1

Editorial:

Proiectul ,,Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine. Concurs

naţional de proiecte duhovniceşti” în Parohia Birda

Potrivit metodologiei Patriarhiei Române,

concursul naţional catehetic de anul acesta este axat pe semnificaţia Sfintelor Taine fiind anul 2014 un An omagial euharistic şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”.

Prima etapă a acestui concurs este cea locală, parohială care s-a derulat în perioada 3. 02 – 26. 03 în principal acest concurs a fost pregătit în ora de cateheză săptămânală.

În prima întâlnire a fost ales grupul de elevi care va concepe şi implementa proiectul, scopul acestui demers, obiectivele operaţionale şi s-au cristalizat şi principalele activităţi ale proiectului. După mai multe opinii a fost ales ca proiect din partea Parohiei Birda cel intitulat ,,Anul omagial euharistic şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni – cunoaştere a credinţei, practică a faptei”.

Scopul declarat al acestui proiect local a fost acela de cunoaştere şi aprofundare a evenimentelor omagiate la nivel de Patriarhie (Tainele Spovedaniei şi Cuminecării), precum şi cunoaşterea vieţii Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi importanţa acestora pentru Ortodoxia românească. Cea de a doua componentă a fost latura filantropică în vederea ajutorării punctuale a unui copil aflat în risc social. În acest sens au fost confecţionate: mărţişoare şi felicitări, icoane pe sticlă, dulciuri de post, coşuri de nuiele care au fost puse spre vânzare în cadrul unui târg în biserica parohială în 9 şi 16 martie a. c.

Şi acest proiect a fost posibil prin colaborare cu Şcoala Gimnazială din Birda precum şi Şcoala cu clasele I-VIII din localitatea Sîngeorge.

Locul desfăşurării acestei acţiuni a fost biserica cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului” şi Şcoala din Birda, respectiv capela cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi Şcoala din Sîngeorge.

Beneficiarii proiectului au fost elevii şi părinţii lor care au fost familiarizaţi cu învăţătura

creştină şi punctual un copil aflat în situaţie de risc social.

Resursele umane angajate în acţiune au fost: 24 de copii şcolari (cls. V-VIII), institutorii, profesorii de informatică, desen şi religie, preotul, studenţii la teologie. Iar cele materiale au provenit din fondurile proprii ale participanţilor la acest proiect.

Acţiunea catehetic-filantropică a urmărit patru

obiective: conştientizarea beneficiarilor asupra importanţei Anului omagial; posibilitatea vindecării trupeşti şi sufleteşti prin mijlocirea harul divin; convingerea participanţilor asupra importanţa rugăciunii comune, a părtăşiei cu Sfintele Taine, precum şi întărirea sentimentului apartenenţei la biserica parohială şi ajutorarea semenilor aflaţi în necazuri.

Preot Valentin Bugariu

(Continuare în pagina 7)

ArhanghelulBiserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului. (M. Eminescu)

ArhanghelulRevistă de cultură şi religie rurală editată de Asociaţia ,,Arhanghelul” din Birda, Timiş, 2014, an. III, nr. 1 (9)

2

Capacul tronului are

umbră. Crucea se scaldă-n soarele nămiezii.

Ascultătoare, negre, literele se supun,

ciugulite de căpcăunul vultur,

şi dau aură plecatului. Florile plâng,

prinse-n panglici; lemnul de dud le ţine strâns

în braţele lui răstignite. E greu lemnul de dud,

ud e şi mai greu de purtat. Soarele

însă l-a copt în ţestul lui uriaş.

Un văr primar încrustează în el numele tatii

numele tatii şi-l face nemuritor.

Oala de lut adastă cărbuni şi tămâie,

şi-o creştină care s-o poarte pe cărările ştiute.

doi

Cineva a tăiat în două

şarpele casei.

Primul a murit capul. Două săptămâni au trecut,

şi trupul, mama,

s-a zvârcolit înfrigurată şi-a zvâcnit pentru ultima oară,

plecând să aprindă amnarele îngerilor

Nina Ceranu

Am plăcit

Cât s-or chinuit bătrâni Dân bătrân s-astrâng-avere! Or credzut că ne dau ţucor, Dar n-or dat amar şî fiere.

În loc să trăim ca omu

Un picuţ şî noi mai bine, N-or loat tot pământu hoţî

Ai dă ier, dă-s adz, dă-s mâne.

Am plăcit cu puşcărie Prântru c-am avut o pită, A d-o fost dă toţ tâlharii

Şî putorili râvnită.

Prântru harnişia noastră Am fost duş în Bărăgane Să ne moar-acolo viaţa Şi-amincirea dân icoane.

Uni dântră noi d-acolo

N-or ajuns să mai să-ntoarcă La bătrânili ior sace.

Or murin în vr’o băracă.

Viscolu li-o şcers mormântu În pustiuri năşciuce,

Nu mai au la cap o floare, Dar mai rău că nus niş cruşe.

