i 0 a n baciti - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă...

8
Numerili 8. Şoimuş. 15. April 1901. Anul IV. FOIA ENCICLOPEDICĂ LITERARĂ, APARE INFIECARE LUNĂ DE DOüÉ-ORl y. «i .'ti JH m in •'.*'• ¡*: ui w ¿« - ¿»¿ -m .'.u , .'ti ¿ti ai :,n m ••»•• jw .-n :.n :u jn ;.n ;.«, m_ w •'».'• w. ;n ••.*••. Preţul abonamentului : Pentru Auslro-lui/aria 4 coróne Pentru România şi strèindtcUe . . n /'ranci PROPRIETÀ!) Şl HKDACTOH: I 0 A N BACITI preot. Preţul mserţiunilor : X Pentru publicaţtumlc de preste tot anal (de 'Ì4 ori) V tot după HO cuvinte, cu litere ipirmond se computa t 1 coróna, ér cu litere mai (/róse dupla. -ir wr w »; w; v; «; :.: wr :.: i.; »» :.; w :.: ;.; ;.; :•: "un»» w" V w" HI w "W Uf Uf w Uf w w w w It? « -X 0 nuntă romanésca din comuna Foeana de lângă Sibiu.

Upload: trandan

Post on 24-May-2019

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

Numerili 8 Şoimuş 15 April 1901 Anul IV

FOIA ENCICLOPEDICĂ LITERARĂ APARE INFIECARE LUNĂ DE DOuumlEacute-ORl

y laquo i ti JH m in bullbull iexcl ui w iquestlaquo - iquestraquoiquest -m u ti iquestti ai n m bullbullraquobullbull jw -n n u jn n laquo m_ w bullraquobull w n bullbullbullbull

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i

Pentru Auslro-luiaria 4 coroacutene Pentru Romacircnia şi stregraveindtcUe n ranci

bull PROPRIETAgrave) Şl HKDACTOH

I 0 A N B A C I T I p r e o t

P r e ţ u l m s e r ţ i u n i l o r

X Pentru publicaţtumlc de preste tot anal (de Igrave4 ori) V tot după HO cuvinte cu litere ipirmond se computa t 1 coroacutena eacuter cu litere mai (roacutese dupla

-ir wr w raquo w v laquo wr i raquoraquo w bull unraquoraquo w V w HI w W Uf Uf w Uf w w w w It laquo -X

0 nuntă romaneacutesca din comuna Foeana de lacircngă Sibiu

5 8 5KV13TA I L U S T R A T Ă IV

Pascile la ruşicirc Ca la noi chiar aşa de cu mare pompă sărbătoshy

resc şi ruşii serbatori le s pasci Feme i bărbaţi tineri bătracircni sunt icircnbrăcaţ icirc icircn cele mai frumoacutese haine ce au

Au unele obiceiuri cari diferă de ale nogravestre In casa de locuit ruşii au cel puţin o i cogravena de-a

cutacircrui sfacircnt L a ei icircn decursul sărbătorilor s pasci icogravena (even-

luel icogravene le) sacircntă e icircmpodobită cu macircţişore şi lacircngă ea arde o mică lumină de ceacutera sau o lampă mică cu oleu

Colac pasci samovarul cu leă stau gata pro masă lacircngă celelalte macircncăr i acoperite cu o pacircnzăturacirc cusută

Unul dintre căsenicirc cacircntă din bdquoBa la l a ika o viorii cu trei strune mdashbull eacuter coiaio ligrave icirc il acompaniază cu vogravecea Ie igrave -colea unde sunt şi tineri la casă mai j o c ă fa te una bună bdquode icirciwăiTit Jocu l lor icircncă diferă de al nostru Fe le l e icircşi ţin zadia de un capăt aşa că Untură j ucacircnd tinerii fac tel-de-fel de figuri cacircnd ariincacircndu-şi cuşma sus cacircnd călcacircnd un bdquo b ă r b u n c aprig

Wutki şi tea stă mereu la disposiţie şi ospeţil cu voie bună suni la ori care familie bineveniţi

Şi la ei Icircntocmai ca la noi nu salută n imene cu buna dina sau bdquobine ai veni t ci exclusiv cu bdquoChristos a icircnviat - (Christos woskrese) Apoi ea să se vadă pe ceealal tă lume toţii amicii şi soţi se sătulă pacircnă-n dină

Fa ţ ă de i cogravena prea-curatei ei arată icircn septemacircna pascilor o mai mare reverinţă ca noi Di de di merg la biserică icirc ngbenunch ie şi se r o g a cu pietate Se inshytim plă că i cogravena o duc la o familie sau alta pentru cushytare bolnav greu sau la cutare dignitar Acest conduet se icircnticircmplă cu multă ce remonie Pre un car cu patru cai se aşedă pre serjul anterior icogravena pre cel din de-rept ocupă lor preoţit şi cu deplină reverinţă o petrec cu capul gol pacircnă la respect iva casă rentorcacircndu-se tot astfel Rever in ţă şi religiosilatea o arată chiar şi

ţarul carele dacă sosesce la foskva mai icircntacirci trage la bdquoIwerkajacirc de-a dreptul spre a depune madone i omagiul de reverinţă şi numai după aceea se duce la castel

L a dorinţa cutăruicirc bolnav sau moribund icona se duce la casa respectivă chiar şi noptea

In sep temacircna pascilor cacirct ţin sărbătorile toto prăvăshyliile sunt icircnchise abia icircn dilele ultime se deschid şi a tunci comercianţ i i şi arată tot ce au bdquovechiu şi strigă-n gură mare ori atişeză rec lame strigăt6re c ă acum se vinde totul bdquoieftin

Poporul icircnnndeză stradele Icicirc se uită colo se tacircrguesce alţii merg de icicirc colea admiră una şi alta beu de mai au parale se trag la bdquoo thea ca se finescă sărbătorile bdquocu che f şi voie cum le-a icircnceput

De sine se icircnţelege şi la ei beţia e la ordinea rjilei eu acea deosebire că ci hitrvij postul mare icircl postesc şi icircncă cu prea puţine eseepţ iuiu pre cacircnd la noi durere mdash icircncep a forma escepţiune chiar aceia cart mai ţin la Tradiţ iunea s t răveche şi postesc icircntreg postul mare E lucru uşor de priceput că după im post strict icircndelungat macircncacircnd bine bea şi mai bine şi iacă beţia la locul ei

L a noi icircncă stă lucrul tot aşa şi ar fi de dorit ca fruntaşii poporului nostru fie prin asociaricirc mdash de cari durere numai forte puţine avem mdash fie prin esemple bune se esplice poporului că acel post a căruia co shyronă o pune o beţie nou plus ultră nu va fi primit aşa caşi cacircnd l ar fini cu o rugăciune plină de pietate

Reun iun i de lectură de temperare cum e d e bdquoCari tatea mdash şi altele ar fi mijlocul sigur cu care primo loco icircntre membr i şi prin mijlocirea aces tora icircntre toţi poporenil unei comune sar putea pune capet sau freu acestui obiceiu comun ba prea comun cu al ruşilor

I N Pop

Roza Alpilor (Urmare)

Dar unde se ine rgă A c a s ă Nu In jos că l ră capătul satului acolo nude locucsce drăgula-i protejată fericirea lui icircntregă care sigur iexcl1 aşteaptă nerăbdătore

Dar ee - t TineriiI icircşi duse repede macircna la inimă un pumshynal i-a trecut prin ea şo duet cealaltă la Fruntea-I icircnlerbmtată lumea se ntorce cu el

mdash Ved eu ore b i n e Murmura vocea-l tremurători Fer ic i rea mea a deplacircnso cuc i iveua 0 da Roza Alpilor iubirea lui e a c o l o acum acum

o icircmbrăţoşozacirc mişelul vicircnător acum fură de pe buzele-i roşii dulcea sărutare care il compele lui numai Iul

icircn inima tinerulul e furlună o fericire sa prefăcut acum acolo ruinicirc nimic nu va puie o icirc n l o c u i n i m i c nici odată

Nu te arăta slab Copil curat al naturii nu te teme aridă ca şi cacircnd ai fi tare Dute dute Sco te inelul ace la din deget nu vedi cacirct de falsă iexcl1 e strălucireaV

Sco le l afară nu-ti compele mai mult ţie dă-il icircnapoi ca se l dee aceluia cui icircşi icircmparte sărutările

mdash Tu a i c i mdash- strigă mirată fata desfăcănduse din braţele vicircnătoriuliu

- - D a Ku a i c i Am venit se-ţl reinapoez inelul ca să l pui acuşi icircn degetul iubire tale none Ş acum icircnsamnă-ţtbine ce-tt spun Acestea mi s pentru Line ultimele cuvinte şi cu glas scăldat icircn Jarămicirc (lisă

T-a făcut j o c din inima mea fată nşălătore cea ce mi ai promis mie inima ta-ai dato altuia Fii fericită cu el Remacirct cu bine Fii mal fericită de cum icircs eu Remacirct cu b i n e A ltJis s a nlors şi aplecat ca o furtună spre m u n ţ i şi nu F a maicirc ved ut părinţi şi nu l a mai vedut n i m e mdash

A umblat mult sermanul a retăcit mult macircnat de suferinţa şi durerea sa nebună dar n a putut uita dragostea iubirea-icirc icircn-şă l a t ă nu şa putut uita patria romantică s a reicircntors icircn munţii seicirc dragi sus icircn codrii ntunecoşl ca amintirile fericite din trecut se- micşoreze durei e a 0 Dore or ce durere dar nici una nii-I ca durerea i imi penlrucă durere omoritore conţine acea icircn sine j a le ne spusă amărăciune şi suferinţă vecicircnică Te arde

şi te zbuciumă şi te chinuesce totdeuna n are nici (ji nici uopte cel ce-şl placircnge iubirea icircnşelată ace la pe care inima icircl dore

Venători au v8ltJut de multe ori o figură tristă icircntunecată umblacircnd icircn jurul stacircncel fără viaţă deasupra cascadei unde a stat odată coliba păstorului ori stacircnd pe piscul stacircneeicirc unde e atji crucea de unde odată arată fetiţei fricose minunile căderii apelor unde fericit spunea miresei sale poveslile Icircermeeăloro a undelor

A fost el Nici unul dintre venători nu-l incomoda icircl cu-nosceau iexcl1 icircnţelegeau durerea dor viaţa şar li dato pentru fata acea alacircl i-a fost de dragă

Dar chinul nu i-a ţinut mult D-deu sa indurat de el şi la chemat la sine

Inlro di vonacirctoriicirc 1ati aliat mori Sermanul isa rupt inima a omoriI durerea 17au inniorinentaf icircn s tacircncă acolo unde Iau

allal Au săpat mormoni icircn stacircncă şi bau pus icircn el şi au rosshytogolit petri grele pro morinenl ca animalele selbatice se nuJ desgrope

Aceluia a cărui inimă icircu viaţă i-a fosi alacirct de grea de durere şi după morte petri grele i-au pus pe mormenf ca inima zdrobită se nul mat doră niciodată

Nu e mal grea petra de cum i-a fost chinui şi durerea inimii Şi despic el au putut qhee

Titilli i i usa v lii ioru-halziigrave

Val de acela care iubesce cu sinceritate Ai fost nevinovat seacuterman păstoriu şai suferit atacirct de mult

ai căcjut jer t fă iubirii tale curate Cineva trebue se fie pedepsit pentru jertfa asta Păcat născut din uşoretate a fost ace la ce ţa zdrobit inima păcat păcatul icircnşălătorei fete ţa seacutepat mormentul Să sufere dar D-iacuteJeacuten a fost totdeuna drept trebue se fie şi acum

Şi pedeapsa ingrozifoacutere nici na icircntacircrziat Abia i-a dat icircnapoi mirele ei inelul şi sa Iralit vocea con-

ştiinţii şo tortura pentru păcatul ei Eacute r li plăcut se-1 cheme icircnapoi pe acel tiner a cărui privire i-a intrat atacirct de adacircnc icircn inimă dar n a putut fi destul de tare faţă cu străinul care a fost martor mut al tristului cacircnt de adio martor al luptelor inimii necredin-cioacutesei mirese Na avut un euviriL na avut inimă simţi torc care sar li puful muia de lacrimile durerii

Se rmană fată Cum le poţi tu icircncrede icircn vorbele şi inima aceluia care nu are simţire pentru lacră ml şi durere Sor tea ta icircncă e hotăricirctă şi va li cu mult mai tristă decacirct a iubitului teu icircnşălat

mdash 0 seacute dusă ea icircn djua următore ia puacutelele muntelui acolo unde a aşfcpta o de atacirctea ori tăierul şi unde mergea icircn timpul din urmă tot mai r a r a vecjut locul icircncă era acolo trunshychiul de arbure pe care au şerjut de atacirctea ori spunendu-şl

unul altuia tainele inimii unde icircşi croiau un viitor plin de fericire Dar luierul nu era acolo icircnzacircdar a aşteptat la strigat icircnzădar na venit nu ia respuns cum iicirc respundea altădată Numai murmurul surd al apelor i-a respuns dar glasul lor i-a nu la icircnţeles cu Io te c ă lacrămicirc de a iubitului ei erau ames leca le in undele spumegacircnde

Sa d u s s a depărlaf şi ea nifi va mai vedea nici odală A icircnceput sel eonipătimescă a versat lac riunigrave chiar dar icircncă nu simţea durerea pumnalul icircncă nu i-a străpuns inima Dar nici aces ta na icircnlacircrdiaf Frumosul vciiăfor penlru care a părăsit pe fincriil eicirc amic in curacircnd a aflat o alla fală poto nu aşa de frumosacirc ca ca dar ca r i i-a convenit mai b ine a Juat o de soţie şi po roza pacirclindă a Alpilor a l ă s a l o

