HOTARITI.E ff.

oln 20t9

Chigindu

cu priyire la aprobarea proiectului de legepentru modificarea unor acte normatiye

Guvernul HOTARigTE:

Se aprobd qi se prezinti Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentrumodificarea unor acte normative.

PRIM _ MINISTRU

Contrasemneaz6:

Ministrul justifieiMinistrul economiei si infrastructurii

Maia SANDU

Olesea STAMATEVadim BITJNZAN

Proiect

Lege penlru modificarea unor acle normali\e

Parlamentul adoptA prezenta lege organicd.

Art. I. - Codul fiscal nr. I163/1997 (republicat in Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova, edilie speciald din 8 februarie 2007), cn modificdrile ulterioare, se modificddupd cum urmeazS:

la at. 103, alin. (1):punctul 5) dupd cuvintele " perfeciionare a cadreloC' se completeazd cu cuvintele ",

serviciile excursioniste, serviciile de recreere si agrement din cadrul programelor gi

evenimentelor turistice: servicii de interyretare artisticA (spectacole) Ei spofiive, serviciiprestate de parcuri tematice (bilciuri) qi parcuri de distraclii";

punctul 10) dupd cuvintele "pachetele de servicii turistice" se completeazd cu

cuvintele "/pachetele de servicii excursioniste".Art. II. - Legea nr.9311998 cu privire la patenta de intreprinzdtor (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72-73, afi. 485), cu modificdrile ulterioare, se

modificd dup6 cum urmeazd:

1) la articolul 4, alin. (3) dupd cifrele ,,2.16" se completeazd cu cifrele ,,2.49";2) anexa la Lese se comoleteazd cu oozitiile "2.49 2.5 1'- cu urmAlonrl cuorin

2.49. Servicii de ghidaj turistic prestate de ghid de tudsm,inclusiv cLr transpoft propriu ori cu utilizarea vehiculelorcu tractiune animald qi/ori bicicletelor

300 300 300

2.50. Servicii turistice prestaLe de casele rurale nu se

elibereazd300 300

2.5 1. Prestarea ln cadrul programelor gi evenimentelorturistice a serviciilor de prezentdri gi instruiri pe teme degastronomie (inclusiv de preparare a bucatelor tradilionale,degustare produse Ei biuturi locale tradilionale), deconfectionare a afticolelor meqtequgireEti de artd populard(artizanat), de prezentare a obiceiurilor gi tradiliilor localepentru adulli si copii (individual qi in grupe de pind la 20persoane),

300 200 200

Art. III. - Legea nr. 352/2006 cu privire la organizarea 9i desiegurarea activit6tiituristice in Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20 07, nr. 14-17

" at. 40), cu modificdrile ulterioare, se modificd dupd cum urmeazd:

1) la aticolul 3:a) noliunea ,,asigurare de cdl6torie" dupi textul ,,prin intermediul agenlilor

economici din industria turismului" se completeazA cu cuvintele ,,saudirect,':

b) noliunea "birou de infomare turistici" dupd cuvintul ,'birou,'se

completeaz a cu lextul '/cenll-u'-;

c) notiunea "casd rurald" dupd cuvintul "privatd" se completeazd cu textul"amplasatd in sa1 sau in oraq cu o populalie de pind la l5 mii locuitori,',;

d) noliunea "pachet turistic" se expune in urmdtoarea redaclie: "pachet deseryicii turistice (pachet de senicii de cdldtorie) - o combinalie a cel puiindoud tipuri diferite de servicii de cAlatorie destinate aceleiagi cildtorii sauvacante, def,lnita conform Codului civil nr. ll07 /2002, vindute sau oferitespre vinzare ca un singur produs, la un prel in care costul fiecarui componentnu este identificat separat"j

e) notiunea "servicii hrristice", dupd cuvintul "turiqtilor,,' se completeazA cucuvintul "excursiile,";

0 se completeazd cu o noliune noud pachet de servicii excursioniste - inumdtoarea redaclie: "pachet de seryicii excursionisle - o combinalie a celpulin doua tipuri diferite de servicii turistice destinate aceleiaEi cdldtorii sauvacan{e, din care unul dintre servicii este excursia, vindute sau oferite sprevinzare ca un singur produs, la un pre! in care costul fiecfuui component nueste identificat separal' .

2) la afticolul 6:a) la litera m) textul "9i a agenlilor economici din industria turismului,, se

exclude;b) literele q1 si Ir "e abroga:

I ) arricolele l0r si I02 se abrogal4) la articolul l4:

a) IiLerele c). dr si fl se abrogd:b) la litera n) textul " se va desfhqura activitatea turistic6,, se substituie cu

textul "este inregistrut sediul persoanei juridice";5) la afiicolul 17:

a) in denumirea qi in cuprinsul articolului dupi cuvintul "birou" se

completeaza cu textul "/centru" la numdrul gi cazul gramatical respectiv;b) la alin. (1) dupd cuvintul "lnfrastructurii" se completeazd cu cuvintele

"autoritdli ale administraliei publice Jocale, persoane fizice, administruiiiale ariilor naturale protejate, muzee,";

c) alineatul (3) va avea unndtorul cuprins:

,,(3) Activitatea birourilor/centrelor de informare turisticA se rcalizeazd inconformitate cu regulamentele proprii, elaborate in baza Regulamentul-cadrucu privire la organizarea si funclionarea birourilor/centrelor de informareturisticA, aprobat de Guvern.";

6) la adicolul 18, alin. (2) cuvintele "ce delin mai mult de l0 spalii de cazare(camere ;i / sau aparlamente)" se exclud;

7) la arlicolul 18r:a) la alineatul ( 1):

la lit.c) cuvintul ,,confirmarea" se substituie cu textul ,,copia ingtiinlarii dereceplionare a";lit.h) se abrogd;

b) la alineatul (3) cuvintele "sau, dupd caz, reconfirmat" se exclud;c) dupd alineatul (8) se compieteazd cu alineatul (81) cu umdtorul cuprins:

"(8r) Structura de primire turisticd nu este in drept sd indice categoria declasificare 1EI6 a deline ceftificat de clasificare, emis in condiliile prezenteilegi";

d) la alineatul (9) textul "Structura de primire turisticd se va adresa AgenlieiServiciiPublice pentru reconfirmarea actului cu cel pulin l0 zile inainte de

expirarea termenului de valabilitate." se abrogd;8) la afticolul 21, alin. (l), textul ,,9i se efectueazi de cAtre agenlii economici din

industuia turismului prin incheierea contractelor cu companiile de asigurareabilitate sd electueze acest gen de activitate. Cheltuielile de asigurare sintincluse in prelul pachetului turistic" se abrogA;

9) Capitolul VIII se abrogd.

Art. IV. - Codul contravenlional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat inMonitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, w. 78-84" art. 100), cu modificdrileulterioare. )e modifica dupa cum urmeazA:

1) la articolul 273, punctul 12) se abrog6;

2)adicolul 344 se completeazd cu alineatul (10) cu urmAtorul cupnns:"(10) incdlcarea cerinJelor legisla{iei privind indicarea categoriei de clasificare a shucturiide primire turisticd, care constd in:

a) afiqarea de catre stluctura de primire turisticd. a categodei de clasificare fdrd adeline ceftificat de clasificare, emis in condiliile Legii nr. 352/2006 cu privirela organizarea gi desfdgumrea activitdlii turistice in Republica Moldova

se sanctioneazd cu amendd de la 30 la 45 de unitdli convenlionale aplicata persoaneicu func{ie de rdspundere, cu amendd de Ia 60 la 90 de unitili convenrionale aplicatdpersoanei juridice.";

b) afiEarea repetata, pe parcursul unui an, de cdtre structura de primire tudsticd acategoriei de clasificare fdrd a deline cerlificat de clasifrcare

se sanctioneazb cu amendd de la 60 la 90 de unitili convenlionale aplicatA percoaneicu functie de rdspundere, cu amendd de la 90 la 120 de unitdli convenlionale aplicatdpersoanei juridice.".

Art. V. - Legea nr. 231/2010 cu privire la comertul interior (republicatd inMonitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 265-276, art. 571). cu modificdrileullerioare. se modifica dupa cum urn-eaza:

la articolul 11, alin. (1) textul "Unitalile de alimentatie publicA incadrate ?n structudde primire turisticd se clasificA $i pe categorii" se abrog6.

Art. VI. - Guvernul, in termen de 6 luni de la data inftuii in vieoare a Drezerrleilegi:

a) va aduce actele sale normative in concordanld cu prezenta lege;b) va asigura aducerea in concordanld a actelor depaftamentale ale ministerelor, ale

altor autoritdtri administrative centrale subordonate Guvemului cu prevederile prezenteilesi.

Nota informativd la proiectul hotiririi Guvernulricu privire la aprabarea proiectuluide lege

pcntru pentru modificarea unor ncte normative

1. Denumirea autorului $i, dupi caz, a participantilor la elaborarea proiectuluiPrezentul proiect este elaborat de cdtre Ministerul Econorrici gi Infiastructurii.

2. Condifiile cc au impus elaborarea proiectului de act normativ $i finalititile urmiriteScopul ploiectului consd in lacilitarea activitdlii mediullri de afaceri din domeniul

turismului. inclusiv in baza recomanddrilor Cdrlii Albe pentru reforma cadrului normatir-repylatoriu alindustriei turismului din Republica Moldova (in continuare CarteaAlbd).

Cartea Albi reprezinta un studiu amplu al cadrului normativ in domeniul turismului dinRepublica Moldova, in anal;za compaEtivb clt larile din rcgiune, cu prezentarea experienleiinternalionale pe diferite aspecte dc rcglementare. Obiectivul de bazd al acesteia este elaborareasoluiiilor optime pentru reglementarea sectorulLti ILlrismului, bazatc pe evaluarea situatiei curente,analiza inpactului de reglementare fi aplicarea bunelor practici internalionale. Astlel, urmare aelabordrii Cirlii AIbe, au fost formulate un $ir de propuneri de amendare a cadrului nomativ indomeniul turismului, care au stat la baza proiectului propus spre examinare.

3. Descrierea gradului dc compatibilitate pentru proiectclc care au ca scop armonizarealegishlici nalionale cu legislatia Uniunii Europene

Proiectul legii pentru modificarea unor acte normative nu conline norme privind armonizareale;islaliei narionale cu legijialia I iltnii Furopene.

4. Principalele prevederi alc proiectuluifi evidenfierea elementelor noiPrincipalele aspecte ale modilicdrilor sc rclerd la facilitirii activil5lii mediului de alaceri in

domeniulturismului. In acest sens. se propune:l) excluderea obligativitltii modelului contractului turistic, ceea ce va olbri agenlilor

economici posibililatea de a diversifica conlinutul contraclului, in dependcn[d dc pfevedefilecontraclelor de colaborafe cu ageniii cconomici-parteneri, respectind, in acelagi timp, cerinfeleobligatorii prevdzute de Codul Civil;

2) includerea in Lrz a notiunii "pachet de ser\icii ercursionistc", in Republica Molclova,care esle un stat mic ca gi dimensiuni geograficc, o bund palle din activitatea turisticd are la temelieactivitd!ile de organizare a excursiilor. De regulS, excursiile contribuie 'in mare mdsufd ladezvoltarea turismului intern. Acestea sltnl incluse in pachete care conlin transport fi alimentalie,insd durata acestora, de reguli, nu depd$efte 2.1 de ore ;i nici nu includ cMare de cel putin o noapte,respecti\ nu se incadreazd in noliunea clasice de pachet de seNicii luristice, utilizath de Directiva(uE\ 20t5/2302.

in acelasi timp, dezvoltarea turismului intern feprezinti condilia principald de dezvoltare alufismului intr-o anumitd fa|a. Respectiv. dezvoltarea turismului intern qi receptor constituieobiectivul general al Stfategiei de dezvoltare a turismului 'Turism 2020".

