creatie artistica

156
unelesugestii . „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multe atmosferediferit e. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul piesei sau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multă influenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sau invers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena, acţiunea sau orice altăinterpretare. (n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v- aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă  personajul+ca im agine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelor voastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţa voastră proprieşi a regi%orulu i. i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să  pătrundeţi pri n manifestările et erioare ale imaginii )n v iaţa eiinter ioară. (n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multă atenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )n vieţile lorinterioare. !num ite domenii ale psi"olo giei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure. /o r eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nu stau la fel şi cu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru că oric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropri ile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că aceste imagini văde%văluiesentiment e, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )nainte de a )ncepe să recurgeţil a imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimea subconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţ i- vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile, dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$nd voi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe c are aţi creat- o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără „stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente  psi"ologi ce simple. ! poi treceţi la eerciţ ii pentru de%volt areafleibilităţii i maginaţiei. 2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit . !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-o altă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără a unei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă se de%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă. 0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat să setransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /r ăjitoarea bătr$nă să devină o prinţesă t$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător . !poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincend iu )n  pădure care se )ntin de, o mulţime de oameni care se mi şcă neliniştiţi, o sală d e balcu cupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căut aţi să au%iţi vorbele şisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la o scenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un  proces lin,conti nuu, ca )ntr-u n film. 6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănu nţit, lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspu nsuri vi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţ i-i

Upload: sylvye2013

Post on 17-Feb-2018

233 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 1/156

unelesugestii. „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multeatmosferediferite. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul pieseisau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multăinfluenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sauinvers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena,

acţiunea sau orice altăinterpretare.(n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v-aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul+ca imagine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regi%orului.i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările eterioare ale imaginii )n viaţa eiinter ioară.(n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multăatenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )nvieţile lorinterioare. !numite domenii ale psi"ologiei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure.

/or eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru căoric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropriile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că acesteimagini văde%văluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )naintede a )ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţi-vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$ndvoi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat-

o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără„stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente psi"ologice simple. !poi treceţi la eerciţii pentru de%voltareafleibilităţii imaginaţiei.2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit. !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-oaltă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără aunei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă sede%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă.0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat săsetransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /răjitoarea bătr$nă să devină o prinţesăt$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător.!poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincendiu )n pădure care se )ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcucupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căutaţi să au%iţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la oscenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un proces lin,continuu, ca )ntr-un film.6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspunsurivi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţi-i

Page 2: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 2/156

trăsăturile şi particularităţile caracteristice. !poi puneţi-l să vorbească şi urmăriţi-iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, g$ndurile, desc"ideţi-vă )n faţa lui )n aşa fel )nc$tviaţalui interioară să o influenţe%e pe a voastră. Cooperaţi cu el, recept$ndu-i „sugestiile”,dacă văconvin. Creaţi at$t personaje dramatice, c$t şi comice.2ucr$nd )n felul acesta poate veni oric$nd clipa c$nd imaginea pe care aţi creat-opoate

deveni at$t de puternică )nc$t nu veţi re%ista dorinţei de a o)ncorpora, de a o juca,c"iardacă este un fragment dintr-o scenă scurtă. C$nd se naşte )n voi o astfel de dorinţă,nu trebuiesă-i re%istaţi, ci să jucaţi liber, at$t timp c$t doriţi. !ceastă dorinţă sănătoasă dea vă )ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui eerciţiuspecial care să vă deate"nica )ncorporării.0708C&9&32 7&&maginaţi-vă la )nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi-vă )npicioare,staţi jos, sau luaţi un obiect. 'tudiaţi această mişcare a voastră )n imaginaţie şiapoieecutaţi-oefectiv. &mitaţi-o aşa cum era, c$t mai fidel cu putinţă. #acă eecut$nd-oobservaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi vă%ut-o )n

imaginaţie, studiaţi-odin nou )n imaginaţie şi )ncercaţi iarăşi p$nă c$nd veţi fi satisfăcuţică aţi copiat-o fidel.8epetaţi acest eerciţiu p$nă veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l-aţi elaborat c$nd v-aţi imaginat mişcarea.Continuaţi eerciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce )n ce mai complicate. !plicaţi acelaşieerciţiu, imaginaţi-vă unpersonaj dintr-o piesă sau dintr-un roman, )ncep$nd cu mişcări,acţiuni sau conţinut psi"ologicsimplu. 2ăsaţi imaginea creată de voi să rostească c$tevacuvinte. 'tudiaţi cu cea mai maremeticulo%itate personajul, p$nă )n cele mai miciamănunte, p$nă c$nd sentimentelepersonajului tre%esc propriile voastre sentimente. !poi)ncercaţi să )ncorporaţi noua voastrăvi%iune c$t ma precis cu putinţă. (n timpul)ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat)n amănunt. #acă această deviere este re%ultatul uneiinspiraţii subite )n cursul

)ncorporării, acceptaţi-o ca pe un fapt po%itiv şi de dorit.!cest eerciţiu va stabili treptat relaţiile at$t de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psi"ologia voastră: mijloacele voastre e epresie vor deveniastfelfleibile şi supuse comen%ilor pe care le veţi da. #acă )n timp ce veţi lucra )n felulacesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru )nceput, să alegeţi numai osingurătrăsătură din toate cele care fac parte din vi%iunea voastră lăuntrică. *roced$ndaşa, veţi evitaşocul +pe care actorii )l cunosc prea bine care provine de la )ncercarea de a)ncorpora )ntreagaimagine dintr-o dată, dintr-o singură )g"iţitură lacomă. 0ste acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi )nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. tiţi bine că vocea, corpul şi )ntregul vostruaparat psi"ic nu sunt totdeauna )n staresă ajuste%e )ntr-un timp scurt vi%iunea pe care aţicreat-o. (naint$nd )n vi%iunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţiastfel mijloacelor voastre de epresie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de )ndeplinit. /eţiputea să asimilaţi mai bine)ntregul personaj pe care )l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 3neorise )nt$mplă ca, c"iardupă c$teva )ncercări de a-i )ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată)n faţa voastră şi să se )ncorpore%e ca un tot unitar. (n timp ce asimilaţiastfel personajul,fie eers$nd, fie )n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le-aţi prevă%ut şi pe care le-aţi )nt$lnit acum numai )n realitate ; 

Page 3: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 3/156

acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regi%or şi alte asemenealucruri. Cuaceste adaosuri noi „repetaţi” )n imaginaţie scena pe care o studiaţi. !cesteeerciţii pentruantrenarea capacităţii de a )ncorpora imaginile se vor dovedi cur$nd a fimijloacele cele maieficiente şi pentru de%voltarea corpului vostru. Căci )n procesul de)ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,

)mbib$ndu-l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. (n felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea „membranăsensibilă” pe care am descris-o mai )nainte.Cu c$t c"eltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de de%voltare a puteriideimaginaţie şi pentru te"nica de )ncorporare a imaginilor create de voi, cu at$t maicur$ndimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. #eaceasta, )ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor de%volta de la sine,)n timp ceaparent nici nu vă g$ndiţi la ele. /eţi observa, deasemenea, că sc$nteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.'ă re%umăm eerciţiile de imaginaţie<. 4iaţi prima imagine:=.)nvăţaţi să-i urmăriţi viaţa independentă:

>.colaboraţi cu ea, pun$nd )ntrebări şi d$nd ordine:.pătrundeţi )n viaţa interioară a imaginii@. de%voltaţi-vă fleibilitatea imaginaţieiA.)ncercaţi să creaţi personaje )n mod complet independentB. studiaţi te"nica )ncorporării imaginilor 

C!*&1O232&&&&6*8O/&!9&0 #0 !5'!6D23 5umai artiştii uniţi printr-o adevărată simpatie )ntr-un ansambluimprovi%ator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, )n comun.#upă cum am arătat )n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai )nalt al fiecăruiartist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se eprimaliber şicomplet. 4iecare dintre noi are propriile convingeri )nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luină%uinţă către oeprimare liberă.6arii g$nditori ai lumii, vr$nd să se eprime pe ei )nşişi, şi-au creat propriile lorsistemefilosofice. 2a fel, un artist care nă%uieşte să-şi eprime convingerile lăuntrice ofaceimprovi%$nd cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. !celaşilucru, fărăecepţie, se poate spune şi despre arta actorului. #orinţa sa ar%ătoare şi ţelul luisuprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvi%aţiei libere. #acă un actor se limitea%ănumai la rostireatetului prevă%ut de autor şi la „eecutarea” acţiunii indicate de regi%or,fără să caute oca%iasă improvi%e%e independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar  profesiunea lui devineoca%ională. 0l face greşeala de a crede că autorul şi regi%orul auimprovi%at deja pentru el şică nu mai este loc pentru eprimarea individualităţii sale

Page 4: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 4/156

creatoare. #in păcate, aceastăatitudine predomină )n r$ndul prea multor actori din %ilelenoastre.(n realitate, fiecare rol )i oferă actorului oca%ia de a improvi%a, de a colabora şi de aco-crea cu autorul şi cu regi%orul. !ceastă afirmaţie nu )nseamnă că actorul poateimprovi%aun nou tet sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regi%or.

#impotrivăE 1etuldat şi acţiunea sunt ba%ele ferme pe care actorul trebuie şi poate să-şide%volte improvi%aţia.Cum rosteşte tetul şi cum eecută acţiunea constituie porţi desc"ise către un vast c$mpdeimprovi%aţii. !ceşti „cum” ai tetului şi ai acţiunii sale sunt tot at$tea moduri )n care elsepoate eprima liber. 6ai mult, eistă nenumărate momente )ntre tet şi acţiune )n careelpoate crea minunate tran%iţii psi"ologice, eprimate )n felul său propriu, )n care )şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. &nterpretarea )ntregului personaj p$nă la cele maimicitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvi%aţiile sale. !ctorul trebuie doar să)nceapă prin arefu%a să se joace numai pe sine )nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.#acă )ncetea%ătoate rolurile sale ca nişte „linii drepte” şi )ncearcă c$te o caracteri%are

fină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas )nainte spre improvi%aţie. !ctorul care n-agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovi%aţiei.*rin urmare, cu c$t un actor )şi de%voltă mai mult aptitudinile de a improvi%a şi)şidescoperă acel i%vor nesecat din care provine orice improvi%aţie, cu at$t mai cur$nd vagustaun sentiment de libertate, p$nă atunci necunoscut, şi se va simţi mai )mbogăţitsufleteşte.0erciţiile următoare sunt menite să de%volte aptitudinea de a improvi%a.Căutaţi să vi le)nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.0708C&9&32 7&& +pentru studiul individual2a )nceput stabiliţi care sunt momentele de )nceput şi de sf$rşit ale improvi%aţieivoastre.0le trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 2a )nceput, de pildă, puteţi să

văsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest „#!” ; )n timp ce)nmomentul de )nc"eiere puteţi să vă culcaţi, să desc"ideţi o carte şi să )ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe )ndelete. 'au, puteţi )ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul, pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi )n oraş. 'f$rşiţi prin a răm$ne pe loc,deprimat şi c"iarcu oc"ii )n lacrimi. 'au )ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, saucu mare atenţie,)ncerc$nd să vă ascundeţi după perdea. !poi eclamaţi „0 iar aiciE” şi vătrageţi inapoi de lafereastră. *entru momentul de )nc"eiere puteţi c$nta la pian +real sauimaginar, )ntr-odispo%iţie foarte fericită, c"iar r$%$nd. i aşa mai departe. Cu c$t suntmai contrastantesemnele de )nceput faţă de cele de )nc"eiere, cu at$t e mai bine. 5uanticipaţi ce aveţi de făcut)ntre cele două momente alese. 5u )ncercaţi să găsiţi omotivare logică pentru fiecare dintremomentele de )nceput şi cele de )nc"eiere. !legeţidouă lucruri oarecare, care vă vin mai )nt$i)n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar)mpiedica o bună improvi%aţie. #oar un )nceputşi un sf$rşit )n contrast. 5u )ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. #efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din )nceput saudin sf$rşit. !stfel, c$nd vă sculaţi şi spuneţi „#a”, dacăacesta vă este )nceputul, veţi)ncepe să acţionaţi „liberi” şi cu deplină )ncredere )n sine,urm$nd mai ales sentimentele,emoţiile şi dispo%iţia voastră. &ar partea de mijloc, tran%iţia dela momentele iniţiale p$năla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improvi%a. 4iecare momentsuccesiv alimprovi%aţiei trebuie să fie re%ultatul psi"ologic +nu logic al momentuluiprecedent.

Page 5: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 5/156

!stfel, prin toată gama diferitelor sen%aţii, emoţii, dispo%iţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită )n mod spontan, pe moment. *oate că veţideveniindignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare )n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţic"ema pe cineva etc.

Orice posibilitate vă este desc"isă )n funcţie de dispo%iţia voastră din acel moment sau)n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi )nt$lni )n timpul improvi%aţiei.„/ocea lăuntrică” dictea%ă toate sc"imbările psi"ologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.'ubconştientul sugerea%ă lucruri care nu pot fi prevă%ute de nimeni, nici c"iardepropria persoană, ceea ce )nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet )n seama propriuluispirit de improvi%aţie. Cu momentul final )n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şifără sf$rşit, civeţi fi atraşi constant şi ineplicabil către momentul final. 0l va licări )n faţavoastră ca un farcălău%itor.Continuaţi să eersaţi p$nă stabiliţi un nou )nceput şi un nou sf$rşit, p$nă c$ndcăpătaţi)ncredere )n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a g"ici ce aveţi de făcut )ntrestart şi finis".

#e ce acţiunea, po%iţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite eact pentrumomentul de )nceput şi de sf$rşit, iar )ntre cele două etreme se pot desfăşuraspontan?#eoarece libertatea reală de improvi%aţie trebuie să fie ba%ată )ntotdeauna penecesitate: altfel,ea va degenera cur$nd fie )n arbitrar, fie )n ne"otăr$re. 4ără un )nceputdefinit care să vă)mpingă acţiunea şi un sf$rşit definit care să o complete%e, veţi rătăcifără niciun scop. 'imţulvostru de libertate va fi, fără )ndoială, incapabil să pornească la oacţiune fără o orientare şifără un scop. C$nd repetaţi o piesă, vă loviţi, )n mod firesc, deun număr de „necesităţi” carevă solicită activitatea şi spiritul de improvi%aţie. &ntriga,tetul, ritmul, sugestiile autorului şiregi%orului, jocul celorlalţi parteneri, toate acesteadetermină necesităţile şi diversele lungimi)ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. /ăveţi de%volta eerciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 2a )nceput, pe l$ngă

)nceputul şi sf$rşitul precis, veţi defini ; ca una dinnecesităţi, durata aproimativă afiecărui eerciţiu. *entru studiul individual, sunt necesare @minute pentru fiecareimprovi%aţie. !poi, adăugaţi la aceleaşi momente de )nceput şi de sf$rşitun nou moment+necesitate, undeva, pe la mijlocul improvi%aţiei. !cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot at$t de definitivă că şi )nceputul şi sf$rşitul. !cum, treceţi de la startlamomentul de mijloc şi de la acesta la sf$rşit, )n acelaşi mod )n care aţi parcurs celedouămomente etreme, dar căutaţi să nu c"eltuiţi mai mult timp ca )nainte. *este puţin,maiadăugaţi )ncă un moment, la libera alegere, şi eecutaţi-vă improvi%aţia parcurg$ndcele patrupuncte )n aproimativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două etreme.Continuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente )ntre start şi finis". !legeţi-le la)nt$mplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică: lăsaţi această sarcină )n seama psi"ologiei voastreimprovi%atoare. #ar, )n varierea eerciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi )nceput şi sf$rşit.#upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu-le ca tot at$tea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi )ntr-un altmod )ncercaţi să jucaţi prima parte)ntr-un ritm lent, iar ultima )ntr-un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă )n jurulvostru, fie )ntr-unul din fragmentele alese, fie)n cursul )ntregii improvi%aţii. *uteţi )ngrănădi noi necesităţi in improvi%aţia voastră,utili%$nd diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, %bor, sau radiaţie, separat sau

Page 6: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 6/156

)n orice combinaţii pe care vi le propuneţi: puteţi )ncercaimprovi%aţia cu diferitecaracteristici. 6ai t$r%iu vă puteţi imagina-un decor )n care trebuie să improvi%aţi- amplasarea publicului-"otăr$ţi dacă improvi%aţia este comedia, tragedie, farsă, dramă

-improvi%aţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar -să se strecoare o anumită formă de intrigă*uteţi, după un timp, să sc"imbaţi temele )nceputului şi sf$rşitului: apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. C$nd aţi epui%at această serie de combinaţii,)ncepeţi)ntregul eerciţiu din nou, cu )nceput şi sf$rşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.8e%ultatul acestui eerciţiu este de%voltarea psi"ologiei actorului careimprovi%ea%ă.!ceastă psi"ologie se va menţine, )n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. 6ai t$r%iu,)n timpul repetiţiilor şi repre%entaţiilor pe scenă, veţi simţi că tetul pecare )l aveţi de spus,acţiunile şi )mprejurările ; impuse de autor, regi%or, de intriga piesei,vă vor conduce aşa cumau făcut-o necesităţile. !rta dramatică este o improvi%aţie

 permanentă. 5u eistă momentepe scenă )n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimprovi%a.-veţi fi )n stare să eecutaţi cu preci%ie necesităţile impuse-să vă păstraţi spiritul de actor care improvi%ea%ă.-'en%aţie de )ncredere deplină )n sine, )mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntrică0erciţiile pentru de%voltarea aptitudinii de a improvi%a ; )n ansambluri de doi, trei, saumai mulţi parteneri, sunt )n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. 0istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oric$t de talentat ar fi un actor, el nu va fi)n stare să-şiutili%e%e complet capacitatea de improvi%aţie dacă se i%olea%ă de ansamblu,de partenerii săi.0istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,

o repre%entaţiebine eecutată, o montare ecepţională. !ctorul trebuie să )şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.3n ansamblu care improvi%ea%ă trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 3nmicsemn de la partener, o pau%ă, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau ood intuitiv ce nuanţe trebuie găsite +elaborate )n F.*. minore pentru a le face sărime%e cuF.*. C"eie. Cu c$t veţi lucra mai mult pentru F.*., cu at$t vă veţi da mai multseama c$tsunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. Ceeace pareo problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e re%olvat )n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care i%vorăsc F.*. *e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste F.*. minore numai at$ta vreme c$t e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. i după aceea le puteţi părăsi cu totul. #ar F.*. c"eie al personajului varăm$ne mereu )n voi.O altă )ntrebare ce se poate naşte )n voi este „Cine )mi poate spune dacă F.*. pe carel-amgăsit este cel mai adecvat personajului?” 8ăspunsul 5imeni dec$t voi )nşivăE 0lestepropria voastră creaţie liberă prin care se eprimă individualitatea voastră. 0steadecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. 1otuşi, regi%orul este )ndreptăţit să vă sugere%esc"imbări la F.*. carele-aţi găsit. 'ingura problemă pe care v-o puteţi pune )n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu F.*., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru o

Page 7: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 7/156

asemeneamişcare. 'ă vedem care sunt aceste condiţii. 0istă două feluri de mişcări. 3na pe care ofolosim )n ambele situaţii ; acţion$nd )n viaţă sau pe scenă -, aceasta estemişcarea naturală,u%uală. Cealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare ar"etipală+originală, o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile deacelaşi fel. F.*. aparţine celuide-al doilea fel. 6işcările obişnuite, de fiecare %i, sunt

incapabile să ne active%e voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particulari%ate. 0le nu umplu )ntregul corp, psi"ic şisuflet, )n timp ce F.*. ca ar"etip lecuprinde pe toate. /-aţi pregătit să faceţi mişcări ar"etipalec$nd, )n eerciţiul &, aţi )nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind maimum de spaţiu dinjurul vostru.F.*. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare dec$t e nevoie căci ea vaslăbimişcarea eact c$nd )i măreşte forţa. Dine)nţeles că dacă F.*. vostru este violent,asemenicelui pe care l-am ales ca prim eemplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare: darc"iar )n acest ca%, reala tărie a mişcării este mai mult psi"ologică dec$tfi%ică. F$ndiţi-vă la omamă iubitoare str$ng$ndu-şi copilul la s$n, cu toată marea putere aiubirii materne, şi totuşimuşc"ii ei sunt complet relaaţi. #acă aţi eersat cu grijă

mişcările de modelare, plutire, %borşi iradiere +ve%i cap. &, veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşc"ilor. (n ultimele noastre două eemple +@şi A am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. !cum se poate naşte)ntrebarea dacă nu cumva mişcarea )n sine şi-arputea pierde şi ea forţa )n crearea unui personaj slab. 8ăspunsul este )n niciun ca%E F.*.trebuie să răm$nă )ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. !stfel, forţa psi"ică a lui F.*.+gestul psi"ologic va avea de suferit mici sc"imbări dupăcum )l veţi face politicos, cutandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. i apoi, actorul şi nu personajul face F.*. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. 6ai departe, F.*. trebuie să fie c$t se poate desimplu pentru cămisiunea lui este de a )ndruma psi"ologia intrinsecă a personajului, )ntr-oformă uşor de

controlat, de a-l restr$nge la esenţă. 3n F.*. complicat nu poate face acestlucru. 3nadevărat F.*. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe p$n%a unui artist )nainte dea seapuca de amănunte. 0ste, ca să %icem aşa, o selectare pe care se va ridicaar"itecturacomplicată a personajului. F.*. trebuie să aibă o formă foarte clară şi binedefinită. Oricetrăsătură vagă eistentă )n el vă va dovedi că nu este )ncă esenţa, inima,mie%ul personajuluiasupra căruia lucraţi. 'imţul formei, amintiţi-vă, era implicat )neerciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări +cap. &. 0ste foarte important şi tempo-ul )ncare eersaţi F.*. după ce l-aţi găsit. 4iecare trece prin viaţă )ntr-un tempo diferit. !ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. !celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. 1empo-ul general )n care trăiesc ele depinde, )n maremăsură, deinterpreta rea voastră.!celaşi F.*. făcut )n tempo-uri diferite )şi poate sc"imbatoate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 2uaţi oricaredin eemplete oferite de F.*. şi)ncercaţi să-l faceţi mai )nt$i )ntr-un tempo lent şi apoi)ntr-unul mai rapid. 'tudiaţi mişcareadin primul eemplu. (ncetinind tempo-ul, el c"eamăla lumină )n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un g$nditor abil, capabil să plănuiască )ntr-un anumit fel, răbdător şistăp$n pe sine. 4ăcut repede, )ntr-un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne)nfr$nată, incapabil de a se purta raţional. 6ulte din transformările prin care trecpersonajele )n cursul piesei pot fi

Page 8: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 8/156

eprimate numai prin sc"imbare de tempo )n g.p. pe care l-aţi găsit pentru ele. +*roblematempo-ului pe scenă va fi discutată mai t$r%iu.!jung$nd la limita fi%ică a g.p-ului, c$nd trupul vostru nu se poate etinde maimult,trebuie să )ncercaţi )ncă pentru o clipă +<G, <@ secunde să depăşiţi limitele lui,iradiindu-iputerea şi calităţile )n direcţia indicată de F.*. !ceastă iradiere va )ntări mult

adevărata forţă amişcării, făc$nd-o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. ! merge )nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 'arcina voastrăva fi de acum )nainte să de%voltaţi o fină sensibilitate amişcării pe care o faceţi.0708C&9&32 7/&2uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme )n voi )nşivă. Făsiţi o propo%iţie care să-icorespundă. !ceasta poate fi „/reau să fiu +lăsat singur.” 8epetaţi cuvintele )mpreunăcugestul, )n aşa fel )nc$t calitatea voinţei stăp$nite şi a calmului să pătrundă )n psi"iculvostru şi)n voce. !poi )ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de sc"imbare )n F.*. #acă, să%icem, po%iţiacapului a fost ridicată, aplecaţi-l uşor )n jos şi )ntoarceţi privirea )n aceeaşidirecţie. Cesc"imbare a produs aceasta )n psi"ologia voastră? !ţi simţit cumva că la

calitatea de calm s-aadăugat o uşoară insistenţă, )ncăpăţ$nare? 4aceţi o nouă sc"imbare.#e data aceasta )ndoiţiuşor genunc"iul drept trec$nd greutatea trupului pe piciorul st$ng.F.*. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 8idicaţi m$inile la bărbie şi calitateaabandonului se va )ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.2ăsaţi capul pe spate şi )nc"ideţioc"ii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. (ntoarceţi palmele )n afară autoapărarea.!plecaţi capul )ntr-o parte autocompătimirea. (ndoiţi celetrei degete de la fiecare m$năpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 2a fiecaresc"imbare spuneţi aceeaşi propo%iţie ca săo acordaţi cu mişcarea. 5u uitaţi că acesteeemple nu sunt dec$t o mică parte dineperienţele pe care le poate inspira F.*. irul lor poate fi nelimitat. 4iţi )ntotdeauna liberi )n interpretarea mişcărilor şi a sc"imbărilor lor.Cu c$t mişcarea va fi mai fină, cu at$t va fi mai

ascuţită sensibilitatea pe care o va de%volta )n voi.Continuaţi aceste eerciţii p$nă c$nd corpul ; po%iţia capului, a umerilor, ag$tului,mişcarea braţelor, a m$inilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii ;va de%volta )n voi reacţii psi"ice corespun%ătoare. 2uaţi un g.p.,eersaţi-l o vreme )n temporar şi creşteţi apoi gradat, p$nă ajungeţi la cel mai rapid tempocu putinţă. (ncercaţi săeperimentaţi toate reacţiile psi"ice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării +puteţifolosi pentru )nceput eemplele sugerate mai sus. *entrufiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropo%iţie potrivită şi spuneţi-o )n timp ce faceţimişcarea. !cest eerciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, )ntre timp, şi simţularmoniei, psi"icul şi vorbirea. C$nd acestea vor fide%voltate la nivel )nalt, veţi puteaspune „(mi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psi"icului. 2e simt ca pe nişte părţi vi%ibile şi au%ibile ale sufletului.” Cur$nd veţi observacă, )n timp ce acţionaţi, )ntimp ce vă vedeţi de treburi, )n timp ce spuneţi tetul, făc$ndgesturi simple, fireşti, F.*.este )ntr-un fel mereu pre%ent )n spatele g$ndurilor voastre. 0l văajută şi vă conduce ca un)ndrumător nevă%ut, prieten şi g"id, care nu va )nt$r%ia să vă inspireatunci c$nd aveţinevoie de aceasta mai mult dec$t orice. /ă păstrea%ă creaţia )ntr-o formăcondensată şicristali%ată. /eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţic"emat-o prin F.*. vă dă o mai mare epresivitate, oric$t de re%ervat şi economicv-ar fi jocul. +5u cred că e nevoie să specific faptul că F.*. nu trebuie niciodată