Le-o loat vremea amincirea

Cu tot cu-a călăilor, Care ne vindură ţara Sâ-ş împle foalili lor.

Dimitrie Acea

* La marginea dorului, în casa Domnului,

În templul iubirii, în amurgul firii, O inimă bate de răzbate – în taină şi-n cântec,

În foc şi-n descântec!

Liliana Stanca

2

Capacul tronului are

umbră. Crucea se scaldă-n soarele nămiezii.

Ascultătoare, negre, literele se supun,

ciugulite de căpcăunul vultur,

şi dau aură plecatului. Florile plâng,

prinse-n panglici; lemnul de dud le ţine strâns

în braţele lui răstignite. E greu lemnul de dud,

ud e şi mai greu de purtat. Soarele

însă l-a copt în ţestul lui uriaş.

Un văr primar încrustează în el numele tatii

numele tatii şi-l face nemuritor.

Oala de lut adastă cărbuni şi tămâie,

şi-o creştină care s-o poarte pe cărările ştiute.

doi

Cineva a tăiat în două

şarpele casei.

Primul a murit capul. Două săptămâni au trecut,

şi trupul, mama,

s-a zvârcolit înfrigurată şi-a zvâcnit pentru ultima oară,

plecând să aprindă amnarele îngerilor

Nina Ceranu

Am plăcit

Cât s-or chinuit bătrâni Dân bătrân s-astrâng-avere! Or credzut că ne dau ţucor, Dar n-or dat amar şî fiere.

În loc să trăim ca omu

Un picuţ şî noi mai bine, N-or loat tot pământu hoţî

Ai dă ier, dă-s adz, dă-s mâne.

Am plăcit cu puşcărie Prântru c-am avut o pită, A d-o fost dă toţ tâlharii

Şî putorili râvnită.

Prântru harnişia noastră Am fost duş în Bărăgane Să ne moar-acolo viaţa Şi-amincirea dân icoane.

Uni dântră noi d-acolo

N-or ajuns să mai să-ntoarcă La bătrânili ior sace.

Or murin în vr’o băracă.

Viscolu li-o şcers mormântu În pustiuri năşciuce,

Nu mai au la cap o floare, Dar mai rău că nus niş cruşe.

Le-o loat vremea amincirea

Cu tot cu-a călăilor, Care ne vindură ţara Sâ-ş împle foalili lor.

Dimitrie Acea

* La marginea dorului, în casa Domnului,

În templul iubirii, în amurgul firii, O inimă bate de răzbate – în taină şi-n cântec,

În foc şi-n descântec!

Liliana Stanca

3

Restituiri:

Din amintirile unui colonist din Gătaia (VIII)

Emoţia crescuse şi mai mult când profesorul

Tomescu, care mi-a sădit româna în toată fibra mea şi mi-a fost pildă de patriotism şi românitate, a lăudat prima poezioară zămislită de mine. Încurajarea mentorului meu a canalizat , încă de pe atunci, în sufletul meu o vizibilă aplecare spre lirism. Versurile simple, dar sincere: „ Peste case nu mai ninge / Primăvara a sosit/ Vântul nasul ţi-l atinge/ Dar şi el a obosit” au fost, poate, scânteia şi licărul de factură literară care aveau să-mi marcheze, mai târziu, cariera şi viaţa. Absolvisem deci ciclul al II-lea (1955) şi, ca stimulent , înainte de examenul final, conducerea şcolii ne-a oferit o excursie la Reşiţa, Caraşova şi Doman. Mama îmi pregătise bocceaua, adică o plasă, în care aveam o cămaşă de schimb, pijamale ( de fapt o cămaşă lungă de noapte), puţină mâncare şi o sticluţă cu apă. Mai făcusem noi ieşiri cu şcoala ,dar numai până la Deta sau Jamu Mare. Acum ne aventuram. La Reşiţa, am ajuns cu trenul. Aşezarea montană, înconjurată de dealuri şi verdeaţă, ne primea zâmbitor, dar cu fum, miros de cărbune şi zgomot de metale. Ca să vedem panoramic cetatea de foc şi Combinatul siderurgic am urcat pe o culme, de unde am admirat peisajul industrial şi citadin. În căldarea dintre munţi , oraşul locomotivelor şi al motoarelor clocotea gălăgios ca un lichid înfierbântat şi pufăia alene risipindu-şi fumul şi aburii prin coşurile semeţe ce înfruntau înălţimile. În aceeaşi zi , am vizitat şi Şcoala de meserii( pe care au urmat-o apoi mulţi colegi). Acolo am servit şi masa de prânz. Apoi, la marginea oraşului , ne-a aşteptat o căruţă care mergea la Caraşova, un sat la vreo 15 km de Reşiţa. Bagajele le-am urcat în „coşie”, câţiva mai piperniciţi s-au aciuit şi ei în căruţă, iar ceilalţi urma să străbatem distanţa pe jos. N-aveam ce face ! Alt mijloc de transport nu era. Conducătorul excursiei era însuşi directorul şcolii din Gătaia, dl. prof. Trifu Petcu. Ne-a sfătuit să nu ne depărtăm de grup, să mergem liber şi să lăsăm hainele mai grele în căruţă, ca să fim comozi şi uşori la drumul lung care ne aştepta. Ne-am

