni cu diverşi factori, atât în timpul, cât şi după e#ecutarea sarcinii.

el care doreşte să utili"e"e produse multimedia în scopul învăţării şi

aprofundării disciplinei limba şi literatura română dispune de resurse peda!o!ice precum

3-uri şi site-uri *nternet.

CD)"i&' conţin cărţi electronice, dicţionare, enciclopedii virtuale privind opera

marilor scriitori români +*.L.ara!iale, Aic1ita 'tănescu. )numite edituri şi institute decercetare a limbii române au reali"at instrumente de lucru precum corectoarele orto!rafice

care să a/ute elevii în efectuarea temelor +e#emplu - orector electronic - cd, >ditura

Litera.(n astfel de soft este de mare a/utor el în!lobea"ă un dicţionar şi are posibilitatea

de a ,,învăţaII cuvinte noi pe măsură ce utili"atorul le întâlneşte şi le introduce în ba"a de

date. >dituri precum Numanitas, 3iteraso-t etc% oferă cărţi în format electronic cu operele

unor scriitori români ca 7ircea ărtărescu, Qabriel Liiceanu +3espre minciuna

+audiobooC, )ndrei Plesu +3espre bucurie in est si in vest si alte eseuri +audiobooC40

40 ) se consulta )ne#ele 0,

4



etc. 7ulte dintre aceste materiale +de tip multimedia fac apel la ima!ine, sunet, te#t,

animaţie repre"entările sunt comple#e iar atenţia utili"atorului este atrasă de elementele

de noutate, in!enio"itate şi diversitate.

%ntrebarea care se pune aici este: în ce măsură aceste resurse sunt ele

peda!o!ice $ %n măsura în care studiul limbii şi literaturii române se or!ani"ea"ă într-un

cadru formal, având ca suport de discuţie materialele sus-amintite.

R'/)"/'&' #$'"i' d' In'"n'

%n ceea ce priveşte distribuirea sarcinilor, prioritare sunt cele care vi"ea"ă

utili"area *nternetului. rientările moderne ale educaţiei se ba"ea"ă pe resursele educative

ale *nternetului şi pe utili"area lor în practică. âteva e#emple sunt relevante:

- interculturalitatea, reali"ată prin proiecte în colaborare

- creaţiile colective +colaborare

- inte!rarea şi diferenţierea conţinuturilor educative de cele

informative

- multimedia +utili"area ima!inii, sunetului şi a te#tului

- învăţarea prin /oc +motivaţia prin intermediul /ocului şi

reducerea stresului

- comunicarea autentică +forumurile de discuţii, c1at-ul,

corespondenţa electronică

)numite site-uri propun colaborări, teme de discuţie, problemati"area lecturilor.

3e prim interes sunt site-uri ale instituţiilor culturale precum: biblioteci, universităţi,edituri, şcoli, reviste, publicaţii electronice etc.

%n ceea ce priveşte !estionarea datelor, atât profesorul, cât şi elevul pot să se

mulţumească să utili"e"e *nternetul +în scopuri proprii pentru a căuta date pe *nternet pe

care le vor e#ploata ulterior de asemenea, pot !ăsi aici idei de activităţi, de proiecte.

>levul poate să se documente"e pe o anumită temă care îl interesea"ă poate desfăşura

activităţi fără a fi evaluat. 'copul acestor activităţi este de a tre"i la elevi dorinţa de a se

informa, de a se perfecţiona, de a căuta informaţii utile în vederea studiului individual.

48



;% In'"n')& +a 2i@&#+ d' +#2)ni+a"'

%n domeniul educaţiei, comunicarea între elevi, profesori şi specialişti este un

element important cu impact asupra activităţii fiecăruia. 7odalităţile de comunicare la

distanţă sunt, !raţie *nternetului, numeroase şi diversificate.

%ncepem cu o afirmaţie a lui &rancois 7an!enot care susţine că *nternetul stă la

ba"a ac1i"iţiei cunoştinţelor. )ceastă ac1i"iţie se ba"ea"ă pe comunicare. %n timpul

comunicării se reali"ea"ă sc1imburi de informaţie.4

6aloanele virtuale #chat;rooms* O repre"intă modalitatea cea mai simplă de

comunicare în timp real cu persoane conectate la *nternet din orice colţ al lumii. 3enumite

,,chat’’ sau ,,messenger’’, aplicaţiile permit sc1imbul de mesa/e, foto!rafii, videoclipuri s-

a vorbit mult despre limba/ul c1at-ului, despre şabloane, incoerenţă, despre re!uli proprii

de scriere şi de ,,codi-icare’’ a sensurilor. )ceastă modalitate de comunicare permite

sc1imbul rapid de opinii între specialişti, elevi, profesori şi nu necesită costuri mari.

(n alt tip de comunicare în spaţiul virtual este cel repre"entat de -orumurile de

discuţii% omunicarea nu se reali"ea"ă instantaneu, e#istă un timp mai îndelun!at între

sc1imburile de replici. )vanta/ul este dat de faptul că mesa/ul rămâne mult timp pe forum,

el putând fi citit şi de alte persoane. La literatura română e#istă o multitudine de resurse în

acest sens. ?om enumera site-uri de poe"ie, de literatură, site-uri ale revistelor literare

+bservatorul cultural, 0ilema 7eche, 9omânia 3iterară, ale editurilor care oferă şi cărţi

virtuale, anc1ete ale "iarelor. La limba română recomandăm site-ul

:::%pruteanu%ro-orum-orum%php unde !ăsim o bo!ată colecţie de materiale privind

aspecte ale scrierii şi pronunţării corecte şi multe altele. &orumurile acestor site-uri sunt o

resursă importantă pentru sc1imburile de opinii privind cărţi apărute, articole pe teme deliteratură, limbă şi cultură, evenimente literare, apariţii editoriale.

&orumurile au, în primul rând, o funcţie informativă. itind opiniile celorlalţi

participanţi la discuţii, elevul îşi îmbo!ăţeşte cunoştinţele şi îşi de"voltă spiritul critic.

)desea, astfel de forumuri au un moderator care propune teme interesante de discuţie şi

stimulea"ă interesul participanţilor. Pentru a putea emite o opinie pertinentă, în le!ătură cu

tema în cau"ă, participantul trebuie să citească în prealabil mesa/ele celorlalţi participanţi.

4 7an!enot, &ranois, ,, 8lassi-ication des apports dInternet J lapprentissage des langues’’ în )lsic, dec.4556, 4.2 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum2Jman!enotJalsicKnE2-pra4.1tm

4<

http://www.pruteanu.ro/forum/forum.php

http://alsic.u-strasbg.fr/Num2/mangenot/alsic_n02-pra1.htm



http://www.pruteanu.ro/forum/forum.php



7esa/ele postate trebuie să fie în concordanţă cu tema, cu re!ulile impuse de moderator şi

să ţină seama şi de părerile celorlalţi participanţi +la care să se raporte"e într-o anumită

măsură.

(tili"area acestei metode are următoarele avanta/e:

- elevul învaţă să comunice eficient

- pentru a purta un dialod cu alţi indivi"i pe o temă de limbă

sau de literatură este obli!at să studie"e respectivul subiect

+sau măcar să se informe"e

- citind opiniile celorlalţi îşi de"voltă spiritul critic şi

inteli!enţa

Aotă: Participarea elevului la un forum nu poate fi impusă. &orumul este un mi/loc de

comunicare în vederea reali"ării unei alte sarcini didactice.

omunicarea trebuie să aibă ca scop reali"area unei sarcini, a unui proiect iar

consultarea datelor trebuie să fie !1idată de scopuri asemănătoare.

?% Sa"+ini dida+i+' =a:a' .' T'*n#&#(ia In$#"2a8i'i &a #"'&' d' &i2=1 9i &i'"a)"1

>ste necesar să avem în vedere că:

- orice sarcină didactică vi"ea"ă de"voltarea şi dobândirea de

competenţe

- presupunem de/a e#istentă competenţa utili"ării unuicalculator, întrucât elevii studia"ă informatica din clasele

!imna"iale

- pentru fiecare sarcină didactică propusă, vom enumera

competenţele dobândite

'arcinile didactice ba"ate pe T.*. au în vedere competenţe privind:

4;



8. Preci"area elementelor de conţinut ale proiectului +pentru pre"entarea

în scris sau orală

- pa!ina de titlu +tema, autoriiJautorul, clasa, şcoala, perioada de elaborare

- cuprinsul +titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.

- ar!umentul

- de"voltarea elementelor de conţinut +pliante, postere, dia!rame, citate, desene,

cântece

- conclu"ii +elemente de referinţă desprinse din studiul temei

- biblio!rafia

- ane#a +toate materialele importante re"ultate

%n cadrul reali"ării unui proiect, este bine ca elevii să colabore"e în vederea

sc1imburilor de idei, a de"voltării creativităţii.

Remarcăm aici încercările unor specialişti de la universităţi din &ranţa.

ercetătorul Petit/ean +45654< propune reali"area unui /urnal şcolar reali"at în ec1ipă

+sarcină-proiect. >#perienţa france"ilor este relevantă în acest sens, e#emplul devenit

clasic +elevii să trimită simultan idei în le!ătură cu ima!inarea unei a cincea călătorii a lui

ristofor olumb arată că se poate reali"a un proiect colectiv în timp real cu a/utorul

mesa!eriei electronice instantanee.

(n alt tip de proiect care poate fi efectuat folosind scrierea în colaborare este

reali"at cu a/utorul curierului electronic +email-ul. 'e presupune o temă, participanţii

trimit mesa/e iar un moderator centrali"ea"ă datele, re"ultatul fiind redifu"at pentru o mai

bună cooperare şi comunicare în cadrul proiectului. 7etoda este utilă în cadrul lecţiilor de

literatură, unde se face apel la creaţie, ima!inaţie şi opinii personale.

Proiectul poate avea în vedere la ora de literatura română redactarea unor

eseuri, a unor creaţii literare pe diferite teme care vi"ea"ă activitatea literară a unui scriitor,

interpretări, critica criticii etc. Profesorul poate propune aici reali"area unui portofoliuvirtual care să conţină o abordare mono!rafică a operei unui scriitor.

)vanta/ul acestei metode este acela că pot fi cooptaţi în reali"area unui proiect

şi elevi de la alte şcoli, din alte localităţi, din alte ţări c1iar. 'e pot reali"a eseuri pe o

anumită temă, simpo"ioane virtuale, colaborări între şcoli, concursuri. %n final, re"ultatele

proiectelor efectuate în colaborare se afişea"ă pe *nternet, reali"ând feed-bacC-ul virtual. %n

favoarea publicării proiectelor, *nternetul oferă multiple facilităţi iar costurile se apropie de

4< 7an!enot, &ranois, ,, 8lassi-ication des apports dInternet J lapprentissage des langues’’ în )lsic, dec.4556, 4.2 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum2Jman!enotJalsicKnE2-pra4.1tm .

45






"ero. %n acest sens, Quedon +455;4; remarcă faptul că *nternetul democrati"ea"ă

posibilitatea de a publica la un nivel care nu ar fi fost niciodată atins de te#tul tipărit pe

1ârtie.

= R'da+a"'a 9i ."':'na"'a &)+"1"i&#" $#&#/ind +a&+)&a#")&

La orele de limbă şi literatură calculatorul, în calitate de instrument didactic,

poate contribui la activităţi precum:

- redactarea propriu-"isă a te#telor +utili"area procesoarelor de te#te,

eseurilor, referatelor

- redactarea formularelor tipi"ate +şabloane de scrisori, cereri, adeverinţe,

procese-verbale

- pre"entarea unor lucrări, a unor planşe, sc1eme utili"ând aplicaţia PoDer

Point şi videoproiectorul.

7enţionăm că procesorul de te#te 7icrosoft Sord oferă utili"atorului

posibilitatea de a despărţi automat în silabe cuvintele la capăt de rând, să corecte"e

!reşelile de orto!rafie şi de le#ic din te#t +!raţie unui dicţionar încorporat, să reali"e"e

re"umatul unui te#t, să !enere"e automat cuprinsul unei lucrări.

Profesorul are posibilitatea să reali"e"e cu elevii simple operaţii de

te1noredactare de te#t, e#plicând faptul că un P ne poate uşura munca dacă ştim să ne

folosim de facilităţile oferite de pro!ramele sale. 'e verifică dacă fiecare elev ştie să

confi!ure"e aplicaţia 7icrosoft Sord să caute !reşelile de orto!rafie, să reali"e"e automat

un re"umat sau un cuprins.

)plicaţie: >levii sunt solicitaţi să e#tra!ă ideile principale ale unui te#t, pe ba"acărora vor reali"a re"umatul. )poi se cere să se reali"e"e re"umatul aceluiaşi te#t, dar cu

a/utorul P-ului. 'e compară şi se discută cele două variante.

)plicaţia 7icrosoft PoDer Point este folosită la pre"entări de planşe, materiale

didactice, pa!ini scrise în 7icrosoft Sord etc. %n situaţii deosebite, se poate utili"a

împreună cu videoproiectorul. 7etoda este preferată în special în cadrul susţinerii

lucrărilor de sfârşit de semestru, de ciclu, atestate, lucrări de diplomă etc.4; Ibidem.

2E



%n vederea pre!ătirii temelor la limba şi literatura română, un elev poate face

apel la o serie de aplicaţii electronice care îi uşurea"ă căutările. )mintim aici despre cărţile

electronice, despre 3-urile care conţin sute de cărţi, despre corectoarele orto!rafice,

despre dicţionarele electronice +3e# on-line. 3>-ul este o aplicaţie cunoscută care oferă

e#plicaţii la cuvintele al căror sens nu este ştiut de utili"ator. (tile sunt şi softurile care

traduc te#te din alte limbi străine în limba română.

O

(tili"area *nternetului ca mi/loc de învăţământ este pândită de pericolul

comunicării fără obiective precise. 'e impune, la acest nivel, e#istenţa unei sarcini sau a

unui proiect care să mobili"e"e elevul şi să-i oriente"e activitatea. '-a vorbit, la acest

nivel, c1iar de o peda!o!ie a proiectului.

*nteresantă este şi remarca lui Robert @ibeau, din 7inisterul >ducaţiei din

Nuebec, care afirmă că nu trebuie să ne propunem ca proiect inte!rarea te1nolo!iilor

informaţiei în şcoală, ci mai de!rabă să transformăm practicile peda!o!ice ale şcolii45.

)ceste te1nolo!ii moderne sunt inutile dacă profesorii actuali nu-şi sc1imbă

vi"iunea peda!o!ică. La cealaltă e#tremă se află factorii de conducere ai sistemului care îşi

ima!inea"ă că este suficient să introduci *nternet într-o instituţie de învăţământ pentru a

sc1imba practicile peda!o!ice.

Privită în această perspectivă, activitatea educativă este mult mai comple#ă şi

priveşte în e!ală măsură toţi participanţii: profesori, elevi, informaticieni etc.

5% La=#"a#")& 2)&i2'dia

*ntroducerea laboratoarelor multimedia în şcoli repre"intă un element esenţial

al de"voltării procesului educativ şi al moderni"ării învăţământului românesc.

45 7an!enot, &ranois, ,, 8lassi-ication des apports dInternet J lapprentissage des langues’’ în )lsic, dec.4556, 4.2 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum2Jman!enotJalsicKnE2-pra4.1tm

22





red că mulţi profesori s-au întrebat dacă ora de limba şi literatura română ar

putea fi desfăşurată în laboratorul de informatică. >ste o absurditate, o necesitate, un act de

cura/ sau pur şi simplu acest lucru nu are sens $

Provocarea a constituit-o implementarea platformei ).>.L. în şcoli. Pentru

prima dată, ma/oritatea şcolilor din România au fost dotate cu laboratoare comple#e, cu

te1nică de ultimă oră, computere performante pe care să poată rula lecţiile în ).>.L. %nsă,

spre deosebire de fi"ică, c1imie, matematică, discipline cu o bo!ată ofertă de lecţii virtule,

la limba română şi la celelalte discipline umaniste nu e#istă decât su!estii, câteva

enciclopedii şi teste.

Profesorii de limba română ar fi bine să ştie că implementarea platformei

).>.L. în şcoală este doar începutul. 1iar dacă nimeni nu s-a !ândit să conceapă lecţii de

limbă sau de literatură pe respectiva platformă, numărul aplicaţiilor şi al tipurilor de lecţie

care se pot desfăşura în laboratorul multimedia este destul de mare.

Pentru a putea conduce şi desfăşura o lecţie de limba şi literatura română având

la ba"ă suport multimedia, este necesar ca profesorul de limba şi literatura română să ştie

bine să utili"e"e te1nica de calcul sau să colabore"e cu un informatician care să asi!ure

buna funcţionare a ec1ipamentelor.

3espre sarcinile didactice am discutat. )vând în vedere faptul că mulţi elevi nu

au acasă posibilitatea să deţină un calculator conectat la *nternet, marea parte a temelor,

proiectelor şi activităţilor trebuie să fie reali"ate în laboratorul multimedia, sub îndrumarea

profesorului.

?i"ionarea unei enciclopedii multimedia = >nciclopedia *.L. ara!iale,

>nciclopedia Aic1ita 'tănescu = contribuie la diversificarea cunoştinţelor elevilor aceştia

au oca"ia să vadă ecrani"area unor piese, pre"entări ale vieţii şi operei scriitorilor, opinii

critice, ima!ini su!estive, poe"ii recitate, interviuri etc. Tot aici includem şi vi"ionarea

unor filme ecrani"ate după operele marilor scriitori români precum *on rean!ă + 2mintiridin copilărie, Liviu Rebreanu + Ion, 8iuleandra, 7arin Preda + Qoromeţii etc.

Profesorul poate reali"a împreună cu elevii de"bateri interesante pe mar!inea

operelor unor scriitori români şi a ecrani"ării operelor acestora.

3e asemenea, accesul la *nternet, la site-urile de cultură, limbă şi literatură se

reali"ea"ă sub îndrumarea profesorului care indică punctele de interes, informaţiile

importante pe care elevul le poate copia şi utili"a. ferta educativă este vastă la acest nivel

şi constituie subiectul unei abordări separate.

20



culturii române precum 7i1ai >minescu sau 7ircea >liade, acestea fiind structurate pe

secţiuni precum: pere publicate, pinii critice, &ra!mente. LiterAet oferă vi"itatorilor săi

posibilitatea de a comenta articolele postate pe site.

altă resursă importantă, un site dedicat poe"iei româneşti contemporane

!ăsim la adresa 1ttp:JJDDD.poe"ie.roJinde#.p1pJaut1orJ. 'ite-ul conţine peste 4<.EEE de

te#te oferite de peste 48.EEE de autori. 'ite-ul conţine: librărie virtuală, biblioteca virtuală,

c1at literar, !alerie foto!rafie, top siteuri literare, linCuri culturale. >ste !ândit ca o resursă

interactivă, comentariile şi opiniile celor care îl accesea"ă având un rol important.

Pentru iubitorii de poe"ie românească, nu este de ne!li/at nici adresa

DDD.romanian-voice.com unde poeţii sunt pre"entaţi în ordine alfabetică şi cu poe"ii

selectate în funcţie de cerinţele publicului. Tot aici !ăsim şi alte resurse precum teatru,

sc1iţe şi colinde româneşti.

3e interes pentru literatura română pot fi şi site-urile diverselor asociaţii care

se ocupă de promovarea culturii, site-urile revistelor de cultură şi literatură precum:

8ontra-ort, 8onvorbiri 3iterare, 8uvântul, 0ilema 7eche, bservator 8ultural, glinda

3iterară, ri+ont 3iterar, Polemica, 9espiro, 9evista !!, 9evista de marti, 6ecolul !1, 6ud

4st% )dresele Deb ale acestor reviste le !ăsim accesând portalul 1ttp:JJDDD.reviste.roJ.

'pre e#emplificare, vom discuta despre site-ul revistei ,, 9omânia literară’’, de

la adresa 1ttp:JJDDD.romlit.roJ. Qăsim, printre altele şi informaţii culturale, !rupuri de

discuţii, reviste literare românesti, situri culturale, scriitori români-date aniversare si

comemorative, institute culturale româneşti. )ici putem căuta diverse articole după autori.

)m ales numai câteva resurse importante ale *nternetului pentru iubitorii de

literatură, elevi şi profesori care, cu si!uranţă vor !ăsi idei şi materiale inedite pentru orele

de limba şi literatura română.

Reţinem faptul că, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi artişti, poeţi, pro"atori şi

oameni de cultură apelea"ă la *nternet ca la un mi/loc de a transmite tuturor re"ultatelemuncii lor. %n şcoala românească ar trebui ca atenţia elevilor să fie orientată şi către aceste

resurse educaţionale de ultimă oră.

28

http://www.poezie.ro/index.php/author/

http://www.romanian-voice.com/

http://www.reviste.ro/

http://www.romlit.ro/

http://www.poezie.ro/index.php/author/

http://www.romanian-voice.com/

http://www.reviste.ro/

http://www.romlit.ro/



***. ibercultura

7% i.'"2'dia – # n#)1 $#"21 d' di/+)"/

3% i.'"')&

;% Li'"a)"a 9i *i.'"')&

?% i.'"2'dia 9i <n-18a"'a a)#n#21

5% Va $i +a"'a '&'+"#ni+1 # +a"' a -ii#")&)i

% Bi=&i#'+a -i")a&1 – "'/)"/1 dida+i+1

% L'+)"a 9i "'/)"/'&' 2)&i2'dia

Pentru a putea înţele!e mai bine acest mod de abordare a te#tului şi tipul de

aplicaţii propuse, consider necesar să e#plicăm noţiuni precum hiperte.t, hipermedia,

cibercultură etc% ?oi încerca acest lucru în capitolul acesta, preluând câteva dintre opiniilee#istente în literatura de specialitate.

Trăim intr-o lume în sc1imbare care îşi asumă noi paradi!me şi valori.

unoaşterea, procesarea, difu"area şi sc1imbul informaţiilor pertinente orientea"ă atenţia

asupra noii or!ani"ări socio-culturale a societăţii. Qlobali"area şi mondiali"area sunt

dimensiuni ale aceluiaşi teritoriu din punct de vedere economic şi cultural.

%n /urul utili"ării T.*.. s-au de"voltat o suită de produse, utilităţi, raţionamente,

obiceiuri şi valori pe care unii autori le-au reunit sub numele de ,,ciberculturăII. %ntr-

adevăr, di!itali"area conţinuturilor de tip te#t, ima!ine, sunet încorporate în forme noi de

conţinut ba"ate pe structuri de tip 1iperte#t favori"ea"ă apariţia te1nolo!iilor care permit

interactivitatea +interacţiunea umană mediată de calculator şi posibilităţile de acces la

informaţii.

2<



7% i.'"2'dia – # n#)1 $#"21 d' di/+)"/

%n ultima vreme putem spune că realitatea virtuală s-a de"voltat în mod spectaculos:

ima!ini 03, realităţi virtuale, /ocuri de rol se afilia"ă altor forme tradiţionale precum

povestirea orală, cinemato!raful, audio-booC-ul.

Producţia şi consumul de ficţiune s-a sc1imbat radical, provocând un salt calitativ

în narativi"area discursului contemporan. *nformatica a promovat formali"area inovativă şi

creativă a modelelor narative iar te1nici precum di!itali"area, simularea şi interactivitatea

ima!inilor permit structurarea de noi strate!ii discursive

'-a pus problema structurării discursului utili"ând mi/loace di!itale. )cest lucru

înseamnă crearea unei noi paradi!me discursive: 1iperte#tul = un sistem de scriere

electronică ce or!ani"ea"ă informaţia într-o manieră non-liniară, ba"at pe structura de tip

reţea, alcătuit din noduri şi le!ături. Aodul este repre"entat de fiecare unitate de informaţie

+un ecran, o interfaţă iar le!ătura +sau linC-ul = cone#iunea dintre aceste noduri.

7odelele te#tuale de tip 1ipermedia au la ba"ă următoarele trăsături:

- funcţionare pe ba"a 1iperte#tului, lectura non-liniară a discursului

- inte!rarea resurselor multimedia, utili"area în spri/inul te#tului a diferitelor tipuri de

comunicare, animaţie, resurse audio şi video

- interactivitatea = capacitatea utili"atorului de a utili"a sistemul prin acţiunile sale.

ând aceste medii virtuale nu vor fi departe de o utili"are pur funcţională pentru a

se converti în mi/loace de producere a lumilor ima!inare alternative vom putea vorbi

despre o estetică di!itală pe care olt"man2E +455; o caracteri"ea"ă prin:

- discontinuitate : lumile artificiale sunt discontinue, nu au nimic predeterminat şi promovea"ă ale!erea şi libera deci"ie în funcţie de interes

; interactivitatea : e#perienţa di!itală nu este una pasivă ci participativă. pera nu se

defineşte printr-o muncă privile!iată a unui artist retras pe un piedestal ci prin interacţiunea

dintre operă şi public

; dinamism şi vitalitate : opera di!itală !enerea"ă o !amă amplă de posibilităţi de

reali"are astfel încât este nevoie de mult dinamism pentru interpretarea acesteia. Au vom

2E olt"man, 9.+455; apud 9. ). Rodri!ue" Rui" în ,,8ibercultura’’ , sursa:http5es%:iUibooUs%org:iUi8iberculturaV$uevasBtecnolog%8(%20asBKBespiritualidad

2;

http://es.wikibooks.org/wiki/Cibercultura#Nuevas_tecnolog.C3.ADas_y_espiritualidad




avea o e#perienţă estetică unica, ceea ce face ca opera di!itală să fie un obiect caracteri"at

prin mobilitate

; lumile eterate #-ără e.istenţă -i+ică* : nu e#istă un aici al operei care nu e#istă din punct

de vedere material. %n contrast cu lumile fi"ice, nu e#istă limite şi centrul atenţiei te#tului

se lăr!eşte de la pa!ina scrisă în două dimensiuni la spaţiul tridimensional unde dobândeşte

alte calităţi.

; lumi e-emere : e#perienţa unei secvenţe de biţi e#istă numai într-un anumit moment.

>fectele de persistenţă di!itală depind de o utili"are permanentă a calculatorului

; stimularea comunităţilor virtuale : desfiinţarea barierelor de timp şi spaţiu, formarea

comunităţilor virtuale, !enerarea unei noi conştiinţe !lobale.

Toate acestea determină ,,scriitorulB care îşi propune să compună o operă în format

electronic să îndeplinească funcţii noi, mult mai te1nice, precum manipularea datelor,

manevrarea aplicaţiilor multimedia şi al aplicaţiilor !rafice, vă"ându-se obli!at să reali"e"e

o activitate în colaborare cu alţi profesionişti precum pro!ramatorul, desenatorul,

te1nicianul de sunet etc. )celeaşi probleme le întâmpină şi cel care doreşte să transpună o

operă din formatul clasic în format multimedia.

ipermedia24 va fi atunci un suport a cărui structură va fi condiţionată de două

situaţii bine definite : interacţiunea cu utili"atorul şi interdisciplinaritatea.

)utorul creaţiilor de tip 1ipermedia trebuie să aibă în vedere:

- structurarea discursului

- scrierea te#telor +scurte, a#ate pe esenţial

- structura multimedia: crearea unei structuri multimedia care să se îmbine cute#tul esenţial

- elaborarea unei atmosfere ficţionale

- structura interactivă: promovea"ă /ocul şi creaţia

24 Termenul desemnea"ă ansamblul de metode sau procedee utili"ate pentru a scrie, desena sau compuneconţinuturi care includ te#t, sunet, animaţie, făcând posibilă o interacţiune cu utili"atorul.Termenulhipermedia a fost utili"at prima dată de T1eodore Aelson în anul 45;E în cartea ,, $o more eacherWs 0irtK

3ooUs’’% ,,Niper" este preluat din matematică şi vi"ea"ă spaţiile multidimensionale.%n anumite conte#te sensul cuvântului hipermedia se suprapune cu cel al cuvântului hiperte.t, în care

sunetul, ima!inea, te#tul şi 1iperle!ăturile se întreţes pentru a forma un continuum de informaţie. >#emple de1ipermedia : reţeaua Sorld Side Seb, peliculele în format 3?3, anumite pre"entări în PoDer Point

'ursa: http5es%:iUipedia%org:iUiedB$elson

26

http://es.wikipedia.org/wiki/Ted_Nelson





3% i.'"')&

iperte#tul22 este un document informati"at alcătuit din fra!mente de informaţie

le!ate între ele cu a/utorul 1iperle!ăturilor. @locurile de informaţie numeri"ate ale

1iperte#tului sunt virtuale şi constituie o reţea. 'pre deosebire de informaţia din pa!inile

unei cărţi, informaţia astfel stocată are o structură discontinuă, neliniară.

,,Niperte.tul menţine capacitatea de stocare a unei mari cantităţi de

in-ormaţie, o-erită de cartea scrisă, dar înlătură toate limitările

conte.tuale% În contrast cu liniaritatea TobiectivăT a in-ormaţiei tipărite,

sistemul hiperte.t o-eră utili+atorului o liniaritate TsubiectivăT% 2ceasta

înseamnă că, în loc să urme+e cursul normal al documentului, utili+atorul

poate alege o anumită cale de e.plorare dintr;o mulţime de ast-el de căi

posibile, de-inite de cel care a creat hiperte.tul% 9e+ultă deci că deci+ia

privind ordinea pre+entării in-ormaţiei trece din sarcina celui care

elaborea+ă documentul în sarcina celui care îl citeşte #cu menţiunea că

anumite limitări de parcurgere ar -i totuşi necesare pentru a asigura o

citire coerentă a documentului* X’%!( +Researc1 *nstitute for )rtificial

*ntelli!ence

)tunci când documentele nu sunt numai te#tuale ci şi audiovi"uale putem vorbi de

sisteme şi de documente 1ipermedia. Totuşi 1iperte#tul cel mai utili"at este a"i Sorld

Side Seb. >l cuprinde miliarde de documente din lumea întrea!ă ce sunt consultate demiliarde de persoane prin reţeaua *nternet.

%n *nternet, conceptul de document este !enerali"at, mai de!rabă termenul

,,resursăII ilustrea"ă mai bine ideea. resursă poate fi repre"entată de un document

te#tual, audiovi"ual, interactiv însă şi de o căsuţă poştală electronică sau de un forum de

22 iperte#tul este un concept inventat de Ted Aelson în 45<8 în articolul Uomple# information processin!:a file structure for t1e comple#, t1e c1an!in! and t1e indeterminateB. )cesta îl defineşte ca: Umaterial scrissau !rafic interconectat într-o manieră comple#ă, care în mod convenţional nu poate fi repre"entat pe 1ârtieB.

Principala aplicaţie actuală a 1iperte#tului este Sorld Side Seb-ul şi mai ales limba/ul de marcare T7L.'ursa : http5ro%:iUipedia%org:iUiNiperte.t 20 http5:::%racai%romanual1%1@%html

25

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertext

http://www.racai.ro/manual/1.10.html


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertext




discuţii. iperle!ăturile sunt inte!rate în aceste documente de tip 1iperte#t pre"entate sub

formă de pa!ini Deb. iperte#tul permite ,,le!areaII unui cuvânt, para!raf, icon, ima!ine

de un alt cuvânt, ima!ine, te#t.

itind un te#t electronic, un lector va putea, !raţie 1iperle!ăturilor, să-şi

construiască propriul traseu de lectură în funcţie de preocupări şi interese. iperte#tul

poate funcţiona şi în afara reţelei *nternet deoarece poate fi inclus într-un simplu document.

)vând în vedere faptul că este dificil să definim te#tul, cu atât mai mult va fi mai

!reu să definim 1iperte#tul. 'pre deosebire de te#t, 1iperte#tul nu are nici început, nici

mi/loc, nici sfârşit. iperte#tul permite căutarea, ar1ivarea datelor şi stabilirea unor

le!ături între informaţii din domenii învecinate. Lectura unui 1iperte#t nu este una numai

activă, ci şi creativă. ) citi un 1iperte#t înseamnă şi a interpreta, a oferi un punct propriu

de vedere, a rescrie +latura 1ermeneutică.

Reţinem faptul că studiile efectuate pe 1iperte#t au relevat încercarea de a-l

concepe ca pe o memorie artificială asemănătoare memoriei umane. rdinatorul repre"intă

o condiţie necesară care face posibilă e#istenţa 1iperte#tului.

;% Li'"a)"a 9i *i.'"')&

(tili"at în special de către artiştii de avan!ardă din '.(.). +iniţial, 1iperte#tul

oferă o libertate pe care nu o re!ăsim nicăieri în te#tul scris pe 1ârtie, permiţând autorului

să ofere şi să !ăsească noi modalităţi de e#primare. ,,)utorulII pierde din privile!ii în

măsura în care un 1iperte#t este conceput atât de către creatorul său, cât şi de către lectorul

fictiv căruia i se adresea"ă. 3e asemenea, conceptul de unitate a operei devine perimat

deoarece opera 1iperte#tuală este mobilă, în permanenţă sc1imbare. iperte#tul pune în

valoare polisemia unei opere, sensurile ei multiple.

,,3WhKperte.te introduira une vFritable rFvolution dans la littFrature%

3WHuvre hKperte.tuelle est ephFmere, Fvanescente, polKsFmiue,

ubiuitaire, idiosKncrasiue et encore, et encore LYM’’ !/

iperte#tul permite multiplicarea punctelor de vedere pe care le avem asupra unei

realităţi. )mintim aici deconstructivismul, o mişcare filo"ofică fondată în /urul lui 9acMues

3errida, a cărei filo"ofie se aseamănă cu modalităţile de creare ale 1iperte#tului. %n spiritul2 http5-r%:iUipedia%org:iUiNKperte.te

0E

http://fr.wikipedia.org/wiki/Hypertexte






- lucrul individual, acasă sau la şcoală +avanta/e = recomandat

persoanelor ocupate de"avanta/ = nu are cine să te a/ute

- lucrul individual, dar elevul este !1idat de un profesor cu

sfaturi

- lucrul împreună cu profesorul = utili"are optimă, re"ultatele

sunt cele mai bune, profesorul facilitea"ă ac1i"iţia de

cunoştinţe.

b )utonomie, e-learnin! şi feed-bacC

*ntrnetul oferă posibilitatea de a ale!e ce să înveţi, cum să procede"i, ce modalitate

vrei să foloseşti. %nvăţarea autonomă este stimulată şi de e-learnin!. *nternetul nu

!arantea"ă această autonomie, doar o promovea"ă şi o susţine.

Little2; +4554 defineşte autonomia ca fiind capacitatea de detaşare, refle#ie critică,

luarea deci"iilor şi acţiune independentă. Au este vorba de o metodă de predare, ci de

capacitatea pe care elevii trebuie să o aibă pentru a fi mai responsabili în actul de învăţare.

%nvăţarea autonomă implică elevii în mod activ aceştia trebuie să-şi controle"e

propria acţiune de a învăţa sub îndrumarea profesorului. 3e fapt, aici este vorba despre a

învăţa să înveţi, despre a şti să-ţi structure"i cunoştinţele. Rolul profesorului este de a a/uta

elevul în această acţiune. %n acest sens, Palmer 26 +4566 afirmă că nu este vorba despre ce

învaţă elevii VWX ci despre condiţiile pe care profesorul trebuie să le cree"e elevilor în

vederea ac1i"iţiei de cunoştinţe. Predarea devine un act intenţional de creare a acestor

condiţii. Au elevul este important în acest conte#t, nici profesorul, ci metoda de instruire

folosită este principalul element pe care se a#ea"ă teoria.

Trecem peste anumite detalii ale acestei afirmaţii care ar putea fi combătute şisubliniem faptul că profesorul trebuie să de"volte la elevi aptitudini care să favori"e"e

procesul de învăţare pentru a creşte autonomia procesului. >levii trebuie să fie !1idaţi, iar

suporturile de învăţare = fle#ibile, în funcţie de nivelurile de competenţă ale acestora.