Page 9: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 9/156

arătatauditoriului, tot aşa cum la un ar"itect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuisc"elăriaconstrucţiei )n locul lucrării terminate. F.*. este sc"eletul rolului şi trebuie sărăm$nă„secretul” vostru te"nic. #acă eersaţi )n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe l$ngă eerciţiile )ncepute cu eemplul B se recomandă următorul lucru!legeţi opropo%iţie scurtă şi spuneţi-o lu$nd diferite atitudini fireşti sau făc$nd diferite

gesturi %ilnice+nu F.*.. !cestea pot consta din a şedea, a sta )n picioare, a vă plimba )n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a desc"ide sau a )nc"ide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.4iecare mişcare sau po%iţiea corpului care tre%eşte o anumită stare psi"ică vă va dictacum trebuie spusă propo%iţia, cu ceintensitate, calitate şi )n ce tempo. 'c"imbaţi po%iţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi fra%ăde fiecare dată. /ă creaţi )n voi simţul armonieidintre trup, psi"ic şi vorbire.!cum, după ce am de%voltat suficient epresivitatea, )ncercaţi să creaţi şi o serie deF.*. pentru personajele deosebite, observ$nd toate condiţiile descrise mai )naintear"etip,forţă, simplitate etc. 2a )nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,găsiţi g.p.pentru oameni pe care )i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i-aţi

)nt$lnit )nt$mplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. (n sf$rşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. Ca o treaptă următoare a acestui eerciţiu, alegeţi un personaj dintr-o piesă pe care n-aţivă%ut-o şi in care nu aţi jucat. Făsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. !similaţi-l completşi apoi)ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe ba%a F.*. +#acă e posibil cu partener iacum ar fi necesar c$teva cuvinte de )nc"eiere despre 1empo. Concepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie )ntre tempo-ul interior şi celeterior. 1empoulinterior poate fi definit ca o sc"imbare rapidă sau )nceată de g$nduri,imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. 1empo-ul eterior se eprimă )n acţiuni sau vorbirerapidă sau )nceată. *escenă, tempo-urile interioare şi cele eterioare pot merge )mpreună.#e eemplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. &maginile )n

mintea sa se urmăresc una pealta )ntr-o succesiune rapidă, g$ndurile şi dorinţele p$lp$iegonindu-se una pe alta, apăr$nd şidispăr$nd: voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, )nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola )n aşa fel )nc$t ţinuta sa eterioară,mişcările şi vorbirea )i vor răm$ne calme şi )ntempo rar. 3n tempo eterior rar poatemerge m$nă )n m$nă cu un tempo interior rapid, sauinvers. 0fectul celor două tempo-uricontrastante, eist$nd simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. 5uconfundaţi tempo-ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie )n interior. Oric$t de rar arfi tempo-ul pe care )l folosiţi pe scenă, voi )nşivă, ca artişti,trebuie să fiţi )ntotdeaunaactivi. *e de altă parte, tempo-ul rapid al spectacolului nu trebuie sădevină grabă evidentă sauo tensiune psi"ică şi fi%ică inutilă. 3n trup fleibil, bine antrenat,ascultător, şi o te"nică bună de vorbire vă vor ajuta să evitaţi această greşeală făc$nd posibilăcorectura şifolosirea simultană a două tempo-uri contrastante.0708C&9&32 7/&&4aceţi o serie de eerciţii cu tempo-uri interioare şi eterioare diferite şi contrastante.#eeemplu un mare "otel noaptea. Hamalii, cu obişnuitele lor mişcări rapideşi)ndem$natice, cară bagajele de la elevator, le scot afară şi le pun )n automobile careaşteaptă şicare trebuie să se grăbească pentru a prinde trenul de seară. 1empo-ul eterioral "amaliloreste rapid, dar ei sunt indiferenţi la )ngrijorarea musafirilor care seimpacientea%ă afară.1empo-ul interior al "amalilor este lent. 6usafirii care pleacă,

Page 10: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 10/156

dimpotrivă, )ncearcă să-şipăstre%e calmul eterior. (n interior sunt )ngrijoraţi, tem$ndu-secă vor pierde trenul. 1empo-ullor eterior este lent, iar cel interior este rapid.*entru eerciţiile următoare aţi putea folosi eemplele din eerciţiul 7&&. Făsiţi piesa, propun$ndu-vă să )ncercaţi a găsi diferite tempo-uri )n diferite combinaţii.

8e%umat asupra gestului psi"ologic +F.*.<.F.*. activea%ă puterea noastră de voinţă, )i dă o direcţie precisă, tre%eştesimţămintele şi ne dă o vi%iune condensată a personajului.=.F.*. trebuie să fie ar"etipal,puternic, simplu şi bine modelat. 0l trebuie săiradie%e şi să fie făcut corect.>.#e%voltaţi )n F.*. sensibilitatea..4aceţi distincţia )ntre tempoul interior şi cel eterior.

C!*&1O232 /&*08'O5!I & C!8!C108&!801ransformarea este cea după care t$njeşteactorul, )n mod conştient sau inconştient.i acum să discutăm problema creării personajului. 5u eistă roluri care să poată ficonsiderate „drepte”, sau in care actorul )nfăţişea%ă publicului acelaşi „tip” ; el )nsuşi,aşacum este )n viaţa particulară. 0istă mai multe motive care generea%ă nefericiteconcepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.0ste suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va de%voltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de „autoe"ibare”, deja ad$nc)nrădăcinată, să prospere.4iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva ori%onturinoi ale fiinţei umane. 3nactor nu poate da publicului revelaţii noi etal$ndu-se pe sine)nsuşi pe scenă. Ce aţi spune deun scriitor care, )n toate piesele, fără ecepţie, s-ar

Page 11: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 11/156

dramati%a pe sine )nsuşi )n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva dec$t deautoportrete? !şa cum nu veţi )nt$lni )n viaţădoi oameni la fel, tot aşa )n piesele de teatrunu veţi )nt$lni două roluri identice. Ceea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. Ca să dob$ndească o primă idee pentru rolul ce )l are de jucat, actorul trebuie să se)ntrebe „Care este diferenţa, oric$t de

subtilă sau nevinovată ar fi, )ntre mine şi personaj aşacum )l descrie tetul?” 4ăc$ndastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face )n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psi"ologice principale ale personajului.!poi, vă aflaţi )n faţănecesităţii de a )ncorpora aceste trăsături caracteristice care formea%ădiferenţa dintre voişi personaj. Cum vă veţi apropia de această sarcină? Calea cea mai scurtă,artistică şiamu%antă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. &maginaţi-vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi st$ngaci +at$t psi"icc$tşi fi%ic. !ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau eprimate emfatic, ca )ncomedie.0le se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunttrăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. &mediat ce aţi etras

acesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi )nşivă, )ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi )ncet. *oate veţi găsi că are untrup plin,)ndesat, scurt, cu umerii că%uţi, g$tul jos, braţe lungi care at$rnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. !cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. 1otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. Cum veţi face să reali%aţi o adevărată asemănare?&ată cum )ncepeţi săvă imaginaţi că )n acelaşi spaţiu pe care )l ocupaţi cu propriul vostrucorp eistă şi un altul ;trupul imaginar al personajului pe care tocmai l-aţi creat )n minte./ă )mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar eista: )l puneţi ca pe un veştm$nt. Care va fire%ultatul acestei mascarade? #upăo clipă, poate )ntr-o străfulgerare, veţi )ncepe să simţiţi şi să g$ndiţi despre voi )nşivăcadespre o altă persoană. !ceastă eperienţă este foarte asemănătoare cu cea a unei

adevăratemascarade. !ţi observat vreodată )n viaţa voastră de toate %ilele c$t de diferit văsimţiţi )nveşminte diferite? 5u sunteţi „altcineva” atunci c$nd purtaţi o cămaşă de noaptedec$t atuncic$nd sunteţi )n "aine de seară, c$nd purtaţi un costum vec"i şi u%at sau unulnou-nouţ? #ar„apurta” un alt corp? (nseamnă mult mai mult dec$t a purta indiferent cecostum sau)mbrăcăminte. !ceastă opţiune a formei fi%ice imaginare a personajuluiinfluenţea%ă asuprapsi"icului vostru de %eci de ori mai mult dec$t orice )mbrăcăminteECorpul imaginar stă ca şicum ar eista )ntre corpul vostru real şi psi"ic, influenţ$ndu-le pe am$ndouă cu aceeaşi putere.*as cu pas, )ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să văsimţiţi )n acord cu el. Ca să spunem aşa,personajul locuieşte )n voi +sau, dacă preferaţi,voi locuiţi )n el. C$t de puternic eprimaţidatele tipului vostru imaginar, )n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. #ar, )n oriceca%, )ntreaga voastră fiinţă psi"ică şi fi%ică va fi sc"imbată,c"iar posedată de personaj.C$nd este )ntr-adevăr adoptat şi eersat, trupul imaginar pune )nacţiune voinţa şisimţămintele voastre +ale actorului, le armoni%ea%ă cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul )ntr-o altă persoană. 'impla discutare a personajului,anali%a samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oric$t de abilă arfi, vă valăsa rece şi pasiv, pe c$nd trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. Consideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. „Iucaţi-vă” cu corpul imaginar, sc"imb$ndu-l şi prefăc$ndu-l p$nă c$nd sunteţi

Page 12: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 12/156

 pedeplin mulţumit de opera voastră. 5u veţi pierde niciodată )n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui re%ultatul. 5atura voastră artistică e sortită să fie t$r$tă denerăbdare dacă o forţaţiprin „repre%entarea” prematură a corpului imaginar. (nvăţaţi săcredeţi )n el pe deplin şi nu văva trăda. 5u eageraţi peste măsură violent$nd, forţ$nd şi)ncerc$nd aceste inspiraţii subtilecare „vă vin de la noul trup”. i numai c$nd )ncepeţi să

vă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti )n folosirea lui, puteţi să )ncepeţi sărepre%entaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. (n unele ca%uriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar +oparte din el ; braţele lungi şiat$rn$nde, de eemplu, pot să vă sc"imbe deodată )ntreagapsi"ologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. #ar să aveţi grijă )ntotdeauna ca)ntreaga voastră fiinţă să se transforme )n personajul pe care trebuie să )l repre%entaţi.0fectul corpului imaginar va fi )ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă )i adăugaţicentrulimaginar +ve%i cap. &. !t$ta vreme c$t centrul răm$ne )n mijlocul pieptului vostru+socotiţi căe plasat cu c$ţiva centimetri mai ad$nc, veţi simţi că sunteţi )n ea voi )nşivă şi)ncă )n deplinăstăp$nire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostruapropiindu-se detipul „ideal”. #ar )ndată ce veţi )ncerca să mutaţi centrul )n alt loc, )n

interiorul sau eteriorul trupului, veţi simţi că se sc"imbă c$nd intraţi )ntr-un corpimaginar. /eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentre%e )ntreaga fiinţă)ntr-un singur loc din care radia%ă şiemană activitatea voastră. #acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept )n cap, veţibăga de seamă că elementul g$nd a )nceputsă joace un rol caracteristic )n jocul vostru. #inlocul său )n cap, centrul imaginar va)ncepe deodată sau treptat să coordone%e toate mişcările,să influenţe%e )ntreaga atitudinefi%ică, să vă motive%e comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psi"icul )n aşa fel)nc$t, cu totul firesc, veţi )ncepe să aveţi sen%aţia că elementulg$nd este important şiindispensabil creaţiei voastre. #ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce )i veţi sc"imba calitatea. 5u este suficient să-laşe%aţi )ncap, de eemplu, şi apoi să-l lăsaţi acolo să-şi vadă de treabă. 1rebuie să-l stimulaţimai

departe, investindu-l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. *entru un om )nţelept,să%icem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, lumin$nd şi radiind, )n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau )napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. 1rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere )n imaginarea centrului )n multe şi diferitefeluri at$t timpc$t variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care )l aveţi de jucat. (ncercaţic$teva eperienţe.*uneţi un centru moale, nu prea mic, )n regiunea abdomenului şi veţieperimenta un psi"icmulţumit de sine, păm$ntean, puţin greoi şi totuşi cu "a%. 2ăsaţi uncentru de greutate mic şigreu )n v$rful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şic"iar inoportun. 6utaţicentrul )ntr-unul din oc"i şi veţi observa c$t de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. (nc"ipuiţi-vă un centru mare, greu,mo"or$t şi )nglodat aşe%at )n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, carag"ios. 3n centru locali%at la„c$teva picioare” )n faţa oc"ilor sau frunţii poateda sen%aţia unei minţi ascuţite, pătrun%ătoareşi c"iar sagace. 3n centru cald, )nflăcărat,aşe%at )n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. *uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 2ăsaţi-l săse legene uşor )n faţa frunţii şi săvă )nconjoare capul din timp )n timp şi veţi trăi psi"ologiaunui om rătăcit de%orientat. 'aulăsaţi-l să circule )n mod neregulat )n jurul trupului, )ntempouri variate, acum ridic$ndu-se, acum prăbuşindu-se, şi efectul va fi fără )ndoială oacu%aţie de intoicaţie. 5enumăratele posibilităţi vi se vor desc"ide dacă veţi eperimenta )nfelul acesta, liber şi

Page 13: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 13/156

 juc$ndu-vă. /ă veţi obişnui cu „jocul” şi-l veţi practica şi aprecia at$tpentru plăcerea c$tşi pentru marea sa valoare practică. Centrul imaginar vă este de folos )nprimul r$nd )n ce priveşte personajul )n totalitatea sa. #ar )l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 'ă presupunem că lucraţi la rolul lui #on Juijote. /edeţi bătr$nultrup descărnat,liniştit. !veţi vi%iunea minţii sale nobile, entu%iaste, dar ecentrice şi uşuraticeşi vă veţi

"otăr) să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. !cesta vă poate servi pentru )ntregul personaj. #ar ajungeţi la scena )n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. Cavalerul luptă, sare )n prăpăstii cuiuţealafulgerului. Centrul său, acum )ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din )nălţimi )n piept)ngreun$ndu-i respiraţia. Ca o minge legată de un elastic, centrul %boară )nainte şi serepede)napoi, arunc$ndu-se la dreapta şi la st$nga )n căutarea duşmanului. 'are şi argoneştecavalerul după „minge” )n toate direcţiile, p$nă ce lupta se termină. Cavalerulepui%at, centrulse lasă )ncet la păm$nt şi apoi tot at$t de )ncet se ridică din nou la loculiniţial, radiind şi)nv$rtindu-se fără răga% ca şi mai )nainte. #e dragul clarităţii vi s-au dateemple evidente şipoate groteşti. #ar folosirea centrului imaginar, )n majoritateaca%urilor +mai ales )n pieselemoderne, cere o aplicare mult mai fină. Oric$t de puternică

ar fi sen%aţia pe care o propunecentrul, limita p$nă la care doriţi să eteriori%aţi aceastăsen%aţie )n timpul lucrului va depinde)ntotdeauna de judecata voastră. !m$ndouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.'ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi )ntreg şi caracteri%area care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. O caracteri%are sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva )nnăscut )n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a r$de sau o )nclinare a capului şi aşa mai departe.!ceste mici particularităţi sunt unfel de „tuşă finală” pe care un artist o adaugă creaţiei sale.&mediat ce a fost )n%estrat cuasemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 'pectatorul )ncepe să-l iubească şi să-l aştepte, de )ndatăce )i atrage atenţia. #ar,o asemenea caracteri%are trebuie să se nască din personajul privit „caun tot”, să decurgă

din partea importantă a componentei sale psi"ice. 'ă luăm c$teva eemple.3n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracteri%at prin braţe lipite de trup,uneori )nung"i drept, şi m$ini at$rn$nd moi. 3n personaj lipsit de inteligenţă )n timpceconversea%ă cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din oc"i )ntimpce, )mpung$ndu-şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pau%ă cugura uşor)ntredesc"isă )nainte de a-şi urma g$ndurile şi a le pune )n cuvinte. 3n caracter)ncăpăţ$nat,un certăreţ, )n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient dea clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. O persoană conştientă de sine)şi va plimbadegetele pe propriile-i "aine, juc$ndu-se cu nasturii, )ndrept$nd cutele. 3nlaş şi-ar putea ţinedegetele )mpreunate, )ncerc$nd să-şi ascundă degetele mari. 3n pedantar putea să atingă )nmod inconştient obiectele din jurul său, )ndrept$ndu-le şi aranj$ndu-le mai mult sau mai puţinsimetric. 3n mi%antrop la fel de inconştient va )ndepărta poatede sine obiectele din ra%a sa decuprindere. 3n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar puteacăpăta obiceiul de a arunca privirirepe%i spre tavan )n timp ce vorbeşte sau ascultă.3neori, caracteri%area poate ea )nsăşi săscoată deodată la lumină )ntregul personaj. (ntimp ce creaţi un personaj şi o caracteri%are alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poatemulte sugestii inspirate observ$nd oamenii din jur #ar, pentru a evita o c$t de slabăcopiere a vieţii, nu v-aş recomanda o asemenea observare)nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. *e l$ngă aceasta, spiritulde observaţie se ascute

Page 14: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 14/156

mult atunci c$nd ştiţi ce căutaţi. 5u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de eerciţiuspecial. /i le puteţi inventa voi „juc$ndu-va” cu corpul imaginar şi cucentrelesc"imbătoare şi mişcătoare, găsindu-le caracteri%ări potrivite. !ceasta vă va ajutadacă pel$ngă „joc” veţi )ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruareomul acesta sau celălalt )n viaţa reală.

C!*&1O232 /&&

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor saleinterioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clarfiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi al

Page 15: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 15/156

umbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )n

spatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţialui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şi

inspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să văamintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratul

artist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisăşi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şisimplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă deambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (ntimp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,

Page 16: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 16/156

)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum

 pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscena

stabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste ofiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n

 paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea esteticăsemnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şig$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările saunereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, carerăm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoarecrea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?

Page 17: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 17/156

!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate ca

inspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a căruiviaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,suntnu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute +două. &ndiferent de c$tdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt )ncă tot at$t de „nereale” ca

şi„sufletul” personajului )nsuşi. 0le vin şi se duc odată cu inspiraţia. !ltfel, ele ar deveni pentrutotdeauna ale voastre, răm$n$nd imprimate )n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. !r pătrunde )n viaţa %ilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ardeveni parteinseparabilă a eistenţei voastre necreatoare, neartistice. 5-aţi fi )n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa ilu%orie a personajului şi viaţa voastră. (n scurt timpaţi ajunge la nebunie.#acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi „nereale”, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,juc$nd personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.!ici puteţi să vedeţi, de asemenea, c$t de primejdioasă şide neartistică este greşealaunor actori conştiincioşi atunci c$nd )ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare %i, „storc$ndu-le” din ei )nşişi. 6ai t$r%iu sau mai devreme aceste )ncercări

%druncinăsănătatea, duc la forme de isterie, )n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi laetenuare nervoasă. 'imţămintele reale eclud inspiraţia şi viceversa.Celălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.„0ul”vostru superior )n%estrea%ă personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, )nacelaşitimp, capabil să-şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi pentrudestinele lor.

Page 18: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 18/156

6&H!&2 C0HO/

 ;

curs de arta actorului

*refaţă

  !ceastă carte este re%ultatul urmăririi din culise a „*rocesului de creaţie” ; urmărire)ncepută cu mulţi ani )n urmă, )n 8usia, la 1eatrul de !rtă din 6oscova cu 'tanislavsKi, 5emirovici #anKenKo şi 'ulerjiţc"i. (n calitatea mea de actor, regi%or, profesor şi )nsf$rşit #irector al 1eatrului 6ic de artă din 6oscova, am avut posibilitatea să-mi de%voltmetodele de joc şi de regie şi să le formule% )ntr-o te"nică definitivă al cărei program esteaceastă carte. #upă ce am plecat din 8usia, am lucrat mulţi ani )n teatrele din 2etonia,2ituania, !ustria, 4ranţa, !nglia şi cu 6a 8ein"ardt )n Fermania.

Page 19: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 19/156

#e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regi%ori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca aliapin, 6eMer"old,6oisei, Iouvet, Fielud şi alţii. 6ai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregi%or al piesei N! douăspre%ecea noapte”, la 1eatrul evreiesc Habima, )n 0uropa, aloperei *arsifal, la 8iga, şi al operei 1$rgul din 'orocinsK, la 5e PorK. (n timpul muncii

mele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le-am avut cu 'erg"ei 8a"maninoff mi-auinspirat multe contribuţii la această te"nică.  (n <Q>A, domnul şi doamna 2. L., 026H&8!# şi domnişoara Deatrice '18!&FH1 audesc"is o şcoală dramatică la #arlington Hall, #evons"ire, !nglia, cu intenţia de a crea1eatrul Ce"ov. Ca director al acestei şcoli, am avut oca%ia să fac un mare număr deeperienţe religioase )n legătură cu te"nica mea. !ceste eperienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată )n 'tatele 3nite, )n preajma celui de-al doilea ră%boi mondial, şi deatunci )n tot timpul transformării şcolii )ntr-un teatru profesionist, cunoscut sub numelede „Ce"ov laMer”.

!cest teatru ar fi putut să eperimente%e principiile noi ale artei dramatice )n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost )ntreruptă atunci c$nd

majoritatea membrilor săi de se masculin au fost c"emaţi sub arme. 0perienţele meleşi-au croit drum )nainte )ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe DroadaM, dar au trebuitsă fie am$nate p$nă la urmă pentru un timp nedefinit, c$nd mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, )n serviciile militare.  !cum, după toţi aceşti ani de eperimentare şi verificare, simt că a venit momentul săaştern aceste idei pe "$rtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.1otodată, vreau să-mi eprim recunoştinţa faţă de *aul 6ars"all !llen pentru ajutorulsău generos )n ceea ce priveşte versiunea actuală. 2ui DetM 8assKin !ppleton, Hurd6atefieldşi mai ales lui #eordre du *reM, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei.

  8e%erv o notă de apreciere specială pentru C"arles 2eonard, dramaturg, producător,regi%or, a cărui cunoaştere te"nică a metodei şi )nţelegere de a aplica )ndiversele ramuri ale teatrului, )n film, radio şi televi%iune m-au convins să-l )nsărcine% cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. *riceperea lui nepreţuită m-afăcut să-i fiu profound )ndatorat.

6&H!&2 C0HO/,D0/082P H&22', C!2&4O85&!, <Q@R

C3/S51 CT180 C&1&1O8 

!vem nevoie de ajutorul tăuE 5atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o )nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. Căci, ceea ce poate fi uşor de )nţeles prin contact personal şi demonstrativ, depinde )n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.6ulte din )ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, )n timpul sau după lectura fiecărui

Page 20: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 20/156

capitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a eerciţiilor recomandate.#in păcate, nu eistă altă posibilitate de a colabora te"nica de joc nu poate fi bine)nţeleasă fără practicarea ei. 1e"nica oricărei arte poate uneori să in"ibe ; aşa cum s-amai )nt$mplat ; sc$nteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi te"nică, )n m$inileunui maestru, poate transforma sc$nteia )ntr-o flacără de nestins.