înşiruit pe câteva zeci de metri şi am păşit, la început, destul de vioi după căruţa care era şi ghidul nostru. Admiram peisajele de un pitoresc aparte, care ne impresionau profund pe noi, cei de la şes. Dealuri molcome îşi etalau haina verde presărată cu arbori risipiţi până aproape de poale, unde un drum de pământ, pe alocuri, pietruit, îşi făcea loc printre bucăţi de stânci care se încăpăţânau să ne stea în cale. Cei mai îndrăzneţi şi neastâmpăraţi cutezau să încalece pe cele mai scunde şi ţipau de acolo bucuroşi că au cucerit Everestul. Drumul era o descătuşare şi o depresiune a eliberării din chingile strânse al Regulamentului şcolar lăsat la poarta şcolii. La vreo 10 km distanţă de oraşul furnalelor, ghidul ne îndemnase să vizităm urmele unei vechi cetăţi cocoţate pe umărul unei stânci pleşuve. Cetatea turcului, căci despre ea este vorba, marca prezenţa otomană pe meleagurile Banatului.

Întreaga natură care o înconjura era aspră şi cu o încărcătură strategică demnă de cel care a întemeiat-o. Nu ştiu întreaga istorie a acestui bastion militar greu de cucerit, dar am rămas impresionaţi de imensa prăpastie care se căsca spre sud, cu o adâncime ameţitoare şi cu un perete stâncos aproape vertical. Ca

să-i vedem hăul cutremurător, cei care doreau se aşezau pe burtă, fiind ţinuţi , în acelaşi timp ,de doi dintre profesorii însoţitori. Deasupra prăpastiei , nu apăreau din tot corpul nostru , decât perechea de ochi a căror privire o înşurubam în adâncul înspăimântător. Pe fundul prăpastiei, zăreai, ca un şarpe cu solzii lucitori, pârâul Caraş. Am continuat drumul alene, tot mai alene, de acum. Natura montană era într-o comuniune perfectă cu şcolarii veniţi din Câmpia Gătăii. Ne însufleţea, iar dealurile erau mai blânde, se îndepărtau de drum, ne făceau mai lesne înaintarea. Dar eram obosiţi , flămânzi şi nerăbdători. Într-un târziu, la buza micii depresiuni, într-o vale, am zărit acoperişul unor case şi turnul bisericii. Ne-am bucurat. Aici urma să poposim şi să ne mai ostoim puterile noastre plăpânde. La intrarea în sat, bucuria a crescut şi mai tare. Drumul era străjuit de cireşi încărcaţi cu roade coapte şi gustoase.

Prof. Iosif Marius Circa

5

Documentar:

Contribuţia vlădicii Elie Miron la dezvoltarea culturii româneşti. Etape

semnificative (III)

După unirea de la Alba-Iulia, în 1919 a fost ales mitropolit primat, iar din 1925 patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Greutatea începutului a căzut pe umerii celui dintâi patriarh, acesta nu a rămas numai un om de cultură, ci a devenit un organizator, un lucrător, arhitect, legiuitor, meşter tipograf, dascăl de şcoală nouă. Odată venit la Bucureşti a găsit reşedinţa răvăşită de război şi de lipsa unei administraţii eficiente, totul fiind dărăpănat, o bombă germană căzuse chiar pe palat. Aproape că-ţi vine greu să-ţi imaginezi astăzi cum va fi arătat atunci Dealul Mitropoliei! De pildă, cerdacul de lângă paraclis era închis cu ferestre şi coloanele nu se mai vedeau. Restaurarea s-a terminat în 1923. Jos grajduri, priveliştea este cea mai tristă. Grajduri rele, rupte, proptite. Grajdul –deşi din zid bun- neglijat, fără uşi, fără nimic, totul rupt. Se ţineau acolo porci, cai, vaci. Era lângă parlament şi o grădină de vreo două pogoane, plină de bălării, brusturi, urzici, oţelari. În 1921-1922 a refăcut-o şi a recoltat legume de şase mii de lei. A plantat acolo şi 200 de altoi. Avea şi o seră. În grădină a plantat liliac altoit, trandafiri şi brazi2.

Organizator al Bisericii Ortodoxe, sub păstorirea sa s-au înfiinţat mai multe instituţii ale Bisericii: Tipografie, Seminar Teologic, Institut Biblic, Cămin preoţesc, publicaţii bisericeşti, a precizat locul şi rolul religiei ca materie de învăţământ. Tipografia a fost instalată la Cernica în care au fost publicate cărţile de cuvântări ale patriarhului, revista ,,Biserica Ortodoxă Română” care şi-a reluat apariţia în 1921, revista ,,Apostolul” a Arhiepiscopiei Bucureştilor. În sprijinul preoţilor văduvi a pus bazele unui cămin preoţesc care funcţionează şi astăzi, pentru tineri a pus la Cernica bazele unui Seminar Teologic deschis în 1929 care a dat Bisericii: ierarhi, stareţi, profesori de teologie,

2 Antonie Plămădeală, Contribuţii istorice…, p. 80.

preoţi. O altă realizare care durează şi astăzi este Institutul Biblic Ortodox în cadrul căruia a apărut Biblia sinodală (1926), în îngrijirea lui Nicodim Munteanu, Gala Galaction şi Vasile Radu.