Acum acum se icircncepe pedeapsa Cine prin ce păcăfiiesce prin acea se şi pedepsesce De

ruşine nu cuteză se mai iasă din casă ochii ii icircnotau in lacrămicirc surisul drăgălaş i-a perit de pe lume ca seacute nu se mal roinfoacuterca nici oda tă Roza Alpilor era acum o Hore vestedifă Ispita pe care omenit o incunjurau fiind că ştiau c ă e pedeacutepsa lui D-deacuteu Maină-sa şi fra 11 o priviau cu durere desperată dar nu-icirc putciiu ajuta durerea o s tăpacircnea fol mai muli Icircşi caută amicul pe rde i icircl căuta preliilindenea şi tufi i Ila nicăirea la căutat prin codri l a căutat pe piscurile stacircncilor

Nu-i a audit numai că o murit şi lau icircnmormenfaf acolo 0 cruce simplă de lemn ii arată niormegraventul inima eicirc nare pace durerea ei nare leac ea icircl căută dar im icircl allă Ochii şi faţa iicirc sau icircn tunecai şi cu ele şi sufletul

Te cuprinde mila Cacirct de amar bate D-iJeacuteii cacircnd ba le F grozav a cădea icircn manile l)-ltJeuluicirc celui viu Durerea icircn sfacircrşit a copleşifo cu fotul icircn urină a icircnebimit

seacutermana şi astfel barem suferea inconştient Iicirciua icircntregii umbla in jurul cascadei sau pe vorbirile

stacircncilor pe unde numai caprele selbat ice umbla de unde mai nainfe ar li eadut ameţind icircn afmidhno acum nu umblă sigura şi caută in Ioli părţile pe acela pe care nifi poacutele afla nioairea

Spuneau omenii cari au veduto că se seoborea prin Căshyderile apelor umbla prin ploacuteia veeicircnieacirc apa curgea do pro ea membrele iicirc tremurau de frig) apoi mergea pe drumul călca sal de dece de doacuteueacutedcoi do ori iexclntro di eăulacircnduşi prestimi iubit al inimii sale Dacii icircntacirclnea (imeni alerga la I M icircşi icircmpreuna manile şi ii inlreba Inimos ruga (oacutere ca un cop i l

linde-icirc el

O spiineţi-mi oicirc sciţi Aşa-Icirc că laţl vedut Trăosce iiică Aşa-Icirc c ă va povestit de m i n e O de-aţi sci voi el e aşa de frumos aşa de drăguţ ochi

lui - dacii i-aţicirc vedea străluceau ca ochii unui iianuiilirl privirea lui e ca

Ie el icircl caut şi voi nu sciţi unde e V Spuneţimi undei el Voi la-ţicirc dus şi nu voiţi se-inicirc spuneţi

şi icircngropacircnduşi obrazil in palmi placircngea atacirct de dureros icircncacirct stacircncii se li fost şi ar fi trebuit seacute tise icircnduioşeze inima

Deodată icircnceta de-a placircnge şi icircncepea a juca a cacircnta Ochii iicirc erau icircncă plini de lacracircniile durerii şi buzele-I

inibeau cacircnta şi j uca FI e acolo acolo sus Sciu eu FI ine asceaplă şi eu me duc la el Apoi icircşi icircmple te cunună de Hori şi-o punea pe cap şi spunea

tuturor că ea e mireasa că mirele ei o va lua a c u m deja o asceplă colo sus sus in ceriu

Sau slringea (lori arunca petrieele icircn apă şedea ceasur i icircntregi lacircngă cruce şi vorbea şi a ra la cu manile

Şi era fericită fiind ca era cu ea ace la pe cari atacirct icircl iubea inima eicirc pe care atacirct de mult icircl căuta

Dacă seacute icircntacirclnea cu păstori nu fugea eicirc seacute punea frumos jos lua un mei icircn braţe icircl gugulea icircl serata deodată seacuteroa n sus şi fugea fugea pe munte icircn j o s preste stacircnci icircncacirct pelrile seacute restogoleau potop icircn urma el şi totuşi nu iexcl1 seacute icircntimpla nimic o păzea D-deu

O cunoscea icircntreg jurul icircn sat venea rar şi şi atunci mergea direct acasă unde fără a dice vreun cuvacircnt icircşi lua veştmintele cele mai frumoacutese icircşi punea cunună pe cap căci ea merge acum icircnaintea mirelui şi mergea mergea căutacircnd sus pe

numii la cruce Aşa in vestminte de serbătore cu cunună pe cap au alalo păstorii pe mormacircnt ţinacircnd in braţe c r u c e a dar viată nulmaicirc era inlracircnsa m u r i s e pe mormacircntul iubitului

bulleicirc pe care a trădat

A suferit D-deu a luat la sine sufletul ei chinuit Astfel sau icircmpreunat prin morte acea pe cari D-deu i-a

bulldestinai unul pentru altul dar viaţa i-a despărţit

Au fnmormacircntato şi pe ea in acelaşi mormoni La amacircndoi le line raza o cruce D-deu a dai simţire inimei dar chiar pentru acea treime

se-i dăm samă de ea şi vai de acela care cu uşorătate zdro-besce o inimă pentrucă macircnia pedepsitore a dreptăţii D-deescl ii ajunge şi nespus ap mare iicirc va li o pedeapsa

(După Schmiedt) de Porumbel

ISIIK la facircntacircna lui Iacob

De ericirc O ved sacum cu şurţu n bracircu Cu faţa icircnbujorată Cu ochii umecli şi cuminţi Cum am veduf odată

Venem din negre depărtai- Cu dor icircn pept şi drag O vorbă a iei me-aduse atunci -mdash Ea mascepta icircn prag

Cea fost pe urmă voi nu-ţi sci De-aU face ori ce-aţicirc face Căci pentru voi cari nu iubiţi Aci povestea-mi tace bdquoEv cei ce au iubit vor scio

P o r u m b e l

C a p r i ţ i u mdash Comedie icirciilnin act de Alfret de M-iixuet

(Urmare) AI de Lery Bine dara aşa reinenem inc duc A propos sciţi

e e nenorocire ma ajuns Mau furat uiau furat eu obrăznicie mdash Matilda Teau furat Cum icircnţelegi a c e s t a M de Lery Patru toalete scumpa mea patru toalete minunate

miau sosit acum din Londra şi Iote patru au perit ia vamă Dacă leai fi vodut Treime se isbucnesoa omul in placircns A fost una icircntre ele din matciil de Persia şi una c reme

Numai sunt pre lume alle haine ca ace lea Matilda S incere regrete Dorn le-au confiscat M de Lery Oh de unde Dacă ar li numai acea aşT

bullstriga aşi tipa pacircnă ce mi-lear da napoi pentruefi aşa ceva nu este alta decacirct o jefuire cu omor In vara acesta nu voiu avea toaletă Inlipuesceţt numai Iote patru au fost găurile prin mijloc Au bătut ţepă icircn ladă D-(Jeu scie c u m astfeliii de găuri au făcut icircn ele icircncacirct nit icircnr-ape degetul prin ele Ş l i rea acesta plăcută am primito eri la dejun

Chariyny Nu a fost icircntre cele patru toalete din icircnticircmplare vre una şi v e n ă t ă

AIde Lery Nu D-le de feliu nu D-dacircu cu d-ta frlimosă Matildă mimai cacirc t me voiu are ta la bal şi viu Aşa cred c ă icircn iarna asta pacircnă acum am avut 12 cataruri Acum icircmi voiu cacircştiga pre al 18 lea In dată ce am isprăvit grăbesc aici şi me icircngrop icircn foteiul acesta Vom vorbi despre vămaşi despre materii nui a ş a Nu suin tare năcăjită ne vom afecta ne vom icircnduioşa In fine tot u n a Bună sar-a D-le Conte me reicircntorc (Ese)

Scena a IV

(havujnij Matilda

Dacă me petreci n u

iele Chariyny Ce umere nebunatică D-ln bine fi alegi pret Mutilau Dorinţa d-tale a fost ca so primim -Chariyny Aş sta se me rămăsese că D-la acum aşa ereiII

c ă de-i M Blainvillet am căpătat asta punguliţă Matilda Nu dupăce D-ta afirmi contrariul Charigny Inse eu suin sigur c ă D-la aşa credi

Matilda Şi pentru ce eşti aşa sigur Charigny Pentru că-11 cunosc natura M de Lery icircn ochi

D-le este o r a c o l inse pentru acea e o măgărie Matilda Acest frumos complicat nu liim meritat Chariyny Oh D-deue d a şi mai bine miar place dacă

ai fi sinceră faţă de mine de cacirct se le sfacirctoşesei aşa Matilda Dacă nu cred nu pol face aşa caşi cacircnd aşu

crede numai pentru acea pentru că D-ta se mite icircntorci icircn sinshyceri tatea mea

Chariyny Ku susţin că D-ta aşa credi este scris pre faţa D-tale

Alalilda Dacă acesta pre d-ta te indestiilesce nu-mi pasă iie a ş a de aşa e aşa cred

Chariyny D-ta aşa c r e d i Şi dacă icircntru adever chiar aşa ar fi ce reu este icircn a c e a mdash

Matilda Nimica şi chiar pentrii aceea nu ved nici o causă pentru ce ai nega

Chavigny -Nu neg ea o icircmpletit o (Se ridică) Bună sara Se poumlte că merem tare eurund şi vom lua thea icircmpreună cu amica ta

Matilda Henri nu me părăsi aşa Charigny Ce icircnţelegi pi in acea bdquoaşa Suntem noi doră

macircn ioş i Ku totul icircl aflu ci- forte simplii Am primit prescrit o pungă şi o port d-ta icircntrebi că dela cine am primito ţiain spus Nu este icircn acesta nici un pic de dishariuonie

Matilda Şi dacă aşi cere dela d-ta aces ta punguliţă iniai aduce mie acest sacr i f ic i

Chariyny P ouml t e ce f a r fo los i Matilda Aceea o la te ra l te rog dămio Chariyny Cred că nu pentru acea o cei ca se o porţi

vream se ştiu că ce voeci se faci cu ea Matilda Aş purta-o Chavigny Duumlte numai glumi Ai purta o pungă carea

es te lucrul manilor M de Blainvillet Matida Pentru ce n u Şi D-ta o porţi Chavigny Minunată argumentaţ ie Eu nu suin damă Matilda Noa dară dacă nu voiu folosio o arunc in foc

Matilda Dacă mea o voi arunca icircn

Chavigny Ah a h In fine ai eşit cu vorba Şi eu cu tetă sinceritalea-ţt declar că cu permisiunea graţiosă a D-tale ţiu punga

Maiilda Asta iarăl icircndoială ţt s tă in voia icircnse mărturisesc c ă me dore inima dacă va şti lumea dela cine ai cacircpătat o şi D-ta vei arăta-o prosfe tel locul

Charigng So-o ural Caşi cacircnd ar fi troleu de icircnvingere Malilila Aseullă-nie te rog şi lasăţt macircna in macircna mea

(1 icircmbracircţoşiazacirc) Me iubesei D-ta H e n r i vorbesce Chariyny Te iubse şi tac

Alalilda ŢI ju r că nu jaluşia vorbesce din mine insă de bună voia-mi dai aceas ta punguliţă ti voi imilţemi din tOlacirc inima ŢI recoinecircnd un schimb şi cred speri cel puţin că nu le vei simţi dăunat

Charigny S e andini ce felin de schimb e acela Matilda Ţt spun dacă cu ori ce preţ voesci se fie Inse

dacă mat icirciitacirciu miai da punga pre cuveniţii meu de o no re mai face forte fericită mdash

Chavigny Nu dau nimica pre cuvicircntul de onore Alalilda Uite Henri te rog

Chariyny Nu mdash-Mal Ida In genunchi te rog -Chariyny Eu icircncă forte le rog Matilda sculă sus scil bine

c ă nu-micirc place o astfeliii de purtare Nu (iot suferi ca ocircre-cine să se dejosască şi icircn caşul de faţă şi mai puţină causă adu ca de altădată D-ta prea le legi de o copilărie dacă serios ai dori eu icircnsumi aşi arunca icircn loc aces ta pungă şi apoi nici de schimb nu aş avea lipsă mai mult Sculate sus şi nice poveste se numai fie despre acea mdash Adieu La revedere icircncă icircn asia sară ( fee )

Scena- V Maiilda singurii

no cea de a l l-a nu o pot arde prea a b c (Merge la sartariu şi ie punga) Segt-

mană mititică numai mai adineauri te-am seumlriital şi ţi mai aduci aminte ce ţam cjis a t unc i VerJI am icircntacircrdiat for te Mie tu nu-mi trebuesci şi nici eu nu Irebuesc mai mult (Se apropia de cuploriu) Gacirct de nebun e omul că şl face ilusit Acele nici odată nu se icircmplinesc Pentru ce e un lucru atacirct de inresitibil de dulce şi fermecătoriu c a se te legiril icircn o i d e e Pentru ce este o plăcere atacirct de mare pentru noi a ne ocupa eu astfel de cugete şi acele apoi in secret ale traduce in faptă Pentru ce t e t e Pentru că icircn urmă se placircngem Ce poflesce dela noi casuali latea neicircnduplecată