 Iosef Iassner 

C!*&1O232 &

CO8*32 & *'&H&C32 !C1O8323&

  „Corpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.” 0ste unlucru cunoscut că corpul şi psi"icul omenesc se influenţea%ă reciproc şi se află )ntr-oconstantă interacţiune. 3n corp, fie că are o "iperde%voltare musculară, fie că enede%voltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poateslăbi voinţa. #eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sau

Page 21: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 21/156

accidente profesionale caracteristice, care )i afectea%ă inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un ec"ilibru )ntre fi%ic şi psi"ic. #aractorul, care trebuie să-şi considere corpul ca pe un instrument pentru eperimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către reali%area unei armonii complete )ntre psi"ic şi fi%ic. 0istă anumiţi actori care )şi simt profund rolurile, le pot )nţelege cu cea

mai mare limpe%ime, dar care nu pot eprima, nici produce, )n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. !cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum )ncătuşate)năuntrul corpurilor lor nede%voltate. *rocesul de repetiţie şi jocul propriu-%is este pentruei o luptă penibilă )mpotriva propriei lor„cărni prea solide”, după cum spune Hamlet. #ar oamenii nu trebuie să se descuraje%e. Orice actor suferă, )ntr-o măsură mai mare sau maimică, de o anumită re%istenţă a corpului său. *entru a )nvinge aceasta, este nevoie deeerciţii fi%ice, dar ele trebuie să fie ba%ate pe principii diferite de acelea care suntfolosite )n majoritatea şcolilor de artă dramatică. Fimnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără )ndoială, bune şi folositoare prin ele)nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei de%voltări speciale, )n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.

Care sunt aceste cerinţe?  (n primul r$nd, mai ales, etrema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psi"icecreatoare. !ceasta nu poate fi obţinută prin eerciţii strict fi%ice. *si"icul )nsuşi trebuie săia parte la această de%voltare. Corpul unui actor trebuie să absoarbă )nsuşirile psi"ice,trebuie să fie plin şi pătruns de ele, )n aşa fel )nc$t ele să-l transforme treptat )ntr-omembrană sensibilă, )ntr-un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile.  (ncep$nd cu ultima treime a secolului al 7&7-lea, a )nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, at$t )n afara artei, c$t şi )n ştiinţă şi )nviaţa de toate %ilele. *rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa eterioară a fenomenelor vieţii pare să fie )n stare să atragă atenţia unui artist.

'ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, )n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psi"ologice dinarta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fi%ice. !stfel, cu c$t se cufundă el mai mult)n acest mediune artistic, cu at$t corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,mai greoi, mai rigidşi, )n ca%uri etreme, semănă c"iar cu un automat al epocii luimecaniciste. Danalitatea devine un substitut comod al originalităţii. !ctorul )ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulea%ă cur$nd o serie de deprinderide joc specifice şi un manierism corporal. #ar nu este vorba c$t de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac dec$t să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispo%iţii creatoare pe scenă. 6ai mult,sub puterea "ipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt )nclinaţi c"iar să neglije%e limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. 0i se forţea%ă să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi )nfelul acesta devin mai cur$nd nişte fotografi obişnuiţi dec$t artişti. 0i au )nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa eterioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi )n toată profun%imea ei, de a arăta ce este )n spatele fenomenelor vieţii, de a-l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. Căci nu este, oare, artist ; actor, )nadevăratul sens al cuv$ntului, acea fiinţă care este )n%estrată cu putinţa de a vedea şi de atrăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită? i nu e oare menirea lui

Page 22: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 22/156

adevărată, instinctul lui binecuv$ntat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el? #ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este )ncătuşat şi limitat )n epresivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare? !t$ta timp c$t corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fi%ice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constr$ngerile care

sunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa? F$ndirea rece, analitică, materialistă, tindesă )năbuşe tendinţa către inspiraţie. *entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să-şi asume sistematic sarcina de a-şi "răni corpul cu alte impulsuri dec$tacele care )l duc către un mod pur materialist de trăire şi g$ndire. Corpul actorului poateavea pentru el o valoare optimă numai c$nd este susţinut de un torent ne)ntrerupt deimpulsuri artistice: numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior.  #e )ndată ce )ncepem să eersăm suntem uimiţi vă%$nd c$t de mult şi c$t de avid poateabsorbi corpul omenesc, )n special acela al actorului, tot felul de valori psi"ice, şi poatereacţiona la ele. #e aceea, pentru de%voltarea actorului trebuie găsite şi aplicate eerciţii

 psi"ologice speciale. *rimele nouă eerciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă.  !ceasta ne duce la definirea celei de-a doua cerinţe care este bogăţia psi"icului)nsuşi. 3n corp sensibil şi un psi"ic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi crea%ăacea armonie at$t de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. /eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. (ncercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psi"ologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau c"iar cărţi de istorie. (n timpul acesta )ncercaţi să pătrundeţi )n g$ndirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. (ncercaţi să-i )nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin )mprejurările vieţii lor. 8espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitatea

umană nu se sc"imbă niciodată, răm$n$nd aceeaşi )n toate epocile. +!m au%it c$ndva unactor de seamă spun$nd că „Hamlet a fost o marionetă, eact ca mineU. (n această clipăel şi-a trădat acea lene interioară care l-a )npiedicat să pătrundă mai intim )n personalitatea lui Hamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psi"ologii.  (n mod similar )ncercaţi să pătrundeţi )n psi"ologia unor anumite popoare, )ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psi"ologice, interesele lor, arta lor.2ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare.  6ai departe, căutaţi să pătrundeţi )n psi"ologia personajelor din jurul vostru. 4aţă decele de care simţiţi o antipatie, )ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, po%itive, pe carenu le-aţi observat )nainte. 4aceţi )cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, )ntrebaţi-vă de ceele sunt şi acţionea%ă aşa şi nu altfel. 8ăm$neţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil propria voastră psi"ologie. 1oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi )n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fleibili.i astfel capacitatea voastră de a pătrunde )n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. /eţi )ncepe prin a descoperi acel fond inepui%abil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care )l veţi putea dărui ca actori./eţi fi )n stare să depistaţi )n toate personajele voastre acele trăsături fie dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nu

Page 23: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 23/156

le poate vedea şi, )n consecinţă, de%vălui spectatorilor voştri. i dacă, )n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dob$ndi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil )n viaţă sau )n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabilde%voltarea voastră.  ! treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psi"icului de către actor.

!ctorul care vrea să devină propriul lui stăp$n şi al meşteşugului său va ecludeelementul„accidental” din profesiunea sa şi va crea o ba%ă solidă pentru talentul său. 5umai o dominare completă a corpului şi a psi"icului său )i va da )ncrederea )n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. Căci )n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem u% suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,majoritatea muşc"ilor noştri devine flască, infleibilă şi insensibilă. 6uşc"ii trebuiereactivaţi şi )ntăriţi. (ntreaga metodă sugerată )n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. i acum să pornim la munca practică şi să facem eerciţiile.0vitaţi să le eecutaţi mecanicşi căutaţi )ntotdeauna să aveţi )n minte scopul final.

0708C&9&32 &

  4aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utili%$nd maimul de spaţiu din jurul vostru:atrageţi )n ele tot corpul. 4aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constr$ngerea inutilă amuşc"ilor. #estindeţi-vă complet, )ntin%$nd m$inile şi picioarele mult depărtate.8ăm$neţi c$teva momente )n această po%iţie etinsă. &maginaţi-vă că deveniţi din ce )n cemai larg şi mai mare. 8eveniţi la po%iţia iniţială. 8epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 9ineţi minte scopul eerciţiului spun$ndu-vă „(mi tre%esc muşc"ii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a-i re)nviora şi utili%aU.!cum, )nc"ideţi-vă, )ncrucişaţi-vă braţele pe piept, pun$nd m$inile pe umeri.(ngenunc"iaţi pe unul sau pe am$ndoi genunc"ii, aplec$nd capul foarte ad$nc. &maginaţi-vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, )nfăşur$ndu-vă, str)ng)ndu-vă de parcă aţi vrea să

dispăreţi )năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str)mtorea%ă. 3n alt grup demuşc"i va fi tre%it prin această mişcare de contracţie. 8eveniţi la po%iţia )n picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte pe un picior, )ntin%$nd )nainte unul sau ambele picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte, mişcare de )ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st)nga,folosind c)t mai mult spaţiu )n jurul vostru. 4aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. 4aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l-aţi trage, <-aţi )mpinge, l-aţi aranca de colo p)nă colo. 4aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi )ntr-un ritm moderat. 0vitaţimişcările dansante. 5u vă reţineţi respiraţia )n timpul mişcărilor. 5u vă grăbiţi. 4aceţi pau%ă după fiecare mişcare.

0708C&9&32 &&

  #upă ce aţi )nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să eecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi )ntr-un alt mod. &maginaţi-vă că )n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile pre%ente pentru toate mişcările voastre.F)ndiţi-vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică )ncorpul vostru. 1rimiteţi această forţă )n capul, braţele, m)inile, torsul şi picioarele voastre.2ăsaţi sen%aţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă )n tot corpul. !vreţi grijă ca

Page 24: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 24/156

nici umerii, coatele,)nc"eieturile, şalele, genunc"ii să nu )mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi-o să treacă liber. 9ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utili%aţicu cea mai mare libertate şi fleibilitate.  (nc"ipuiţi-vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptul

vostru şi nu de la umeri sau şolduri: )ncercaţi să eecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor)ţi braţele, )ndoiţi-le )n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi-vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi-vă pardesiul, pălăria etc. !veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care i%vorăşte din centrul imaginar ce seaflă )n pieptul vostru. (n timp ce faceţi aceste eerciţii, ţineţi minte un alt principiuimportant, lăsaţi forţa care i%vorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce )n spaţiusă perceapă mişcarea )nsăşi adică mai )nt)i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t)r%iu, eecutaţi mişcarea. (n timp ce mergeţi )nainte, )n lături sau )napoi, lăsaţic"iar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul c"iar )n piept, c)ţiva centimetri )ndirecţia mişcării. 2ăsaţi-vă corpul să urme%e centrul. !ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi de

eecutat. #upă ce mişcarea a fost eecutată, nu )ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi-l să curgă şi să radie%e c$tva timp dincolo de limitele corpului vostru şi )nspaţiul din jur. !ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urme%e, aşa )nc$t sen%aţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, pun$ndastfel un element psi"ologic la dispo%iţia voastră. 1reptat, veţi trăi din ce )n ce mai multacest sentiment puternic, care poate fi numit pre%enţa actorului )n scenă. (n timp ce văveţi afla )n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp)niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de )ncredere ca artist.  Centrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea sen%aţia că tot corpul seapropie aievea de tipul „ideal” al corpului omenesc. Ca un mu%ician care poate c$ntanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostru

UidealU vă va face să fiţi )n stare de a-l folosi la maimum, de a-i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. !şadar, continuaţi aceste eerciţii p$năc$nd veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţeivoastre şi nu mai cere o atenţie sau o concentrare specială. Centrul imaginar serveşte deasemenea şi altor scopuri care vor fi discutate mai departe.

0708C&9&32 &&&

  Ca şi mai )nainte, faceţi mişcări puternice, largi, cu tot corpul. #ar acum spuneţi-vă„Ca un sculptor, eu modele% spaţiul din jurul meu. 0u las forme. !par ci%elate )nmişcările corpului meu”. Creaţi forme clare şi definite. *entru a putea face aceasta,g$ndiţi-vă la )nceputul şi sf$rşitul fiecărei mişcări pe care o faceţi. i iarăşi spuneţi-vă„!cum )ncep mişcarea ce crea%ă o formă”, şi după )ndeplinirea ei „!cum am terminat-o:forma e aici”. Odată cu aceasta, imaginaţi-vă şi simţiţi-vă corpul ca o formă )n mişcare.8epetaţi fiecare mişcare de mai multe ori, p$nă c$nd devine liberă şi plăcută de eecutat.0forturile voastre vor semăna cu lucrul unui desenator, care trage o dată şi )ncă o datăaceeaşi linie, nă%uind către o formă mai bună, mai clară şi mai epresivă. #ar pentru a nu

Page 25: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 25/156

 pierde caracterul modelator al mişcării voastre, imaginaţi-vă aerul din jurul vostru ca peun mediu care vă opune o re%istenţă. #e asemenea, eecutaţi aceleaşi mişcări )ntr-un ritmdiferit. !poi )ncercaţi să reproduceţi aceste mişcări, folosind diferitele părţi ale corpuluivostru. 6odelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cu spatele, cucoatele, cu genunc"ii, cu fruntea, m$inile, degetele etc. (n toate aceste mişcări păstraţi

sen%aţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru. 0vitaţitensiunea musculară de prisos. #e dragul simplităţii,eecutaţi mişcările de modelare mai)nt$i fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi-vă acest centru.!cum, ca şi )n eerciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburile%ilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea sen%aţiilor de energie, forţamodelatoare şi forma.  C$nd veniţi )n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră )n ele,umpl$ndu-le de forţa voastră. !ceasta vă va de%volta capacitatea de a m$nuiobiectele+recu%ita de scenă cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. #e asemenea, )ncercaţisă etindeţi această forţă asupra partenerilor voştri +c"iar la oarecare distanţă. !cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pe

scenă, ceea ce este o parte importantă a te"nicii, de care ne vom ocupa mai t$r%iu.C"eltuiţi-vă forţa cu dărnicie. 0ste inepui%abilă şi cu c$t daţi mai mult, cu at$t se vaacumula mai mult )n voi.  (nc"eiaţi acest eerciţiu, ca şi eerciţiile , @ şi A, cu )ncercarea de a vă antrena m$inileşi degetele separat. 4aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. !veţi grijă ca m$inile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, )nc$t şi ele să cree%e forme cufiecare mişcare. 5u e nevoie să se eagere%e mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin st$ngace şi eagerată. 6$na şi degetele unui actor pot săfie foarte epresive pe scenă, dacă sunt bine de%voltate, sensibile şi folosite cu economie.#upă ce aţi dob$ndit o te"nică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o

 plăcere ecut$ndu-le, )n continuare, spuneţi-vă UOrice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. *rin inermediul corpului meu sunt )n stare să-i de%volt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică.U 2ăsaţi această idee să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. !cest eerciţiu vă va face )ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. /ă veţi de%volta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, c$nd vă veţi ciocni de ele la voiinşivă sau la ceilalţi, )n timpul muncii voastre profesionale. /eţi inţelege si vă veţiconvinge de lipsa de preci%ie şi de formă ce nu-şi are locul in artă.

0708C&9&32 &/+*lutire

  8epetaţi mişcarile largi, din eerciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, )n sf$rşit, eersaţi numai cu m$inile şi cu degetele. #aracum tre%iţi )n voi o altă idee U6işcările mele plutesc )n spaţiu, continu$ndu-se lin şifrumos una cu alta.U Ca şi )n eerciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi

Page 26: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 26/156

 bine conturate: lăsaţi-le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. Ca mai )nainte,evitaţi )ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difu%e. (n acest eerciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o )ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.'c"imbaţi ritmul, faceţi pau%e din c$nd in c$nd. Consideraţi-vă mişcările ca nişte mici

opere de artă ca )n toate eerciţiile indicate )n acest capitol. O sen%aţie de calm, ec"ilibruşi căldură psio"ologică va fi răsplata voastră. *ăstraţi aceste sen%aţii şi lăsaţi-le să văumple )ntreaga fiinţă.

0708C&9&32 /+bor

  #acă aţi privit vreodată păsări )n %bor, veţi )nţelege de )ndată ideea mişcărilor careurmea%ă. &maginaţi-vă )ntreaga fiinţă %bur$nd prin spaţiu. Ca şi la eerciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele )ntr-altele, fără a deveni )nsă difu%e. (nacest eerciţiu, energia , energia fi%ică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. *si"ologic vorbind,

trebuie să vă menţineţi )ntotdeauna energia. *uteţi reveni )n eterior la o po%iţie statică,dar )n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă )nălţaţi la cer. &maginaţi-vă aerul din jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de %bor. #orinţa voastră trebuie să fiede a )nvinge greutatea corpului vostru, de a )nvinge legea gravitaţiei. (n timp ce vămişcaţi, sc"imbaţi ritmul. O sen%aţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple)ntreaga fiinţă. (ncepeţi acest eerciţiu tot prin mişcări largi. !poi treceţi la gesturinaturale. (n timp ce eecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat eactitatea sisimplitatea lor.

0708C&9&32 /&+8adiaţie

  (ncepeţi acest eerciţiu ca )ntotdeauna cu mişcări largi din eerciţiile permanente.1receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 8idicaţi braţul, cobor$ţi-l,)ntindeţi-l, )nainte, lateral, mergeţi )n jurul camerei. Culcaţi-vă, şedeţi, ridicaţi-vă )n picioare etc. dar )n prealabil şi )n permanenţă trimiteţi ra%ele corpului vostru )n spaţiul din jur, )n direcţia pe care o faceţi şi c"iar după ce mişcările s-au )nc"eiat. /ă veţi )ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos?8ăspunsul este simplu.#acă vă revedeţi )n memorie st$nd jos, obosiţi şi sleiţi. 0 drept căcorpul vostru a luat fi%iceşte ultima po%iţie, dar psi"ologic continuaţi să Ustaţi josUdeoarece reali%aţi că staţi jos./eţi topi această radiaţie )n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma relaării. !celaşi lucru cu ridicarea )n picioare , )n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi Corpul vostru opune re%istenţă şi cu mult )nainte de a vă scula cuadevărat )n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi sen%aţia Uridicării )n picioareU. #ar aceasta nu )nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţiobosiţi )n timpul acestei eemplificări. !ceasta nu este dec$t o ilustrare a ceea ce poate săse )nt$mple )ntr-o anumită )mprejurare reală din viaţă. (n acest eerciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o po%iţie fi%iceşte, statică. 8adiaţia trebuie să se preceadă şi să urme%e toate mişcările voastre radiale.  (n timp ce radiaţi, căutaţi )ntr-un fel să iesiţi din limitele propriului vostrucorp.1rimiteţi-vă ra%ele )n diferite direcţii la )nceput )n tot corpul apoi )n diferitele părţi

Page 27: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 27/156

ale corpului )n braţe, degete, m$ini, palme, frunte, piept, spate. *uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un i%vor general, al relaţiilor. 3mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. #e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea )n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară.  #e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de %bor si de radiaţie, p$na

 practica le face lesne de deosebit. &maginaţi-vă că aerul din jur e plin de lumină. 5utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de )ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.#acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi )n afară ra%e, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 8e%ultatul acestui eerciţiu vafi o sen%aţie de eistenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. #eseori actorii nusunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi )n timp ce joacă, se ba%ea%ă prea mult pe mijloacele lor eterioare de epresie. 3tili%area lor ecesivă arată )nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portreti%ea%ă ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi de%văluite convingător printr-o radiaţie puternică.(ntr-adevăr nu eistă nimic )n domeniul psi"icului nostru care să nu poată fi radiat astfel.!lte sen%aţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. 1oate aceste

sentimente vă vor inunda toată fiinţa, făc$nd-o tot mai vie, sensibilă si receptivă.+Comentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sf$rşitul acestui capitol.

0708C&9&32 /&&

  C$nd v-aţi familiari%at definitiv cu aceste patru feluri de mişcări, +modelare, plutire,%bor şi radiaţie şi sunteţi )n stare să le eecutaţi cu uşurinţă, )ncercaţi să lereproduceţi numai )n imaginaţie. 8epetaţi aceasta p$nă c$nd veţi putea reali%a fără efortduplicatul aceloraşi sen%aţii psi"ice şi fi%ice pe care le-aţi trăit c$nd v-aţi mişcat )nrealitate.

  (n orice operă de artă adevărată şi mare, găsim totdeauna patru calităţi pe care artistulle-a pus )n creaţia sa (ndem$narea, 4orma, 4rumosul, 3nitatea. !ceste patru calităţitrebuie să şi le de%volte actorul trebuie să-şi stap$nească corpul şi vorbirea, deoarecesunt singurele instrumente la dispo%iţia actorului pe scenă. Corpul său trebuie să devină ooperă de artă )n sine, trebuie să dob$ndească aceste patru calităţi, să le asimile%e lăuntric.6ai )nt$i să ne ocupăm de )ndem$nare. (n jocul unui actor, mişcările greoaie şi o vorbireinfleibilă sunt )n stare să deprime şi c"iar să indepărte%e publicul. 't$ngăcia la un artist eo forţă necreatoare. *e scenă ea poate eista numai ca temă, dar niciodată ca manieră de joc. *e scenă... U2ejeriatea mişcării este aceea care mai mult dec$t orice )l face pe artistU ;spunea 0dard 0ggleston. Cu alte cuvinte, personajul vostru, pe scenă, poate fi greoi,ne)ndemanatic )n mişcări, poate să articule%e prost, dar voi )nşivă ca artişti trebuie săfolosiţi )ntotdeauna lejeritatea şi )ndem$narea cu mijloace de epresie. C"iar şi st$ngăcia)nsăşi trebuie reprodusă cu lejeritate şi )ndem$nare.  5iciodată nu trebuie să confundaţi )nsuşirile personajului cu ale voastre proprii caartişti, dacă vreţi să )nvăţaţi să deosebiţi ceea ce jucaţi, +tema, personajul de felul cum ofaceţi +modul , maniera de joc. (ndem$narea vă relaea%ă corpul şi spiritul,de aceea eaeste soră cu umorul. 3nii actori de comedie recurg la mijloace greoaie de epresieumoristică, cade pildă roşeaţa violentă a feţei, contorsionarea trupului şi forţarea cor%ilor vocale, şi totuşi,)n sală, r$sul )nt$r%ie să apară. !lţi actori comici folosesc aceleaşi

Page 28: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 28/156

Page 29: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 29/156

O bună ilustrare pentru cuvintele acestea pot fi cuvintele regelui 2ear care )şi blesteamăfiicele )ngrămădind imprecaţii peste imprecaţii. 2uate separat, ele nu aparţin desigurdomeniului frumosului, dar luate )n contet, fiecare dintre ele crea%ă impresia unuifragment foarte frumos al piesei.  !ici vedem geniul lui '"aKespeare de a folosi mijloace frumoase pentru a trata o temă

etrem de neplăcută. !cest eemplu clasic ne spune el )nsuşi mai mult dec$t oricarecuvinte sensul şi u%urile frumuseţii "istrionice. Cu această eplicaţie )n minte putem porni la eecutarea eerciţiilor simple pentru formarea simţului frumosului.

0708C&9&32 /&&&

  (ncepeţi prin a observa diferite feluri de frumuseţe )n fiinţele umane +cu ecepţiasen%ualităţii, ca negativă, )n artă şi )n natură, oric$t de obscure şi insignifiante ar putea fitrăsăturile frumoase )n toate acestea, apoi )ntrebaţi-vă „#e ce mă frapea%ă ceva frumos?”#in cau%a formei? !rmoniei? 'incerităţii? 'implităţii? Originalităţii? &ngenuităţii?!bnegaţiei? 6ăiestriei? Ca urmare a unui proces )ndelungat şi constant de observaţie vă

veţi da seama că un adevărat simţ al frumosului şi un fin simţ artistic se )nrădăcinea%ă )nvoi. /eţi simţi că mintea şi corpul vostru au acumulat frumosul şi că v-aţi ascuţitcapacitatea de a-l detecta pretutindeni. !ceasta devine un fel de deprindere la voi. !cumsunteţi pregătiţi pentru a porni la următorul eerciţiu.  (ncepeţi mai )nt$i cu mişcări simple, căut$nd să le eecutaţi cu acea frumuseţe carei%vorăşte din voi, p$nă c$nd )ntreaga voastră fiinţă este pătrunsa de ea şi )ncepe să simtă osatisfacţie estetică. 5u faceţi eerciţiul )n faţa oglin%ii, aceasta vă va crea tendinţa de alimita frumosul doar la calitate de suprafaţă )n timp ce scopul este de a-l face să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. 0vitaţi mişcările dansante. #upă aceea mişcaţi-vă cu centrulimaginar din pieptul vostru. 1receţi prin toate cele patru forme de mişcare modelare,%bor, plutire, radiaţie. 'puneţi c$teva cuvinte. !poi faceţi mişcări şi treburi obişnuite. i

c"iar )nviaţa voastră cotidiană evitaţi mişcări şi vorbe ur$te. 8e%istaţi tentaţiei de a apăreafrumoşi.  i acum despre ultima din cele patru calităţi indispensbile )n arta actorului35&1!10!.  !ctorul care )şi joacă rolul ca pe o serie de momente separate şi fără legătură )ntrefiecare intrare şi ieşire, fără să ţină seama de ce a făcut )n scenele sale precedente sau deceea ce trebuie să facă )n scenele următoare, nu-şi va )nţelege niciodată rolul ca pe un totunitar. 5eputinţa sau nereuşita de a raporta rolul la un tot unitar )l poate face lipsit dearmonie şi de ne)nţeles pentru spectator. *e de altă parte, dacă la )nceput, c"iar de la prima intrare, vă veţi vedea deja juc$nd +sau repet$nd ultimele voastre scene, şi invers,ţin$nd minte primele scene, c$nd jucaţi +sau repetaţi veţi putea avea o vi%iune mai clară a)ntregului rol, )n toate detaliile sale, de parcă l-aţi privit )n perspectivă, de la )nălţime.!ceastă capacitate de a considera detaliile unui rol ca un )ntreg bine )nc"egat vă va permite, pe viitor, să jucaţi fiecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopescarmonic )ntr-o unitate surprin%ătoare. Ce calităţi noi va c$ştiga jocul vostru datorităacestui simţ al unităţii? /eţi accentua intuitiv esenţialul din personajul vostru datorităacestui simţ şi veţi urma linia principală a evenimentelor ţin$nd astfel trea%ă atenţia publicului. Iocul vă va deveni mai puternic.