Pr. dr. Valentin Bugariu

Fundaţiile şcolare şi rolul lor în formarea intelectualităţii româneşti bănăţene (III)

Din această fundaţie, în anul şcolar 1854/1855 s-au acordat 11 stipendii (burse) „studenţilor” de la seminarul din Sibiu. S-au bucurat de stipendii din această fundaţie şi elevii („studenţii”) de la gimnazii, dar şi de la Academia de drept din Sibiu.3

Mai mult decât atât, prin testamentul său, Andrei Şaguna lasă Bisericii o avere de aproape 600.000 coroane, precizând, până în cele mai mici

amănunte, modul cum trebuie să fie administrată această avere, spre progresul Bisericii, Şcolii şi Culturii naţionale. „Eu — scrie Şaguna în testamentul său — … rânduiesc ca toată averea ce se va găsi după moartea mea să rămână arhiepiscopiei noastre spre scopuri bisericeşti, şcolare şi filantropice, prin o fundaţiune pentru toţi timpii

viitori”.4 Activitatea de ajutorare desfăşurată de

Societatea ASTRA, de Societatea „Transilvania”, de Banca Albina de la Sibiu, au fost doar câteva din numeroasele acţiuni ce au demonstrat solidaritatea românilor de pretutindeni.

Fundaţiile şcolare, prin intelectualii formaţi, au jucat un rol important în activitatea şi lupta pentru ridicarea culturală a generaţiilor tinere române, la triumful mişcării naţional-culturale româneşti, ale cărei rezultate pozitive au culminat cu măreţul act de la 1 decembrie 1918.

Lect. univ. dr. Virginia Ardelean 3 I. Lupaş, op. cit., p. 150. 4 Ibidem, p. 386-387.

5

Documentar:

Contribuţia vlădicii Elie Miron la dezvoltarea culturii româneşti. Etape

semnificative (III)

După unirea de la Alba-Iulia, în 1919 a fost ales mitropolit primat, iar din 1925 patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Greutatea începutului a căzut pe umerii celui dintâi patriarh, acesta nu a rămas numai un om de cultură, ci a devenit un organizator, un lucrător, arhitect, legiuitor, meşter tipograf, dascăl de şcoală nouă. Odată venit la Bucureşti a găsit reşedinţa răvăşită de război şi de lipsa unei administraţii eficiente, totul fiind dărăpănat, o bombă germană căzuse chiar pe palat. Aproape că-ţi vine greu să-ţi imaginezi astăzi cum va fi arătat atunci Dealul Mitropoliei! De pildă, cerdacul de lângă paraclis era închis cu ferestre şi coloanele nu se mai vedeau. Restaurarea s-a terminat în 1923. Jos grajduri, priveliştea este cea mai tristă. Grajduri rele, rupte, proptite. Grajdul –deşi din zid bun- neglijat, fără uşi, fără nimic, totul rupt. Se ţineau acolo porci, cai, vaci. Era lângă parlament şi o grădină de vreo două pogoane, plină de bălării, brusturi, urzici, oţelari. În 1921-1922 a refăcut-o şi a recoltat legume de şase mii de lei. A plantat acolo şi 200 de altoi. Avea şi o seră. În grădină a plantat liliac altoit, trandafiri şi brazi2.

Organizator al Bisericii Ortodoxe, sub păstorirea sa s-au înfiinţat mai multe instituţii ale Bisericii: Tipografie, Seminar Teologic, Institut Biblic, Cămin preoţesc, publicaţii bisericeşti, a precizat locul şi rolul religiei ca materie de învăţământ. Tipografia a fost instalată la Cernica în care au fost publicate cărţile de cuvântări ale patriarhului, revista ,,Biserica Ortodoxă Română” care şi-a reluat apariţia în 1921, revista ,,Apostolul” a Arhiepiscopiei Bucureştilor. În sprijinul preoţilor văduvi a pus bazele unui cămin preoţesc care funcţionează şi astăzi, pentru tineri a pus la Cernica bazele unui Seminar Teologic deschis în 1929 care a dat Bisericii: ierarhi, stareţi, profesori de teologie,

2 Antonie Plămădeală, Contribuţii istorice…, p. 80.

preoţi. O altă realizare care durează şi astăzi este Institutul Biblic Ortodox în cadrul căruia a apărut Biblia sinodală (1926), în îngrijirea lui Nicodim Munteanu, Gala Galaction şi Vasile Radu.