De cacirctă eircimispeeţumo de cacirctă rogă ţii ine nu ai lipsă pentru ca şi dorinţa cea mai nevinovată şi speranţa cea mai simplă se nu ţicirc meargă in vent Dine a dis 1) Iu Con le că e o copilărie acea de ce mam acăţat inse pentru mine e atacirct de dulce a inshysista pre lacircngă acea copilăi ie Pre d-a carele eşti atacirct de superb şi atacirct de iute nu te ar fi costat mult dacă ai fi cedat dorinţei mele copilăshyresc Oh nu nie mal iubesce nu me mal iubesce Pre D-ta te iubescraquo de Blainvillet (placircnge) S e lăsăm acesta S e numai cugetăm mal mult M asupra ei Acesta j u c a m de copil cin ea nu s a sciut preacuteshysenta la timp icircn foc eu e i in sara asta iaa fi predato macircne pete ar ii perdufo Oh nici o induialacirc bdquoar peideo Ar uita-o pre masă sau ce mai sein eu ar lacircsa-o icircn uitări titre nimicuri privacircnd punga cea de a ll-a f tdeauna este la el şi acum icircn cursul jocului o arală ostentativ Veumld cmn o desface pre masă aud auri cum zurăesc icircn ea Oh nefericita de mine S u m j a l u s ă Numai asta mia ma restacirct ca se mo dospreţuesc eu pre mine icircnsămi (Voeseq se arunci punguliţă icircn foc de odată se opresee) Dar ce a greşit t u Pentru ce se te nimicesc pro tine tristul meu lucru de m acirc n ă Nu tu eşti de vină Şi tu ai aşteptat şi tu ai sperat Colorile tale sub doniţa crudului dialog nu sau icircngălbinit Mi placi te iubesc doue seumlptemacircn din viaţa mea sau icircmpletit in acesta mrege debilă Oh nu nu te n imicească aceaşt macircnă carea a fost c rea lo rca ta Te voiu păstra ca pre-o relique te voiu purta pre inima m e a tu vel iii (oi odată şi bucuria şi icircntristarea mea Me faci a tentă la amorul meu faţă de el la părăsirea lui la eapriţiele lui şi cine scie dacă te ascund aicicirc da dacă se renforce şi mo va căuta aici

(Se aşeadă şi cosă pre punguliţă cordeluţa ce lipsea) - -(Va urina) G Nistor

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 2: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

5 8 5KV13TA I L U S T R A T Ă IV

Pascile la ruşicirc Ca la noi chiar aşa de cu mare pompă sărbătoshy

resc şi ruşii serbatori le s pasci Feme i bărbaţi tineri bătracircni sunt icircnbrăcaţ icirc icircn cele mai frumoacutese haine ce au

Au unele obiceiuri cari diferă de ale nogravestre In casa de locuit ruşii au cel puţin o i cogravena de-a

cutacircrui sfacircnt L a ei icircn decursul sărbătorilor s pasci icogravena (even-

luel icogravene le) sacircntă e icircmpodobită cu macircţişore şi lacircngă ea arde o mică lumină de ceacutera sau o lampă mică cu oleu

Colac pasci samovarul cu leă stau gata pro masă lacircngă celelalte macircncăr i acoperite cu o pacircnzăturacirc cusută

Unul dintre căsenicirc cacircntă din bdquoBa la l a ika o viorii cu trei strune mdashbull eacuter coiaio ligrave icirc il acompaniază cu vogravecea Ie igrave -colea unde sunt şi tineri la casă mai j o c ă fa te una bună bdquode icirciwăiTit Jocu l lor icircncă diferă de al nostru Fe le l e icircşi ţin zadia de un capăt aşa că Untură j ucacircnd tinerii fac tel-de-fel de figuri cacircnd ariincacircndu-şi cuşma sus cacircnd călcacircnd un bdquo b ă r b u n c aprig

Wutki şi tea stă mereu la disposiţie şi ospeţil cu voie bună suni la ori care familie bineveniţi

Şi la ei Icircntocmai ca la noi nu salută n imene cu buna dina sau bdquobine ai veni t ci exclusiv cu bdquoChristos a icircnviat - (Christos woskrese) Apoi ea să se vadă pe ceealal tă lume toţii amicii şi soţi se sătulă pacircnă-n dină

Fa ţ ă de i cogravena prea-curatei ei arată icircn septemacircna pascilor o mai mare reverinţă ca noi Di de di merg la biserică icirc ngbenunch ie şi se r o g a cu pietate Se inshytim plă că i cogravena o duc la o familie sau alta pentru cushytare bolnav greu sau la cutare dignitar Acest conduet se icircnticircmplă cu multă ce remonie Pre un car cu patru cai se aşedă pre serjul anterior icogravena pre cel din de-rept ocupă lor preoţit şi cu deplină reverinţă o petrec cu capul gol pacircnă la respect iva casă rentorcacircndu-se tot astfel Rever in ţă şi religiosilatea o arată chiar şi

ţarul carele dacă sosesce la foskva mai icircntacirci trage la bdquoIwerkajacirc de-a dreptul spre a depune madone i omagiul de reverinţă şi numai după aceea se duce la castel

L a dorinţa cutăruicirc bolnav sau moribund icona se duce la casa respectivă chiar şi noptea

In sep temacircna pascilor cacirct ţin sărbătorile toto prăvăshyliile sunt icircnchise abia icircn dilele ultime se deschid şi a tunci comercianţ i i şi arată tot ce au bdquovechiu şi strigă-n gură mare ori atişeză rec lame strigăt6re c ă acum se vinde totul bdquoieftin

Poporul icircnnndeză stradele Icicirc se uită colo se tacircrguesce alţii merg de icicirc colea admiră una şi alta beu de mai au parale se trag la bdquoo thea ca se finescă sărbătorile bdquocu che f şi voie cum le-a icircnceput

De sine se icircnţelege şi la ei beţia e la ordinea rjilei eu acea deosebire că ci hitrvij postul mare icircl postesc şi icircncă cu prea puţine eseepţ iuiu pre cacircnd la noi durere mdash icircncep a forma escepţiune chiar aceia cart mai ţin la Tradiţ iunea s t răveche şi postesc icircntreg postul mare E lucru uşor de priceput că după im post strict icircndelungat macircncacircnd bine bea şi mai bine şi iacă beţia la locul ei

L a noi icircncă stă lucrul tot aşa şi ar fi de dorit ca fruntaşii poporului nostru fie prin asociaricirc mdash de cari durere numai forte puţine avem mdash fie prin esemple bune se esplice poporului că acel post a căruia co shyronă o pune o beţie nou plus ultră nu va fi primit aşa caşi cacircnd l ar fini cu o rugăciune plină de pietate

Reun iun i de lectură de temperare cum e d e bdquoCari tatea mdash şi altele ar fi mijlocul sigur cu care primo loco icircntre membr i şi prin mijlocirea aces tora icircntre toţi poporenil unei comune sar putea pune capet sau freu acestui obiceiu comun ba prea comun cu al ruşilor

I N Pop

Roza Alpilor (Urmare)

Dar unde se ine rgă A c a s ă Nu In jos că l ră capătul satului acolo nude locucsce drăgula-i protejată fericirea lui icircntregă care sigur iexcl1 aşteaptă nerăbdătore

Dar ee - t TineriiI icircşi duse repede macircna la inimă un pumshynal i-a trecut prin ea şo duet cealaltă la Fruntea-I icircnlerbmtată lumea se ntorce cu el

mdash Ved eu ore b i n e Murmura vocea-l tremurători Fer ic i rea mea a deplacircnso cuc i iveua 0 da Roza Alpilor iubirea lui e a c o l o acum acum

o icircmbrăţoşozacirc mişelul vicircnător acum fură de pe buzele-i roşii dulcea sărutare care il compele lui numai Iul

icircn inima tinerulul e furlună o fericire sa prefăcut acum acolo ruinicirc nimic nu va puie o icirc n l o c u i n i m i c nici odată

Nu te arăta slab Copil curat al naturii nu te teme aridă ca şi cacircnd ai fi tare Dute dute Sco te inelul ace la din deget nu vedi cacirct de falsă iexcl1 e strălucireaV

Sco le l afară nu-ti compele mai mult ţie dă-il icircnapoi ca se l dee aceluia cui icircşi icircmparte sărutările

mdash Tu a i c i mdash- strigă mirată fata desfăcănduse din braţele vicircnătoriuliu

- - D a Ku a i c i Am venit se-ţl reinapoez inelul ca să l pui acuşi icircn degetul iubire tale none Ş acum icircnsamnă-ţtbine ce-tt spun Acestea mi s pentru Line ultimele cuvinte şi cu glas scăldat icircn Jarămicirc (lisă

T-a făcut j o c din inima mea fată nşălătore cea ce mi ai promis mie inima ta-ai dato altuia Fii fericită cu el Remacirct cu bine Fii mal fericită de cum icircs eu Remacirct cu b i n e A ltJis s a nlors şi aplecat ca o furtună spre m u n ţ i şi nu F a maicirc ved ut părinţi şi nu l a mai vedut n i m e mdash

A umblat mult sermanul a retăcit mult macircnat de suferinţa şi durerea sa nebună dar n a putut uita dragostea iubirea-icirc icircn-şă l a t ă nu şa putut uita patria romantică s a reicircntors icircn munţii seicirc dragi sus icircn codrii ntunecoşl ca amintirile fericite din trecut se- micşoreze durei e a 0 Dore or ce durere dar nici una nii-I ca durerea i imi penlrucă durere omoritore conţine acea icircn sine j a le ne spusă amărăciune şi suferinţă vecicircnică Te arde

şi te zbuciumă şi te chinuesce totdeuna n are nici (ji nici uopte cel ce-şl placircnge iubirea icircnşelată ace la pe care inima icircl dore

Venători au v8ltJut de multe ori o figură tristă icircntunecată umblacircnd icircn jurul stacircncel fără viaţă deasupra cascadei unde a stat odată coliba păstorului ori stacircnd pe piscul stacircneeicirc unde e atji crucea de unde odată arată fetiţei fricose minunile căderii apelor unde fericit spunea miresei sale poveslile Icircermeeăloro a undelor

A fost el Nici unul dintre venători nu-l incomoda icircl cu-nosceau iexcl1 icircnţelegeau durerea dor viaţa şar li dato pentru fata acea alacircl i-a fost de dragă

Dar chinul nu i-a ţinut mult D-deu sa indurat de el şi la chemat la sine

Inlro di vonacirctoriicirc 1ati aliat mori Sermanul isa rupt inima a omoriI durerea 17au inniorinentaf icircn s tacircncă acolo unde Iau

allal Au săpat mormoni icircn stacircncă şi bau pus icircn el şi au rosshytogolit petri grele pro morinenl ca animalele selbatice se nuJ desgrope

Aceluia a cărui inimă icircu viaţă i-a fosi alacirct de grea de durere şi după morte petri grele i-au pus pe mormenf ca inima zdrobită se nul mat doră niciodată

Nu e mal grea petra de cum i-a fost chinui şi durerea inimii Şi despic el au putut qhee

Titilli i i usa v lii ioru-halziigrave

Val de acela care iubesce cu sinceritate Ai fost nevinovat seacuterman păstoriu şai suferit atacirct de mult

ai căcjut jer t fă iubirii tale curate Cineva trebue se fie pedepsit pentru jertfa asta Păcat născut din uşoretate a fost ace la ce ţa zdrobit inima păcat păcatul icircnşălătorei fete ţa seacutepat mormentul Să sufere dar D-iacuteJeacuten a fost totdeuna drept trebue se fie şi acum

Şi pedeapsa ingrozifoacutere nici na icircntacircrziat Abia i-a dat icircnapoi mirele ei inelul şi sa Iralit vocea con-

ştiinţii şo tortura pentru păcatul ei Eacute r li plăcut se-1 cheme icircnapoi pe acel tiner a cărui privire i-a intrat atacirct de adacircnc icircn inimă dar n a putut fi destul de tare faţă cu străinul care a fost martor mut al tristului cacircnt de adio martor al luptelor inimii necredin-cioacutesei mirese Na avut un euviriL na avut inimă simţi torc care sar li puful muia de lacrimile durerii

Se rmană fată Cum le poţi tu icircncrede icircn vorbele şi inima aceluia care nu are simţire pentru lacră ml şi durere Sor tea ta icircncă e hotăricirctă şi va li cu mult mai tristă decacirct a iubitului teu icircnşălat

mdash 0 seacute dusă ea icircn djua următore ia puacutelele muntelui acolo unde a aşfcpta o de atacirctea ori tăierul şi unde mergea icircn timpul din urmă tot mai r a r a vecjut locul icircncă era acolo trunshychiul de arbure pe care au şerjut de atacirctea ori spunendu-şl

unul altuia tainele inimii unde icircşi croiau un viitor plin de fericire Dar luierul nu era acolo icircnzacircdar a aşteptat la strigat icircnzădar na venit nu ia respuns cum iicirc respundea altădată Numai murmurul surd al apelor i-a respuns dar glasul lor i-a nu la icircnţeles cu Io te c ă lacrămicirc de a iubitului ei erau ames leca le in undele spumegacircnde

Sa d u s s a depărlaf şi ea nifi va mai vedea nici odală A icircnceput sel eonipătimescă a versat lac riunigrave chiar dar icircncă nu simţea durerea pumnalul icircncă nu i-a străpuns inima Dar nici aces ta na icircnlacircrdiaf Frumosul vciiăfor penlru care a părăsit pe fincriil eicirc amic in curacircnd a aflat o alla fală poto nu aşa de frumosacirc ca ca dar ca r i i-a convenit mai b ine a Juat o de soţie şi po roza pacirclindă a Alpilor a l ă s a l o

Acum acum se icircncepe pedeapsa Cine prin ce păcăfiiesce prin acea se şi pedepsesce De

ruşine nu cuteză se mai iasă din casă ochii ii icircnotau in lacrămicirc surisul drăgălaş i-a perit de pe lume ca seacute nu se mal roinfoacuterca nici oda tă Roza Alpilor era acum o Hore vestedifă Ispita pe care omenit o incunjurau fiind că ştiau c ă e pedeacutepsa lui D-deacuteu Maină-sa şi fra 11 o priviau cu durere desperată dar nu-icirc putciiu ajuta durerea o s tăpacircnea fol mai muli Icircşi caută amicul pe rde i icircl căuta preliilindenea şi tufi i Ila nicăirea la căutat prin codri l a căutat pe piscurile stacircncilor

Nu-i a audit numai că o murit şi lau icircnmormenfaf acolo 0 cruce simplă de lemn ii arată niormegraventul inima eicirc nare pace durerea ei nare leac ea icircl căută dar im icircl allă Ochii şi faţa iicirc sau icircn tunecai şi cu ele şi sufletul