Page 30: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 30/156

C!*&1O232 &&

&6!F&5!9&! & (5CO8*O8!80! &6!F&5!9&0&

  0 seară. #upă o %i lungă, după multă muncă şi multe impresii, trăiri, acţiuni şi cuvinte,)ţi laşi nervii obosiţi să se odi"nească. 'tai liniştit cu oc"ii )nc"işi. #ar ce apare oare din)ntuneric, )n faţa oc"ilor miţii tale? 8eve%i feţele oamenilor pe care i-ai )nt$lnit )n timpul%ilei, au%i vocile lor, le ve%i mişcările, trăsăturile caracteristice sau umoristice. Frăbeştidin nou de-a lungul stră%ilor, treci pe l$ngă case cunoscute, citeşti firmele. (n mod pasivurmăreşti imaginile pestriţe ale memoriei tale. *e neobservate, mergi )napoi, dincolo de

Page 31: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 31/156

"otarele %ilei de a%i şi )n imaginaţia ta se ivesc treptat imagini din viaţa ta trecută.#orinţele,visurile, ţelurile de viaţă, succesele şi eşecurile pe jumătate uitate, apar ca niştetablouri )n faţa ta. 0 drept că ele nu sunt at$t de fidele faptelor reale ca amintirile %ileicare abia a trecut. !cum, )n retrospectivă, ele sunt uşor sc"imbate. #ar le recunoşti )ncă.2e urmăreşti acum cu oc"ii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trea%ă deoarece sunt

sc"imbate şi conţin urme ale imaginaţiei.  #ar se )nt$mplă uneori mai mult. *e l$ngă vi%iunile trecutului apar fulgerător, ici şicolo, imagini care-ţi sunt total necunoscute. 0le sunt produse ale imaginaţiei creatoare.!ceste imagini apar, dispar, vin din nou, aduc$nd cu ele altele străine. &ată-le că intră )nrelaţii unele cu altele, )ncep să „joace”, să se „producă” )n faţa privirii tale fascinate.(ncepi să le urmăreşti vieţile p$nă acum necunoscute. 0şti absorbit, atras de stări de spirit,)n ambianţe ciudate, )n dragostea, ura, fericirea şi nefericirea acestor oaspeţi imaginari.6intea )ţi este acum trea%ă şi activă. *ropriile tale reminiscenţe devin tot mai palide,noile imagini sunt mai puternice ca ele. 0şti amu%at de faptul că aceste noi imagini posedă propriile lor vieţi, independente: eşti uimit că ele apar fără să le c"emi. (n cele dinurmă, aceşti noi veniţi te silesc să-i observi cu mai multă ascuţime dec$t simplele tablouri

ale memoriei tale de fiecare %i: aceşti oaspeţi fascinanţi care şi-au făcut apariţia denicăieri, care )şi trăiesc propria lor viaţă plină de emoţii, tre%esc in tine o anumităreceptivitate. !ceasta te face să r$%i şi să pl$ngi cu ei. Ca nişte magicieni, ei )ţi tre%escdorinţa neaşteptată să fii unul dintre ei. (ntri )n conversaţie cu ei, te ve%i )n mijlocul lor,vrei să acţione%i şi o faci )ntr-adevăr. #intr-o stare pasivă a minţii imaginative, te-autranspus )ntr-o stare creatoare. !ceasta este puterea imaginaţiei.  !ctorii şi regi%orii, ca toţi artiştii creatori, cunosc bine această putere. „'unt )ntotdeauna)nconjurat de imagini”, spunea 6a 8ein"ardt. #icKens scria că şedea toată dimineaţa )ncamera sa aştept$nd să apară Oliver 1ist. Foet"e observa că imaginile inspiratoare apar)n faţa noastră din propria lor iniţiativă, eclam$nd „!ici sunteţi?E” 8afael a vă%ut oimagine trec$ndu-i prin faţă, )n camera sa, şi aceasta a fost 6adona 'itină. 6ic"elangelo

eclama cu disperare că imaginile )l urmăresc şi )l silesc să le sculpte%e c"ipul )n piatră.  #ar, deşi imaginile creatoare sunt independente şi sc"imbătoare )n esenţa lor, deşi sunt pline de emoţii şi dorinţe, nu trebuie să credeţi, )n timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre,că vor veni toate complet de%voltate şi finite. 5u este aşa. Ce trebuie să faceţi pentru a ledesăv$rşi? 1rebuie să le puneţi )ntrebări acestor imagini, aşa cum aţi pune )ntrebări unui prieten. 3neori, trebuie să le daţi ordie stricte. 'c"imb$ndu-le şi complet$ndu-le subinfluenţa )ntrebărilor şi ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vi%ibile pentru privireavoastră lăuntrică.  'ă luăm un eemplu 'ă presupunem că trebuie să-l jucaţi pe 6alvolio din!douăspre%ecea noapte. 'ă presupunem că vreţi să studiaţi momentul c$nd 6alvolio seapropie de Olivia, )n grădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o „crede” dela ea. !ici )ncepeţi să puneţi )ntrebări ca „'pune-mi, 6alvolio, cum intri pe poartagrădinii şi cumporneşti cu un sur$s către iubita ta?” (ntrebarea )l incită imediat pe6alvolio să acţione%e. (l vedeţi de la distanţă. 0l ascunde )n grabă scrisoarea sub mantaca să o arate mai t$r%iu )n triumf. Cu g$tul )ntins, cu o figură foarte serioasă, o caută peOlivia. &at-oE 5u-i scrisese ea oare? $mbetele )l fac frumos? #ar oc"ii lui sclipesc?$mbesc? 5uE 0i sunt neliniştiţi,temători, bănuitori. #in faţă, ei par să facă masca unuinebun. *ăşeşte cu grijă, mersul )i este frumos. Ciorapii lui galbeni cu jartiere )ncrucişate)l fac plin de seducţie şi fascinaţie. #ar ce-& asta? #oamne, această creatură inoportună,

Page 32: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 32/156

această lepră este şi ea aici, p$ndindu-l cu priviri pie%işe şi rele. $mbetul dispare de pefaţa lui. *icioarele şi genunc"ii i de )nmoaie uşor,involuntar, şi )ntreaga-i )nfăţişare )ltrădea%ă pe omul „care nu mai este t$năr”. 3ra )i fulgeră acum )n privire. #ar timpul estescurt. „&ubita” lui )l aşteaptă. 'emne de dragoste, de dor,trebuie să-i apară fără )nt$r%iereE(şi )nfăşoară mantaua mai str$ns, păşeşte mai repede, mai aproape de ea. (ncet, tainic,

seducător, apare un colţ al scrisorii „ei” de sub manta... Oare nu o vede? 5uE 0a se uită lael. $mbetul acela a fost uitatE &ar acum revine la sine c$nd ea )l salută„Dună %iua, 6alvolioE”„4rumoasă doamnă, "o, "oE”„$mbeşti?”Ce a fost acest mic „spectacol” pe care vi l-a oferit 6alvolio? ! fost primul său răspunsla )ntrebarea voastră. #ar poate să nu vă simţiţi satisfăcuţi. /i se pare că „nu e bine”.'pectacolul v-a lăsat indiferenţi. !tunci puneţi alte )ntrebări 6alvolio n-ar trebui,oare, )nacest moment, să fie mai demn? „'pectacolul” nu arată prea mult a caricatură? 5uera el prea bătr$n? 5-ar trebui să ve%i aici mai patetic? 'au, )n acel moment, c$nd credecă a atins scopul )ntregii sale vieţi, ajunge la punctul c$nd mintea )i este %guduită şi cade

 pradă nebuniei? *oatear trebui să semene mai mult cu un clon? *oate că ar trebui să fiemai bătr$n şi mai nedemn. 5-ar trebui, oare, ca dorinţele sale desfr$nate să fie şi maiaccentuate? 'au poate că apariţia lui va fi şi mai puternică dacă ar produce o impresie maicur$nd comică? Ce ar fi dacă ar arăta ca un copil naiv şi inocent? 0ste complet dominatde pasiune sau mai e )n stare să-şi controle%e sentimentele?6ulte )ntrebări asemănătoare se pot ivi )n mintea voastră )n timp ce lucraţi asupra unuirol. !ici )ncepe colaborarea voastră cu imaginaţia. /ă g"idaţi şi vă construţi personajul pun$ndu-i voi )ntrebări, cer$ndu-i să vă arate diferitele variante posibile de interpretare, potrivit gustului vostru +sau concepţiei regi%orale a personajului. &maginaţia se sc"imbăsub privirea voastră )ntrebătoare, se transformă din nou p$nă c$nd +sau spontan sunteţisatisfăcuţi de ea. #upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s-au tre%it şi se naşte )n voi

dorinţa de acţiune. 2ucr$nd )n felul acesta, veţi fi )n stare să studiaţi şi să vă creaţi personajul mai aprofundat +şi mai rapid, nu vă veţi ba%a numai pe g$ndirea obişnuită, )nloc să vedeţi aceste mici „spectacole”. 8aţionamentul rece ucide imaginaţia. Cu c$t)ncercaţi mai mult cu mintea voastră analitică, cu at$t mai tăcute devin simţămintelevoastre, mai slabă voinţa şi mai reduse şansele de inspiraţie. 5u eistă nicio )ntrebare lacare să nu se răspundă )n acest mod. 0ste adevărat că nu la toate )ntrebările răspunsul vafi imediat. 3nele sunt mai complicate dec$t altele. #acă )ntrebaţi, de pildă, care suntrelaţiile dintre personajul vostru şi celelalte din piesă, răspunsul nu vine totdeaunaimediat. 3neori este nevoie de ore, c"iar de %ile, ca să vedeţi personajul )n aceste relaţiidiverse. Cu c$t lucraţi mai mult cu imaginaţia, antren$nd-o cu ajutorul eerciţiilor, cu at$tse va naşte )n voi acea sen%aţie care poate fi descrisă oric$nd„imaginile pe care le văd cuoc"ii minţii au propria lor psi"ologie, ca şi oamenii care ne )nconjoară )n viaţa de toate%ilele. 1otuşi, şi aici eistă o deosebire )n viaţa de toate %ilele, vă%$ndu-i pe oameninumai prin manifestările lor, gesturile eterioare, fără a vedea totodatăepresia feţei lor,mişcările, gesturile, vocile şi intonaţiile, s-ar putea să )nţeleg greşit vieţile lor interioare.#ar lucrurile nu stau c"iar aşa cu imaginile creatoare, sentimentele, pasiunile, g$ndurile,ţelurile şi dorinţele lor cele mai ascunse )mi sunt de%văluite. *rin manifestările eterioareale imaginii mele, adică asupra personajului asupra căruia lucre% eu cu ajutorul imaginiimele, adică ale personajului meu, văd viaţa lui interioară. Cu c$t priviţi mai des şi mai

Page 33: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 33/156

intens )năuntrul imaginii voastre, cu at$t va tre%i ea simţăminte, emoţii şi impulsurivoluntare, care vă sunt at$t de necesare pentru )ntruc"iparea personajului. !ceastă„căutare” şi„privire” nu este dec$t o repetiţie cu ajutorul imaginaţiei voastre binede%voltate şi fleibile. Cre$ndu-l pe al său 6oise, 6ic"elangelo nu numai că avea„muşc"ii”, ondulaţiile bărbii, faldurile veştm$ntului, ci a vă%ut, fără )ndoială, şi acea forţă

lăuntrică a lui 6oise care a creat aceşti muşc"i, vene, barba, falduri de veştm$nt şi)ntreaga compo%iţie armonioasă. 2eonardo da /inci a fost c"inuit de mistuitoarea viaţălăuntrică a c"ipurilor pe care le„vedea”. !ceasta este una din funcţiile cele mai valoroaseşi mai importante ale imaginaţiei,cu condiţia să aveţi grijă să de%voltaţi p$nă la un gradc$t mai )nalt. /eţi )ncepe să preţuiţi acest lucru de )ndată ce veţi )nvăţa să „vedeţi” psi"ologia viaţa interioară a imaginilor voastre, de )ndată ce veţi )nţelege că nu trebuie să„stoarceţi” simţămintele voastre afară din voi, ci ele vor i%vor) din voi de la sine şi cuuşurinţă.  i la fel cum 6ic"elangelo a „vă%ut” forţa lăuntrică ce a creat c"ipul eterior al lui6oise, tot astfel faptul de „a vedea” şi a trăi viaţa interioară a personajului vostru vă vasugera totdeauna mijloace noi, mai originale, mai corecte şi mai potrivite pentru

epresivitatea eterioară pe scenă. Cu c$t vi se de%voltă mai mult imaginaţia prin eerciţiisistematice, cu at$t mai fleibilă şi mai mobilă devine. &maginile se vor succeda cu orepe%iciune cresc$ndă se vor forma şi vor dispărea repede. !ceasta poate duce la pierderea lor )nainte de a fi tre%it sentimentele. 1rebuie să aveţi multă putere de voinţă,mai mult dec$t eercitaţi )n mod normal )n activităţile %ilnice, ca să le ţineţi )n faţaoc"ilor minţii destul timp, pentru ca ele să mişte şi să tre%ească propriile voastresentimente.  #ar ce este această putere adiţională? 0ste puterea de concentrare. Dănuiesc că veţi)ntreba #e ce trebuie să-mi dau at$ta silinţă )n ca%ul unor piese moderne naturaliste, dacătoate personajele sunt at$t de evidente şi de uşor de )nţeles, dacă tetul, situaţiile şiacţiunea prevă%ută de autor au grijă de toate? #acă aceasta vă e )ntrebarea, permiteţi-mi

să răspund următoarele ceea ce autorul v-a dat sub forma unei piese scrise este creaţialui, nu a voastră: el şi-a aplicat aici talentul său. #ar care este contribuţia voastră la operascriitorului? #upă concepţia mea, aceasta este, sau trebuie să fie, de%văluirea profun%imilor psi"ologice ale personajelor date )n piesa respectivă. 5u eistă fiinţă caresă fie evidentă şi lesne de )nţeles.!devăratul actor nu va aluneca la suprafaţa personajelor  pe care le joacă, nici nu le va impunemanierismul său personal, nesc"imbat. tiu prea bine că acesta este un obicei larg recunoscut şi practicat astă%i )n profesiunea noastră. #ar oricare ar fi impresia pe care acesta o poate face asupra noastră, lăsaţi-mă să-mi iaulibertatea de a mă eprima fără constr$ngere despre această c"estiune. 0ste o crimă de a-l)ncătuşa şi a-l )nc"ide pe actor )n limitele aşa numitei „personalităţi”, făc$nd din el unsclav, nu un artist. 3nde este libertatea lui? Cum )şi poate folosi propria sa capacitate şioriginalitate? #e ce trebuie să apară )ntotdeauna )n faţa publicului o marionetă silită săfacă aceleaşi mişcări c$nd sunt trase sforile? 4aptul că scriitorii, spectatorii, criticiimoderni şi c"iar actorii )nşişi s-au obişnuit cu această degradare a actorului-artist nu faceacu%aţia mai puţin adevărată şi răul mai puţin eecrabil. 3nul din re%ultatele cele maide%amăgitoare care recurg din această tratare, devenită obişnuinţa actorului, este acelacă el devine o fiinţă umană, mai puţin interesantă pe scenă dec$t )n viaţa sa particulară.+!r fi bine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă. Creaţiilelui nu sunt demne de el. 4olosind numai manierismele sale, actorul devine neimaginativ.

Page 34: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 34/156

1oate personajele sale sunt la fel pentru el.  ! crea, )n sensul adevărat, )nseamnă a descoperi şi a arăta lucruri noi. #ar ce noutateeistă )n manierismul şi clişeele cocoţate pe catalige ale unui actor )ncătuşat? #orinţasecretă, şi astă%i aproape uitată, a fiecărui actor este de a se eprima pe sine, de a-şiafirma eul prin intermediul rolurilor sale. #ar cum poate să o facă dacă este )ncurajat şi,

adesea, )nvăţat să nu recurgă la manierele sale )n locul imaginaţiei creatoare? 0l o poateface din cau%ă că imaginaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistuldin el găseşte modalitatea de a-şi eprima propria sa interpretare individuală +şi de aceeaunică a personajelor care trebuie portreti%ate. #ar cum urmea%ă el să-şi eprimeindividualitatea dacă nu pătrunde +sau nu poate să pătrundă )n ad$ncul vieţii interioare a personajului cu ajutorul imaginaţiei creatoare?  'unt pregătit să am unele discuţii )n legătură cu aceste păreri. 0ste semn că actorulacordă, totuşi, o oarecare atenţie acestei probleme. 1otuşi, de dragul argumentului, să-lgăsim pe cel mai bun arbitru. (n acest ca% recomand )nsăşi puterea imaginaţiei. (ncepeţisă faceţi eerciţiile de mai jos şi vă veţi sc"imba părerea vă%$nd c$tă forţă de pătrunderede%voltaţi )n timp ce lucraţi supra rolurilor voastre: c$t de interesante şi de complee vi se

vor părea personajele voastre, )n timp ce, )nainte, vă apăreau at$t de banale, de plate şi desimple. C$t de multe trăsături psi"ologice noi, umane şi neaşteptate vor de%vălui ele şicum, ca urmare, jocul vostru va deveni tot mai puţin monoton.0708C&1&32 7  (ncepeţi eerciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale +nu emoţiile sautrăirile voastre proprii )n legătură cu viaţa reală. Căutaţi să vă amintiţi c$t mai multedetalii. Concentraţi-vă aupra acestor amintiri fără a )ntrerupe dansul concentrării.'imultan cu acest eerciţiu )ncepeţi să vă antrenaţi )n a reţine c"iar cea dint$i imagine )nfaţa oc"ilor minţii. *rocedaţi astfel luaţi o carte, desc"ide-ţi-o la )nt$mplare, citiţi uncuv$nt şi vedeţi ce imagine vă evocă. !ceasta vă va ajuta să vă imaginaţi lucrurile, )n locsă vă mărginţi la acţiunile lor abstracte, fără viaţă. !bstracţiunile sunt de prea puţin folos

 pentru un artist-creator. #upă puţină practică veţi observa că fiecare cuv$nt, c"iar şicuvinte ca „dar”, „dacă”,„deoarece” şi altele vă vor evoca anumite imagini, unele dintreele poate c"iar ciudate şi fantastice. 4iaţi-vă atenţia asupra acestor imagini pentru unmoment, apoi continuaţi-vă eerciţiul )n acelaşi fel, cu cuvinte noi. *este puţină vremetreceţi la etapa următoare a eerciţiului prin%$nd o imagine, priviţi-o şi aşteptaţi p$năc$nd )ncepe să se mişte, să se sc"imbe, să „vorbească” şi să „acţione%e de la sine”.Observaţi că fiecare imagine )şi arre propria sa viaţă, independentă. 5u interveniţi )naceastă viaţă, ci urmăriţi-o c$teva minute.  0tapa următoare creaţi din nou o imagine şi lăsaţi-o să-şi de%volte viaţa eiindependentă. !poi, peste puţină vreme, )ncepeţi să interveniţi pun$nd )ntrebări saud$ndordine. „/rei să-mi arăţi cum stai jos? Cum te ridici? Cum mergi? Cum urci saucobori oscară? Cum )nt$lneşti alţi oameni?” şi aşa mai departe... #acă viaţa independentăa imaginiidevine prea energică, iar imaginea devine tenace +aşa se )nt$mplă adesea,transformaţi)ntrebările )n ordine. (ncepeţi cu intrebările şi ordinele de o natură mai psi"ologică „Cumapari şi dispari? 4ă-ţi o apariţie bunăE 3rea%ă un bun venit cordial unui prietenE (nt$lneşte-ţiduşmanulE #evino bănuitor, g$nditorE 8$%iE *l$ngiE” şi multe alte)ntrebări şi ordine similare.*uneţi aceeaşi )ntrebare de c$te ori este nevoie p$nă ceimaginea voastră va arăta ce vreţi să„vedeţi”. 8epetaţi eerciţiul folosind acelaşi procedeu. (n timp ce interveniţi )n viaţaindependentă a imaginii voastre, o puteţi pune de

Page 35: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 35/156

asemenea )n diferite situaţii să-i ordonaţisă-şi sc"imbe )nfăţişarea eterioară sau să-i daţialte sarcini. !lteori, alternaţi momentele )ncare )i daţi deplină libertate cu altele )n care )iimpuneţi o mulţime de cerinţe.!legeţi o piesă scurtă, cu puţine personaje. Iucaţi scena cu toate personajele ei dec$tevaori, )n imaginaţie. *uneţi apoi )n faţa personajelor o serie de probleme şi daţi-le

unelesugestii. „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multeatmosferediferite. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul pieseisau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multăinfluenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sauinvers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena,acţiunea sau orice altăinterpretare.(n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v-aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul+ca imagine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regi%orului.

i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările eterioare ale imaginii )n viaţa eiinter ioară.(n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multăatenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )nvieţile lorinterioare. !numite domenii ale psi"ologiei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure./or eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru căoric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropriile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că acesteimagini văde%văluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )nainte

de a )ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţi-vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$ndvoi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat-o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără„stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente psi"ologice simple. !poi treceţi la eerciţii pentru de%voltareafleibilităţii imaginaţiei.2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit. !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-oaltă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără aunei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă sede%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă.0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat săsetransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /răjitoarea bătr$nă să devină o prinţesăt$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător.!poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincendiu )n pădure care se )ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcucupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căutaţi să au%iţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la o

Page 36: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 36/156

scenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un proces lin,continuu, ca )ntr-un film.6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspunsurivi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţi-i

trăsăturile şi particularităţile caracteristice. !poi puneţi-l să vorbească şi urmăriţi-iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, g$ndurile, desc"ideţi-vă )n faţa lui )n aşa fel )nc$tviaţalui interioară să o influenţe%e pe a voastră. Cooperaţi cu el, recept$ndu-i „sugestiile”,dacă văconvin. Creaţi at$t personaje dramatice, c$t şi comice.2ucr$nd )n felul acesta poate veni oric$nd clipa c$nd imaginea pe care aţi creat-opoatedeveni at$t de puternică )nc$t nu veţi re%ista dorinţei de a o)ncorpora, de a o juca,c"iardacă este un fragment dintr-o scenă scurtă. C$nd se naşte )n voi o astfel de dorinţă,nu trebuiesă-i re%istaţi, ci să jucaţi liber, at$t timp c$t doriţi. !ceastă dorinţă sănătoasă dea vă )ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui eerciţiuspecial care să vă deate"nica )ncorporării.