Pr. dr. Valentin Bugariu

Fundaţiile şcolare şi rolul lor în formarea intelectualităţii româneşti bănăţene (III)

Din această fundaţie, în anul şcolar 1854/1855 s-au acordat 11 stipendii (burse) „studenţilor” de la seminarul din Sibiu. S-au bucurat de stipendii din această fundaţie şi elevii („studenţii”) de la gimnazii, dar şi de la Academia de drept din Sibiu.3

Mai mult decât atât, prin testamentul său, Andrei Şaguna lasă Bisericii o avere de aproape 600.000 coroane, precizând, până în cele mai mici

amănunte, modul cum trebuie să fie administrată această avere, spre progresul Bisericii, Şcolii şi Culturii naţionale. „Eu — scrie Şaguna în testamentul său — … rânduiesc ca toată averea ce se va găsi după moartea mea să rămână arhiepiscopiei noastre spre scopuri bisericeşti, şcolare şi filantropice, prin o fundaţiune pentru toţi timpii

viitori”.4 Activitatea de ajutorare desfăşurată de

Societatea ASTRA, de Societatea „Transilvania”, de Banca Albina de la Sibiu, au fost doar câteva din numeroasele acţiuni ce au demonstrat solidaritatea românilor de pretutindeni.

Fundaţiile şcolare, prin intelectualii formaţi, au jucat un rol important în activitatea şi lupta pentru ridicarea culturală a generaţiilor tinere române, la triumful mişcării naţional-culturale româneşti, ale cărei rezultate pozitive au culminat cu măreţul act de la 1 decembrie 1918.

Lect. univ. dr. Virginia Ardelean 3 I. Lupaş, op. cit., p. 150. 4 Ibidem, p. 386-387.

6

Cateheza:

Scrisoare către Dumnezeu

Îmi imaginam, căutând prin albume şi pliante turistice, că sunt unele locuri, în care parcă pluteşti în altă lume şi uiţi de toate... Asta simţeam privind cu ochii mari, uimit, înfiorat fotografiile şi monumentele închinate Ţie. Te-am îmbrăţişat, rece şi pustiu, pipăind feţele uriaşelor blocuri din piatră de pe ţărmul Maltei, la Gozo, unde templele se învecinau cu locuinţele credincioşilor şi unde preoţii se rugau zilnic, sunt sigur, pentru noroc la pescuit şi vreme bună !

Ţi-am auzit adierea şi m-am contopit în albastrul Tău imaculat, mergând la pas, cu respiraţia întretăiată şi cu picioare grele, parcă din lemn, în Templul Aphaia din Egina, construit cu mult înainte de a ţi se rosti doar un nume! Dar şi atunci erai acolo şi oamenii te căutau înfricoşaţi, nedumeriţi, împăcaţi cu viaţa...te căutau murmurând îngenuncheaţi şi înfulecând ofrande proaspăt fripte...

Ţi-am admirat unicitatea, stând mic, mititel sub cupola aurită a Moscheii Stâncii din Ierusalim, locul în care s-au confruntat şi încă se confruntă cele trei mari credinţe religioase: iudaică, creştină şi musulmană, în numele Unuia şi Aceluiaşi Creator !

Am căutat frumuseţea şi îndurarea Ta în imaginea aurie a Bisericii Învierii din Sankt Petersburg, răsfrîntă într-un asfinţit văratec în apele canalului Gribojedov, între Soare şi Lună! O, ce imagine copleşitoare, pe care o revăd mereu...

Te-am înţeles sub chipul acelui bătrânel, care mai rătăcea uneori prin satele noastre, împreună cu Sfântul Petru, minunându-se de câte cele ale oamenilor...Un bătrânel blajin, modest şi îndurător, ca sfinţii unici din picturile de pe pereţii mănăstirilor din Moldova, Voroneţ, Suceviţa, Agapia şi câte or mai fi, de la Ştefan cel Mare şi Sfânt încoace şi în vecii vecilor...

Nu, nu vreau, ca într-un târziu, bătrân fiind şi eu, să spun, că Tu eşti speranţa mea...Tu eşti doar modelul, pe care încerc să îl urmez, indiferent de

greutăţi. Tu îmi spui cum să trăiesc viaţa, mă binecuvântezi mereu şi Te simt, radiind de jur împrejur, când nimeni nu mai mă înţelege ! Nimic nu are sens fără tine şi fără sacrificiul unicului Tău Fiu...Şi dacă voi fi înfrânt, dă-mi alinare şi puterea de a mă ridica din nou !

Tu îmi promiţi împlinire, bucurie, mulţumire de sine, chiar şi în momentele mele neputincioase, de căzături, umilinţă, laudă deşartă, în mijlocul plăcerilor trecătoare şi al goanei nebune după bani, bogăţii sau muncă zadarnică...

Fiindcă, Doamne, Dumnezeul Meu, Dumnezeul a toate celor ce sunt şi a celor care vor fi, dincolo de credinţa în Tine, există evlavia, pe care numai cei aleşi o simt !Lor le-ai dat veşnicia în dar şi ei te-au recreat mereu, prin cărţi, monumente, fapte măreţe...