3) excluderea obligativitdlii voucherului turistic. Voucherul. ca document dc stricta evidenldeste depdlit in timp, deoarece in voucher se repeu informatia din contractul de servicii turistice. iarr^n conditiile come4ului electronic. voucherul poate fi considerat un impediment care incetinesteprocesul de inchciere a contractelor:

4) excludelea obligativitd!ii perfectilrii asiguririi de cElatorie prin inrermediul agen!iilof detlrrism li turopefatorilor. La moment. turistul esle obligat si ia polifa de asigurare pentru cdlatoriede la turoperator sau agenlie de turism. inclusiv in qazurile cind turistul de!ine deja o polild de la ocompanie de asiguraridin,tafi sau de peste hotare. Excluderea obligativitd.tiide a lua polita pentru

asigurarea de cAlatorie doar de la turoperatori Si agenlii de turism va oleti consumatorilor de serviciituristice mai multa libertate de alegere a serviciilof de asigurare;

5) excluderea obligativitatii clasificdfii dupl nivelul de confbft (categorii) a slructurilor de

primire rurisrica cu func!iuni de servire a me,ei.Pina in anul 2017 clasificarea structurilor de primire turistica a fost obligator;e. In rezultatul

relbrmelor cadrulu' normativ, in scopul diminuerii poverii statului asupra agenlilof economici!

clasificarea structurilor de cazare a devenit benevold, ccea ce poale fi apreciat drept un aspect

pozitiv. in acelagi timp, clasificarea a ramas obligatofie pentru unitilile de alimentaqie publici din

cadrulstructurilor de cazare. Astfel, articolul I I, alin. ( l) din Legea 231/2010 cu privire la

comerful interior prevede. " Alinenlalia publicd se desJdSourd in unildli specializale, care se

clasificd p9LElLiin dependenB de .eemiciile pre)^/ale consumatorilor UnitdIile de alimentdlie

publicA inca.lrale in structuti de primire turistici se clasificd ti pe cateporii". Mai mult. Codul

contravenlional pfevede sancliuni penlru unitdtile de alimentalie publicA din cadrul structurilor de

cazare, care nu sunt clasilicate sau nu respecti cefin[ele pentru clasificare (al1. 273, alin l2).

Consecvent. menlionam ce clasificafea pe categorii nu este obligatorie pentru alte unitali de

alimentaiie publicd care nu sunt incadrate In structuri de cazaae. in scopul ercluderii concurenlei

neloiale dintre unilalile de alimentalie amplasate in structurile de cazare $i ccle aflate in afara

structurilor de cazare se propun modificirile de figoatc in Legea nr. 23 I/2010 cu privire la

comerlul interior si la Codul contraventional nr. 2l 8/2008.

6) conlracararea fenomenului de afiSare a categoriei unitafii de cazare flrd delinefea

cedificatului de clasificare a slructurii de primire turislice. contribuind astlel la combaterea

conqurentei neloiale:

7) of'erirea ghizilor dc turism, caselor rurale, dar qi prestatorilor de unele servicii de

agrement (master-clasuri gastronomice. activildli artistice !i sportive din cadrul progmmelor

turistice) a posibilitdiii de a activa in baza patentei. Date fiind complexe Si complicate lipurile de

raportdri $i achitdri impozite $i taxe, inclusiv Lrtilizarea aparalului de casA, de multe ori ghizii de

turism evitd inregistrarea unei anumite formejuridice de activitate. Oferirea unei posibilitSli

simpliflcate de activitate. cum ar fi patcnta, ar contribui la aducerea in albia legalA a activitdlii

ghizilof de tufism fi la sporirea interesului de a practica aceasti activitate;

Totoda$, remarcdm cA nofiunea de "casd ruralS" a fosi inclusd in Iegislalie in anul 2018. Este

vorba de casa proprie, care poate fi olerite ocazional de cdtre gospodar pentru cazare^contra plata.in !6rile europene, inclusiv in ldrile vecine, acest tip de servicii esie loafte raspindit. in RepublicaMoldova, fiind un tip nou de serviciu turistic, casa rurala este foarte pulin inclusa in oferteleturistice, unul din m01;ve fiind procedura complicata de inregisttare a activita.tii de antreprenofial,in raport cu veniturile pe care le poate obline din aceasta activitate. Deoarece serviciile turisticepropuse de casa rurala poa(d caractcr ocazional, este binevenitd olerirea unor proceduri simplificatede activitate. pe care le contine palenta;

Suplimenlar. sunt de mentionat diferite scrvicii culturale, spodive $i de agtement, care se

includ, de regulS, in pachetul de seNicii turislice. care nu sunt generaloare de venituri mari. inschimb, oferd diversitale $i atract;vitate of'ertei dc scrvicii luristice. Este vorba de master-clasurigastronomicc. activitdti artisticc gi sportive din cadrul progmmelor furistice, pentru prestarea cdtota,de asemenea, se propune utilizarea patentei;

8) excluderea obligativitafii dclinerii de catre angajatii in domeniu a diplomci de studii inlurism sau a certillcatului de perieclionare prolesionala. La moment, Legea nr 352/2006 prevede

obligalia de perfeclionare profesionala o datA la 3 ani pentfu personalul incadrat in industriaturistica. Deasemenea, legea prevede o cerin,ta de vechime in munca in industria turismului de cclpulin 2 ani pent.Ll absolvenlii cursu(ilor de perfeciionare profesionald care prctind la tunclia de

director/administrator. Abrogarea cerintelor menlionate are menirea sd simplifice conditiile privinddesl:surarea acrivititii in domeniul turismului;

9) extinderea listei autoritdlilor, a persoanelor fizice liiuridice cdrora li se oferd dreptul de a

crea centre de inlormare turistici. acordind astlel posibilitatea de a promova potenfialul tutisliqtocat.

5. Fundamentarea economico-fi nanciaraPrez-entul proiect nu are impact negativ nici asupra mediului de alaceri, nici asup.a

bugetului.lmpactul pozitiv poate fi ev;den!iat sub mai mulle aspecte, prinlre care:

- contribuliile la bugetul de stat care sunt alteptate in rezultatul includerii in circuitul turistica caselor rurale ce vor oferi servicii turistice, inclusiv cultumle qi de agrement, in spaiiul rural;

- majorarea veniturilor la bugetul de stal in rezultaiul aducerii in albia legali a activitd{iighizilor de turism;

- sporirea atractivitAlii privind ini!ierea ai'acerilor in domeniul turismului in rezultatulsimplificirii condi!iilor de activitate $i divefsificdrii olertelor turistice, etc.

(r. \4odul de incorporare a actului in cadrul nurmaliv in vigoarelmplementarca prezentul proiect va neces;ta modificarca Hotdririi Cuvemului nr. 643/2003

cu privire la aprobarea Normelor metodologice $i criteriilor de clasificare a structurilor de primircluristicd cu func.tii de cazare !i de servire a mesei gi Hotdririi Guvemului nr. 1470/2001 cu privire

la utilizarea contractului turistic si a voucherului turistic.

7. Avizarea $i consultarea publici a proiectuluiPrcvederilc conlinute'in proiectul de lege propus au scrvit subiect de disculii 9i consultdri

multiple cu reprezentan!ii sectorului fi autoritdlilof publice (Parlamentul Rcpublicii Moldova,Ministerul Economiei $i Infraslructurii, Centrul de implemenlare a Rcformelor, etc.). Astlel. in anul

2018, p(] platforma Minislerului Economiei qi lnfrastructurii au tbst organizate reuniuni cu

rcprczentanl;i asociatiilor de specialitate ir domeniul turismului, mediului academic, agenliilor de

tur;sm. turopcratofilor, structurilor de primire turistici, ghizilor de turism qi altor prestatori de

servicii turistice, vizite de studiu, sedinte de consultafe a industriei turismului in cadrul grupurilorde lucru tematice. Rezultatele consultArilor au fosl reflectate in Cartea Albe privind reformacadrului normativ-regulatoriu al industriei turismului din Republica Moldova, elaboratl cu supottulPrciectului de competitivitate al USAID.

Totoda6, in procesul de elaborare a proiectLrl de lege vizat pe parcursul anului 2019 au fbst

organizate o serie de consult5fi cu reprezentanli ai autorilililof publice 9i ai mediului de afaceri(infornalia daspre conr^ultdrile organizate esle descrisii in AIR).

in conlormitatc cu prevedefile Regulamenlului Guvemulu i aprobat prin Hotarirea Guvernului

nr.610/2018, prezentul proiect se tfansmite Cancelariei de Stat pentru inregistrare. dupa care,

proiectul actului normativ. insolit de nota informativd, va fi transmis spre avizare autoritalilorpublice responsabile de implementarea prevederilor con{inute in proiect, instituliilor intefesatc.precum $i reprezentanlilof mediuluidc afaceri si socielalii civile.

inconformitatecuprevederilea|t.32el Legiinr. l 00/20 l T privind actele normative S; art. l0al Legii nr.239/2008 privind lranspafenla in procesul decizional, proiectul urmeazi a fl supus

consultarilor oublice. si anume:- plasat pe pagina web a l\y'inisterului Economiei $i Infrastructurii, rubriqa

Transparenla/Anunfuri privind consultirile publice;

- plasat pe site-ul particip.gov.md;- discutat, dupd caz, in cadrul sedintelor de lucru cu reprezentantii mediului de afaceri,

asociatiilor de bran$a ti autoritalilor interesate.

8. Constatdrile expertizei anticorupf ie

Infonnatia privind rezullalele expertizei anticorupfie va fi inclusa dupd receptronarearaportului de expeft izd anticoruplie.q, Conrralirilc cxperriTei de compalihilitate

Proicotul hotdrifiide Cuvem nu conline nofme privind armonizarea legislatiei nalionale culegislalia Uniunii Duropene.

10. Constatdrile expertize .iuridiceInformalia releritoare la concluziile expertizei privind compatibilitatea proiectului de

hotdrire cu altc acte normative in vigoare, precum Si respectarea normelor de tehnicd legislativeva fi inclusd dLrpe receplionarea expefiizcijuridice.ll. Constatlrile altor expertizc

In conlormitate cu prevederile Legii nr. 23512006 cu privire la principiile de bazd dereglementarc a activitdlii de intreprinzdtor, la proiectul hot6ririi de Cuvern se anexeazd AnalizaImpactului de Reglementare (AlR), elaboratA in corespundere cu Metodologia de analiza aimpactului de reglementare, aprobata prin Hotlrirea Guvernului nr. 123012006, precum $i AvizulGrupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activitdiii de int.eprinzator la AIR sus-mentionat.

Ministru Vadim BRINZAN

Analiza impactului de reglementarela proiectul hot[ririi de Guvcrn cu privire la aprobarea

proicctului de legc penlru nlodificarca unor acte norma(i\e

Titlul analizeiimpactului (poate confine iitlulDroDunerii de act normativ)

Analiza inlpacfului de reglemcntare la proiectul hotiririide Guvern cu privire la apr0barca proigctului de lege

nentru modificarea unor acte normatlve

Data

Autoritateaadministratiei Dublicc, autor

Ministerul tconomiei )i Inlraslructurii

Subdiviziunea Dircc(ia polilici cconomice $i mediul de afaceri, Seclia

reslemcntarea mcdiului de afaceri fi IMMPersoana responsabili

si informatia de contactVictor Ciobanu, Consultant principal, tel.022 250-646

e-mail : v iclor,cioba n u@11q49qt!

Componentel€ analizei impactului de reglementar€

l. Stabilirea complexi ii analizei impactului de !99!!14!lll4l9

Criteriul Punctaiul(de ia I la 3)

Nivelul de interes public lald de interventiapropusa

2

Urddul de inu\.!:c al irrler\enliei prnpu.e 2

Mdrimea potenlialelor impactlLri alc iniliatjveillfoDuse

2

TOTAL 6

Argumentare/descilrarea succinid a Dunctaiului atribuitl

1) Nivelul de interes public fa!6 de intervenlia propusd este estimatd drept nediu (2

puncte), deoarece se refera, in marc pafte, doar la unele categorii de beneficiari ai modificdrilor'

ce se conlin in proiectul de lege: agenli economicii din industria tudsmului' precum $i

benefi ciarii de servicii turisticel2) lntervenliile propuse nu conlin un grad inalt dc inovalie. Ele vin sa implemcnteze

recomandafile. conlinule in Cartea Alba pentru reforma cadrului normativ-reguiator'iu al

industriei turismului din Republica Moldova. Astfel. urma|e a elaboririi Cdrlii Albe. au lbst

formulate un 5ir de propuneri de amendarea a cadrului normativ iji conceptului de reglcmentare a

industriei turismuiui. Scopul urmarit este de a perfecliona cadrul nomativ in vederea dezvoltdrii

continue a turismului intern Ei receptor qi crearca condiliiior ce faciliteaza iniliativele

antreprenoriale din domcniu ii carc urmdresc. drept finalitale, dczvoltarea infrastructurii turisticea RepLrblicii Moldova. sporirea atractivitdlii Moldovei ca destinalie turisticd.

lnovatiile se referd la excluderea din circuituljuridic a voucherului turistic ca document de

stricf evidenli, aclivitatea ghizilor de turisrn in baza de patcnta Ei activitatea independenld

deslelurata de casele rurale.3) Mirimea potenlialelor impacturi ale iniliativei propuse vizeazd o parte

nesemdficativd a societdlii qi a participanlilor la procesul turistic, respectiv, mArimea

potenlialelor impacturiale initiativei propuse se cstimeaze drept medie.