0708C&9&32 7&&maginaţi-vă la )nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi-vă )npicioare,staţi jos, sau luaţi un obiect. 'tudiaţi această mişcare a voastră )n imaginaţie şiapoieecutaţi-oefectiv. &mitaţi-o aşa cum era, c$t mai fidel cu putinţă. #acă eecut$nd-oobservaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi vă%ut-o )nimaginaţie, studiaţi-odin nou )n imaginaţie şi )ncercaţi iarăşi p$nă c$nd veţi fi satisfăcuţică aţi copiat-o fidel.8epetaţi acest eerciţiu p$nă veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l-aţi elaborat c$nd v-aţi imaginat mişcarea.Continuaţi eerciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce )n ce mai complicate. !plicaţi acelaşieerciţiu, imaginaţi-vă unpersonaj dintr-o piesă sau dintr-un roman, )ncep$nd cu mişcări,acţiuni sau conţinut psi"ologicsimplu. 2ăsaţi imaginea creată de voi să rostească c$teva

cuvinte. 'tudiaţi cu cea mai maremeticulo%itate personajul, p$nă )n cele mai miciamănunte, p$nă c$nd sentimentelepersonajului tre%esc propriile voastre sentimente. !poi)ncercaţi să )ncorporaţi noua voastrăvi%iune c$t ma precis cu putinţă. (n timpul)ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat)n amănunt. #acă această deviere este re%ultatul uneiinspiraţii subite )n cursul)ncorporării, acceptaţi-o ca pe un fapt po%itiv şi de dorit.!cest eerciţiu va stabili treptat relaţiile at$t de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psi"ologia voastră: mijloacele voastre e epresie vor deveniastfelfleibile şi supuse comen%ilor pe care le veţi da. #acă )n timp ce veţi lucra )n felulacesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru )nceput, să alegeţi numai osingurătrăsătură din toate cele care fac parte din vi%iunea voastră lăuntrică. *roced$ndaşa, veţi evitaşocul +pe care actorii )l cunosc prea bine care provine de la )ncercarea de a)ncorpora )ntreagaimagine dintr-o dată, dintr-o singură )g"iţitură lacomă. 0ste acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi )nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. tiţi bine că vocea, corpul şi )ntregul vostruaparat psi"ic nu sunt totdeauna )n staresă ajuste%e )ntr-un timp scurt vi%iunea pe care aţicreat-o. (naint$nd )n vi%iunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţiastfel mijloacelor voastre de epresie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de )ndeplinit. /eţiputea să asimilaţi mai bine

Page 37: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 37/156

)ntregul personaj pe care )l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 3neorise )nt$mplă ca, c"iardupă c$teva )ncercări de a-i )ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată)n faţa voastră şi să se )ncorpore%e ca un tot unitar. (n timp ce asimilaţiastfel personajul,fie eers$nd, fie )n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le-aţi prevă%ut şi pe care le-aţi )nt$lnit acum numai )n realitate ; 

acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regi%or şi alte asemenealucruri. Cuaceste adaosuri noi „repetaţi” )n imaginaţie scena pe care o studiaţi. !cesteeerciţii pentruantrenarea capacităţii de a )ncorpora imaginile se vor dovedi cur$nd a fimijloacele cele maieficiente şi pentru de%voltarea corpului vostru. Căci )n procesul de)ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,)mbib$ndu-l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. (n felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea „membranăsensibilă” pe care am descris-o mai )nainte.Cu c$t c"eltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de de%voltare a puteriideimaginaţie şi pentru te"nica de )ncorporare a imaginilor create de voi, cu at$t maicur$ndimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. #eaceasta, )ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor de%volta de la sine,

)n timp ceaparent nici nu vă g$ndiţi la ele. /eţi observa, deasemenea, că sc$nteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.'ă re%umăm eerciţiile de imaginaţie<. 4iaţi prima imagine:=.)nvăţaţi să-i urmăriţi viaţa independentă:>.colaboraţi cu ea, pun$nd )ntrebări şi d$nd ordine:.pătrundeţi )n viaţa interioară a imaginii@. de%voltaţi-vă fleibilitatea imaginaţieiA.)ncercaţi să creaţi personaje )n mod complet independentB. studiaţi te"nica )ncorporării imaginilor 

C!*&1O232&&&&6*8O/&!9&0 #0 !5'!6D23 5umai artiştii uniţi printr-o adevărată simpatie )ntr-un ansambluimprovi%ator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, )n comun.#upă cum am arătat )n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai )nalt al fiecăruiartist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se eprimaliber şicomplet. 4iecare dintre noi are propriile convingeri )nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luină%uinţă către oeprimare liberă.6arii g$nditori ai lumii, vr$nd să se eprime pe ei )nşişi, şi-au creat propriile lorsistemefilosofice. 2a fel, un artist care nă%uieşte să-şi eprime convingerile lăuntrice ofaceimprovi%$nd cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. !celaşilucru, fărăecepţie, se poate spune şi despre arta actorului. #orinţa sa ar%ătoare şi ţelul lui

Page 38: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 38/156

suprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvi%aţiei libere. #acă un actor se limitea%ănumai la rostireatetului prevă%ut de autor şi la „eecutarea” acţiunii indicate de regi%or,fără să caute oca%iasă improvi%e%e independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar  profesiunea lui devineoca%ională. 0l face greşeala de a crede că autorul şi regi%orul auimprovi%at deja pentru el şică nu mai este loc pentru eprimarea individualităţii sale

creatoare. #in păcate, aceastăatitudine predomină )n r$ndul prea multor actori din %ilelenoastre.(n realitate, fiecare rol )i oferă actorului oca%ia de a improvi%a, de a colabora şi de aco-crea cu autorul şi cu regi%orul. !ceastă afirmaţie nu )nseamnă că actorul poateimprovi%aun nou tet sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regi%or.#impotrivăE 1etuldat şi acţiunea sunt ba%ele ferme pe care actorul trebuie şi poate să-şide%volte improvi%aţia.Cum rosteşte tetul şi cum eecută acţiunea constituie porţi desc"ise către un vast c$mpdeimprovi%aţii. !ceşti „cum” ai tetului şi ai acţiunii sale sunt tot at$tea moduri )n care elsepoate eprima liber. 6ai mult, eistă nenumărate momente )ntre tet şi acţiune )n care

elpoate crea minunate tran%iţii psi"ologice, eprimate )n felul său propriu, )n care )şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. &nterpretarea )ntregului personaj p$nă la cele maimicitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvi%aţiile sale. !ctorul trebuie doar să)nceapă prin arefu%a să se joace numai pe sine )nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.#acă )ncetea%ătoate rolurile sale ca nişte „linii drepte” şi )ncearcă c$te o caracteri%arefină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas )nainte spre improvi%aţie. !ctorul care n-agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovi%aţiei.*rin urmare, cu c$t un actor )şi de%voltă mai mult aptitudinile de a improvi%a şi)şidescoperă acel i%vor nesecat din care provine orice improvi%aţie, cu at$t mai cur$nd vagustaun sentiment de libertate, p$nă atunci necunoscut, şi se va simţi mai )mbogăţit

sufleteşte.0erciţiile următoare sunt menite să de%volte aptitudinea de a improvi%a.Căutaţi să vi le)nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.0708C&9&32 7&& +pentru studiul individual2a )nceput stabiliţi care sunt momentele de )nceput şi de sf$rşit ale improvi%aţieivoastre.0le trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 2a )nceput, de pildă, puteţi săvăsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest „#!” ; )n timp ce)nmomentul de )nc"eiere puteţi să vă culcaţi, să desc"ideţi o carte şi să )ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe )ndelete. 'au, puteţi )ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul, pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi )n oraş. 'f$rşiţi prin a răm$ne pe loc,deprimat şi c"iarcu oc"ii )n lacrimi. 'au )ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, saucu mare atenţie,)ncerc$nd să vă ascundeţi după perdea. !poi eclamaţi „0 iar aiciE” şi vătrageţi inapoi de lafereastră. *entru momentul de )nc"eiere puteţi c$nta la pian +real sauimaginar, )ntr-odispo%iţie foarte fericită, c"iar r$%$nd. i aşa mai departe. Cu c$t suntmai contrastantesemnele de )nceput faţă de cele de )nc"eiere, cu at$t e mai bine. 5uanticipaţi ce aveţi de făcut)ntre cele două momente alese. 5u )ncercaţi să găsiţi omotivare logică pentru fiecare dintremomentele de )nceput şi cele de )nc"eiere. !legeţidouă lucruri oarecare, care vă vin mai )nt$i)n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar)mpiedica o bună improvi%aţie. #oar un )nceputşi un sf$rşit )n contrast. 5u )ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. #efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din )nceput sau

Page 39: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 39/156

din sf$rşit. !stfel, c$nd vă sculaţi şi spuneţi „#a”, dacăacesta vă este )nceputul, veţi)ncepe să acţionaţi „liberi” şi cu deplină )ncredere )n sine,urm$nd mai ales sentimentele,emoţiile şi dispo%iţia voastră. &ar partea de mijloc, tran%iţia dela momentele iniţiale p$năla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improvi%a. 4iecare momentsuccesiv alimprovi%aţiei trebuie să fie re%ultatul psi"ologic +nu logic al momentuluiprecedent.

!stfel, prin toată gama diferitelor sen%aţii, emoţii, dispo%iţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită )n mod spontan, pe moment. *oate că veţideveniindignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare )n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţic"ema pe cineva etc.Orice posibilitate vă este desc"isă )n funcţie de dispo%iţia voastră din acel moment sau)n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi )nt$lni )n timpul improvi%aţiei.„/ocea lăuntrică” dictea%ă toate sc"imbările psi"ologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.'ubconştientul sugerea%ă lucruri care nu pot fi prevă%ute de nimeni, nici c"iardepropria persoană, ceea ce )nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet )n seama propriuluispirit de improvi%aţie. Cu momentul final )n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şi

fără sf$rşit, civeţi fi atraşi constant şi ineplicabil către momentul final. 0l va licări )n faţavoastră ca un farcălău%itor.Continuaţi să eersaţi p$nă stabiliţi un nou )nceput şi un nou sf$rşit, p$nă c$ndcăpătaţi)ncredere )n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a g"ici ce aveţi de făcut )ntrestart şi finis".#e ce acţiunea, po%iţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite eact pentrumomentul de )nceput şi de sf$rşit, iar )ntre cele două etreme se pot desfăşuraspontan?#eoarece libertatea reală de improvi%aţie trebuie să fie ba%ată )ntotdeauna penecesitate: altfel,ea va degenera cur$nd fie )n arbitrar, fie )n ne"otăr$re. 4ără un )nceputdefinit care să vă)mpingă acţiunea şi un sf$rşit definit care să o complete%e, veţi rătăcifără niciun scop. 'imţulvostru de libertate va fi, fără )ndoială, incapabil să pornească la o

acţiune fără o orientare şifără un scop. C$nd repetaţi o piesă, vă loviţi, )n mod firesc, deun număr de „necesităţi” carevă solicită activitatea şi spiritul de improvi%aţie. &ntriga,tetul, ritmul, sugestiile autorului şiregi%orului, jocul celorlalţi parteneri, toate acesteadetermină necesităţile şi diversele lungimi)ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. /ăveţi de%volta eerciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 2a )nceput, pe l$ngă)nceputul şi sf$rşitul precis, veţi defini ; ca una dinnecesităţi, durata aproimativă afiecărui eerciţiu. *entru studiul individual, sunt necesare @minute pentru fiecareimprovi%aţie. !poi, adăugaţi la aceleaşi momente de )nceput şi de sf$rşitun nou moment+necesitate, undeva, pe la mijlocul improvi%aţiei. !cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot at$t de definitivă că şi )nceputul şi sf$rşitul. !cum, treceţi de la startlamomentul de mijloc şi de la acesta la sf$rşit, )n acelaşi mod )n care aţi parcurs celedouămomente etreme, dar căutaţi să nu c"eltuiţi mai mult timp ca )nainte. *este puţin,maiadăugaţi )ncă un moment, la libera alegere, şi eecutaţi-vă improvi%aţia parcurg$ndcele patrupuncte )n aproimativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două etreme.Continuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente )ntre start şi finis". !legeţi-le la)nt$mplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică: lăsaţi această sarcină )n seama psi"ologiei voastreimprovi%atoare. #ar, )n varierea eerciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi )nceput şi sf$rşit.#upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu-le ca tot at$tea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi )ntr-un alt

Page 40: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 40/156

mod )ncercaţi să jucaţi prima parte)ntr-un ritm lent, iar ultima )ntr-un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă )n jurulvostru, fie )ntr-unul din fragmentele alese, fie)n cursul )ntregii improvi%aţii. *uteţi )ngrănădi noi necesităţi in improvi%aţia voastră,utili%$nd diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, %bor, sau radiaţie, separat sau)n orice combinaţii pe care vi le propuneţi: puteţi )ncercaimprovi%aţia cu diferite

caracteristici. 6ai t$r%iu vă puteţi imagina-un decor )n care trebuie să improvi%aţi- amplasarea publicului-"otăr$ţi dacă improvi%aţia este comedia, tragedie, farsă, dramă-improvi%aţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar -să se strecoare o anumită formă de intrigă*uteţi, după un timp, să sc"imbaţi temele )nceputului şi sf$rşitului: apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. C$nd aţi epui%at această serie de combinaţii,)ncepeţi)ntregul eerciţiu din nou, cu )nceput şi sf$rşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.8e%ultatul acestui eerciţiu este de%voltarea psi"ologiei actorului care

improvi%ea%ă.!ceastă psi"ologie se va menţine, )n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. 6ai t$r%iu,)n timpul repetiţiilor şi repre%entaţiilor pe scenă, veţi simţi că tetul pecare )l aveţi de spus,acţiunile şi )mprejurările ; impuse de autor, regi%or, de intriga piesei,vă vor conduce aşa cumau făcut-o necesităţile. !rta dramatică este o improvi%aţie permanentă. 5u eistă momentepe scenă )n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimprovi%a.-veţi fi )n stare să eecutaţi cu preci%ie necesităţile impuse-să vă păstraţi spiritul de actor care improvi%ea%ă.-'en%aţie de )ncredere deplină )n sine, )mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntrică0erciţiile pentru de%voltarea aptitudinii de a improvi%a ; )n ansambluri de doi, trei, sau

mai mulţi parteneri, sunt )n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. 0istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oric$t de talentat ar fi un actor, el nu va fi)n stare să-şiutili%e%e complet capacitatea de improvi%aţie dacă se i%olea%ă de ansamblu,de partenerii săi.0istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,o repre%entaţiebine eecutată, o montare ecepţională. !ctorul trebuie să )şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.3n ansamblu care improvi%ea%ă trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 3nmicsemn de la partener, o pau%ă, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau ood intuitiv ce nuanţe trebuie găsite +elaborate )n F.*. minore pentru a le face sărime%e cuF.*. C"eie. Cu c$t veţi lucra mai mult pentru F.*., cu at$t vă veţi da mai multseama c$tsunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. Ceeace pareo problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e re%olvat )n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care i%vorăsc F.*. *e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste F.*. minore numai at$ta vreme c$t e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. i după aceea le puteţi părăsi cu totul. #ar F.*. c"eie al personajului varăm$ne mereu )n voi.O altă )ntrebare ce se poate naşte )n voi este „Cine )mi poate spune dacă F.*. pe carel-amgăsit este cel mai adecvat personajului?” 8ăspunsul 5imeni dec$t voi )nşivăE 0lestepropria voastră creaţie liberă prin care se eprimă individualitatea voastră. 0ste

Page 41: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 41/156

adecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. 1otuşi, regi%orul este )ndreptăţit să vă sugere%esc"imbări la F.*. carele-aţi găsit. 'ingura problemă pe care v-o puteţi pune )n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu F.*., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru oasemeneamişcare. 'ă vedem care sunt aceste condiţii. 0istă două feluri de mişcări. 3na

 pe care ofolosim )n ambele situaţii ; acţion$nd )n viaţă sau pe scenă -, aceasta estemişcarea naturală,u%uală. Cealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare ar"etipală+originală, o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile deacelaşi fel. F.*. aparţine celuide-al doilea fel. 6işcările obişnuite, de fiecare %i, suntincapabile să ne active%e voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particulari%ate. 0le nu umplu )ntregul corp, psi"ic şisuflet, )n timp ce F.*. ca ar"etip lecuprinde pe toate. /-aţi pregătit să faceţi mişcări ar"etipalec$nd, )n eerciţiul &, aţi )nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind maimum de spaţiu dinjurul vostru.F.*. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare dec$t e nevoie căci ea vaslăbimişcarea eact c$nd )i măreşte forţa. Dine)nţeles că dacă F.*. vostru este violent,

asemenicelui pe care l-am ales ca prim eemplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare: darc"iar )n acest ca%, reala tărie a mişcării este mai mult psi"ologică dec$tfi%ică. F$ndiţi-vă la omamă iubitoare str$ng$ndu-şi copilul la s$n, cu toată marea putere aiubirii materne, şi totuşimuşc"ii ei sunt complet relaaţi. #acă aţi eersat cu grijămişcările de modelare, plutire, %borşi iradiere +ve%i cap. &, veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşc"ilor. (n ultimele noastre două eemple +@şi A am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. !cum se poate naşte)ntrebarea dacă nu cumva mişcarea )n sine şi-arputea pierde şi ea forţa )n crearea unui personaj slab. 8ăspunsul este )n niciun ca%E F.*.trebuie să răm$nă )ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. !stfel, forţa psi"ică a lui F.*.+gestul psi"ologic va avea de suferit mici sc"imbări dupăcum )l veţi face politicos, cu

tandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. i apoi, actorul şi nu personajul face F.*. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. 6ai departe, F.*. trebuie să fie c$t se poate desimplu pentru cămisiunea lui este de a )ndruma psi"ologia intrinsecă a personajului, )ntr-oformă uşor decontrolat, de a-l restr$nge la esenţă. 3n F.*. complicat nu poate face acestlucru. 3nadevărat F.*. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe p$n%a unui artist )nainte dea seapuca de amănunte. 0ste, ca să %icem aşa, o selectare pe care se va ridicaar"itecturacomplicată a personajului. F.*. trebuie să aibă o formă foarte clară şi binedefinită. Oricetrăsătură vagă eistentă )n el vă va dovedi că nu este )ncă esenţa, inima,mie%ul personajuluiasupra căruia lucraţi. 'imţul formei, amintiţi-vă, era implicat )neerciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări +cap. &. 0ste foarte important şi tempo-ul )ncare eersaţi F.*. după ce l-aţi găsit. 4iecare trece prin viaţă )ntr-un tempo diferit. !ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. !celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. 1empo-ul general )n care trăiesc ele depinde, )n maremăsură, deinterpreta rea voastră.!celaşi F.*. făcut )n tempo-uri diferite )şi poate sc"imbatoate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 2uaţi oricaredin eemplete oferite de F.*. şi)ncercaţi să-l faceţi mai )nt$i )ntr-un tempo lent şi apoi)ntr-unul mai rapid. 'tudiaţi mişcareadin primul eemplu. (ncetinind tempo-ul, el c"eamăla lumină )n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un g$nditor abil, capabil să

Page 42: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 42/156

 plănuiască )ntr-un anumit fel, răbdător şistăp$n pe sine. 4ăcut repede, )ntr-un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne)nfr$nată, incapabil de a se purta raţional. 6ulte din transformările prin care trecpersonajele )n cursul piesei pot fieprimate numai prin sc"imbare de tempo )n g.p. pe care l-aţi găsit pentru ele. +*roblematempo-ului pe scenă va fi discutată mai t$r%iu.

!jung$nd la limita fi%ică a g.p-ului, c$nd trupul vostru nu se poate etinde maimult,trebuie să )ncercaţi )ncă pentru o clipă +<G, <@ secunde să depăşiţi limitele lui,iradiindu-iputerea şi calităţile )n direcţia indicată de F.*. !ceastă iradiere va )ntări multadevărata forţă amişcării, făc$nd-o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. ! merge )nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 'arcina voastrăva fi de acum )nainte să de%voltaţi o fină sensibilitate amişcării pe care o faceţi.0708C&9&32 7/&2uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme )n voi )nşivă. Făsiţi o propo%iţie care să-icorespundă. !ceasta poate fi „/reau să fiu +lăsat singur.” 8epetaţi cuvintele )mpreunăcugestul, )n aşa fel )nc$t calitatea voinţei stăp$nite şi a calmului să pătrundă )n psi"icul

vostru şi)n voce. !poi )ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de sc"imbare )n F.*. #acă, să%icem, po%iţiacapului a fost ridicată, aplecaţi-l uşor )n jos şi )ntoarceţi privirea )n aceeaşidirecţie. Cesc"imbare a produs aceasta )n psi"ologia voastră? !ţi simţit cumva că lacalitatea de calm s-aadăugat o uşoară insistenţă, )ncăpăţ$nare? 4aceţi o nouă sc"imbare.#e data aceasta )ndoiţiuşor genunc"iul drept trec$nd greutatea trupului pe piciorul st$ng.F.*. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 8idicaţi m$inile la bărbie şi calitateaabandonului se va )ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.2ăsaţi capul pe spate şi )nc"ideţioc"ii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. (ntoarceţi palmele )n afară autoapărarea.!plecaţi capul )ntr-o parte autocompătimirea. (ndoiţi celetrei degete de la fiecare m$năpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 2a fiecaresc"imbare spuneţi aceeaşi propo%iţie ca săo acordaţi cu mişcarea. 5u uitaţi că aceste

eemple nu sunt dec$t o mică parte dineperienţele pe care le poate inspira F.*. irul lor poate fi nelimitat. 4iţi )ntotdeauna liberi )n interpretarea mişcărilor şi a sc"imbărilor lor.Cu c$t mişcarea va fi mai fină, cu at$t va fi maiascuţită sensibilitatea pe care o va de%volta )n voi.Continuaţi aceste eerciţii p$nă c$nd corpul ; po%iţia capului, a umerilor, ag$tului,mişcarea braţelor, a m$inilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii ;va de%volta )n voi reacţii psi"ice corespun%ătoare. 2uaţi un g.p.,eersaţi-l o vreme )n temporar şi creşteţi apoi gradat, p$nă ajungeţi la cel mai rapid tempocu putinţă. (ncercaţi săeperimentaţi toate reacţiile psi"ice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării +puteţifolosi pentru )nceput eemplele sugerate mai sus. *entrufiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropo%iţie potrivită şi spuneţi-o )n timp ce faceţimişcarea. !cest eerciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, )ntre timp, şi simţularmoniei, psi"icul şi vorbirea. C$nd acestea vor fide%voltate la nivel )nalt, veţi puteaspune „(mi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psi"icului. 2e simt ca pe nişte părţi vi%ibile şi au%ibile ale sufletului.” Cur$nd veţi observacă, )n timp ce acţionaţi, )ntimp ce vă vedeţi de treburi, )n timp ce spuneţi tetul, făc$ndgesturi simple, fireşti, F.*.este )ntr-un fel mereu pre%ent )n spatele g$ndurilor voastre. 0l văajută şi vă conduce ca un)ndrumător nevă%ut, prieten şi g"id, care nu va )nt$r%ia să vă inspireatunci c$nd aveţinevoie de aceasta mai mult dec$t orice. /ă păstrea%ă creaţia )ntr-o formăcondensată şi

Page 43: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 43/156

cristali%ată. /eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţic"emat-o prin F.*. vă dă o mai mare epresivitate, oric$t de re%ervat şi economicv-ar fi jocul. +5u cred că e nevoie să specific faptul că F.*. nu trebuie niciodatăarătatauditoriului, tot aşa cum la un ar"itect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuisc"elăriaconstrucţiei )n locul lucrării terminate. F.*. este sc"eletul rolului şi trebuie să

răm$nă„secretul” vostru te"nic. #acă eersaţi )n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe l$ngă eerciţiile )ncepute cu eemplul B se recomandă următorul lucru!legeţi opropo%iţie scurtă şi spuneţi-o lu$nd diferite atitudini fireşti sau făc$nd diferitegesturi %ilnice+nu F.*.. !cestea pot consta din a şedea, a sta )n picioare, a vă plimba )n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a desc"ide sau a )nc"ide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.4iecare mişcare sau po%iţiea corpului care tre%eşte o anumită stare psi"ică vă va dictacum trebuie spusă propo%iţia, cu ceintensitate, calitate şi )n ce tempo. 'c"imbaţi po%iţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi fra%ăde fiecare dată. /ă creaţi )n voi simţul armonieidintre trup, psi"ic şi vorbire.!cum, după ce am de%voltat suficient epresivitatea, )ncercaţi să creaţi şi o serie deF.*.

 pentru personajele deosebite, observ$nd toate condiţiile descrise mai )naintear"etip,forţă, simplitate etc. 2a )nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,găsiţi g.p.pentru oameni pe care )i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i-aţi)nt$lnit )nt$mplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. (n sf$rşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. Ca o treaptă următoare a acestui eerciţiu, alegeţi un personaj dintr-o piesă pe care n-aţivă%ut-o şi in care nu aţi jucat. Făsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. !similaţi-l completşi apoi)ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe ba%a F.*. +#acă e posibil cu partener iacum ar fi necesar c$teva cuvinte de )nc"eiere despre 1empo. Concepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie )ntre tempo-ul interior şi celeterior. 1empoulinterior poate fi definit ca o sc"imbare rapidă sau )nceată de g$nduri,

imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. 1empo-ul eterior se eprimă )n acţiuni sau vorbirerapidă sau )nceată. *escenă, tempo-urile interioare şi cele eterioare pot merge )mpreună.#e eemplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. &maginile )nmintea sa se urmăresc una pealta )ntr-o succesiune rapidă, g$ndurile şi dorinţele p$lp$iegonindu-se una pe alta, apăr$nd şidispăr$nd: voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, )nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola )n aşa fel )nc$t ţinuta sa eterioară,mişcările şi vorbirea )i vor răm$ne calme şi )ntempo rar. 3n tempo eterior rar poatemerge m$nă )n m$nă cu un tempo interior rapid, sauinvers. 0fectul celor două tempo-uricontrastante, eist$nd simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. 5uconfundaţi tempo-ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie )n interior. Oric$t de rar arfi tempo-ul pe care )l folosiţi pe scenă, voi )nşivă, ca artişti,trebuie să fiţi )ntotdeaunaactivi. *e de altă parte, tempo-ul rapid al spectacolului nu trebuie sădevină grabă evidentă sauo tensiune psi"ică şi fi%ică inutilă. 3n trup fleibil, bine antrenat,ascultător, şi o te"nică bună de vorbire vă vor ajuta să evitaţi această greşeală făc$nd posibilăcorectura şifolosirea simultană a două tempo-uri contrastante.0708C&9&32 7/&&4aceţi o serie de eerciţii cu tempo-uri interioare şi eterioare diferite şi contrastante.#eeemplu un mare "otel noaptea. Hamalii, cu obişnuitele lor mişcări rapideşi)ndem$natice, cară bagajele de la elevator, le scot afară şi le pun )n automobile care

Page 44: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 44/156

aşteaptă şicare trebuie să se grăbească pentru a prinde trenul de seară. 1empo-ul eterioral "amaliloreste rapid, dar ei sunt indiferenţi la )ngrijorarea musafirilor care seimpacientea%ă afară.1empo-ul interior al "amalilor este lent. 6usafirii care pleacă,dimpotrivă, )ncearcă să-şipăstre%e calmul eterior. (n interior sunt )ngrijoraţi, tem$ndu-secă vor pierde trenul. 1empo-ullor eterior este lent, iar cel interior este rapid.