Te cuprinde mila Cacirct de amar bate D-iJeacuteii cacircnd ba le F grozav a cădea icircn manile l)-ltJeuluicirc celui viu Durerea icircn sfacircrşit a copleşifo cu fotul icircn urină a icircnebimit

seacutermana şi astfel barem suferea inconştient Iicirciua icircntregii umbla in jurul cascadei sau pe vorbirile

stacircncilor pe unde numai caprele selbat ice umbla de unde mai nainfe ar li eadut ameţind icircn afmidhno acum nu umblă sigura şi caută in Ioli părţile pe acela pe care nifi poacutele afla nioairea

Spuneau omenii cari au veduto că se seoborea prin Căshyderile apelor umbla prin ploacuteia veeicircnieacirc apa curgea do pro ea membrele iicirc tremurau de frig) apoi mergea pe drumul călca sal de dece de doacuteueacutedcoi do ori iexclntro di eăulacircnduşi prestimi iubit al inimii sale Dacii icircntacirclnea (imeni alerga la I M icircşi icircmpreuna manile şi ii inlreba Inimos ruga (oacutere ca un cop i l

linde-icirc el

O spiineţi-mi oicirc sciţi Aşa-Icirc că laţl vedut Trăosce iiică Aşa-Icirc c ă va povestit de m i n e O de-aţi sci voi el e aşa de frumos aşa de drăguţ ochi

lui - dacii i-aţicirc vedea străluceau ca ochii unui iianuiilirl privirea lui e ca

Ie el icircl caut şi voi nu sciţi unde e V Spuneţimi undei el Voi la-ţicirc dus şi nu voiţi se-inicirc spuneţi

şi icircngropacircnduşi obrazil in palmi placircngea atacirct de dureros icircncacirct stacircncii se li fost şi ar fi trebuit seacute tise icircnduioşeze inima

Deodată icircnceta de-a placircnge şi icircncepea a juca a cacircnta Ochii iicirc erau icircncă plini de lacracircniile durerii şi buzele-I

inibeau cacircnta şi j uca FI e acolo acolo sus Sciu eu FI ine asceaplă şi eu me duc la el Apoi icircşi icircmple te cunună de Hori şi-o punea pe cap şi spunea

tuturor că ea e mireasa că mirele ei o va lua a c u m deja o asceplă colo sus sus in ceriu

Sau slringea (lori arunca petrieele icircn apă şedea ceasur i icircntregi lacircngă cruce şi vorbea şi a ra la cu manile

Şi era fericită fiind ca era cu ea ace la pe cari atacirct icircl iubea inima eicirc pe care atacirct de mult icircl căuta

Dacă seacute icircntacirclnea cu păstori nu fugea eicirc seacute punea frumos jos lua un mei icircn braţe icircl gugulea icircl serata deodată seacuteroa n sus şi fugea fugea pe munte icircn j o s preste stacircnci icircncacirct pelrile seacute restogoleau potop icircn urma el şi totuşi nu iexcl1 seacute icircntimpla nimic o păzea D-deu

O cunoscea icircntreg jurul icircn sat venea rar şi şi atunci mergea direct acasă unde fără a dice vreun cuvacircnt icircşi lua veştmintele cele mai frumoacutese icircşi punea cunună pe cap căci ea merge acum icircnaintea mirelui şi mergea mergea căutacircnd sus pe

numii la cruce Aşa in vestminte de serbătore cu cunună pe cap au alalo păstorii pe mormacircnt ţinacircnd in braţe c r u c e a dar viată nulmaicirc era inlracircnsa m u r i s e pe mormacircntul iubitului

bulleicirc pe care a trădat

A suferit D-deu a luat la sine sufletul ei chinuit Astfel sau icircmpreunat prin morte acea pe cari D-deu i-a

bulldestinai unul pentru altul dar viaţa i-a despărţit

Au fnmormacircntato şi pe ea in acelaşi mormoni La amacircndoi le line raza o cruce D-deu a dai simţire inimei dar chiar pentru acea treime

se-i dăm samă de ea şi vai de acela care cu uşorătate zdro-besce o inimă pentrucă macircnia pedepsitore a dreptăţii D-deescl ii ajunge şi nespus ap mare iicirc va li o pedeapsa

(După Schmiedt) de Porumbel

ISIIK la facircntacircna lui Iacob

De ericirc O ved sacum cu şurţu n bracircu Cu faţa icircnbujorată Cu ochii umecli şi cuminţi Cum am veduf odată

Venem din negre depărtai- Cu dor icircn pept şi drag O vorbă a iei me-aduse atunci -mdash Ea mascepta icircn prag

Cea fost pe urmă voi nu-ţi sci De-aU face ori ce-aţicirc face Căci pentru voi cari nu iubiţi Aci povestea-mi tace bdquoEv cei ce au iubit vor scio

P o r u m b e l

C a p r i ţ i u mdash Comedie icirciilnin act de Alfret de M-iixuet

(Urmare) AI de Lery Bine dara aşa reinenem inc duc A propos sciţi

e e nenorocire ma ajuns Mau furat uiau furat eu obrăznicie mdash Matilda Teau furat Cum icircnţelegi a c e s t a M de Lery Patru toalete scumpa mea patru toalete minunate

miau sosit acum din Londra şi Iote patru au perit ia vamă Dacă leai fi vodut Treime se isbucnesoa omul in placircns A fost una icircntre ele din matciil de Persia şi una c reme

Numai sunt pre lume alle haine ca ace lea Matilda S incere regrete Dorn le-au confiscat M de Lery Oh de unde Dacă ar li numai acea aşT

bullstriga aşi tipa pacircnă ce mi-lear da napoi pentruefi aşa ceva nu este alta decacirct o jefuire cu omor In vara acesta nu voiu avea toaletă Inlipuesceţt numai Iote patru au fost găurile prin mijloc Au bătut ţepă icircn ladă D-(Jeu scie c u m astfeliii de găuri au făcut icircn ele icircncacirct nit icircnr-ape degetul prin ele Ş l i rea acesta plăcută am primito eri la dejun

Chariyny Nu a fost icircntre cele patru toalete din icircnticircmplare vre una şi v e n ă t ă

AIde Lery Nu D-le de feliu nu D-dacircu cu d-ta frlimosă Matildă mimai cacirc t me voiu are ta la bal şi viu Aşa cred c ă icircn iarna asta pacircnă acum am avut 12 cataruri Acum icircmi voiu cacircştiga pre al 18 lea In dată ce am isprăvit grăbesc aici şi me icircngrop icircn foteiul acesta Vom vorbi despre vămaşi despre materii nui a ş a Nu suin tare năcăjită ne vom afecta ne vom icircnduioşa In fine tot u n a Bună sar-a D-le Conte me reicircntorc (Ese)

Scena a IV

(havujnij Matilda

Dacă me petreci n u

iele Chariyny Ce umere nebunatică D-ln bine fi alegi pret Mutilau Dorinţa d-tale a fost ca so primim -Chariyny Aş sta se me rămăsese că D-la acum aşa ereiII

c ă de-i M Blainvillet am căpătat asta punguliţă Matilda Nu dupăce D-ta afirmi contrariul Charigny Inse eu suin sigur c ă D-la aşa credi

Matilda Şi pentru ce eşti aşa sigur Charigny Pentru că-11 cunosc natura M de Lery icircn ochi

D-le este o r a c o l inse pentru acea e o măgărie Matilda Acest frumos complicat nu liim meritat Chariyny Oh D-deue d a şi mai bine miar place dacă

ai fi sinceră faţă de mine de cacirct se le sfacirctoşesei aşa Matilda Dacă nu cred nu pol face aşa caşi cacircnd aşu

crede numai pentru acea pentru că D-ta se mite icircntorci icircn sinshyceri tatea mea

Chariyny Ku susţin că D-ta aşa credi este scris pre faţa D-tale

Alalilda Dacă acesta pre d-ta te indestiilesce nu-mi pasă iie a ş a de aşa e aşa cred

Chariyny D-ta aşa c r e d i Şi dacă icircntru adever chiar aşa ar fi ce reu este icircn a c e a mdash

Matilda Nimica şi chiar pentrii aceea nu ved nici o causă pentru ce ai nega

Chavigny -Nu neg ea o icircmpletit o (Se ridică) Bună sara Se poumlte că merem tare eurund şi vom lua thea icircmpreună cu amica ta

Matilda Henri nu me părăsi aşa Charigny Ce icircnţelegi pi in acea bdquoaşa Suntem noi doră

macircn ioş i Ku totul icircl aflu ci- forte simplii Am primit prescrit o pungă şi o port d-ta icircntrebi că dela cine am primito ţiain spus Nu este icircn acesta nici un pic de dishariuonie

Matilda Şi dacă aşi cere dela d-ta aces ta punguliţă iniai aduce mie acest sacr i f ic i

Chariyny P ouml t e ce f a r fo los i Matilda Aceea o la te ra l te rog dămio Chariyny Cred că nu pentru acea o cei ca se o porţi

vream se ştiu că ce voeci se faci cu ea Matilda Aş purta-o Chavigny Duumlte numai glumi Ai purta o pungă carea

es te lucrul manilor M de Blainvillet Matida Pentru ce n u Şi D-ta o porţi Chavigny Minunată argumentaţ ie Eu nu suin damă Matilda Noa dară dacă nu voiu folosio o arunc in foc

Matilda Dacă mea o voi arunca icircn

Chavigny Ah a h In fine ai eşit cu vorba Şi eu cu tetă sinceritalea-ţt declar că cu permisiunea graţiosă a D-tale ţiu punga

Maiilda Asta iarăl icircndoială ţt s tă in voia icircnse mărturisesc c ă me dore inima dacă va şti lumea dela cine ai cacircpătat o şi D-ta vei arăta-o prosfe tel locul

Charigng So-o ural Caşi cacircnd ar fi troleu de icircnvingere Malilila Aseullă-nie te rog şi lasăţt macircna in macircna mea

(1 icircmbracircţoşiazacirc) Me iubesei D-ta H e n r i vorbesce Chariyny Te iubse şi tac

Alalilda ŢI ju r că nu jaluşia vorbesce din mine insă de bună voia-mi dai aceas ta punguliţă ti voi imilţemi din tOlacirc inima ŢI recoinecircnd un schimb şi cred speri cel puţin că nu le vei simţi dăunat

Charigny S e andini ce felin de schimb e acela Matilda Ţt spun dacă cu ori ce preţ voesci se fie Inse

dacă mat icirciitacirciu miai da punga pre cuveniţii meu de o no re mai face forte fericită mdash

Chavigny Nu dau nimica pre cuvicircntul de onore Alalilda Uite Henri te rog

Chariyny Nu mdash-Mal Ida In genunchi te rog -Chariyny Eu icircncă forte le rog Matilda sculă sus scil bine

c ă nu-micirc place o astfeliii de purtare Nu (iot suferi ca ocircre-cine să se dejosască şi icircn caşul de faţă şi mai puţină causă adu ca de altădată D-ta prea le legi de o copilărie dacă serios ai dori eu icircnsumi aşi arunca icircn loc aces ta pungă şi apoi nici de schimb nu aş avea lipsă mai mult Sculate sus şi nice poveste se numai fie despre acea mdash Adieu La revedere icircncă icircn asia sară ( fee )

Scena- V Maiilda singurii

no cea de a l l-a nu o pot arde prea a b c (Merge la sartariu şi ie punga) Segt-

mană mititică numai mai adineauri te-am seumlriital şi ţi mai aduci aminte ce ţam cjis a t unc i VerJI am icircntacircrdiat for te Mie tu nu-mi trebuesci şi nici eu nu Irebuesc mai mult (Se apropia de cuploriu) Gacirct de nebun e omul că şl face ilusit Acele nici odată nu se icircmplinesc Pentru ce e un lucru atacirct de inresitibil de dulce şi fermecătoriu c a se te legiril icircn o i d e e Pentru ce este o plăcere atacirct de mare pentru noi a ne ocupa eu astfel de cugete şi acele apoi in secret ale traduce in faptă Pentru ce t e t e Pentru că icircn urmă se placircngem Ce poflesce dela noi casuali latea neicircnduplecată

De cacirctă eircimispeeţumo de cacirctă rogă ţii ine nu ai lipsă pentru ca şi dorinţa cea mai nevinovată şi speranţa cea mai simplă se nu ţicirc meargă in vent Dine a dis 1) Iu Con le că e o copilărie acea de ce mam acăţat inse pentru mine e atacirct de dulce a inshysista pre lacircngă acea copilăi ie Pre d-a carele eşti atacirct de superb şi atacirct de iute nu te ar fi costat mult dacă ai fi cedat dorinţei mele copilăshyresc Oh nu nie mal iubesce nu me mal iubesce Pre D-ta te iubescraquo de Blainvillet (placircnge) S e lăsăm acesta S e numai cugetăm mal mult M asupra ei Acesta j u c a m de copil cin ea nu s a sciut preacuteshysenta la timp icircn foc eu e i in sara asta iaa fi predato macircne pete ar ii perdufo Oh nici o induialacirc bdquoar peideo Ar uita-o pre masă sau ce mai sein eu ar lacircsa-o icircn uitări titre nimicuri privacircnd punga cea de a ll-a f tdeauna este la el şi acum icircn cursul jocului o arală ostentativ Veumld cmn o desface pre masă aud auri cum zurăesc icircn ea Oh nefericita de mine S u m j a l u s ă Numai asta mia ma restacirct ca se mo dospreţuesc eu pre mine icircnsămi (Voeseq se arunci punguliţă icircn foc de odată se opresee) Dar ce a greşit t u Pentru ce se te nimicesc pro tine tristul meu lucru de m acirc n ă Nu tu eşti de vină Şi tu ai aşteptat şi tu ai sperat Colorile tale sub doniţa crudului dialog nu sau icircngălbinit Mi placi te iubesc doue seumlptemacircn din viaţa mea sau icircmpletit in acesta mrege debilă Oh nu nu te n imicească aceaşt macircnă carea a fost c rea lo rca ta Te voiu păstra ca pre-o relique te voiu purta pre inima m e a tu vel iii (oi odată şi bucuria şi icircntristarea mea Me faci a tentă la amorul meu faţă de el la părăsirea lui la eapriţiele lui şi cine scie dacă te ascund aicicirc da dacă se renforce şi mo va căuta aici