Stoian Flavian,

cls. a VII-a

Sunt un copil!

Iisuse, eu sunt un copil

Şi multe n-am de dat, Ca primăvara în april’

Când câmpu-i nelucrat.

Dar, ca un harnic gospodar,

M-am apucat de zor, Cu plugul Tău, voios, să ari

Al inimii ogor.

Ca, mai apoi, de-i semăna Al dragostei credinţa, Să fie gata ca să dea, Un rod bogat şi sfânt.

Goanţă Florenţa Cls. a VI-a

7

Semne:

(Urmare din pagina 1)

Principalele activităţi desfăşurate au fost: 1. A fost realizat la începutul acţiunii un

pliant care a făcut o prezentare a proiectului şi o scurtă prezentare a Sfintelor Taine ale Mărturisirii şi Împărtăşaniei. (coord. prof. Doru Popa, pr. Valentin Bugariu, stud. Tiberiu Gherasim).

2. A doua prezentare a credinţei creştine a fost realizată prin intermediul calculatorului, au fost concepute patru materiale în programul power point care într-o prezentare catehetică au ilustrat Tainele euharistice, Viaţa şi faptele Sfinţilor Martiri Brâncoveni. (coord. prof. Hilde Germer, Tiberiu Gherasim).

3. A treia acţiune a reprezentat-o cateheza atât în cadrul orei de cateheză de la şcoală, cât şi cea parohială. Temele acestor lecţii de religie au fost: ,,Ritualul Proscomidiei des/tăinuiri catehetice” (Sîngeorge), ,,Să înţelegem mai bine Sfintele Taine” şi ,,Locul Sfinţilor Brâncoveni în Ortodoxia românească” (Birda). În cadrul acestor întâlniri au fost folosite: vase şi veşminte liturgice, calculatorul şi retroproiectorul ş. a. (coord. Valentin Bugariu).

4. În cadrul orei de cateheză ,,Hristos împărtăşit copiilor” a fost organizat un concurs cu tema ,,Martirii Bisericii – mărturie a credinţei” cu două secţiuni: poezie religioasă şi eseu. (coord. prof. Doru Popa).

5. Ultima acţiune a primei componente de cunoaştere a credinţei a fost participarea elevilor la slujbele (Vecerniei, Sfintei Liturghii, a Paraclisului Maicii Domnului şi Tainei Sfântului Maslu) din timpul ,,Săptămânii duhovniceşti” organizate de Biserica din Birda în 9-16 martie. Cu acest prilej iniţiatorii proiectului s-au rugat împreună, s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, au primit noi cunoştinţe din cuprinsul predicilor ocazionale rostite de preoţi de la parohiile apropiate comunei Birda. (coord. pr. Valentin Bugariu).

A doua componentă a proiectului a vizat filantropia creştină. În această a doua etapă au fost realizate mai multe lucruri artizanale, precum şi o întrecere sportivă, fondurile băneşti obţinute au fost la final centralizate şi dăruite copilului aflat în dificultate.

Activităţile aceste etape au fost: 1. Mărţişoare şi felicitări de ziua mamei

(coord. înv. Sorina Oniţa, înv. Daniela Isoc, înv. Mihaela Gherban).

2. Icoane pe sticlă (coord. prof. Ileana Vasiliu).

3. Coşuri de nuiele (coord. prof. Doru Popa). 4. Meci de fotbal între Şcolile din Birda şi

Voiteg. 5. Reţete de post (coord. prof. Doru Popa). La final rezultatul proiectului în varianta

electronică a fost trimis spre cea de a doua fază de jurizare, cea zonală pe protopopiat.

În încheiere se cuvine un gând de mulţumire coordonatorilor, cât şi elevilor participanţi: Stancov Ana Lisa, Weisz Markus, Buţu Corina, Şuclea Petronela, Pop Lucas, Dragotă Alexandra, Mercea Andreea, Mitu Marius, Vălean Bogdan, Potcovel Adina, Gabor Roberta, Stoian Flavian, Buha Alexandra, Mercea Mădălina, Chichere Andrei, Murgea Alexandra, Balint Roberta, Buha Florina, Covaci Raul, Gaje Vlad, Indri Denisa, Suciu Cristina, Diaconu Bogdan şi Gabor Robert.