Conlbrm prevederilor pct. l0 din Metodologia dc analizd a impactului de reglemcniare.

aprobala piirl IJotdrirca de Guvern nr.1230/2006. prczcntul AIR este efectuat simplificnt.deoarece nici unul dintre criterii nu a acumulat separat 3 puncte si nici suma acestora nu a

acumulat mai mult de 6

2. Definirea problemei

ffiateSere|erd1aune1eprevedeIiceSuntdenaturia limita liberlatea contractuald, respecliv cea a activitalii de intreprinzator (spre exemplu'

reglementarea contractelor pentru servicii turistice prin modele aprobate de Cuvern sau criterii

p.-in "ur"

." clasifici agcngii economici din industria turismului etc.)' plecum Si a voucherului

turistic. eliminarea obitacolelor nejustifiqate pentnl deslhqurarea activitililor in domeniul

tudsmlrluil se propune simplificarea notmelor. referitoare la pregdtirea profesionali in domeniu

si reglementarea posibilitdtii des{4urdrii activitdlii de prestare a serviciilor de ghidaj turistic pe

bazd de palentd de inlreprinzitor.Problemele cate au condus la elaborarea propunerilor de modificare a Legii 35212006 au

fost delern]inate de evolulia pielei turistice pe plan local ;i regional.

1. Astfel, se propune excluderea unoL prevede care sunt de natura a limita libertatea

contractualA, respcctiv cea a activitSlii de intreprinzdtor' care se refera la reglementarea

contractelor de servicii turistice prin rnodele aprobate de Guvem sau criterii prin carc se

clasificd agen{ii economici din industria turismului etc.

Regimuljuridic al agenliilor de turism 9i turoperatoilor estc reglementat' in particular' prin

Legea cripriviie la organizarea qi desliqurarca activitalii turistice in Republica Moldova' nr' 352-

Xtl din ,4.11.2006. iar reglement5(ile priviid contractul dc prestare a serviciilor turistice (de

cdlatorie) se corlin in Titlul lll. Capilolul XIX din Codul civil nr. 1107/2002 al Republicii

Moldova.in Uniunea Europeana. normelc referjtoare la pachetele de servicii de cildtorie' in

parlicular raponurile precontmctuale de infotmare a consumatorului, obligatiile contfactuale etc..

;unt uniformizale prin Directiva (UE) 2015/2302 a Parlanrentului European 'i

a Consiliului din

25 noienbrie 2015 privincl pachetele <je servicii de cilStorie ;i serviciile de cdlitoie asociate. de

moditjcare a Regulamentului (Cll) nr. 2006/2004 si a Directivei 2011/83ruE ale Parlamentului

EufoDcan si aje Consiliului ii de ablogare a Directivei 90/3l4/CEE (in continuare Directiva (UE)

201512302). Deqi obligalia de transpunere a directivci vizate nu a fost asumata prin AcordLrl de

Asociere RM UE, standardele stabilite prin acest acl comunitar urmeaz' a fi abordate in

calitate de bune practici in domeniu, in spiritul obligaliilor de cooperare asumate de RepLtblica

Moldova in faport cu Uniunea Europeani in ceea ce privegte consolidarea dezvoltairii turjsmului

prin..rt. lol - 105 dir \cordul de Asocie,c.

in accst context. menliondn'l cd de la 01.03.2019 au intrat in vigoare modificiri la Codul

Civil al RM, carc conlin reglcmentirj noi referitoare la contractul de seryicii de cdlitorie.prcluate din Directiva (UE) 2015/2102.

Excluderea obligativitalii modelului contractului de servicii tu stice va oferi agenlilor

cconomici posibilitalea de a diversifica con!inutul contraclului. in dependenla de prevederile

contfactelor de colaborare cu agenlii economici-parteneri. respectind. in acelaqi timp, cerinlele

obligatofii refcritoare la contract. care sunt prevazute in Codul civil nr. I 107/2002.

TotodatS. rcnlarcam cd in Codul civil modernizat nolitlnea de contEct privind pachenl de

selicii turislice a fost substiluiG prin noliunea de contract privind pachelul de serNicii de

c.ildtot'ie (c e.in esenli. este acela$i lucru/, in alte acte normative fiind menlinutd no(iunea de

pechet de servicii /r7-i.l1ice. Concomiletlt, remarcdm ca aft. 103 din Codul fiscal nr- I l6l/1997Drevede scutirea de TVA a pachetelor de servicii turistice. Pentru a evita situalii confuze. se

propune expunerea in t,egea nr. 352/2006 a noliunii de "pachet turistic" in utmitoarea redaclie:

"pachet de servicii lutistice (pachet de senicii de cdldtorie)", ajustind-o la redaclia stabilitd de

Codul civil.2. Un subiect mult disculal de n'tediul de afaceri este includc.ea in uz a noliunii "pachet de

sel1icii excursioniste". in Republica Moldova. carc cste un stat mic ca li dimensiuni geogmficc.

o bun, pafle din activitatea luristjci are la temelie aciivitdlile de organizare a excursiilor' Dc

reaula. cxcursiile contribuie in mate mdsurd la dezr'oltarea turismului intern Acestea sunt

incluse in oachete carc in transpo( si alimcntatie, instr durata acestora, de reguld. nu

@cdeoe]pu1inonoapte,respeotiv'nuseincadreaziinnoliunea clasicd cle pachet de sen'icii turistice, utilizaE de Directiva (UE) 2015/2102'

in acelagi tinrp, dezvoltarea turismului intern reprezintd condilia principald de dezvoltare a

turismului intr-o anumitd tard. Dezvoltarea lu snlului intern qi receptor conslituie obiectivul

general al Strategiei de dezvoltare a turismului "Turism 2020" Totodata, deqi unul din

principalii indicatori stabiliti de Strategia "Turism 2020" precede cre$lerea anuald cu 4% a

numdrului tulistilor in cadrul turismului il'ltefn, confbrm datelor statistice' turismul intem

inregistreazi oscilalii ingdjo|atoarc.Astfel. in pedoada 2015 2018, turisrnul intem practicat dc agenlii de turism 9i

turopentori prezinla umdtoarele valori (vezi tabelul nr' 1):

Tahelul nL t. Namirut turittitor $i excursionistilot intemi cire ru cdlittorit 2!!!-L!l!!!!!E!!:!j!aeentiilor .le tuism si turopefttorilor in nftii 2015 - 2018' persoane

Anii 2015

. .t4255I ftsm Inlefn,:-

itl ptucentefa(d de anul precelent

2016 T Xnlann \ ss inl

+++r0,8o1 -7,8";

2018

40 137

+5,3%

Nu mai putin relcvante suni ii datele inregistratc de structurile de primire turisticd cu

functiuni de cazare (vezi tabelul nr. 2)Tihelul nr.2. Numdru! luristilor cdzali in str cturile de lifimirc tu sticdin ahii2015 2018'

Aniir zore2015

184.967

in prccenlelnt.,i (te n ul prccedem t,-2,5%

pfevederi releritoare la utilizarea voucherului turistic

Excluderea oblisativititii voucherului va simplifica qL "!!fg!ll!q 49!fl9l9g

in scopul suslinerii dezvoitdrii tulismului intern in Republica Moldova se propune scutlrea

de taxa pe valoarea ad[ugatd a seNicii]or excursioniste 5i a pachetelor de servicii excursioniste'

p n completarea afiicol;lui 103, alin. (l). subpct l0) din Codul fiscal. nr' ll63/1997 cu

sintagma ;'pachet dc servicii excursioniste". Concomitent. se propune compleiarea ln l'egea nr'

352/2006 a noliunii de 'scrvicii turistice" cu serviciul "excursie"

3. O alti prevedere legald inutila. care se propune a fi eliminatd' line de utiliTarea

vouchcrului turistic tlocuienr de inso(ire a lurislului. excursionislului (Srupului de luri$li' de

excLlrsionitli), care cttnfirnd programul clc vtlere tau asislenla ce line de excuttii $i tlccltto]1"1

pldlii pentru ser|iciile notificale in el.' ' in escnle. in voucher se enumer5 serviciile turistice slipulate in conlractul de servicii

turislioe. Pentru turist. documente confitmative privind prestarea seNiciilor turistice sunt' de

reguld. contractul gi bonul de platd. in voucher repetindu-se infbrmatja din contract'

De mentional 9i timpul utilizat pentru completarea voucherclor ti pentru prezentarea

rapoarlelor privinrl uiilizarca vouchcrelor' Confotm prevederile ad 10r' alin (2)' litera b) din

Legea nr.'35212006 "agen{ii economici sint obtiSali sd prezinte Agen[iei pentru Proteclicl

C;su Talorilor si Supr:avegherea Pielei ddri de seamd lrinestriale pri|ind ulilizdrea

.formularakr voucherelor turisticc pina la dala de 25 a lunii inediat umdloare trimestruhi de

gestiune". Cca 400 de agenli iconomici prezintl trimestrial rapoafie despre ulilizarea

voucherelor turistice. iar angajalii APCSP receplioneaza rupoartele respective li generalizeazi

informalia. care. de fapt, reperi informalia care se prezinti Biroului Nalional de Staiistjcd in baza

rapoafielor trimestriale l-TUR (activitat.a turoperatorilor $i a agen'tiilor de turism) ln accst sens'

rrenlionaln irelcvanla voucherelor in calitate de sursi penlru date statistice'

Dc remarcat cd. nici Directiva (UE) 2015/2102. nici Codul civil modemizat nu conlin

I rnrr T irrrc l

192.042 '. 204.375

ecnno-n-1;.i; ffiihetJtutiiie; ua "tonomisi

din timpul

i*ii iilr. "i "g."fir*

economici qi al Agenliei pentru Protectia,C0nsumatorilor li Supravegherea

Pielei (APCSi); va reduce cheltuieiile turoperatorilor 9i agenliilor de turism .' ,i. D. u..t"n"u, o condilie pentru incheierea unui contract de sewicii turistice este

asigurarea obligatorie de caletorie a turiitilor (ar1 21 din Legea.nr'3 5212006) Cheltuielile de

"rig"rar. .r"ii""f*" in pachetul turistic. Aceasta inseamna cd turistul' la procumrea pachetului

turistic, va achita $i primele de aslgurare Cu toalc aceslea' sunt des intilnite cazurilc cind tuditii

disoun de contracte de asigurare de calatoric'incheiate direct cu companiile de asigurare pentru o

;"ill. il;i;;;, ""ii l"' p"t 'i," efectuarea de caldtorij multiple cu utilizarea unuia si

i,""i"'i"ii "l"n*ia" .sigurare irin menlinerea normei men.tionate turiilii sunt obliga'ti sa achitc

primc de asigurare rep"tur, "".u ""^."p,"tinta

incilcare a drepturilor lor qi' respectiv' obligarea de

, sunorta cheltuieli suphmentare ln acest sens. se propune men(inerea obligativitd'tii asigurarii

",iii""r. i" .riri"t;". !-"i"rr"a obligativitatea eliberdrii acesteia de catre agenlii economici din

induslria turismulul5. Un aspect apadc se rcferi Ia structurile de primire turistici, abordind in mod distinct

clasificarca struclrlrilor de pri ire turistica''-"-'-i,i. i" "ligi.i..lasiicarea

arc drepl scop delenrinarca.si indicarea,nivehrlui de confon al

unitalii de cazare tunstlca' ,"p.","ntui prin numdn-rl,dc, "stele- acordal Acest lucru aiuti

ili.iiiulii "onrr.u,ori ai serviciilo' de iazare tu stici sd aleagd o unilate de cazare care sa

i"'".;""ir-"r"",trff"r sale prirind nivelul de confoft al acesteia Pini in anul 2017 ciasificarea

r;il;i;; il;l;tre turistica a lost obligatorie in rczultatul reformelor cadfului nonnativ' in