(Se aşeadă şi cosă pre punguliţă cordeluţa ce lipsea) - -(Va urina) G Nistor

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 3: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

şi te zbuciumă şi te chinuesce totdeuna n are nici (ji nici uopte cel ce-şl placircnge iubirea icircnşelată ace la pe care inima icircl dore

Venători au v8ltJut de multe ori o figură tristă icircntunecată umblacircnd icircn jurul stacircncel fără viaţă deasupra cascadei unde a stat odată coliba păstorului ori stacircnd pe piscul stacircneeicirc unde e atji crucea de unde odată arată fetiţei fricose minunile căderii apelor unde fericit spunea miresei sale poveslile Icircermeeăloro a undelor

A fost el Nici unul dintre venători nu-l incomoda icircl cu-nosceau iexcl1 icircnţelegeau durerea dor viaţa şar li dato pentru fata acea alacircl i-a fost de dragă

Dar chinul nu i-a ţinut mult D-deu sa indurat de el şi la chemat la sine

Inlro di vonacirctoriicirc 1ati aliat mori Sermanul isa rupt inima a omoriI durerea 17au inniorinentaf icircn s tacircncă acolo unde Iau

allal Au săpat mormoni icircn stacircncă şi bau pus icircn el şi au rosshytogolit petri grele pro morinenl ca animalele selbatice se nuJ desgrope

Aceluia a cărui inimă icircu viaţă i-a fosi alacirct de grea de durere şi după morte petri grele i-au pus pe mormenf ca inima zdrobită se nul mat doră niciodată

Nu e mal grea petra de cum i-a fost chinui şi durerea inimii Şi despic el au putut qhee

Titilli i i usa v lii ioru-halziigrave

Val de acela care iubesce cu sinceritate Ai fost nevinovat seacuterman păstoriu şai suferit atacirct de mult

ai căcjut jer t fă iubirii tale curate Cineva trebue se fie pedepsit pentru jertfa asta Păcat născut din uşoretate a fost ace la ce ţa zdrobit inima păcat păcatul icircnşălătorei fete ţa seacutepat mormentul Să sufere dar D-iacuteJeacuten a fost totdeuna drept trebue se fie şi acum

Şi pedeapsa ingrozifoacutere nici na icircntacircrziat Abia i-a dat icircnapoi mirele ei inelul şi sa Iralit vocea con-

ştiinţii şo tortura pentru păcatul ei Eacute r li plăcut se-1 cheme icircnapoi pe acel tiner a cărui privire i-a intrat atacirct de adacircnc icircn inimă dar n a putut fi destul de tare faţă cu străinul care a fost martor mut al tristului cacircnt de adio martor al luptelor inimii necredin-cioacutesei mirese Na avut un euviriL na avut inimă simţi torc care sar li puful muia de lacrimile durerii

Se rmană fată Cum le poţi tu icircncrede icircn vorbele şi inima aceluia care nu are simţire pentru lacră ml şi durere Sor tea ta icircncă e hotăricirctă şi va li cu mult mai tristă decacirct a iubitului teu icircnşălat

mdash 0 seacute dusă ea icircn djua următore ia puacutelele muntelui acolo unde a aşfcpta o de atacirctea ori tăierul şi unde mergea icircn timpul din urmă tot mai r a r a vecjut locul icircncă era acolo trunshychiul de arbure pe care au şerjut de atacirctea ori spunendu-şl

unul altuia tainele inimii unde icircşi croiau un viitor plin de fericire Dar luierul nu era acolo icircnzacircdar a aşteptat la strigat icircnzădar na venit nu ia respuns cum iicirc respundea altădată Numai murmurul surd al apelor i-a respuns dar glasul lor i-a nu la icircnţeles cu Io te c ă lacrămicirc de a iubitului ei erau ames leca le in undele spumegacircnde

Sa d u s s a depărlaf şi ea nifi va mai vedea nici odală A icircnceput sel eonipătimescă a versat lac riunigrave chiar dar icircncă nu simţea durerea pumnalul icircncă nu i-a străpuns inima Dar nici aces ta na icircnlacircrdiaf Frumosul vciiăfor penlru care a părăsit pe fincriil eicirc amic in curacircnd a aflat o alla fală poto nu aşa de frumosacirc ca ca dar ca r i i-a convenit mai b ine a Juat o de soţie şi po roza pacirclindă a Alpilor a l ă s a l o

Acum acum se icircncepe pedeapsa Cine prin ce păcăfiiesce prin acea se şi pedepsesce De

ruşine nu cuteză se mai iasă din casă ochii ii icircnotau in lacrămicirc surisul drăgălaş i-a perit de pe lume ca seacute nu se mal roinfoacuterca nici oda tă Roza Alpilor era acum o Hore vestedifă Ispita pe care omenit o incunjurau fiind că ştiau c ă e pedeacutepsa lui D-deacuteu Maină-sa şi fra 11 o priviau cu durere desperată dar nu-icirc putciiu ajuta durerea o s tăpacircnea fol mai muli Icircşi caută amicul pe rde i icircl căuta preliilindenea şi tufi i Ila nicăirea la căutat prin codri l a căutat pe piscurile stacircncilor

Nu-i a audit numai că o murit şi lau icircnmormenfaf acolo 0 cruce simplă de lemn ii arată niormegraventul inima eicirc nare pace durerea ei nare leac ea icircl căută dar im icircl allă Ochii şi faţa iicirc sau icircn tunecai şi cu ele şi sufletul

Te cuprinde mila Cacirct de amar bate D-iJeacuteii cacircnd ba le F grozav a cădea icircn manile l)-ltJeuluicirc celui viu Durerea icircn sfacircrşit a copleşifo cu fotul icircn urină a icircnebimit

seacutermana şi astfel barem suferea inconştient Iicirciua icircntregii umbla in jurul cascadei sau pe vorbirile

stacircncilor pe unde numai caprele selbat ice umbla de unde mai nainfe ar li eadut ameţind icircn afmidhno acum nu umblă sigura şi caută in Ioli părţile pe acela pe care nifi poacutele afla nioairea

Spuneau omenii cari au veduto că se seoborea prin Căshyderile apelor umbla prin ploacuteia veeicircnieacirc apa curgea do pro ea membrele iicirc tremurau de frig) apoi mergea pe drumul călca sal de dece de doacuteueacutedcoi do ori iexclntro di eăulacircnduşi prestimi iubit al inimii sale Dacii icircntacirclnea (imeni alerga la I M icircşi icircmpreuna manile şi ii inlreba Inimos ruga (oacutere ca un cop i l

linde-icirc el

O spiineţi-mi oicirc sciţi Aşa-Icirc că laţl vedut Trăosce iiică Aşa-Icirc c ă va povestit de m i n e O de-aţi sci voi el e aşa de frumos aşa de drăguţ ochi

lui - dacii i-aţicirc vedea străluceau ca ochii unui iianuiilirl privirea lui e ca

Ie el icircl caut şi voi nu sciţi unde e V Spuneţimi undei el Voi la-ţicirc dus şi nu voiţi se-inicirc spuneţi

şi icircngropacircnduşi obrazil in palmi placircngea atacirct de dureros icircncacirct stacircncii se li fost şi ar fi trebuit seacute tise icircnduioşeze inima

Deodată icircnceta de-a placircnge şi icircncepea a juca a cacircnta Ochii iicirc erau icircncă plini de lacracircniile durerii şi buzele-I

inibeau cacircnta şi j uca FI e acolo acolo sus Sciu eu FI ine asceaplă şi eu me duc la el Apoi icircşi icircmple te cunună de Hori şi-o punea pe cap şi spunea

tuturor că ea e mireasa că mirele ei o va lua a c u m deja o asceplă colo sus sus in ceriu

Sau slringea (lori arunca petrieele icircn apă şedea ceasur i icircntregi lacircngă cruce şi vorbea şi a ra la cu manile

Şi era fericită fiind ca era cu ea ace la pe cari atacirct icircl iubea inima eicirc pe care atacirct de mult icircl căuta

Dacă seacute icircntacirclnea cu păstori nu fugea eicirc seacute punea frumos jos lua un mei icircn braţe icircl gugulea icircl serata deodată seacuteroa n sus şi fugea fugea pe munte icircn j o s preste stacircnci icircncacirct pelrile seacute restogoleau potop icircn urma el şi totuşi nu iexcl1 seacute icircntimpla nimic o păzea D-deu

O cunoscea icircntreg jurul icircn sat venea rar şi şi atunci mergea direct acasă unde fără a dice vreun cuvacircnt icircşi lua veştmintele cele mai frumoacutese icircşi punea cunună pe cap căci ea merge acum icircnaintea mirelui şi mergea mergea căutacircnd sus pe

numii la cruce Aşa in vestminte de serbătore cu cunună pe cap au alalo păstorii pe mormacircnt ţinacircnd in braţe c r u c e a dar viată nulmaicirc era inlracircnsa m u r i s e pe mormacircntul iubitului

bulleicirc pe care a trădat

A suferit D-deu a luat la sine sufletul ei chinuit Astfel sau icircmpreunat prin morte acea pe cari D-deu i-a

bulldestinai unul pentru altul dar viaţa i-a despărţit

Au fnmormacircntato şi pe ea in acelaşi mormoni La amacircndoi le line raza o cruce D-deu a dai simţire inimei dar chiar pentru acea treime

se-i dăm samă de ea şi vai de acela care cu uşorătate zdro-besce o inimă pentrucă macircnia pedepsitore a dreptăţii D-deescl ii ajunge şi nespus ap mare iicirc va li o pedeapsa

(După Schmiedt) de Porumbel

ISIIK la facircntacircna lui Iacob

De ericirc O ved sacum cu şurţu n bracircu Cu faţa icircnbujorată Cu ochii umecli şi cuminţi Cum am veduf odată

Venem din negre depărtai- Cu dor icircn pept şi drag O vorbă a iei me-aduse atunci -mdash Ea mascepta icircn prag

Cea fost pe urmă voi nu-ţi sci De-aU face ori ce-aţicirc face Căci pentru voi cari nu iubiţi Aci povestea-mi tace bdquoEv cei ce au iubit vor scio

P o r u m b e l

C a p r i ţ i u mdash Comedie icirciilnin act de Alfret de M-iixuet

(Urmare) AI de Lery Bine dara aşa reinenem inc duc A propos sciţi

e e nenorocire ma ajuns Mau furat uiau furat eu obrăznicie mdash Matilda Teau furat Cum icircnţelegi a c e s t a M de Lery Patru toalete scumpa mea patru toalete minunate

miau sosit acum din Londra şi Iote patru au perit ia vamă Dacă leai fi vodut Treime se isbucnesoa omul in placircns A fost una icircntre ele din matciil de Persia şi una c reme

Numai sunt pre lume alle haine ca ace lea Matilda S incere regrete Dorn le-au confiscat M de Lery Oh de unde Dacă ar li numai acea aşT

bullstriga aşi tipa pacircnă ce mi-lear da napoi pentruefi aşa ceva nu este alta decacirct o jefuire cu omor In vara acesta nu voiu avea toaletă Inlipuesceţt numai Iote patru au fost găurile prin mijloc Au bătut ţepă icircn ladă D-(Jeu scie c u m astfeliii de găuri au făcut icircn ele icircncacirct nit icircnr-ape degetul prin ele Ş l i rea acesta plăcută am primito eri la dejun

Chariyny Nu a fost icircntre cele patru toalete din icircnticircmplare vre una şi v e n ă t ă

AIde Lery Nu D-le de feliu nu D-dacircu cu d-ta frlimosă Matildă mimai cacirc t me voiu are ta la bal şi viu Aşa cred c ă icircn iarna asta pacircnă acum am avut 12 cataruri Acum icircmi voiu cacircştiga pre al 18 lea In dată ce am isprăvit grăbesc aici şi me icircngrop icircn foteiul acesta Vom vorbi despre vămaşi despre materii nui a ş a Nu suin tare năcăjită ne vom afecta ne vom icircnduioşa In fine tot u n a Bună sar-a D-le Conte me reicircntorc (Ese)

Scena a IV

(havujnij Matilda

Dacă me petreci n u

iele Chariyny Ce umere nebunatică D-ln bine fi alegi pret Mutilau Dorinţa d-tale a fost ca so primim -Chariyny Aş sta se me rămăsese că D-la acum aşa ereiII

c ă de-i M Blainvillet am căpătat asta punguliţă Matilda Nu dupăce D-ta afirmi contrariul Charigny Inse eu suin sigur c ă D-la aşa credi

Matilda Şi pentru ce eşti aşa sigur Charigny Pentru că-11 cunosc natura M de Lery icircn ochi

D-le este o r a c o l inse pentru acea e o măgărie Matilda Acest frumos complicat nu liim meritat Chariyny Oh D-deue d a şi mai bine miar place dacă

ai fi sinceră faţă de mine de cacirct se le sfacirctoşesei aşa Matilda Dacă nu cred nu pol face aşa caşi cacircnd aşu

crede numai pentru acea pentru că D-ta se mite icircntorci icircn sinshyceri tatea mea

Chariyny Ku susţin că D-ta aşa credi este scris pre faţa D-tale

Alalilda Dacă acesta pre d-ta te indestiilesce nu-mi pasă iie a ş a de aşa e aşa cred