Cronica parohială:

o Raport de activitate al Parohiei Birda pe 2013. Miercuri, 1. 01., după oficierea Sfintei Liturghii în biserica parohială cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, preotul paroh a dat citire Adunării parohiale a unui ,,Raport de

activitate pe anul 2013” care a vizat toate sectoarele vieţii parohiale. Sub aspect religios în cursul anului trecut au fost oficiate slujbele Laudelor bisericeşti (Vecernia, Sfânta Liturghie) în duminici şi sărbători. Serviciul Sfintelor Taine, Mărturisirea şi Împărtăşirea în fiecare duminică şi sărbătoare, bianual Taina Sfântului Maslu. Au fost înregistrate: 7 Boteze, 5 Cununii şi din păcate 7 înmormântări. Au fost pomeniţi morţii la moşii de iarnă şi vară, precum şi la Sfintele Paşti şi Sfinţii Arhangheli. Eroii au fost pomeniţi de Înălţarea Domnului. Apa a fost sfiinţită cu prilejul Bobotezei şi Izvorului Tămăduirii. A fost încurajat dezvoltarea catehezei parohiale prin cuvântări bisericeşti (predică, predică ocazională, pareneză, panegiric). În perioada 14-21 aprilie a fost organizată ,,Săptămâna duhovnicească”, la sfârşitul fiecărui serviciu liturgic fiind rostit un cuvânt de învăţătură.

6

Cateheza:

Scrisoare către Dumnezeu

Îmi imaginam, căutând prin albume şi pliante turistice, că sunt unele locuri, în care parcă pluteşti în altă lume şi uiţi de toate... Asta simţeam privind cu ochii mari, uimit, înfiorat fotografiile şi monumentele închinate Ţie. Te-am îmbrăţişat, rece şi pustiu, pipăind feţele uriaşelor blocuri din piatră de pe ţărmul Maltei, la Gozo, unde templele se învecinau cu locuinţele credincioşilor şi unde preoţii se rugau zilnic, sunt sigur, pentru noroc la pescuit şi vreme bună !

Ţi-am auzit adierea şi m-am contopit în albastrul Tău imaculat, mergând la pas, cu respiraţia întretăiată şi cu picioare grele, parcă din lemn, în Templul Aphaia din Egina, construit cu mult înainte de a ţi se rosti doar un nume! Dar şi atunci erai acolo şi oamenii te căutau înfricoşaţi, nedumeriţi, împăcaţi cu viaţa...te căutau murmurând îngenuncheaţi şi înfulecând ofrande proaspăt fripte...

Ţi-am admirat unicitatea, stând mic, mititel sub cupola aurită a Moscheii Stâncii din Ierusalim, locul în care s-au confruntat şi încă se confruntă cele trei mari credinţe religioase: iudaică, creştină şi musulmană, în numele Unuia şi Aceluiaşi Creator !

Am căutat frumuseţea şi îndurarea Ta în imaginea aurie a Bisericii Învierii din Sankt Petersburg, răsfrîntă într-un asfinţit văratec în apele canalului Gribojedov, între Soare şi Lună! O, ce imagine copleşitoare, pe care o revăd mereu...

Te-am înţeles sub chipul acelui bătrânel, care mai rătăcea uneori prin satele noastre, împreună cu Sfântul Petru, minunându-se de câte cele ale oamenilor...Un bătrânel blajin, modest şi îndurător, ca sfinţii unici din picturile de pe pereţii mănăstirilor din Moldova, Voroneţ, Suceviţa, Agapia şi câte or mai fi, de la Ştefan cel Mare şi Sfânt încoace şi în vecii vecilor...

Nu, nu vreau, ca într-un târziu, bătrân fiind şi eu, să spun, că Tu eşti speranţa mea...Tu eşti doar modelul, pe care încerc să îl urmez, indiferent de

greutăţi. Tu îmi spui cum să trăiesc viaţa, mă binecuvântezi mereu şi Te simt, radiind de jur împrejur, când nimeni nu mai mă înţelege ! Nimic nu are sens fără tine şi fără sacrificiul unicului Tău Fiu...Şi dacă voi fi înfrânt, dă-mi alinare şi puterea de a mă ridica din nou !

Tu îmi promiţi împlinire, bucurie, mulţumire de sine, chiar şi în momentele mele neputincioase, de căzături, umilinţă, laudă deşartă, în mijlocul plăcerilor trecătoare şi al goanei nebune după bani, bogăţii sau muncă zadarnică...

Fiindcă, Doamne, Dumnezeul Meu, Dumnezeul a toate celor ce sunt şi a celor care vor fi, dincolo de credinţa în Tine, există evlavia, pe care numai cei aleşi o simt !Lor le-ai dat veşnicia în dar şi ei te-au recreat mereu, prin cărţi, monumente, fapte măreţe...

Stoian Flavian,

cls. a VII-a

Sunt un copil!

Iisuse, eu sunt un copil

Şi multe n-am de dat, Ca primăvara în april’

Când câmpu-i nelucrat.

Dar, ca un harnic gospodar,

M-am apucat de zor, Cu plugul Tău, voios, să ari

Al inimii ogor.

Ca, mai apoi, de-i semăna Al dragostei credinţa, Să fie gata ca să dea, Un rod bogat şi sfânt.