7ediile de învăţare electronică repre"intă un suport pentru de"voltarea autonomiei

elevilor.2; Little, 3avid, 3earner autonomK, )ut1entiC, 4554, 3ublin apud Lu"on, 7aria 9ose, ,, Providing sca--oldingand -eed;bacU in online environments’’ în Qelanges 8rapel, nr%!?< sursa5 http5revues%univ;

nancK!%-rmelanges8rapelarticleBmelange%php(CidBarticleD!?? 26 Palmer, ParCer, ,,he 8ourage to ech’’, 'an &rancisco +4556 apud Lu"on, 7aria 9ose, ,, Providing sca--olding and -eed;bacU in online environments’’< sursa: Qelanges 8rapel, nr%!?

00

http://revues.univ-nancy2.fr/melangesCrapel/article_melange.php3?id_article=288







Linn25 +455< identifică următoarele măsuri care, în concepţia sa, ar favori"a

e-learnin!-ul autonom :

- a/utorul acordat elevilor pentru a putea lua sin!uri deci"ii şi

pentru o ac1i"iţie individuală de calitate a cunoştinţelor

- conştienti"area elevilor = este important să ştie cum şi de ce

să înveţe

- consilierea elevilor pentru a-şi !ăsi un scop, a-şi înţele!e

limitele şi posibilităţile şi pentru a acţiona în consecinţă

- consilierea în vederea reali"ării unor proiecte personale

- consilierea cu scopul creării unor elevi responsabili de

pre!ătirea lor

Pentru obţinerea suportului on-line, în ca"ul e-learnin!-ului, elevii trebuie să-şi

stabilească scopurile cu preci"ie şi materialele necesare în concordanţă cu obiectivele

propuse. Profesorul poate structura activităţile astfel încât paşii de lucru să fie lo!ici,

informaţia furni"ată să stimule"e capacităţile de !ândire ale elevului ale!erea şi

includerea materialelor să urmărească nivelul de competenţă al elevilor, diversificarea

sarcinilor în funcţie de obiectivele propuse şi de necesităţi.

%n ca"ul învăţământului la distanţă sau cu frecvenţă redusă, instituţiile în cau"ă au

responsabilitatea de a oferi elevilor materiale şi documentaţii adecvate. (tilitatea e-

learnin!-ului se dovedeşte mai ales în aceste situaţii. 'e impune evaluarea atentă a

materialelor furni"ate sau propuse elevilor. ?arietatea materialului trebuie să vi"e"e

diferite stiluri de învăţare iar resursele pot include te#t, !rafică, ima!ini, sunet, animaţie.

7acrostructura poate fi aceea de 1iperte#t, ba"at pe fişiere multimedia şi 1iperle!ături. prioritate ma#imă o repre"intă utili"area strate!iilor co!nitive şi metaco!nitive

de învăţare0E.

6trategiile cognitive presupun stimularea capacităţilor elevilor de anali"ă, sinte"ă,

de comparaţie şi de clasificare a resurselor oferite de materialele care conţin resurse

multimedia preluate de pe *nternet.25 Linn, 7arcia, ,,8ognition and distance learning’’, 9ournal of t1e )merican 'ocietH for *nformation'cience, ;J44, 455<, apud Lu"on, 7aria 9ose, ,, Providing sca--olding and -eed;bacU in online

environments’’; sursă: Qelanges 8rapel, nr%!?%0E 7inistYre de l\]ducation de la 'asCatc1eDan, ,, 3es stratFgies de comprFhension en lecture’’ O sursa 5http5:::%sasUed%gov%sU%cadocs-rancais-ransU-ranelemdomldoml)%html

0

http://www.sasked.gov.sk.ca/docs/francais/fransk/fran/elem/doml/doml5.html




6trategiile metacognitive au ca scop formarea deprinderilor elevilor pentru ca

aceştia să-şi poată planifica, monitori"a şi evalua propria activitate de învăţare. >ste

încura/ată independenţa în luarea deci"iilor % 'trate!iile metaco!nitive pot fi de"voltate prin

activităţi cu suport electronic prin care elevul încearcă să identifice obiectivele muncii sale

şi îşi selectea"ă priorităţile în funcţie de propriile nevoi.

Zeed;bacU;ul% %nvăţarea asistată de calculator presupune verificarea sau

autoverificarea elevului cu a/utorul anumitor aplicaţii care !enerea"ă întrebări cu răspuns

multiplu, teste !rilă. (tili"atorul poate afla dacă a răspuns corect la finalul testului. La

limba română, !ramatică şi elemente de vocabular, crearea şi utili"area unor asemenea

teste este recomandată şi utilă.

%n conclu"ie, metodele de autoevaluare repre"intă structuri metaco!nitive care

a/ută elevul în procesul de învăţare. %n cadrul metodelor de evaluare amintim : auto-testul,

evaluarea on-line, portofoliul electronic. (n element important al feed-bacC-ului este să

furni"e"i elevilor nişte criterii sau standarde de evaluare pe parcursul activităţilor

desfăşurate.

%nc1eiem acest subiect, subliniind faptul că resursele 1ipermedia pot a/uta

indivi"ii implicaţi în procesul educativ, dar numai sub îndrumarea corectă a unor

specialişti, a unor profesori cu e#perienţă în predarea asistată de mi/loacele electronice. La

ora actuală şcoala românească este la începutul procesului de implemntare a acestor

te1nolo!ii. Tot ce se întreprinde în acest sens este de domeniul e#perimentului, al

încercării, al pionieratului. %nsă rolul şcolii este de a fi la curent cu ceea ce este nou la

nivelul ştiinţelor educaţiei şi de a forma indivi"i capabili să se descurce într-o societate a

informaţiei.

5% Va $i +a"'a '&'+"#ni+1 # +a"' a -ii#")&)i

'pecialişti precum 3icC @rass, responsabil al departamentului de editare

electronică de la 7icrosoft, au mers până acolo încât au pre"is dispariţia totală a cărţii de

1ârtie înainte de a trece trei"eci de ani. %n ce măsură cartea electronică, denumită de

americani ,,e;booU’’ mai este o carte $ >#presia ,,carte numerică’’ are sens $ artea

08



tradiţională mai are un viitor $ *deea lansată de 9ean lGment04 este că era !lorioasă a

cărţii, care a durat patru sute de ani, este pe cale să ia sfârşit sub oc1ii noştri. *ar cartea

electronică nu repre"intă decât ultimul avatar al cărţii. 3eparte de a constitui un pro!res, ea

repre"intă ultimul semn al ataşamentului nostru faţă de un obiect ameninţat cu dispariţia.

9ean lGment pune problema e#istenţei unui nou tip de lectură despre care am

discutat mai înainte : 1iperlectura, asociată noului tip de creaţie : 1iperte#tul. Totul a fost

posibil datorită apariţiei scriiturii non-liniare, inovaţie a *nternetului. )ceastă literatură a

fra!mentului nu este re"ervată numai autorilor de enciclopedii multimedia, care o practică

de mult timp. >a corespunde unui mod de !ândire mai vec1i care !ăseşte astă"i mi/loacele

de a învin!e limitele 1ârtiei şi ale liniarităţii impuse.

%n mediul virtual, a scrie nu înseamnă numai să produci un te#t, ci să-l şi inte!re"i

într-un ansamblu de te#te scrise de alţii şi situate în reţea. Pe *nternet, vechea 9epublică a

literelor (! se va constitui în /urul forumurilor şi a curierului electronic. 3e mare importanţă

sunt le!ăturile între te#te. itind un te#t, avem acces la altul. &iecare te#t oferă un parcurs

infinit. (tili"area aplicaţiilor informatice permite crearea unei scrieri dinamice de tip

multimedia. Poe"ia electronică face primii paşi cu te#te în mişcare, lansând softuri

!eneratoare de te#te00.

?iitorul cărţii nu se va identifica celui al cărţii electronice. Perpetuarea cărţii în

mediul electronic nu înseamnă reproducerea acesteia cu fidelitate în mediul virtual, ci o

invitaţie la e#plorarea posibilităţilor de numeri"are, ţinând cont de ruptura e#istentă între

te#t şi suportul său. 3e la cartea-obiect s-a trecut la cartea-bibliotecă, remarcă 9ean

lGment, la cartea interactivă, la cartea multimedia. *ar dacă te#tul scris are un trecut,

viitorul oferă multe posibilităţi te#tului electronic iar actuala carte electronică nu este

decât una dintre ele.

% Bi=&i#'+a -i")a&1 – "'/)"/1 dida+i+1

04 lGment, 9ean, ,, 3e e;booU est;il le -utur du livre’’ C în 1ttp:JJDDD.cndp.frJarc1iva!eJvalidJ400<J400<-228-2880.pdf

02 Ibidem.00 ) se vedea aplicaţia lui Romulus @ucur care creea"ă poeme. (n astfel de poem a fost inclus în manualul delimba şi literatura română de clasa a *-a, >ditura umanitas, @ucureşti, 2EE4, p. 268

0<

http://www.cndp.fr/archivage/valid/14336/14336-2425-2553.pdf








3upă opinia specialiştilor, activitatea culturală şi editorială prioritară din următorii

ani va fi le!ată de trecerea patrimoniului literar de pe suportul de 1ârtie pe suport

electronic. 3emersurile reali"ate în acest scop vi"ea"ă te#tul ori!inal, manuscrisul sau un

te#t recomandat de specialişti pentru a-l transpune în format electronic. Te#tele astfel

transformate alcătuiesc o bibliotecă electronică +virtuală. )ccesul se reali"ea"ă de obicei

cu a/utorul unor aplicaţii care facilitea"ă căutarea +după an, titlu, cuvânt = c1eie etc..

%n practica şcolară, o bibliotecă virtuală contribuie la înnoirea resurselor

peda!o!ice, având în vedere că biblioteca permite căutări liniare şi neliniare !raţie

1iperle!ăturilor. Lectura transversală creea"ă modalităţi noi de interpretare, !eneratoare de

sensuri inedite. (n alt avanta/ este dat de multitudinea de resurse aflate la dispo"iţia

utili"atorilor precum instrumente de documentare virtuale precum bio!rafii, biblio!rafii,

sumar, re"umate ale operelor.

astfel de ba"ă de date de literatură va dinami"a ediţia clasică pe 1ârtie. pera

poate fi utili"ată imediat, reeditată sau redescoperită. *nteresant va fi modul în care va fi

privită opera ori!inală în format electronic. Patrimoniul literar va circula cu uşurinţă pe

Seb. %n faţa valorii cărţii scrise date de istoricitate, de autoritate, de te#t definitiv, opera

virtuală va deveni mult mai maleabilă şi cu o capacitate infinită de dialo! interte#tual şi

interdisciplinar +păstrându-şi implicit şi vec1ile atribute.

Revoluţia numerică va modifica percepţia asupra te#tului literar. rice te#t literar

se va !ăsi acum în!lobat într-un corpus vast a cărui parte indisociabilă se constituie.

Percepţia te#tului nu mai este una liniară, ci spaţială: fiecare secvenţă este le!ată de altele

din aceeaşi operă, dar şi de secvenţe aparţinând altor opere +!raţie 1iperle!ăturilor din

cadrul bibliotecii virtuale. Te#tul literar devine o intersecţie a sensurilor multiple ale

cuvintelor te#tului şi ale altor opere din bibliotecă0 la biblioteca te#telor o putem adău!a

pe aceea a dicţionarelor, a !ramaticilor, a studiilor de istorie literară toate acestea

transformă un simplu cuvânt într-o unitate interactivă. )ceastă disponibilitate permanentăîmbo!ăţeşte sensurile te#tului, o mare parte a timpului de lectură fiind re"ervat

cone#iunilor.

%nsă nu trebuie să e#a!erăm pe latura aceasta şi să nu micşorăm importanţa te#tului

literar scris pe suport tradiţional. )ceastă nouă percepţie a te#tului literar vă"ut atât ca

interte#t cât şi ca loc de lectură liniară şi spaţiali"ată este o parte componentă a lumii

0 )dell, 9ordi, ,, 3a navegaci[n hiperte.tual en el \orld;\ide \eb5 implicaciones para el dise]o demateriales educativos’’< sursa5 1ttp:JJDDD.ull.esJdepartamentosJdidinvJtecnolo!iaeducativaJdoc-adell4.1tm

0;

http://www.ull.es/departamentos/didinv/tecnologiaeducativa/doc-adell1.htm





noastre moderne. )ici revoluţia nu trebuie vă"ută ca pe o ruptură, ci ca pe o alternativă la

perspectiva tradiţională.

% L'+)"a 9i "'/)"/'&' 2)&i2'dia

a. Lectura08 este un proces în care lectorul construieşte, creea"ă un sens pornind de

la elementele !rafice percepute. %n cadrul lecturii distin!em procesele de identificare şi de

înţele!ere. Identi-icarea vi"ea"ă !ăsirea componentelor lin!vistice ale te#telor +litere,

cuvinte, fra"e, te#t şi decodarea sensurilor. Înţelegerea constă în relaţionarea unor semne

!rafice cu o semnificaţie, construirea sensului pornind de la semne.

'copul lecturii este acela de a face elevul capabil să construiască semnificaţii

pornind de la diferite elemente !rafice.

%n cadrul activităţilor peda!o!ice valorificate cu a/utorul resurselor multimedia,

didactica lecturii vi"ea"ă tratarea diferenţiată a situaţiilor de învăţare şi de interacţiune cu

elevul. 'e face diferenţa între mai multe tipuri de lectură0< :

; lectura cu scopul achi+iţiei de cunoştinţe : propune secvenţe de activităţi de învăţare a

lecturii pe ba"a te#telor de literatură construite dinamic şi adaptate elevului şi

cunoştinţelor acestuia

; lectura de e.plorare : vi"ea"ă învăţarea, propune un ansamblu de elemente care pot fi

combinate şi personali"ate, aplicaţii +e#emplu : construirea de e#presii pornind de la

anumite cuvinte propuse

; lectura ca resursă integrată : lectura comple#ă, utili"ea"ă o multitudine de posibilităţi de

creaţie specifice spaţiului virtual întâlnită în ca"ul folosirii de materiale precum

enciclopediile, dicţionarele, bibliotecile virtuale.

Toate aceste tipuri de lectură sunt autonome, ele pot fi utili"ate pe parcursul învăţării

atunci când se doreşte.

)ctul lecturii este un proces în care utili"atorul foloseşte resursele de care dispune

pentru a construi sensul semnelor !rafice. Resursele sunt diversificate putem vorbi de

08 PGlissier, 1rista, ,,8aractFrisation des inter-aces porteuses d’in-ormation mises en Huvre dans un

environnement in-ormatiue d’aide J l’apprentissage de la lecture’’ în 2%3%6%I%8 ., vol. <, nr. 2, decembrie,2EE0 sursa : DDD.alsic.or!. 0< Ibidem.

06

http://www.alsic.org/






resurse perceptive +ceea ce vede, resurse lin!vistice +fonetice, morfolo!ice, semantice

etc., resurse co!nitive +capacitatea de a re"olva probleme, resurse metalin!vistice

+cate!oriile sintactice, resurse metaco!nitive +atitudinea faţă de construirea sensului,

capacitatea de a utili"a diverse strate!ii, evaluarea acestora în funcţie de scopul lecturii.

b. Resursele educative

Tipolo!ia resurselor. 3icţionare de limbă, enciclopedii, dicţionare speciali"ate pe

suport electronic tind să le înlocuiască pe cele pe cele pe suport tradiţional+1ârtia în

virtutea funcţionalităţilor acestora +unelte de căutare, modalităţi de afişare, le!ături

1iperte#tuale, inte!rarea multimediei şi a animaţiei şi a disponibilităţilor acestora pe

*nternet sau în reţea. >nciclopediile pot fi utili"ate în clasă cu a/utorul videoproiectorului

sau în mod individual.

)plicaţiile care vi"ea"ă fi#area cunoştinţelor de ba"ă sunt softuri care utili"ea"ă

resursele informaticii pentru a a/uta elevii să pro!rese"e. feră e#erciţii, teste de verificare,

aplicaţii multimedia. ).>.L. conţine multe astfel de teste, însă nu la disciplinele umaniste.

3-urile educaţionale conţin teme şi subiecte care vi"ea"ă arta, istoria. ele care

vi"ea"ă literatura şi studiul acesteia sunt rare în raport cu cele sus-amintite. *nteresante

sunt resursele electronice pe 3 care propun studiul e#1austiv al vieţii şi operei unui

scriitor. )mintim aici 3-urile de autor *.L. ara!iale, Aic1ita 'tănescu. Tot aici putem

include ecrani"ările operelor marilor scriitori şi transpunerea acestora pe suport electronic

pentru a fi vi"ionate la ora de literatura română.

>nciclopediile circulă în limbile de circulaţie internaţională şi pot fi utili"ate cu

succes în studiul limbii şi literaturii române, mai ales atunci când e#istă paralelisme

culturale, trimiteri la mitolo!ie, istorie, artă cinemato!rafie, alte culturi etc. ele mai

utili"ate enciclopedii sunt 4ncarta, =niversalis, Nachette. )ltele sunt speciali"ate pe

domenii în!uste de cercetare. 3icţionarele electronice pe 3 sunt, de asemenea, utile.)lături de celebrul 3> putem consulta dicţionare precum 3arousse, Nachette, 9obert etc.

7ulte dintre aceste resurse care nu pot fi ac1i"iţionate pe 3 pot fi consultate on-line,

completate cu informaţii luate de pe *nternet.

%n România se duce la ora actuală o campanie puternică de favori"are a accesului la

resursele virtuale de ordin literar şi cultural. )par tot mai multe site-uri care propun

cititorului virtual lecturi din opere în poe"ie şi în pro"ă ale unor autori necunoscuţi celor

care nu frecventea"ă spaţiul virtual, însă binecunoscuţi utili"atorilor acestor resurse.

05



*?. *nte!rarea resurselor T.*.. în procesul de instruire

7% In'("a"'a .'da(#(i+1 a "'/)"/'&#" T%I%C Catastrofă pedagogică sau viitor

promiţător ?

3% P"'(1i"'a 9i .'"$'+8i#na"'a ."#$'/#"i&#" <n +#n')& <n+#".#"1"ii n#i&#" '*n#&#(ii

'd)+ai-';% Ui&i:a"'a In'"n')&)i <n +>2.)& 'd)+a8i'i

?% S+'na"i)& dida+i+ – n#i .'"/.'+i-'

7% In'("a"'a .'da(#(i+1 a "'/)"/'&#" T%I%C Catastrofă pedagogică sau viitor

promiţător ?

%n procesul didactic specialiştii se confruntă cu o nouă po"iţie a cărţii şi a lecturii.

>voluţia te1nicii modifică tipul de receptare +noţiunile transmise, conţinuturile învăţării şi

c1iar unele repere culturale.

a orice modificare de paradi!mă educaţională, şi aceasta comportă anumiteriscuri, aspecte po"itive şi aspecte ne!ative. ?om aminti, în continuare, câteva dintre

beneficiile pe care le aduce această ,,revoluţieB:

@eneficii pentru profesori :

- disponibilitatea unei documentaţii vaste, în funcţie de necesităţi

- e#istenţa unui sistem peda!o!ic eficient de susţinere a procesului educativ adaptatdestinatarului, cu posibilităţi de a individuali"a cunoştinţele

4



- facilitarea sc1imburilor de e#perienţă, de pro!rame, colaborările.

@eneficii pentru elevi :

- motivaţia : elevii sunt fascinaţi de noile te1nici de predare

- *nternetul repre"intă în şcoală o le!ătură cu lumea e#terioară

- învăţarea de te1nici în vederea documentării, a reali"ării de sarcini educative

- inte!rarea resurselor multimedia.

piniile pro şi contra au !enerat controverse aprinse în toată lumea. 'ubiectul a fost

discutat în nenumărate studii şi articole de specialitate. %ntrebarea este : Z 8atastro-ă

pedagogică sau viitor promiţător C ̂

7etodele didactice utili"ate cu a/utorul T.*.. repre"intă, fără îndoială, un factor de

noutate în studiul disciplinei. 'pecialiştii averti"ea"ă asupra faptului că şi la acest nivel

poate să apară acea redundanţă fără perspective, a e#erciţiului mecanic efectuat fără o

intenţionalitate clară. Plictiseala va face în continuare parte din peisa/ dacă lecţiile, oricum

ar fi ele proiectate, nu conţin elemente de noutate şi diversitate.

3% P"'(1i"'a 9i .'"$'+8i#na"'a ."#$'/#"i&#" <n +#n')& <n+#".#"1"ii n#i&#" '*n#&#(ii

'd)+ai-'

*ntroducerea te1nolo!iilor informaţiei în conte#t educativ face necesar ca

profesorul să aibă o atitudine favorabilă şi o capacitate de a se adapta şi de a le încorpora în

abilităţile sale.%n "ilele noastre ne confruntăm cu un parado# !enerat pe de-o parte, de e#istenţa

separată a te1nicilor de ultimă oră de instruire ba"ate pe mediile virtuale şi pe de altă

parte, de e#istenţa în câmpul didactic, a metodelor tradiţionale de studiu ba"ate pe te#tul

scris şi pe profesor, vă"ut ca unic transmiţător de cunoştinţe.

)ceastă situaţie este !enerată de mulţi factori, printre care amintim :

- lipsa ec1ipamentelor te1nice şi a consumabilelor- lipsa de pre!ătire a profesorilor în acest domeniu

2



- atitudinea de neîncredere a profesorilor

- imobilismul = atitudine frecvent întâlnită în şcoli

- activităţile de perfecţionare a profesorilor = ba"ate pe formalism şi lipsite de substanţă

- costuri ridicate ale ec1ipamentelor şi ale cursurilor pentru utili"area acestora

- producerea de către profesor a materialelor de învăţământ nu este o activitate motivantă

- lipsa de timp a profesorilor pentru producerea acestor materiale

- concepţia că aceste materiale trebuie concepute de specialişti.

%n sistemul actual de educaţie, formarea şi perfecţionarea continuă a profesorului ar

trebui să ocupe o po"iţie privile!iată, ceea ce nu se întâmplă în realitate. %ntre toate

mi/loacele şi te1nicile informati"ate care se introduc în şcoală, cel mai important factor al

actului educativ este profesorul şi pre!ătirea acestuia. >l nu mai are numai tradiţionala

funcţie de transmitere şi structurare a informaţiei, ci şi aceea de creator de situaţii de

învăţare, de a aprecia abilităţile şi necesităţile elevilor, de a coordona şi iniţia proiecte. %nsă

mi/loacele utili"ate au un rol important în ac1i"iţia cunoştinţelor.

&ormarea profesorului vi"ea"ă două aspecte :

- pre!ătirea pentru utili"area mi/loacelor

- utili"area propriu-"isă a mi/loacelor.

Primul aspect implică pre!ătirea pentru dobândirea de abilităţi de utili"are a noilor

te1nolo!ii. )l doilea aspect vi"ea"ă utili"area, de către profesorul care se pre!ăteşte, a

strate!iilor şi a metodelor moderne pentru a dobândi abilităţile co!nitive necesare şi pentru

a învăţa să cree"e medii diferenţiate de învăţare.

Pre!ătirea profesorului pentru utili"area mi/loacelor moderne audio-vi"uale vi"ea"ă

aspecte precum dimensiunea te1nico-didactică, instrumentală, critică, de or!ani"are şi deatitudine, curriculară, pra!matică, psi1olo!ică şi de cercetare didactică.

7enţionăm, în cele ce urmea"ă, opiniile cercetătorilor )lonso şi Qalle!o0; +455<

care oferă câteva su!estii în vederea perfecţionării cadrelor didactice :

- favori"area învăţării elevilor ca obiectiv principal

0; )lonso, . H Qalle!o, 3., ,, Integracion curricular de los recursos technologicos’’, @arcelona, 4558, iCos

Tau apud abero, 9., 3uarte, )., @arroso, 9., ,, 3a piedra angular para la incorporacion de los mediosaudiovisuales, in-ormaticos K nuevas technologicos en los conte.tos educativos’’ în >3(T>, nr.6, nov.455;.

0



- predispo"iţia către inovaţie

- atitudinea po"itivă faţă de inte!rarea noilor mi/loace te1nolo!ice în procesul de predare-

învăţare

- inte!rarea mi/loacelor te1nolo!ice ca pe un element de structură curricular

- aplicarea în mod diferenţiat a mi/loacelor şi metodelor didactice

- favori"area transmiterii de informaţii având în vedere funcţia de comunicare a mi/loacelor

amintite

- cunoaşterea şi utili"area limba/elor şi a codurilor semantice electronice +iconice,

cromatice, verbale

- adoptarea unei atitudini critice, de anali"ă şi adaptare în conte#t didactic a mi/loacelor

educative de comunicare

- dobândirea abilităţilor te1nice necesare

- conceperea şi elaborarea de mi/loace te1nico-educative

- selecţionarea şi evaluarea resurselor T.*..

- investi!area cu a/utorul noilor te1nolo!ii şi investi!area asupra noilor te1nolo!ii.

Au în ultimul rând @allesta06 +455< propune o serie de descriptori ai procesului de

perfecţionare didactică :

- formarea pentru utili"area diferenţiată a noilor te1nolo!ii

- de"voltarea motivaţiei la utili"ator

- învăţarea în situaţii reale

- conceperea de modele e#perimentale

- reali"area de propuneri didactice şi de proiecte în acest sens

- de"voltarea studiului interdisciplinar

- colaborarea cu instituţii educative.

Trebuie să renunţăm la ideea că pre!ătirea profesorului pentru utili"area noilor

te1nolo!ii presupune la acesta cunoştinţe anterioare privind Te1nolo!ia *nformaţiilor. (n

profesor poate învăţa oricând să utili"e"e un videoproiector, o cameră video, un calculator

etc. şi să încorpore"e aceste ac1i"iţii în practica "ilnică.

06 @allesta, 9., ,, 3a -ormacion del pro-esorado en nuevas technologias aplicadas a la educacion +455< în'alinas, 9., ,, 9edes de comunicacion’’, Palma, 4558 în >3(T>, nr. 6, nov. 455; sursa :1ttp:JJDDD.uib.esJdepartJ!teJedutec8.1tml

http://www.uib.es/depart/gte/edutec5.html




Internetul ca suport didactic activ pentru învăţare

'e promovea"ă astă"i învăţarea autonomă şi personali"area cunoaşterii. Au

întâmplator numărul sălilor de lectură conectate la *nternet este în continuă creştere.

mare parte a informaţiei utile oricărui profesor sau elev nu se mai !ăseşte în bibliotecă, ci

pe *nternet. >#istă reviste electronice ştiinţifice de presti!iu al căror conţinut nu se publică

niciodată. La recomandarea profesorului, elevii îşi vor căuta informaţiile atât în bibliotecile

clasice, cât şi în cele virtuale pentru a reali"a proiecte didactice, studii, eseuri.

)vând în vedere cele două funcţii de ba"ă, transmiterea de informaţii şi suportul

pentru comunicare, reţeaua *nternet poate constitui un suport didactic eficient la toate

nivelurile educaţiei. 3e asemenea, accesul la materialele didactice on-line precum cursuri,

cărţi, !1iduri, pro!rame educative este mult mai simplu. )lături de disponibilitatea

bibliotecilor electronice +care oferă materiale atât în română cât şi în alte limbi străine de

circulaţie internaţională, amintim aici importanţa centrelor psi1o-peda!o!ice şi de

asistenţă socială în şcoală. 'ite-urile acestora conţin sfaturi utile, metode şi noutăţi în

domeniul ştiinţelor sociale şi educaţiei.

)vanta/e şi de"avanta/e ale utili"ării resurselor educative aflate pe *nternet :

)vanta/e :

- posibilitatea de comunicare cu diferite persoane şi instituţii

- mediu de lucru favorabil învăţării în colaborare +profesori, elevi, elevi şi profesori,

reali"ării de proiecte şi re"olvării de probleme

- de"voltarea abilităţilor de lectură, scriere şi de e#presie

- modalitate de întâlnire dintre profesori şi elevi din toată lumea - acces facil şi economic la o mare cantitate de informaţie multimedia

- facilitea"ă accesul şi cunoaşterea altor limbi şi culturi

- de"voltă abilităţi de căutare, selecţie şi or!ani"are a informaţiei

- facilitea"ă difu"area creaţiilor personale

- familiari"area cu această te1nolo!ie, cu limba/ele sale.

;



3e"avanta/e :

- în anumite situaţii, se pierde mult timp cu locali"area informaţiei

- e#istă multă informaţie de valoare medie

- nu are toată lumea acces la *nternet

- mediu de lucru obositor pentru oc1i.

?% S+'na"i)& dida+i+ – n#i .'"/.'+i-'

'cenariile didacticeE sunt instrumente fle#ibile pentru ora de limba română, care

!1idea"ă fără să restricţione"e activitatea elevului şi a profesorului. >le nu impun, ci

recomandă. &uncţia lor este de a a/uta profesorul să e#ploate"e corespun"ător resursele

disponibile atât în format tradiţional cât şi în format electronic. 'cenariile didactice nu sunt

fi#e, ci necesită a fi adaptate în funcţie de situaţiile de la fiecare oră de studiu. 7etafora

,,scenariuII trimite la ,,punerea în scenă a unui te#t şi vi"ea"ă :

- conţinuturile didactice : informaţii, cunoştinţe, demersuri, metode, comportament,

atitudini

- situaţia de învăţare : construită de profesor, diferă de situaţia de receptare

- activităţilor care inte!rea"ă sarcini = vi"ea"ă obiectivele !enerale.

(n scenariu didactic este focali"at asupra unei activităţi de limba/ +nu vi"ea"ă înmod e#pres interpretarea de ima!ine sau te#t. 'tabilirea obiectivelor este necesară

deoarece profesorul trebuie să ştie ce fel de activitate desfăşoară, ce fel de cunoştinţe sunt

utili"ate.

La acest nivel al e#punerii trebuie să facem diferenţa între scenariul didactic

tradiţional, care are la ba"ă metode şi procedee didactice ba"ate pe manualul şcolar şi pe

te#tul liniar, în !eneral şi scenariul didactic orientat către utili"area te1nicilor moderne de

învăţare. onstruirea unui scenariu peda!o!ic se reali"ea"ă în funcţie de tipul de activitateE 7asselot-Qirard, 7arHvonne - ,,Pouruoi les scFnarios pFdagogiues C’’ în DDD.cndp.frJtice

6

http://www.cndp.fr/tice




desfăşurată cu elevii. 'e ţine cont de specificul lecţiei +de limbă sau de literatură şi de

particularităţile elevilor. Te#tele pre"entate şi supuse anali"ei sunt deconstruite şi

restructurate altfel, se face apel nu numai la ima!ini, ci şi la informaţie 1ipermedia.

7asselot-Qirard4 identifică patru tipuri de scenarii :

- noţionale : vi"ea"ă punerea în scenă a noţiunilor proprii studiului ima!inii

+planuri, câmpuri, puncte de vedere, receptor, locutor

- metodologice : permit elevului să demonstre"e competenţe de lectură şi de

creaţie, atitudinea faţă de ima!ine şi de ecran, capacitatea de a utili"a

resursele multimedia

- culturale : vi"ea"ă stăpânirea unor informaţii de ordin cultural în vederea

cunoaşterii scenariilor didactice, a ima!inilor

- tematice : permit confruntarea unor puncte de vedere şi a unor te#te cu teme

asemănătoare

'unt, de asemenea, vi"ate :

- derularea şi desfăşurarea orei

- tipul de situaţie de limba/ pe care o necesită activitatea propusă

- operaţiile pe care tipul de activitate le implică

- finalităţile peda!o!ice vi"ate.

)le!erea documentelor este le!ată de resursele e#istente la ora de limba şi literatura

română. )vem aici în vedere filme, clipuri, 3 de interes peda!o!ic, ima!ini din

mediatecă, materiale de pe *nternet de interes cultural. >ducaţia în spiritul te#tuluimultimedia presupune activităţi de descriere, deconstrucţie, construire a ipote"elor, de

semnificare şi structurare a sensurilor. >ste vorba aici şi despre activităţile de lectură.

Te#tele citite sunt fra!mente de film sau te#te din presă +scrisă, tv, *nternet, 3, pe scurt,

toate formele sub care se poate pre"enta informaţia culturală şi te#tul literar scris.

4 7asselot-Qirard, 7arHvonne, ,, 3es scFnarios pFdagogiues dWeducation a lWimage’’ în DDD.cndp.frJtice..

5





4. ra de limba şi literatura română

La primul con!res internaţional ,, I8 et autonomie dans l’apprentissage des

langues’’#!@@/*/( desfăşurat în 'pania, comunitatea internaţională a fost interesată să ofere

nişte răspunsuri la câteva întrebări precum :

- în ce măsură T.*.. repre"intă un element care facilitea"ă autonomia celui care

învaţă $

- aplicaţiile didactice propuse de T.*.. contribuie la autonomie sau presupun

capacităţi de autoformare şi învăţare autonomă la elev $

- T.*.. aduce o sc1imbare statutului profesorului $- T.*.. aduc o sc1imbare a metodelor de învăţământ sau ascund sub un aer de

noutate metode vec1i sau tradiţionale $

- Propunerile care vi"ea"ă didactica multimedia au în vedere diversitatea nevoilor

elevilor$

- um vor avea în vedere te1nicile de învăţare multimedia diversitatea

metodelor didactice $

?om încerca, în rândurile care urmea"ă, să oferim răspuns la aceste întrebări în

spiritul cercetării de faţă.

(tili"ând resurse oferite de noile te1nolo!ii ale informaţiei, profesorul poate

contribui la creşterea interesului elevilor faţă de conţinuturile didactice.

Literatura română este o disciplină în cadrul căreia creativitatea are un rol

important. 9udecând lucrurile din această perspectivă, studiul acestei discipline nu estecomplet dacă utili"ăm numai metodele tradiţionale. >ste bine ca elevii să cunoască nivelul

la care s-a a/uns în domeniu, să ştie să utili"e"e o carte electronică, să se descurce în cadrul

unui 1iperte#t, să poată citi articole din revistele de literatură, blo!uri literare etc.

)dău!ăm aici de"interesul crescut al elevilor pentru literatură şi pentru lectură, în

!eneral. Au se mai citeşte. 1iar şi utili"ând metode noi de predare, facilităţi oferite de

laboratorul de informatică, de radio şi T?, lectura susţinută a te#telor literare se întâlneşte

la elevi tot mai rar. 'e preferă utili"area conspectelor, a re"umatelor, a referatelor luate de-0 3>@)*'*>(, 9eanne-7arie, ,,I8 et autonomie dans l’apprentissage des langues’’, în 7Glan!es rapelnr. 26, 2EE< sursa : 1ttp:JJrevues.univ-nancH2.frJmelan!esrapelJsommairePrecedent.p1p0$idKrubriMue_2E

84

http://revues.univ-nancy2.fr/melangesCrapel/sommairePrecedent.php3?id_rubrique=20




a !ata. *nternetul abundă şi în astfel de resurse mediocre, copii pirat, referate şi proiecte

slab reali"ate. >ste motivul pentru care e#istenţa unor astfel de informaţii a contribuit la

condamnarea spaţiului virtual şi la cultivarea unei neîncrederi !enerali"ate. 7ulţi profesori

văd în *nternet un loc rău famat, spaţiu de /oacă al copiilor, o invenţie nedorită a acestui

secol, un loc al Citsc1-ului, al produselor fără valoare etc. Revenind la resursele

educaţionale, este adevărat că aici !ăsim o mulţime de te#te fără valoare, dar e#istă şi site-

uri create de profesionişti în domeniul culturii care oferă informaţii de calitate. %n această

direcţie consider că ar trebui să orientăm atenţia celor interesaţi de cultura spaţiului

virtual.

&uncţiile de comunicare şi de informare ale *nternetului îl transformă într-o resursă

utilă pentru ora de literatură. `tim bine că o literatură nu se de"voltă şi nici nu evoluea"ă

separat. 'tudiul literaturii române presupune asi!urarea de cone#iuni, reali"area unor

paralele cu alte literaturi şi culturi europene. )ccesul mai rapid la opere literare din cultura

france"ă, italiană, spaniolă, en!le"ă repre"intă o facilitate imensă care ar fi bine să fie

valorificată corespun"ător de asemenea, la nivelul actului predării, foarte utile sunt

sc1imburile de e#perienţă dintre profesorii de diferite naţionalităţi care predau literatură.