.."p"1 Jl.;"ri il poverii statului asupra agenli)or economici' clasificarea a devenit benevoli'

cced cc noalc ll aprecirl d.epl un a'pect pozitir '** ir'r"tti"ri alin(2),'art.18 din Legea nr'152/2006 a lost modifrcat prin excluderca

"tfig"titiialii fi"tin"drii ii.arc urmatorLtl t;xtt.'structurilc dc frimite turisticd ce delin mai mull

(te t0 spalii de cazare rcamere srsttu c4a tlmente) au tlreptul sd ohlind certificalul de

clasifca're':. F ormttlarea data creaza confuzii vis-d-vis de structurile de primire turisitca' ce delrn

mai pulin de 10 spalii de cazarel norma legala se poate intrepreta in sensul cd.aceste slruclurl !q

"r'oi*i"r ra

"tl"a.edificatul de clasific-are sau ca strLrcturile carc delin mai pulin de 10 spalii

de cazare nu au drcptul sd solrcltc ceftificat de clasificare or' intentia legiuitorului nu a fost

aceasta. Penlru a exclude intelpretdrlle. se propune modificarea de rigoare.a alineatului respectiv

f ","i",u, "

l" menlional ca art 14, lit. c) din l-cgea nr' 352120O6 prevede cd " Turoperatorii ti

"g""iiir"'a" turism au obligalia ''sd incieie conl;ade de colaborure cu structurile de primire.

turisticd straiine ctasijicdrc sctu cu slruclurile le primire turislicd di.n Republica MaldoNa'iirr',in,i':.-irirri"ria

respectivd limiteazd liberlatea aeenllor in..:el::l:Y^t:::::1*:::;ril1."""firi.t1;;;r" r""rtiJl. """,t"tur"r

de colaboraie [espectiv' pentru a nu exclude de

#;t;;r'r;;;;;;li; ;. primire turistica neclasificate' se propune abrogarea lit c) a art' 14 din

Legea nr.352/2006.5.2. Suplimentar, pentru a evlta concuren.ta nelojala a unitdlilor de cazare prin afL$arca

numarului de stele f:rrd a ciclrne cefiificat de clasificare. se propun sancliuni in codul

conlmvenlional. De rnenlionat cd' in conform;tate cu prevederile art l5 al Legii concurentel nr'

183l20l2 "este interzisd cliscredilalea concutenlilor' adicd defdimarea s'tlt punerca in pericol 4

)"r;r|t;, t^ ctedihiLildlii acettora prin rdspindircu de cdtre. o intrcprinderc a informaliilor

false tlespre acli|italea sq. clespre protlusele ;crle me ite sd ii creaze o situolie foorubild in

';;;;,,;;;; ,;ri; ;";r,lrsrll" Astl'el. afisarea de cdtre unitdtile de cazare a categoriei de conlod

,#';;;;.;;; ;,;i;atui'i de clasifica.e. rcprezintd rlspindirea unei intormalii false care poare

si lavorizeze unitarea dc cazare qi' in acela5i tinlp sa indLlca ill eroate consumatorii"- --

i.-L lt "*i"li ,lmp' este de t"tat"ut cd' cle;i obligativitatea-de clasificare pentru structunle

d" *;;;;; fosr cxclus!. pentrlr unititilc de aiimcntalie publici. amplasate in structurile de

cazare clasiticarea obligaione a ramas in vigoare. Mai n]ult. codul contravenlional prevede

;;;;ii";i ;;;,* unitdtil; de alinentalie puulica din cadrul structulilor de,cazare' cate nu sunt

clasificatc sau nu rcspecta certnlete penru clasificare Cousecvent' meniiondm qi clasiticarea nu

,tr*tu,il" ,1. "urure

gi cele aflate in afara structurilot de cazare se propun modificirile de rigoare

in I-epea nr. 231/2010 cu privire la come4ul interior $i la Codul conlravenlional nr' 2l8/2008'-5.y'.

Activitatea caselor rurale in baza patentei de intreprinzdtor'

Unul din mecanismele de diversificare a olertelor de cazale turistica'in spaliul mral este

oferirea caselor rurale a posibilitdlii de a-qi desli5ura activitatca in baza patentel de

intreprinzitor. Notiunea de'iasi rurai6" a lost inolusd in lcgislalie in anul 2018 Este vorba de

casa prop e, care poate fi oferit[ ocazional de cdtre gospodar pentru cazare contra platd-'Caselc

rurale reprezintd LLna dintre solLltiile deicoperire cu posibilitdli de cMare a spaiiului

rural. Comparind dat;le statislice p.ntru onui20l8. "onstatam

cd din numdrul total de 364'6 mii

Dersoane cazate in structurile de pdmire turisticd cu funcliuni de cazare 261.8 mii persoane au

i".i""r"t"l" ""i,jfff" din Chi5inau;i Bdlli. in 9 raioane au fost cazate pina la I mie persoane' in

9 raioane intre 1 mic $i 2 mii persoane, iar 2 raioanc - Basarabeasca qi Canternir - nu dispun l"n

gencral de posibilitali de cazare" Dat fiind caracterul ocazional al scrviciilor propuse de casa rural5. este propice of'erirea

unor proceduri simplificate de aotivitate' cum ar fi patenta de intreprinzdtor' Pentrll includerea in

"ir"uit u

"u."lo.,u*1" din ora;ele mici" se propune completarea notiunii de case rurala din Legea

nr. 352/2006 cu textlll "amplasalS in sat sau in oraq cu o populalie de pjna la l5 mii locuitori"'

iuptim"ntur. pentru d;versiiioarea gamei serviciiloi nrristice prestate' in special' in spaliul rural

.a'propun" u,itirur"u patentei penrru prestarea in cadrul programelor 9i evenimentelor turistice a

serviciiior de prezentiri 9i instruiri pe teme de gastronomie (inclusiv de preparare a bucatelor

lradilionale, degustare piodusc qi bduturi localc tradilionale)' de confeclionare a articolelor

neqtequgdreqti Je arta popularh (artizanat)' de prezentare a obiceiurilor $i tradiliilor locale pentru

aOuil; sl copi; (individual li in grupe de pind la 20 persoane)''''' ' i. Cu ."i",1." Ia activitatea gtrizitor dc turism' enlionim ca''in prezent- actele nomativc

nalionale nu conlin pfevederi speciale releritoare la forma ju|idicd de organizare a aclivitdlii

;i;;];l;;;;i;. ;tfel 'incit aciivitatea mentionata se poate desfalura in una dint'e modalitatile-orevazule

dc legislalia civila 9i cea a muncii: r^ntrcprinzalor individual' contract individual de

;;;;;. ;";;eci.l;i i. p,.rti,l se rvicii sau folme organizatorico-juridice prevdzute.in an l 3

@e puUti"5 "are

n! sunt incadrate in struciuri de

.urur.. 'in scopul excluderii concuren{ei ncloiale dintre unidlile de alimentalie Tll"t":: ll

li" i"g* "rniia- 03.01.1992 cu privirc la antreprenoriat $i intreprinde ' precum qi in codul

civil al RM.contractul individual de munce nu rcprezintd o solutie suficientd' avind in vedere cd ghizii

olesteazi servicii pentru multiple agerl!ii de turism saLl turoperaton'"'**i"-.-ri p,!.iaiii servi;iilo; de ghidaj in mod independent' cea mai frecventd fbrmd

iuridi(a cct(. inrrepr,ndcrea indiridurla. ilr ceimai urilizar ;nl11umqn1 dq xql ilale cste contractul

il ;;;; ..;;l;l i''*.'.onrtr.,ur a" pr.stare servicii' prin stru"*1:1' :1t.:-ll::-"1" :^1::1::::

ii5"r,i"iri"" "",,r,.1 "-i,:il"riir", ia fondurile de asistenld sociald Ei medicala, conrribuie

.,J"ii"i"f, .i"t"r^r." coslului seniciilor de ghidai ;i esle neatractiv ltlJti,t]f]tT-*^::ttl:"o'"

l" u"hiia intrcprinderea individuald' rapoftatc laghizi. in plus, taxele si impozitele pe

i"ii.,itate. ocationala a ehidului de turism. sunt destul de inalte li ntr stimuleaza dorinla de a

deslilura activitate cu rcspectarea tuturor prevederilor legislaliei ln aceasta sltualle putem

orar"i"a a"", situatii: ori ghidul nu r'ncheie contract de prcstare servicii c u .

tufistul/grupul de

i,,.i,,ii- "rl contractele inJheiate nu sunt reflectate integrai in rapoartele financiare ale

intreprinzdtorului individual'abr.,ltu uno, fomc simplificate de desfisurale legala a activitalii genereazd rate inalte de

plali inlom;le irl sectof.pentru a stimula dezvoltarea prelei serviciilor de ghid turistic $i de a incuraja cetalenii s6

oractjce aceastd activitale, este impofianta asigurarea unor forme simplilicate de raportare

adninisrlativd gi sarcini flscale minime.

De rcmarcat. ca in ultimii anr, conform opilliilol rcprezentanlilor asocialiilor ghizilor de

turisn.r, sewiciile ghizilor de !91;g19q!q1ry59!j91!g!95

Dc ascmcnca. crc$terea numdrului de turi$li care se cazeazd in unitdlile de cazaredetermina marirea solicitirii de servicii acordate de ghizii de lurism. Astfel, cele 269 unitali de

cazare turisticd, cu o capacitate de 8,2 mii camere qi 26 mii locuri de cazare, au fost frecvenlatein anul 2018 de 364,6 mii turigti, dintre care - peste 160,2 mii sunt cetdleni straini (vezi tabelul

nr.3).Tnbelul nr. 3. Numfuul lurittilot cazali in structarile de pfimirc turisticd itr anii 201 I -

2018. oersoane

2ora= 2016 2on i zut.i

T titti \ttiini 75000 88e56 9564tt 9J891 94-t8t t21340 t45 lbs thn2Jl'iTutisti locali 173309 179233 175901 l8gl04 184474 184 967 192 042 204 J75

i

fotal numdr luristi 248 309 268 189 271 541 283 001 278 855 i306 307 337 207 364 608L-t;'

Dupi cum an menlionat. nu toate persoanele care presteazd servicii de ghidaj de turismactivcazd in baza certificatelor gi, respectiv, fiind incadrali in statele de personal ale agenliloreconomici din domeniul turismului. In siiualia actualS. pastrarea status quo-ului duce la aceea ca

bugetul dc stat nu obline delalcarile scontate: in primul caz, nu se duce o contabilizare Si

raportare a veniturilor oblinute din activitatea de ghid dc lurism (ne referim la ghizii care nu sunt

certificati), iar in al doilea caz, deoarece, de multe ori. ghizii de tudsm sunt angajali cu salariuminim- din care si defalcdrile sunt mininrc.

Este de menlionat $i faptul, cd anterior prestarea serviciilor de ghidaj turistic se putea

ef'ectua pe bazi de patenE de intreprinzator. CostLrl patentei era de 160/80/40 lei lunar (a se

vedea prevcderile Legii nr. 686/1999 pentru modificarea;i completarea Legii cu privire lapatenta de intrep nzilor.

Sumind ccle expuse, evidenliem cd cca mai simpli;i acccsibili iolmi, care va asigura litransparenla activitilii ghizilor esle acordarea posibilitdlii de prestare a scrviciilor de turism pe

bazl de patentd de intreprinzitor. asigurindu-sc ;i defirlcirile respective in bugetul de stat.