Chariyny D-ta aşa c r e d i Şi dacă icircntru adever chiar aşa ar fi ce reu este icircn a c e a mdash

Matilda Nimica şi chiar pentrii aceea nu ved nici o causă pentru ce ai nega

Chavigny -Nu neg ea o icircmpletit o (Se ridică) Bună sara Se poumlte că merem tare eurund şi vom lua thea icircmpreună cu amica ta

Matilda Henri nu me părăsi aşa Charigny Ce icircnţelegi pi in acea bdquoaşa Suntem noi doră

macircn ioş i Ku totul icircl aflu ci- forte simplii Am primit prescrit o pungă şi o port d-ta icircntrebi că dela cine am primito ţiain spus Nu este icircn acesta nici un pic de dishariuonie

Matilda Şi dacă aşi cere dela d-ta aces ta punguliţă iniai aduce mie acest sacr i f ic i

Chariyny P ouml t e ce f a r fo los i Matilda Aceea o la te ra l te rog dămio Chariyny Cred că nu pentru acea o cei ca se o porţi

vream se ştiu că ce voeci se faci cu ea Matilda Aş purta-o Chavigny Duumlte numai glumi Ai purta o pungă carea

es te lucrul manilor M de Blainvillet Matida Pentru ce n u Şi D-ta o porţi Chavigny Minunată argumentaţ ie Eu nu suin damă Matilda Noa dară dacă nu voiu folosio o arunc in foc

Matilda Dacă mea o voi arunca icircn

Chavigny Ah a h In fine ai eşit cu vorba Şi eu cu tetă sinceritalea-ţt declar că cu permisiunea graţiosă a D-tale ţiu punga

Maiilda Asta iarăl icircndoială ţt s tă in voia icircnse mărturisesc c ă me dore inima dacă va şti lumea dela cine ai cacircpătat o şi D-ta vei arăta-o prosfe tel locul

Charigng So-o ural Caşi cacircnd ar fi troleu de icircnvingere Malilila Aseullă-nie te rog şi lasăţt macircna in macircna mea

(1 icircmbracircţoşiazacirc) Me iubesei D-ta H e n r i vorbesce Chariyny Te iubse şi tac

Alalilda ŢI ju r că nu jaluşia vorbesce din mine insă de bună voia-mi dai aceas ta punguliţă ti voi imilţemi din tOlacirc inima ŢI recoinecircnd un schimb şi cred speri cel puţin că nu le vei simţi dăunat

Charigny S e andini ce felin de schimb e acela Matilda Ţt spun dacă cu ori ce preţ voesci se fie Inse

dacă mat icirciitacirciu miai da punga pre cuveniţii meu de o no re mai face forte fericită mdash

Chavigny Nu dau nimica pre cuvicircntul de onore Alalilda Uite Henri te rog

Chariyny Nu mdash-Mal Ida In genunchi te rog -Chariyny Eu icircncă forte le rog Matilda sculă sus scil bine

c ă nu-micirc place o astfeliii de purtare Nu (iot suferi ca ocircre-cine să se dejosască şi icircn caşul de faţă şi mai puţină causă adu ca de altădată D-ta prea le legi de o copilărie dacă serios ai dori eu icircnsumi aşi arunca icircn loc aces ta pungă şi apoi nici de schimb nu aş avea lipsă mai mult Sculate sus şi nice poveste se numai fie despre acea mdash Adieu La revedere icircncă icircn asia sară ( fee )

Scena- V Maiilda singurii

no cea de a l l-a nu o pot arde prea a b c (Merge la sartariu şi ie punga) Segt-

mană mititică numai mai adineauri te-am seumlriital şi ţi mai aduci aminte ce ţam cjis a t unc i VerJI am icircntacircrdiat for te Mie tu nu-mi trebuesci şi nici eu nu Irebuesc mai mult (Se apropia de cuploriu) Gacirct de nebun e omul că şl face ilusit Acele nici odată nu se icircmplinesc Pentru ce e un lucru atacirct de inresitibil de dulce şi fermecătoriu c a se te legiril icircn o i d e e Pentru ce este o plăcere atacirct de mare pentru noi a ne ocupa eu astfel de cugete şi acele apoi in secret ale traduce in faptă Pentru ce t e t e Pentru că icircn urmă se placircngem Ce poflesce dela noi casuali latea neicircnduplecată

De cacirctă eircimispeeţumo de cacirctă rogă ţii ine nu ai lipsă pentru ca şi dorinţa cea mai nevinovată şi speranţa cea mai simplă se nu ţicirc meargă in vent Dine a dis 1) Iu Con le că e o copilărie acea de ce mam acăţat inse pentru mine e atacirct de dulce a inshysista pre lacircngă acea copilăi ie Pre d-a carele eşti atacirct de superb şi atacirct de iute nu te ar fi costat mult dacă ai fi cedat dorinţei mele copilăshyresc Oh nu nie mal iubesce nu me mal iubesce Pre D-ta te iubescraquo de Blainvillet (placircnge) S e lăsăm acesta S e numai cugetăm mal mult M asupra ei Acesta j u c a m de copil cin ea nu s a sciut preacuteshysenta la timp icircn foc eu e i in sara asta iaa fi predato macircne pete ar ii perdufo Oh nici o induialacirc bdquoar peideo Ar uita-o pre masă sau ce mai sein eu ar lacircsa-o icircn uitări titre nimicuri privacircnd punga cea de a ll-a f tdeauna este la el şi acum icircn cursul jocului o arală ostentativ Veumld cmn o desface pre masă aud auri cum zurăesc icircn ea Oh nefericita de mine S u m j a l u s ă Numai asta mia ma restacirct ca se mo dospreţuesc eu pre mine icircnsămi (Voeseq se arunci punguliţă icircn foc de odată se opresee) Dar ce a greşit t u Pentru ce se te nimicesc pro tine tristul meu lucru de m acirc n ă Nu tu eşti de vină Şi tu ai aşteptat şi tu ai sperat Colorile tale sub doniţa crudului dialog nu sau icircngălbinit Mi placi te iubesc doue seumlptemacircn din viaţa mea sau icircmpletit in acesta mrege debilă Oh nu nu te n imicească aceaşt macircnă carea a fost c rea lo rca ta Te voiu păstra ca pre-o relique te voiu purta pre inima m e a tu vel iii (oi odată şi bucuria şi icircntristarea mea Me faci a tentă la amorul meu faţă de el la părăsirea lui la eapriţiele lui şi cine scie dacă te ascund aicicirc da dacă se renforce şi mo va căuta aici

(Se aşeadă şi cosă pre punguliţă cordeluţa ce lipsea) - -(Va urina) G Nistor

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 4: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

numii la cruce Aşa in vestminte de serbătore cu cunună pe cap au alalo păstorii pe mormacircnt ţinacircnd in braţe c r u c e a dar viată nulmaicirc era inlracircnsa m u r i s e pe mormacircntul iubitului

bulleicirc pe care a trădat

A suferit D-deu a luat la sine sufletul ei chinuit Astfel sau icircmpreunat prin morte acea pe cari D-deu i-a

bulldestinai unul pentru altul dar viaţa i-a despărţit

Au fnmormacircntato şi pe ea in acelaşi mormoni La amacircndoi le line raza o cruce D-deu a dai simţire inimei dar chiar pentru acea treime

se-i dăm samă de ea şi vai de acela care cu uşorătate zdro-besce o inimă pentrucă macircnia pedepsitore a dreptăţii D-deescl ii ajunge şi nespus ap mare iicirc va li o pedeapsa

(După Schmiedt) de Porumbel

ISIIK la facircntacircna lui Iacob

De ericirc O ved sacum cu şurţu n bracircu Cu faţa icircnbujorată Cu ochii umecli şi cuminţi Cum am veduf odată

Venem din negre depărtai- Cu dor icircn pept şi drag O vorbă a iei me-aduse atunci -mdash Ea mascepta icircn prag

Cea fost pe urmă voi nu-ţi sci De-aU face ori ce-aţicirc face Căci pentru voi cari nu iubiţi Aci povestea-mi tace bdquoEv cei ce au iubit vor scio

P o r u m b e l

C a p r i ţ i u mdash Comedie icirciilnin act de Alfret de M-iixuet

(Urmare) AI de Lery Bine dara aşa reinenem inc duc A propos sciţi

e e nenorocire ma ajuns Mau furat uiau furat eu obrăznicie mdash Matilda Teau furat Cum icircnţelegi a c e s t a M de Lery Patru toalete scumpa mea patru toalete minunate

miau sosit acum din Londra şi Iote patru au perit ia vamă Dacă leai fi vodut Treime se isbucnesoa omul in placircns A fost una icircntre ele din matciil de Persia şi una c reme

Numai sunt pre lume alle haine ca ace lea Matilda S incere regrete Dorn le-au confiscat M de Lery Oh de unde Dacă ar li numai acea aşT

bullstriga aşi tipa pacircnă ce mi-lear da napoi pentruefi aşa ceva nu este alta decacirct o jefuire cu omor In vara acesta nu voiu avea toaletă Inlipuesceţt numai Iote patru au fost găurile prin mijloc Au bătut ţepă icircn ladă D-(Jeu scie c u m astfeliii de găuri au făcut icircn ele icircncacirct nit icircnr-ape degetul prin ele Ş l i rea acesta plăcută am primito eri la dejun

Chariyny Nu a fost icircntre cele patru toalete din icircnticircmplare vre una şi v e n ă t ă

AIde Lery Nu D-le de feliu nu D-dacircu cu d-ta frlimosă Matildă mimai cacirc t me voiu are ta la bal şi viu Aşa cred c ă icircn iarna asta pacircnă acum am avut 12 cataruri Acum icircmi voiu cacircştiga pre al 18 lea In dată ce am isprăvit grăbesc aici şi me icircngrop icircn foteiul acesta Vom vorbi despre vămaşi despre materii nui a ş a Nu suin tare năcăjită ne vom afecta ne vom icircnduioşa In fine tot u n a Bună sar-a D-le Conte me reicircntorc (Ese)

Scena a IV

(havujnij Matilda

Dacă me petreci n u

iele Chariyny Ce umere nebunatică D-ln bine fi alegi pret Mutilau Dorinţa d-tale a fost ca so primim -Chariyny Aş sta se me rămăsese că D-la acum aşa ereiII

c ă de-i M Blainvillet am căpătat asta punguliţă Matilda Nu dupăce D-ta afirmi contrariul Charigny Inse eu suin sigur c ă D-la aşa credi

Matilda Şi pentru ce eşti aşa sigur Charigny Pentru că-11 cunosc natura M de Lery icircn ochi

D-le este o r a c o l inse pentru acea e o măgărie Matilda Acest frumos complicat nu liim meritat Chariyny Oh D-deue d a şi mai bine miar place dacă

ai fi sinceră faţă de mine de cacirct se le sfacirctoşesei aşa Matilda Dacă nu cred nu pol face aşa caşi cacircnd aşu

crede numai pentru acea pentru că D-ta se mite icircntorci icircn sinshyceri tatea mea

Chariyny Ku susţin că D-ta aşa credi este scris pre faţa D-tale

Alalilda Dacă acesta pre d-ta te indestiilesce nu-mi pasă iie a ş a de aşa e aşa cred

Chariyny D-ta aşa c r e d i Şi dacă icircntru adever chiar aşa ar fi ce reu este icircn a c e a mdash

Matilda Nimica şi chiar pentrii aceea nu ved nici o causă pentru ce ai nega

Chavigny -Nu neg ea o icircmpletit o (Se ridică) Bună sara Se poumlte că merem tare eurund şi vom lua thea icircmpreună cu amica ta

Matilda Henri nu me părăsi aşa Charigny Ce icircnţelegi pi in acea bdquoaşa Suntem noi doră

macircn ioş i Ku totul icircl aflu ci- forte simplii Am primit prescrit o pungă şi o port d-ta icircntrebi că dela cine am primito ţiain spus Nu este icircn acesta nici un pic de dishariuonie

Matilda Şi dacă aşi cere dela d-ta aces ta punguliţă iniai aduce mie acest sacr i f ic i

Chariyny P ouml t e ce f a r fo los i Matilda Aceea o la te ra l te rog dămio Chariyny Cred că nu pentru acea o cei ca se o porţi

vream se ştiu că ce voeci se faci cu ea Matilda Aş purta-o Chavigny Duumlte numai glumi Ai purta o pungă carea

es te lucrul manilor M de Blainvillet Matida Pentru ce n u Şi D-ta o porţi Chavigny Minunată argumentaţ ie Eu nu suin damă Matilda Noa dară dacă nu voiu folosio o arunc in foc

Matilda Dacă mea o voi arunca icircn

Chavigny Ah a h In fine ai eşit cu vorba Şi eu cu tetă sinceritalea-ţt declar că cu permisiunea graţiosă a D-tale ţiu punga

Maiilda Asta iarăl icircndoială ţt s tă in voia icircnse mărturisesc c ă me dore inima dacă va şti lumea dela cine ai cacircpătat o şi D-ta vei arăta-o prosfe tel locul

Charigng So-o ural Caşi cacircnd ar fi troleu de icircnvingere Malilila Aseullă-nie te rog şi lasăţt macircna in macircna mea

(1 icircmbracircţoşiazacirc) Me iubesei D-ta H e n r i vorbesce Chariyny Te iubse şi tac

Alalilda ŢI ju r că nu jaluşia vorbesce din mine insă de bună voia-mi dai aceas ta punguliţă ti voi imilţemi din tOlacirc inima ŢI recoinecircnd un schimb şi cred speri cel puţin că nu le vei simţi dăunat

Charigny S e andini ce felin de schimb e acela Matilda Ţt spun dacă cu ori ce preţ voesci se fie Inse

dacă mat icirciitacirciu miai da punga pre cuveniţii meu de o no re mai face forte fericită mdash