)lături de ora de literatură, ora de limbă şi comunicare are rolul de a familiari"a

elevul cu folosirea adecvată a cuvintelor în vederea elaborării unor enunţuri corecte.

?i"ea"ă latura normativă şi funcţională a limba/ului. La acest nivel trebuie să înţele!em că

de"voltarea competenţelor de utili"are a limbii nu sunt le!ate de e#istenţa unor site-uri

speciali"ate. 3eşi elevii pot !ăsi resurse normative pe *nternet, ei îşi pot îmbo!ăţi

cunoştinţele utili"ând resurse precum forumuri, dicţionare electronice, subiecte de limba şi

literatura română date la concursuri şi olimpiade şcolare şi e#amene de bacalaureat în alţi

ani +sau variante re"olvate ca în acest an , numeroase cărţi în format electronic, studii şi

articole din reviste de specialitate +cultură, lin!vistică, literatură.

>valuarea în cadrul orelor de limba şi literatura română se reali"ea"ă atât în modtradiţional +teste şi verificări orale cât şi utili"ând resursele T.*. elevii pot reali"a colecţii

de lucrări, interviuri, lucrări scrise, proiecte, pot consulta cărţi şi reviste. ?erificarea

acestor sarcini se reali"ea"ă atât tradiţional +prin întrebări, c1estionare, evaluarea orală, cât

şi prin metode oferite de noile te1nolo!ii +e#emplu: pre"entarea unei lucrări în PoDer

Point.

Pentru a utili"a resursele electronice în procesul de învăţare, un elev trebuie să aibă

câteva competenţe de ba"ă precum :

82



- e#primare corectă, eficientă orală şi scrisă + nu trebuie să ne ima!inăm că aceste

resurse pot fi utili"ate cu succes de către orice analfabet, c1iar dacă uneori aşa

pare

- emiterea de opinii critice privind conţinuturile parcurse

- atitudine creativă şi critică

- dialo!ul cu parteneri în mediul virtual şi nu numai

- colaborarea cu alte persoane, discuţii pe mar!inea materialelor în studiu

- capacitate de sinte"ă, revalorificare şi e#plicare a conţinuturilor te#tului

- abordarea structurilor te#tuale comple#e şi e#plicarea acestora prin se!mentarea

conţinuturilor

- distin!erea informaţiilor deductive de /udecăţile de valoare

- recunoaşterea mărcilor te#tuale ideolo!ice şi culturale care condiţionea"ă

interpretarea

- punerea ideilor în practică, reali"area propriu-"isă a unui proiect.

ompetenţele sus-amintite nu vi"ea"ă neapărat utili"area resurselor virtuale ele

sunt competenţe de ba"ă în studiul limbii şi literaturii române. &ără o bună cultură

!enerală, fără cunoaşterea aprofundată a unor noţiuni de teoria literaturii, de limbă şi

comunicare, te1nolo!ia cea mai avansată nu poate asi!ura calitatea actului educativ. 3eşi

materialele şi mi/loacele didactice !ândite pentru un te#t scris sau pentru un 1iperte#t în

mediul virtual se distin! datorită conţinuturilor pe care le de"voltă şi activităţilor propuse

care facilitea"ă învăţarea, profesorul poate apela la oricare dintre cele două tipuri de

resurse, în funcţie de scopurile urmărite. (tili"ând instrumentele informatice, elevul poate

fi a/utat pentru a-şi repre"enta mai bine o realitate, pentru a cunoaşte noţiuni de/a parcurse.

%nsă utili"area avansată a acestui tip de resurse nu sunt accesibile elevilor cu un !rad scă"ut

de inteli!enţă şi cunoştinţe +în specialitate şi informatice.

2. 'ituaţia de învăţare şi competenţele specifice documentării

7etodele educative ba"ate pe platforme virtuale necesită crearea de scenarii

didactice ba"ate pe elev, care promovea"ă studiul independent şi !ândirea critică

inovatoare, profitând atât de metodele tradiţionale, cât şi de noile te1nolo!ii informatice. %n

80



aceste noi situaţii este necesară optimi"area tuturor componentelor procesului de instruire

astfel încât participanţii să-şi însuşească noi cunoştinţe, să-şi de"volte abilităţi şi

competenţe şi să-şi forme"e aptitudini în concordanţă cu propriile valori.

3ocumentarea este operaţia care presupune strân!erea de informaţii în scopulreali"ării unei sarcini didactice sau în vederea pre!ătirii personale. La literatura română

documentarea este absolut obli!atorie înainte de a aprofunda studiul vieţii şi operei unui

scriitor, în vederea reali"ării de proiecte, portofolii, eseuri etc.

Pentru a utili"a *nternetul în vederea documentării, elevul poate folosi diferite

mi/loace de informare precum : c1at-ul, poşta electronică, forumurile de discuţii, pa!inile

Deb, videoconferinţa. >vident, nu toate au aceeaşi pondere în utili"are c1at-ul, poşta

electronică şi videoconferinţa presupun relaţii de colaborare cu alte persoane implicate în

activităţi asemănătoare.

'ituaţiile de învăţare ba"ate pe T.*.. fac necesară determinarea tipurilor de

competenţe co!nitive necesare elevilor care participă la astfel de acţiuni educative în

cadrul orei de limba şi literatura română.

%n acest sens, 3ia" şi ernande" ne oferă următoarea clasificare a competenţelor :

ompetenţe de căutare a informaţiilor :

- să !ăsească locul unde este stocată informaţia

- să pună întrebări

- să utili"e"e o bibliotecă +virtuală sau ,,clasicăII

- să folosească materiale de referinţă

-

ompetenţe care vi"ea"ă asimilarea informaţiei:

- să asculte pentru a reuşi să înţelea!ă

- să studie"e pentru a înţele!e

- să-şi forme"e repre"entări

- să citească şi să controle"e procesul de învăţare prin verificarea nivelului

cunoştinţelor

3ia", &. şi ernande", Q., ,,4strategia docentes para un aprendi+aje signi-icativo 5 una interpretacion

constructivista’’, 7c QraD-ill, 7e#ico, 4556, p. 424, apud @arroso, arlos Ramos, ,,4lementos para eldiseno de entornos educativos virtuales con base en el desarrolo de habilidadesX’ în >3(T> .Revista>lectronica de Tec1nolo!ia >ducativa, nr. 24, 2EE<, sursa : 1ttp:JJDDD.uib.esJdepartJ!teJedutec8.1tml

8





ompetenţe or!ani"atorice :

- să stabilească priorităţi

- să-şi pro!rame"e timpul într-un mod corect

- să-şi procure materiale didactice

- să înţelea!ă că lucrurile cele mai importante se fac la timp

ompetenţe creatoare :

- să manifeste interes pentru studiu

- să !ândească inductiv

- să cree"e şi să de"volte idei, ipote"e şi presupuneri

- să întrevadă noi perspective

- să utili"e"e analo!iile

- să evite ri!iditatea

- să profite de reali"ările obţinute

ompetenţe analitice :

- să de"volte o atitudine critică

- să raţione"e deductiv

- să-şi evalue"e ideile şi ipote"ele

ompetenţe în luarea deci"iilor :

- să identifice alternative

- să facă ale!eri raţionale

ompetenţe de comunicare :

- să-şi e#prime ideile oral şi în scris

ompetenţe sociale :

88



- să evite conflictele interpersonale

- să coopere"e şi să obţină cooperare

- să concure"e cinstit

- să-i motive"e pe alţii

ompetenţe metaco!nitive şi de autore!lare:

- să-şi evalue"e propria activitate

- să selecţione"e o strate!ie adecvată pentru o anumită problemă

- să-şi mobili"e"e atenţia asupra unei probleme

- să conştienti"e"e momentul în care se află în faţa unei probleme dificile

- să determine dacă se înţele!e ceea ce a citit sau a ascultat

- să transfere principiile sau strate!iile învăţate de la o situaţie la alta

- să determine dacă scopurile sunt în concordanţă cu eforturile depuse şi cu resursele

solicitate

- să cunoască cerinţele sarcinii

- să cunoască resursele necesare pentru a-şi atin!e scopurile

- să-şi cunoască propriile capacităţi şi să-şi compense"e deficienţele.

%n situaţia platformelor virtuale de învăţare, metodele şi te1nicile educative devin

principalul factor al procesului de instruire, acestea aflându-se nu numai la ba"a

comunicării dintre profesor şi elev, ci şi în situaţia de a !enera conţinuturi tematice.

âşti!ul vine din faptul că sunt relaţionate aici cunoştinţe dobândite şi conţinuturi ale

învăţării, intenţii formative şi impactul !enerat de utili"area noilor te1nolo!ii.

Pentru a de"volta abilităţile sus-amintite la subiectul actului de învăţare, profesorul

trebuie să se întrebe mereu care sunt cunoştinţele pe care doreşte să le transmită şi cemetode va folosi în acest scop.

0. 3espre autoeducaţie. 7etoda proiectului

Pentru elevul care a beneficiat de o pre!ătire de tip clasic în cadrul căreia el

participă la învăţare ca element pasiv, autoeducaţia rămâne un demers pe care fiecare

trebuie să-l întreprindă în manieră proprie.

8<



onform 'orin ristea8, ,,autoeducaţia repre+intă o direcţie de evoluţie a

activităţii de -ormare;de+voltare a personalităţii umane care implică trans-ormarea

obiectului educaţiei în subiect al educaţiei, capabil de autoevaluare şi de autoproiectare

pedagogică%’’

el ce doreşte să se autoforme"e are nevoie de multă voinţă şi de cunoaşterea unor

metode care să-i asi!ure o reuşită mulţumitoare. %n capitolul anterior am discutat despre e-

learnin! ca fiind o resursă utilă atât elevilor inte!raţi într-un sistem formal de educaţie, cât

şi celor care studia"ă independent. )utoformarea este o necesitate în cadrul claselor de

liceu cu frecvenţă redusă, seral, învăţământ la distanţă. Pre!ătirea se reali"ea"ă în cadrul

unor pro!rame e#acte, elevul participă la un anumit număr de şedinţe. )utoformarea se

poate reali"a atât cu metode tradiţionale +şedinţe, materiale informative, discuţii, cât şi

folosind te1nolo!ii moderne ba"ate pe *nternet.

(na dintre metodele didactice frecvent utili"ate în şcoală este cea a proiectului,

discutată într-un capitol anterior.

Pentru a a/un!e să obţină re"ultate satisfăcătoare, elevul este pus în situaţia de a

dovedi stăpânirea anumitor cunoştinţe prin utili"area acestora în cadrul unor lucrări.

Reali"area unui proiect presupune utili"area de materiale didactice precum şi solicitarea de

informaţii unor formatori, profesori. >#istă şi multe pa!ini Deb şi resurse virtuale care pot

!1ida elevul în reali"area unei informări necesare în vederea redactării unui proiect.

Proiectul nu repre"intă o finalitate în sine, ci este o modalitate de a confrunta elevii

cu anumite obstacole şi de a crea situaţii de învăţare. Reali"area unei asemenea sarcini are

o mi"ă puternică iar elevii sunt tentaţi să vi"e"e oportunitatea de a obţine o notă bună în

locul oca"iilor de a învăţa.

Profesorul coordonator de proiect urmăreşte:

- să !estione"e comple#itatea sarcinilor şi neclarităţile elevilor- să ţină cont de nevoile şi de interesele elevilor

- să cree"e condiţii care permit e#ersarea !ândirii creative şi studiul în ec1ipă

- să renunţe la situaţiile ma!istrale +care omo!eni"ea"ă !ândirea elevilor

- să se comporte ca mediator şi nu ca unul care oferă cunoaştere

- să ve!1e"e ca structura dinamică a proiectului să nu fie eclipsată de caracterul

te1nolo!i"ant al mediului de lucru

- să stabilească împreună cu elevii obiectivele şi mi/loacele de reali"are 8 ristea, 'orin, op%cit , p. 22,

8;



- să suscite la elevi !ândirea sintetică şi analitică

- să evalue"e atât re"ultatul final, cât şi procesul de reali"are şi demersurile efectuate

în acest scop

- să înveţe elevii să anticipe"e şi să alea!ă soluţiile potrivite

- să conducă elevii de la situaţia de predare la situaţia de învăţare

- să aibă iniţiative cu valoare e#perimentală în raport cu practicile şi cu situaţiile

educative de/a cunoscute

- să accepte o diferenţă între posibil şi reali"abil, între teorie şi reali"area practică.

La limba şi literatura română proiectul are mai multe forme de reali"are. %n

principiu, un proiect are câteva etape de ba"a< :

Tema :

3urata:

)r!ument :

'cop:

biective:

- să e#prime W

- să identifice W

- să aducă ar!umente cu privire la W

- să formule"e enunţuri pro şi contra W

- să e#prime opinii personale cu privire la W

- să cunoască fra!mente W

+e#emplele de obiective sunt orientative

7etode şi procedee :

'urse biblio!rafice:

%n cadrul proiectului se poate lucra pe !rupe. Pentru reali"area unei teme, elevii

trebuie să citească, să selecte"e anumite fra!mente respectând cerinţele date, să redacte"e

te#te, să alcătuiască eseuri, să înre!istre"e şi să să !rupe"e ima!ini, să facă o

autoapreciere a calităţilor şi defectelor personale.

< >lena Pîrîu, ,, 2bordarea interdisciplinară a conţinutului educaţiei’’ în >3*TRevista educaţiei, nr. ; J 2EE, sursa: 1ttp:JJDDD.edict.roJarticoleJeE;-educatie-civica-interdisciplinara.1tml

86

http://www.edict.ro/articole/e07-educatie-civica-interdisciplinara.html






Pe parcursul desfăşurării +reali"ării proiectului, profesorul va acţiona ca

îndrumător al fiecărei !rupe, în sensul orientării elevilor pentru a reali"a pre"entări clare,

concise, lo!ice.

Pentru valorificarea opiniilor elevilor cu privire la calitatea activităţii, se pot

completa c1estionare, acestea fiind propriile instrumente de evaluare ale elevilor, sau se

pot consemna aprecieri verbale.

La final, după susţinere, lucrările se adună şi se constituie într-un portofoliu

tematic.

7etoda proiectului;:

- metodă !lobală cu puternic caracter interdisciplinar

- un proiect este o e#tindere, o investi!are a unui subiect , a unei teme

- poate fi dus la bun sfârşit de un !rup de elevi, de toată clasa sau de o sin!ură

persoană

- în derularea unui proiect se distin! trei fa"e:

- ale!erea subiectului, planificarea demersului didactic, , stabilirea obiectivelor, anali"a

resurselor, inventarul de activităţi şi strate!ii didactice

- activitatea practică a elevilor, documentarea şi investi!area

- sinte"e, conclu"ii, evaluare sub diverse forme.

7etoda se pretea"ă în cadrul studiului unor scriitori, teme şi curente literare,

abordări lin!vistice. >levul trebuie să depăşească un obstacol : obişnuit cu învăţarea ba"ată

pe înţele!ere, el trebuie acum să e#perimente"e învăţarea ba"ată pe descoperire. %n cadrul

învăţării prin descoperire, subiectul este inte!rat într-un pro!ram care conţine tutoriale,

verificări, e#aminări teoretice şi practice.

%n continuare, ne propunem să arătăm cum poate subiectul să de"volte un proiect +o

temă pornind de la resursele oferite de mediile virtuale.

Profesorul trebuie să stabilească e#act scopul proiectului, ce competenţe sunt vi"ate

şi ce abilităţi va dobândi elevul în final.

; 1ttp:JJDDD.didactic.roJinde#.p1p$cid_disciplinadid_45D1at_planuripid_<0tHpe_E

85

http://www.didactic.ro/index.php?cid=disciplina&did=19&what=planuri&pid=463&type=0

http://www.didactic.ro/index.php?cid=disciplina&did=19&what=planuri&pid=463&type=0



Reali"area oricărui proiect se desfăşoară secvenţial, sub formă de sarcini impuse de

către coordonator. &iecare sarcină este precisă şi presupune parcur!erea unor etape

distincte.

*ată câteva idei care ar putea !1ida activitatea elevilor:

- în primul rând, un elev trebuie să se documente"e +ve"i competenţele ce căutare a

informaţiei

- pot constitui resurse şi documentele video, articole din presă, reporta/e, documente

de pe *nternet

- elevul îşi poate crea o listă de întrebări în le!ătură cu tema propusă, fişe, re"umate,

traduceri

- ale!erea biblio!rafiei = element important care orientea"ă celelalte activităţi

- în reali"area unui proiect se recomandă stimularea colaborării între elevi şi între

profesori şi elevi.

Reali"area acestei activităţi presupune sarcini diferite pentru profesorii şi pentru

elevii care desfăşoară activităţi în mediul virtual.

Pentru profesori:

3e obicei, elevii sunt mai curioşi decât adulţii, petrec mai mult timp în faţa

calculatorului şi sunt la curent cu toate noutăţile de pe *nternet care i-ar putea interesa.

Pentru a putea avea un cuvânt de spus în faţa unui elev pasionat +şi interesat să utili"e"e

resursele în cau"ă, profesorul are, în primul rând, datoria de a se informa. *nformarea

presupune :

- cunoaşterea adreselor site-urilor culturale, ale )cademiei Române, ale unor

instituţii speciali"ate, site-uri de lin!vistică româneşti şi străine, ale unor biblioteci

virtuale aceste site-uri îi vor permite să se informe"e şi să caute date utile pentru

desfăşurarea orei de limba şi literatura română

- sc1imburi de idei

- căutarea de proiecte la care ar putea participa +c1iar împreună cu elevii

- comunicarea este foarte importantă +*nternetul oferă multiple posibilităţi amintiteanterior.

<E



Pentru elevi :

)ctivitatea de informare este esenţială. >levul trebuie să utili"e"e cunoştinţele

dobândite în manieră tradiţională şi să le corele"e cu informaţii din spaţiul virtual.

)ctivitatea de informare presupune :

- consultarea datelor +teme de literatură, lin!vistică

- participarea la tutoriale, cursuri, activităţi ludice +/ocuri, simulări

- lecţii multimedia

- activităţi care necesită consultarea altor site-uri +trimiteri

- colaborarea şi sc1imburile de informaţie între elevi

- elevul participă la comunicarea directă cu alte persoane implicate în sarcini

asemănătoare +utili"area forumurilor de discuţii.

'trate!iile de documentare

%n vederea documentării, cel ce doreşte să strân!ă informaţii trebuie să respecte

câteva etape :

a. 3efinirea strate!iilor de căutare

- locali"area resurselor şi sistemati"area acestora

- utili"area biblio!rafiilor şi sito!rafiilor

- ale!erea şi utili"area metodelor de căutare

- utili"area dicţionarelor, enciclopediilor pe suport tradiţional sau electronic, manuale

şcolare- utili"area resurselor biblio!rafiilor +referinţe biblio!rafice:

- posibilitatea folosirii notiţelor

- ale!erea +!ăsirea cuvintelor-c1eie după care se va reali"a căutările

- utili"are ba"elor de date te#tuale sau multimedia off-line +3

- utili"are ba"elor de date te#tuale sau multimedia +nestructurate ale documentelor

ori!inale de pe *nternet +on-line

- !ăsirea uneltelor de căutare potrivite : motoare de căutare, căutări în interiorul site-urilor

<4



- identificarea tipului de document +informativ, ar!umentativ etc.

- identificarea publicului ţintă

- identificarea subiectelor +temelor principale

- relevarea problematicii tratate

- confruntarea şi verificarea informaţiilor primite

f. Redactarea propriu-"isă presupune:

- cunoaşterea şi respectarea normelor proprii modelului de proiect ales pentru

reali"are

- competenţe de or!ani"are a informaţiei precum :

- stabilirea unui plan

- stabilirea po"iţiei te#tului şi a documentelor !rafice

- cunoaşterea drepturilor de autor

- competenţe necesare inte!rării unui citat

- e#istenţa competenţelor te1nice +utili"area calculatorului şi a softurilor în vederea

efectuării sarcinilor anterior menţionate.

!. )profundarea temei presupune:

- e#plorarea temei, mobili"area cunoştinţelor şia repre"entărilor

- identificarea subtemelor, clasificări, le!ături

- studierea subtemelor, a subiectelor în discuţie: semnificaţii, cuvinte-c1eie, câmpuri

semantice

- selecţia /udicioasă a documentelor şi a informaţiilor

- interpretarea acestora.

%n urma informării în le!ătură cu o temă, elevul trebuie să sc1iţe"e un plan al

lucrării şi să înceapă redactarea. 'trân!erea de informaţii şi colaborarea nu repre"intă o

etapă distinctă, ci se reali"ea"ă pe parcursul redactării lucrării.

)ne#ăm o listă de adrese ale unor site-uri şi blo!-uri culturale şi literare care ar

putea fi consultate.) se consulta )ne#a 4.

<0



. 7odele de abordare a conţinuturilor didactice

?%7% P#':ia #.:'+i/1 – 2#d'&' dida+i+' d' a=#"da"' a ')&)i?%3% R'a&i:a"'a )n)i .#"#$#&i) &a &i'"a)"a "#2>n1 )i&i:>nd "'/)"/' '&'+"#ni+'

?%;% P"':'na"'a <n P#H'" P#in

?%7% P#':ia #.:'+i/1 – 2#d'&' dida+i+' d' a=#"da"' a ')&)i

Propunem, în rândurile care urmea"ă, modele de interpretare a operei poeţilor

opt"ecişti. 7etodele de abordare pot fi aplicate la orice scriitor sau curent literar. 'in!ura

condiţie este aceea ca elevul să poată !ăsi şi resurse virtuale.

a% L'+)"1 9i d':=a'"i .' 2a"(in'a )n'i #.inii +"ii+'

,,2stă+i se nasc poeţi care adoptă de la bun început simplitatea şi

directeţea, -ără nici o preocupare -aţă de meta-i+ică şi trans-igurare, pentru

că ei aproape că nici nu mai au, cu e.cepţia e.perimentului şi a discursului

ironic O -orme de limbaj încă creditabile O posibilitatea unei alte opţiuni%

L%%%Maceşti poeţi e.primă prin poe+ia lor un tip de atitudine, modul lor

propriu de a se raporta la substanţa pre+entului% Poe+ia tran+itivă se

constituie într;un model implacabil al lumii noastre%

4 vorba de o lume a simultaneităţii şi a in-ormaţiei electronice, a

unor noi relaţii interumane în spaţiul public #-eminismul, ecologismul*,mânată înainte de o e.traordinară pasiune a consumului şi marcată de un

de-icit de identitate L%%%M şi grăbită să;şi sabote+e propriile valori

moderniste, cucerite cu atâta di-icultate%’’ /?

biectivul cadru : Reflecţie asupra caracteristicilor poe"iei opt"eciste şi asupra influenţelor

modelului postmodern în literatura română

6 răciun, Q1eor!1e, ,, 2isbergul poe+iei moderne’’, >ditura Paralela 8, Piteşti, 2EEE, p% 85.

<



2ctivităţi :

%n clasă, elevii vor studia cel puţin câte un poem al unor poeţi precum 7ircea

ărtărescu, )le#andru 7uşina sau al altor poeţi opt"ecişti incluşi în manualul şcolar.

- discuţii pe mar!inea citatului şi încadrarea poemului studiat

- evidenţierea unor trăsături ale poe"iei postmoderne precum : narativi"area,

bio!rafismul, demiti"area temelor şi a vi"iunii poetice, refu"ul metaforei şi

sentimentalismului, cultivarea ironiei, spiritul ludic, deconspirarea convenţiilor

literare, utili"area pastişei, a parodiei şi a altor forme de interte#tualitate

- utili"area blo!urilor ca spaţiu al e#presiei personale şi subiective

- completarea informaţiilor dobândite în clasă cu informaţii oferite de spaţiul virtual

- e#emple : 7ircea 3iaconu - ,,Zragmente despre postmodernism si poe+ie’’ /&

Q1eor!1e răciun - ,,8um se joacă ultima carte C’’ )@

- întrebări - suport pentru discuţii :

- cum caracteri"aţi poe"ia postmodernă $

- consideraţi că este o direcţie importantă în literatură $

- care sunt elementele de noutate ale poeticii postmoderne $

- care este oferta actuală $ +e#emple de poeţi, de opere

@iblio!rafie şi sito!rafie :

- profesorul recomandă atât studii clasice care pot fi !ăsite în orice bibliotecă precum

7atei ălinescu - ,,8inci -eţe ale modernităţii’’, Q1. răciun - ,, 2isbergul poe+iei

moderne’’, *.@o!dan Lefter - ,, Postmodernism% 0in istoria unei bătălii culturale’’ dar şi

adrese ale unor site-uri bo!ate în materiale , articole şi reviste care pot fi utili"ate pentru

de"voltarea temei în discuţie. 84

=% A++'/)& &a "'/)"/'&' In'"n')&)i

Poe"ia opt"ecistă = o poe"ie a cotidianului

5 7ircea 3iaconu, ,,Zragmente despre postmodernism si poe+ie’’, studiul a fost publicat, în serial, în pa!inile ,, 3iteratura si arta’’ ale cotidianului ,,8rai nou’’ , 2EE2 sursa : Aordlitera -1ttp:JJDDD.nordlitera.roJmodules.p1p$name_AeDsfile_articlesid_;;8E

răciun, Q1eor!1e, ,,8um se joacă ultima carte’’ în ,,bservator cultural’’,nr. 6< +00 din 45-28octombrie 2EE< sursa: 1ttp:JJDDD.observatorcultural.roJinformatiiarticol.p1tml$#id_4;E< 84 ) se consulta )ne#ele.

<8

http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=77

http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=17064





- interpretarea unor poeme repre"entative

- opinii critice = fişe de citat

- interpretarea unor citate propuse de profesor sau considerate relevante de elev

- conclu"ii, opinii personale în le!ătură cu materialele !ăsite, în spiritul temei

anunţate

- lista site-urilor de unde a luat informaţiile.

Aotă : )vând în vedere bo!ăţia resurselor +atât pe suport de 1ârtie, cât şi virtuale se

recomandă ca informaţia ve1iculată să fie diversificată, să aibă caracter de noutate şi să

tre"ească interesul.

Recomandările profesorului :

- elevii vor căuta informaţii atât acasă, cât şi la şcoală

- documentarea va fi !1idată iar elevii vor colabora

- profesorul va propune obli!atoriu o listă de resurse virtuale, site-uri care vor

funcţiona ca punct de plecare

- site-uri recomandate la această temă :

- DDD.observatorcultural.ro

- DDD.dilemavec1e.ro

- DDD.liternet.ro

- DDD.contrafort.md

- DDD.revistavatra.ro

- DDD.a!onia.ro conţine şi te#te ale autorilor în discuţie

- elevii vor salva informaţiile !ăsite pe 3 sau 3?3 în vederea unei utili"ări

ulterioare

+% In'"-i)&

biectivul cadru : unoaşterea particularităţilor de reali"are şi a modalităţilor de anali"ă a

te#tului

<;

http://www.observatorcultural.ro/

http://www.dilemaveche.ro/

http://www.liternet.ro/

http://www.contrafort.md/

http://www.revistavatra.ro/

http://www.agonia.ro/


http://www.dilemaveche.ro/

http://www.liternet.ro/

http://www.contrafort.md/

http://www.revistavatra.ro/




2ctivităţi :

- anali"a modului de repre"entare şi de comunicare a realităţii în poe"ia opt"ecistă

- profesorul sau elevii pot propune studiul unui interviu acordat unui scriitor

opt"ecist cunoscut

%n ca"ul interviului televi"at se urmăreşte :

- ce mesa/e e#plicite şi implicite se transmit $

- discuţie privind ima!inile utili"ate şi coerenţa lor

- aprecieri privind tema interviului, intenţiile reporterului

- au fost răspunsurile scriitorului la înălţimea aşteptărilor $

- colaborarea scriitorului

- pre!ătirea de specialitate a reporterului : ) ştiut acesta să de"volte o discuţie

interesantă $ ) pus întrebări la obiect $

*nterviul scris :

- utili"ea"ă ca surse revistele şi site-urile revistelor de literatură sus-amintite

- cuprinde aceleaşi etape cu e#cepţia celor care vi"ea"ă studiul ima!inilor.

- un e#emplu de interviu care pune în discuţie !eneraţia 6E : revista 8ontra-ort 5

*nterviul revistei : )ndrei @odiu : ,,Pentru un poet !raba de a publica e la fel de rea

ca şi lipsa de talentII80 +un fra!ment adău!at în ane#ă

Pentru a putea anali"a conţinutul unui astfel de interviu, elevii trebuie să aibă

cunoştinţe solide privind activitatea literară a scriitorului în cau"ă.

'ite-urile recomandate funcţionea"ă ca o bibliotecă virtuală. >levii, sub îndrumarea profesorului, îşi vor de"volta abilităţile de căutare a informaţiei, capacitatea de anali"ă şi

sinte"ă, de interpretare a unui te#t literar.

d% Ana&i:' &i'"a"' +#2.&''

80 @odiu, )ndrei, ,,Pentru un poet !raba de a publica e la fel de rea ca şi lipsa de talentII , *nterviu, revista8ontra-ort : ;-6 +50-5, iulie-au!ust 2EE2 sursa : 1ttp:JJDDD.contrafort.mdJ2EE2J50-5J065.1tml

<6

http://www.contrafort.md/2002/93-94/389.html




Integrat în controversata generaţie !@@@, poetul îi anunţa acesteia

_e.pirarea` la începutul anului !@@' pe un ton polemic, e.perimentînd în

publicistică, în special în 6uplimentul de cultură, unde semnea+ă rubrica

Qu+ica pe litere%

$e interesea+ă acum însa prestaţia sa de pe blog;ul

http5corpuriromanesti%blogspot%com%

itlul blog;ului coincide cu titlul volumului său de versuri,

publicat la 4ditura 8artea 9omânească în !@@) #8orpuri romanesti*% 0e

alt-el, ambiguitatea întreţinută de titlul on;line mi se pare semni-icativă,

titlul putîndu;se citi şi -ără diacritice, adică în sensul de corpuri de

roman #românesti*, mai ales că avem de;a -ace cu un volum de poe+iiA

8artea este însoţită de un 80 audio #ca si alte volume ale colecţiei*,

trans-ormînd literele tipărite în sunete% Rlog;ul poetului pare a -i o

continuare -irească a volumului şi a 80;ului% otusi, blog;ul se dovedeşte

a -i ceva mai mult% Poetul diseca aici probleme de cultură şi media,

demontea+ă ştiri şi in-ormaţii, înscriindu;se atît în utilitar;social, cît şi în

gratuit;estetic% În plus, -ormatul on;line îi permite să intre în dialog direct

cu cititorii #cu toate că postările pe blog au comentarii puţineA*% Rlog;ul

adaugă şi -ragmente video, un -el de video;poeme, înregistrari în care

vocea poetului şi mu+ica din -undal se îmbină cu imaginea în mişcare%

Qai putem citi şi articole polemice #la adresa =niunii 6criitorilor*,

cronici despre colocviile revistei omis sau un poem reali+at

hiperte.tual5 ba+a de date #anunţuri în metrou*%)/

Trebuie să recunoaştem că interpretarea unui astfel de material comple# +blo!,

cartea propriu-"isă, 3 audio, activitatea pe alte site-uri literare este o provocare pentruorice profesor. >levii ar trebui puşi mai des în faţa unor astfel de situaţii deoarece în viitor

suporturile ma!netice vor fi tot mai frecvent întâlnite.

Pentru a utili"a un astfel de material, profesorul trebuie să aibă în vedere elemente

precum :

- conţinuturile, tematica te#tului multimedia şi posibilii destinatari

8 3inescu, Lucia 'imona, ,, Imagini virtuale% Poe+ia si blog;ul’’, bservator cultural, nr%((> < sursa 5 http5 :::%observatorcultural%roin-ormatiiarticol%phtmlC.idD1'!)'

;E







- caracteristicile te1nice +ima!ine şi sunet

- interactivitatea

- obiectivele peda!o!ice

- utilitatea în conte#t educativ.

Lecţiile care propun astfel de interpretări au în vedere cultivarea la elevi a unei

atitudini po"itive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi şi adecvarea

strate!iilor de lectură la specificul te#telor literare studiate în vederea înţele!erii şi

interpretării personali"ate. 3e asemenea, se urmăreşte dobândirea deprinderilor de a utili"a

în mod adecvat strate!ii şi resurse virtuale, documente multimedia.

$% Ana&i:a +#2.a"ai-1 a )n)i d#+)2'n ."':'na <n $#"2a "adi8i#na& 9i <n $#"2a

*i.'"')a&

biectiv : *dentificarea caracteristicilor diferite ale celor două materiale educative: te#tul

tradiţional şi te#tul electronic.

aracteristici ale te#tului pe suport tradiţional :

- suportul este material, pa!inile sunt numerotate

- documentul poate fi conservat

- dimensiunea pa!inilor este fi#ă

- nu poate e#ista un contact cu autorul

- lectura este liniară

- sunt utili"ate convenţii tipo!rafice specifice

- multiplicarea se reali"ea"ă prin fotocopiere - ilustraţiile sunt statice.

aracteristici ale te#tului pe suport electronic :

- lectura poate însemna şi navi!are

- autonomia scade întrucât lectorul este dependent de te1nolo!ie precum :

electricitate, calculator, *nternet, server - pa!inile nu sunt obli!atoriu numerotate, mărimea este variabilă

;4



- suportul nu este material, când se înc1ide calculatorul, te#tul dispare

- autorul poate fi contactat mai uşor în spaţiul virtual

- or!ani"area documentului este 1iperte#tuală

- posibilităţile de navi!are în document sunt multiple

- dacă este imprimat, îşi pierde structura şi dinamica, nu este vi"ibil conţinutul

1iperte#tual

- lectură şi utili"are care favori"ea"ă interactivitatea .

Pentru @arbot 1ac1atH88, un inconvenient al spaţiului virtual este le!at de proasta

li"ibilitate a ecranelor +te#te prea lun!i, ecrane supraîncărcate care nu permit o lectură

rapidă !lobală şi detaliată a tuturor informaţiilor. 3e asemenea, au fost semnalate

dificultăţi le!ate de lectura pe ecran care provoacă supraîncărcarea co!nitivă din cau"a

pa!inilor prea bo!ate în informaţii.

?%3% R'a&i:a"'a )n)i .#"#$#&i) &a &i'"a)"a "#2>n1 )i&i:>nd "'/)"/' '&'+"#ni+'

Reali"area unui portofoliu de scriitor +model de abordare

biectiv ; cadru : >levii vor fi capabili să utili"e"e resursele T. *. în vederea documentării

pentru a reali"a portofoliul

8onţinuturi : Lecţia îşi propune să verifice dacă elevii sunt capabili să utili"e"e resursele

virtuale pentru a reali"a un proiect.

Profesorul propune un scriitor e#istă posibilitatea ca şi elevii să vină cu su!estii şi

propuneri. 7ai înainte de a-şi ale!e tema este bine ca elevul să caute pe *nternet informaţii

în le!ătură cu ceea ce îl interesea"ă. 3acă bo!ăţia şi diversitatea informaţiilor îl satisfac, poate trece la următoarea etapă, documentarea.

?om lua ca e#emplu poetul 7i1ai >minescu. Portofoliul va conţine : foto!rafii,

date bio!rafice, poeme, citate, interpretări, opinii critice, conclu"ii, biblio!rafie şi

sito!rafie.

ompetenţe specifice :

88 @arbot, 7. şi 1ac1atH, >., ,, 0Fcalages entre o--res et attentes’’,p%1!!, lG *nternational, Paris, 2EE2,apud 3e 'erres, Linda, ,,Paramtre pour une e--icacitF accrue de la lectur hKperte.tuelle en langue

segonde’’ în ).L.'.*.. vol. ;, 2EE, p. 408 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJvE;JalsicKvE;-som4.1tm

;2

http://alsic.u-strasbg.fr/v07/alsic_v07-som1.htm




*nternet vor fi completate cu date luate din alte surse, specificându-se sursa de

unde provin.

onclu"iile vor avea în vedere scopul reali"ării portofoliului, e#plicaţii privind

re"ultatele obţinute, perspective noi de anali"ă, opinii personale etc.