7. Cap. VIll din l-egea nr.352/2006 conline norme referitoare la pregitirea profesionalir'n domeniul turismuiui qiobligalia de perfeclionare profesionalS o datd la 3 ani pentru personalul

incadrat r'n industfia turistica (luroperatori. agenlii de turism, structuri cu funcfi de cazare 9i de

sen'ire a mesei).Totodati. legea prevede o cerin$ de vechime in muncd in indushia tu smului de cel pulin

2 ani pentru absolvenlii cursurilor de pefectionarc profesionali care pretind la functria de

director de turoperator, de agenlie de turism, de structure de primire turjsticA cu lunclii de cMarc

$i de servire a mcsei.Este dc menlionat cd, potrivit Legii nr.231 din 23.09.20t0, cu privire la comerlul inter-ior,

obligalii de prcgitire profesionald sunl solicilate pcrsoanelor implicale nemijlocit in activilali dc

preparare. prelucrare. comcrcializare $i/salr pistrare a produselor alimentare ti/sau bautLlrilor

pcntru consum in cadrul unitdlilor comerciale. precum ;i persoanelor implicate nemijlocit inactivitdli de intrelinere corporal,. coafura $i in alte activitdli de infrumuselare.

in cazul persoanelor enumerate in afi.2l1alin. (1) ii (2) din Legea nr.231/2010. cu privirela come{ul interior, obligatia pregdtiii profesionale a angajaqilor este justificatA prin prismanecesitdtii de evitare a riscurilor pentru sdndtale publicd. Totu$i. activitatea luristicd nu se

camclerizeazi printr-un nivel conparabil al riscurilor pentru interes public, astfel incitimperativul instruirii prolesionale ini(idle fi conlinrie a personalului incadrat in industriatudstica, o data la 3 (trci) ani. pare sa constitue o ingerin!5 dispropor,tionatd in mecanismelepielei. Se noteaza cn obligalii de instmire profesionali nu sunt prevdzule de legislalie pentru

personalul incadnt in alte domenii ale economiei nalionale (e.g. industda tehnologieiinformariei. indusrria reviia. vlnicolii. erc.). ncfiind iu.rirlcata menrinefea ,iceslor oblir ii nici

pentru domeniul turismului.Directiva (UE) 2 01512302 din 25 noiembrie 201 5, privind pachetele de servicii de calatorie

si serviciile de cdlitorie asociate, nu prevede cerinlc referitoare la prcgitirea profesionala sau

vechimea in munca a angajalilor turoperatorjlor sau agenliilor de turism' accentul fiind pus pc

infomarea precontuactuali deplinl a consumatorului fi indicalea clauzelol gsenliale in contractul

incheiat, indiferent de posesia uror diplome de perfeclionare profesionald a persoanei care

executa aceste obligatii in numele turoperatorului, atit timp cit responsabilitdtile contractuale

sunt indeplinite in n]od corespunzator si in volun1 deplin.lnsiruirea profesionala r"n lurism poate fi desfElurata.ln mod voluntar' in condiliile Codului

educaliei al I{M. precum urmeazd:

- programele de lbrmare profesionali acreditate dc catre Agenlia Nalionald de Asigurare a

Calitalii in Educatie si Cercetare, in contextul educatiei lolmale, confom ar1 l23 alin. (3) si (4)

si an. 124 alin. (l) din Codul educaliei.- programe de formare prolesionalS'in condiliilc educaliei nonformale organizate de asociatii

prolesionale ti al!e organiza!ii menlionate expres in art. 124 alin. (2) din Codul educaliei.

Analiza practicii internationale. ln privinla scctorului turismului in sens larg. la toate

nivelcle prestirii serviciilor turistice, este importanta prezenla -angaja!ilor calificali profesional'

capabili sn contdbuie la fumizarea unor servicii de calitate. in majoritatea t6rilor dezvoltate,

exista o varietate de institulii. atit publiae, cit fi private, care presteazd diverse programe qi

cursuri de instruire a angajatilor in domeniul turismuluiCLr tirlu de cxemplu. ir1 Olanda, l'unclioneaz:i aproximaliv i49 cntitali publice 5i private

care oferd selvjcii de educatie in turism. Pol vit unui sludiu. pesle trei pdtrimj din universitdfile

Australiei ofera programe de stLrdii in turism, Ia nivcl de studii dc licenld sau masterat

De asemenea. lantufile hoteliere internalionale dezvoltd programe proprii de educalie a

salarialjlo| sau incheie contracte de lungd durati cu institulii de invS.tamint, in parlicular in lirilein care programele/cuniculele aplicate in sistemul de invdlimint public nu sunl suficient adaptate

la necesitdtilc industriei.Pe lingd cursurile tradilionalc de culindrie. instiluliile de invdldmint fondate de lanluri

holelierc ofera o varietale dc programe irl managemenl, ospitalitate qi oenologie Totodati. intarile-membre UE. educatia in domcniul turismuhli sc realizeazi prin intermediul sistemulu; de

invataminl dual si vocational.Scopul de baze al activitatilor educalionale este asigurarea unor standarde minime de

calitate 5i profesionalism, iar monitorizarea finala a calitalii serviciilor se realizeazd de

consumatod in condiiiile economiei de pjatd. Deii ooncurenla este un factor impoilant pentru

asigurarea unor sewicii de nivel inah, este nccesa.i punerea la dispoziqia antreprenorilor a unei

varietAii de programe educalionale in domeniul turismului. care se corespundd nivclului de

dczvoltare a tehnologiilor inlormalionale gi evolutiilor pieleiTotusi. mcdiul de alaceri considerd absolut nccesara perfeclionarea profesionald. cu

condilia ca agenlul economic sd decidI in mod independent asupra nivelului fi periodiciEliidesfilurdrii perf'eclionifii angajalilor sii ;i sd fie liber in alegerea prestatorilor de seryicii privind

formarca profesionali continLLa.

in contextul celor expuse, se propune excluderea ccrinlelor privind prcgdtirea profesionali.

ca si condilie de desfiiurare a activitilii de intreprinzitor.8. Republica Moldova necesitd o vasta !i dinanicd promovare ca destinalie iurisdca.

Acest tip de activitdli nccesiE mijloace. personal !i prcgatife, pe care autoritdlile nu intotdeaunale pot asigura. in acesl sens, se impune crearca unei baze legale pentru auloritdlile publice de aintrcDrinde aclivitdti in acest sens.

in lnajoritatea !i lor din regiune, structurile abilitate cu funclii de promovarc turisticd sunt

create de catre stat !i au reprezentanle ir divcrse ldri. ln Republica Moldova funclia de

promovare turisticd (care este o atribulie de implementarc a politicii statului in domeniul

turismului) este pusa in sarcina Agcnlici de Investilii.Cu ti l.r de drepl comprf,ll. ir Rominia. ccnt'ele ionalc de inlormare

turisticd sunt servicii specializate care funciioneazd in subordinea Qonsiliilor locale ;ijudelene'duptr caz, ii in colaborare cu Ministerul pentm intreprinderi mici 9i mijlocii' com(rl, turism $i

profesii liberale.in Estonia. centrul de informare turistica colecteazi;i fumizeazi infomalii impartiale cu

privire Ia obiective turistice li la lurnizarca serviciilor turistice, fiind tolodala imputemicit sd

presteze conira c0sl umdtoarele servicii: rezervare de cazare, medierea serviciil0I de tmnsport,

vinzdri de papeGrie. publicalii. suvenire. bilete la evcnimente. etc

in Republica Moldova. r"n varianta actualii a l-egii nr' 35212006 se contine o descriere

restn'nsd a entitdlilor, care pol crca birouri/cenlre dc informare turisticd Printre acestea nu se

regdsesc auloritdlile publice locale. muzeelc. mdndstirile, structurile care adminislreazi ariilenaturale protejate, elc. In context. este opol'tuni cxtinderea listej structurilor care pot crea centre

dc informare turisticd. in special acordarca accstci prerogative autoriGlilor administraliei publice

locale ii societdlii civile. De ascmcnea. se propune simpliiicarea mecanismului de stabilire a

cerin!elor privind activitatea acestora. Astfel. se propune ca activitatea birourilor/centrelor de

informare tudsticd sa se efectueze in conformitate cu regulamenteie propdi, aprobate de

fondatori, elaborate in baza Regulamentului-cadru cu privire la organizarea qi funclionareabirourilor/centrelor de infomare turistica, aprobat de Guvern. Existenta unui Regulament-cadru

de funclionare a birourilor/centrelor de infomrare turisticd este necesard pentl'u a lacilitastabilirea activilalilor pe care le poaie desli$ura o atare enlitate. in scopul corespunderii accsteia

obiectivului general de promovare luristicd atit pe plan local. cit Si intemalional

Solulionarea problemeLor menlionale mai sus se incadreazd in politica Guvemului de a

crea condilii optime pentru agenlii economici in deslifurarea activitdlilor de afaceri, in general ;ia turismului. in special. reducerea poverii administralive asupra aceslota Pentru a da curs

politicii Guvernului, este neccsar de ajustat cadrul normativ exislcnt. ceea ce reprezlntA llobier:rivrl Jc ba/A al p oiccrul.ri de l(s( \ i/al.

3. Stabilirer obiectivclorObiectivul dc bazi urmdrit este de a perfecliona cadrul normativ in vedelea dezvoltdrii

continue a turismului intern $i receptor ii crearea condiliilor, ce faciliteaza iniliativele

antreprenoriale din domeniu li care urmdrcsc, dfept finalitate, dezvoltarca infrastructurii turistice

a Rcpublicii Moldova, sporirea atractivitSlii Moldovei ca desiinalie tu stica.

To!oda6, irnplementarea prevederilor ce se conlin in prezentui proiect de lege are drept

scop atingerea urmttoarelor obiective:- suslinerea dezvoltarii turismului i|ltem $i receptor:- stimularea inilicrii gi dezvoltdrii afacerilor in domeniul turismului;- implementarea principiului libel1dlii contracluale, statuat in Codul Civil al Republicii

i\y'oldova;- acodarea acccsului aulorilalilo| publicc locale la crearea de birouri/centre de infomare

turisiticAi- scoalerea ghizilor de turism din zona,.surd", prin ofbrirea posibilitdlii de a-!i desfb;ura

activitatca pe bazd de palenta de intlcprinzdtor;- simplificarea. dar qi divcrsificarea modalitdlilor prin care casele rurale. pensiunile

lurislice si agroturjstice Dot presta servicii luristice. etc.

4. Identifi carea oDtiunilorOpliunea "a nu face nimic" nu poate fi examinatd drept o opliune realistd, deoarece lipsa

unor masuri asumate la nivel lcgislativ, poate duce la stagnarca pielei serviciilor turistice dinMoldova, ceea ce va avea impact asupr'a imaginii Moldovei ca destinalie turisdca. respectivreducerea, fie lipsa crefte i numdrului dc turi$ti, aceasta avind, la rindul sdu, repercusiLrni asupraeconomieitdrij in general $i a seclorului turismului in special.

Optiunea "Adoptarea modificarilor la actclc normative" cste opliunea recomandatd dc

aulorii proiectului fi conline propuneri de modiilcare a cadrului normativ. bazale pel

- politica statului oricntafi spre lacilitarea activitdtii mediului de af'acari;

- analiza Ei propunerile continute in Cartea Alba pentm reforna cadruliii nornativ-regulaloriu al industriei turismului din Republica Moldova;

- propunerile feprezentanlilor mediului de afaceri din sectorulturistic.

Proiectul de lege proprine urmdtoarele solu!ii de bazl:- modificdri in Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea $j desfh$urarea acrivirdlji

turistice in Republica Moldova refedloare la:. excluderea obligativitdlii modelului contractuiui de servicii tu stisc;. excluderea obligativirdlii utilizdrii voucherului turistic ca gi document de stricE

evidenld;excluderea obligativilelii eliberdrii asigurdrii de cdldtorie de cdtre agentiieconomici din industria turismului;ajustarea no!;unii de "pachot tudstic" la prevederile Codului civii modemjzat m.110:t /2002;

. includerea in uz a noliunii "pachet de servicii excursioniste,.;

. excluderea nonnelor ncclare releritoare la clasificarea structurilor de primireturistici (ex.: termen de valabilitate a certificatului de clasificare (conform legii,cenificatul sc elibereazd petltru o perjoadd nedeterminatd); au dreptul sd seclasillcc structurile ce deqin mai rlrult de l0 spalii de cazare (dar cele pinA la l0spalii nu au dreprUlil. ctc..

r intelzicerea afilbrii categoriei de clasilicare in lipsa clasificdrii strucrurrr;. excllrderea obligalivititii cerinlclor de formarc/perfeclionare profesionald ca si

condilic de deslisurare a activitdlii de intreprinzator;. completarea noliunii de birou de informare turisticd cu noliune de ',centru cle

infomare turisticd" gi extinderea listei structurilor care pot crea aceste enlitali;- rrodificdri in Legea nr. 231/2010 cu privire la comerlul interior care se referd ja excludereaobligativitdtii clasificdrii pe categorii a unirdlilor dc alimentalic publici incadrate instructuri de primire turislicd;

- completarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de intreprinzetor cu prevederi privindactivitatea ghizilor de turism fi a cascror rulale;

- completarea Codului fiscal nr. 11631199j cu prevederi prjvind scutirea de taxa TVA apachetelor de servicii excursioniste;

- modificiri in Codul contravenlional al Republicii Moldova nr. 218/2008 care se referi la:. excluderea sanciiunilor pentru Iipsa clasilicarii unilAlilor de alimentalie publicdincadrate in structuri de primirc turislicdl

. includerea sancliunilor pentru afi$area categoriei de clasificare in lipsa clasificdriislruclurii de primire tudsticd.Proiectul Legii pentru modificarca unor acte normative se anexeaz5 la AIR.