*entru eerciţiile următoare aţi putea folosi eemplele din eerciţiul 7&&. Făsiţi piesa, propun$ndu-vă să )ncercaţi a găsi diferite tempo-uri )n diferite combinaţii.

8e%umat asupra gestului psi"ologic +F.*.<.F.*. activea%ă puterea noastră de voinţă, )i dă o direcţie precisă, tre%eştesimţămintele şi ne dă o vi%iune condensată a personajului.=.F.*. trebuie să fie ar"etipal,puternic, simplu şi bine modelat. 0l trebuie săiradie%e şi să fie făcut corect.>.

#e%voltaţi )n F.*. sensibilitatea..4aceţi distincţia )ntre tempoul interior şi cel eterior.

C!*&1O232 /&*08'O5!I & C!8!C108&!801ransformarea este cea după care t$njeşteactorul, )n mod conştient sau inconştient.i acum să discutăm problema creării personajului. 5u eistă roluri care să poată ficonsiderate „drepte”, sau in care actorul )nfăţişea%ă publicului acelaşi „tip” ; el )nsuşi,aşacum este )n viaţa particulară. 0istă mai multe motive care generea%ă nefericiteconcepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.0ste suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va de%voltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de „autoe"ibare”, deja ad$nc

Page 45: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 45/156

)nrădăcinată, să prospere.4iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva ori%onturinoi ale fiinţei umane. 3nactor nu poate da publicului revelaţii noi etal$ndu-se pe sine)nsuşi pe scenă. Ce aţi spune deun scriitor care, )n toate piesele, fără ecepţie, s-ardramati%a pe sine )nsuşi )n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva dec$t deautoportrete? !şa cum nu veţi )nt$lni )n viaţădoi oameni la fel, tot aşa )n piesele de teatru

nu veţi )nt$lni două roluri identice. Ceea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. Ca să dob$ndească o primă idee pentru rolul ce )l are de jucat, actorul trebuie să se)ntrebe „Care este diferenţa, oric$t desubtilă sau nevinovată ar fi, )ntre mine şi personaj aşacum )l descrie tetul?” 4ăc$ndastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face )n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psi"ologice principale ale personajului.!poi, vă aflaţi )n faţănecesităţii de a )ncorpora aceste trăsături caracteristice care formea%ădiferenţa dintre voişi personaj. Cum vă veţi apropia de această sarcină? Calea cea mai scurtă,artistică şiamu%antă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. &maginaţi-vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi st$ngaci +at$t psi"icc$t

şi fi%ic. !ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau eprimate emfatic, ca )ncomedie.0le se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunttrăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. &mediat ce aţi etrasacesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi )nşivă, )ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi )ncet. *oate veţi găsi că are untrup plin,)ndesat, scurt, cu umerii că%uţi, g$tul jos, braţe lungi care at$rnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. !cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. 1otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. Cum veţi face să reali%aţi o adevărată asemănare?&ată cum )ncepeţi săvă imaginaţi că )n acelaşi spaţiu pe care )l ocupaţi cu propriul vostrucorp eistă şi un altul ;trupul imaginar al personajului pe care tocmai l-aţi creat )n minte./ă )mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar eista: )l puneţi ca pe un veştm$nt. Care va fi

re%ultatul acestei mascarade? #upăo clipă, poate )ntr-o străfulgerare, veţi )ncepe să simţiţi şi să g$ndiţi despre voi )nşivăcadespre o altă persoană. !ceastă eperienţă este foarte asemănătoare cu cea a uneiadevăratemascarade. !ţi observat vreodată )n viaţa voastră de toate %ilele c$t de diferit văsimţiţi )nveşminte diferite? 5u sunteţi „altcineva” atunci c$nd purtaţi o cămaşă de noaptedec$t atuncic$nd sunteţi )n "aine de seară, c$nd purtaţi un costum vec"i şi u%at sau unulnou-nouţ? #ar„apurta” un alt corp? (nseamnă mult mai mult dec$t a purta indiferent cecostum sau)mbrăcăminte. !ceastă opţiune a formei fi%ice imaginare a personajuluiinfluenţea%ă asuprapsi"icului vostru de %eci de ori mai mult dec$t orice )mbrăcăminteECorpul imaginar stă ca şicum ar eista )ntre corpul vostru real şi psi"ic, influenţ$ndu-le pe am$ndouă cu aceeaşi putere.*as cu pas, )ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să văsimţiţi )n acord cu el. Ca să spunem aşa,personajul locuieşte )n voi +sau, dacă preferaţi,voi locuiţi )n el. C$t de puternic eprimaţidatele tipului vostru imaginar, )n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. #ar, )n oriceca%, )ntreaga voastră fiinţă psi"ică şi fi%ică va fi sc"imbată,c"iar posedată de personaj.C$nd este )ntr-adevăr adoptat şi eersat, trupul imaginar pune )nacţiune voinţa şisimţămintele voastre +ale actorului, le armoni%ea%ă cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul )ntr-o altă persoană. 'impla discutare a personajului,anali%a samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oric$t de abilă arfi, vă va

Page 46: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 46/156

lăsa rece şi pasiv, pe c$nd trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. Consideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. „Iucaţi-vă” cu corpul imaginar, sc"imb$ndu-l şi prefăc$ndu-l p$nă c$nd sunteţi pedeplin mulţumit de opera voastră. 5u veţi pierde niciodată )n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui re%ultatul. 5atura voastră artistică e sortită să fie t$r$tă de

nerăbdare dacă o forţaţiprin „repre%entarea” prematură a corpului imaginar. (nvăţaţi săcredeţi )n el pe deplin şi nu văva trăda. 5u eageraţi peste măsură violent$nd, forţ$nd şi)ncerc$nd aceste inspiraţii subtilecare „vă vin de la noul trup”. i numai c$nd )ncepeţi săvă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti )n folosirea lui, puteţi să )ncepeţi sărepre%entaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. (n unele ca%uriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar +oparte din el ; braţele lungi şiat$rn$nde, de eemplu, pot să vă sc"imbe deodată )ntreagapsi"ologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. #ar să aveţi grijă )ntotdeauna ca)ntreaga voastră fiinţă să se transforme )n personajul pe care trebuie să )l repre%entaţi.0fectul corpului imaginar va fi )ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă )i adăugaţicentrulimaginar +ve%i cap. &. !t$ta vreme c$t centrul răm$ne )n mijlocul pieptului vostru

+socotiţi căe plasat cu c$ţiva centimetri mai ad$nc, veţi simţi că sunteţi )n ea voi )nşivă şi)ncă )n deplinăstăp$nire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostruapropiindu-se detipul „ideal”. #ar )ndată ce veţi )ncerca să mutaţi centrul )n alt loc, )ninteriorul sau eteriorul trupului, veţi simţi că se sc"imbă c$nd intraţi )ntr-un corpimaginar. /eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentre%e )ntreaga fiinţă)ntr-un singur loc din care radia%ă şiemană activitatea voastră. #acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept )n cap, veţibăga de seamă că elementul g$nd a )nceputsă joace un rol caracteristic )n jocul vostru. #inlocul său )n cap, centrul imaginar va)ncepe deodată sau treptat să coordone%e toate mişcările,să influenţe%e )ntreaga atitudinefi%ică, să vă motive%e comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psi"icul )n aşa fel)nc$t, cu totul firesc, veţi )ncepe să aveţi sen%aţia că elementulg$nd este important şi

indispensabil creaţiei voastre. #ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce )i veţi sc"imba calitatea. 5u este suficient să-laşe%aţi )ncap, de eemplu, şi apoi să-l lăsaţi acolo să-şi vadă de treabă. 1rebuie să-l stimulaţimaideparte, investindu-l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. *entru un om )nţelept,să%icem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, lumin$nd şi radiind, )n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau )napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. 1rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere )n imaginarea centrului )n multe şi diferitefeluri at$t timpc$t variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care )l aveţi de jucat. (ncercaţic$teva eperienţe.*uneţi un centru moale, nu prea mic, )n regiunea abdomenului şi veţieperimenta un psi"icmulţumit de sine, păm$ntean, puţin greoi şi totuşi cu "a%. 2ăsaţi uncentru de greutate mic şigreu )n v$rful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şic"iar inoportun. 6utaţicentrul )ntr-unul din oc"i şi veţi observa c$t de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. (nc"ipuiţi-vă un centru mare, greu,mo"or$t şi )nglodat aşe%at )n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, carag"ios. 3n centru locali%at la„c$teva picioare” )n faţa oc"ilor sau frunţii poateda sen%aţia unei minţi ascuţite, pătrun%ătoareşi c"iar sagace. 3n centru cald, )nflăcărat,aşe%at )n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. *uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 2ăsaţi-l săse legene uşor )n faţa frunţii şi săvă )nconjoare capul din timp )n timp şi veţi trăi psi"ologiaunui om rătăcit de%orientat. 'au

Page 47: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 47/156

lăsaţi-l să circule )n mod neregulat )n jurul trupului, )ntempouri variate, acum ridic$ndu-se, acum prăbuşindu-se, şi efectul va fi fără )ndoială oacu%aţie de intoicaţie. 5enumăratele posibilităţi vi se vor desc"ide dacă veţi eperimenta )nfelul acesta, liber şi juc$ndu-vă. /ă veţi obişnui cu „jocul” şi-l veţi practica şi aprecia at$tpentru plăcerea c$tşi pentru marea sa valoare practică. Centrul imaginar vă este de folos )nprimul r$nd )n ce

 priveşte personajul )n totalitatea sa. #ar )l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 'ă presupunem că lucraţi la rolul lui #on Juijote. /edeţi bătr$nultrup descărnat,liniştit. !veţi vi%iunea minţii sale nobile, entu%iaste, dar ecentrice şi uşuraticeşi vă veţi"otăr) să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. !cesta vă poate servi pentru )ntregul personaj. #ar ajungeţi la scena )n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. Cavalerul luptă, sare )n prăpăstii cuiuţealafulgerului. Centrul său, acum )ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din )nălţimi )n piept)ngreun$ndu-i respiraţia. Ca o minge legată de un elastic, centrul %boară )nainte şi serepede)napoi, arunc$ndu-se la dreapta şi la st$nga )n căutarea duşmanului. 'are şi argoneştecavalerul după „minge” )n toate direcţiile, p$nă ce lupta se termină. Cavalerulepui%at, centrulse lasă )ncet la păm$nt şi apoi tot at$t de )ncet se ridică din nou la locul

iniţial, radiind şi)nv$rtindu-se fără răga% ca şi mai )nainte. #e dragul clarităţii vi s-au dateemple evidente şipoate groteşti. #ar folosirea centrului imaginar, )n majoritateaca%urilor +mai ales )n pieselemoderne, cere o aplicare mult mai fină. Oric$t de puternicăar fi sen%aţia pe care o propunecentrul, limita p$nă la care doriţi să eteriori%aţi aceastăsen%aţie )n timpul lucrului va depinde)ntotdeauna de judecata voastră. !m$ndouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.'ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi )ntreg şi caracteri%area care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. O caracteri%are sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva )nnăscut )n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a r$de sau o )nclinare a capului şi aşa mai departe.!ceste mici particularităţi sunt unfel de „tuşă finală” pe care un artist o adaugă creaţiei sale.&mediat ce a fost )n%estrat cu

asemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 'pectatorul )ncepe să-l iubească şi să-l aştepte, de )ndatăce )i atrage atenţia. #ar,o asemenea caracteri%are trebuie să se nască din personajul privit „caun tot”, să decurgădin partea importantă a componentei sale psi"ice. 'ă luăm c$teva eemple.3n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracteri%at prin braţe lipite de trup,uneori )nung"i drept, şi m$ini at$rn$nd moi. 3n personaj lipsit de inteligenţă )n timpceconversea%ă cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din oc"i )ntimpce, )mpung$ndu-şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pau%ă cugura uşor)ntredesc"isă )nainte de a-şi urma g$ndurile şi a le pune )n cuvinte. 3n caracter)ncăpăţ$nat,un certăreţ, )n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient dea clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. O persoană conştientă de sine)şi va plimbadegetele pe propriile-i "aine, juc$ndu-se cu nasturii, )ndrept$nd cutele. 3nlaş şi-ar putea ţinedegetele )mpreunate, )ncerc$nd să-şi ascundă degetele mari. 3n pedantar putea să atingă )nmod inconştient obiectele din jurul său, )ndrept$ndu-le şi aranj$ndu-le mai mult sau mai puţinsimetric. 3n mi%antrop la fel de inconştient va )ndepărta poatede sine obiectele din ra%a sa decuprindere. 3n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar puteacăpăta obiceiul de a arunca privirirepe%i spre tavan )n timp ce vorbeşte sau ascultă.3neori, caracteri%area poate ea )nsăşi săscoată deodată la lumină )ntregul personaj. (ntimp ce creaţi un personaj şi o caracteri%are alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poate

Page 48: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 48/156

multe sugestii inspirate observ$nd oamenii din jur #ar, pentru a evita o c$t de slabăcopiere a vieţii, nu v-aş recomanda o asemenea observare)nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. *e l$ngă aceasta, spiritulde observaţie se ascutemult atunci c$nd ştiţi ce căutaţi. 5u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de eerciţiuspecial. /i le puteţi inventa voi „juc$ndu-va” cu corpul imaginar şi cucentrele

sc"imbătoare şi mişcătoare, găsindu-le caracteri%ări potrivite. !ceasta vă va ajutadacă pel$ngă „joc” veţi )ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruareomul acesta sau celălalt )n viaţa reală.

C!*&1O232 /&&

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor saleinterioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clarfiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,

Page 49: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 49/156

asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner 

defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )nspatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţia

lui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şiinspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să vă

amintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisăşi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şisimplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă deambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (n

Page 50: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 50/156

timp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginal

şi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă

 p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscenastabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste o

fiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea esteticăsemnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şig$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările saunereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, carerăm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoare

Page 51: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 51/156

crea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are o

viaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate cainspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a căruiviaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,sunt

nu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute +două. &ndiferent de c$tdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt )ncă tot at$t de „nereale” caşi„sufletul” personajului )nsuşi. 0le vin şi se duc odată cu inspiraţia. !ltfel, ele ar deveni pentrutotdeauna ale voastre, răm$n$nd imprimate )n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. !r pătrunde )n viaţa %ilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ardeveni parteinseparabilă a eistenţei voastre necreatoare, neartistice. 5-aţi fi )n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa ilu%orie a personajului şi viaţa voastră. (n scurt timpaţi ajunge la nebunie.#acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi „nereale”, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,juc$nd personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.!ici puteţi să vedeţi, de asemenea, c$t de primejdioasă şide neartistică este greşeala

unor actori conştiincioşi atunci c$nd )ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare %i, „storc$ndu-le” din ei )nşişi. 6ai t$r%iu sau mai devreme aceste )ncercări%druncinăsănătatea, duc la forme de isterie, )n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi laetenuare nervoasă. 'imţămintele reale eclud inspiraţia şi viceversa.Celălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.„0ul”vostru superior )n%estrea%ă personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, )nacelaşitimp, capabil să-şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi pentrudestinele lor.

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.

Page 52: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 52/156

!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor saleinterioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clar

fiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )nspatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.

&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţialui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şiinspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi

)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să văamintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisăşi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupul

Page 53: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 53/156

mobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şisimplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă de

ambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (ntimp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul

 proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscenastabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste ofiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea esteticăsemnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şi

Page 54: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 54/156

g$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările saunereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, carerăm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin

 parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoarecrea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate cainspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a căruiviaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa

 personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,suntnu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute +două. &ndiferent de c$tdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt )ncă tot at$t de „nereale” caşi„sufletul” personajului )nsuşi. 0le vin şi se duc odată cu inspiraţia. !ltfel, ele ar deveni pentrutotdeauna ale voastre, răm$n$nd imprimate )n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. !r pătrunde )n viaţa %ilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ar

deveni parteinseparabilă a eistenţei voastre necreatoare, neartistice. 5-aţi fi )n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa ilu%orie a personajului şi viaţa voastră. (n scurt timpaţi ajunge la nebunie.#acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi „nereale”, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,juc$nd personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.!ici puteţi să vedeţi, de asemenea, c$t de primejdioasă şide neartistică este greşealaunor actori conştiincioşi atunci c$nd )ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare %i, „storc$ndu-le” din ei )nşişi. 6ai t$r%iu sau mai devreme aceste )ncercări%druncinăsănătatea, duc la forme de isterie, )n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi laetenuare nervoasă. 'imţămintele reale eclud inspiraţia şi viceversa.Celălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.„0ul”vostru superior )n%estrea%ă personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, )nacelaşitimp, capabil să-şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi pentrudestinele lor.

Page 55: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 55/156

6&H!&2 C0HO/

 ;

curs de arta actorului

*refaţă

Page 56: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 56/156

  !ceastă carte este re%ultatul urmăririi din culise a „*rocesului de creaţie” ; urmărire)ncepută cu mulţi ani )n urmă, )n 8usia, la 1eatrul de !rtă din 6oscova cu 'tanislavsKi, 5emirovici #anKenKo şi 'ulerjiţc"i. (n calitatea mea de actor, regi%or, profesor şi )nsf$rşit #irector al 1eatrului 6ic de artă din 6oscova, am avut posibilitatea să-mi de%voltmetodele de joc şi de regie şi să le formule% )ntr-o te"nică definitivă al cărei program este

această carte. #upă ce am plecat din 8usia, am lucrat mulţi ani )n teatrele din 2etonia,2ituania, !ustria, 4ranţa, !nglia şi cu 6a 8ein"ardt )n Fermania.#e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regi%ori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca aliapin, 6eMer"old,6oisei, Iouvet, Fielud şi alţii. 6ai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregi%or al piesei N! douăspre%ecea noapte”, la 1eatrul evreiesc Habima, )n 0uropa, aloperei *arsifal, la 8iga, şi al operei 1$rgul din 'orocinsK, la 5e PorK. (n timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le-am avut cu 'erg"ei 8a"maninoff mi-auinspirat multe contribuţii la această te"nică.  (n <Q>A, domnul şi doamna 2. L., 026H&8!# şi domnişoara Deatrice '18!&FH1 audesc"is o şcoală dramatică la #arlington Hall, #evons"ire, !nglia, cu intenţia de a crea

1eatrul Ce"ov. Ca director al acestei şcoli, am avut oca%ia să fac un mare număr deeperienţe religioase )n legătură cu te"nica mea. !ceste eperienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată )n 'tatele 3nite, )n preajma celui de-al doilea ră%boi mondial, şi deatunci )n tot timpul transformării şcolii )ntr-un teatru profesionist, cunoscut sub numelede „Ce"ov laMer”.

!cest teatru ar fi putut să eperimente%e principiile noi ale artei dramatice )n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost )ntreruptă atunci c$ndmajoritatea membrilor săi de se masculin au fost c"emaţi sub arme. 0perienţele meleşi-au croit drum )nainte )ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe DroadaM, dar au trebuitsă fie am$nate p$nă la urmă pentru un timp nedefinit, c$nd mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, )n serviciile militare.

  !cum, după toţi aceşti ani de eperimentare şi verificare, simt că a venit momentul săaştern aceste idei pe "$rtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.1otodată, vreau să-mi eprim recunoştinţa faţă de *aul 6ars"all !llen pentru ajutorulsău generos )n ceea ce priveşte versiunea actuală. 2ui DetM 8assKin !ppleton, Hurd6atefieldşi mai ales lui #eordre du *reM, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei.  8e%erv o notă de apreciere specială pentru C"arles 2eonard, dramaturg, producător,regi%or, a cărui cunoaştere te"nică a metodei şi )nţelegere de a aplica )ndiversele ramuri ale teatrului, )n film, radio şi televi%iune m-au convins să-l )nsărcine% cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. *riceperea lui nepreţuită m-afăcut să-i fiu profound )ndatorat.

6&H!&2 C0HO/,D0/082P H&22', C!2&4O85&!, <Q@R

C3/S51 CT180 C&1&1O8 

Page 57: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 57/156

!vem nevoie de ajutorul tăuE 5atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o )nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. Căci, ceea ce poate fi uşor de )nţeles prin contact

 personal şi demonstrativ, depinde )n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.6ulte din )ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, )n timpul sau după lectura fiecăruicapitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a eerciţiilor recomandate.#in păcate, nu eistă altă posibilitate de a colabora te"nica de joc nu poate fi bine)nţeleasă fără practicarea ei. 1e"nica oricărei arte poate uneori să in"ibe ; aşa cum s-amai )nt$mplat ; sc$nteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi te"nică, )n m$inileunui maestru, poate transforma sc$nteia )ntr-o flacără de nestins.

 Iosef Iassner 

C!*&1O232 &

Page 58: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 58/156

CO8*32 & *'&H&C32 !C1O8323&

  „Corpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.” 0ste unlucru cunoscut că corpul şi psi"icul omenesc se influenţea%ă reciproc şi se află )ntr-oconstantă interacţiune. 3n corp, fie că are o "iperde%voltare musculară, fie că e

nede%voltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poateslăbi voinţa. #eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sauaccidente profesionale caracteristice, care )i afectea%ă inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un ec"ilibru )ntre fi%ic şi psi"ic. #aractorul, care trebuie să-şi considere corpul ca pe un instrument pentru eperimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către reali%area unei armonii complete )ntre psi"ic şi fi%ic. 0istă anumiţi actori care )şi simt profund rolurile, le pot )nţelege cu ceamai mare limpe%ime, dar care nu pot eprima, nici produce, )n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. !cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum )ncătuşate)năuntrul corpurilor lor nede%voltate. *rocesul de repetiţie şi jocul propriu-%is este pentruei o luptă penibilă )mpotriva propriei lor„cărni prea solide”, după cum spune Hamlet. #ar 

oamenii nu trebuie să se descuraje%e. Orice actor suferă, )ntr-o măsură mai mare sau maimică, de o anumită re%istenţă a corpului său. *entru a )nvinge aceasta, este nevoie deeerciţii fi%ice, dar ele trebuie să fie ba%ate pe principii diferite de acelea care suntfolosite )n majoritatea şcolilor de artă dramatică. Fimnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără )ndoială, bune şi folositoare prin ele)nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei de%voltări speciale, )n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.Care sunt aceste cerinţe?  (n primul r$nd, mai ales, etrema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psi"icecreatoare. !ceasta nu poate fi obţinută prin eerciţii strict fi%ice. *si"icul )nsuşi trebuie săia parte la această de%voltare. Corpul unui actor trebuie să absoarbă )nsuşirile psi"ice,

trebuie să fie plin şi pătruns de ele, )n aşa fel )nc$t ele să-l transforme treptat )ntr-omembrană sensibilă, )ntr-un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile.  (ncep$nd cu ultima treime a secolului al 7&7-lea, a )nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, at$t )n afara artei, c$t şi )n ştiinţă şi )nviaţa de toate %ilele. *rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa eterioară a fenomenelor vieţii pare să fie )n stare să atragă atenţia unui artist.'ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, )n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psi"ologice dinarta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fi%ice. !stfel, cu c$t se cufundă el mai mult)n acest mediune artistic, cu at$t corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,

mai greoi, mai rigidşi, )n ca%uri etreme, semănă c"iar cu un automat al epocii luimecaniciste. Danalitatea devine un substitut comod al originalităţii. !ctorul )ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulea%ă cur$nd o serie de deprinderide joc specifice şi un manierism corporal. #ar nu este vorba c$t de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac dec$t să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispo%iţii creatoare pe scenă. 6ai mult,sub puterea "ipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt )nclinaţi c"iar să neglije%e limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. 0i se forţea%ă să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi )n

Page 59: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 59/156

felul acesta devin mai cur$nd nişte fotografi obişnuiţi dec$t artişti. 0i au )nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa eterioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi )n toată profun%imea ei, de a arăta ce este )n spatele fenomenelor vieţii, de a-l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. Căci nu este, oare, artist ; actor, )n

adevăratul sens al cuv$ntului, acea fiinţă care este )n%estrată cu putinţa de a vedea şi de atrăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită? i nu e oare menirea luiadevărată, instinctul lui binecuv$ntat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el? #ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este )ncătuşat şi limitat )n epresivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare? !t$ta timp c$t corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fi%ice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constr$ngerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa? F$ndirea rece, analitică, materialistă, tindesă )năbuşe tendinţa către inspiraţie. *entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să-şi asume sistematic sarcina de a-şi "răni corpul cu alte impulsuri dec$tacele care )l duc către un mod pur materialist de trăire şi g$ndire. Corpul actorului poate

avea pentru el o valoare optimă numai c$nd este susţinut de un torent ne)ntrerupt deimpulsuri artistice: numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior.  #e )ndată ce )ncepem să eersăm suntem uimiţi vă%$nd c$t de mult şi c$t de avid poateabsorbi corpul omenesc, )n special acela al actorului, tot felul de valori psi"ice, şi poatereacţiona la ele. #e aceea, pentru de%voltarea actorului trebuie găsite şi aplicate eerciţii psi"ologice speciale. *rimele nouă eerciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă.  !ceasta ne duce la definirea celei de-a doua cerinţe care este bogăţia psi"icului)nsuşi. 3n corp sensibil şi un psi"ic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi crea%ă

acea armonie at$t de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. /eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. (ncercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psi"ologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau c"iar cărţi de istorie. (n timpul acesta )ncercaţi să pătrundeţi )n g$ndirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. (ncercaţi să-i )nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin )mprejurările vieţii lor. 8espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se sc"imbă niciodată, răm$n$nd aceeaşi )n toate epocile. +!m au%it c$ndva unactor de seamă spun$nd că „Hamlet a fost o marionetă, eact ca mineU. (n această clipăel şi-a trădat acea lene interioară care l-a )npiedicat să pătrundă mai intim )n personalitatea lui Hamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psi"ologii.  (n mod similar )ncercaţi să pătrundeţi )n psi"ologia unor anumite popoare, )ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psi"ologice, interesele lor, arta lor.2ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare.  6ai departe, căutaţi să pătrundeţi )n psi"ologia personajelor din jurul vostru. 4aţă decele de care simţiţi o antipatie, )ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, po%itive, pe carenu le-aţi observat )nainte. 4aceţi )cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, )ntrebaţi-vă de ceele sunt şi acţionea%ă aşa şi nu altfel. 8ăm$neţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil

Page 60: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 60/156

 propria voastră psi"ologie. 1oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi )n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fleibili.i astfel capacitatea voastră de a pătrunde )n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. /eţi )ncepe prin a descoperi acel fond inepui%abil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care )l veţi putea dărui ca actori./eţi fi )n stare să depistaţi )n toate

 personajele voastre acele trăsături fie dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nule poate vedea şi, )n consecinţă, de%vălui spectatorilor voştri. i dacă, )n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dob$ndi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil )n viaţă sau )n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabilde%voltarea voastră.  ! treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psi"icului de către actor.!ctorul care vrea să devină propriul lui stăp$n şi al meşteşugului său va ecludeelementul„accidental” din profesiunea sa şi va crea o ba%ă solidă pentru talentul său. 5umai o dominare completă a corpului şi a psi"icului său )i va da )ncrederea )n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. Căci )n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem u% suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,

majoritatea muşc"ilor noştri devine flască, infleibilă şi insensibilă. 6uşc"ii trebuiereactivaţi şi )ntăriţi. (ntreaga metodă sugerată )n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. i acum să pornim la munca practică şi să facem eerciţiile.0vitaţi să le eecutaţi mecanicşi căutaţi )ntotdeauna să aveţi )n minte scopul final.