Remarcăm aici e#istenţa a două posibilităţi : elevii vor putea alcătui portofoliul

sin!uri sau sub coordonarea profesorului. Prima variantă este utili"ată în cadrul

formelor de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă. ) doua variantă este cea pe

care o recomandăm, având în vedere faptul că stimulea"ă interesul elevilor şi

capacitatea intelectuală a acestora.

Profesorul poate recomanda câteva adrese ale unor site-uri unde elevii să !ăsească

informaţii sau să vi"ite"e site-urile respective, să le pre"inte şi să su!ere"e ce informaţii

ar trebui să atra!ă atenţia.

Ribliogra-ie şi sitogra-ie

astfel de oră nu se poate desfăşura decât dacă este susţinută de un suport virtual

biblio!rafic destul de consistent. Profesorul va oferi elevilor în mod obli!atoriu adrese

Deb unde aceştia să !ăsească resurse necesare în reali"area portofoliului

4valuare

%n vederea evaluării e#istă două posibilităţi. %n primul ca", profesorul va citi

portofoliul şi va acorda o notă. 3acă este redactat pe 1ârtie +coli, format ) , îl va citi

dacă este redactat pe suport electronic, în format 1iperte#tual, îl va studia, parcur!ând toateinformaţiile oferite. Portofoliul poate fi şi virtual, de tip multimedia.

%n a doua situaţie, elevul este solicitat să reali"e"e o pre"entare a cercetării sale în

vederea evaluării, utili"ând un soft dedicat : 7icrosoft PoDer Point.

?%;% P"':'na"'a <n P#H'" P#in

;



Qeneralităţi

%nainte de a pre!ăti o pre"entare, trebuie stabilit mai întâi scopul, răspun"ând la

întrebări precum : ,,8e vrem să pre+entăm C’’, ,,8u ce scop pre+entăm C’’, ,,8ui

pre+entăm C’’, ,,8are este durata pre+entării C’’

Pre"entarea trebuie să fie accesibilă, să nu plictisească, să se încadre"e în 4E-48

minute. omponentele şi ideile e#primate sunt înlănţuite lo!ic. Părţile pre"entării pot avea,

la rândul lor, secvenţe diferite.

'tructura unei pre"entări trebuie să fie asemănătoare unui scenariu care să atra!ă

atenţia, să sinteti"e"e esenţialul şi să pre"inte conclu"iile finale.

Preluăm, în continuare, structura unei pre"entări în PoDer Point după Q1eor!1e,

7.8< :

- introducerea = are drept scop captarea atenţiei, pre"entarea subiectului e#punerii şi

a ideilor principale

- cuprinsul O de"voltarea ideilor principale cu ar!umente şi e#emple

- încheierea O pre"intă sumarul de idei, conclu"iile şi perspectivele +pentru o temă

aflată în studiu

'e urmăresc şi efectele de culoare, animaţie, raportul te#t-ima!ine, pau"ele.

Pre"entarea este însoţită de e#plicaţii prin viu !rai, având în vedere că ima!inile nu ţin

locul vorbitorului, ci contribuie la comprimarea unui volum mare de informaţii pentru a fi

transmise în mod diferit.

>ste recomandat ca cel care pre"intă să nu citească rândurile afişate pe ecran, ci să

complete"e, să nuanţe"e ideile pre"ente cu informaţii noi.u a/utorul acestei aplicaţii pot fi evidenţiate informaţii precum:

- informaţie de tip te#t

- informaţie !rafică: sc1eme, dia!rame, desene

- informaţie de tip ima!ine: foto!rafii

- informaţie audio: secvenţe sonore

8< Q1eor!1e, 7ariana, ehnologia in-ormaţiei şi comunicaţiilor , >ditura orint, @ucureşti, 2EE8, p.8.

;8



%n ca"ul nostru pre"entarea portofoliului în PoDer Point va putea fi reali"ată în

multe feluri. Propunem un model de pre"entare. 7enţionăm că lucrarea va avea ane#at un

3 care conţine un e#emplu, un fra!ment de pre"entare în PoDer Point care vi"ea"ă opera

eminesciană.

Pre"entarea conţine foto!rafii ale poetului, poeme, citate, melodii su!estive, poe"ii

recitate pe măsură ce derulea"ă pre"entarea, elevul va oferi e#plicaţii suplimentare şi

informaţii privind aspecte ale studiului operei eminesciene.

Profesorul va avea în vedere în cadrul evaluării :

- acurateţea e#primării : e#plicaţii clare, concise, în le!ătură cu ima!inile pre"entate

- perspectiva unitară, de ansamblu asupra temei

- dacă elevul a oferit e#plicaţii suplimentare

- dacă elevul reali"ea"ă cone#iuni, corelaţii, paralele cu alte opere literare.

;<



8. Lectură şi ima!ine

%%3umea care se naşte nu aparţine doar tinerilor cu iPod;ul în

bu+unar şi cu numeroase nicU;uri de ahoo sau 6UKpe% 4a poate

aparţine în egală măsură tuturor, mai tineri sau mai bătrîni% 4ste doar

o chestiune de opţiune #dar şi societală* de a -i sau a nu -i o părticică

din ea, de a participa sau nu la negocierea noilor reguli de

comportament în spaţiul public% Pe de altă parte, noile tehnologii nu mai sînt noi de mult% 8omputerele

personale sînt deja pre+ente în viaţa oamenilor, de măcar două decenii%

Pînă şi Internetul, în -orma sa actuală, este deja trecut de pubertate%

0ecalajul nostru tehnologic nu repre+intă o scu+ă pentru a re-u+a

participarea% 4ste ca şi cum ai avea de;a -ace cu un re-erendum% Poţi să

mergi sau nu la vot, opţiunea îţi aparţine, dar dacă nu o -aci, nu ai nici

o legitimitate să îi blame+i pe ceilalţi pentru modul în care au -ăcut;o)> ’’%

5%7% Ed)+a8ia .'n") &'+)"1

5%3% Ti.)"i d' &'+)"15%;% Ed)+a8ia .'n") i2a(in' 'd)+a8ia .'n") 2)&i2'dia

5%?% In'("a"'a d#+)2'n'&#" 2)&i2'dia <n a+i-ia'a dida+i+1

5%5% E.&#aa"'a "'/)"/'&#" -id'#

8; ?*(, @o!dan, ,, 0e la navetă la telecommuting’’, 3ilema ?ec1e, )nul *?, nr.4;2 - 2< mai 2EE; sursa : 1ttp:JJDDD.dilemavec1e.roJinde#.p1p$nr_4;2cmd_articolid_8;06.

;;





5%7% Ed)+a8ia .'n") &'+)"1

3espre lectură s-a vorbit mult în literatura de specialitate, iar despre lectura literară

cu atât mai mult.

'orin ristea +2EEE 86:

,,3ectura repre+intă o metodă didacticăde învăţământ în care predomină acţiunea

de comunicare scrisă, care propune elevuluistudentului o cale de #auto*instruire e-icientă,

#auto*per-ectibilă prin dobândirea unor tehnici intelectuale speci-ice% 2st-el de tehnici

asigură valori-icarea deplină a procedeului ,,muncii cu cartea’’, respectiv a ,,muncii cu

manualul’’ sau cu alte materiale de acest gen, destinate special învăţării’’

Lectura ocupă un loc important în formarea cunoştinţelor elevilor şi devine, în

practica şcolară, un proces comple# care are la ba"ă competenţe şi deprinderi ce stau la

ba"a decodificării sensurilor te#tului.

7a/oritatea studiilor care au tratat problematica lecturii s-au a#at pe raportul dintre

interesul pentru literatură şi actul de lectură propriu-"is a unui te#t literar. %nsă actul lecturii

nu vi"ea"ă numai decodificarea sensurilor unui te#t literar +apariţia 1iperte#tului lăr!eşte

sfera semantică a lecturii, ci şi a ima!inilor, a sunetelor, a secvenţelor video dintr-un

document electronic şi nu numai. Putem vorbi de lectură c1iar şi atunci când vi"ionăm un

film.

3upă ostea +2EE<85, ,,lectura literară este interpretarea sensului unor simboluri

tipărite sau scrise%’’

onform acestei definiţii, decodarea unui mesa/ multimedia constituie un act de

lectură.'arcina profesorului este aceea de a face te#tul literar +electronic mai uşor de

înţeles şi să îmbunătăţească abilităţile elevului de a utili"a cunoştinţele dobândite în urma

lecturii sau a vi"ionării unui material educativ.

Lectura este una dintre acţiunileJmetodele educative care stau la ba"a procesului de

învăţământ. *nterpretarea unui mesa/ tradiţionalJmultimedia se ba"ea"ă, în mare măsură, pe

strate!iile de lectură utili"ate.

86 ristea, 'orin +2EEE, op% cit ., p. 242.85 ostea, ctavia, 0idactica lecturii, >ditura *nstitutul >uropean, *aşi, 2EE<, p. 5.

;6



ctavia ostea +2EE< atra!e atenţia asupra faptului că opera literară este mai mult

decât te#tul, mai mult decât suportul +de 1ârtie sau virtual opera nu se identifică

niciodată complet cu realitatea te#tului sau cu realitatea individuală a cititorului. >ste pusă

în evidenţă virtualitatea operei literare care îşi are ori!inea în natura sa dinamică +dată de

tipurile de lectură, punctele de vedere, perspective.

5%3% Ti.)"i d' &'+)"1

%n vederea creşterii eficacităţii actului de lectură, se recomandă câteva tipuri de

abordare a te#tului de studiat :

- lectura panoramică #în diagonală* : este o strate!ie fundamentală de lectură care

permite subiectuluiJelevului, într-un timp scurt, să ia cunoştinţă de conţinutul unei

cărţi. Lectorul a/un!e să cunoască repede care este subiectul cărţiiJte#tului şi cum

este conţinutul structurat. %n aceste condiţii, elevul poate lua o deci"ie motivată

privind lectura +dacă se impune sau nu aprofundarea lecturii

- lectura selectivă : este o strate!ie de lectură care propune reconstruirea

semnificaţiei !enerale a te#tului pe ba"a unor cuvinte-c1eie care conţin informaţii

esenţiale

- lectura orientată 5 constă în căutarea într-un te#t a răspunsului la o întrebare

precisă te1nica aceasta a reperării presupune ca lectorul să aibă un obiectiv precis,

să citească repede şi să ştie să utili"e"e în căutare toate resursele tipo!rafice ale

te#tului.

- 3ectura O problemati+are 5

) problemati"a un subiect înseamnă să punem în evidenţă o realitate mai !reu

observabilă. )cest lucru presupune :

- formularea unei teme de cercetare plecând de la o ipote"ă interesantă

- formularea unor direcţii de cercetare şi a unei metodolo!ii adaptate la necesităţi - elaborarea de interpretări ba"ate pe anali"a informaţiilor

6E



- reformularea +problemei temei care constituie obiectul cercetării în funcţie de

re"ultatele la care s-a a/uns.

8uvintele;cheie sunt importante în structura te#tului şi sinteti"ea"ă ideea principală

a unui para!raf. *ndiciile tipo!rafice ale pa!inii, pre"enţa în te#t a unor cuvinte de le!ătură

favori"ea"ă anticiparea lectorului, a/utându-l să relaţione"e toate cuvintele-c1eie ale unui

te#t.

)ceste activităţi sunt întâlnite în ca"ul sarcinilor care presupun luarea de notiţe,

structurarea de te#te, reali"area de re"umate, comprimări te#tuale.

5%;% Ed)+a8ia .'n") i2a(in' 'd)+a8ia .'n") 2)&i2'dia

3idactica disciplinei are în vedere utili"area metodelor alternative de studiu,

transmiterea conţinuturilor reali"ându-se şi cu metode alternative de studiu precum

ima!inile T? şi clipurile multimedia.

>ducaţia orientată către ima!inea televi"ată pune accent pe:

- demersuri de construire a sensului

- situaţii de conversaţie favori"ate de studiul mesa/elor televi"ate

- creşterea atenţiei

%nţele!erea ima!inilor şi a sunetelor

) înţele!e este ec1ivalent cu a atribui semnificaţii unui te#t citit sau au"it. %n ca"ul

mesa/elor televi"ate, lectura înseamnă atât ,,vă+ut’’ cât şi ,,citit’’ , care se combină cu ,,au+it’’ . %nţele!erea este re"ultatul unei succesiuni de semnificaţii încrucişate care apar

atunci când elevul vede +observă, citeşte, aude.

%n vederea unei corecte înţele!eri, elevul trebuie să pună în le!ătură un document

T? cu alte tipuri de documente scrise sau iconice, să compare specificul fiecăruia,

suportul, complementaritatea. La acest nivel profesorul va diversifica fra!mentele de te#t

supuse înţele!erii, modalităţile de povestire şi dialo! în funcţie de tipurile de emisiune, de

/ocurile de ima!ine. >ducaţia privirii şi a ascultării este, astfel, diri/ată. Televi"orul devine,din mi/loc de divertisment un mi/loc cultural şi transmiţător de cunoştinţe.

64



Lectura ecranelor <0

*nformaţia de pe ecran se transmite sub forma unui flu#. 3ecodificarea ima!inii

presupune se!mentarea acesteia, fra!mentarea în funcţie de momentul vorbirii, de

întreruperi, de lo!ica e#punerii. *mpresia de flu# continuu pe care o dau mesa/ele

audiovi"uale este o sursă în plus de dificultate pentru lectură şi înţele!ere.

&lu#ul ima!inilor T? nu se confundă cu narativul. &lu#ul conţine o succesiune de

!enuri : publicitate, anunţuri, /urnale,filme, documentare etc. ) anali"a cu elevii acest flu#

înseamnă a-l se!menta.

%n faţa calculatorului

>cranele calculatoarelor propun o or!ani"are diferită a informaţiei, mai ales în

ca"ul produselor de tip multimedia iar lecturii flu#ului i se substituie lectura în

succesivitate. bservăm la acest nivel lipsa construcţiei narative şi a coerenţei marcate de

de indici te#tuali.

>levul are, în această situaţie, o atitudine diferită în faţa lecturii. >l îşi creea"ă

repede o rutină de consultare ba"ată pe prima impresie. )flat în faţa unei secvenţe

multimedia, a unei secvenţe video, activitatea subiectului privitor se întrerupe, atitudinea

acestuia fiind una contemplativă.

ompetenţe vi"ate

- de"voltarea capacităţilor de a asculta şi de a privi

- tratamentul prioritar al tuturor componentelor mesa/ului, ima!ini, limbă, sunet - de"voltarea unei culturi a ima!inii care inte!rea"ă cunoaşterea media precum şi a

!enurilor şi discursurilor care o compun

- capacitatea de a converti produsele +informaţiile = ima!ini T? în alte produse

culturale

- de"voltarea abilităţilor de lectură în colaborare +!estionarea informaţiei şi

elaborarea cunoştinţelor

<0 7asselot-Qirard, 7arHvonne, ,,Pouruoi des scFnarios pFdagogiues’’ $ în ,,3es 6cFnarios pFdagogiuesdFducation J limage’’, sursa 5 http5:::%cndp%-rticeanimpedapouruoi%htm

62

http://www.cndp.fr/tice/animpeda/pourquoi.htm




onsecinţe peda!o!ice

- sc1imbarea de atitudine şi comportament la copii, adulţi, profesori şi părinţi

- întrebări şi ipote"e pe mar!inea situaţiilor de comunicare

- de"voltarea activităţilor de reformulare orală şi scrisă pe ba"a unei e#perienţe

culturale comune

- efectuarea unei lecturi plurimodale indispensabile activităţilor le!ate de activitatea

multimedia

- crearea unei adevărate culturi a ima!inii care să depăşească limitele recunoscute

pentru a inte!ra cultura contemporană şi pentru a facilita accesul la noi forme de

e#presie şi creaţie.

Recursul la metodele şi mi/loacele audiovi"uale se impune la ora de limbă şi

literatură întrucât stimulea"ă ima!inaţia şi favori"ea"ă procesul de creaţie. >levii sunt

curioşi iar lectura ima!inilor le oferă noi teme de discuţie, de de"bateri şi de !ândire.

5%?% In'("a"'a d#+)2'n'&#" 2)&i2'dia <n a+i-ia'a dida+i+1

%ncorporarea documentelor multimedia în activitatea educativă contribuie la o mai

bună definire a modului în care noile te1nolo!ii pot fi puse în slu/ba lecturii şi a învăţării.

>ducarea în spiritul ima!inii este, astfel, o propunere pentru inte!rarea în actul didactic a

unor resurse peda!o!ice alternative. )ceste resurse sunt repre"entate de utili"area T.*..

se avansea"ă ideea peda!o!iei de tip cooperativ, acţiunile fiind preponderent diri/ate cătrecomunicare şi publicare.

'cenariile didactice ba"ate pe T.*.. propun o educaţie în spiritul ima!inii,

ecranului şi resurselor multimedia. 3emersul peda!o!ic astfel constituit va oferi resurse

documentaere pe orice suport: 3-uri, site-uri *nternet, casete video, secvenţe de film,

ima!ini fi"ice etc.

'pre deosebire de scenariul didactic de tip clasic, în acest ca" se urmăreşte punerea

în discuţie a unui te#t sau produs cu intenţionalitate educativă.

60



'cenariul didactic propune<:

- concepte de asimilat: informaţii, cunoştinţe, metode, comportamente, atitudini

- situaţii construite de profesor, diferite de simpla receptare a unor informaţii +a se

consulta ane#a cu metodele moderne de educaţie

- situaţii care inte!rea"ă sarcini = stăpânirea resurselor limbii, educaţia în spiritul

ima!inii, ecranului şi multimedia.

'cenariul didactic este un document-!1id care permite construirea secvenţelor didactice :

- pe mar!inea te#telor scrise, iconice, audiovi"uale şi multimedia

- centrate pe obiective diversificate şi pe sarcini

- în situaţii de comunicare or!ani"ate pe creaţie şi receptare.

'cenariul didactic va cuprinde :

- desfăşurarea secvenţelor lecţiei

- te1nica de abordare a te#telor în funcţie de tematică şi structură

- selecţia obiectivelor vi"ate şi clasificarea acestora

- or!ani"area situaţiei de comunicare în funcţie de situaţiile alese : receptareJcreaţie

şi de interacţiune ima!ine = oral = scris.

(n scenariu didactic poate conţine :

- obiective

- competenţe - situaţii de comunicare

- etape

- e#ercitii

- evaluare.

< 7asselot-Qirard, 7arHvonne, ,,Pouruoi des scFnarios pFdagogiues’’ $ în ,,3es 6cFnarios pFdagogiuesdFducation J limage’’, sursa 5 http5:::%cndp%-rticeanimpedapouruoi%htm

6





5%5% E.&#aa"'a "'/)"/'&#" -id'#

(tili"area unei secvenţe audio la lecţie presupune apelul la o serie de competenţe

co!nitive din partea elevilor precum a observa, a repera, a recunoaşte, a asocia, a ghici, a

re-ormula, a imita, a critica, a judeca, a redacta pentru a putea reflecta la documentul

video ca obiect de repre"entare sau ca punere în scenă a realului, a societăţii, a

spectatorului. 'ecvenţa video repre"intă o resursă didactică ce stă la ba"a activităţilor de

comunicare didactică orală şi scrisă. %n laboratorul de informatică elevii pot studia secvenţe

video utili"ând calculatorul şi emisiunile T?.

Principalele tipuri de secvenţe video cu potenţial educativ pe care profesorul le

poate utili"a la oră sunt :

- publicitatea +aplicaţie la ,,6tilurile -uncţionale ale limbii române’’ O ,,6tilul

publicistic’’*

- pre"entarea +re"umatul unei cărţi = comentarea unei cărţi nou-apărute, pre"entate

în cadrul unei emisiuni culturale sau luate de pe *nternet

- reporta/ul

- faptul divers

- interviul cu un persoană publică sau anonimă, personalităţi etc.

- un cântec

- un document mut

- un /oc, o dramati"are, un desen animat.

>#ploatarea diferitelor suporturi

?i"ionarea unei secvenţe video, clip publicitar presupune activităţi didacticevariate.

a. %nainte de a vi"iona o secvenţă :

- reali"area unei treceri în revistă a informaţiilor de/a cunoscute privind subiectul

pre"entării

- elaborarea unei liste de afirmaţii care par adevărate apriori- construirea unei liste de termeni asociaţi temei sau secvenţei +câmpul le#ical.

68



b. %n timpul vi"ionării :

- punerea în evidenţă a indicatorilor vi"uali : locuri, cate!orii sociale, obiecte,

climatul etc.

- identificarea anumitor cuvinte în comentariu

- bifarea afirmaţiilor într-o listă

- sublinierea într-o listă a ad/ectivelor care descriu cel mai bine +pe fiecare

persona/+ele aplicaţia este utilă în cadrul discuţiilor privind operele marilor clasici

ecrani"ate

- completarea transcrierii unor fra"e, replici scurte

- crearea unei liste de cuvinte au"ite +pe ba"a unui anumit criteriu de selecţie

- reconstituirea unei secvenţe de dialo! ale cărei replici au fost amestecate.

c. 3upă vi"ionarea fără sunet :

- crearea unui comentariu care să însoţească ima!inile

d. 3upă vi"ionarea cu sunet:

- răspuns la întrebări care vi"ea"ă înţele!erea orală şi vi"uală +de tipul !rilă,

adevăratJfals, daJnu, realitateJficţiune etc

- efectuarea unui sonda/ privind tema ilustrată

- completarea unui tabel +reali"area unei sc1eme folosind datele din fra!mentul

video- e#primarea propriei opinii în le!ătură cu subiectul abordat în secvenţă şi

/ustificarea ar!umentată

- dramati"are +interpretarea rolului persona/elor.

e. 3upă o vi"ionare întreruptă:

- să ima!ine"e finalul- să compare versiunile posibile +de final şi să /ustifice fiecare versiune

6<



- să ima!ine"e începutul.

)ctivităţi didactice specifice altor tipuri de secvenţe video :

a. (n desen animat

- înţele!erea şi coe"iunea poveştii

- incitarea pentru improvi"aţia orală

- inventarea dialo!ului +vi"ionarea fără sunet

)plicaţia este utilă în cadrul orelor de limbă şi comunicare +clasa a *-a facilitea"ă

de"voltarea e#primării orale.

b. (n scurt metra/

- ima!inarea unui final posibil +vi"ionare întreruptă

- dacă avem adaptarea unei nuvele sau roman:

- reluarea te#tului

- identificarea persona/elor alese

- discuţii asupra ecrani"ării pasa/elor

- discuţii asupra punerii în scenă

- confruntarea adaptării cinemato!rafice cu te#tul

- identificarea a ceea ce a fost pus în evidenţă, deformat, adău!at, ne!li/at

- reformularea fiecărui moment-c1eie şi punerea în evidenţă a re!istrelor de limba/

- ale!erea unei nuvele, construirea scenariului, compararea cu versiunea televi"ată

+ecrani"ată.

c. (n clip publicitar

- comentarea relaţiei dintre produs şi conte#tul publicitar

- se poate solicita crearea unei reclame la o carte sau film +cu aplicaţie didactică

- evidenţierea coerenţei şi a referentului cultural

- ima!inarea unui alt scenariu pentru alt produs.

d. (n reporta/

6;



- vi"ionare fără sunet

- interpretare

- comentariu

- după restabilirea sunetului, discutarea asemănărilor şî deosebirilor cu comentariul

ori!inal

- descrierea obiectelor, a persoanelor

- vi"ionare cu sunet, relevarea vocabularului de specialitate

- numirea elementelor nemenţionate în comentariu

- studiu de ca" şi /ocuri de rol

)plicaţie posibilă : onstantin @râncuşi = viaţa şi creaţia

e. (n fapt divers

- strân!erea unui număr mare de "iare apărute în aceeaşi "i :

- comparaţie între ale!erea titlurilor +presa scrisă = presa televi"ată

- !estionarea informaţiei şi specificul acesteia în funcţie de mesa/ul transmis

- pre"entarea presupo"iţiilor, a subînţelesurilor, a conotaţiilor

- compararea comentariilor şi a /udecăţilor pe mar!inea aceleiaşi teme

- compararea abordării aceleiaşi informaţii pe mai multe canale T?

)ceste aplicaţii sunt recomandate la lecţiile de limbă şi comunicare , la predarea

stilurilor funcţionale.

f. *nterviul unei persoane publice sau anonime

- relevare formelor de ar!ou sau e#presii + în ca"ul tinerilor, dar nu neapărat- !ăsirea ec1ivalentelor în limba română literară

- reluarea interviului în stilul indirect + vorbire indirectă = aplicaţii

- notarea te1nicilor interviului şi a elementelor specifice de limba/, a clişeelor +3acă

interviul este urmărit la calculator, ima!inile şi replicile pot fi revă"ute, derulate,

studiate amănunţit

- identificarea formelor non-verbale de comunicare

- propunerea unei alte forme de anc1etă, diferită de interviu

66



!. (n document mut

- relevarea formelor non-verbale de comunicare

- comentarea verbelor de mişcare

- identificarea actelor de limba/Jactelor de comunicare

- comentarea secvenţei, ţinând sau nu cont de indicaţiile din afară

- dublarea vocii persona/elor

La ora de limba şi literatura română profesorul poate utili"a potenţialul educativ al

tuturor metodelor de mai sus. %n comentarea unei secvenţe video de orice tip trebuie să

ţinem cont de faptul că nu poţi studia această disciplină fără o bună cultură !enerală.

)cesta este motivul pentru care profesorul trebuie să stimule"e elevii în dobândirea unor

cunoştinţe despre viaţă, societate, cinemato!rafie, presă, cultură şi să proiecte"e lecţii în

care aceste informaţii să poată fi valorificate şi îmbo!ăţite.

65



<. Literatură şi cinemato!rafie

%7% D#/a"'&' .'da(#(i+' !!"cra# large sur ta$leau #oir %&’’

%3% M#d'& dida+i+ d' a=#"da"' a $i&2)&)i

%;% Ji&&ia2 S*aK'/.'a"' ,,R#2'# 9i )&i'a00 2#d'& dida+i+ d' a=#"da"' a )n'i

."#d)+8ii +in'2a#("a$i+' "'a&i:a' d).1 # #.'"1 &i'"a"1

%7% D#/a"'&' .'da(#(i+' !!"cra# large sur ta$leau #oir %% ’’

Pentru a înţele!e mai bine modul în care studiul filmului şi al documentului video

poate contribui la de"voltarea aptitudinilor, a competenţelor !enerale de înţele!ere şi

interpretare, considerăm necesară oferirea unui e#emplu relevant de practică didactică

unde s-a reuşit cu succes implementarea acestor metode educative.

&ranţa oferă un model. entrul cultural ,,Les Qri!nou#II +LiY!e oferă publicului

şcolar filme şi emisiuni de interes peda!o!ic. &ilmele oferite sunt accesibile şi actuali"ea"ă

diverse teme educative. r!ani"at sub numele ,, 4cran large sur tableau noir’’, pro!ramul

contribuie la îndeplinirea a trei cerinţe : aceea a cinemato!rafiei ca artă care promovea"ă

creaţiile de bună calitate, aceea a învăţământului +obiective multiple şi aceea a elevilor

care, în calitate de spectatori, au posibilitatea să dobândească nişte cunoştinţe în domeniul

cinemato!rafiei. Pro!ramul urmăreşte ecrani"area şi vi"ionarea unor opere valoroase care

pot răspunde anumitor aşteptări. 'unt pre"entate calităţile estetice şi tematice ale filmelor

propuse şi ce obiective didactice pot avea profesorii în vedere.

onsiderăm că şi în şcoala românească ar trebui or!ani"ate asemenea manifestări

culturale. 1iar dacă nu avem săli speciale pentru videoproiecţii, anumite filme de interes

educativ pot fi vi"ionate în !rup, pe ecranul monitorului+3 sau 3?3, în laboratorul de

informatică, apoi comentate.

Pentru ca un asemenea pro!ram să poată e#ista, este necesară colaborarea

profesorilor. Pro!ramul se adresea"ă acestora, fără a le cere să fie specialişti în

cinemato!rafie.

<8 http5:::%grignou.%beCcontentDdp << Ibidem.

5E

http://www.grignoux.be/?content=dp






3osarele-cinema reali"ate de france"i intenţionea"ă să invite la reflecţie, să

problemati"e"e, să atra!ă atenţia factorilor implicaţi în procesul educativ.

Profesorii trebuie să reflecte"e împreună cu elevii asupra filmelor, să cree"e

sesiuni de anali"e şi de"bateri. inema-ul trebuie vă"ut ca o artă vie, în permanenţă

sc1imbare, o artă care are obiective, are în vedere un public diversificat şi care nu se

limitea"ă la o formulă unică.

?i"ionarea spontană a unui film în !rup permite la elevi constituirea unei memorii

colective care va pune faţă în faţă puncte de vedere diferite şi strate!ii de receptare

individuali"ate. Trebuie să ţinem cont că e#istă diferenţe de sensibilitate, de apreciere, de

înţele!ere, de interpretare care pot contura tipuri diferite de receptare. %n cadrul discuţiilor

în !rup remarcăm o multitudine de puncte de vedere şi de opinii contradictorii. Prin

cinema se desc1ide un spaţiu al dialo!ului cu alţi oameni, cu alte culturi şi alte concepţii şi

vi"iuni despre lume.

Primul obiect al reflecţiei, anali"ei şi discuţiilor nu este cinemato!rafia ca artă sau

limba/, ci filmul înţeles ca un ansamblu semnificativ care vi"ea"ă un proiect intenţional

creativ. (n film nu este numai o suită de planuri, secvenţe şi scene puse cap la cap, ci şi un

ansamblu ale cărui părţi sunt traversate de semnificaţii multiple +pe care spectatorul le

reconstruieşte şi de intenţiile !lobale ale autorului. >#aminând în ansamblu un film, îi

percepem ambi!uitatea, comple#itatea, ambivalenţa care nu se reduc la un simplu mesa/.

&ilmul poate fi abordat din puncte de vedere diferite. `i ale!erea punctului de

vedere implică /udecăţi de valoare dacă luăm cinemato!rafia drept artă, limba/, mi/loc de

comunicare sau document +istoric, cultural, atunci atenţia se va fi#a pe elementele sau pe

aspectele diferite ale filmului fără ca pertinenţa didactică şi teoretică a e#punerii să fie

afectată.

Proiectul nu urmăreşte să promove"e o concepţie unică a cinemato!rafiei

+cinemato!rafia ca artă, de e#emplu. Punctul de vedere se defineşte în funcţie de film+documentar, ficţiune, fantastic, desene animate etc., de specific, de înscrierea într-un

anumit conte#t cultural.

&iecare film trebuie să fie însoţit de un dosar peda!o!ic +mapă de studiu pentru

profesori sau creat de profesor care să încerce să multiplice perspectivele şi să e#ploate"e

didactic resursele oferite de peliculă. (n element esenţial este aici repre"entat de

dimensiunea estetică, alături de latura tematică, de repre"entarea mediati"ată a realului şi

de conte#tul sau realitatea în care se înscrie.

54



inemato!rafia nu este o materie care se predă, ea implică o participare activă a

elevilor din punct de vedere intelectual, afectiv, moral şi estetic. 3ouă dimensiuni sunt

importante aici : cea a percepţiei +vi"ea"ă latura estetică, punerea în scenă, tematica, latura

afectivă, ambianţa şi cea a aprecierii, care este dependentă de mulţi factori, ma/oritatea

subiectivi.

?i"ionarea unui film oferă un sc1imb de opinii între participanţi. Trebuie ştiut că,

în cadrul vi"ionării unei pelicule, spectatorii nu sunt e!ali şi nu au aceleaşi referinţe

culturale. )lături de interpretările şi reevaluările ori!inale efectuate cu elevii, reţinem că

scopul este acela de a invita participanţii să-şi e#prime un punct de vedere în le!ătură cu

aspecte ale filmului.

>valuarea operelor cinemato!rafice vi"ea"ă<; :

- descrierea elementelor limba/ului cinemato!rafic

- sc1imburi de valori şi atitudini faţă de domeniul cinemato!rafiei

- promovarea valorilor cultural-umane şi respin!erea violenţei

- stimularea valorilor educative

3acă cinemato!rafia este o artă a ficţiunii, în e!ală măsură este o artă a realului

care propune, prin intermediul situaţiilor fictive, tot atâtea probleme umane inte!rate de

spectatori, asumate, acestea pot constitui adevărate lecţii de viaţă. Au este vorba aici de a

utili"a filme pentru a da lecţii, ci, din contra, pentru a face participanţii să reflecte"e asupra

propriilor valori şi certitudini. 3iscuţia ulterioară nu este doar un simplu prete#t pentru a

vorbi despre problemele puse în film, ci are o funcţie de mediati"are, de e#plicitare a unor

situaţii de viaţă întâlnite în vi"ionarea peliculei.

)lături de problemele !enerale ale umanităţii precum e!alitatea între oameni,

rasismul, educaţia pentru sănătate, profesorul de limba şi literatura română va pune

accentul pe vi"ionarea unor ecrani"ări ale unor opere literare cunoscute. 3iscuţiile vor aveaîn vedere aspecte ale te#tului scris care vor fi corelate cu ima!ini ale filmului. ?or fi puse

în evidenţă deosebirile dintre operă şi ecrani"area acesteia şi semnificaţiile ma/ore.

Au este bine ca fiecare să se înc1idă în sfera !usturilor şi a convin!erilor

personale elevii trebuie inte!raţi într-un spaţiu de discuţii productiv, furni"ându-le

elemente ale anali"ei sau ar!umente pe care nu ar fi putut să le !ăsească nicăieri şi pe care

ar putea să le stăpânească şi să şi le asume se urmăreşte stabilirea ierar1iilor de valori +dar

nu în mod absolut şi de"voltarea !ândirii critice.<; http5:::%grignou.%bedossiers1!(

52

http://www.grignoux.be/dossiers/123





biective :

>levii trebuie să distin!ă între :

- /udecata asupra faptelorJ/udecata asupra valorilor :

- distincţie între cele două tipuri de /udecăţi

- dacă nu sunt de acord cu faptele dintr-un film, să nu piardă din vedere

problematica !enerală, să accepte şi alte puncte de vedere

- descriere şi interpretare :

- distincţie între elementele obiective şi interpretarea acestora

- punctul de vedere al persona/elorJpunctul de vedere al autorului :

- punctul nostru de vedere asupra faptelor şi evenimentelor puse în scenă este

complet diferit de acela al persona/elor sau al autorului

- acelaşi !est are o semnificaţie la persona/ul care îl sc1iţea"ă, o alta la

cineastul care ima!inea"ă sc1ema şi o altă valoare pentru spectatori

- autorul filmului = construcţie a spectatorului :

- distincţia între autor ca individ real şi autor ca fi!ură reconstruită de

spectator !raţie elementelor din film

- forma şi sensul:

- orice anali"ă a formei implică o anali"ă a sensului

- forma vi"ea"ă reali"area artistică sau estetică

- sensul este dat de interpretarea ima!inilor

- interpretarea caracteristicilor formale are în vedere e#istenţa unui spectator

ideal care nu a făcut niciodată obiectul unei observaţii reale.

- sens şi semnificaţie: interpretări te#tuale şi conte#tuale- se impune abandonarea distincţiei curente între formă şi conţinut, între

nivelurile de semnificaţie ale filmului, întrucât e#istă o multitudine de relaţii

interne între diferite elemente

- înţele!erea ficţiunii face parte din sensul filmului

- ficţiunea şi naraţiunea :

- noţiunile de cadru, plan, monta/, naraţiune, punct de vedere îşi păstrea"ă

pertinenţa

50



3idactica şi teoria cinemato!rafiei

%n anali"a unui film profesorul va avea în vedere :

- aspecte ale filmului pe care va centra anali"a

- dacă anumite abordări aduc ceva nou elevilor

- cum poate ţine cont de punctul de vedere al elevilor

- în ce măsură un instrument de anali"ă este util elevilor şi cum l-ar putea ei aplica

altui film

'tudiind un film, propunându-i o interpretare nouă, anali"ând structura, forma

estetică este necesar mai întâi să-i conferim o anumită le!itimitate, o valoare, un statut de

operă cinemato!rafică.

inemato!rafia este o artă care propune o educaţie în spiritul ima!inii.