5. Analiza $i comDararea oDtiunilorI. Op{iunea "a nu face nimic".Posibile avantaje nu au fost identificate.Posibile dezavantaje.

soncrcte in aceastd direciie va avea jmpact negqtiv considerabil asupra jezvolferii sectorului

Opliunea "a nu face nimic" nu genereazd costuri, dar nici beneficii. Mai mult ca atit,neamendarea legilor abordate este de naturd si creeze impedimenle in dezvoitarea sectorurui,ducind la stagnarca lui.

^ In acest sens. este de menlionat cA, deli legislalia actuali in domeniu este una de principiufbvorabild. turismului qi este pa4ial conformd cu principiilc directivelor europene constaGmexistenla in legjslalie a mai multor proceduri inutile care f'ac ca activitilile din turjsm sI fieingreunate gi costisitoar.e. l'arAganarea modificarii legislaliei sau neintreprinderea de acliuni

turismului intem. factor important pentru asigumrea unei cresteri economice drrabile, crearea

unui mediu t'avorabil induslriei turismului - factod importanti pentru imaginea Moldovei ca

destinalie tufisitcd. La rindul siu. aceasta poate duce la Iimitarea opoftunitalilor de desfigurare a

alacerii0r ln dolnerliul turismului cu impact asupra vcniturilor cetdlenilor !i a bugetului de stat.

De asemenea, poate fi menlionatd supodarea in continuare a costurilor nejustificate pentru

intreprinzAtori legate de pregdtirea prOfesionaid. prccum li de procuarea !i utilizarcavoucherelor turistice.

Dezavantaiele lin mai muLt dc imaginea Republicii Moldova ca destinalie turisitcd $ianume poale duce la ratarea posibilitdlilor de creare a condigiilor pentru atragere masivd a

turiSrilor suaini, deoarece r^mbundtitirea cadrului Iegal al'erent activitalii tudsmului este de naturd

a impulsiona turismul intem fi receptor, pe de o parte, iar pe de alti pafte, va pennite dezvoltareainiliativei mediului de afaceri din Moldova de a desfh;ura aclivitd{i gi a investi in turismul local.

II. Op,tiunea "Adoptarea modificirilor la actelc normative".Posibilc dczavantaje nu au fost identificatc.Posibile avantaje.Opliunea reconlandati nu gencreazi cheltLrieli suplimcntare pentru bugetul dc stat.

Intcrvcnlia statului 'in solulionarea probicmelor menlionate mai sus presupune umdloarclebeneficii: eliminarea unor procedud- acte gi condilii inulile in cadrul desliqurdrii aclivitdtii indomeniul turismului; lacilitarca aclivitdfii ghizilor de turism $i a caselor rurale prin acordarea

unor lbrme organizatorico-juridice de activilale Iacilitare.Beneficiile nete constituie accesul unor categorii mai largi de persoane Ia initierea !i

desfiqurarea activitdlii turislice. precum ti asigurarca principiilor libeftalii contractuale.

Impactul pozitiv poate fi evidenliat ;i sub alte aspecie, p ntre care:- contribuliile la bugetul de stat care sunl aiteptatc in rezultatul includerii in circuitul

turistic a caselor rurale ce vor oferi servicii turistice, inclusiv culturale;i de agrement, in spaliulrural:

- majorarea veniturilor la bugetul de stat in rezultatul aducerii in albia legala a activitdliighizilor de turism;

- sporirea atractivjtalii privind inilierea afacerilor in domeniul turismului in rezultatul

sirnplificlrii conditiilor de activitate si diversificirii ofefteloi turistice, etc.

Intervenlia statului exprimatd prin l'acilitarea coDdi!iilof de desfiqurare a afacerilor indomeniul turismului va avca impact pozitiv gi asupra pozilionerii RM in clasamentul DoingBusiness.

Examinind costurile si beneficiile olerite de fiecare dintre inter.rentiile propusc. cvidentiemurmatoarele:

l) Excludcrea obligativililii modetului contractului turistic nu pfevede nici aplicare, niciexcludere de costuri financiare. Totodati. aceasta va oleri flexjbilitate agenlilor economici indiversificarct/personalizarea continutul contractului. in dependenld de specificul contractelor de

colaborare cu ageniii economici-partene.i. orientindu-se spre Frile lintd qi grupurile - lintd de

benefici.rri ei 5sf\ iLiil.'r luri5lice.2) Includerea in uz a noliunii "pachet de servicii e\cursionistc"' In Republica Moldova,

excursiilc contribuie in marc nrasurd la dezvoltarea turismului intern- Accstea sunl incluse inpachete care conlin tmnspofi ii alimentalie, insd durata acestora. de reguli. nu dep[$elte 24 de

ore ;i nici nu includ cazare de cel pulin o noapte, respectiv, nu se incadreazd in noliunea clasicd

de pachet de servicii turistice, utilizatA de Directiva (UE) 2015/2302, de aceea serviciiLe prestate

sunl supuse TVA. Penlru a evita cheltuieli suplimentare, legate de aplicarea TVA, agenlii

economici evitd sd reflecle in activitatea lor aceste tipuri de se|vicii. cu exceplia cazurilor cindele sunt partc componenta a pachetului de servicii turislice. Respcctiv, in lipsafetlectlrii/evidentei serviciilor exoursionisle, este imposibil de efectuat o evaluarea numaruluiaceslora prestate de agenlii economici. Reielind din cclc expuse, mentiondm cd;ncluderea in u7

a noliunii de pachet de scnicii excursioniste li squtirea acastuia de TVA nu va prejudicia bugetul

de stat. dar va contribui la aducerea serviciilof excursioniste in albia legald qi la dinamizarca

t0

activititii excursionisle in Rcpublica Moldova. contribuind indirect la majorarea veniturilor la

bugetul de stat prin implicarca serviciilor conlplementarc.3) Jixcluderea obligativitdlii voucherului turistic. Voucherul, ca document de slricid

evidentd este depafit irl timp. deoarece in voucher se repeld informalia din contractul de servjciitu stice, iar in condi-tiile oomerlului electronic, voucherul poate fi considerat un impedjment cate

incetineste procesul de incheiele a contractelor.Cu ref-erire la aspectul finenciar, menlionanl ci. in conformitate cu prevederile ar1. I0r-

alin. (2), litera a) din Legea nr. 352/2006 'agenlii economici care practicd aclivilale de t rismin Republica Mr clovu sint obligali sti procure fctrmularele lipizate ale voucherelot turistice lainn'eprinrlerea de Star Etlitura ie Imprimate Slatistica". Costul unui voucher este de l,l lei. inanul 2017 au fost utilizate 93455 vouchere cu un cost total de cca 308.4 mii lei. Respectiv, inrezultatul excLudedi obligativitalii voucherelor agenlii economici vor economisi anual peste 300mii ]ei.

in acela;i timp, aceasld prevederc ar putea fi interpretatd drept diminuarea unor venituri labugetul de stal. rellectal in bugetul BNS. care la momenl sunt oblinute din comercializarca

blanchetelor de vouchere tuislice.Examinind argumentele pro $i contra nrenlinerii pre\,edcrilor actuale din Legea nr'

352/2006 remarcirr. ci obligatia de utilizare in continuarea a vouchetelor ca li documente de

stictd eviden,td arc un impact negaliv semnificativ asupra industrici. avind in vedere cA cerinlavizata:- genereazi cheltuieli financiare $i de limp pentru cumpirarea lormularelor tipizate, Lllilizarca.

evidenla Si pdstrarea voucherelor turistice;- nu olcrd avantaje esenliale pentru consumator, or. informalia referitoare la serviciul turistic esle

refleclald in contractlll care va qonline in nlod obligatoriu clauzclc esenliale previzute de Codul

civil al RM, Titlul Ill, Capitolul XIX, Pachetele de servicii de cdlatorie li produsele de vacanld;

- nu pemite comellul electronic cu servicii qi pachete turistice, contrar Strategiei Nalionale de

dezvoltare a societdtii informalionale ,,Moldova digitala 2020" ;i legislaliei nalionale 'in

domeniul comerlului electronic.4) Excluderea obligativitalii perfecdrii asigurarii de cdlStorie prin inlemediul agenliilor de

turism li turoperatorilor. La moment, turistul esle obligat sa ia poli{a de asigurare pentru

cdlStorie dc la turoperator sau agcnlie de lurisn. inclusiv in cazurile cind tuistul dcline deja o

politi de la o companie de asiguriri din lard sau de pcste hotare. Excluderea obligativitdlii de a

Iua polila pentru asigurarea de calalorie doar de la turoperatori 9i agenlii de turism va oteri

consumaiorilor de ser"r'icii turistice mai multd libcrtate de alegere a serviciilor de asigurare.

Prevederea nu are jmpact asupra bugetului de stat. Dal fiind faptul ca asigurarea de cilitorierimine a fi obligatoric (doar se ofcrd luriltilor mai multd llexibilitate in alegerea companiei de

asiguriri gi a tipului de asigurare), impactul asupra veniturilor conpaniilor de asiglLtiri, de

asenlenea. va li minim.5) Excluderea obligativitalii clasificdrii dupi nivelul de confort (categorii) a structurilor de

primire turisticd uu frncliuni de scrvire a mesei.

Pind in anul 2017 clasiticarea structurilor de primire tudstica a fost obiigatorie lnrezultatul feformelor cadrului normativ. in scopul diminudrii poverii statului asupra agenliloreconomici, clasificarea slructurilor de cazare a devenit benevold. ceea ce poate fi apreciat drept

un aspecl pozitiv. in acelagi timp, clasificarea a ramas obligatorie pentru unitdlile de alimentaliepublicd din cadrul structurilor de cazare. Astfel, anicolul 11, a1in. (1) din Legea 231/2010 cu

privire la comc(ul interiol prevedct "Alinenl4lia publicd se desJdsoard in unild{i speci.tlizale.

cure se cla.sificd De lipufi in dependenlii de serviciile Prestarc consumatotilor. Unitd{ile dc

ulimcntulie publicd incqdrule in structuri de p!jl!lj!! 4!tj!l,i!i j9 !!!tfi!lLS! ''.

AceasG prevedere nu conlcra o plus valoarc caliGlii serviciilor preslate dc unitalile de

alimenhlie publicd. Mai mult, Codul contravcnlional prevede sancliuni pentru unitdlile de

alimentalie publica din cadrul structurilor de cazate. carc nu sunt clasificate sau nu re

il

cerinlele pentru clasificare (art.273. alin l2). Consecvent, menlionAm ci clasiUcarca pe categoriinu este obligatorie pcntru alte unitd.ti de alimentalie publica care nu sunt incadrate in structud de

cazare- In scopul excluderii concurenlei neloiale dintre unitilile de alimentalie amplasate instructurile de cazare $i cele aflate in afara structurilor de cazare se propun modificdrile de rigoarein Leg€a nr. 23 l/2010 cu privire la comeriul interior;i laCodul contravenlional nr 218/2008.

ln acela$i timp, putem prezuma reducerea anumitor costuri administrative pe care lecomporta prcvedefile legale. legate de clasifioarea structurilor de alimentalie amplasate instructurile de primi(e tu sticd.