0708C&9&32 &

  4aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utili%$nd maimul de spaţiu din jurul vostru:atrageţi )n ele tot corpul. 4aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constr$ngerea inutilă amuşc"ilor. #estindeţi-vă complet, )ntin%$nd m$inile şi picioarele mult depărtate.8ăm$neţi c$teva momente )n această po%iţie etinsă. &maginaţi-vă că deveniţi din ce )n ce

mai larg şi mai mare. 8eveniţi la po%iţia iniţială. 8epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 9ineţi minte scopul eerciţiului spun$ndu-vă „(mi tre%esc muşc"ii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a-i re)nviora şi utili%aU.!cum, )nc"ideţi-vă, )ncrucişaţi-vă braţele pe piept, pun$nd m$inile pe umeri.(ngenunc"iaţi pe unul sau pe am$ndoi genunc"ii, aplec$nd capul foarte ad$nc. &maginaţi-vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, )nfăşur$ndu-vă, str)ng)ndu-vă de parcă aţi vrea sădispăreţi )năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str)mtorea%ă. 3n alt grup demuşc"i va fi tre%it prin această mişcare de contracţie. 8eveniţi la po%iţia )n picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte pe un picior, )ntin%$nd )nainte unul sau ambele picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte, mişcare de )ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st)nga,folosind c)t mai mult spaţiu )n jurul vostru. 4aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. 4aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l-aţi trage, <-aţi )mpinge, l-aţi aranca de colo p)nă colo. 4aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi )ntr-un ritm moderat. 0vitaţimişcările dansante. 5u vă reţineţi respiraţia )n timpul mişcărilor. 5u vă grăbiţi. 4aceţi pau%ă după fiecare mişcare.

0708C&9&32 &&

Page 61: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 61/156

  #upă ce aţi )nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să eecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi )ntr-un alt mod. &maginaţi-vă că )n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile pre%ente pentru toate mişcările voastre.F)ndiţi-vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică )ncorpul vostru. 1rimiteţi această forţă )n capul, braţele, m)inile, torsul şi picioarele voastre.

2ăsaţi sen%aţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă )n tot corpul. !vreţi grijă canici umerii, coatele,)nc"eieturile, şalele, genunc"ii să nu )mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi-o să treacă liber. 9ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utili%aţicu cea mai mare libertate şi fleibilitate.  (nc"ipuiţi-vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri: )ncercaţi să eecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor)ţi braţele, )ndoiţi-le )n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi-vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi-vă pardesiul, pălăria etc. !veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care i%vorăşte din centrul imaginar ce seaflă )n pieptul vostru. (n timp ce faceţi aceste eerciţii, ţineţi minte un alt principiu

important, lăsaţi forţa care i%vorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce )n spaţiusă perceapă mişcarea )nsăşi adică mai )nt)i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t)r%iu, eecutaţi mişcarea. (n timp ce mergeţi )nainte, )n lături sau )napoi, lăsaţic"iar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul c"iar )n piept, c)ţiva centimetri )ndirecţia mişcării. 2ăsaţi-vă corpul să urme%e centrul. !ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi deeecutat. #upă ce mişcarea a fost eecutată, nu )ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi-l să curgă şi să radie%e c$tva timp dincolo de limitele corpului vostru şi )nspaţiul din jur. !ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urme%e, aşa )nc$t sen%aţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, pun$ndastfel un element psi"ologic la dispo%iţia voastră. 1reptat, veţi trăi din ce )n ce mai mult

acest sentiment puternic, care poate fi numit pre%enţa actorului )n scenă. (n timp ce văveţi afla )n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp)niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de )ncredere ca artist.  Centrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea sen%aţia că tot corpul seapropie aievea de tipul „ideal” al corpului omenesc. Ca un mu%ician care poate c$ntanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruUidealU vă va face să fiţi )n stare de a-l folosi la maimum, de a-i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. !şadar, continuaţi aceste eerciţii p$năc$nd veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţeivoastre şi nu mai cere o atenţie sau o concentrare specială. Centrul imaginar serveşte deasemenea şi altor scopuri care vor fi discutate mai departe.

0708C&9&32 &&&

  Ca şi mai )nainte, faceţi mişcări puternice, largi, cu tot corpul. #ar acum spuneţi-vă„Ca un sculptor, eu modele% spaţiul din jurul meu. 0u las forme. !par ci%elate )nmişcările corpului meu”. Creaţi forme clare şi definite. *entru a putea face aceasta,

Page 62: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 62/156

g$ndiţi-vă la )nceputul şi sf$rşitul fiecărei mişcări pe care o faceţi. i iarăşi spuneţi-vă„!cum )ncep mişcarea ce crea%ă o formă”, şi după )ndeplinirea ei „!cum am terminat-o:forma e aici”. Odată cu aceasta, imaginaţi-vă şi simţiţi-vă corpul ca o formă )n mişcare.8epetaţi fiecare mişcare de mai multe ori, p$nă c$nd devine liberă şi plăcută de eecutat.0forturile voastre vor semăna cu lucrul unui desenator, care trage o dată şi )ncă o dată

aceeaşi linie, nă%uind către o formă mai bună, mai clară şi mai epresivă. #ar pentru a nu pierde caracterul modelator al mişcării voastre, imaginaţi-vă aerul din jurul vostru ca peun mediu care vă opune o re%istenţă. #e asemenea, eecutaţi aceleaşi mişcări )ntr-un ritmdiferit. !poi )ncercaţi să reproduceţi aceste mişcări, folosind diferitele părţi ale corpuluivostru. 6odelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cu spatele, cucoatele, cu genunc"ii, cu fruntea, m$inile, degetele etc. (n toate aceste mişcări păstraţisen%aţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru. 0vitaţitensiunea musculară de prisos. #e dragul simplităţii,eecutaţi mişcările de modelare mai)nt$i fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi-vă acest centru.!cum, ca şi )n eerciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburile%ilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea sen%aţiilor de energie, forţa

modelatoare şi forma.  C$nd veniţi )n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră )n ele,umpl$ndu-le de forţa voastră. !ceasta vă va de%volta capacitatea de a m$nuiobiectele+recu%ita de scenă cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. #e asemenea, )ncercaţisă etindeţi această forţă asupra partenerilor voştri +c"iar la oarecare distanţă. !cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pescenă, ceea ce este o parte importantă a te"nicii, de care ne vom ocupa mai t$r%iu.C"eltuiţi-vă forţa cu dărnicie. 0ste inepui%abilă şi cu c$t daţi mai mult, cu at$t se vaacumula mai mult )n voi.  (nc"eiaţi acest eerciţiu, ca şi eerciţiile , @ şi A, cu )ncercarea de a vă antrena m$inileşi degetele separat. 4aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,

atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. !veţi grijă ca m$inile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, )nc$t şi ele să cree%e forme cufiecare mişcare. 5u e nevoie să se eagere%e mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin st$ngace şi eagerată. 6$na şi degetele unui actor pot săfie foarte epresive pe scenă, dacă sunt bine de%voltate, sensibile şi folosite cu economie.#upă ce aţi dob$ndit o te"nică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o plăcere ecut$ndu-le, )n continuare, spuneţi-vă UOrice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. *rin inermediul corpului meu sunt )n stare să-i de%volt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică.U 2ăsaţi această idee să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. !cest eerciţiu vă va face )ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. /ă veţi de%volta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, c$nd vă veţi ciocni de ele la voiinşivă sau la ceilalţi, )n timpul muncii voastre profesionale. /eţi inţelege si vă veţiconvinge de lipsa de preci%ie şi de formă ce nu-şi are locul in artă.

Page 63: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 63/156

0708C&9&32 &/+*lutire

  8epetaţi mişcarile largi, din eerciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, )n sf$rşit, eersaţi numai cu m$inile şi cu degetele. #aracum tre%iţi )n voi o altă idee U6işcările mele plutesc )n spaţiu, continu$ndu-se lin şi

frumos una cu alta.U Ca şi )n eerciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi bine conturate: lăsaţi-le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. Ca mai )nainte,evitaţi )ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difu%e. (n acest eerciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o )ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.'c"imbaţi ritmul, faceţi pau%e din c$nd in c$nd. Consideraţi-vă mişcările ca nişte miciopere de artă ca )n toate eerciţiile indicate )n acest capitol. O sen%aţie de calm, ec"ilibruşi căldură psio"ologică va fi răsplata voastră. *ăstraţi aceste sen%aţii şi lăsaţi-le să văumple )ntreaga fiinţă.

0708C&9&32 /+bor

  #acă aţi privit vreodată păsări )n %bor, veţi )nţelege de )ndată ideea mişcărilor careurmea%ă. &maginaţi-vă )ntreaga fiinţă %bur$nd prin spaţiu. Ca şi la eerciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele )ntr-altele, fără a deveni )nsă difu%e. (nacest eerciţiu, energia , energia fi%ică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. *si"ologic vorbind,trebuie să vă menţineţi )ntotdeauna energia. *uteţi reveni )n eterior la o po%iţie statică,dar )n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă )nălţaţi la cer. &maginaţi-vă aerul din jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de %bor. #orinţa voastră trebuie să fiede a )nvinge greutatea corpului vostru, de a )nvinge legea gravitaţiei. (n timp ce vămişcaţi, sc"imbaţi ritmul. O sen%aţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple

)ntreaga fiinţă. (ncepeţi acest eerciţiu tot prin mişcări largi. !poi treceţi la gesturinaturale. (n timp ce eecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat eactitatea sisimplitatea lor.

0708C&9&32 /&+8adiaţie

  (ncepeţi acest eerciţiu ca )ntotdeauna cu mişcări largi din eerciţiile permanente.1receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 8idicaţi braţul, cobor$ţi-l,)ntindeţi-l, )nainte, lateral, mergeţi )n jurul camerei. Culcaţi-vă, şedeţi, ridicaţi-vă )n picioare etc. dar )n prealabil şi )n permanenţă trimiteţi ra%ele corpului vostru )n spaţiul din jur, )n direcţia pe care o faceţi şi c"iar după ce mişcările s-au )nc"eiat. /ă veţi )ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos?8ăspunsul este simplu.#acă vă revedeţi )n memorie st$nd jos, obosiţi şi sleiţi. 0 drept căcorpul vostru a luat fi%iceşte ultima po%iţie, dar psi"ologic continuaţi să Ustaţi josUdeoarece reali%aţi că staţi jos./eţi topi această radiaţie )n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma relaării. !celaşi lucru cu ridicarea )n picioare , )n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi Corpul vostru opune re%istenţă şi cu mult )nainte de a vă scula cuadevărat )n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi sen%aţia Uridicării )n picioareU. #ar aceasta nu )nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţi

Page 64: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 64/156

obosiţi )n timpul acestei eemplificări. !ceasta nu este dec$t o ilustrare a ceea ce poate săse )nt$mple )ntr-o anumită )mprejurare reală din viaţă. (n acest eerciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o po%iţie fi%iceşte, statică. 8adiaţia trebuie să se preceadă şi să urme%e toate mişcările voastre radiale.  (n timp ce radiaţi, căutaţi )ntr-un fel să iesiţi din limitele propriului vostru

corp.1rimiteţi-vă ra%ele )n diferite direcţii la )nceput )n tot corpul apoi )n diferitele părţiale corpului )n braţe, degete, m$ini, palme, frunte, piept, spate. *uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un i%vor general, al relaţiilor. 3mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. #e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea )n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară.  #e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de %bor si de radiaţie, p$na practica le face lesne de deosebit. &maginaţi-vă că aerul din jur e plin de lumină. 5utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de )ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.#acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi )n afară ra%e, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 8e%ultatul acestui eerciţiu vafi o sen%aţie de eistenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. #eseori actorii nu

sunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi )n timp ce joacă, se ba%ea%ă prea mult pe mijloacele lor eterioare de epresie. 3tili%area lor ecesivă arată )nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portreti%ea%ă ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi de%văluite convingător printr-o radiaţie puternică.(ntr-adevăr nu eistă nimic )n domeniul psi"icului nostru care să nu poată fi radiat astfel.!lte sen%aţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. 1oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făc$nd-o tot mai vie, sensibilă si receptivă.+Comentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sf$rşitul acestui capitol.

0708C&9&32 /&&

  C$nd v-aţi familiari%at definitiv cu aceste patru feluri de mişcări, +modelare, plutire,%bor şi radiaţie şi sunteţi )n stare să le eecutaţi cu uşurinţă, )ncercaţi să lereproduceţi numai )n imaginaţie. 8epetaţi aceasta p$nă c$nd veţi putea reali%a fără efortduplicatul aceloraşi sen%aţii psi"ice şi fi%ice pe care le-aţi trăit c$nd v-aţi mişcat )nrealitate.  (n orice operă de artă adevărată şi mare, găsim totdeauna patru calităţi pe care artistulle-a pus )n creaţia sa (ndem$narea, 4orma, 4rumosul, 3nitatea. !ceste patru calităţitrebuie să şi le de%volte actorul trebuie să-şi stap$nească corpul şi vorbirea, deoarecesunt singurele instrumente la dispo%iţia actorului pe scenă. Corpul său trebuie să devină ooperă de artă )n sine, trebuie să dob$ndească aceste patru calităţi, să le asimile%e lăuntric.6ai )nt$i să ne ocupăm de )ndem$nare. (n jocul unui actor, mişcările greoaie şi o vorbireinfleibilă sunt )n stare să deprime şi c"iar să indepărte%e publicul. 't$ngăcia la un artist eo forţă necreatoare. *e scenă ea poate eista numai ca temă, dar niciodată ca manieră de joc. *e scenă... U2ejeriatea mişcării este aceea care mai mult dec$t orice )l face pe artistU ;spunea 0dard 0ggleston. Cu alte cuvinte, personajul vostru, pe scenă, poate fi greoi,ne)ndemanatic )n mişcări, poate să articule%e prost, dar voi )nşivă ca artişti trebuie săfolosiţi )ntotdeauna lejeritatea şi )ndem$narea cu mijloace de epresie. C"iar şi st$ngăcia)nsăşi trebuie reprodusă cu lejeritate şi )ndem$nare.

Page 65: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 65/156

  5iciodată nu trebuie să confundaţi )nsuşirile personajului cu ale voastre proprii caartişti, dacă vreţi să )nvăţaţi să deosebiţi ceea ce jucaţi, +tema, personajul de felul cum ofaceţi +modul , maniera de joc. (ndem$narea vă relaea%ă corpul şi spiritul,de aceea eaeste soră cu umorul. 3nii actori de comedie recurg la mijloace greoaie de epresieumoristică, cade pildă roşeaţa violentă a feţei, contorsionarea trupului şi forţarea cor%ilor 

vocale, şi totuşi,)n sală, r$sul )nt$r%ie să apară. !lţi actori comici folosesc aceleaşimijloace greoaie, dar cu )ndem$nare si fineţe şi obţin un mare succes. 3n eemplu şi maistrălucit este un clovn bun,care cade )ntr-un mod greoi, dar cu at$ta graţie şi )ndem$nareartistică, )nc$t nu vă puteţi reţine r$sul. #ar ultimele si cele mai bune eemple suntmaniera uşoară si )ndem$nate că alături de grotescul greoi al lui C"arlie C"aplin sau alunui clovn ca FrocK. Calitatea )ndem$nării se obţine prin eerciţii ca mişcări de %bor sauradiaţie, care vă sunt deja cunoscute.  #e o importanţă similară este noţiunea 4O86!. *uteţi fi c"emaţi să jucaţi pe scenăun personaj pe care autorul l-a conceput ca pe un tip slab, de%ordonat sau poate că trebuiesă interpretaţi un tip "aotic, turbulent, fără simţ al formei, cu o vorbire neclară, ba c"iarg$ngavă. #ar un astfel de personaj trebuie considerat numai tematic, ca ceea ce trebuie să

faceţi. #ar,cum veţi juca ca actori aceasta depinde numai de c$t de complet şi de perfectvă este simţul formei. 1endinţa către claritatea formei este vi%ibilă c"iar şi )n lucrurileneterminate, şi )n sc"eciurile marilor maeştri. ! crea cu ajutorul unor forme clar conturateeste o măiestrie pe care artiştii din toate ramurile pot şi trebuie s-o de%volte )n cel mai)nalt grad.  0erciţiile cu mişcări de modelare )i pot servi cel mai bine pe actori )n nă%uinţa lor către dob$ndirea spaţiului 4O860&.  (n ceea ce priveşte frumosul, s-a spus )n repetate r$nduri că acesta este re%ultatulconglomerării mai multor elemente psi"o-fi%ice. !cesta este un adevăr ne)ndoielnic. #aractorul care atacă eerciţiile pentru frumos nu trebuie să caute să trăiască frumosul )nmod analitic sau substituitiv, ci mai cur$nd spontan şi intuitiv. (ntelegerea frumosului ca o

confluenţă a mai multor elemente )l va aduce pe actor la confu%ie şi va genera multegreşeli de antrenament.  (nainte ca actorul să )nceapă să eerse%e pentru a-şi forma simţul frumosului, trebuie săse g$ndească el )nsuşi ca av$nd părţi rele şi bune. (ndră%neala este o virtute, lipsa deg$ndire, bravura fără rost, sunt o latură negativă. #acă prudenţa este o )nsuşire po%itivă,teama oarbă este un lucru negativ.  !celaşi lucru se poate spune şi despre frumos. !devărata frumuseţe )şi are originea)năuntrul fiinţei umane, )n timp ce falsa frumuseţe este )n eteriorul ei. U0talareaU estelatura negativă a frumuseţii, la fel sentimentalismul, dulcegăria, autoadoraţia, şi altedeşertăciuni asemănătoare. !ctorul care )şi de%voltă simţul frumosului numai pentru a seadmira pe sine obţine un lucru superficial, o pojg"iţă subţire. 'copul lui este de a dob$ndiacest simţ numai pentru arta sa. #acă este capabil să elimine egoismul din simţul său pentru frumos, atunci este )n afară de orice pericol. #acă vă veţi )ntreba UCum pot săredau situaţiile ur$te si personajele respingătoare, dacă creaţia mea trebuie să fiefrumoasă? !ceasta frumuseţe nu-mi va răpi oare epresivitatea?U. (n principiu răspunsulrăm$ne acelaşi ca şi la distincţia dintre ce? i cum ?,dintre temă şi modul de epresie,dintre personaj sau situaţie şi artistul cu un simţ al frumosului bine de%voltat şi cu un gustfin. 3r$ţenia eprimată pe scenă cu mijloace inestetice irită nervii publicului. 0fectulunui asemenea spectacol este mai cur$nd fi%iologic dec$t psi"ologic. &nfluenţa )nălţătoare

Page 66: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 66/156

a artei răm$ne parali%antă )n asemenea ca%uri. #ar o temă, un personaj sau o situaţieneplăcută pre%entată estetic păstrea%ă puterea de a )nălţă şi de a inspira publicul.4rumuseţea cu care este redată o astfel de temă transformă ur$ţenia )ntr-un ca% particular,)n ideea ei. *e l$ngă elementul particular, aici mai apare şi prototipul şi, )n acelaşimoment, el face apel la mintea şi la spiritul spectatorului )n loc să-i irite nervii.

O bună ilustrare pentru cuvintele acestea pot fi cuvintele regelui 2ear care )şi blesteamăfiicele )ngrămădind imprecaţii peste imprecaţii. 2uate separat, ele nu aparţin desigurdomeniului frumosului, dar luate )n contet, fiecare dintre ele crea%ă impresia unuifragment foarte frumos al piesei.  !ici vedem geniul lui '"aKespeare de a folosi mijloace frumoase pentru a trata o temăetrem de neplăcută. !cest eemplu clasic ne spune el )nsuşi mai mult dec$t oricarecuvinte sensul şi u%urile frumuseţii "istrionice. Cu această eplicaţie )n minte putem porni la eecutarea eerciţiilor simple pentru formarea simţului frumosului.

0708C&9&32 /&&&

  (ncepeţi prin a observa diferite feluri de frumuseţe )n fiinţele umane +cu ecepţiasen%ualităţii, ca negativă, )n artă şi )n natură, oric$t de obscure şi insignifiante ar putea fitrăsăturile frumoase )n toate acestea, apoi )ntrebaţi-vă „#e ce mă frapea%ă ceva frumos?”#in cau%a formei? !rmoniei? 'incerităţii? 'implităţii? Originalităţii? &ngenuităţii?!bnegaţiei? 6ăiestriei? Ca urmare a unui proces )ndelungat şi constant de observaţie văveţi da seama că un adevărat simţ al frumosului şi un fin simţ artistic se )nrădăcinea%ă )nvoi. /eţi simţi că mintea şi corpul vostru au acumulat frumosul şi că v-aţi ascuţitcapacitatea de a-l detecta pretutindeni. !ceasta devine un fel de deprindere la voi. !cumsunteţi pregătiţi pentru a porni la următorul eerciţiu.  (ncepeţi mai )nt$i cu mişcări simple, căut$nd să le eecutaţi cu acea frumuseţe carei%vorăşte din voi, p$nă c$nd )ntreaga voastră fiinţă este pătrunsa de ea şi )ncepe să simtă o

satisfacţie estetică. 5u faceţi eerciţiul )n faţa oglin%ii, aceasta vă va crea tendinţa de alimita frumosul doar la calitate de suprafaţă )n timp ce scopul este de a-l face să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. 0vitaţi mişcările dansante. #upă aceea mişcaţi-vă cu centrulimaginar din pieptul vostru. 1receţi prin toate cele patru forme de mişcare modelare,%bor, plutire, radiaţie. 'puneţi c$teva cuvinte. !poi faceţi mişcări şi treburi obişnuite. ic"iar )nviaţa voastră cotidiană evitaţi mişcări şi vorbe ur$te. 8e%istaţi tentaţiei de a apăreafrumoşi.  i acum despre ultima din cele patru calităţi indispensbile )n arta actorului35&1!10!.  !ctorul care )şi joacă rolul ca pe o serie de momente separate şi fără legătură )ntrefiecare intrare şi ieşire, fără să ţină seama de ce a făcut )n scenele sale precedente sau deceea ce trebuie să facă )n scenele următoare, nu-şi va )nţelege niciodată rolul ca pe un totunitar. 5eputinţa sau nereuşita de a raporta rolul la un tot unitar )l poate face lipsit dearmonie şi de ne)nţeles pentru spectator. *e de altă parte, dacă la )nceput, c"iar de la prima intrare, vă veţi vedea deja juc$nd +sau repet$nd ultimele voastre scene, şi invers,ţin$nd minte primele scene, c$nd jucaţi +sau repetaţi veţi putea avea o vi%iune mai clară a)ntregului rol, )n toate detaliile sale, de parcă l-aţi privit )n perspectivă, de la )nălţime.!ceastă capacitate de a considera detaliile unui rol ca un )ntreg bine )nc"egat vă va permite, pe viitor, să jucaţi fiecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopesc

Page 67: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 67/156

armonic )ntr-o unitate surprin%ătoare. Ce calităţi noi va c$ştiga jocul vostru datorităacestui simţ al unităţii? /eţi accentua intuitiv esenţialul din personajul vostru datorităacestui simţ şi veţi urma linia principală a evenimentelor ţin$nd astfel trea%ă atenţia publicului. Iocul vă va deveni mai puternic.