%3% M#d'& dida+i+ d' a=#"da"' a $i&2)&)i

inemato!rafia = artă a ima!inii +aplicaţie la vi"ionarea de film

Aumele filmului :

biective :

- confruntarea filmului cu opera

- anali"a punerii în scenă a filmului

- pre"entarea temelor de"voltate de reali"ator - familiari"area elevilor cu metodele de căutare a informaţiei +*nternet, reviste

7etode

- vi"itarea unor site-uri care conţin subiectul căutat +date despre re!i"or, ecrani"ări,actori, premieră etc.

5



- profesorul oferă adrese şi su!estii de căutare a informaţiei pe site-uri

- reali"area de cone#iuni cu filmul

3erularea propriu-"isă

%n funcţie de materialul disponibil, elevii pot fi reparti"aţi pe !rupe ei caută

informaţii solicitate precum foto!rafii ale artiştilor, ima!ini su!estive din film, activitatea

cinemato!rafică a actorilor.

Aotăm aici faptul că despre anumite filme se scrie mult avem în vedere şi premiile

obţinute. Relevante sunt şi cronicile apărute în presă. )cestea pot a/uta elevii să-şi clarifice

şi să-şi forme"e diverse puncte de vedere.

%n cadrul unei întâlniri cu profesorul, fiecare elev va pre"enta toate informaţiile

obţinute în le!ătură cu filmul vi"ionat +în discuţie, inclusiv materialele pe suport

tradiţional.

)ctivităţi:

- profesorul va atra!e atenţia elevilor asupra unor elemente de modernitate, culoare

locală, ori!inalitatea transpunerii

- elevii sunt solicitaţi să reali"e"e paralele cu alte filme, să caracteri"e"e persona/e, să

discute situaţiile-limită, să reali"e"e paralele istorice

- discuţii asupra te1nicilor cinemato!rafice moderne şi asupra artei contemporane

>valuare

Profesorul va solicita elevilor să reali"e"e eseuri, paralele între filmele vi"ionate şialte opere literare. %n cadrul evaluării, va avea în vedere capacitatea elevilor de a sesi"a

esenţialul, modalităţile de e#primare, naturaleţea, cultura !enerală, capacitatea de a anali"a

o operă literară transpusă cinemato!rafic şi de a surprinde emoţii, sentimente.

58



- prima parte a discuţiilor ar fi bine să aibă loc înaintea vi"ionării filmului +cu o "i

înainte, de e#emplu. lasa poate fi împărţită pe !rupe, fiecare !rupă având în

vedere câte o scenă a piesei, însoţită de indicaţii şi comentarii necesare înţele!erii

- elevii sunt invitaţi să citească te#tul în linişte profesorul va răspunde la toate

întrebările privind înţele!erea te#tului iniţial

- elevilor li se recomandă să urmărească, în piesa ecrani"ată, momentele în care pot

fi evidenţiate sensuri suplimentare +sau elemente care modifică înţele!erea te#tului

iniţial.

>levii observă :

- locul şi sc1imbările intervenite în derularea scenelor

- costumaţia şi mac1ia/ul persona/elor

- !esturile, mişcările şi mobilitatea persona/elor

- mu"ica şi sc1imbarea melodiilor +liniştea care însoţesc derularea scenelor

- eventualele modificări sau adău!iri în te#tul lui '1aCespeare

- emoţiile, sentimentele, ideile su!erate de punere în scenă a filmului şi care nu sunt

pre"ente în te#tul s1aCespearian.

Au se poate a/un!e la o observare completă şi detaliată a filmului la prima

vi"ionare. Profesorul, împreună cu elevii, ar putea să revadă secvenţele care îi interesea"ă,

să oprească ima!inea în loc, să derule"e filmul înapoi anumite secvenţe cer ma#imă

atenţie în vi"ionare. >levii pot sublinia pe te#t replicile care se re!ăsesc în piesa ecrani"ată.

3e asemenea, ei pun în evidenţă elemente diferite precum decoruri, costume, !esturi

+discuţii în clasă.%n acest moment, elevii fiecărei !rupe e#pun re"ultatele observaţiilor profesorul va

centrali"a datele obţinute şi le va comenta fiecare elev va avea în faţă re"ultatul complet

al activităţii tuturor !rupelor.

omentarii, discuţii

>fectele mu"icale au un rol important în atmosfera filmului. >levii pot fi sfătuiţi să

descrie mu"ica utili"ând aprecieri sumare +mu"ică rapidă, melancolică, tristă, violentă.

(n alt aspect important al anali"ei are în vedere emoţiile, sentimentele şi ideilesu!erate în film, dar absente în te#tul s1aCespearian scris. >levii emit opinii în acest sens.

5;



onclu"ii

Punerea în scenă a te#tului nu sc1imbă în mod fundamental sensul piesei. *ma!inile

sunt su!estive şi îmbo!ăţesc semnificaţiile te#tului scris.

Profesorul trebuie să atra!ă atenţia elevilor că postul de televi"iune T?R ultural

oferă o mulţime de adaptări cinemato!rafice după operele marilor scriitori români precum

Liviu Rebreanu, *. L. ara!iale, *on rean!ă, 7i1ail 'adoveanu, 7arin Preda etc. şi

constituie o modalitate de completare a cunoştinţelor.

3e asemenea, menţionăm că orice film poate fi pus în discuţie respectând etapele

de mai sus.

56



;. (tili"area *nstruirii )sistate de alculator la orele de limbă şi

comunicare

%7% A/.'+' n#"2ai-' <n /)di)& &i2=ii "#2>n'

%3% A/.'+' $)n+8i#na&' <n /)di)& &i2=ii "#2>n'

rele de limbă şi comunicare sunt importante la nivelul liceal deoarece contribuie

la dobândirea şi fi#area unor deprinderi de e#primare şi scriere corectă. %n domeniul limbiise urmăreşte familiari"area cu noile norme lin!vistice +3...7. ** în domeniul

comunicării sunt vi"ate de"voltarea deprinderilor şi competenţelor de documentare şi

ar!umentare ale elevilor. Tot aici amintim că aceste competenţe trebuie corelate cu altele

care urmăresc formarea deprinderilor de lectură ale cititorului avi"at.

ompetenţe !enerale urmărite în studiul limbii române

- utili"area corectă şi adecvată a limbii române în diferite conte#te de comunicare

- înţele!erea şi interpretarea te#telor - ar!umentarea oralăJîn scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

- cultivarea interesului pentru lectură

- stimularea !ândirii autonome şi critice în raport cu diverse mesa/e receptate

- inte!rarea T. *. . în studiul limbii române

- utili"area cu succes a resurselor T.*. . în vederea îndeplinirii sarcinilor didactice

+documentare, informare, proiecte

%7% A/.'+' n#"2ai-' <n /)di)& &i2=ii "#2>n'

,,$orma lingvistică este un sistem de reguli instrucţiuni care priveşte, din mai

multe puncte de vedere, u+ajul unei limbi date%LYMÎn timp ce norma lingvistică

înregistrea+ă modul cum se spune ^, norma literară arată cum trebuie să se spună^'?"

<6@idu-?ranceanu, )n!ela, alarasu, ristina, *onescu-Ru#andoiu, Liliana, 7ancas, 7i1aela, Pana3indele!an, Qabriela, 0ictionar general de stiinţe% tiinţe ale limbii, >ditura `tiinţifică, @ucureşti, 455;, p.

026.

55



Printre caracteristicile normei literare amintim caracterul istoric, convenţional şi

concret, multiplu, dialectal. onform caracterului multiplu, norma este un ansamblu de

re!uli care are în vedere diverse niveluri ale limbii precum : nivelul fonetic, orto!rafic,

ortoepic, morfolo!ic, sintactic şi le#ical.

%n studiul limbii române în liceu, elevii trebuie să dobândească abilităţi de scriere şi

e#primare corectă, de reali"are a unor creaţii literare conform normelor lin!vistice.

a% Ui&i:a"'a "'/)"/'&#" in$#"2ai+' – a.&i+a8i'

(nitatea de învăţare : Le#icul. )plicaţii

biectivul = cadru :

>levii vor putea folosi resursele informatice în scopul informării şi al efectuării de

sarcini comple#e privind resursele vocabularului.

onţinuturi :

Profesorul va implica elevii în re"olvarea unor e#erciţii de le#ic în care se solicită :

- e#plicarea unor cuvinte

- utili"area lor conte#tuală

- !ăsirea unor sinonime, antonime, ec1ivalenţe, neolo!isme etc.

- corectarea !reşelilor din anumite te#te

- !ăsirea de sensuri noi

a resurse electronice utile în studiul limbii române, recomandăm aplicaţiile:

4. orector electronic 3<5 +2EE0 pentru limba romană . >ditura Litera *nternaţional

Pentru a veni în a/utorul celor care petrec o parte din timpul lor scriind la calculator

diferite documente, rupul 4ditorial 3itera si 3itera International oferă un instrument util

de lucru, un corector electronic al limbii române.

)plicaţia are posibilitatea să indice !reşelile de orto!rafie, punctuaţie şi le#ic, sămemore"e cuvinte noi pe care le va utili"a la o nouă căutare.

Te#tul se corectea"ă destul de simplu, întâi selectându-l si apoi dând clic pe butonul

respectiv. 3acă se doreşte corectarea între!ului te#t, pro!ramul va rula şi va atenţiona

utili"atorul când !ăseste un cuvânt considerat !reşit. &uncţia de completare e#istentă în

pro!ram se referă la includerea în vocabular a cuvântului presupus de către pro!ram !reşit

<5 http5:::%librarie%netcarti1/1&>8orector;4lectronic;cd;

4EE

http://www.librarie.net/carti/14197/Corector-Electronic-cd-





>levii care au acces la *nternet pot !ăsi pe Deb aplicaţia 3> on line căutările de

cuvinte se pot reali"a după anumite criterii, iar ba"a de date este e#tinsă, conţinând resurse

precum :

V3> \56X 3icţionarul e#plicativ al limbii române, )cademia Română, *nstitutul de

Lin!vistică F*or!u *ordanF, >ditura (nivers >nciclopedic, 4556

V3> \5<X 3icţionarul e#plicativ al limbii române, )cademia Română, *nstitutul de

Lin!vistică F*or!u *ordanF, >ditura (nivers >nciclopedic, 455<

V3> \6X 3icţionarul e#plicativ al limbii române, )cademia Română, *nstitutul de

Lin!vistică F*or!u *ordanF, >ditura )cademiei, 456

V3> \;8X 3icţionarul e#plicativ al limbii române, )cademia Română, *nstitutul de

Lin!vistică F*or!u *ordanF, >ditura )cademiei, 45;8

V3>-' \66X 'upliment 3>, )cademia Română, *nstitutul de Lin!vistică F*or!u

*ordanF, >ditura )cademiei, 4566

V'inonimeX 3icţionar de sinonime, 7ircea şi Lui"a 'ec1e, >ditura Litera

*nternaţional, 2EE2

V)ntonimeX 3icţionar de antonime, 7ircea şi Lui"a 'ec1e, >ditura Litera

*nternaţional, 2EE2

V3icţionar orto!raficX 3icţionar orto!rafic al limbii române, olectiv, >ditura

Litera *nternaţional, 2EE2

VA3>X Aoul dicţionar e#plicativ al limbii române, Litera *nternaţional, >ditura

Litera *nternaţional, 2EE2

V3)RX 3icţionar de ar1aisme şi re!ionalisme, Q1. @ul!ăr şi Q1. onstantinescu-

3obridor, >ditura 'aeculum ?i"ual, @ucureşti, 2EE2

V3Q>X 3icţionar !astronomic e#plicativ, ).7. Qal, >ditura Qemma Print, 2EE0

V3>RX 3icţionarul etimolo!ic român, )le#andru iorănescu, (niversidad de laLa!una, Tenerife, 4586-45<<

V3LR)X 3icţionar al limbii române actuale +ediţia a **-a revă"ută şi adău!ită,

orela reţa, Lucreţia 7areş, i"i `tefănescu-Qoan!ă, &lora `uteu, ?aleriu `uteu, >ditura

urtea ?ec1e, 4556

V3LRX 3icţionarul limbii române contemporane, ?asile @reban, >ditura

`tiinţifică şi >nciclopedică, 456E

V3LR7X 3icţionarul limbii române moderne, )cademia Română, *nstitutul deLin!vistică F*or!u *ordanF, >ditura )cademiei, @ucureşti, 4586

4E2



V37LRX 3ictionnaire morp1olo!iMue de la lan!ue roumaine, ). Lombard, .

Qadei, >ditura )cademiei, @ucureşti, 4564

V3AX 3icţionar de neolo!isme, &lorin 7arcu şi onstant 7aneca, >ditura

)cademiei, @ucureşti, 456<

V37X 3icţionar orto!rafic, ortoepic şi morfolo!ic al limbii române, , >ditura

)cademiei, @ucureşti, 4562

V37 2X 3icţionar orto!rafic, ortoepic şi morfolo!ic al limbii române, ediţia a **-

a, , >ditura (nivers >nciclopedic, 2EE8

V73)X 7icul dicţionar academic, )cademia Română, *nstitutul de Lin!vistică

F*or!u *ordanF, >ditura (nivers >nciclopedic, 2EE2

V73AX 7arele dicţionar de neolo!isme, &lorin 7arcu, >ditura 'aeculum, 2EEE

VAeoficialX )ceastă sursă include definiţii ale unor cuvinte de u" curent care nu

e#istă în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

V3LRL?X 3icţionarul limbii române literare vec1i +4<E-4;6E - Termeni

re!ionali, 7ariana ostinescu, 7a!dalena Qeor!escu, &lorentina !raon, >ditura

`tiinţifică şi >nciclopedică, 456;

V3LRLX 3icţionarul limbii române literare contemporane, olectiv, >ditura

)cademiei Republicii Populare Române, 4588-458;

%n!lobarea acestor dicţionare îl transformă într-o puternică resursă de informare.

*nteresant este şi faptul ca ba"a de date a 3> online poate fi transferată pe calculatorul

propriu, după care poate fi consultată şi în absenţa unei le!ături la *nternet.

altă resursă interesantă pe acest site Deb este hidul de e.primare>(% )ceastă

pa!ină tratea"ă câteva din cele mai frecvente probleme de e#primare în limba română.

>levii pot !ăsi aici materiale interesante care pot fi utili"ate la ora de limba română,

e#emple şi recomandări.

;. &orumurile de discuţii

*nternetul oferă o ba"ă imensă de date în acest sens. Pe forumuri !ăsim de"bateri

interesante privind aspecte normative ale limbii române, discuţii aprinse asupra 1otărârilor

)cademiei Române privind scrierea cu ,,âII, trecerea la Aoul 3...7. şi la Aoua

Qramatică a )cademiei, opinii pro şi contra. Recomandăm aici site-ul DDD.pruteanu.ro;

;0 http5de.online%ro ; http5:::%pruteanu%ro@rapid@@inde.@@inde.%htm

4E0

http://www.pruteanu.ro/

http://dexonline.ro/


http://www.pruteanu.ro/0rapid/00index/00index.htm


http://www.pruteanu.ro/0rapid/00index/00index.htm

http://www.pruteanu.ro/



care este bo!at în resurse;8 de acest tip. >#istă însă şi alte numeroase surse de

informare;<.) se consulta şi ane#ele.

6. 7a/oritatea revistelor de literatură şi cultură au pa!ini dedicate aspectelor

normative şi funcţionale ale limbii române. )ici !ăsim, alături de e#punerea unor probleme

controversate, articole pe teme de lin!vistică, interviuri cu lin!vişti şi cercetători ai limbii

române. ) se consulta ane#ele pentru adrese electronice.

ompetenţe specifice

>levii vor şti :

- să utili"e"e mi/loacele didactice electronice menţionate anterior în re"olvarea

sarcinulor impuse

- să ofere un răspuns la cerinţele e#erciţiilor utili"ând metodele tradiţionale

- să demonstre"e rapiditate şi preci"ie în căutarea informaţiilor +căutare eficientă

- să se familiari"e"e cu noile norme lin!vistice

- să alea!ă strate!ia adecvată de informare.

)ctivităţi

- profesorul oferă elevilor +în format tradiţional sau electronic spre re"olvare teste ce

conţin e#erciţii de le#ic +cerinţe de tipul: subliniaţi varianta corectă, !ăsiţi !reşelile

din te#tul, e#plicaţi sensul cuvintelor, !ăsiţi sinonime, antonime pentru cuvintele

- sub îndrumarea profesorului, elevii utili"ea"ă +sau învaţă să utili"e"e dicţionarul

electronic şi corectorul orto!rafic

- elevii pot confrunta re"ultatele !ăsite pe *nternet şi oferite de alte aplicaţii cu

re"ultatele pe care le oferă dicţionarele tradiţionale, noul 3...7., pot face

comparaţii şi completări- dacă elevii sunt interesaţi de etimolo!ia unui cuvânt, ei pot accesa şi resurse în alte

limbi precum france"a, italiana, spaniola

- profesorul poate propune elevilor şi alte activităţi care presupun strân!erea unor

informaţii pe o anumită temă, redactarea de referate, eseuri pe teme de lin!vistică

- se propun e#erciţii privind: norma literară, variante literare, punctuaţia, aspecte

stilistice şi sintactice.

;8 http5:::%pruteanu%ro?-orum-orum%php;< http5:::%desprecopii%com-orumtopic%aspCPI8BI0D1'?(&

4E

http://www.pruteanu.ro/8forum/forum.php

http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=16839


http://www.pruteanu.ro/8forum/forum.php




>valuare

%n actul evaluării, profesorul trebuie să ţină seama de anumiţi factori. ăci dincolo

de ineditul acestor metode care stârnesc adesea curio"itatea, e#istă şi neîncrederea în ele.

Te1nicile clasice de evaluare sunt utili"ate cu succes dacă se urmăreşte completarea

re"ultatelor acestora cu metodele moderne.

um procedăm cu elevii care sunt bine pre!ătiţi la oră, se descurcă în mod

e#cepţional dar sunt reticenţi la metodele de ultimă oră sau nu ştiu să utili"e"e

calculatorul $

)tra!em atenţia că resursele virtuale nu ţin locul pre!ătirii clasice ci doar oferă

alternative. Le putem utili"a pentru a ne putea completa anumite cunoştinţe sau nu le

putem utili"a deloc. Au trebuie să obli!ăm elevii să utili"e"e aceste resurse, ci numai să-i

anunţăm că ele e#istă, să le arătăm cum ar putea !ăsi şi informaţii mai puţin întâlnite de ei.

)mintim aici eoria inteligenţelor multiple>> a lui oDard Qardner. )utorul îşi

propune să evidenţie"e faptul că elevii nu sunt e!ali, nu au aceleaşi aptitudini şî posibilităţi

intelectuale.

Qardner distin!e opt inteli!enţe :

*nteli!enţa - lin!vistică

- lo!ico-matematică

- spaţial-vi"uală

- mu"icală

- corporal-Cineste"ică

- naturalistă

- interpersonală

- intrapersonală

>l a/un!e la conclu"ia că individul este ,,o colecţie de inteli!enţe;6.II *nteli!enţele

nu pot fi puse în evidenţă prin teste, ci numai prin observaţie directă, în timp.

)ceastă descoperire stă la ba"a reformei educaţiei uniformi"area trebuie înlocuită

cu metode centrate pe individ.

Pornind de la acest aspect, profesorul nu va pretinde tuturor elevilor să fie

specialişti în calculatoare. %n acelaşi timp trebuie să depuncte"e lipsa de interes,

;; 'arivan, L., ,, Inteligenţele multiple’’ în ,, Învăţământul primar’’ 0J455<, apud 8urriculum $aţional O hidmetodologic%2ria curriculară O 3imbă şi comunicare’’ , p. <2, >ditura )ramis, @ucureşti, 2EE2;6 p% cit ., p.86

4E8



incompetenţa, refu"ul ne/ustificat, neîndeplinirea sarcinilor. ?a face o evaluare de proces şi

una finală de produs.

%3% A/.'+' $)n+8i#na&' <n /)di)& &i2=ii "#2>n'

Perspectiva funcţională este o ,,abordare a studiului unei limbi şi a limbilor în

general din perspectiva -uncţiei de comunicare, considerându;se primordiale rolurile

îndeplinite de unităţile lingvistice în procesul de comunicare şi pertinenţa acestora în

transmiterea in-ormaţiei%II ;5

Latura funcţională a limbii presupune de"voltarea la elev a competenţelor de

comunicare, de redactare de te#te funcţionale şi de e#primare adecvată situaţiei.

a% S+'na"i) dida+i+!

Ui&i:a"'a a.&i+a8ii&#" '&'+"#ni+' d' i. O$$i+' .'n") "'a&i:a"'a d#+)2'n'&#"

ompetenţe:

- punerea în pa!ină şi or!ani"area documentului scris în perspectiva reali"ării unui

proiect, respectând convenţiile te1nice ale redactării şi inserării de ima!ini

- crearea, modificarea şi utili"area unui document cu a/utorul unui pro!ram unui

pro!ram de !estionare a te#tului

)ctivităţi:

- în le!ătură cu tema aleasă, elevii caută informaţii pe *nternet, +îşi pun întrebări,

formulea"ă ipote"e

;5 @idu-?ranceanu, )n!ela, alarasu, ristina, *onescu-Ru#andoiu, Liliana, 7ancas, 7i1aela, Pana

3indele!an, Qabriela, 0ictionar general de stiinţe% tiinţe ale limbii, >ditura `tiinţifică, @ucureşti, 455;, p.24.

4E<



- după ce re"ultatele cercetării se clarifică şi se ordonea"ă, ele sunt pre!ătite pentru a

fi redactate

- mai înainte de a începe redactarea la calculator, elevii vor discuta cu profesorul în

le!ătură cu materialele propuse şi conţinutul acestora

- după te1noredactarea te#tului urmea"ă pre"entarea acestuia +inserarea ima!inilor, a

sc1emelor

Locul desfăşurării orei:

- sala de clasă şi laboratorul de informatică

7i/loace didactice :

- electronice : cone#iune *nternet, reţea, imprimantă, scaner, aparat foto

- tradiţionale : manualul, cărţi recomandate

Pro!rame utili"ate de elevi :

7icrosoft, ffice Sord, PoDer Point, *ma!in!, Paint etc.

La acest nivel, resursele oferite de T.*.. permit activităţi precum :

- sc1imburi de informaţii

- comunicare şi colaborare

- cooperare în scopul redactării studiului

- creare şi publicare

ontribuţiile T.*..:

- obli!ă la o anumită ri!oare impusă de punerea în pa!ină şi de alte cerinţe ale

redactării

- favori"ea"ă colaborarea şi punerea la dispo"iţia tuturor a cercetărilor membrilor

!rupului

Re"ultate, reali"ări :- listă cu încercările efectuate, cu reuşite şi eşecuri

- redactarea propriu-"isă a materialelor

- publicarea acestora pe site-uri dacă +se consideră necesar

=% Ui&i:a"'a "'/)"/'&#" in$#"2ai+'

4E;



Unia'a d' <n-18a"' ! R'(i/"' &in(-i/i+'% Si&)"i&' &i2=ii "#2>n'% R'da+a"' d' ''

biectivul-cadru :

&ormarea la elevi a capacităţii de a utili"a instrumentele informatice în abordarea

sarcinilor de lucru.

onţinuturi

onform pro!ramei şcolare, elevii studia"ă te1nici de reali"are a unor te#te

precum : cererea, procesul verbal, memoriul de activitate, curriculum vitae, scrisoarea de

intenţie +şi alte tipuri de scrisori, te#tul ar!umentativ. Pentru a înţele!e mai bine anumite

concepte, profesorul poate inte!ra aceste conţinuturi în studiul stilurilor funcţionale ale

limbii române.

'pecificul acestei lecţii constă în faptul că accentul se mută de pe competenţele de

căutare a informaţiilor +care e#istă, totuşi pe competenţele de redactare +utili"area

calculatorului în scopul redactării de te#te.

Resurse didactice virtuale

4. alculatorul şi aplicaţia 7icrosoft Sord

Pro!ramul 7icrosoft Sord oferă posibilităţi de redactare a te#telor, de aran/are în

pa!ină, formatare şi stili"are. Resursele virtuale se îmbină aici cu resursele tradiţionale, în

sensul că trebuie bine cunoscute modalităţile de reali"are propriu-"isă a te#telor sus-

menţionate precum şi a structurii acestora.

2. 'tudiul stilurilor funcţionale ale limbii române presupune oferirea de e#emple cât mai

numeroase şi mai diversificate. *nternetul oferă nenumărate te#te din toate domeniile. %nfuncţie de domeniul de interes, informaţiile vor fi căutate şi cu Qoo!le +motor de căutare.

ompetenţe specifice :

- utili"area conceptelor şi a te1nolo!iilor informaţiei

- re"olvarea sarcinilor de lucru în mod creativ

- de"voltarea capacităţilor de a utili"a instrumente informatice

- reali"area de documente specifice sarcinii: scrisori, .?., diverse formularetipi"ate

4E6



- utili"area adecvată a te1nicilor de redactare în vederea reali"ării unei comunicări

eficiente şi personali"ate.

)ctivităţi

4. Profesorul va avea în vedere conţinuturi didactice precum : crearea şi redactarea

de te#te funcţionale, studiul stilurilor funcţionale ale limbii, studiul re!istrelor stilistice,

elementele situaţiei de comunicare, aplicaţii concrete

Profesorul se va asi!ura de faptul că elevii au asimilat cunoştinţele necesare şî va

propune aplicaţii. Aumai atunci când e#istă certitudinea că aceste conţinuturi au fost

însuşite iar elevii au dobândit abilităţile necesare activităţilor de redactare, se va utili"a

calculatorul.

Pentru redactarea unui curriculum vitae, recomandăm aplicaţii precum :

- e#erciţii de redactare de .?.

- e#erciţii de corectare şi evaluare de .?. cu !reşeli

- e#erciţii de reformulare +convertire a unei autobio!rafii în .?.

- e#erciţii de !ăsire pe *nternet de anunţuri din "iare, reviste electronice

- e#erciţii de citire şi interpretare de anunţuri discuţii

- elevii vor fi averti"aţi de faptul că anumiţi an!a/atori solicită un model recent de

.?. denumit .?. european +document-tip.

Pentru redactarea unei scrisori de intenţie se va urmări :

- alcătuirea planului scrisorii

- e#erciţii de redactare de scrisori +încadrare în pa!ină, elemente formale

- reformularea şi corectarea scrisorii de intenţie

'ub îndrumarea profesorului, elevii +care se presupune că ştiu să utili"e"e pro!ramul

7icrosoft Sord încearcă să redacte"e scrisori de intenţie, .?.-uri, cereri, având pe caiete

diferite modele. 3e asemenea, li se va e#plica elevilor importanţa cunoaşterii redactării cu

mi/loace electronice a unor astfel de documente utile în anumite situaţii.

Profesorul va verifica :

- respectarea structurii te#telor +.?., scrisoare

- corectitudinea orto!rafică- punerea în pa!ină, detalii de e#ecuţie.

4E5



2. )lte activităţi se a#ea"ă pe căutarea pe *nternet de către profesori şi elevi a unor te#te

aparţinând unor stiluri funcţionale diferite. Propunem aici activităţi precum :

- studiul te#telor ficţionale şi non-ficţionale

- studiul re!istrelor limbii şi oferirea de e#emple concrete

- având în vedere că la proba orală a e#amenului de bacalaureat primul subiect

propune elevului să recunoască stilul funcţional căruia îi aparţine te#tul de pe bilet

şi să /ustifice răspunsul, profesorul va atenţiona elevii în le!ătură cu specificul

fiecărui stil

- elevii trebuie averti"aţi, în ca"ul fra!mentelor din publicaţii electronice +"iare,

reviste, site-uri ale unor instituţii, că trebuie să cunoască bine mărcile te#tuale

specifice şi trăsăturile definitorii ale fiecărui stil având în vedere că, în ultimii ani,

unele bilete de e#amen conţineau te#te luate de pe *nternet, se urmăreşte

familiari"area elevilor cu astfel de subiecte..

(n e#emplu de aplicaţie : elevii pot fi solicitaţi să identifice mărcile te#tuale şi iconice

specifice documentelor şi publicaţiilor de pe *nternet.

>valuare

- în ca"ul redactării de te#te, profesorul va cere elevilor să redacte"e .?.-uri,

scrisori de intenţie, invitaţii şi alte te#te funcţionale, urmărind corectitudinea

e#primării şi respectarea tuturor re!ulilor care vi"ea"ă formatarea documentului, în

funcţie de specificul şi de destinaţia acestuia

- profesorul va evalua atât produsul final, cât şi paşii de reali"are a acestuia +va

aprecia rapiditatea, de#teritatea, inovaţia şi ima!inaţia, corectitudinea e#primării şireali"area propriu-"isă, în funcţie de cerinţe.

- în ca"ul stilurilor funcţionale, evaluarea este mai comple#ă profesorul oferă

elevilor te#te la prima vedere + virtuale sau pe suport tradiţional şi solicită

preci"area apartenenţei fiecăruia, trăsăturile specifice precum şi emiterea de opinii

ar!umentate. )colo unde este ca"ul, va cere elevilor să evidenţie"e mărcile te#tuale

electronice + cum se poate dovedi că un te#t a fost luat de pe *nternet.

44E



Aotă : Pe măsură ce elevii învaţă să redacte"e te#te utili"ând calculatorul, ei vor fi antrenaţi

în activităţi din ce în ce mai comple#e, care presupun inte!rarea unor te#te în cadrul unor

pre"entări în PoDer Point, inserarea şi inte!rarea de ima!ini şi tabele în documente cu

scopul de a dobândi competenţe necesare în vederea creării de proiecte şi a re"olvării de

sarcini comple#e.

+% In'("a"'a "'/)"/'&#" 2a//2'dia <n +ad")& #"'&#" d' &i2=1 9i +#2)ni+a"'

biective

- inte!rarea mi/loacelor mass-media şi a *nternetului în actul educativ

- definirea unui demers didactic coerent, ţinând cont de specificul fiecărui mi/loc

mass-media

- contribuţia mass-media la transmiterea şi la favori"area ac1i"iţiei informaţiilor de

tip educativ.

3irecţii de de"voltare

- structura actului educativ + a actului predării

- peda!o!ia motivării : limba vă"ută ca instrument de comunicare imediată

- le!ătura dintre documentele pro!ramei +manuale, caiete de e#erciţii şi

documentele de scurtă apariţie ale vieţii cotidiene +presă scrisă, radio, T?,

*nternet trecerea de la peda!o!ia obiectului la peda!o!ia subiectului.

)plicaţii didactice

- cunoaşterea resurselor mass-media şi specificul lor

- lucrul pe documente e#trase din :- presa scrisă : "iare naţionale, re!ionale, site-urile lor

- radio, posturi de radio de pe *nternet

- T? : lecţii şi emisiuni educative

- *nternet, blo!uri, alte resurse.

3idactica documentelor are în vedere:

- pre!ătirea unei unităţi de învăţare

444



- ale!erea documentelor în funcţie de necesităţi

- definirea activităţilor didactice

- reali"area propriu-"isă.

6. )specte ale proiectării didactice

Proiectarea activităţii didactice la disciplina limba şi literatura română are în vedere

identificarea unor teme ma/ore ale pro!ramei şi or!ani"area conţinuturilor în /urul

acestora.

3acă utili"ăm metodele oferite de *.).. +*nstruirea )sistată de alculator la oră, proiectarea didactică se va reali"a în mod diferit de ceea ce cunoaştem noi ca fiind planul

de lecţie +la care didactica modernă a renunţat, în ultimul timp resursele virtuale necesită

introducerea unor rubrici noi în proiectarea lecţiilor.

)şa cum am arătat pe parcursul lucrării, obiectivele operaţionaleJcompetenţele

urmăresc atât asimilarea conţinuturilor propriu-"ise, cât şi dobândirea unor deprinderi,

abilităţi de utili"are a calculatorului în activitatea de instruire.

)ctivităţile de predareJînvăţareJevaluare sunt structurate pe două dimensiuni :

asimilarea informaţiei propriu-"ise şi utili"area aplicaţiilor informatice şi a te1nolo!iei

pentru informare, proiecte, activităţi diverse.

)vând în vedere posibilitatea inte!rării instruirii asistate de calculator, profesorul

va concepe studiul unei unităţi didactice de conţinut pe trei dimensiuni :

4. *nstruirea tradiţională : activităţi de predare-învăţare-evaluare

2. *nstruirea asistată de calculator :activităţi de documentare, activităţi de învăţare,

activităţi de redactare de te#te, evaluare

0. 'istemati"ări, recapitulări : activităţi, diverse, discuţii, instruire tradiţonală

îmbinată cu resursele oferite de T.*..

L'+8ia 9i )nia'a d' <n-18a"'

3idactica modernă recomandă centrarea interesului pe unitatea de învăţare.

442



,,Zaţă de proiectarea tradiţională centrată pe lecţie #ora de curs* O

proiectarea unităţii de învăţare are următoarele calităţi şi avantaje 5

- creea+ă un mediu de învăţare coerent în care aşteptările elevilor devin

clare pe termen mediu şi lung <

- implică elevii în proiecte de învăţare personale^ pe termen mediu şi lung

O re+olvare de probleme comple.e, luare de deci+ii comple.e O cu accent pe

e.plorare şi re-lecţie <

- implică pro-esorul într;un proiect didactic^ pe termen lung şi mediu, cu

răga+ pe ritmurile de învăţare proprii ale elevilor <

- dă perspectivă lecţiilor, con-erind acestora o structură speci-ică, în -uncţie

de secvenţa unităţii de învăţare în care se a-lă%

Proiectul de lecţie O conceput ca document separat O este

recunoscut ca o -ormalitate consumatoare de timp şi energie% Proiectul

unei unităţi de învăţare conţine su-iciente elemente pentru a o-eri o imagine

asupra -iecărei ore% 8a urmare, în tabelul care sinteti+ea+ă proiectarea

unităţii de învăţare, se pot delimita prin linii ori+ontale #punctate* spaţiile

corespun+ătoare unei ore de curs% 2st-el, pentru -iecare lecţie, proiectul

unităţii de învăţare o-eră date re-eritoare la elementele de conţinut şi

obiectivele de re-erinţăcompetenţele speci-ice vi+ate la care se raportea+ă

anumite activităţi de învăţare < totodată sunt indicate resurse materiale,

-orme de organi+are a clasei pentru -iecare activitate, precum şi

instrumente de evaluare necesare la nivelul lecţiei #orei*% 3ecţia este

înţeleasă ca o componentă operaţională pe termen scurt a unităţii de

învăţare’’ ?@

?om pre"enta, în conformitate cu recomandările de mai sus, câteva modele de

proiectare didactică.

) se consulta )ne#ele.

Proiectarea activităţilor didactice la limba română conţine:

- variante, modele de proiectare

6E 7inisterul >ducaţiei şi ercetării, onsiliul Aaţional pentru urriculum, ,,8urriculum naţional . Q1idmetodolo!ic = aria curriculară 3imbă şi comunicare O liceuII, >ditura )ramis Print '.R.L., @ucureşti, 2EE2,

p. 08

440



Ar. crt (nitatea

de

învăţare

ompetenţ

e

specifice

onţinuturi Ar. ore 3ata bs.

2. P"#i'+a"'a )n'i )ni18i d' <n-18a"'

(nitatea de învăţare este o !rupare de teme care vi"ea"ă atin!erea unui

ansamblu comun de competenţe specifice şi care se finali"ea"ă cu o probă de

evaluare. Proiectarea unei unităţi de învăţare se face pornind de la planificareaanuală.