Chavigny Nu dau nimica pre cuvicircntul de onore Alalilda Uite Henri te rog

Chariyny Nu mdash-Mal Ida In genunchi te rog -Chariyny Eu icircncă forte le rog Matilda sculă sus scil bine

c ă nu-micirc place o astfeliii de purtare Nu (iot suferi ca ocircre-cine să se dejosască şi icircn caşul de faţă şi mai puţină causă adu ca de altădată D-ta prea le legi de o copilărie dacă serios ai dori eu icircnsumi aşi arunca icircn loc aces ta pungă şi apoi nici de schimb nu aş avea lipsă mai mult Sculate sus şi nice poveste se numai fie despre acea mdash Adieu La revedere icircncă icircn asia sară ( fee )

Scena- V Maiilda singurii

no cea de a l l-a nu o pot arde prea a b c (Merge la sartariu şi ie punga) Segt-

mană mititică numai mai adineauri te-am seumlriital şi ţi mai aduci aminte ce ţam cjis a t unc i VerJI am icircntacircrdiat for te Mie tu nu-mi trebuesci şi nici eu nu Irebuesc mai mult (Se apropia de cuploriu) Gacirct de nebun e omul că şl face ilusit Acele nici odată nu se icircmplinesc Pentru ce e un lucru atacirct de inresitibil de dulce şi fermecătoriu c a se te legiril icircn o i d e e Pentru ce este o plăcere atacirct de mare pentru noi a ne ocupa eu astfel de cugete şi acele apoi in secret ale traduce in faptă Pentru ce t e t e Pentru că icircn urmă se placircngem Ce poflesce dela noi casuali latea neicircnduplecată

De cacirctă eircimispeeţumo de cacirctă rogă ţii ine nu ai lipsă pentru ca şi dorinţa cea mai nevinovată şi speranţa cea mai simplă se nu ţicirc meargă in vent Dine a dis 1) Iu Con le că e o copilărie acea de ce mam acăţat inse pentru mine e atacirct de dulce a inshysista pre lacircngă acea copilăi ie Pre d-a carele eşti atacirct de superb şi atacirct de iute nu te ar fi costat mult dacă ai fi cedat dorinţei mele copilăshyresc Oh nu nie mal iubesce nu me mal iubesce Pre D-ta te iubescraquo de Blainvillet (placircnge) S e lăsăm acesta S e numai cugetăm mal mult M asupra ei Acesta j u c a m de copil cin ea nu s a sciut preacuteshysenta la timp icircn foc eu e i in sara asta iaa fi predato macircne pete ar ii perdufo Oh nici o induialacirc bdquoar peideo Ar uita-o pre masă sau ce mai sein eu ar lacircsa-o icircn uitări titre nimicuri privacircnd punga cea de a ll-a f tdeauna este la el şi acum icircn cursul jocului o arală ostentativ Veumld cmn o desface pre masă aud auri cum zurăesc icircn ea Oh nefericita de mine S u m j a l u s ă Numai asta mia ma restacirct ca se mo dospreţuesc eu pre mine icircnsămi (Voeseq se arunci punguliţă icircn foc de odată se opresee) Dar ce a greşit t u Pentru ce se te nimicesc pro tine tristul meu lucru de m acirc n ă Nu tu eşti de vină Şi tu ai aşteptat şi tu ai sperat Colorile tale sub doniţa crudului dialog nu sau icircngălbinit Mi placi te iubesc doue seumlptemacircn din viaţa mea sau icircmpletit in acesta mrege debilă Oh nu nu te n imicească aceaşt macircnă carea a fost c rea lo rca ta Te voiu păstra ca pre-o relique te voiu purta pre inima m e a tu vel iii (oi odată şi bucuria şi icircntristarea mea Me faci a tentă la amorul meu faţă de el la părăsirea lui la eapriţiele lui şi cine scie dacă te ascund aicicirc da dacă se renforce şi mo va căuta aici

(Se aşeadă şi cosă pre punguliţă cordeluţa ce lipsea) - -(Va urina) G Nistor

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 5: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

C a p r i ţ i u mdash Comedie icirciilnin act de Alfret de M-iixuet

(Urmare) AI de Lery Bine dara aşa reinenem inc duc A propos sciţi

e e nenorocire ma ajuns Mau furat uiau furat eu obrăznicie mdash Matilda Teau furat Cum icircnţelegi a c e s t a M de Lery Patru toalete scumpa mea patru toalete minunate

miau sosit acum din Londra şi Iote patru au perit ia vamă Dacă leai fi vodut Treime se isbucnesoa omul in placircns A fost una icircntre ele din matciil de Persia şi una c reme

Numai sunt pre lume alle haine ca ace lea Matilda S incere regrete Dorn le-au confiscat M de Lery Oh de unde Dacă ar li numai acea aşT

bullstriga aşi tipa pacircnă ce mi-lear da napoi pentruefi aşa ceva nu este alta decacirct o jefuire cu omor In vara acesta nu voiu avea toaletă Inlipuesceţt numai Iote patru au fost găurile prin mijloc Au bătut ţepă icircn ladă D-(Jeu scie c u m astfeliii de găuri au făcut icircn ele icircncacirct nit icircnr-ape degetul prin ele Ş l i rea acesta plăcută am primito eri la dejun

Chariyny Nu a fost icircntre cele patru toalete din icircnticircmplare vre una şi v e n ă t ă

AIde Lery Nu D-le de feliu nu D-dacircu cu d-ta frlimosă Matildă mimai cacirc t me voiu are ta la bal şi viu Aşa cred c ă icircn iarna asta pacircnă acum am avut 12 cataruri Acum icircmi voiu cacircştiga pre al 18 lea In dată ce am isprăvit grăbesc aici şi me icircngrop icircn foteiul acesta Vom vorbi despre vămaşi despre materii nui a ş a Nu suin tare năcăjită ne vom afecta ne vom icircnduioşa In fine tot u n a Bună sar-a D-le Conte me reicircntorc (Ese)

Scena a IV

(havujnij Matilda

Dacă me petreci n u

iele Chariyny Ce umere nebunatică D-ln bine fi alegi pret Mutilau Dorinţa d-tale a fost ca so primim -Chariyny Aş sta se me rămăsese că D-la acum aşa ereiII

c ă de-i M Blainvillet am căpătat asta punguliţă Matilda Nu dupăce D-ta afirmi contrariul Charigny Inse eu suin sigur c ă D-la aşa credi

Matilda Şi pentru ce eşti aşa sigur Charigny Pentru că-11 cunosc natura M de Lery icircn ochi

D-le este o r a c o l inse pentru acea e o măgărie Matilda Acest frumos complicat nu liim meritat Chariyny Oh D-deue d a şi mai bine miar place dacă

ai fi sinceră faţă de mine de cacirct se le sfacirctoşesei aşa Matilda Dacă nu cred nu pol face aşa caşi cacircnd aşu

crede numai pentru acea pentru că D-ta se mite icircntorci icircn sinshyceri tatea mea

Chariyny Ku susţin că D-ta aşa credi este scris pre faţa D-tale

Alalilda Dacă acesta pre d-ta te indestiilesce nu-mi pasă iie a ş a de aşa e aşa cred

Chariyny D-ta aşa c r e d i Şi dacă icircntru adever chiar aşa ar fi ce reu este icircn a c e a mdash

Matilda Nimica şi chiar pentrii aceea nu ved nici o causă pentru ce ai nega

Chavigny -Nu neg ea o icircmpletit o (Se ridică) Bună sara Se poumlte că merem tare eurund şi vom lua thea icircmpreună cu amica ta

Matilda Henri nu me părăsi aşa Charigny Ce icircnţelegi pi in acea bdquoaşa Suntem noi doră

macircn ioş i Ku totul icircl aflu ci- forte simplii Am primit prescrit o pungă şi o port d-ta icircntrebi că dela cine am primito ţiain spus Nu este icircn acesta nici un pic de dishariuonie

Matilda Şi dacă aşi cere dela d-ta aces ta punguliţă iniai aduce mie acest sacr i f ic i

Chariyny P ouml t e ce f a r fo los i Matilda Aceea o la te ra l te rog dămio Chariyny Cred că nu pentru acea o cei ca se o porţi

vream se ştiu că ce voeci se faci cu ea Matilda Aş purta-o Chavigny Duumlte numai glumi Ai purta o pungă carea

es te lucrul manilor M de Blainvillet Matida Pentru ce n u Şi D-ta o porţi Chavigny Minunată argumentaţ ie Eu nu suin damă Matilda Noa dară dacă nu voiu folosio o arunc in foc

Matilda Dacă mea o voi arunca icircn

Chavigny Ah a h In fine ai eşit cu vorba Şi eu cu tetă sinceritalea-ţt declar că cu permisiunea graţiosă a D-tale ţiu punga

Maiilda Asta iarăl icircndoială ţt s tă in voia icircnse mărturisesc c ă me dore inima dacă va şti lumea dela cine ai cacircpătat o şi D-ta vei arăta-o prosfe tel locul

Charigng So-o ural Caşi cacircnd ar fi troleu de icircnvingere Malilila Aseullă-nie te rog şi lasăţt macircna in macircna mea

(1 icircmbracircţoşiazacirc) Me iubesei D-ta H e n r i vorbesce Chariyny Te iubse şi tac

Alalilda ŢI ju r că nu jaluşia vorbesce din mine insă de bună voia-mi dai aceas ta punguliţă ti voi imilţemi din tOlacirc inima ŢI recoinecircnd un schimb şi cred speri cel puţin că nu le vei simţi dăunat

Charigny S e andini ce felin de schimb e acela Matilda Ţt spun dacă cu ori ce preţ voesci se fie Inse

dacă mat icirciitacirciu miai da punga pre cuveniţii meu de o no re mai face forte fericită mdash

Chavigny Nu dau nimica pre cuvicircntul de onore Alalilda Uite Henri te rog

Chariyny Nu mdash-Mal Ida In genunchi te rog -Chariyny Eu icircncă forte le rog Matilda sculă sus scil bine

c ă nu-micirc place o astfeliii de purtare Nu (iot suferi ca ocircre-cine să se dejosască şi icircn caşul de faţă şi mai puţină causă adu ca de altădată D-ta prea le legi de o copilărie dacă serios ai dori eu icircnsumi aşi arunca icircn loc aces ta pungă şi apoi nici de schimb nu aş avea lipsă mai mult Sculate sus şi nice poveste se numai fie despre acea mdash Adieu La revedere icircncă icircn asia sară ( fee )

Scena- V Maiilda singurii

no cea de a l l-a nu o pot arde prea a b c (Merge la sartariu şi ie punga) Segt-

mană mititică numai mai adineauri te-am seumlriital şi ţi mai aduci aminte ce ţam cjis a t unc i VerJI am icircntacircrdiat for te Mie tu nu-mi trebuesci şi nici eu nu Irebuesc mai mult (Se apropia de cuploriu) Gacirct de nebun e omul că şl face ilusit Acele nici odată nu se icircmplinesc Pentru ce e un lucru atacirct de inresitibil de dulce şi fermecătoriu c a se te legiril icircn o i d e e Pentru ce este o plăcere atacirct de mare pentru noi a ne ocupa eu astfel de cugete şi acele apoi in secret ale traduce in faptă Pentru ce t e t e Pentru că icircn urmă se placircngem Ce poflesce dela noi casuali latea neicircnduplecată

De cacirctă eircimispeeţumo de cacirctă rogă ţii ine nu ai lipsă pentru ca şi dorinţa cea mai nevinovată şi speranţa cea mai simplă se nu ţicirc meargă in vent Dine a dis 1) Iu Con le că e o copilărie acea de ce mam acăţat inse pentru mine e atacirct de dulce a inshysista pre lacircngă acea copilăi ie Pre d-a carele eşti atacirct de superb şi atacirct de iute nu te ar fi costat mult dacă ai fi cedat dorinţei mele copilăshyresc Oh nu nie mal iubesce nu me mal iubesce Pre D-ta te iubescraquo de Blainvillet (placircnge) S e lăsăm acesta S e numai cugetăm mal mult M asupra ei Acesta j u c a m de copil cin ea nu s a sciut preacuteshysenta la timp icircn foc eu e i in sara asta iaa fi predato macircne pete ar ii perdufo Oh nici o induialacirc bdquoar peideo Ar uita-o pre masă sau ce mai sein eu ar lacircsa-o icircn uitări titre nimicuri privacircnd punga cea de a ll-a f tdeauna este la el şi acum icircn cursul jocului o arală ostentativ Veumld cmn o desface pre masă aud auri cum zurăesc icircn ea Oh nefericita de mine S u m j a l u s ă Numai asta mia ma restacirct ca se mo dospreţuesc eu pre mine icircnsămi (Voeseq se arunci punguliţă icircn foc de odată se opresee) Dar ce a greşit t u Pentru ce se te nimicesc pro tine tristul meu lucru de m acirc n ă Nu tu eşti de vină Şi tu ai aşteptat şi tu ai sperat Colorile tale sub doniţa crudului dialog nu sau icircngălbinit Mi placi te iubesc doue seumlptemacircn din viaţa mea sau icircmpletit in acesta mrege debilă Oh nu nu te n imicească aceaşt macircnă carea a fost c rea lo rca ta Te voiu păstra ca pre-o relique te voiu purta pre inima m e a tu vel iii (oi odată şi bucuria şi icircntristarea mea Me faci a tentă la amorul meu faţă de el la părăsirea lui la eapriţiele lui şi cine scie dacă te ascund aicicirc da dacă se renforce şi mo va căuta aici

(Se aşeadă şi cosă pre punguliţă cordeluţa ce lipsea) - -(Va urina) G Nistor

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 6: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

A d e c ă neseari li puri colorate aşa că e l e d u l lor I observoumlm

Diapnaniicirc false 0 podobn modernă şi ha l e des usi lalacirc pentru 1ereslT suni

imaginile aşa numite diaphanioi pre sticla şi acacirc ţa te icircn fereslicirc privmdule icircn transparenţă