6) Contracararea fenomenului de afi9are a categoriei unitdlii de cazare I:I5 delinereaceftificatului de clasificare a structurii de primire turisticd, cont buind astfel la combatereaconcurcngei neloiale. Masura propusd este de naturd sd suslina agentii economici care desligoardactivitale legald, onesta ii, in acelaqi timp. si protejeze clienlii de agenlii economici r6u-

intentionali. care plin indicarea nivelului de confod necorespunzAtor vor prejudicia atit piala de

prestarc a scrviciilor dc cazarc, cit 5i vor spori neincrederea consumatorilor fald de infbrmaliaolerita de prcstatorii de servicii de cazare turisticd. De asemenea. propunerea de conpletare a art.344 din Codul contravenlional este in concordanla cu prevederile alt.279. prczcntarea deinformatii neautentice sau incomplete despre caracteristicile produselor qi ale serviciilor.

Prevederea propusA nu arc inpact asupm bugetului de stat, cu exceptia cazurilor oindaplicarea sancliur,ilor ar putea Benera venitufi suplimentare.

7) Oferirea ghizilor de turisn, caselor iuraie, dar fi prestatorilor de unele servicii de

agrement (master-clasuri gastronomice, activitiii a istice Ei spodive din cadrul programelor

turistice) a posibilitdlii de a activa in baza patentci. Date fiind complexe $i complicate tipurile de

raportdri si achitari impozite $i taxe, inclusiv utilizarea apafatului de casi, de multe ori ghizii de

turism evitd inregistrarea unei anumite lbrme juridice de activitate. Oferirea unei posibilildlisimplificate de activitate, cum ar fi patenta. ar contribui la aducerea in albia lcgald a activitdliighizilor de turism ;i la spolirea interesului de a practica aceasta activitale.

De remarcat, ca in lara noastrd nu existi un mecanism eficient de evidenta a ghizilor de

turisn, respectiv, este dificil dc indicat numdrul exact al acestora, precum qi volumul incasirilordin serviciile prestate de ei. Respectiv. calculele pr{lzcniale sunt estimative, cu o maria sporiu de

etoare.Astfll. coDfonn datelor prczentate dc $coala Superioard de Turism de la ASEM. in anii

2012 - 2019 au absolvit cr.rrsuri de ghid de turism cc,l 350 persoane. Datd fiind obligalia dinLegea nr. 352/2006 de absolvire a cursurilor de perfeclionare o datd la trei ani, unele persoane alr

fost la cursuri de 2-3 ori, respectiv, numdrul indicat nu reprezintd numdrul de persoane fizice. cinr.marrrl dc panir i;5ri la cur"rr-i de Jrerlectionare.

La momenl, confom unor date estimative. in Republica Moldova activeaza cca 100 de

ghizi dc turism celtificali (care dispun de certificate de absolvife a cursurilor de perfbclionare).De asemenea, se atesta anumite categorii de ghizi, care presteazd servicii de ghidaj la

destinatie: in muzcc (cca 200 persoane), in miinisti (cca 50), in rezervalii naturale (cca 30), invindrii (cca 40), somelieri (peste 100), ghizi la intreprinderi $i inslitulii (de ex. Parlament,Fabrica "Viorica Cosmetic", Fabrica "Bucuria", etc.), ghizi gastronomici, etc.

Conform evaludrilor mediului de afaceri. in afara destinaliilor presteazd servicii de ghidaj

turistic alte cca 100 persoane. care nu dispun de certificate dc absolvire a cursurilor de

Derliclionare.Astlel. sc cslineaza ci numarul total al ghizilor care presteazd servicii de ghidaj turistic ar

putea reprezenta o cifiA de cca 500 - 600 persoane- O pafte din ci sunt angajati fie in agentii de

lurism. lle la destinalie (muzeu. vindrie. mdnastire. etc.). O altd partc din ei lucreazi pe conlpropriu, de multe ori neinregistrindu-li activitatea in calilate de subiecl al antreprenoriatului,motivele fiind diverse.

Evaluind veniturile la bugetul de stat din procurarea patentelor penlru deslisumreaaqlivitilii de ghid. aducem drept argumenle unnitoarele date. De regulA, activitatea ghjzilor estc

o activitate sezonierd, in medie - 6 luni in an. Mai solicitati sunt 50 60 ghizi, ceilalti au

12

activitate ocazionald. Pentru procurarea patenlei se propune o sumd de 300 lei lunar' DacIadmitcm activitatea a 500 de ghizi in decurs de 6 luni anual, alunci din procumrea patentei se

prezumd colectarea sumei de cca 900 mii lei anual (500 ghizi x 6 luni x 300 lei).Cu referire la casa rurald, remarcdm cd notiunea de "casd rurali" a fost inclusi in legislalie

r^n anul 2018. Este vorba de casa proprie, care poate fi oferilS ocazional de citre gospodar penlru

cazare contra plati. in lirile europene. inclusiv in tdrile vecine, acest tip de servicii este foaftcrispindit. In Republica Moldova, fiind Lrn tip nou de sen'iciu iuristic, casa rurald este foa(e pulininclusi in ofertele tudstice, unul din motive fiind procedura complicat[ de inregistrare aactivifilii de antreprenoriat, in raporl cu veniturile pe care le poate obtine din aceash activitate.

Deoarece serviciile turistice propuse de casa rurala poarti caracter ocazional, este binevenitdoferirea unor proceduri simplillcate de activitate, pc care le conline patenta.

De mcnlionat. cd incercarea de includere a in circuitul turistic a serviciilor turistice prestate

de casele rurale (in spccial. cazarc). a fosl inlreprinsa prin elaborarea de cdlre un antreprenor. inanul 2015. a unui proicct "llai la !arn!''. Esenla proiectului consta in laptul ca anircprenoml a

intrcprins mai multe vizite in satele din tara noastrd cu scopul de a identifica persoane care sunt

dc acord si oflre cazare ocazionalS in gospoddria proprie, a verificat condiliilc de cazare de care

dispun aceste gospodirii, dupd care a incheial contracte dc locaqiune a caselor date. Ulterior a

fost elaborat un site, pe care a losl plasali infoimalia despre fiecare dintre caselc selectale liconditiile de cazare. insi au intervenit organele de contr'ol qi, din cauza cd la momentul acela era

obligalorie clasificarea unitlilor de caza(e tudsticd. iar casele rurale nu erau incluse in listatipurilor dc structuri de primire turisticd, proiectul a incetat, pentru a nu incAlca prevederileaclelor normativc,

Contbrm autorului proiectului "Hai la lard!", la momentul lansarii proiectului $i-aumanif'estat disponibilitatea de a oferi cazare cca 150 de case. TotodatS, Republica Moldova are

posibilitate Si opoftunitatea sA ofere cazare in casele rurale din toate satele. sporind esenlial. inasa mod, capacitdlile de cazare in spafiul rural, dar;i veniturile la bugctele locale. Astfei, dacd incele 916 sate qi cca 30 de ora$c mai mici (din total de 54) din Republica Moldova ar activa celpulin 2 3 case rurale, Ei acest obicctiv este plauzibil. baza dc cazare in spaliul rural s-ar tripla.ceea ce ar contribui esenlial la dinamizarea activirilii luristice in spaliul rural $i la dezvoltarcaturismului intern $i receplor. De luat in considera{ie cd aclivitalca caselor rlrrale cste una

ocazionald, respectiv, ar fi real de luat in caicul 6 luni de aclivitate in decursul unui an Activindin baza patenlei. care se propune a li eliberatA contm sumei de 300 lei lunar, am putea evalua civeniturile oblinute anual din activilatea caselor'rurale in primul an de implementare ar constituicca 270 mii lei (150 case x 300 lei x 6 luni = 270 mii lei), umind ca in 3-5 ani colectirile dinvinzarea patentei pentru serviciile caselor firale sd consiituie suma de cca 5 mln lei (900

localiuli x 3 case x 300 lei x 6 luni :4^86 mln lei).Suplimentar, sunl de menlionat diferite servicii culturale, sportive gi de agremenl, carc se

includ, de rcguld. in pachetul de servicii turistice, care nu sunt generatoare de venituri mari, inschimb, oferd diversitate Ei atractivitate ofertei de servicii turistice. Este vorba de mastet-clasu

gastronomice. activitdli a istice li sportive din cadrul programelor turistice, pentru prestarea

cdrora, de asemenea, se propune utilizarca patentei.Aplicarea regimului j uridic 5i fiscal simplificat pentru ca.tele rurale esle o practicd comLLnd

lirilor din tJE (Spania, Portugalia. I-ituania etc.) 5i permitc dezvoltarea acestora conformitmului de dezvoltarc a turismului rural Qi cerinlelor acestuia.

Rcglcnentarea propusd este esenlial6 pcnlru a permite dezvoltar'ea 9i creqterea num5luluide casc rurale, tinind cont de laptul cd ritmul dc cre$lere a acestora in lara noaslri este extrcm de

lent. respectiv cererea pcntru asttbl de unitaili depafelte ofefta.8) excluderea obligativitdtii delinerii de catre angajalii r"n domeniu a diplomei de studii in

turism sau a certificatului de perfeclionare profesionala. La moment, Legea ff. 352/2006 prevede

obligalia de perl'ectionare profesionali o date la 3 ani pentru personalul incadrat in indushiaturisticd. Dcascmcnea. lcgca prcvedc o ccrintd dc vechime in n1uncd in industria turismului decel putin 2 ani pentru absolventii cursurilor de perfectionare profesionald care pretind la l'unctia

ll

de director/administrator.Prin proiectul de lege se propune abrogarea Capitolului Vlll care reglementeaza pregatrrea

profesionaie in domeniu. Propunerea rezidl in f'aplul ci. deEi amendamentele introduse prin

Legea nr. 185/2017 au exclus ccrinF de licenliere a activiUlii' totu$i, a fost menlinutd obligalia

de pert'ectionare prof'esioralS o datd la 3 ani pentN "pe$onalul incadrat in industria turisticA

(uroperatori, agentii de turism. structuri cu funclii de cazare $i de servire a mesei, ghizi de

turism), cu exceptia funcliilor de jurist, contabil, personalului tehnic ai de desen'ire"' conform

afi. 38 din Legea m. 352/2006.Abrogarea cerinlclor menlionate are menirea sd simpiifice condiliile privind desfi5urarea

aclivitatii in domeniul turismului;9) extinderca Iistei autorilhlilor. a persoanelor fizice qijuridice cdrora li se oferd dreptul de

a crea centre de informare luristicd, acordind astlel posibilitalea de a promova potenlialul turistic

local. crearea, de catre autoritdlile publice locale interesate. a centrelor de informale iuristicd. nu

cencreazd costuri din busctul de stilt ci. eventual, din bugetul local sau din proiecte de asistenlA

Ixteflrd. in u."., "ur.

.-u fi nevoie ca aLrloritilile publice locale sd planifice in bugetul shu

mijloacele linanciare necesarc pentru crearea gi activitatea acestor centre sau sa aplice la diverse

proiecle, pentru a beneficia de linanlarc cxtemi Respectiv. cenlrele pot fi create in colaborarc cu

partcrrcrii de dezvoltare extern5, fic cu diverse asocialii locale din domeniul lurismului, situa!ii in

care costurile se vor rcduce substantial. in acest sens este de men,tionat exemplul Centrului de

Informare Tursiticd din Chitrindu, creat prin colaborarea dinlre Primaria chiqindu 9i Proietul de

compelili!itate al USAID (prin intermediul Asocialiei Nalionale a Turismului Receptor fi Inlem

din Moldova - ANTRIM), dal si exemplele raioanelor Cahul' Ungheni, Cdlarali

6. Imrrlementarea si monitorizarea (sc completcazi pentru analizn complcxl)---- Dat hind ca analiza cfectuati este una simplificatd, nu este necesari descderea plocesului

dc rmo eme. lare si Inonilor'1are.7. Consultarea--TnnC,F,l" i4t t esate in inlervenlia/opliunea propusd sunt mcdiul de alaceri

(ruloperatorii Si agen(iile de turism. struclu le de primire turistici' ghizii de tudsm)' slatul $i

cer6!;nii, atit ai Republicii Moldova. cit $i srrdini potenlialii beneficiari ai serviciilor de cazare

tunstlcA.Prevederile conlinute in proiectul de lege propus au servit subiect de disculii $i consultdri

multiple cu rcprezentantii sectorului Si autoritdtilor publice (Parlamentul Republicii Moldova,

Miniiterul Ilconomiei si Llfrastructurii, Ccntrul de implementare a Relormelor etc.) Astl'el' in

anul 2018, pc platlbrma Ministerului Economiei Si Infrastructurii au fost organiTate reuniuni cu

reprezentanlii asocialiilor de specialitate in domeniul turismului' mediului academic' agenliilor

dc turism, turoperatorilor, stnLcturilor dc prinire turisticA, ghizilor de turism $i altor prestatod de

scrvicii turistice. vizite de studiu, sedinle de consultare a industriei turismului in cadrul

grupuriior de lucru tematice. Rezultatele consultArjlor au fost refleclate in Canea AIbd privind

rcfornra cadrului nonnativ-regulatoriu al industriei turismului dirl Republica Moldova. clabolala

cu suDortul Proiectului de competitivitate al USAIDin procesul de elaborare a proiectul dc lege vizat au losl organizate o serie de consultiri cu

reprezentan,ti ai auloritS,tilor publice ;i ai mediului de afaccri.