Proiectarea unei unităţi de învăţare cuprinde:

onţinuturi

+detalieri

ompetenţe

specifice

)ctivităţi de

învăţare

Resurse >valuare

0. P"#i'+a"'a )ni18i&#" '&'2'na"' &'+8ii

Proiectarea unei lecţii cuprinde desfăşurarea activităţii la o oră de curs. %n

lucrările de specialitate e#istă o multitudine de tipuri de proiecte de lecţii. &iecare

profesor îsi poate ale!e tipul de proiect care i se pare cel mai potrivit.

%n )ne#e, oferim câteva modele de proiectare a unor unităţi de învăţare.

%n continuare, pre"entăm câteva modele de proiecte didactice +şabloane care pot fi

utili"ate în cadrul proiectării lecţiilor.

448



N)2'&' 9i ."'n)2'&'!

Ş+#a&a Li+')&!

Di/+i.&ina!

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

O=i'+i-! P"#i'+a"'a )n'i a+i-i18i dida+i+' )i&i:>nd '&'2'n' a&' TIC

%n tabelul următor, , trebuie să se complete"e fiecare câmp al acestuia, descriind o

activitate didactică care va include elemente ale T*. 'e poate opta pentru proiectarea unei

activităţi didactice de tip lecţie sau a un set de activităţi didactice, care se vor desfăşura sub

forma unui proiect de mai mare întindere.

Clasa Unitatea Titlul activităţii didactice 3urată

Clasa pentrucare estepropusă

activitateadidactică

Capitolul în care seintegrează

activitatea didactică

Se referă la conţinutulactivităţii ce urmează a fi

transmis sau experimentatfolosind elemente ale TIC

Includeperioadade timp

necesarăfinalizăriiactivităţii

Justificarea didactică pentruutilizarea TIC

Obiective de învăţare

Elementele TIC utilizate la clasă vor fidescrise împreună cu caracteristicilesituaţiei de învăţare dezvoltate deutilizarea acestor tehnologii.

Se face referire la obiectivele de învăţarespecifice din Curriculumul aţional. Semenţionează !i deprinderile transferabile pecare le dob"ndesc elevii prin utilizarea TIC.

44<



Termeni cheie Resurse

Termenii cheie pe care elevii îi vor utilizape parcursul lecţiei.

Se specifică resursele educaţionale !itehnice necesare pentru parcurgereaproiectului# număr de computere$componentele de soft%are cu configuraţia

acestora$ dar !i resursele necesare predăriitradiţionale.

Desfăşurarea activităţii didactice

Se enumeră principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului#&.'....

nSe descrie inclusiv maniera de organizare a spaţiului !i forma de organizare a grupului deelevi (indicaţii privind gruparea elevilor$ studiul individual$ managementul resurselor)

inalizarea pr!iectului

Se descrie modul în care se va finaliza lecţia. Este recomandabilă organizarea uneisesiuni de prezentare în care elevii î!i vor prezenta produsele activităţii$ vor reflectaasupra experienţei de învăţare$ se vor autoevalua etc.

"valuarea

#bilităţi şi cun!ştinţe Deprinderi tehniceSe menţionează deprinderile !i cuno!tinţelecare vor face obiectul evaluării !i se descriupe scurt descriptorii de performanţă(utiliz"nd puncta*e sau calificative$ deexemplu)

Se menţionează abilităţile tehnice careurmează a fi formate la elevi în cadrulactivităţii didactice.

44;



C#n+&):ii

4. (tili"area T.*.. la orele de limba şi literatura română se face cu scopul de a

crea abilităţi, competenţe şi de a de"volta cunoştinţele de cultură !enerală şi de specialitate.

%n cadrul orelor de limba română, profesorul va urmări :

- utili"area de către elevi a resurselor *nternetului în vederea documentării

- alternarea orelor de teorie cu ore de aplicaţii, de căutare a informaţiilor şi de

utili"are a resurselor tradiţionale şi electronice

- simulări în clasă şi discuţii polemice

- susţinerea de lecţii introductive care au ca scop definirea clară a obiectivelor şi

pre"entarea conţinuturilor oferite de instruirea asistată de calculator

- oferirea elevilor de biblio!rafii şi de sito!rafii în cadrul reali"ării proiectelor

- crearea de situaţii inedite de învăţare, propunerea de teme non-conformiste, de

scriere şi de lectură creatoare

- stimularea pre!ătirii elevilor prin propunerea de sarcini şi proiecte interesante,

care să poată fi reali"ate utili"ând atât resurse electronice, cât şi resurse

tradiţionale, video şi T?.

2. %n urma tratării acestui subiect de actualitate, conclu"ia la care a/un!em este

aceea că instruirea asistată de calculator se impune ca metodă de studiu la ora de limbă şi

literatură. 'inteti"ăm, în următoarele rânduri, câteva direcţii de acţiune pe care factorii de

conducere ai şcolii ar trebui să le aibă în vedere pentru o mai bună de"voltare a procesului

instructiv-educativ :

- de"voltarea autonomiei profesorului şi elevului

- în cadrul strate!iilor de predare, includerea stimulării motivaţiei pentru a învăţa

- inte!rarea strate!iilor *.).. +*nstruirii )sistate de alculator

- de"voltarea ba"ei de resurse şi materiale disponibile

- evaluarea competenţelor de limba/ şi de învăţare ale elevilor

- de"voltarea competenţelor interculturale ale profesorilor şi elevilor +sta!ii deformare, activităţi e#traşcolare, burse în străinătate

446



- de"voltarea competenţelor de comunicare la elevi

- comunicarea de informaţii utile între profesori

- metodolo!ia formării privile!ia"ă activităţile în care participanţii colaborea"ă

la demersurile peda!o!ice folosindu-se de e#perienţa proprie : asistarea la

simulări, urmate de reflecţie şi de"bateri, elaborarea de proiecte peda!o!ice

pornind de la anumite suporturi şi obiective selectate

- utili"area de resurse precum : emisiuni radio-T?, site-uri educative, fişe

peda!o!ice, documente multimedia, resurse mass-media.

0. red că în România, scopul educaţiei ar trebui re!ândit. )cest lucru se impune

deoarece şcoala de a"i nu poate face faţă provocărilor lumii contemporane. Reformularea

pro!ramelor de studiu, a conţinuturilor învec1ite, revi"uirea practicilor didactice din

şcoală, toate aceste probleme, dacă nu sunt remediate la timp, vor împiedica desfăşurarea

procesului de învăţământ, situându-l mult în urma ţărilor occidentale civili"ate care au

înţeles cum se face educaţie de calitate şi care este scopul acesteia.

445



ANEE

An'a n"% 7

'ite-uri de importanţă culturală şi literară1ttp:JJDDD.mu"eeliterare.netJinde#.p1p 1ttp:JJDDD.scriitoriromani.roJinde#.p1p$ob/_creationaction_cartenKlist1ttp:JJDDD.euroliteratur.roJinde#Kro.1tm 1ttp:JJDDD.mlr.roJneDKpa!esJproiecteKdetalii.p1p$id_4;

Literatura)!onia - portal de literatură şi cultură 1ttp:JJDDD.a!onia.ro

Portal literar-cultural ce repre"intă manifestul literar al @oierismului. )utorii talentati sunt încura/ati sa scrie prin pre"enţa în cenaclu, publicarea în antolo!ii şi reviste, festivaluri.)ncient Sorld 1ttp:JJDDD.ancientDorld.rdsor.ro

ronicile din Aarnia şi scrierile lui . '. LeDise"ar Paul-@adescu - pro"ă scurtă şi alte te#te 1ttp:JJcommunities.msn.comJe"arPaul@adescuJ

Pro"ă scurtă şi alte te#te scrise de e"ar Paul-@adescu. 'ite-ul conţine şi un !uest booC în care va putetie#prima parerile în le!atura cu pro"a scrisă de acesta.lubul de literatura 1ttp:JJmembers.lHcos.co.uCJclubuldeliteraturaJ

*nformaţii despre onstantin Aoica, despre operele publicate de acesta precum şi o serie de foto!rafii ce-l pre"intă pe scriitor în diferite iposta"e.3aniela 7atei, Poe"ii 1ttp:JJDDD.!eocities.comJ)t1ensJ<<02J

Literatura, diverse publicaţii personale

>ditura Liternet - Qelu ?lasin J Poemul Turn 1ttp:JJeditura.liternet.roJinde#.p1p

>posul &olcloric Românesc - @asmul. 'ite despre basm în special şi nu numai. &olclor românesc,&orumul literar 1ttp:JJforumliterar.2Em.com

Literatura, poe"ie, pro"a, mp0, fracturism*mprudent - Roman e#perimental 1ttp:JJimprudent.!o.roJinauntru.1tml

3evino dependent de *mprudent Aoul roman e#perimentalLitterae 1ttp:JJlitterae.net

'ite-ul contine poe"ii, povestiri '& şi mu"ică reali"ate de 7arian arălun!ă.Pa!ina de (7@R) 1ttp:JJpulvis.tripod.com

'ite dedicat promovarii talentelor literare. >seuri, poe"ie, creatii, etc.Paul Qoma 1ttp:JJDDD.ournet.mdJpaul!oma

'ite-ul poetului *on Q1eor!1ePoe"ii româneşti 1ttp:JJDDD.romanianvoice.comJ

Pe acest site puteţi !ăsi peste 4EEE de poe"ii scurte, povestiri, piese de teatru, versuri de cântece precum şimu"ică traditională românească în formatele Real)udio si 7p0.'>RT)R 1ttp:JJsite.voila.frJsercotarJ

'ite de pu""le cultural reali"at de )lin ristea

DDD. vulturul. freepa!e. ro 1ttp:JJDDD.vulturul.freepa!e.ro

42E

http://www.muzeeliterare.net/index.php

http://www.scriitoriromani.ro/index.php?obj=creation&action=carten_list

http://www.euroliteratur.ro/index_ro.htm

http://www.mlr.ro/new_pages/proiecte_detalii.php?id=17


http://www.ancientworld.rdsor.ro/

http://communities.msn.com/CezarPaulBadescu/

http://members.lycos.co.uk/clubuldeliteratura/

http://www.geocities.com/Athens/6632/

http://editura.liternet.ro/index.php

http://forumliterar.20m.com/

http://imprudent.go.ro/inauntru.html

http://litterae.net/

http://pulvis.tripod.com/

http://www.ournet.md/~paulgoma

http://www.romanianvoice.com/

http://site.voila.fr/sercotar/

http://www.vulturul.freepage.ro/

http://www.muzeeliterare.net/index.php

http://www.scriitoriromani.ro/index.php?obj=creation&action=carten_list




http://www.ancientworld.rdsor.ro/

http://communities.msn.com/CezarPaulBadescu/

http://members.lycos.co.uk/clubuldeliteratura/

http://www.geocities.com/Athens/6632/


http://forumliterar.20m.com/

http://imprudent.go.ro/inauntru.html

http://litterae.net/

http://pulvis.tripod.com/

http://www.ournet.md/~paulgoma

http://www.romanianvoice.com/

http://site.voila.fr/sercotar/

http://www.vulturul.freepage.ro/



Literatura, arta, istorie, reli!ie, !a"duire pa!ini personale !ratuit, doDnload, divertisment,utile DDD.citimimpreuna.ro 1ttp:JJDDD.citimimpreuna.ro

Literatura, atelier de creaţie literară, evenimente şi dialo!uri culturale1ttp:JJDDD.ionutcara!ea.ro 'iteul personal al scriitorului *onut ara!ea. La sectiunea poe"ie ne vom delecta si cu poe"iile lui Qeor!e

&ilip, *oan Peia, 7arius 1elaru, 3aniel @ratu cat si ale altor scriitori tineri.

7i1ail >minescu. Poesii. @ucuresti: >ditura Librariei 'ocecu omp., 466.1ttp:JJDDD.bcub.roJcontinutJvaloribiblioJeminescuK4K4EE.pdf 1ttp:JJDDD.bcub.roJcontinutJvaloribiblioJeminescuK4E4K24<.pdf 1ttp:JJDDD.bcub.roJcontinutJvaloribiblioJeminescuK24;K0E<.pdf

@*@L*T>) ?*RT()L) 7>TRPL*T)A) @((R>'T*Limba: românăonţinut: @iblioteca 7etropolitană din @ucureşti pune în acces liber lucrări ale clasicilor culturii române.3omenii: Literatură, *storie

(RL: 1ttp:JJDDD.bmb-on-line.roJscriptsJmaster.1tm 3ata ultimei actuali"ari: 44.4E.2EE<

@*@L*T>) A)T*A)L ) R>P(@L*** 7L3?)Limba: românaontinut: %n cadrul pro!ramului 7emoria 7oldovei a început di!iti"area revistei U?iata @asarabieiB.: *storie, Literatura(RL: 1ttp:JJDDD.bnrm.mdJmemoriaJ 3ata ultimei actuali"ari: 40.E<.2EE<

@*@L*T>) 9(3>T>)A) F*)A A. R7)AF A'T)AT)Limba: românăonţinut: %n secţiunea Publicaţii on-line a site-ului @ibliotecii 9udeţene onstanţa se !ăseşte, printre altele, o

valoroasă colecţie în curs de di!iti"are de presă vec1e dobro!eană.3omenii: *storie, Literatură, @ibliofilie(RL: 1ttp:JJDDD.biblioteca.ct.roJ3ata ultimei actuali"ări: <.E4.2EE<

'criptoriumLimba: românăonţinut: Proiect desc1is de biblioteca di!itală.3omenii: Literatură, *storie, Reli!ie(RL: 1ttp:JJDDD.scriptorium.roJinde#.1tml3ata ultimei actuali"ări: 2.E5. 2EE8

@iblioteca >uroDeb

Limba: românăonţinut: 'itul îşi propune publicarea te#telor clasicilor literaturii române3omenii: Literatură, *storie, &ilosofie, 'ociolo!ie, `tiinţa informării(RL: 1ttp:JJbiblioteca.euroDeb.roJ3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

@iblioteca nline >ditura PoliromLimba: românăonţinut: feră spre a fi descărcate, în format pdf, câteva titluri apărute la această editură.3omenii: `tiinţe Politice, >tnolo!ie, 'ociolo!ie, Psi1olo!ie, Peda!o!ie, *storie, 9urnalism.(RL: 1ttp:JJDDD.polirom.roJbiblioteca.c!i 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

)PQR)& - @iblioteca 3i!itală Aaţională a 7anuscriselor şi a ărţilor ?ec1iLimba: română

424

http://www.citimimpreuna.ro/

http://www.ionutcaragea.ro/

http://www.bcub.ro/continut/valoribiblio/eminescu_1_100.pdf



http://www.bmb-on-line.ro/scripts/master.htm

http://www.bnrm.md/memoria/

http://www.biblioteca.ct.ro/

http://www.scriptorium.ro/index.html

http://biblioteca.euroweb.ro/

http://www.polirom.ro/biblioteca.cgi

http://www.citimimpreuna.ro/

http://www.ionutcaragea.ro/




http://www.bmb-on-line.ro/scripts/master.htm

http://www.bnrm.md/memoria/

http://www.biblioteca.ct.ro/

http://www.scriptorium.ro/index.html

http://biblioteca.euroweb.ro/

http://www.polirom.ro/biblioteca.cgi



onţinut: 'ite aparţinând 7inisterului ulturii şi ultelor, reali"at de *nstitutul de 7emorie ulturală*7>. %n cadrul acestui proiect au fost di!iti"ate peste 8E.EEE de pa!ini ale unor documente ce aparţin

patrimoniului cultural naţional şi se !ăsesc în colecţiile @ibliotecii @att1Haneum din )lba *ulia.3omenii: *storie(RL: 1ttp:JJDDD.apo!raf.cimec.roJ*7>Jlo!in.asp# 3ata ultimei actuali"ări: 44.4E.2EE<

(niversitatea din @ucureşti = @iblioteca ?irtualăLimba: românăonţinut: 'ite-ul oferă te#tul complet al unor cărţi şi cursuri editate de (niversitatea din @ucureşti dar şitrimiteri la resurse Deb or!ani"ate tematic şi descrise succint.(RL: 1ttp:JJDDD.unibuc.roJroJbibliotecaKvirtuala3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

*7> - *nstitutul de 7emorie ulturalăLimba: românăonţinut: )cest site, în diferite secţiuni, arte, *storie, @iblioteca 3i!itală, atalo!are, pune la dispo"iţieopere foarte valoroase: surse pentru istoria culturală a României, opere literare, opere de interpretare, lucrări

biblio!rafice, !1iduri şi metodolo!ii, icono!rafie.

3omenii: Literatură, *storie, @ibliolo!ie(RL: 1ttp:JJDDD.cimec.roJ 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

@iblioteca )cademiei Române - @iblioteci virtualeLimba:română, en!le"ăonţinut: @iblioteca )cademiei Române are disponibile online facsimile di!itale ale manuscriselor lui7i1ai >minescu)ccesarea ima!inilor di!itale ale manuscriselor >minescu se face plecând de la descrierea din catalo! afiecărui manuscris.(RL: 1ttp:JJDDD.bar.acad.roJbiblvirt.1tml 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

)saltLimba: românăonţinut: )sociaţia )salt publică literatură contemporană semnată de autori foarte tineri.Te#tele pot fi descărcate în format pdf în secţiunea ?irtualia sau citite online în "ona @iblioteca ?irtuală)salt.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJDDD.asalt.seanet.roJ 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

)!onia.netLimba: românăonţinut: @iblioteca ?irtuală de literatură modernă este iniţiată de membrii comunităţilor de pe portalul)!onia.net. @iblioteca online conţine în !eneral poe"ie sau pro"ă scurtă, în mare parte în română, dar şi în

france"ă sau spaniolă.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJDDD.poe"ie.roJinde#.p1pJclasicsJallJinde#.1tml 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

>ditura LiternetLimba: românăonţinut: 3e pe acest site se pot descărca cărţi în format pdf sau se pot citi online lucrări apărute la >dituraLiternet în limbile română, en!le"ă şi france"ă. ărţile se accesea"ă din secţiunea atalo!.3omenii:Literatură, 9urnalism, )rtă(RL: 1ttp:JJeditura.liternet.roJinde#.p1p3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

ara!iale.netLimba: română

422

http://www.apograf.cimec.ro/CIMEC/login.aspx

http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala

http://www.cimec.ro/

http://www.bar.acad.ro/biblvirt.html

http://www.asalt.seanet.ro/

http://www.poezie.ro/index.php/clasics/all/index.html


http://www.apograf.cimec.ro/CIMEC/login.aspx

http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala

http://www.cimec.ro/

http://www.bar.acad.ro/biblvirt.html

http://www.asalt.seanet.ro/

http://www.poezie.ro/index.php/clasics/all/index.html




onţinut: )cest site conţine opere ale marelui dramatur! *. L. ara!iale, studii critice, foto!rafii, scurtefra!mente din spectacolele de teatru, manuscrise şi corespondenţă +ima!ini ale ori!inalelor.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJDDD.cara!iale.netJinde#.1tm3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

RespiroLimba: românăonţinut: pere ale literaturii române de după 455E în format pdf.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJDDD.respiro.or!JebooC.1tml 3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

Romanian ?oiceLimba: en!le"a, românăonţinut: 'ite-ul lui Radu Aarcis ?elicescu conţine, pe lân!ă altele, poe"ie românească în limba română şi întraducere.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJDDD.romanianvoice.comJpoe"iiJinde#.1tml

3ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

SiCisourceLimba: en!le"ăonţinut: )utori români.3omenii: Literatură, *storie, 'ociolo!ie(RL: 1ttp:JJro.DiCisource.or!JDiCiJPa!inaKprincipalgg603ata ultimei actuali"ări: 2.E5.2EE8

@iblioteca )ntroposoficaLimba: românăontinut: Lucrări ale lui Rudolf 'teiner traduse în română aflate sub copHri!1t-ul >diturii (nivers>nciclopedic.

3omenii:)ntroposofie(RL: 1ttp:JJDDD.spiritualrs.netJnlineKalf.1tml3ata ultimei actuali"ări: 4<.E5.2EE8

3i!ital 3ada LibrarHLimba: en!le"aonţinut:; numere din revista 3ada editată de Tristan T"ara.3omenii: Literatură(RL: 1ttp:JJsdrc.lib.uioDa.eduJdadaJdadaJ 3ata ultimei actuali"ări: 4<.E5.2EE8

Qellu Aaum

Limba: româna şi en!le"aonţinut: &ra!mente din operă, foto!rafii, bio!rafie, biblio!rafie.(RL: 1ttp:JJDDD.!ellunaum.roJ3ata ultimei actuali"ări:4<.E5.2EE

420

http://www.caragiale.net/index.htm

http://www.respiro.org/ebook.html

http://www.romanianvoice.com/poezii/index.html

http://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

http://www.spiritualrs.net/Online_alf.html

http://sdrc.lib.uiowa.edu/dada/dada/

http://www.gellunaum.ro/

http://www.caragiale.net/index.htm

http://www.respiro.org/ebook.html

http://www.romanianvoice.com/poezii/index.html

http://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

http://www.spiritualrs.net/Online_alf.html

http://sdrc.lib.uiowa.edu/dada/dada/

http://www.gellunaum.ro/



An'a n"% 3

C#n"a$#" ! 6 ;?, i)&i'a)()/ ! In'"-i)& "'-i/'i ! And"'i B#di) ! P'n") )n

.#', ("a=a d' a .)=&i+a ' &a $'& d' "'a +a 9i &i./a d' a&'n - fra!ment-

,,Qihai 7aUulovsUi ; 8e rol are pentru poe+ia dumneavoastră ritmul, ritmicitateaC 2ndrei Rodiu ; 9itmul e esenţial% 4l ordonea+S poemul% 4l ţine trea+S atenţia cititorului% 4l dS relie- semni-icaţiilor% $u i;am înţeles niciodatS pe poeţii care mi+ea+S pe discursivitatea în e.ces% 2ia nu mai e poe+ie% 6pune;i oricum5 delir, delir verbal%%% Poe+ia -ără ritm e ca mîncarea vegetariană%

Q%7% ; 2re socialul vreun rol în poe+ieC

2%R% ; mul, viaţa lui, are un rol în poe+ie% oate marile întrebări se regăsesc în viaţa de +i cu +i a omului%

Q%7% ; 0eşi v;aţi gSsit stilul încS din prima carte, -iecare dintre cele trei cSrţi e di-eritS%%%

2%R%; 8înd începi să te repeţi eşti terminat% 8el mai rău lucru este să te simţi con-ortabil în propria ta -ormulă% 4 drept, e.istă poeţi consideraţi mari care mestecă acelaşi lucru de la volumul de debut% Pentrumine, TcădereaT într;o -ormulă înseamnă s-îrşitul drumului% 8e rost are să te autopastişe+iC 6per, dacă măajută 0umne+eu şi Qu+a, să;ţi -ac o surpri+ă şi la a patra carte% 8înd va -i să -ie% $u mă grăbesc% Pentru un

poet graba de a publica e la -el de rea ca şi lipsa de talent%

Q%7% ; 8e înseamnă pentru dumneavoastră revista TIntervalTC

2%R% ; TIntervalT a -ost, încă de la prima ei serie, între 1&&@;1&&!, o revistă de elită% 2st-el a -ost gîndită decei care au iniţiat;o5 2le.andru Quşina şi heorghe 8răciun% $oua serie, care a debutat în 1&&> şi pe caream gîndit;o împreună cu 8aius 0obrescu, a încercat să păstre+e standardele propuse în 1&&@, deşi, evident,a trebuit să se adapte+e şi timpului% 6incer să -iu, mi;aş dori un TIntervalT mai apropiat de literatură şi

probabil că, de acum înainte, revista va merge pe o direcţie mai accentuat literară% Q;am cam plictisit de

TideologieT% 4 de multe ori redundantă şi nu -ace decît să ascundă anume -anatisme% r -anatismele, deorice soi, îmi repugnă%

Q%7% ; 6înteţi pre+ent şi în antologia generaţiei ?@ #2l%Quşina*, şi;n cea Tnouă+ecistăT#0%6% Roerescu*% 0umneavoastră cum sau ce vă consideraţiC

2%R% ; Qă bucură pre+enţa în cele două antologii% 8onsider însă că în poe+ia românească nu s;a născut,după 1&&@, o nouă generaţie% Pentru ca o ast-el de generaţie să se nască e nevoie de ceea ce Paul 8orneanumea Tpuncte de rupturăT% Între poe+ia opt+ecistă şi cea nouă+ecistă nu e.istă ast-el de puncte% Prin ce aremai bun poe+ia anilor &@ adînceşte, continuă ceea ce au început opt+eciştii5 o poe+ie, şi o literatură, care

situea+ă în centrul ei realismul şi biogra-ia% 2devăratul punct de ruptură s;a petrecut, în literatura noastră postbelică, între Tşai+eciştii T $ichita 6tănescu, 8e+ar Raltag, Ioan 2le.andru şi Topt+eciştiT%

Q%7% ; 0espre antologia lui Quşina% 7i se pare justi-icată pre+enţa voastră, a grupului de la Rraşov, înantologieC

2%R% ; Qai întîi aş spune că a -ost opţiunea lui Quşina şi el, ca orice antologator, are o motivaţie pentru pre+enţa noastră, în respectivul, onorant, conte.t% Qai cred că Quşina a vrut să privească -enomenulopt+ecist în dinamica lui, ceea ce, am spus şi mai devreme, e potrivit% 0acă;ţi mai aminteşti, însuşiTemblemaT nouă+ecismului, regretatul 8ristian Popescu, se a-lă în această antologie% 2legîndu;ne şi penoi pentru antologie, Quşina şi;a dovedit, încă o dată, spiritul polemic%

Q%7% ; 2ţi publicat două cărţi de critică literară, Qircea 8ărtărescu #4d% 2ula* şi 0irecţia opt+eci în poe+ia română #4d% Paralela /)*, o monogra-ie şi o carte despre generaţia ?@% 8are sînt argumentelecare v;au -ăcut să pre-eraţi termenului TgeneraţieT pe cel de TdirecţieTC

2%R% ; 2m pornit de la ideea că modelul poetic propus de opt+ecişti e viu şi astă+i% 4l nu a -ost substituitde o altă paradigmă poetică% i poeţii din anii &@, şi cei care debutea+ă a+i scriu o poe+ie care situea+ăîn centrul ei realitatea şi biogra-ia, o poe+ie care mi+ea+ă pe directeţe, oralitate, pe comunicare% 0e

42



An'a n"% ;

A)di#=##K)"i

Au e#istă nimic mai plăcut decât să te aşe"i comod în fotoliu, şi să-şi petreci clipele de rela#areascultând o poveste citită pe un audiobooC. %n liniştea casei tale, obosela de peste "i se presc1imbă în plăcerea de a asculta o carte şi de bo!ăţia pe care ţi-o dă te#tul citit.

Partener de dialo! în clipele când eşti sin!ur, sau însoţitor discret al clipelor petrecute în familie,audiobooC-ul îţi transformă rela#area într-o călătorie spirituala plină de farmec.

_8ândva, cu doi;trei ani în urmă, mă a-lam, singur% 2tunci am ascultat pentru prima oară unaudio;booU, primul -ăcut de Numanitas, care strângea laolaltă câteva dintre te.tele despre 8onstantin $oica

scrise de 2ndrei Pleşu şi de mine% $iciodată până atunci nu ştiusem că poţi -i _luat" de cuvinte în -elulacesta, răpit de ele, purtat de ele, scăldat în ele, pătruns de ele şi trans-ormat, la capătul acestui înnec încuvinte, într;o pură -iinţă de duh% 0e ce această trans-ormare nu se petrecuse cu mine niciodată până atunci,de miile şi miile de ori când citisem, ca toţi oamenii, pe tăcute, paginile unei cărţiC 0e ce cuvintele căpătau,au+ite aşa, în curgerea lor şle-uită, o -rumuseţe pe care simpla lor aşe+are pe pagină o ţinuse ascunsăC

2cum, prin vocea care le rostea, ele căpătaseră un trup -ăcut din nu;se;ştie;ce şi care, înainte de a se topi şide a pătrunde în creer, plutea o vreme în spaţiul închis al maşinii% 8ând discul a ajuns la s-ârşit, am avut sen+aţia că pe scaunul de lângă mine, alcătuit dintr;o pu+derie de minuscule statuete de cuvinte, stătea,închis în propria lui tăcere, un uriaş te.t sculptat%"

Qabriel Liiceanu

umanitas 7ultimedia, cea mai recentă societate a !rupului editorial umanitas, este lider pe piaţaromânească de carte în producţia de audiobooC-uri, unul dintre cele mai de succes produse editorialeinternaţionale ale ultimilor ani. a editor audio full-line, umanitas 7ultimedia oferă versiuni audio atât

prescurtate cât şi inte!rale ale te#telor, în lectura unor nume sonore ale culturii româneşti, ale lumii teatralesau înre!istrări de ar1ivă.

u si!uranţă veţi aprecia titluri ca Paulo oel1o, 2lchimistul în lectura lui &lorian Pittiş, 7irceaărtărescu, 0e ce iubim -emeile, în lectura lui )drian Pintea sau )ndrei Pleşu, 8omedii la porţile rientului

şi Qabriel Liiceanu, 0eclaraţie de iubire, ambele în lectura autorilor.

P% C#'&*#, ,, 'ur#alul u#ui mag’’

%n lectura lui &lorian Pitiş

(n audiobooC captivant, în care este povestit pelerina/ul lui Paulo oel1o către 'antia!o, pe un drummedieval ce începe în Pirinei, străbate nordul 'paniei şi a/un!e la 'antia!o de ompostela. Pelerina/ul făcutde autor în 456< a inspirat acest roman de aventuri care este totodată o fascinantă parabolă despre nevoia de a!ăsi propria cale în viaţă şi despre descoperirea faptului că miracolul se ascunde întotdeauna în paşiioamenilor obişnuiţi.

(# alt Caragiale

Te#te selectate şi citite de )A3R>* PL>`(

?ă voi citi două serii de te#te care vorbesc despre două c1ipuri ale lui *on Luca ara!iale. 7ai întâi despreun ara!iale mai puţin cunoscut şi apoi despre un ara!iale mai puţin vesel, mai !rav, uitat de amatorii de"eflemea.

)ndrei Pleşu

42<



I#n L)+a Ca"a(ia&', ,,Căldură mare’’! !! )ouă loturi’’

*n lectura lui 7arin 7oraruăldura, fără doar şi poate, are de cele mai multe ori efecte nebănuite. 3acă îi alături şi o do"ă de comunicareaproape absurdă = declanşată sau nu de aceasta =, efectul este unic. La polul opus, confu"ia poate lua şic1ipul disperării care se tranformă în nebunie şi, în cele din urmă, într-un colaps nervos.

I% L% Ca"a(ia&', ,,* făclie de Pa+te00

3a hanul lui Qânjoală

%n lectura lui ?ictor Reben!iuc

e înseamnă teama$ are este natura acestui sentiment ce încolţeşte în sufletele noastre dintr-odată, năvalnic,răsturnându-le şi aruncându-le din fă!aşul normal al e#istenţei, spre limitele ei cele mai teribile$

&ie că este o teamă care declanşea"ă cea mai cumplită nebunie, cum se întâmplă în făclie de Paşte, fie că

pătrundem în fantasticul cel mai pur din La anul lui 7ân/oală, a cărui putere seduce cu fiori de !roa"ă, defiecare dată apriţia ei spar!e cotidianul obişnuit şi modifică realitatea.

Îmi place să citesc cu voce tare% Îmi amintesc cum în liceu, pro-esorul de limba 9omână, mă punea să lecitesc colegilor, în clasă, -ragmentele literare din manual% 2 -ost primul pas pe care l;am -ăcut către teatru,către cariera de actor%

Victor Re$e#giuc

Mi"+'a E&iad', ,, Secretul doctorului ,o#ig$erger’’

%n lectura lui *on aramitru

3acă e#istă în literatura română un certificat de naştere al realismului ma!ic, cu si!uranţă el este de !ăsit înaceastă nuvelă. Toate ideile-forţă ale curentului iniţiat de istoricul reli!iilor se re!ăsesc aici: lumile paraleleca e#presie UsolidificatăB a unor epoci trecute, dispariţiile de persoane, alunecate dintr-o lume într-alta,

posibilitatea suspendării şi abolirii timpului prin te1nici mistice, revelaţiile esenţiale ale unor accidentee#istenţiale.

8ititul a devenit un lu.% 9ăs-oitul grăbit mai leagă puţin viaţa de vis, alterându;i însă consistenţa% 2 citi pentru alţii presupune o lectură dublă% =na cu ochiul minţii, iar cealaltă -olosindu;te de voce pentru a daviaţă născocirilor din scris% 6tai pe scaun, cu te.tul în -aţă, micro-onul este trea+, ben+ile se mişcă,operatorul ţi;a -ăcut semn să începi% impul, viaţa, personajele curg sonor, iar tu dispari lăsâîndu;te -uratde vis% 0esigur, al 8uiva care, şi el, s;a aşe+at pe un scaun şi a scris tăcut povestea pe care acum te încumeţi

s;o citeşti pentru toţi% Io# Caramitru

Mi"+'a E&iad', ,, )om#i+oara C-risti#a’’

%n lectura lui *on aramitru

7ircea >liade oferă cu romanul 0omnişoara 8hristina +450< o variantă modernă a poveştilor cu stri!oi, atâtde des întâlnite în folclorul românesc, însă cu accente vi"ibil diferite: nu !roa"a celor vii în faţa morţilor-viicontea"ă aici, ci misterul întrepătrunderii lumii de aici cu cea de dincolo.

8ititul a devenit un lu.% 9ăs-oitul grăbit mai leagă puţin viaţa de vis, alterându;i însă consistenţa% 2 citi pentru alţii presupune o lectură dublă% =na cu ochiul minţii, iar cealaltă -olosindu;te de voce pentru a daviaţă născocirilor din scris% 6tai pe scaun, cu te.tul în -aţă, micro-onul este trea+, ben+ile se mişcă,operatorul ţi;a -ăcut semn să începi% impul, viaţa, prsonajele curg sonor, iar tu dispari lăsâîndu;te -urat de

42;



vis% 0esigur, al 8uiva care, şi el, s;a aşe+at pe un scaun şi a scris tăcut povestea pe care acum te încumeţi s;o citeşti pentru toţi%

Io# Caramitru

6eria .a$riel Liicea#u

8ei care citesc cu glas tare poveşti o -ac pentru că îi iubesc pe copii şi pentru că iubescdeopotrivă povestea pe care o citesc% 0ar nu numai copiii pot să asculte poveşti% oatăcultura nu este în -ond decât o poveste pentru oameni mari% Iar eu nu -ac decât să le citesc

poveşti oamenilor mari% Poveştile care mi;au plăcut cel mai mult şi pe care sper că şi ei levor asculta aşa cum le;am citit şi eu prima oară5 cu sufletul la !ură%

Ga="i'& Lii+'an), ,, Apel către lic-ele’’

*n lectura autorului

-ără cuvintele care au încercat să schimbe ceva în starea lucrurilor, lumea în care ne a-lăm ar -i arătat poate şi mai rău

Lic1eaua este o fi!ura eternă a umanităţii. )ceste pa!ini nu repre"intă însă un portret al lic1eleiuniversale, ci spectacolul întrupării ei în perioada numită UcomunismB. Lic1eaua care a făcut cu putinţăcomunismul are desi!ur o mulţime din trăsăturile lic1elei eterne. u toate acestea, ceva o distin!e de toatelic1elele lumii: puterea ei de a se or!ani"a şi de a transforma lic1elismul în re!ulă a lumii şi sistem.

%n cele mai multe dintre fra"ele acestui audiobooC care are ca temă o mi"ă a istoriei, cuvintele suntîncinse la roşu, sunt patetice, sunt forţate să îşi atin!ă limita, sunt urlate, imprecate, alear!ă pe scenă

despletite şi se bat cu pumnii în piept. `i, pentru că între timp s-au dovedit neputincioase, ele sunt în aceeaşimăsură tra!ice şi ridicole.