Diaphaniile adeverale se lac zugrăvind sticla sau transpu-nond cutare fotografie pre o tablă de sticlă colorindo şi pentru potenţarea solidilăfeicirc acoperindraquo) cu altă tablă de sticlă Al fit una cacirct şi alta o o procedura cam scumpă

Pentru diapbaniicirc false icircntrebuinţăm obromolitogratie Proceshydurii este după icircnştrueţunen publiclaă in revista bdquoDiamant1

următorea bdquoLuăm o chromolitogralie icircn una sau mai multe colori

bullCilre trebui (condiţie de căpetenie) se (ie tipărită pre hacircrtia de cretă sau ebroino o lipim ca rit ninile sale pre o tablă de st iclă ca se stee icircntinsă bine şi turnăm preste cons is ten tă mijlocie Aces ta useacircnduse obduce cu un strat subţirel Iransuorotit (ea şi cum ar 1 torte subţire) Diipaee o uscat bii abdusă cu collodion de pro tabla d in caroii muindu-se hacircrtia se polc de collodion pro care romacircne lipit

Acest strat pro oare am transpus desemnai de pre chro-Hiolitogratio I lipim cu guini arabic transporent pro o tablă de s t i c l ă aceslil o punem in ramă o prevedem cu lăntug de atacircrshynai şi diaphania e gala

Niţu Oue bronzate

Din găocicirc de oue bronzate putem pregăti o podobă forte frapantă pentru masă de paset mai cu samă dacă avem şi bspoţicirc

Găocile de ou (gole) le bronzăm cu eolore aurie sau arshygintie So icircn ţe lege oul o găurit numai la un capei La celalalt capot icirci facem pioioro lipind trei globurele de ceru aşa că găocea ni-se icircnlacircţişeză ca o oliţă mititică

In aceste punem năsip (ca fiind grele se stee mai sigur)

ea collodion de chromolifografia o liiblacirc de sticlă

deslipiin cbroinolifogralia sticlă şi o aruncăm in apii uşor deslipi do pre stratul

numai desemnul colorat

aşeijăm icircn ce un e lec t

lie-care cacirc teva admirabil

lire de (lor

Piramidă de ove colorat r

Ponlru aranjarea aces l e a ne Irebue oue de diferite colori Oue roşii obţinem daca le băgăm in ertură din lemn de

Periuvmbuk Oue rosa sau purpure se vacircpsesc cu c o c h e r i i l e mai

mult sau niiii putui pulverisate Oue brune căpătăm văpsacircndii-le cu fertiiră de cafea Oue falbine se văpseso cu e o j ă do eopa Oue albastre căpătăm dacă le văpsim cu I a k in u s in

care ani pus puţină sodă Pre aceste oue (vapsito cu lakmus) pulem scrie cu oţet oricirc-ce poesie sorisoroa se va arăta r o ş i e

bulliolet se văpsesc ouele cu ferlură de lemn venăt Dacă icircn acesta fertură punem o lingură de oţet atunci punacircnd icircn aces ta ouăle violete vor căpăta o colore frumosă lila Dacă icircn loc do otel punem un virf de cuţit do K a I i u in c li r o in a 1 căpălăin oue negre cari sunt (brie acomodate penlru desemne albe

Verde se coloreză ouele ou o ferlură din un niănuncliiu de verdeţuri sau erbă verde

Cai o penă de gacircscă tăiata şi pregătită ca pena de scris putem scrie oricirc-ce vers nume figură e tc pre oue folosind drept ţintă o soluţiune de acid de sare (Salzsaumlure) pregăti tă o canshytitate de apă mestecată cu o cali tate de acid

Colorile sus amintite le pregătim cu apă lăsacircnd c a văp-sala se ferhacirc 5 minute in vacircpsala astfel pregătită punem apoi ouele şi le ferbein li IO minute

Avend acum ouele colorate luăm un tăier rotund şi jur-icircmprejur icircl icircnfrutiiseţăin cu muschiii verde şi ici-coumlie băgăm cacircte o iloricică Pre acesta aşedăin un rind de oue roşii apoi or puţin muschiu şi punem oue gălbuie apoi vinete pre urmă negre şi piramida este gata

() astfel de piramidă aşedală icircn mijlocul mesei festive icircn dina de pasc face o impresiune iorte bunii

Mia

DE A L E P O P O R U L U

Poesiicirc poporane Din Bănat

Drag urni de cătănie Numai puşca se nu fie P u ş c a şi oţelele Calea-micirc m a n c ă şelele

mdash Cătănia cui-i b u n ă mdash L a feciorul fără mumă mdash Cătănia cui-i d r agă mdash L a feciorul fără tată

Cacircnd că tană am plecat Cu ochi am lăcremat Căci macircndruţa mau lăsat Macircndruliţă din Băna t

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 7: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

Tu se-micirc faci cruce de brad Că s dus slugă la mperat Şi suni fecior ne uşurat Numai macircndră am căpătat

Frunză verde de mălai Primăvara mo usurai Racircnceza lă icircmi luai Racircnceza lă dogravenne n paf

Cucuruzu-i ne săpat Cucuruzii n yalbinesee

Bateo Domne şo frăsnesce Cacircnd plecai la cununie Dumnedeu nu vru -se scie Cacircnd ine intorsei după masă Dumnedeu nu fu acasă

- Bată te Domnul nănaş Cu cine ine cununaşi Cu uricircta din o g a ş Cacircnd o băgai In ocol Fug vacile de se o m o r Cacircnd o ved icircn usa suri

Gacircndesc căi mama Batăte pre tine fine

Dacă nai luat sema bine

Cucuie de unde v i l Dela tegraverg de la Sibil

Dar de macircndra m e a nu s d igrave y

Sc iu b ine că-i sănă tosă Şede Ia masă şi cosa Nu sciu cosă oriacute descosa Dar laacutecreme sciu că varsă

Peacutetrut

lidia tli aur driacutea Hmduiii-ifasa iiitmiiacutea Aramar

Un cerslin avea o sderacirc Bornă nici decum mai acră Nici mai dulce de cum sunt Şi-au fost Iote pe pacircment Bietul om capu-şi bătea Cum icircn ce chip ar putea S e scape cumva de e a Lin t iner funcţionar Cu mănuşi cu ocbilaricirc Chiar atuncia sa brodit Că sa fost icircndrăgostit De nevasta omulu i Şi nfociil dragostiicirc lui

iea-o si figravee a ta

Dupe ea oilagraveiid umbla

Si igraveu tot chipu incera

S e o lara se igraventeleacutega

Cagravei de mult ii este draga

Ba une ori s a igraventimplat

Si priii curie de-ia igravenlrat

Cum de pilda igravenlr o seacutera

Cagravelici a si tosi prins pe-alara

Si liiat coacutelea de sciirf

De barbai cum i-a Ireciit

Fragni E t ci spagraveriat

Cum potegrave vi s a igravenlimplat

Si d-voacutestragrave vre-odata

No putut vorba se scotă Din gură da icircncet icircncet l-a perit nodu din pept Şi icircn sicirclă a respuns Că dragostea la adus Fe-aeolo căc i lui ii place De nu scie ce so face Mania socra bdquoDe-i aşa l e a - f o şi (ie a ta Bărbatul voios reacutespunse Şi in dată icircşi aduse Fopă de i-a cununat Ciliar atunci nentacircrdiat

I Encescu

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4

Page 8: I 0 A N BACITI - documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re...rept ocupă lor: preoţit şi cu deplină reverinţă* o petrec cu capul gol până la respectiva

Traiu din casă Era gu rărită muierea Er ei bărbatul om amar Puţ ină le era averea Şi nu pun gacircnd le era vrerea De şi-or jurat la un altar

F e m e a icircntr o di-1 guresce Căci n a iăcut cum vruso ea Bărbatul blacircnd o molcomesee Dar ea numai dac o iovesce S e tacă din c e a gură v r e a

Antoniu Popp

CRONICA Impositul pe C ă s ă t o r i i In Pensilvania sa introdus imposi-

Iui po casatorii După lege ort care eotăţan care vrea să sc inso e şi a trecut de 4 0 de ani treime se placircteseacirc o dajdie de 100 dolari

Acesta sumă va forma fondul unui institut icircn care vor sta damele t recute de 4 0 de ani care nau losl cerute in căshysătorie

De a semenea tinerii (-ari sc vor oăsetori cu femei din afară de Pensilvania vor trebui se plătească şi ei o amendă de 100 dolari Aşa dar viitorul (hunelor este asigurat Fer ice de fetele bătracircne (Rom II)

Premiu contra ginerilor O bogată Rusoieă cu numele Mi-ronow icircn viaţă a avut torte mult de a suferi de la ginerele ei Ca uni ce o nutrea faţă de gineri in general să nu se şteargă nici după morte a lăsat icircn testamenl o sumă considerabilă unei societăţi literare din Moscva eu scopul ca societatea tot icircn al c incelea an se dee premiul acelei lucrări icircn care socra are rol nobil er ginerile e preseutat ca cel mal ridicol şi mat miserabil om

Concursul unic icircn felini lui arc timbru internaţional (Trib Lit)

Rssmul Domn loan Micu Molclovan preposit capt icircn Rlaş fu denumit prelat domestic al Sfinţiei sale Pontelicelul Leo XI I I

(Unirea) Teatre la sate icircn Romacircnia Dl I Kalinderu administratorul

domeniilor coronei a luat o dispusăţiuue care merită o atenţiune deosebită Iiind pentru prima oră cam 1 se icircncercă la noi un asemenea lucru

K vorbii de inlunţarea de teatre icircn sale de pe administra-ţiunea domeniului coronei

Dl Kalinderu a luat disposiţimioa de a se icircnfiinţa la sate scene pe care să se jdee diferite piese săfescl

In sensul aces ta dl Kalinderu va adresa icircn curend o cirshyculară agenţilor de pe la domeniile coronei (Tribuna)

f Generalul Teodor Cavaler de Seracin a icircncetat din viaţă la Caransebeş

f Alesandru P Romontian parocb gr cath icircn Turda-vcche a reposal icircn 11 a 1 c icircn etiite de 0 9 ani şi 42 ani ai preoţiei sale

f Dr Teodor Paşcu medic universal şi medic secundar hi Tribunal a reposal icircn l i islri ţacirc la 10 April in (Matca de 8 4 ani şi icircn al l l - l e a an al prea lai orkisei sale activităţi

In Pădurea Posmuşului sa aflat iu 10 April o umere spacircnzushyrată ce dispăruse din aceaş comună icircncă icircn 2 7 1 2 1 9 0 0 --bull muerea a fost nebună

Gacirccitură de semne O PIU u-|-icirc -f-o u- | - icircXl X raquo i - i-p bull _ a mdash e lt iumdashi-o oi a-C]e-|- a ă e X e i a ( j i ---Xii -gtyh j - i -c

ea ltgtX bull oi c ue- o -Le an t- amp-~-iX

l l i i H l r M l i u n i l o n ograve s t r o

X u imdashi f j auml mdasho -n O secte - X- i i bull]-gt si iu - O

De C S

Fi-uinoselo iPislruţhuu ce deeorexă p ginile numerulul de fam a licircevislet Ilustrate suni una religios şi ne icircnfăţişez pre macircnluiloriul Chrislos la lacircnlăna lui 1 -icob e r e c l e lalte irei sunt origi-mile şi ner pescuia cii de pe pag o7 O nunta romacirciiciiscă din coshymuna Pocnim de lacircngă Sibiu unde si ved nuntaşii in frumosul şi pitorescul lor pori naţional petrecacircnd cu voie bunii şi veselie după datinii strehimacirc Şi chiuind se jucam pacircnă cei nrntă oapoi macircne ni se ciuntii

Cea de pe pag o 9 ne icircrifacircţişazacirc numlele comunei Şo imuş numit Olidercasă şi Piciorul bulzii

Kr cei de pe piig iro ne re[)resenlacirc pori a de la intrarea icircn hai de aur de la Riiciumşasa numită bdquoArama din munţii apuseni

POSTA Ai M _V REDACTIUNEI

)iu acad Ilustrata

6 a doacuteua i du perd

(Jcauna

mal sns-ulare

sect D- lu icirc Dr I G S b i e r a proi univers in Ccrnăulicirc şi H U M I I J

mm Ani primit prepil abonamentului pentru 2 esenip) din Bevisla şi am dispus trimilciva lor aşa după ruin aii |gtofil

Primiri sinceri salrlaricirc şi miiUilliuliJ pi-olumlă D - luicirc T e o d o r T o m a in P i n t i c Ţnni trimis şi numeri] o

oră te rugam 1nsigt ca să cerci la poşla de acolo ce polo ii pricini aşa des icirciiinierit din Kov Iluslr adresaţi l)-lale Caei ltlc aici llt se trimit refulai

D- lu icirc E m i l i a n icirc n B To nigăni a nu no da uitări şi a I I I prinde (lin cacircnd icircn cacircnd ou calo o frumoşii poesie do a D-Lolo sal

P r i p i t u l m i s t e r i o s Ho va publica mai lanliu D - n a p r e u t e a s ă l a bă icirc So va publica in şoşonul băilor D- lu icirc I a c o b Am primit şi-o vom publica căci vom dispune de şpaţ

Domnii Abonenţi lt-bulllt m restanţă cu

preţula abonamentutui la I Ier ista flustrată sunt rugaţi

de a lua icircn considerafiuite multele spese şi jertfe ce facem

pentru suţinerea acestei foi şi a nu ne amacircna cu plutirea

abonauicutulut care şi aşa este numai un băgatei

Hacircrtia tipariul poşta discurile cele scumpe tăie costă

bani bani şi i^ra bani La plutirea şi icircnnoirea abonamentului rugăm pe D-iiit

abonenţi de a ne comunica şi numerul de pe facircşie

T i p o g r a f i a A B a c h i B i s t r i ţ a S t r a d a l e m n e l o r n r 4 4