Goanţă Florenţa Cls. a VI-a

8

Un prilej deosebit catehetic l-a reprezentat ,,Duminica Ortodoxiei” când a fost rostită o cateheză închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi vizionarea unor fragmente dintr-un film dedicat împăratului roman. S-a continuat catehizarea copiilor prin ora de cateheză săptămânală din programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”. Elevii au participat la trei concursuri religioase organizate de Arhiepiscopie la care au obţinut calificative superioare. Tot în cadrul acestei ore de religie au fost organizate două manifestări deosebite: Ziua Bibliei (13 nov.) precum şi un Medalion aniversar închinat Înaltpreasfinţitului Nicolae. (21 nov.). A apărut trimestrial revista parohială ,,Arhanghelul”, primul număr însoţit de un calendar ortodox de buzunar. Publicaţia noastră a obţinut Premiul I la un Concurs judeţean de publicaţii religioase. (16.04). Parohia beneficiază de o pagină de internet cu adresa: parohiabirda.blogspot.com pe care sunt stocate: ştiri din viaţa parohiei, fotografii şi materiale filmate de la activităţile zilnice. O ultimă realizare în acest sector l-a reprezentat reorganizarea bibliotecii parohiale care cuprinde; carte veche, carte de cult, religioasă, reviste bisericeşti şi publicaţii rurale. Pe tărâm gospodăresc au fost finalizate câteva lucrări începute în anul trecut, precum şi ridicarea unei magazii de materiale şi a unui gard împrejmuitor. Cuantumul cheltuielilor fiind suportat de Consiliul Local Birda. Sub aspect filantropic, Biserica a reuşit achiziţionarea a 100 de pachete cu dulciuri pentru sărbătoarea Crăciunului care au fost împărţite atât în parohie, cât şi în filie. Parohia nu a avut la sfârşitul anului 2013 debite către furnizori, înregistrând următoarea situaţie economico-financiară: venituri: 74.180, 32 lei; cheltuieli: 68. 355, 28 lei şi sold la sfârşitul anului: 5. 825, 04 lei.

o Activităţi liturgice cu tinerii. Elevii au fost prezenţi la biserică şi au rostit Crezul în 20 oct. 2013: Şuclea Petronela, Vălean Bogdan, Gabor Roberta, în 17 nov. Weiss Markus, Buha Florina, Suciu Cristina, 7 feb. Wiss Markus, Buţu Corina, Gabor Roberta la Birda, iar la Sîngeorge: Miron Olivera, Ciornei Cristian, Onea Călin pe 21 nov., şi Şuclea Petronela, Weiss Markus şi Gherghel Luciana la Sîngeorge. La Sfânta Liturghie a fost prezent alături şi de ceilalţi elevi, prof. Doru Popa.

În Ajun de Crăciun, elevii din grupa de cateheză însoţiţi de preot au colindat pe la casele credincioşilor.

o Alegeri parohiale. În 12 ianuarie au fost organizate alegeri pentru Consiliul Parohial pentru un nou mandat. Cu acest prilej au fost aleşi credincioşii: Covaci Ionel, Ignat Petru, Stoian Florin, Moldovan Gheorghe, Gabor Dinu şi Fetti Ion, consilieri, iar supleanţi: Mărgan Florin, Cacuci Dorel şi Găvan Constantin.

o Premierea copiilor. În 20 ian., a avut loc festivitatea de premiere a copiilor care au participat la Concursul de Religie Judeţean ,,Bucuria Naşterii Domnului în suflet de copil. Au obţinut Premiul I: Daneliuc Silvana (cls. a II-a), Miron Denisa şi Cojocaru Cătălina. (cls. a IV-a). Premiul al II-lea a fost obţinut de Alupei David şi Matei Teodora (cls. a IV-a) şi cel de al III-lea premiu: Ciobanu

Alexandru (cls. a II-a). o Simpozion Internaţional

la Giroc. În organizarea Primăriei şi a Asociaţiei Publiciştilor bănăţeni a fost organizat Simpozionul cu tema ,,Ecouri ale Primului Război Mondial şi în memoria combatanţilor în ziua de 22 februarie la Liceul Teoretic ,,David Voniga”. Cu acest prilej

a avut loc o expoziţie de fotografie şi obiecte ale combatanţilor din colecţia prof. Gh. Rancu Bodrog, a fost realizată o expoziţie de revistă locală. Conf. univ. dr. Ioan David a prezentat ultimele cărţi imprimate la Editura David Press Print între care volumul Când aminitirile…, dedicat regretatului lingvist şi stilistician G. I. Tohăneanu şi iscălit de giroceanul prof. Ion Murariu, făuritor de cărţi şi reviste. În cadrul simpozionului au susţinut prelegeri: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, dipl. ing. Traian Trifu Căta, prof. Pavel Panduru, poetul Vasile Barbu şi prof. Ion Murariu. Din partea revistei ,,Arhanghelul” a luat parte la această manifestare preotul Valentin Bugariu.

COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof. univ. dr. Rodica Popescu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, Prof. Ioan Traia, Pr. dr. Iliia

Pavlovici-Pătruţ, Redactor-şef:

Pr. dr. Valentin Bugariu ISSN 2284 – 7731

Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel. 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:

parohiabirda@yahoo.com