6eria ,/0R/ PATAPI"VICI %%%problema transmiterii gândirii scrise estecum s;o păstre+ vie,în condiţiile în care scrisul nu îi conservă viaţa,ci doar imaginea%oată înţelepciunea este ca instrumentul prin care -i.e+ cunoaşterea să nu;mi obnubile+e sursa acesteicunoaşteri%

Horia Roman Patapievici

oria Roman Patapievici, 'c1imbarea subiectului = o reverie*n lectura autoruluiU'c1imbarea subiectului, asta înseamnă - cuvintele lui Plotin în momentul morţii:

Qă străduiesc să ridic divinitatea proprie la divinitatea întregului.B.-R. Patapievici, bor în bătaia săgeţii, h24;

#"ia R#2an Paa.i'-i+i, ,, Spărtura di# cer’’

%n lectura autorului

despre cum să -im moderni -ără a ne pierde identitatea

UPrin ceea ce îi lipseste, modernitatea oferă ceea ce o poate încă salva. u o condiţie însă: dacă vom aveainteli!enţa să putem re!ăsi în ne!1iobia trufaşă a timpului pe care îl trăim - între!, viu, bun şi frumos -creştinismul tuturor începuturilor.

426



'ă fim moderni: dar - ni1il sine 3eoB

NOICA d)=&) CD

>ditarea celor trei poeme filo"ofice, precum şi a fra!mentelor din 8artea lui Iov, în lecturaautorului, a fost făcută pe ba"a unor casete pe care Aoica le-a înre!istrat la ?ăratec. 3atorită calităţiidefectuoase a imprimării iniţiale, 3-ul este însoţit de un booClet care conţine te#tul inte!ral. 8ei !! saucultura de per-ormanţă, te#t publicat de Aoica în revista 9amuri, la 48 martie 4564, a fost citit şi înre!istrat,înainte de publicare, în cadrul unei întrevederi particulare.

,,3egenda lui $oica e blândă% 4a creea+ă răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduie% 8u alte cuvinte,este un model, un e.emplu de urmat, o cale posibilă% Invită la perpetuitate, la reiterarea per-ormanţei saumăcar la asigurarea continuităţii ei% În spaţiul românesc de astă+i, s;ar putea să avem nevoie de asemenealegende, mai mult decât oricând%’’

)ndrei Pleşu

TImportanţa acestor piese o întrece pe aceea a încercării singulare într;un gen literar apus% 4le neajută să înţelegem mai bine opţiunile lui 8onstantin $oica, să;i desluşim mai bine argumentele ; pe care, încontinuare, le putem sau nu împărtăşi ; dar, peste toate, să pătrundem în logica unei mari iubiri îndurerate

pentru partea noastră de cer%’’

Qabriel Liiceanu

)plicaţii 7ultimedia

EMIL CIORAN

3 Rom-ul acestei prime versiuni conţine:

pera română a autorului cu posiblitatea de a navi!a în interiorul ei şi opţiune de căutare numeroasefoto!rafii document cu >mil ioran sau le!ate de traiectul său bio!rafic 2E de minute de film.

• &ra!mente din prima parte a filmului F)P)L*P') 3(P *R)AFreali"at de Qabriel Liiceanu şi 'orin *lieşiu.

• 7u"ica +preluată din coloana sonoră a filmului: )ndrei Tănasescu.• &ra!mente din filmul FP>TR> (>) - >7*L *R)A.

%ATLA*R> P'*@*LF.• %nre!istrări audio cu şi despre >mil ioran.

• (n te#t despre >mil ioran + Itinerariile unei vieti 4%Q% 8ioran semnat

de Qabriel Liiceanu.HHH%*)2ania/2)&i2'dia%"#

425

http://www.humanitasmultimedia.ro/

http://www.humanitasmultimedia.ro/



An'a n"% ?

lasificarea metodelor şi te1nicilor interactive de !rup64 :

3upă funcţia didactică principală, putem clasifica metodele şi te1nicile interactive de !rup astfel:

M'#d' d' ."'da"'<n-18 a"' in'"a+i-1 <n (").!

7etoda predăriiJînvăţării reciproce +Reciprocal teac1in! = Palinscar7etoda 9i!saD +7o"aiculitirea cuprin"ătoareascada +ascade'T)3 +'tudent Teams )c1ievement 3ivision = 7etoda învăţării pe !rupe miciTQT +TeamsJQamesJTournaments = 7etoda turnirurilor între ec1ipe7etoda sc1imbării perec1ii +'1are-Pair ircles7etoda piramidei%nvăţarea dramati"ată

M'#d' d' $ia"' 9i /i/'2ai:a"' a +)n#9in8'&#" 9i d' -'"i$i+a"'!

arta co!nitivă sau 1arta conceptuală +o!nitive map, onceptual map7atriceleLanţurile co!nitive&is1bone maps +sc1eletul de peşte3ia!rama cau"elor şi a efectuluiPân"a de păian/ăn + 'pider map = SebsTe1nica florii de nufăr +Lotus @lossom Tec1niMue7etoda R.).*. artonaşele luminoase

M'#d' d' "':#&-a"' d' ."#=&'2' ."in /i2)&a"'a +"'ai-i18ii!

@rainstormin!'tarburstin! +>#plo"ia stelară7etoda Pălăriilor !ânditoare +T1inCin! 1ats = >dDard de @onoaruselul7ulti-votin!7asa rotundă*nterviul de !rup'tudiul de ca"*ncidentul criticP1illips <J<Te1nica <J0J8ontroversa creativă

&is1boDl +te1nica acvariuluiTe1nica focus !rupPatru colţuri +&our corners7etoda &risco'inectica@u""-!roups7etoda 3elp1i7etode de cercetare în !rup:Tema sau proiectul de cercetare în !rup>#perimentul pe ec1ipePortofoliul de !rup

64

prea, ren!uţa = Lăcrămiora, Pedagogie% 2lternative metodologice interactive, >ditura (niversitatii din@ucuresti, 2EE0.http5:::%unibuc%roeRooUs6tiinte40=8rengutapreacuprins%htm

40E

http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cuprins.htm

http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cuprins.htm



An'a n"% 5

&işa de lectură critică a unui document = *nternet

3in dorinţa de a limita masa documentară anar1ică de pe *nternet să stân/enească o persoană încăutarea unei informaţii utile, a fost creată fişa de lectură critică62. 'copul acestui document este de a stabilicateva repere în vederea elaborării unui !1id util identificării, conte#tuali"ării şi interpretării acestor noitipuri de resurse virtuale.

)cest !1id este un document ai cărui termeni te1nici trebuie e#plicaţi elevilor.

'tructura fişei

*. Pre"entarea circumstanţelor care au făcut posibil accesul la document

4. 3ata căutării2. Locul +laborator, domiciliu0. 3e ce s-a ales *nternetul pentru căutarea documentului $. um aţi efectuat căutarea $ +ale!eţi varianta corectă

a. )veam de/a o adresă b. )m utili"at un serviciu de căutare

8. 3acă aţi ales ,,aII, cum aţi !ăsit această adresă$ )ceastă sursă = "iar, revistă, video are o linieeditorială bine definită$ 3acă da, care$ +Treceţi apoi direct la întrebarea nr. 40

<. Aumele şi adresa e#actă a acestui serviciu de căutare ;. 3e ce aţi utili"at acest serviciu şi nu altul $6. >ste acesta un ,,booC-marCII, un anuar, un motor +de căutare sau un meta-motor $5. um aţi efectuat căutarea $ +ale!eţi varianta corectă

a. Prin pro!resie arborescentă

b. &ormulând o cerere documentară4E. 3acă aţi ales ,,aII, care a fost calea aleasă $ +treceţi apoi direct la întrebarea nr. 4044. um aţi formulat cererea şi care a fost re"ultatul căutării +numărul total de documente +numărul total

de documente propuse$42. 3e ce aţi ales acest document din lista furni"ată de serviciul de căutare $

**. Pre"entarea e#ternă a documentului

40. are este adresa e#actă a documentului $4. Lectura şi interpretarea acestei adrese +de la dreapta la stân!a 48. Putem deduce ori!inea resursei : site al unei instituţii, al unei asociaţii, comercial +pre"enţa

banerelor publicitare, pa!ină personală, altele $4<. 3ocumentul este datat $ 3acă da, indicaţi data

4;. 3ocumentul este semnat $ 3acă da, indicaţi numele autorului sau al instituţiei emitente 46. 3acă-l cunoaşteţi pe autor, care sunt ideile sale $45. 'e poate coresponda cu autorul $ 3acă da, notaţi adresa 2E. 3ocumentul pre"intă le!ături către alte documente asemănătoare $

***. Pre"entarea internă a documentului24. are este tema !enerală a acestui document $ +daţi-i un titlu22. are este scopul site-ului $ )cest scop este clar enunţat $20. )utorul oferă detalii asupra acţiunii sale de a posta informaţiile în reţea $ +pasiune, pre!ătire

personală, altruism2. 'ite-ul propune un corpus coerent şi complet sau este ,,în construcţieII $28. 3ocumentele sunt redactate într-o limbă corectă +orto!rafic şi !ramatical $2<. ărui public se adresea"ă +specialist, iniţiat, debutant, nepreci"at $

62 3alet, 3aniel, ,, Ziche de lecture critiue dWun document Internet’’ sursa: 1ttp:JJDDD.ac-nancH-met".frJensei!nJ>9'JP3&JDebKcit.pdf

404

http://www.ac-nancy-metz.fr/enseign/ECJS/PDF/web_cit.pdf






2;. Tratarea subiectului vi se pare e#1austivă $

*?. @ilanţ

26. %n final, ce părere aveţi despre acest document $ Răspunde aşteptărilor dumneavoastră $ 9ustificaţi.)utorul fişei +nume, clasă

KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK

402



An'a n"%

R'/)"/' 2)&i2'dia .' CD

En+i+&#.'dia Vi")a&1 ,,I%L% Ca"a(ia&'006;

Pre"entare !enerală:Proiect reali"at în colaborare cu 'ocietatea ulturală Aoesis, >nciclopedia ?irtuală ,,*. L. ara!iale,, s-a

bucurat de spri/inul unor presti!ioase instituţii precum )cademia Română, 7inisterul ulturii şi ultelor,(A>', 7u"eul Literaturii Române, )r1iva Aaţională de &ilme, 'ocietatea Română de Radiodifu"iune şiTeatrul Aaţional F*.L.ara!ialeF.%n plus, implicarea 7icrosoft si ?@ @anC este o dovadă a încrederii de care se bucură acest tip de producţie

multimedia. )lături de >nciclopedia ?irtuală ,,onstantin @râncuşiII +reali"at de asemenea de TreeSorCs,acest proiect a adus 'ocietăţii ulturale Aoesis premiul *T pentru cel mai bun produs cu conţinut culturalîn anul 2EE2.>nciclopedia ,,*.L.ara!ialeII a fost introdusă în curriculum-ul 7inisterului >ducaţiei şi ulturii, devenindmaterial au#iliar de studiu în cadrul pro!ramului )>L şi fiind distribuită în ma/oritatea liceelor din ţară.Proiectul a fost finali"at în primăvara anului 2EE2, iar în decursul celor doi ani ce au trecut de atuncienciclopedia a fost continuu îmbunătăţită, a/un!ând astă"i la ediţia a treia.biective:'-a dorit reali"area unui produs multimedia comple# şi de calitate, care să poată servi atât ca resursă pentru

pasionaţii literaturii, cât şi ca material de învăţare.

>nciclopedia ?irtuală ,,*on Luca ara!ialeII conţine :- materiale audioJvideo: fra!mente radiofonice din creaţia marelui pro"ator, secvenţe de film, interviuri cu

personalităţi- o bo!ată colecţie de ilustraţii: sc1iţe, afişe de epocă ale pieselor de teatru, foto!rafii cu *.L.ara!iale şi cuactori celebri în roluri din piesele sale- totalitatea operei sale: piese de teatru, pro"ă, publicistică, critică şi scrieri epistolare.3e asemenea, ediţia virtuală cuprinde o selecţie bo!ată de opere critice ale celor mai renumiţi critici,începând cu Titu 7aiorescu şi terminând cu >u!en 'imion, preşedintele )cademiei Române.

Ca"a(ia&' a+)2 /i .' CD6?

)sociaţia ulturală Aoesis a lansat recent pe piaţă un 3 multimedia dedicat lui *.L. ara!iale, într-o formace îl poate face pe marele dramatur! mai atractiv pentru cei născuţi în Fcivili"aţia informaţionalăF, obişnuiţisă desc1idă un calculator mult mai des decât o carte. u un conţinut foarte variat, >nciclopedia virtuală ,,*.L.ara!ialeF oferă, în format electronic, cea mai mare parte a te#telor marelui dramatur! +eatru, Qomente si

schiţe, $uvele, 7ersuri, Publicistică, volume critice despre viaţa si opera sa +`erban ioculescu - 7iata lui8aragiale, `tefan a"imir - 2mintiri despre 8aragiale, )le#andru ondeeescu - Planeta mo-t şi studiicritice aparţinând lui Titu 7aiorescu, Liviu Papadima, 3an . 7i1ăilescu şi 7ircea Q1iţulescu. Pe lân!ămiile de pa!ini de te#t, discul mai conţine şi o impresionantă !alerie de foto!rafii ce cuprinde peste 2EE deima!ini despre viaţa şi opera lui ara!iale, aflate în patrimoniul 7u"eului Literaturii Române. (n alt avanta/al acestei metode de editare este posibilitatea de a include o !alerie video si audio, >nciclopedia ara!ialecuprin"ând nu mai puţin de <E de minute de fra!mente filmate din montările ara!iale aflate în cadrul)r1ivei Aaţionale de &ilme şi alte câteva "eci de minute cu fra!mente audio.

En+i+&#.'dia Vi")a&1 ,,Ni+*ia S1n'/+)0065

60 1ttp:JJDDD.tree.roJroJproiecteJenciclopedia-virtuala-i-l-cara!iale.1tml 6 http5:::%adevarul%roarticolecaragiale;acum;si;pe;cd1)1)!68 http5:::%tree%roroproiecteenciclopedia;virtuala;nichita;stanescu%html

400

http://www.tree.ro/ro/proiecte/enciclopedia-virtuala-i-l-caragiale.html

http://www.adevarul.ro/articole/caragiale-acum-si-pe-cd/15152


http://www.tree.ro/ro/proiecte/enciclopedia-virtuala-nichita-stanescu.html



http://www.tree.ro/ro/proiecte/enciclopedia-virtuala-i-l-caragiale.html





3escrierea Proiectului

Pre"entare !enerala:Proiect reali"at în colaborare cu 'ocietatea ulturală Aoesis şi 7u"eul Literaturii Române şi cu spri/inul7icrosoft România, >nciclopedia ?irtuală ,,Aic1ita 'tănescuII repre"intă cea dintâi producţie multimediadedicată unuia dintre cei mai mari autori contemporani români.

>nciclopedia ?irtuală ,,Aic1ita 'tănescuII a fost introdusă în curriculum-ul 7inisterului >ducaţiei şi ulturii,devenind material au#iliar de studiu în cadrul pro!ramului )>L şi fiind distribuită în ma/oritatea liceelor dinţară.Proiectul a fost finali"at în primăvara anului 2EE2, iar în decursul celor doi ani ce au trecut de atuncienciclopedia a fost continuu îmbunătăţită, a/un!ând astă"i la ediţia a treia.biective:'-a dorit reali"area unui produs multimedia care să pună în evidenţă arta marelui poet, atât prin conţinut câtşi prin interfaţa !rafică.

3-ul contine:- opera lui Aic1ita 'tănescu +poe"ie si eseistică în 2< de volume - inclusiv 0 volume cu apro#imativ 2EE de

poe"ii absolut inedite din ar1iva 7u"eului Literaturii Române- înre!istrări audio cu Aic1ita 'tănescu +6 înre!istrări din ar1iva 'ocietăţii Române de Radiodifu"iune,

inclusiv ultima înre!istrare cu poetul, în care acesta cântă la pian şi recită poe"ia FumF - un tulburatortestament poetic- înre!istrare video cu Aic1ita 'tănescu- înre!istrări video cu Aicolae @reban, )le#andru ondeescu şi Aicolae 7anolescu vorbind despre opera şiviaţa lui Aic1ita 'tănescu- peste 28E de foto!rafii- peste 8E de manuscrise- peste 2E de sc1iţe si desene- studii critice.TreeSorCs a reali"at inte!rarea în format di!ital a materialelor, interfaţa !rafică şi multimedia precum şimaterialele au#iliare +coperte 3, mac1eta afişe, concept fluturaşi şi broşuri.

En+i+&#.'dia Vi")a&1 ,,I#n C"'an(1006

Pre"entare !enerala: Proiect reali"at în colaborare cu 'ocietatea ulturală Aoesis şi 7u"eul LiteraturiiRomâne şi cu spri/inul 7icrosoft România, >nciclopedia ?irtuală ,,*on rean!ăII repre"intă a treia producţiemultimedia dedicată unuia dintre cei mai mari autori români. Proiectul a fost finali"at în primavara anului2EE<. 7u"eul Literaturii Române a pus la dispo"iţia reali"atorilor documente din ar1ivă: foto!rafii,manuscrise, carţi etc. şi a asi!urat asistenţa ştiinţifică istorico-literară pentru reali"area proiectului.biectiv: '-a dorit reali"area unui produs multimedia care să pună în evidentă arta marelui povestitor, atât

prin conţinut, cât şi prin interfaţa !rafică. 3-ul conţine:

- pera lui *on rean!ă în 4E volume +sub forma unor cărţi electronice

- <E de minute de film = secvenţe din ,,)mintiri din copilărieII = în re!ia >lisabetei @ostan şi ,,(n

bul!ăre de 1umăII în re!ia lui Aicolae 7ăr!ineanu, film bio!rafic despre viaţa lui rean!ă şi>minescu- 0 dramati"ări audio - ,,(rsul păcălit de vulpeII, ,,Prostia omeneascăII, ,,Pun!uţa cu doi baniII.- Peste 2EE de foto!rafii, documente, manuscrise

&ra!mente din ecrani"ări +2 fra!mente video, 3ramati"ări audio +0 fra!mente audio, &oto!rafii sidocumente +foto!rafii, manuscrise, coperti.

Ca"'a Vi")a&a! ,,54 d' -#&)2' d' Li'"a)"a R#2>na C#n'2.#"an1006

artea ?irtuală: ,,8E de volume de Literatură Română ontemporanăII ?olumul * - Sin Aoesis +3

6< http5:::%mlr%rone:BpagesproiecteBdetalii%phpCidD1! 6; http5:::%game;shop%roprodus%phpCidD!>/

40



http://www.game-shop.ro/produs.php?id=274







(n 3 care oferă pe lân!ă cele 8E de volume şi câte un film cu fiecare dintre autori. Printre autori senumără : Qellu Aaum, Tudor ctavian, )ndrei ornea, 7ircea 7alit"a, Qabriel )ndreescu, 7i1ailQrămescu, *osif Aa!1iu, e"ar *vănescu, Aora *u!a, dar şi autori mai tineri în curs de afirmare care auobţinut premii literare importante = Qelu ?laşin, 'aviana 'tănescu, )ndreea ?ălean, Ră"van upa, Raduer/eu, 9ean Lorin 'terian.

E.#:i8ia 2)&i2'dia – # 2in)na1 +1&1#"i' ."in i/#"ia &i'"a)"ii ')"#.'n'66

,,3a Qu+eul 3iteraturii 9omâne s;a deschis prima e.po+iţie interactivă multimedia cu tematicăliterară din 9omânia% 8ei care vor veni la această e.po+iţie, accesul -iind liber, vor putea accesa direct de

pe in-o;chioşcuri in-ormaţii despre scritori români şi străini, vor putea citi sau asculta te.te literare, vedea -ilme inspirate din opere literare etc%

În plus, ba+a de date conţine -otogra-ii, in-ormaţii biogra-ice, iar in-ormaţia a-işată poate -i tradusă imediatîn câteva limbi europene între care amintesc ceha, polone+a sau greaca%

3iteratura cuprinsă de această uriaşă aplicaţie acoperă o mare parte din perioada de+voltării culturiieuropene, din 2ntichitate şi până în secolul ff, operând -ireşte o selecţie destul de riguroasă, ast-el că

scriitori importanţi nu au intrat în ba+a de date, iar cei pre+enţi sunt -iguri canonice% 6ă mai adăugăm căacest eveniment va -i completat în perioada 1' ; !( -ebruarie de proiecţii ale unor -ilme reali+ate după opererepre+entative% 2poi, după data de !( -ebruarie, e.po+iţia va pleca spre 2tena, spre arago+a, 9oma,

3od+ şi, în -inal, Praga, reunind simbolic capitale culturale ; arago+a are acest statut, -ără a -i şi capitalade stat ; şi unind culturile, literaturile acestor ţări%

4uro3iteraur a -ost posibil prin implicarea 8omisiei 4uropene, prin programul 8ultura !@@@% Între partenerii proiectului s;au numărat instituţii din ţările care vor primi vi+ita e.po+iţiei şi care, de alt-el, sunt participante prin conţinut, prin autorii lor incluşi în această aplicaţie multimedia%

7ă invităm să participaţi la o călătorie incitantă în lumea virtuală a literaturii europene5 o vi+iune scenogra-ică interactivă a discursului e.po+iţional, mediată de vehicolul abstract numit imaginaţie şi de celconcret numit computer şi tehnologiile multimedia asociate%

0in punct de vedere al design;ului e.po+iţional, proiectul propune o alternativă modernă la discursulTîncremenitT în vitrină, prin tehnologii digitale multimedia şi transpunere în > limbi europene%

4.po+iţia pre+intă, în peste ?@@@ de pagini :eb, o sinte+ă a literaturii europene din 2ntichitate până în secolul al ff;lea% 4.po+iţia va -i deschisă publicului începând cu data de 1' -ebruarie !@@), de marţi până duminică, întreorele 1@;1?< accesul este liber% În săptămâna 1';!( -ebruarie !@@), vor avea loc proiecţii ale unor -ilmerepre+entative, reali+ate după opere literare şi selectate de -iecare ţară;partener%

2bordare şi metode Proiectul pre+intă o e.po+iţie multimedia care include5 -otogra-ii #cu scriitori, cărţi, manuscrise etc%*< -ragmente audio;video #-ilme, interviuri, recitaluri de mu+ică şi poe+ie, repre+entaţii teatrale etc%*< date

istorico;literare< cărţi electronice% 2cest proiect propune o vi+iune scenogra-ică modernă a discursuluie.po+iţional şi o abordare multilinguală, utili+ând tehnologia digitală multimedia%

emele e.po+iţiei In-ormaţia curentă pre+intă o sinte+ă a literaturii europene, cu autorii repre+entativi% 6tructura este unacronologică şi include principalele curente ale literaturii europene5 2ntichitatea, 4vul Qediu, 9enaşterea,8lasicismul şi Rarocul, Iluminismul, 9omantismul, 9ealismul, $aturalismul, Parnasianismul, 6imbolismul,

3iteratura Qodernă şi 8ontemporană%

Proiectul tehnic Proiectul 4uro3iteraur pre+intă un sistem interactiv de in-ormaţie, organi+at pe o structură progresivă, peecran de tip In-o ouch% Proiectul o-eră o soluţie integrată ; so-t:are şi hard:are ; cu o inter-aţă gra-ică ae.po+iţiei multimedia şi un suport tehnic ; o reţea computeri+ată cu acces liber pentru vi+itatori5 ( sistemein-o touch, ( videoproiectoare sau monitoare cu plasmă, care proiectea+ă permanent imagini ale e.po+iţiei%66 http5:::%euroliteratur%roinde.Bro%htm

408







6cop

6copul principal al proiectului este de a promova şi a încuraja lectura, prioritatea -iind apropierea tinerilorde valorile culturale europene comune, ca modalitate de educare in-ormală%biective

Promovarea dialogului cultural şi a literaturii europene< evidenţierea rădăcinilor şi a elementelor comunedin patrimoniul literar european, diversitatea culturală şi de+voltarea noilor -orme de e.presie literară< -acilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural comun al =niunii 4uropene%

usti-icarea proiectului Prin caracteristicile sale -ormale #ştiinţi-ice şi tehnice*, derularea acestui proiect repre+intă o alternativăinovatoare la tipul clasic de e.po+iţie literară, proiectând o imagine virtuală şi dinamică a literaturiieuropene% Proiectul pune accent pe următoarele dimensiuni5 atractivitate, accesibilitate, interactivitate,

pluridisciplinaritate, in-ormati+are, multilingualism, urmărind impulsul dat de iniţiativa =niunii 4uropeneTe4urope5 o societate in-ormaţională pentru toţiT%

R4$4ZI8I29I 3a nivel local5 Qunicipalităţile oraşelor Rucureşti, 2tena, 9oma, Praga, 3od+ şi aragosa%

3a nivel individual5 tinerii din 4uropa #elevi şi studenţi* şi publicul larg european% Proiectul e a.at pecreşterea interesului pentru acest domeniu în rândul tinerilor şi pe apropierea acestora de valorile comuneale literaturii şi culturii europene, ca modalitate de educare in-ormală% 0e asemenea, proiectul evidenţia+ăatractivitatea, interactivitatea şi accesibilitatea publicului larg la in-ormaţie, cultură şi educaţie%

IQP28 8unoaşterea patrimoniului literar, cu o importantă semni-icaţie europeană, accesibil publicului larg%

9ăspândirea metodelor şi a tehnicilor inovative la nivel european% Zacilitarea accesului la in-ormaţie şicultură% Încurajarea lecturii operelor literare europene%

Proiectul este -inanţat cu sprijinul 8omisiei 4uropene% 2ceastă publicaţie re-lectă doar punctual devedere al autorului% 8omisia nu poate -i responsabilă pentru -olosirea in-ormaţiei conţinute’’%

Edi)"a Li'"a In'"na8i#na&6

,,Pe lângă ceea ce numim deja cartea tradiţională, 4ditura 3itera Internaţional a acordat o atenţiedeosebită cărţii electronice% Riblioteca noastră virtuală este vi+itată de un număr tot mai mare de cititori

pasionaţi de acest tip de lectură%6untem prima editură din ţară care a o-erit cititorilor săi un 80 cuprin+ând 0icţionarul e.plicativ al limbiiromâne, respectiv $04f, care a inaugurat colecţia Qari dicţionare ale limbii române% 8olecţia a maicuprins de;a lungul timpului 0icţionar de sinonime, 0icţionar ortogra-ic al limbii române, 0icţionarullimbii române pentru elevi, Qarele dicţionar de neologisme, 0icţionar e.plicativ ilustrat clasele I;I7,

0icţionar engle+;român de termeni de a-aceri, precum şi un consistent 80 de 3iteratură română #1@' titluri* , clasică şi contemporană% 4ste de asemenea disponibil şi cd;ul ,,Patru dicţionare şcolare’’, cuprin+ând dicţionarele engle+;român,

român;engle+, -rance+;român şi român;-rance+% În pregătire este un dicţionar italian;român;italian şi unul german;român;german% În scurt timp, vom avea două mari apariţii5 0icţionarul 4nciclopedic Rritanica şi $oul 0icţionar =niversalal 3imbii 9omâne% 0e asemenea, o serie de dicţionare vor putea -i -olosite şi pe tele-oanele mobile şi pocUet

pc;uri în viitorul apropiat’’%

An'a n"% 65 http5:::%litera%rocolectie%phpCidcD)1

40<

http://www.litera.ro/colectie.php?idc=51





40;



An'a n"% 6Unia'a d' <n-18a"'! L'i+)& &i2=ii "#2>n'

C&a/a a I a

A*A(T(R*.R.J.'.

)T*?*T* 3> %A?)R> R>'(R'> >?)L()R>

L'i+)& &i2=ii"#2>n'

4.4

4.24.0

4.

&amiliari"area cu noile noţiuni referitoare la vocabular, apariţii decuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens, utili"area

corectă a cuvintelor, variante le#icale3efinirea le#icului, preci"area sursei de informare, privitor la sensul

unui cuvânt, specificarea rolului dicţionarului în ora de limbă,conştienti"area permanentei evoluţii a inventarului de cuvinte dintr-o

limbă.>#erciţii din manual

)ctivitate frontală

)ctivitate pe!rupe

bservaresistematică

>#erciţii

406



3efiniţii

>#erciţii pentrufi#area

cunoştinţelor

+2 ore

lase le#icale

4.24.0

4.0

4.

4.8

0.40.20.0

&amilia le#icală. >#erciţii din manual>#erciţii de !rupare a unor termeni după trăsături de sens comune

bservarea modalităţii de construire a unui câmp le#ical.7odalităţi de e#tindere a câmpului le#ical

>#erciţii aplicative privind întrea!a unitate de conţinut +secţiunea!ramatică

)ctivitatea în !rup

)ctivitateindependentă


Temă pentruacasă

4.24.04.04.4.8

0.4

lase le#icale:a. 'inonimele +actuali"are

b. )ntonimelec. Aeolo!ismele

3efinirea şi specificarea particularităţilor acestor clase de cuvinte,soluţionarea unui set de e#erciţii care să asi!ure de"voltarea

abilităţilor lin!vistice specifice compartimentului vi"at.Reali"area unor diferenţieri şi asemănări între aceste clase de cuvinte.

>vitarea formulărilor pleonastice din comunicarea orală şi scrisă.


)ctivitateindependentă


Temă pentruacasă

405



Evaluare

+exicul limbiirom"ne

bservarea familiari"ării elevilor cu noţiunile acumulate şi amodalităţii de utili"are a noilor cunoştinţe în te#te redactate în scrissau în construcţii orale

Le#icul limbiiromâne

uvântul şisensurile lui.

(tili"areadicţionarelorelectronice

+0 ore

4.4

4.2

4.0

4.

4.8

0.4

0.2

0.0

>#erciţii de interpretare a sensului cuvintelor în conte#t

>#erciţii de utili"are a ,,3icţionarului e#plicativ al limbii româneII şial 3...7. 2

>#erciţii de comparare a unor definiţii

>#erciţii de orto!rafiere a neolo!ismelor

>#erciţii de utili"are a dicţionarelor electronice +3 sau de pe*nternet

ompararea re"ultatelor şi de"bateri.

Aotă: Proiectarea acestei unităţi de învăţare are în vedere utili+areamijloacelor electronice în scopul completării cunoştinţelordobândite la ora de curs, cu metodele tradiţionale cunoscute%

)ctivitateindividuală şi în

!rupîn cabinetul de

informatică

>levii pot utili"a şiacasă dicţionare

electronice sau de pe *nternet, fiind

solicitaţi săîndeplinească

anumite sarcini

>#erciţii

4E



lasa a - aPR*>T(L (A*T** 3> %A?)R>: DRAMATURGIA

A*A(T(R* .'. )T*?*T* 3> %A?)R> Ar.ore

R>'(R'> >?)L()R>

T'a")& –

#(&inda <n/)$&'8i1 aa"'i d"a2ai+'

2.4

2.<

3iscuţii despre e#perienţe în domeniul teatrului +lecturi şi J sauspectacol pentru evidenţierea caracteristicilor acestuia

>#erciţii de confruntare a conclu"iilor !rupului cu te#tul de pre"entare din manual şi reali"area unor sinte"e.>#erciţii de definire a conflictului pornind de la un brainstormin! şide la discutarea unor e#perienţe personale ale elevilor >#erciţii de e#tra!ere a ideilor principale din te#tul referitor laconflictul dramatic

4


)ctivitatea în !rup curaportare frontală.

Te#t manual,)ctivitate frontală

)ctivitate independentă

Temă pentruacasă

C#2'dia =definiţie,

caracteristici scrisoare

pierdută, de *.L.ara!iale

0.0

4.4

4.2

4.0

Lectura te#tului suport şi interpretarea acestuia prin te1nici vocaleadaptate.>#erciţii de identificare a particularităţilor comediei.>#erciţii de confruntare a conclu"iilor !rupelor cu ideile din te#tele pre"entate>#erciţii de redactare a unor fişe de lectură +cf. reperelor deinterpretare

4

Te#t-suport)ctivitate frontale)ctivitate pe !rupe

)ctivitate frontalăTe#te de pre"entare

+omedia, de

*.L.ara!iale


Temă pentruacasă

44



onstrucţiasubiectului

ompo"iţia te#tuluidramatic

0.2.0.04.44.2

4.0

Reali"area unor fişe care să sinteti"e"e construcţia subiectului>#erciţii de reconstituire a subiectului pe ba"a fişelor redactate>#erciţii de interpretare)r!umentarea compo"iţiei piesei

4

)ctivitate pe !rupe pe ba"a fişelor de lectură

)ctivitate individuală

Temă pentruacasă

Persona/ele =modalităţi de

caracteri"are,numele persona/elor,

comportamente

0.0

4.44.2

4.0

>#erciţii de descoperire a modalităţilor de caracteri"are a persona/elor

>#erciţii de demonstrare a statutului de caracter al persona/ului3iscuţii pe tema relaţiilor dintre persona/e>#erciţiu de redactare - fişa de caracteri"are a unui persona/

4

)ctivitate de !rup

)ctivitate pe !rupe)ctivitate individuală

Temă pentruacasă

Limba/ul persona/elor,

/ar!onul, dialo!ul

2.4

0.4

2.<.

>#erciţii de identificare a /ar!onului

>#erciţii de anali"ă a limba/ului persona/elor din perspectivacoerenţei şi lo!icii discursului>#erciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pete#tul comediei +activitatea începe în clasa şi se continuă ca tema pentru acasă

4 Te#t suport = 9ar!onul,activitate frontală

)ctivitate de !rup)ctivitate individuală

Temă pentruacasă

42



4.20.02.4

2.<

3iscuţii pe tema comicului de limba/ pe ba"a fişelor de lectură>#erciţii de identificare a altor surse ale comicului)nali"a comicului în scrisoarea primită de Tra1anac1e din perspectiva indiciilor spaţio-temporali şi de oralitate>#erciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pete#tul comediei

4



Te#t suportTemă pentru

acasă

>lemente verbale,nonverbale şi paraverbale

7i/loace lin!visticede reali"are a unui

/udecăţi de valoare

2.<

2.<

>#erciţii de identificare şi anali"ă a rolului elementelor nonverbaleşi paraverbale>#erciţii de ar!umentare pentru pre"entarea unui aspect anali"at

Te#t suport = 7i/loacelin!vistice de reali"are aunei /udecăţi de valoare,activitate pe !rupe.

bservareasistematică a

elevilor

3rama – d'$ini8i',2ani$'/a"' <n +)&)"a

)ni-'"/a&1 9i <n +)&)"a

"#2>n1,+a"a+'"i/i+i

Te#t suport: oculielelor , de amil

Petrescu

0.0

4.4

2.<

2.4

>#tra!erea ideilor principale din te#tul de pre"entare din manual,Lectura şi înţele!erea te#tului, re"umarea conţinutului*dentificarea trăsăturilor specifice dramei ca te#t dramatic 4 Te#t suport = manual,

activitate frontală)ctivitate pe !rupeTe#t suport, amil

Petrescu)ctivitate frontală

Temă pentruacasă

40



onstrucţiasubiectului,

conflictul interior,tipuri de antinomii,

drama absolută

2.<

2.<4.2

4.4

*dentificarea în te#tul dramatic a tipurilor de antinomie pre"entateîn manual*dentificarea si e#plicarea tipurilor de conflict ilustrat în piesă3e"batere privind relaţia dintre dreptatea absolută şi dreptateasocială ca sursă a conflictului dramatic>#erciţiu de redactare a unui eseu pe tema dramei absolutului

4Te#t suport, activitate de!rup, activitate frontală

)ctivitate de !rup)ctivitate de !rup, apoi

individuală

Temă pentruacasă

7odalităţi deconstruire a persona/elor

omportamente,atitudini

2.4

0.02.<

omentarea relaţiilor dintre persona/e>#erciţii de ar!umentare privind profilurile persona/elor>#erciţii de comparare dintre eroii din te#tele dramatice şi din pro"a lui amil Petrescu

4

Te#te suport, activitatefrontală.