Astfel, la 23 ianuarie 2019 a fosl organizald o intlcvederc cu Ana Colla' Preqedintele

Uniunii de Pcrsoane juidice "Asocialia Na!ionald a Agenlilor Economici din Turism" (ANAT)

inlrevederca a avul drept subiecl de bazA discLrlarea proiectului de lege cu privire la moditicarca

unor acte nonnativc. evidenliind. in mod special:- scutirea de taxa TVA a serviciilor turisticel- aclivitatea ghizilor de turism !i a caselor rurale ca tbrn,ijuridicA "activitate independenta";

- includerea'in l-ege. nu in HoGrire de Guvern, a lipurilor unitililor de cazare turislica;

- cerinle t'a!A de atribuliile qi serviciilc prestale de birourile Ei centrele de informare turisticA;

- elaborafea si promovarea de facilitati fiscale. in suslinerea dezvoltdrii sectoruiui tudsmului.

Totodata. au fost abordate li alte aspecte tangeniiale. precum:a) elaborarea unui nou proiect de lege care sd fie in concordanld cu Directiva UE 2302/2015 !i cu

Codul de Ftica in Turisrn. care sA conlina:- excludcrea diferenlei dintre agentii de turism li turoperatori. referitoarc la atribuliile de fomarede pachete turistice. eventuai, utilizarea nolir"rnii de agenlie de voiaj;- evidenla agenfilof economici din tlLrism plin inrcgistrarea acestora in Registrul Turismului;- evidenla contractelor de servicii turistice utilizind SIA Registrul Turismului;b) elaborarea proiectului noii Strategii de dezvoltare a turismului pentru anii 2020 2025;

c) elaborarea Registrr.rlui turismulni, cu includerea de noi lunclionalitdli, suplimentar la cele

prevdzutc de Conceplul SIA RT. aprobat prin Holarirea Guvernului nr.559/2015.I-a 29 ianualie 2019 a fost organizata o gedinla cu feprezentanlii MEI, ProiectlLlui de

competitivitatc al USAID Si expefti, privind analiza recomanddrilor Ca(ji Albe referitoare laf'acilitati liscale in don'reniul turismuluj. in rezultatul $edin!ei s-au selectal propuneri de lacilitdlifisqale in domeniul tllrismului. cu indicarca concrela a actelor normalive ce unneazi a fimodifi cate Ei continutul modifi cdrilor. argumentate.

La 06 f'ebruarie 2019 in cadrul Ministerului Economiei si Infrastructurii a lbst organizata

o $eclinti de consultare privind elaborarea propunerilor de politici fiscali, referitoare la domeniulluisn. la care au pa(icipat experli din domeniu. In cadrul qedinlei s-au djscutat $i concretizataspecte ale propunerilor de lacilitili fiscale in domeniul turismului, referitoare la activitatcaindependentd- activitatea de familie, patenta de intreprinzdtor, lacilitali pentru zone turrstlccnationale. etc. Unele dintre aceste propuneri au fbst incluse ulterior in proiectul de lege vizat

De asemenca, la 06 februarie 2019 reprezentanlii Ministerului Economici $i

lnftastfucturii au avut o intrevedere cu antreprenorul Alex Gulaga, autorul Proiectului "Hai La

1ard". in cadrul intrevederii. dl Culaga a prezental experienla sa privind implementareaproiectului "Hai la fard", care are la bazi utilizarea caselor rurale penttu acordarea serviciilor dc

cazare. Au lbst cxpusc aspectele pozitive ale proicctului. experienta larilor vecine. planuri de

viitor, dar 9i problemele pc care le intimpina durrnealui in implementarea ploiectului. In cadNlj^ntrevederii au fost discutate mai mulle oDorlunilili dc includere in circuit a caselor rurale.prccum qi problemele cu care se pot confrunta persoanele care doresc sa ofere cazare turistica incasele proprii.

La data dc 08 februarie 2019 in cadrul Ministerului Economiei si Infrastructudi a lbstofganizata o $edinla cu reprezentanlii ghizilof de turism: Asocialia Nalionald a Chizjlor de'furism li Asocialia Ghizilor. Lectorilor li Translatorjlor din Republica Moldovc. ln cadrul

$cdinlci au tbsl abordatc uflnatoarele sublecte:- aclivitalea ghizilor in baza de patentd sau ca Ei activitale ;ndcpendentd;

- activitatea "la negru", in calitatc do ghid de turism, a unor persoane;

- activitatea in calitate de ghid a persoanelor care nu au pregdtirca necesarAi

- evidenla ghizilor de turism;- certjficarea internalionald a ghizilor de turism;- lncn,tinerea in Lege a cerinlelor privind pregatirea profcsionald a ghizilor de turism;- atragerea de proiecte de asislen!i extemd pcntnr instruirea ghizilor de turisml- ofganiTarca dc parcd.i autorizate pentru autocarele cu turiiti, in preajma obiectivelor turistice;- imbunatdlirea colaborarii gi coopelifii dintre asocialiilc ghizilor de turism, etc.

in cadrul gedinqei a lbsl suslinuli unanim propunerea do aotivitate a ghizjlor de turism inbaza patentei de intrep nzator.

ln rezultatul consultdrilor sus-menlionate a fost definitivat proiectul de lege vizat, carc albst discutat suplimentar cu reprezentanli ai autoritaiilor Si ai mediului de afaceri. Astlel, la 04iunie 2019 a fost organizatd o sedin!5 de lucru extinsd cu discutarea proiectului de lege cu privirela rnodificarea unor acte normative. carc s-a deslifurat cu participarea reprezentantilorMinisterului Econonriei qi Infrastructurii; Ministerului Finanlelor; Agenliei de investitii;Proiectu[ri de conpelitivitate din Moldova al USA]D, Guven'rul Suediei ;i UK AID: aiasociatiilof de brarrsa: A.NAI-, APll', ANTRIM, AD'fM, Asociatia Nationald a Ghizilor de

l5

;;;ffi ; 1;#;: ;#ii'il1;l',1?liiii'"ii;#5i;:,T,?5'11''#ffi:,1:HI;IT;;,X,:pentru sewiciile ghiduiui de turisnr; includerea gospoddrii)oi din oiaq"t" mici sub incidentaprevederilor legale referitoare la casele rurale.

^ In,cgnfoT]ita]e cu prevederile Regulamentului Guvemului aprobat p n HoterircaCuvernului u. 610/2018, prezentul Droiecl se transnite Canceladei de Stat pentm inregistrare,dupd.care, proiecrul acrului normariv. insolir de nora ;.i;;;i;;, ;;;;smrs spre avrzare

luloritSlilof pLrblice responsabilc de implenlentarea prevededlor "o"pu[ i"lr"i".t. i'stitr4iiior

,nleresatc, precum ti reprezentanlilor societdlii civile.rn contormrtale cu prevederile alt. 32 al Legii nr. 100/2017 privind actele normatrve gl art.i0 al Legii nr. 239/2008 privind transparenla in procesul decizional. proiectul urmeaza a fi supusconsulldrjlor publice. si anume:

-_- - pras.rt pe pagina web a Ministerurui Economiei fi Infrastructuii, mbrica-l'ransparenla/Anuntud privind consultArile publice:

- plasar pe site-ul particip.gov.md;

, _- qrscutalin.:adrul ledinlelor de lucru cu rcprezentantii mediului de afaceri, asocialiilor debfanli si autoritAtilor interesale.

l'urism; Asocialia Clizilor.

l:llrlt:i lroi:ctul,a fost suslinur, propuninclu-se $i unele comptera.ii"u,*I. n,"in"ruo"."u in u, ,

^ Anexd: A1)izul Grupului de lu"inlreprinzdtor - I file.

-<

fi*s I M rnisterul Economlei

WbEd' li lnfrastructurilo4" l"t Republici Mo dova

",. oarz tl fiJ.fdn 0!.ot.zors

Cancelaria de Stat

in conformitate cu prevederile pct. 179 al Regulamentului Guvemului aprobatp n Hodfrea Guvernului nr. 610/2018, Ministerui Economiei !i Infrastructuditransmite Cancelariei de Stat

Cerereaprivind inregistrarea in lista proiectelor care urmeazi a fi examinate in cadrul

gedinJei secretarilor generali de stat a proiectrlui hotdririi Guvernului cu privire laroboreo Droieaului de lcue nenlru modilicoreo unor ocle normolive

Nr.crt.

Criterii dein registrare

Nota autorului

1. Tipul gi denumireapro iectu h.r i

Proiectul hotdririi Guvernuluiproiectului de lege pentrunormative

cu privire la aprobareamodificarea unor acte

2. Autorltatea care a

elaborat proiectulMinisterul Economiei si Infrastructunr

Justificarea depuneriicererii

Scopul proiectului constd in facililarea activitdtiimediului de afaceri din domeniul turismului, inclusivin baza recomandEtrilor Cdrlii Albe pentru reJbrmacedrului normativ-regukttoriu al indusftiei turismuluidin Republica Moldova.

4. Lista autoritalilor Si

instituliilor a cdroravizare este necesara

Ministerul FinanlelorMinisterul Justiliei expertizajuridicdAgenlia de InvestiliiCentrul Nalional Anticoruplie - expeftiza anticoruplieCongresul Autoritatilor Locale din MoldovaAsociatia Patronald a Industriei TurismuluiAsocialia Na{ionali a Agenlilor Economici din TurismAsocia,tia Nalionali a Turismului Receptor Ei InternAsociagia Na{ionald a Turismului Rural, Ecologic qi

CulturalAsocia(ia NalionalA a Ghizilor de TurrsmAsociatia Ghizilor, Lectorilor 9i Translatorilor

,1cesr.locnnent conline .late cu caracter personal, ptelucratc in ca.!tul Regisnllui de eri.lenl.i a carespondenlei .{incddn MinisteruLtli Econaniei ti Infrastructt!-ii nLaaa0537-005. inrcgistnt in Reaistrul de evidenld ul apeukiilar de

date cu caructer petsonaLLiy.!9sjt!ra,9b!rp9ry9!tsk !!!. Prclucrctea ltlteioafi a acesk, dak podte fr e1,Lluat.i nunaiin canditiile Dte,A: k de Leced nL l l3 (lin AS i ie2AllDriindDrctectiadatelorcucarcctetpersanal.

pr:\.Man,Adun;r Natonaenr t Chtn;u MD20l2,te rJ1322)SAIAt,taN+37422234064e ma, !eqc!a!rr@.m€ go!.md Pa8,na web: www.ne, 8ov nd

5. Termenul-limitA pentru

depunerea

av izelor/expertizelor

l0 zile

6. Numele, prenumele,

funclia gi date le de

contact ale persoanei

responsabile de

promovarea proiectului

Ciobanu Victor, consultant principal, Seclia

reglementarea mediului de afaceri qi IMM, Direcliapolitici economice qi mediul de afaceri-

tel. 022 250-646, e-mail: victor.ciobanu@mei.gov.md

7. Anexe (proiectul

actului care se solicitdart iwegistraL notainformativd cu

docwnentele de

insolire)

1. Nota infofmativb la proiectul hotdririiGuvernului - 4 file.

2. Proiectul hotdririi Guvemului cu privire laaprobarea proiectului de lege pentru modificarea unoracte normative 5 file.

3. Analiza impactului de reglementare la proiectulhotdririi de Guvem cu privire la aprobarea proiectuluide lege pentru n.rodificarea unor acte nomative l6fl le.

8. Data Ei ora depuneriicererii

9. Semnitura

Ministru Vadim BRINZAN

Ex Yictor Ciahdnu. tel 022 250 616