)ctivitate de !rup)ctivitate de !rup, apoi

individualăTemă pentru

acasă

>lemente de limba/,didascalia

2.<0.4

0.2

>#erciţii de identificare a rolului notaţiilor autorului pe fra!mentulte#tuluidramatic studiat

>#erciţii de identificare şi anali"ă a structurii ar!umentării la persona/ele fra!mentului

>#erciţii de ar!umentate pornind de la un citat din piesă

4Te#te suport = fra!mentamil Petrescu şi te#t de pre"entare , activitate de!rup, activitate frontală)ctivitate frontală, apoi

individualăTemă pentru

acasă

>stomparea!raniţelor dintrespeciile dramaticetradiţionale:

- teatrul mitic

2.4

2.<

3iscuţii referitoare la caracteristicile dramatur!iei +structuritradiţionale

)ctivitate de !rup

Te#t suport = fra!mente

4



- teatrul parabolic

- teatrulabsurd.

Qeşterul Qanole,de Lucian @la!a

0.2

>#tra!erea ideilor principale din te#tul de pre"entare din manualLectura şi înţele!erea te#tului, re"umarea conţinutului*dentificarea trăsăturilor specifice teatrului mitic ca te#t dramatic>#erciţiu de comparare a subiectului epic al baladei Qonastireaargeşului cu cel dramatic al piesei Qeşterul Qanole

4

Qeşterul Qanole deLucian @la!a

)ctivitate de !rup,activitate frontală

)ctivitate frontală, apoiindividuală

Temă pentruacasă

Lirismul şi teatrul&uncţia emotivăa limba/ului

7odalităţi dereali"are a funcţiei

emotive alimba/ului literar

2.<4.0

0.2

*dentificarea elementelor e#presioniste din opera dramatica a luiLucian @la!a>#erciţii de e#tra!ere a ideilor principale din te#tul referitor lafuncţia emotivă a limba/ului

4Te#te suport

)ctivitate de !rup,activitate frontală

)ctivitate frontală, apoiindividuală

Temă pentruacasă

)rta spectacoluluidramatic,

confluenţe mitice

0.20.44.0

3e"batere privind misiunea meşterilor pornind de la un fra!mentde te#t>#erciţiu de redactare a unui eseu: paralela între drama ideatică învi"iunea lui amil Petrescu +ca tentaţie a absolutuluişi în ceaaparţinând lui Lucian @la!a +ca luptă a inconştientului cu raţionaluldin om şi din afara lui

4




Temă pentruacasă

48



Iona, de 7arin'orescu

7onolo!, structura persona/ului

4.00.4

ompararea structurii dramatice tradiţionale cu structura te#tuluilui 7arin 'orescuReali"area unei paralele între le!enda biblică şi te#tului lui 'orescu>#erciţii de identificare a specificului monolo!ului dramatic înte#tul studiatReali"area unei fişe de caracteri"are a persona/ului pe ba"areperelor de interpretare>#erciţiu de ar!umentare

2



)ctivitate individuală

Temă pentruacasă

>valuare

2.42.<0.04.42.<4.24.0

>#erciţiu de redactare a unui eseu structurat +pe !rupe privind unmoment semnificativ din evoluţia dramatur!iei româneşti.

4

)ctivitatea individuală

)ctivitatea pe !rupe

)ctivitatea independentă

Redactareaeseului şi

observareaactivităţiielevilor

4<



*nstruireaasistată decalculator

2.42.<0.04.42.<4.24.0

?i"ionarea pieselor prevă"ute în pro!rama de studiu + comedia,drama

>levii compară aspectele care sunt diferite în te#tul scris şi în piesavă"ută pe 3?3

3e"bateri, discuţii , clarificări3etalierea unor aspecte le!ate de ecrani"are, /ocul actorilor,sceno!rafie

2>valuarea

activităţii elevilor

?i"ionarebservarea

elevilor

4;



Bi=&i#("a$i'

A"i+#&'5E

)3>LL, 9ordi, ,, 3a navegaci[n hiperte.tual en el \orld;\ide \eb5 implicaciones para el dise]o demateriales educativos’’< sursa5 1ttp:JJDDD.ull.esJdepartamentosJdidinvJtecnolo!iaeducativaJdoc-adell4.1tm

)LA', . H Qalle!o, 3., ,, Integracion curricular de los recursos technologicos’’, @arcelona, 4558,iCos Tau apud abero, 9., 3uarte, )., @arroso, 9., ,, 3a piedra angular para la incorporacion de los mediosaudiovisuales, in-ormaticos K nuevas technologicos en los conte.tos educativos’’ în >3(T>, nr.6, nov.455;.

@)LL>'T), 9., ,, 3a -ormacion del pro-esorado en nuevas technologias aplicadas a la educacion +455< în'alinas, 9., ,, 9edes de comunicacion’’, Palma, 4558 în >3(T>, nr. 6, nov. 455;

Qraells, PYre 7arMuYs +4556, ,,=sos educativos de internet’’ sursa :1ttp:JJdeDeH.uab.esJpmarMuesJusosred2.1tm

@)R@T, 7. 1ac1atH, >., ,, 0Fcalages entre o--res et attentes’’, p%1!!, lG *nternational, Paris, 2EE2apud 3e 'erres, Linda, ,,Paramtres pour une e--icacitF accrue de la lectur hKperte.tuelle en langue

segonde’’ în ).L.'.*.. vol. ;, 2EE, p. 408 sursa : 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJvE;JalsicKvE;-som4.1tm

@3*(, )ndrei, ,,Pentru un poet !raba de a publica e la fel de rea ca şi lipsa de talentII , *nterviu, revista8ontra-ort : ;-6 +50-5, iulie-au!ust 2EE2 sursa : 1ttp:JJDDD.contrafort.mdJ2EE2J50-5J065.1tml

L>7>AT, 9ean, ,, 3e e;booU est;il le -utur du livre’’ C în 1ttp:JJDDD.cndp.frJarc1iva!eJvalidJ400<J400<-

228-2880.pdf R*(A, Q1eor!1e, ,,8um se joacă ultima carte’’ în ,,bservator cultural’’,nr. 6< +00 din 45-28octombrie 2EE< sursa: 1ttp:JJDDD.observatorcultural.roJinformatiiarticol.p1tml$#id_4;E<

R)*(A, Q1eor!1e, ,,7iciile lumii postmoderne% Pe un peron de metrou’’ în ,,bservator cultural’’, $r%(/! < sursa 5 http5:::%observatorcultural%roin-ormatiiarticol%phtmlC.idD1'/)@

3>@)*'*>(, 9eanne-7arie, ,,I8 et autonomie dans l’apprentissage des langues’ ’ în 7Glan!es rapel nr.26, 2EE< sursa : 1ttp:JJrevues.univ-nancH2.frJmelan!esrapelJsommairePrecedent.p1p0$idKrubriMue_2E

3*), &. şi ernande", Q., ,,4strategia docentes para un aprendi+aje signi-icativo 5 una interpretacionconstructivista’’, 7c QraD-ill, 7e#ico, 4556, p. 424 apud @arroso, arlos Ramos, ,,4lementos para el

diseno de entornos educativos virtuales con base en el desarrolo de habilidadesX’ în >3(T> .Revista>lectronica de Tec1nolo!ia >ducativa, nr. 24, 2EE< sursa : 1ttp:JJDDD.uib.esJdepartJ!teJedutec8.1tml

3*)A(, 7ircea, ,,Zragmente despre postmodernism si poe+ie’’, studiul a fost publicat, în serial, în pa!inile ,, 3iteratura si arta’’ ale cotidianului ,,8rai nou’’ , 2EE2 sursa : Aordlitera -1ttp:JJDDD.nordlitera.roJmodules.p1p$name_AeDsfile_articlesid_;;

3*A>'(, Lucia 'imona, ,, Imagini virtuale% Poe+ia si blog;ul’’, bservator cultural, nr%((> < sursa 5http5:::%observatorcultural%roin-ormatiiarticol%phtmlC.idD1'!)'

L)(3R*LL)R3, 9ean, ,,Qultimedia and the changing e.perience o- the learner’’, @ritis1 9ournal of>ducational tec1nolo!H, vol.2<, 4558, apud Pot1ier, 7a!uH ,, Nipermedia et autonomK’’, ac1ette, 455;,

p.68

5E Toate linC-urile au fost verificate şi sunt funcţionale la data de 25 au!ust 2EE;

46


http://dewey.uab.es/pmarques/usosred2.htm












http://dewey.uab.es/pmarques/usosred2.htm













L>?j, Pierre, ,, 3Wintelligence collective’’, La 3Gcouverte, 455, Paris, p.28 apud elYne Qodinet - ,,3ienset noeuds, -ilets et toiles’’ , sursa: DDD.cndp.fr

L*TTL>, 3avid, ,, 3earner autonomK’’ , )ut1entiC, 4554, 3ublin apud 7aria 9ose Lu"on - ,, Providing sca--olding and -eed;bacU in online environments’’, sursă: Qelanges 8rapel nr%!?L*AA, 7arcia, ,,8ognition and distance learning’’, 9ournal of t1e )merican 'ocietH for *nformation 'cience,

;J44, 455< apud 7aria 9ose Lu"on - ,, Providing sca--olding and -eed;bacU in online environments’’; sursă: Qelanges 8rapel nr%!?

OOO,, 3es stratFgies de comprFhension en lecture’’ O sursa 5http5:::%sasUed%gov%sU%cadocs-rancais-ransU-ranelemdomldoml)%html

7)''>LT-Qirard, 7arHvonne, ,,Pouruoi des scFnarios pFdagogiues’’ $ în ,,3es 6cFnarios pFdagogiues dFducation J limage’’, sursa 5 http5:::%cndp%-rticeanimpedapouruoi%htm

P)L7>R, ParCer, ,,he 8ourage to ech’’, 'an &rancisco +4556 apud 7aria 9ose Lu"on - Providing sca--olding and -eed;bacU in online environments;sursă: Qelanges 8rapel nr%!?<

P>L*''*>R, 1rista, ,,8aractFrisation des inter-aces porteuses d’in-ormation mises en Huvre dans un

environnement in-ormatiue d’aide J l’apprentissage de la lecture’’ în 2%3%6%I%8 ., vol. <, nr. 2, decembrie2EE0 sursa : DDD.alsic.or!

P%R%(, >lena, ,, 2bordarea interdisciplinară a conţinutului educaţiei’’ în >3*TRevista educaţiei, nr. ; J 2EE, sursa: 1ttp:JJDDD.edict.roJarticoleJeE;-educatie-civica-interdisciplinara.1tml

?*(, @o!dan, ,, 0e la navetă la telecommuting’’, 3ilema ?ec1e, )nul *?, nr.4;2 - 2< mai 2EE; sursa :1ttp:JJDDD.dilemavec1e.roJinde#.p1p$nr_4;2cmd_articolid_8;06

L(RR* 3> 'P>*)L*T)T>

@*3(-?rânceanu, )n!ela, ălăraşu, ristina, *onescu-Ru#andoiu, Liliana, 7ancas, 7i1aela, Pana3indele!an, Qabriela, 0ictionar general de stiinţe% tiinţe ale limbii, >ditura `tiinţifică, @ucureşti, 455;.@R(T, 7i1aela, Instrumente pentru 4;3earning% hidul in-ormatic al pro-esorului modern, >ditura Polirom,*aşi, 2EE<.'T>), ctavia, 0idactica lecturii, >ditura *nstitutul >uropean, 2EEER*(A, Q1eor!1e, 2isbergul poe+iei moderne, >ditura Paralela 8, Piteşti, 2EEER*'T>), 'orin, 0icţionar de pedagogie, >ditura Litera *nternaţional, 2EEE

(', onstantin, In-ormati+area în educaţie, >ditura Polirom, *aşi, 2EE<Q>RQ>, 7ariana, ehnologia in-ormaţiei şi comunicaţiilor , >ditura orint, @ucureşti, 2EE8

A*L), *oan, ratat de pedagogie şcolară, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 455<P*)Q>T, 9ean, Psihologie şi pedagogie, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;2, p. 40<, apud

Aicola, *oan, ratat de pedagogie şcolară, 4ditura 0idactică şi Pedagogică, @ucureşti, 455<, p, 058.')R*?)A, L., ,, Inteligenţele multiple’’ în ,, Învăţământul primar’’ 0J455<, apud 8urriculum $aţional% hidmetodologic%2ria curriculară O 3imbă şi comunicare’’ , >ditura )ramis, @ucureşti, 2EE2.

45

http://www.cndp.fr/







http://www.cndp.fr/









@*@L*QR)&*> Q>A>R)L54

@R@*, A'T)A) +coord., Qetodica predării limbii şi literaturii române în liceu, >ditura 3idactică

şi Peda!o!ică, @ucureşti, 4560.@>R) *., Qetodica predării limbii române, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;.@R(A>R, 9. '., Pentru o teorie a instruirii, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;E.>RQ*T *., ?L'>)A( L. +coord., 8urs de pedagogie, (niversitatea din @ucureşti, 4566.>RQ*T, *)A +coord., Per-ecţionarea lecţiei în şcoala modernă, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică,@ucureşti, 4560.A, 7>, Programe şcolare, vol 4, )ria curriculară Limbă şi comunicare, seria Liceu, @ucureşti, 2EE4.A, 7>, Programe şcolare, vol 4, )ria curriculară Limbă şi comunicare, seria Qimna"iu, @ucuresti4555.A, 7>, 6tandarde pro-esionale pentru pro-esia didactică, coord. Lucia Qli!a, @ucureşti, 2EE2.A, 7>A, 8urriculum $ational , Pro!rama şcolară privind )ria curriculara FLimbă şi comunicareF, clasele?-?***, aprobată prin 7. Ar. 20;J20.E6.4555.A, 7>A, hid metodologic pentru aplicarea programelor de 3imba şi literatura română ; învăţământ

primar şi gimna+ial , >ditura )ramis, 2EE2.R>(, )R7>A, 8ontinuturile procesului de invatamint , componenta a curriculum-ului, în vol. Psihopedagogie, >ditura Polirom, *asi, 4556.R>(, )R7>A, rientări actuale în problematica curriculum;ului, >d. 'piru aret, *asi, 455.R>(, )R7>A, eoria curriculum;ului şi conţinuturile educaţiei, >ditura (niversităţii F)l. *. u"aF.*asi, 2EEE.(`, A'T)AT*A, Iposta+e ale comunicării educaţionale, în vol. Lo!ică şi educaţie, >ditura 9unimea,*asi, 455.(`, A'T)AT*A, Pedagogie, >ditura Polirom, *aşi, 455<.3>S>j 9., 0emocraţie şi educaţie% introducere în -iloso-ia educaţiei, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică,@ucureşti, 45;2.Q*), ?*'T*)A, 0idactica limbii şi literaturii române pentru gimna+iu şi liceu, >ditura 3acia, lu/-

Aapoca, 2EE2.

Q*) ?*'T*)A, *A 3R)QT*(, Qetodica predării limbii şi literaturii române, >ditura 3idactică şiPeda!o!ică, R. ). @ucureşti, 4558.QR*QR)`, *., Zinalităţile educaţiei, în vol Psihopedagogie, >ditura F'piru aretF, 455.(@>R7)A, )., 8um se produc schimbările în educaţie% 8ontribuţii la studiul inovaţiei, >ditura 3idacticăşi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;6.*)@, L(7*A*), 8omunicarea didactică în vol. Pshiopedagogie, >ditura Polirom, *asi, 4556.*A>'(, 7., +coord. R)3(, *., 0idactica modernă, >ditura 3acia, lu/-Aapoca, 4558.*R3)A *. - ?L. R@(, 3imba română contemporană, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;6.L)A3'>>R>, Q*L@>RT 3>, 4valuarea continuă a elevilor şi e.amenele #manual de docimologie*,>ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;8L)(3)T, *. 3., Qetodica predării limbii şi literaturii române în şcoala generală şi în liceu, >ditura3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 45;0.Qenevieve 7eHer, 0e ce si cum evaluam, >ditura Polirom, 2EEE.

7*'>, ., 8oncepte didactice -undamentale, vol. *, >ditura )nCarom, *aşi, 455<.77)A(, 7)R*)A), Proiectarea si des-asurarea activitatii didactice, în Psihopedagogie, >dituraPolirom, *aşi, 4556: 2E<.7('T>R, 3(7*TR(, 7eri-icarea progresului scolar prin teste docimologice, >3P, @ucureşti, 45;E

A>)`(, *., Instruire si învatare >ditura `tiinţifică, @ucureşti, 455E. A>(L)( )., T. 7), +coord., Psihopedagogie pentru e.amenul de de-initivat şi grad II, >ditura'piru aret, *asi, 455.P)(A, >., 6ociopedagogie şcolară, >ditura 3idactică şi Peda!o!ică, @ucureşti, 4562.P*)Q>T, 9>)A, 4pistemologia genetică, >ditura 3acia, lu/, 45;0.')7**)A, &LR>AT*A), 8$8, Programe de pregătire a cadrelor didactice pe probleme de didacticadisciplinelor #material pentru discuţii*, @otoşani, 2EE4 'inte"a discutiilor reuniunii rectorilor, lu/-Aapoca, 2EE4.'A>>, 4valuarea curentă şi e.amenele, hid pentru pro-esori, coord. )drian 'toica, >ditura ProQnosis,@ucureşti, 2EEE.54 Lucrări utili"ate în mod indirect

48E



'T)A*(, 7., 9e-orma conţinuturilor învăţământului, >ditura Polirom, *aşi, 4555.(LR*, TL*A), Qanagementul clasei, Învatarea prin cooperare, >ditura orint, @ucuresti, 2EEE.?)*3>)A(, Q. +coord, 8onţinutul învăţământului, în Pedagogie, >ditura (niversităţii, F)l. *. u"aF, *aşi,456<?*3>)A( Q., 4ducaţia la -rontiera dintre milenii, >ditura Politică, 4566.?oiculescu, >lisabeta, Zactorii subiectivi ai evaluarii şcolare, >ditura )ramis, @ucuresti, 4556.

'ito!rafie

@rodin, ]. +2EE2. F Innovation, instrumentation technologiue de lapprentissage des langues 5 des schmesdaction au. modles des pratiues FmergentesF. )lsic, vol. 8, 2. pp. 45-464. 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAumE5JbrodinJalsicKnE5-rec0.1tm

3uc1iron, >. +2EE0a, F 2nalKse de eentalU 8anadaF. )lsic, vol. <, 2. pp. 48;-4<6. 1ttp:JJalsic.u-strasb!.frJAum44Jduc1ironJalsicKn44-lo!2.1tm

3uc1iron, >. +2EE0b, 3es technologies de lin-ormation et de la communication dans lenseignement apprentissage des langues 5 atouts, limites et e.ploitations potentielles du choi. -ourni% QFmoire de 042 de

didactologie des langues et des cultures, (niversitG Paris ***.1ttp:JJDDD.si!u;./ussieu.frJ)>7Jrec1erc1e.1tm

RomarH, L. +2EE8. F7ers un portail uniue pour les publications scienti-iuesF. Le /ournal du AR', nk45E. 1ttp:JJDDD2.cnrs.frJpresseJ/ournalJ28<.1tm 'ites *nternet

)riv +2EE8. 4;print archive. ornell (niversitH librarH. 1ttp:JJ###.ar#iv.cornell.edu

airn +2EE8. 6oi.ante revues de sciences humaines et sociales. @elin, 3e @oecC, La 3Gcouverte, ]rYs.1ttp:JJDDD.cairn.info

]rudit +4556. Promouvoir et di--user la recherche universitaire. 7ontrGal : (niversitG de 7ontrGal,(niversitG Laval (niversitG du NuGbec 7ontrGal. 1ttp:JJDDD.erudit.or!

)L-'' +2EE. )rc1ive ouverte en sciences de l\1omme et de la sociGtG. entre pour la communicationscientifiMue directe. 1ttp:JJ1als1s.ccsd.cnrs.fr

9'TR +2EE8. he scholarlK journal archive. 9ournal stora!e. V]tats-(nisX. 1ttp:JJDDD./stor.or!

7use +nd. Project Quse : scholarlK journals online% @altimore +73 : T1e 9o1n opCins (niversitH Press.1ttp:JJmuse./1u.edu

PersGe +2EE. Portail de revues en sciences humaines et sociales. Paris : 7inistYre de l\Gducation nationale,de l\ensei!nement supGrieur et de la rec1erc1e, cop. 2EE. 1ttp:JJDDD.persee.fr

OOOO

B&#()"i

1ttp:JJblo!.0<E.Ha1oo.comJblo!-voADP;*/br87nj41!D-$cM_4l_<u_4Em#_4<lmt_81ttp:JJdevoratorul-de-carti.ablo!.roJ2EE;-E4-04Ja-murit-scriitorul-!1eor!1e-craciun.1tml 1ttp:JJlaurence/t1.over-blo!.netJarticle-8;860E.1tml1ttp:JJcreatie.librariaonline.roJ1ttp:JJluciat.Dordpress.comJ2EE;JE4J04J!1eor!1e-craciunJ1ttp:JJpisicanea!ra.ablo!.roJ1ttp:JJDDD.booCblo!.roJ#-mi1aela-butnaruJtrupul-stie-mai-mult-fals-/urnal-la-puppa-rusa-4550-2EEEJ1ttp:JJDDD.lumivirtuale.roJlumiE8JnasE8.1tm

484

http://alsic.u-strasbg.fr/Num09/brodin/alsic_n09-rec3.htm


http://alsic.u-strasbg.fr/Num11/duchiron/alsic_n11-log2.htm


http://www.sigu7.jussieu.fr/AEM/recherche.htm

http://www2.cnrs.fr/presse/journal/2546.htm

http://xxx.arxiv.cornell.edu/

http://www.cairn.info/

http://www.erudit.org/

http://halshs.ccsd.cnrs.fr/

http://www.jstor.org/

http://muse.jhu.edu/

http://www.persee.fr/

http://blog.360.yahoo.com/blog-voNwP7Ijbr5MnY1Xhgw-?cq=1&l=6&u=10&mx=16&lmt=5

http://devoratorul-de-carti.ablog.ro/2007-01-31/a-murit-scriitorul-gheorghe-craciun.html

http://laurencejth.over-blog.net/article-5475830.html

http://creatie.librariaonline.ro/

http://luciat.wordpress.com/2007/01/31/gheorghe-craciun/

http://pisicaneagra.ablog.ro/

http://www.bookblog.ro/x-mihaela-butnaru/trupul-stie-mai-mult-fals-jurnal-la-puppa-rusa-1993-2000/

http://www.lumivirtuale.ro/lumi05/nas05.htm





http://www.sigu7.jussieu.fr/AEM/recherche.htm

http://www2.cnrs.fr/presse/journal/2546.htm

http://xxx.arxiv.cornell.edu/

http://www.cairn.info/

http://www.erudit.org/

http://halshs.ccsd.cnrs.fr/

http://www.jstor.org/

http://muse.jhu.edu/

http://www.persee.fr/

http://blog.360.yahoo.com/blog-voNwP7Ijbr5MnY1Xhgw-?cq=1&l=6&u=10&mx=16&lmt=5

http://devoratorul-de-carti.ablog.ro/2007-01-31/a-murit-scriitorul-gheorghe-craciun.html

http://laurencejth.over-blog.net/article-5475830.html

http://creatie.librariaonline.ro/

http://luciat.wordpress.com/2007/01/31/gheorghe-craciun/

http://pisicaneagra.ablog.ro/

http://www.bookblog.ro/x-mihaela-butnaru/trupul-stie-mai-mult-fals-jurnal-la-puppa-rusa-1993-2000/

http://www.lumivirtuale.ro/lumi05/nas05.htm



1ttp:JJDDD.observatorcultural.roJ1ttp:JJDDD.poe"ie.roJinde#.p1pJarticleJ22668Jinde#.1tml 1ttp:JJDDD.samaelDin!s.comJinde#.1tml1ttp:JJDDD.ublo!.roJ

Li'"a)"1 9i +)&)"1

1ttp:JJculturitalia.uibC.ac.atJ1ispanotecaJ>nlaces-LinCsJQramaticaJQramtica.1tm1ttp:JJDDD.actrus.roJbibliotecaJcursuriJinde#.1tml1ttp:JJDDD.an!elfire.comJdeJ1ispaniaJh1ttp:JJDDD.ca/ondeletras.comJ1ttp:JJDDD.poesia-inter.netJinde#c.1tm1ttp:JJDDD.portaldepoesia.comJrevistasKsitios.1tm

E&'a"nin(

1ttp:JJcarnets.contemporain.infoJaudetJarc1ivesJcatKlitteratureKetKinformatiMue.1tml 1ttp:JJdialnet.unirio/a.esJservletJportadatesis

1ttp:JJedutec.rediris.esJ?Jpa!Jrevistas.1tml 1ttp:JJedutec.rediris.esJRevelec2Jrevelec.1tm1ttp:JJreddi!ital.cnice.mecd.esJ4JfirmasJfirmasKcaberoKind.1tml1ttp:JJDDD.developin!teac1ers.comJarticlesKtc1trainin!Jict2Kdarron.1tm 1ttp:JJDDD.e-revues.lavoisier.frJ 1ttp:JJDDD.educause.eduJappsJeMJarc1ives.asp 1ttp:JJDDD.eurocall-lan!ua!es.or!JrecallJinde#.1tml1ttp:JJDDD.futurelab.or!.uCJvieDpointJtec1E.1tm 1ttp:JJDDD.!la.ac.uCJrccJpro/ectsJtltsnJinde#.1tmlh#21ttp:JJDDD.irrodl.or!Jinde#.p1pJirrodl 1ttp:JJes.DiCibooCs.or!JDiCiJiberculturahAuevasKtecnolo!.0.)3asKHKespiritualidad 1ttp:JJrevues.univ-nancH2.frJmelan!esrapelJsommairePrecedent.p1p0$idKrubriMue_2E 1ttp:JJDDD.2learn.caJToile2J

1ttp:JJDDD.bcub.roJ1ttp:JJDDD.cndp.frJles'criptsJbandeauJbandeau.asp$bas_1ttp:JJDDD.cndp.frJ3ossiers*>J02Jsom02.asp1ttp:JJDDD.cndp.frJspinooJ 1ttp:JJDDD.cndp.frJticeJdossiersieJ 1ttp:JJDDD.educnet.education.frJdossierJ1HpermediaJbiblio4.1tm 1ttp:JJDDD.educnet.education.frJdossierJlivrelecJlecture.1tm 1ttp:JJDDD.!ri!nou#.beJinde#.p1p$content_dpsubcontent_list 1ttp:JJDDD.olf.!ouv.Mc.caJressourcesJtiJinde#.1tml1ttp:JJDDD.uib.esJdepartJ!teJedutec8.1tml1ttp:JJDDD.ull.esJcon!resosJTecneducJindice.1tml 1ttp:JJDDD.ull.esJdepartamentosJdidinvJtecnolo!iaeducativaJdocumentos.1tm 1ttp:JJDDD.Deblettres.netJinde#.p1p

Di+8i#na"'

1ttp:JJDDD.diccionarios.comJ1ttp:JJDDD.e-scoala.roJdictionarJinde#.1tml 1ttp:JJDDD.Dordreference.comJdefinicionJacotar

482


http://www.poezie.ro/index.php/article/228854/index.html

http://www.samaelwings.com/index.html

http://www.ublog.ro/

http://culturitalia.uibk.ac.at/hispanoteca/Enlaces-Links/Gramatica/Gram%C3%A1tica.htm

http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/index.html

http://www.angelfire.com/de/hispania/#

http://www.cajondeletras.com/

http://www.poesia-inter.net/indexc.htm

http://www.portaldepoesia.com/revistas_sitios.htm

http://carnets.contemporain.info/audet/archives/cat_litterature_et_informatique.html

http://dialnet.unirioja.es/servlet/portadatesis

http://edutec.rediris.es/CV/pag/revistas.html

http://edutec.rediris.es/Revelec2/revelec.htm

http://reddigital.cnice.mecd.es/1/firmas/firmas_cabero_ind.html

http://www.developingteachers.com/articles_tchtraining/ict2_darron.htm

http://www.e-revues.lavoisier.fr/

http://www.educause.edu/apps/eq/archives.asp

http://www.eurocall-languages.org/recall/index.html

http://www.futurelab.org.uk/viewpoint/tech04.htm

http://www.gla.ac.uk/rcc/projects/tltsn/index.html#x2

http://www.irrodl.org/index.php/irrodl



http://www.2learn.ca/Toile2/

http://www.bcub.ro/

http://www.cndp.fr/lesScripts/bandeau/bandeau.asp?bas=http://www.cndp.fr/DossiersIE/32/som32.asp

http://www.cndp.fr/spinoo/

http://www.cndp.fr/tice/dossiersie/

http://www.educnet.education.fr/dossier/hypermedia/biblio1.htm

http://www.educnet.education.fr/dossier/livrelec/lecture.htm

http://www.grignoux.be/index.php?content=dp&subcontent=list

http://www.olf.gouv.qc.ca/ressources/ti/index.html


http://www.ull.es/congresos/Tecneduc/indice.html

http://www.ull.es/departamentos/didinv/tecnologiaeducativa/documentos.htm

http://www.weblettres.net/index.php

http://www.diccionarios.com/

http://www.e-scoala.ro/dictionar/index.html

http://www.wordreference.com/definicion/acotar


http://www.poezie.ro/index.php/article/228854/index.html

http://www.samaelwings.com/index.html

http://www.ublog.ro/

http://culturitalia.uibk.ac.at/hispanoteca/Enlaces-Links/Gramatica/Gram%C3%A1tica.htm

http://www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/index.html

http://www.angelfire.com/de/hispania/#

http://www.cajondeletras.com/

http://www.poesia-inter.net/indexc.htm

http://www.portaldepoesia.com/revistas_sitios.htm

http://carnets.contemporain.info/audet/archives/cat_litterature_et_informatique.html

http://dialnet.unirioja.es/servlet/portadatesis

http://edutec.rediris.es/CV/pag/revistas.html

http://edutec.rediris.es/Revelec2/revelec.htm

http://reddigital.cnice.mecd.es/1/firmas/firmas_cabero_ind.html

http://www.developingteachers.com/articles_tchtraining/ict2_darron.htm

http://www.e-revues.lavoisier.fr/

http://www.educause.edu/apps/eq/archives.asp

http://www.eurocall-languages.org/recall/index.html

http://www.futurelab.org.uk/viewpoint/tech04.htm

http://www.gla.ac.uk/rcc/projects/tltsn/index.html#x2

http://www.irrodl.org/index.php/irrodl



http://www.2learn.ca/Toile2/

http://www.bcub.ro/

http://www.cndp.fr/lesScripts/bandeau/bandeau.asp?bas=http://www.cndp.fr/DossiersIE/32/som32.asp

http://www.cndp.fr/spinoo/

http://www.cndp.fr/tice/dossiersie/

http://www.educnet.education.fr/dossier/hypermedia/biblio1.htm

http://www.educnet.education.fr/dossier/livrelec/lecture.htm

http://www.grignoux.be/index.php?content=dp&subcontent=list

http://www.olf.gouv.qc.ca/ressources/ti/index.html


http://www.ull.es/congresos/Tecneduc/indice.html

http://www.ull.es/departamentos/didinv/tecnologiaeducativa/documentos.htm

http://www.weblettres.net/index.php

http://www.diccionarios.com/

http://www.e-scoala.ro/dictionar/index.html

http://www.wordreference.com/definicion/acotar



uprins

Prefaţă WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.WW.0

*. *ntroducereWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.WW8

4.rientări tradiţionale şi moderneWWWWWWWWWWWWWWW.WW82. 'tadiul actual al domeniului. *pote"e conceptualeWWWWWWWW.W.W<0 .Tradiţional şi modern în didactica limbii şi literaturii româneWWWW.W..;. Aoile te1nolo!ii ale educaţieiWWWWWWWWWWWWWWWWWW.6

**. Resursele didactice virtualeWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.444. (tili"area calculatorului = resurse formativeWWWWWWWWWWWW442. 7i/loace formative electronice la ora de limba şi literatura românăWWW.40. *nternetul ca mi/loc de comunicareWWWWWWWWWWWWWWWW4<. 'arcini didactice ba"ate pe Te1nolo!ia *nformaţiei la orele de limbă şiliteraturăWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..4;

8. Laboratorul multimediaWWWWWWWWWWWWWWWWWW.WW.20<. Resursele educative ale *nternetuluiWWWWWWWWWWWW..W..W..2

***. iberculturaWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..W..WW2<4. ipermedia = o nouă formă de discurs WWWWWWWWWW..W..WW 2;2. iperte#tul WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.WWW250. Literatura şi 1iperte#tul WWWWWWWWWWWWWWWW..W..WW.0E. ipermedia şi învăţarea autonomă WWWWWWWWWWW..WW..WW048. ?a fi cartea electronică o carte a viitorului $.................................................08<. @iblioteca virtuală = resursă didactică WWWWWWWWW..WW.W.W..0;;. Lectura şi resursele multimedia WWWWWWWWWWWWWW..WW.06

*?. *nte!rarea resurselor T.*.. în procesul de instruire WWWWWWWWWW...WW..44. *nte!rarea peda!o!ică a resurselor T.*. - Z 8atastro-ă pedagogică sau viitor promiţător C ^YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY%Y%%YY/12. Pre!ătirea şi perfecţionarea profesorilor în conte#tul încorporării noilorte1nolo!ii educativeWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..W.W..20. (tili"area *nternetului în câmpul educaţieiWWWWWWWWW..WWW<. 'cenariul didactic = noi perspectiveWWWWWWWWWWWW..WW..6

?. )bordări metodiceWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..WW..8E4. ra de limba şi literatura românăWWWWWWWWWWWWW..WW..842. 'ituaţia de învăţare şi competenţele specifice documentăriiWWW.WW..80. 3espre autoeducaţie. 7etoda proiectuluiWWWWWWWWW..WWWW8;

. 7odele de abordare a conţinuturilor didacticeWWWWWW.WWW....W.<8.4. Poe"ia opt"ecistă = modele didactice de abordare a te#tuluiW. <8.2. Reali"area unui portofoliu la literatura română utili"ând resurseelectroniceWWWWWWWWWWWWWWW.WWWWW.W.....;0.0. Pre"entarea în PoDer PointWWWWWWW..WWWWW...W.;<

8. Lectură şi ima!ineWWWWWWWWWWWWWW.WWWWWW...W.;68.4. >ducaţia pentru lecturăWWWWWWW.WWWWWWWWW;58.2. Tipuri de lecturăWWWWWWWWWWWWWWWW.W.W648.0. >ducaţia pentru ima!ine J educaţia pentru multimediaW.W.W628.. *nte!rarea documentelor multimedia în activitatea didacticăW.68.8. >#ploatarea resurselor videoWWWWWWWWWWWW.W.6<

<. Literatură şi cinemato!rafieWWWWWWWWWWWWWWWWWW54<.4. 3osarele peda!o!ice ,,4cran large sur tableau noir’’YY%%Y%%&1

480



<.2. 7odel didactic de abordare a filmuluiWWWWWWWW.W..58<.0. Silliam '1aCespeare - ,,Romeo şi 9ulietaII +model didactic deabordare a unei producţii cinemato!rafice reali"ate după o operăliterarăWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.W.5;

;. (tili"area *nstruirii )sistate de alculator la orele de limbă şi

comunicareWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.W4EE;.4. )specte normative în studiul limbii româneWWWWWWW4EE;.2. )specte funcţionale în studiul limbii româneWWWWWW.4E;

6. )specte ale proiectării didacticeWWWWWWWWWWWWWWWW440onclu"iiWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW. 445)ne#a nr. 4 WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.WWW.WWWW424)ne#a nr. 2 WWWWWWWWWWWWWWWWWW.WWWWWWW.WWWW428)ne#a nr. 0 WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..42;)ne#a nr. WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..404)ne#a nr. 8 WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..402)ne#a nr. < WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..40

)ne#a nr. ; WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW..406)ne#a nr. 6WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW.. 405@iblio!rafie..................................................................................................................... 45uprins.............................................................................................................................48

emil dumbrava utilizarea calculatorului

Documents