C!*&1O232 &&

&6!F&5!9&! & (5CO8*O8!80! &6!F&5!9&0&

Page 68: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 68/156

  0 seară. #upă o %i lungă, după multă muncă şi multe impresii, trăiri, acţiuni şi cuvinte,)ţi laşi nervii obosiţi să se odi"nească. 'tai liniştit cu oc"ii )nc"işi. #ar ce apare oare din)ntuneric, )n faţa oc"ilor miţii tale? 8eve%i feţele oamenilor pe care i-ai )nt$lnit )n timpul%ilei, au%i vocile lor, le ve%i mişcările, trăsăturile caracteristice sau umoristice. Frăbeştidin nou de-a lungul stră%ilor, treci pe l$ngă case cunoscute, citeşti firmele. (n mod pasiv

urmăreşti imaginile pestriţe ale memoriei tale. *e neobservate, mergi )napoi, dincolo de"otarele %ilei de a%i şi )n imaginaţia ta se ivesc treptat imagini din viaţa ta trecută.#orinţele,visurile, ţelurile de viaţă, succesele şi eşecurile pe jumătate uitate, apar ca niştetablouri )n faţa ta. 0 drept că ele nu sunt at$t de fidele faptelor reale ca amintirile %ileicare abia a trecut. !cum, )n retrospectivă, ele sunt uşor sc"imbate. #ar le recunoşti )ncă.2e urmăreşti acum cu oc"ii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trea%ă deoarece suntsc"imbate şi conţin urme ale imaginaţiei.  #ar se )nt$mplă uneori mai mult. *e l$ngă vi%iunile trecutului apar fulgerător, ici şicolo, imagini care-ţi sunt total necunoscute. 0le sunt produse ale imaginaţiei creatoare.!ceste imagini apar, dispar, vin din nou, aduc$nd cu ele altele străine. &ată-le că intră )nrelaţii unele cu altele, )ncep să „joace”, să se „producă” )n faţa privirii tale fascinate.

(ncepi să le urmăreşti vieţile p$nă acum necunoscute. 0şti absorbit, atras de stări de spirit,)n ambianţe ciudate, )n dragostea, ura, fericirea şi nefericirea acestor oaspeţi imaginari.6intea )ţi este acum trea%ă şi activă. *ropriile tale reminiscenţe devin tot mai palide,noile imagini sunt mai puternice ca ele. 0şti amu%at de faptul că aceste noi imagini posedă propriile lor vieţi, independente: eşti uimit că ele apar fără să le c"emi. (n cele dinurmă, aceşti noi veniţi te silesc să-i observi cu mai multă ascuţime dec$t simplele tablouriale memoriei tale de fiecare %i: aceşti oaspeţi fascinanţi care şi-au făcut apariţia denicăieri, care )şi trăiesc propria lor viaţă plină de emoţii, tre%esc in tine o anumităreceptivitate. !ceasta te face să r$%i şi să pl$ngi cu ei. Ca nişte magicieni, ei )ţi tre%escdorinţa neaşteptată să fii unul dintre ei. (ntri )n conversaţie cu ei, te ve%i )n mijlocul lor,vrei să acţione%i şi o faci )ntr-adevăr. #intr-o stare pasivă a minţii imaginative, te-au

transpus )ntr-o stare creatoare. !ceasta este puterea imaginaţiei.  !ctorii şi regi%orii, ca toţi artiştii creatori, cunosc bine această putere. „'unt )ntotdeauna)nconjurat de imagini”, spunea 6a 8ein"ardt. #icKens scria că şedea toată dimineaţa )ncamera sa aştept$nd să apară Oliver 1ist. Foet"e observa că imaginile inspiratoare apar)n faţa noastră din propria lor iniţiativă, eclam$nd „!ici sunteţi?E” 8afael a vă%ut oimagine trec$ndu-i prin faţă, )n camera sa, şi aceasta a fost 6adona 'itină. 6ic"elangeloeclama cu disperare că imaginile )l urmăresc şi )l silesc să le sculpte%e c"ipul )n piatră.  #ar, deşi imaginile creatoare sunt independente şi sc"imbătoare )n esenţa lor, deşi sunt pline de emoţii şi dorinţe, nu trebuie să credeţi, )n timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre,că vor veni toate complet de%voltate şi finite. 5u este aşa. Ce trebuie să faceţi pentru a ledesăv$rşi? 1rebuie să le puneţi )ntrebări acestor imagini, aşa cum aţi pune )ntrebări unui prieten. 3neori, trebuie să le daţi ordie stricte. 'c"imb$ndu-le şi complet$ndu-le subinfluenţa )ntrebărilor şi ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vi%ibile pentru privireavoastră lăuntrică.  'ă luăm un eemplu 'ă presupunem că trebuie să-l jucaţi pe 6alvolio din!douăspre%ecea noapte. 'ă presupunem că vreţi să studiaţi momentul c$nd 6alvolio seapropie de Olivia, )n grădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o „crede” dela ea. !ici )ncepeţi să puneţi )ntrebări ca „'pune-mi, 6alvolio, cum intri pe poartagrădinii şi cumporneşti cu un sur$s către iubita ta?” (ntrebarea )l incită imediat pe

Page 69: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 69/156

6alvolio să acţione%e. (l vedeţi de la distanţă. 0l ascunde )n grabă scrisoarea sub mantaca să o arate mai t$r%iu )n triumf. Cu g$tul )ntins, cu o figură foarte serioasă, o caută peOlivia. &at-oE 5u-i scrisese ea oare? $mbetele )l fac frumos? #ar oc"ii lui sclipesc?$mbesc? 5uE 0i sunt neliniştiţi,temători, bănuitori. #in faţă, ei par să facă masca unuinebun. *ăşeşte cu grijă, mersul )i este frumos. Ciorapii lui galbeni cu jartiere )ncrucişate

)l fac plin de seducţie şi fascinaţie. #ar ce-& asta? #oamne, această creatură inoportună,această lepră este şi ea aici, p$ndindu-l cu priviri pie%işe şi rele. $mbetul dispare de pefaţa lui. *icioarele şi genunc"ii i de )nmoaie uşor,involuntar, şi )ntreaga-i )nfăţişare )ltrădea%ă pe omul „care nu mai este t$năr”. 3ra )i fulgeră acum )n privire. #ar timpul estescurt. „&ubita” lui )l aşteaptă. 'emne de dragoste, de dor,trebuie să-i apară fără )nt$r%iereE(şi )nfăşoară mantaua mai str$ns, păşeşte mai repede, mai aproape de ea. (ncet, tainic,seducător, apare un colţ al scrisorii „ei” de sub manta... Oare nu o vede? 5uE 0a se uită lael. $mbetul acela a fost uitatE &ar acum revine la sine c$nd ea )l salută„Dună %iua, 6alvolioE”„4rumoasă doamnă, "o, "oE”„$mbeşti?”

Ce a fost acest mic „spectacol” pe care vi l-a oferit 6alvolio? ! fost primul său răspunsla )ntrebarea voastră. #ar poate să nu vă simţiţi satisfăcuţi. /i se pare că „nu e bine”.'pectacolul v-a lăsat indiferenţi. !tunci puneţi alte )ntrebări 6alvolio n-ar trebui,oare, )nacest moment, să fie mai demn? „'pectacolul” nu arată prea mult a caricatură? 5uera el prea bătr$n? 5-ar trebui să ve%i aici mai patetic? 'au, )n acel moment, c$nd credecă a atins scopul )ntregii sale vieţi, ajunge la punctul c$nd mintea )i este %guduită şi cade pradă nebuniei? *oatear trebui să semene mai mult cu un clon? *oate că ar trebui să fiemai bătr$n şi mai nedemn. 5-ar trebui, oare, ca dorinţele sale desfr$nate să fie şi maiaccentuate? 'au poate că apariţia lui va fi şi mai puternică dacă ar produce o impresie maicur$nd comică? Ce ar fi dacă ar arăta ca un copil naiv şi inocent? 0ste complet dominatde pasiune sau mai e )n stare să-şi controle%e sentimentele?

6ulte )ntrebări asemănătoare se pot ivi )n mintea voastră )n timp ce lucraţi asupra unuirol. !ici )ncepe colaborarea voastră cu imaginaţia. /ă g"idaţi şi vă construţi personajul pun$ndu-i voi )ntrebări, cer$ndu-i să vă arate diferitele variante posibile de interpretare, potrivit gustului vostru +sau concepţiei regi%orale a personajului. &maginaţia se sc"imbăsub privirea voastră )ntrebătoare, se transformă din nou p$nă c$nd +sau spontan sunteţisatisfăcuţi de ea. #upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s-au tre%it şi se naşte )n voidorinţa de acţiune. 2ucr$nd )n felul acesta, veţi fi )n stare să studiaţi şi să vă creaţi personajul mai aprofundat +şi mai rapid, nu vă veţi ba%a numai pe g$ndirea obişnuită, )nloc să vedeţi aceste mici „spectacole”. 8aţionamentul rece ucide imaginaţia. Cu c$t)ncercaţi mai mult cu mintea voastră analitică, cu at$t mai tăcute devin simţămintelevoastre, mai slabă voinţa şi mai reduse şansele de inspiraţie. 5u eistă nicio )ntrebare lacare să nu se răspundă )n acest mod. 0ste adevărat că nu la toate )ntrebările răspunsul vafi imediat. 3nele sunt mai complicate dec$t altele. #acă )ntrebaţi, de pildă, care suntrelaţiile dintre personajul vostru şi celelalte din piesă, răspunsul nu vine totdeaunaimediat. 3neori este nevoie de ore, c"iar de %ile, ca să vedeţi personajul )n aceste relaţiidiverse. Cu c$t lucraţi mai mult cu imaginaţia, antren$nd-o cu ajutorul eerciţiilor, cu at$tse va naşte )n voi acea sen%aţie care poate fi descrisă oric$nd„imaginile pe care le văd cuoc"ii minţii au propria lor psi"ologie, ca şi oamenii care ne )nconjoară )n viaţa de toate%ilele. 1otuşi, şi aici eistă o deosebire )n viaţa de toate %ilele, vă%$ndu-i pe oameni

Page 70: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 70/156

numai prin manifestările lor, gesturile eterioare, fără a vedea totodatăepresia feţei lor,mişcările, gesturile, vocile şi intonaţiile, s-ar putea să )nţeleg greşit vieţile lor interioare.#ar lucrurile nu stau c"iar aşa cu imaginile creatoare, sentimentele, pasiunile, g$ndurile,ţelurile şi dorinţele lor cele mai ascunse )mi sunt de%văluite. *rin manifestările eterioareale imaginii mele, adică asupra personajului asupra căruia lucre% eu cu ajutorul imaginii

mele, adică ale personajului meu, văd viaţa lui interioară. Cu c$t priviţi mai des şi maiintens )năuntrul imaginii voastre, cu at$t va tre%i ea simţăminte, emoţii şi impulsurivoluntare, care vă sunt at$t de necesare pentru )ntruc"iparea personajului. !ceastă„căutare” şi„privire” nu este dec$t o repetiţie cu ajutorul imaginaţiei voastre binede%voltate şi fleibile. Cre$ndu-l pe al său 6oise, 6ic"elangelo nu numai că avea„muşc"ii”, ondulaţiile bărbii, faldurile veştm$ntului, ci a vă%ut, fără )ndoială, şi acea forţălăuntrică a lui 6oise care a creat aceşti muşc"i, vene, barba, falduri de veştm$nt şi)ntreaga compo%iţie armonioasă. 2eonardo da /inci a fost c"inuit de mistuitoarea viaţălăuntrică a c"ipurilor pe care le„vedea”. !ceasta este una din funcţiile cele mai valoroaseşi mai importante ale imaginaţiei,cu condiţia să aveţi grijă să de%voltaţi p$nă la un gradc$t mai )nalt. /eţi )ncepe să preţuiţi acest lucru de )ndată ce veţi )nvăţa să „vedeţi”

 psi"ologia viaţa interioară a imaginilor voastre, de )ndată ce veţi )nţelege că nu trebuie să„stoarceţi” simţămintele voastre afară din voi, ci ele vor i%vor) din voi de la sine şi cuuşurinţă.  i la fel cum 6ic"elangelo a „vă%ut” forţa lăuntrică ce a creat c"ipul eterior al lui6oise, tot astfel faptul de „a vedea” şi a trăi viaţa interioară a personajului vostru vă vasugera totdeauna mijloace noi, mai originale, mai corecte şi mai potrivite pentruepresivitatea eterioară pe scenă. Cu c$t vi se de%voltă mai mult imaginaţia prin eerciţiisistematice, cu at$t mai fleibilă şi mai mobilă devine. &maginile se vor succeda cu orepe%iciune cresc$ndă se vor forma şi vor dispărea repede. !ceasta poate duce la pierderea lor )nainte de a fi tre%it sentimentele. 1rebuie să aveţi multă putere de voinţă,mai mult dec$t eercitaţi )n mod normal )n activităţile %ilnice, ca să le ţineţi )n faţa

oc"ilor minţii destul timp, pentru ca ele să mişte şi să tre%ească propriile voastresentimente.  #ar ce este această putere adiţională? 0ste puterea de concentrare. Dănuiesc că veţi)ntreba #e ce trebuie să-mi dau at$ta silinţă )n ca%ul unor piese moderne naturaliste, dacătoate personajele sunt at$t de evidente şi de uşor de )nţeles, dacă tetul, situaţiile şiacţiunea prevă%ută de autor au grijă de toate? #acă aceasta vă e )ntrebarea, permiteţi-misă răspund următoarele ceea ce autorul v-a dat sub forma unei piese scrise este creaţialui, nu a voastră: el şi-a aplicat aici talentul său. #ar care este contribuţia voastră la operascriitorului? #upă concepţia mea, aceasta este, sau trebuie să fie, de%văluirea profun%imilor psi"ologice ale personajelor date )n piesa respectivă. 5u eistă fiinţă caresă fie evidentă şi lesne de )nţeles.!devăratul actor nu va aluneca la suprafaţa personajelor  pe care le joacă, nici nu le va impunemanierismul său personal, nesc"imbat. tiu prea bine că acesta este un obicei larg recunoscut şi practicat astă%i )n profesiunea noastră. #ar oricare ar fi impresia pe care acesta o poate face asupra noastră, lăsaţi-mă să-mi iaulibertatea de a mă eprima fără constr$ngere despre această c"estiune. 0ste o crimă de a-l)ncătuşa şi a-l )nc"ide pe actor )n limitele aşa numitei „personalităţi”, făc$nd din el unsclav, nu un artist. 3nde este libertatea lui? Cum )şi poate folosi propria sa capacitate şioriginalitate? #e ce trebuie să apară )ntotdeauna )n faţa publicului o marionetă silită săfacă aceleaşi mişcări c$nd sunt trase sforile? 4aptul că scriitorii, spectatorii, criticii

Page 71: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 71/156

moderni şi c"iar actorii )nşişi s-au obişnuit cu această degradare a actorului-artist nu faceacu%aţia mai puţin adevărată şi răul mai puţin eecrabil. 3nul din re%ultatele cele maide%amăgitoare care recurg din această tratare, devenită obişnuinţa actorului, este acelacă el devine o fiinţă umană, mai puţin interesantă pe scenă dec$t )n viaţa sa particulară.+!r fi bine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă. Creaţiile

lui nu sunt demne de el. 4olosind numai manierismele sale, actorul devine neimaginativ.1oate personajele sale sunt la fel pentru el.  ! crea, )n sensul adevărat, )nseamnă a descoperi şi a arăta lucruri noi. #ar ce noutateeistă )n manierismul şi clişeele cocoţate pe catalige ale unui actor )ncătuşat? #orinţasecretă, şi astă%i aproape uitată, a fiecărui actor este de a se eprima pe sine, de a-şiafirma eul prin intermediul rolurilor sale. #ar cum poate să o facă dacă este )ncurajat şi,adesea, )nvăţat să nu recurgă la manierele sale )n locul imaginaţiei creatoare? 0l o poateface din cau%ă că imaginaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistuldin el găseşte modalitatea de a-şi eprima propria sa interpretare individuală +şi de aceeaunică a personajelor care trebuie portreti%ate. #ar cum urmea%ă el să-şi eprimeindividualitatea dacă nu pătrunde +sau nu poate să pătrundă )n ad$ncul vieţii interioare a

 personajului cu ajutorul imaginaţiei creatoare?  'unt pregătit să am unele discuţii )n legătură cu aceste păreri. 0ste semn că actorulacordă, totuşi, o oarecare atenţie acestei probleme. 1otuşi, de dragul argumentului, să-lgăsim pe cel mai bun arbitru. (n acest ca% recomand )nsăşi puterea imaginaţiei. (ncepeţisă faceţi eerciţiile de mai jos şi vă veţi sc"imba părerea vă%$nd c$tă forţă de pătrunderede%voltaţi )n timp ce lucraţi supra rolurilor voastre: c$t de interesante şi de complee vi sevor părea personajele voastre, )n timp ce, )nainte, vă apăreau at$t de banale, de plate şi desimple. C$t de multe trăsături psi"ologice noi, umane şi neaşteptate vor de%vălui ele şicum, ca urmare, jocul vostru va deveni tot mai puţin monoton.0708C&1&32 7  (ncepeţi eerciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale +nu emoţiile sau

trăirile voastre proprii )n legătură cu viaţa reală. Căutaţi să vă amintiţi c$t mai multedetalii. Concentraţi-vă aupra acestor amintiri fără a )ntrerupe dansul concentrării.'imultan cu acest eerciţiu )ncepeţi să vă antrenaţi )n a reţine c"iar cea dint$i imagine )nfaţa oc"ilor minţii. *rocedaţi astfel luaţi o carte, desc"ide-ţi-o la )nt$mplare, citiţi uncuv$nt şi vedeţi ce imagine vă evocă. !ceasta vă va ajuta să vă imaginaţi lucrurile, )n locsă vă mărginţi la acţiunile lor abstracte, fără viaţă. !bstracţiunile sunt de prea puţin folos pentru un artist-creator. #upă puţină practică veţi observa că fiecare cuv$nt, c"iar şicuvinte ca „dar”, „dacă”,„deoarece” şi altele vă vor evoca anumite imagini, unele dintreele poate c"iar ciudate şi fantastice. 4iaţi-vă atenţia asupra acestor imagini pentru unmoment, apoi continuaţi-vă eerciţiul )n acelaşi fel, cu cuvinte noi. *este puţină vremetreceţi la etapa următoare a eerciţiului prin%$nd o imagine, priviţi-o şi aşteptaţi p$năc$nd )ncepe să se mişte, să se sc"imbe, să „vorbească” şi să „acţione%e de la sine”.Observaţi că fiecare imagine )şi arre propria sa viaţă, independentă. 5u interveniţi )naceastă viaţă, ci urmăriţi-o c$teva minute.  0tapa următoare creaţi din nou o imagine şi lăsaţi-o să-şi de%volte viaţa eiindependentă. !poi, peste puţină vreme, )ncepeţi să interveniţi pun$nd )ntrebări saud$ndordine. „/rei să-mi arăţi cum stai jos? Cum te ridici? Cum mergi? Cum urci saucobori oscară? Cum )nt$lneşti alţi oameni?” şi aşa mai departe... #acă viaţa independentăa imaginiidevine prea energică, iar imaginea devine tenace +aşa se )nt$mplă adesea,

Page 72: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 72/156

transformaţi)ntrebările )n ordine. (ncepeţi cu intrebările şi ordinele de o natură mai psi"ologică „Cumapari şi dispari? 4ă-ţi o apariţie bunăE 3rea%ă un bun venit cordial unui prietenE (nt$lneşte-ţiduşmanulE #evino bănuitor, g$nditorE 8$%iE *l$ngiE” şi multe alte)ntrebări şi ordine similare.*uneţi aceeaşi )ntrebare de c$te ori este nevoie p$nă ceimaginea voastră va arăta ce vreţi să„vedeţi”. 8epetaţi eerciţiul folosind acelaşi

 procedeu. (n timp ce interveniţi )n viaţaindependentă a imaginii voastre, o puteţi pune deasemenea )n diferite situaţii să-i ordonaţisă-şi sc"imbe )nfăţişarea eterioară sau să-i daţialte sarcini. !lteori, alternaţi momentele )ncare )i daţi deplină libertate cu altele )n care )iimpuneţi o mulţime de cerinţe.!legeţi o piesă scurtă, cu puţine personaje. Iucaţi scena cu toate personajele ei dec$tevaori, )n imaginaţie. *uneţi apoi )n faţa personajelor o serie de probleme şi daţi-leunelesugestii. „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multeatmosferediferite. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul pieseisau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multăinfluenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sauinvers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena,

acţiunea sau orice altăinterpretare.(n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v-aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul+ca imagine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regi%orului.i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările eterioare ale imaginii )n viaţa eiinter ioară.(n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multăatenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )nvieţile lorinterioare. !numite domenii ale psi"ologiei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure.

/or eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru căoric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropriile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că acesteimagini văde%văluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )naintede a )ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţi-vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$ndvoi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat-o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără„stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente psi"ologice simple. !poi treceţi la eerciţii pentru de%voltareafleibilităţii imaginaţiei.2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit. !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-oaltă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără aunei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă sede%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă.

Page 73: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 73/156

0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat săsetransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /răjitoarea bătr$nă să devină o prinţesăt$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător.!poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincendiu )n pădure care se )ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcu

cupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căutaţi să au%iţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la oscenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un proces lin,continuu, ca )ntr-un film.6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspunsurivi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţi-itrăsăturile şi particularităţile caracteristice. !poi puneţi-l să vorbească şi urmăriţi-iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, g$ndurile, desc"ideţi-vă )n faţa lui )n aşa fel )nc$tviaţalui interioară să o influenţe%e pe a voastră. Cooperaţi cu el, recept$ndu-i „sugestiile”,dacă văconvin. Creaţi at$t personaje dramatice, c$t şi comice.

2ucr$nd )n felul acesta poate veni oric$nd clipa c$nd imaginea pe care aţi creat-opoatedeveni at$t de puternică )nc$t nu veţi re%ista dorinţei de a o)ncorpora, de a o juca,c"iardacă este un fragment dintr-o scenă scurtă. C$nd se naşte )n voi o astfel de dorinţă,nu trebuiesă-i re%istaţi, ci să jucaţi liber, at$t timp c$t doriţi. !ceastă dorinţă sănătoasă dea vă )ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui eerciţiuspecial care să vă deate"nica )ncorporării.0708C&9&32 7&&maginaţi-vă la )nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi-vă )npicioare,staţi jos, sau luaţi un obiect. 'tudiaţi această mişcare a voastră )n imaginaţie şiapoieecutaţi-oefectiv. &mitaţi-o aşa cum era, c$t mai fidel cu putinţă. #acă eecut$nd-o

observaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi vă%ut-o )nimaginaţie, studiaţi-odin nou )n imaginaţie şi )ncercaţi iarăşi p$nă c$nd veţi fi satisfăcuţică aţi copiat-o fidel.8epetaţi acest eerciţiu p$nă veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l-aţi elaborat c$nd v-aţi imaginat mişcarea.Continuaţi eerciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce )n ce mai complicate. !plicaţi acelaşieerciţiu, imaginaţi-vă unpersonaj dintr-o piesă sau dintr-un roman, )ncep$nd cu mişcări,acţiuni sau conţinut psi"ologicsimplu. 2ăsaţi imaginea creată de voi să rostească c$tevacuvinte. 'tudiaţi cu cea mai maremeticulo%itate personajul, p$nă )n cele mai miciamănunte, p$nă c$nd sentimentelepersonajului tre%esc propriile voastre sentimente. !poi)ncercaţi să )ncorporaţi noua voastrăvi%iune c$t ma precis cu putinţă. (n timpul)ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat)n amănunt. #acă această deviere este re%ultatul uneiinspiraţii subite )n cursul)ncorporării, acceptaţi-o ca pe un fapt po%itiv şi de dorit.!cest eerciţiu va stabili treptat relaţiile at$t de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psi"ologia voastră: mijloacele voastre e epresie vor deveniastfelfleibile şi supuse comen%ilor pe care le veţi da. #acă )n timp ce veţi lucra )n felulacesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru )nceput, să alegeţi numai osingurătrăsătură din toate cele care fac parte din vi%iunea voastră lăuntrică. *roced$ndaşa, veţi evitaşocul +pe care actorii )l cunosc prea bine care provine de la )ncercarea de a

Page 74: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 74/156

)ncorpora )ntreagaimagine dintr-o dată, dintr-o singură )g"iţitură lacomă. 0ste acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi )nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. tiţi bine că vocea, corpul şi )ntregul vostruaparat psi"ic nu sunt totdeauna )n staresă ajuste%e )ntr-un timp scurt vi%iunea pe care aţicreat-o. (naint$nd )n vi%iunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţi

astfel mijloacelor voastre de epresie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de )ndeplinit. /eţiputea să asimilaţi mai bine)ntregul personaj pe care )l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 3neorise )nt$mplă ca, c"iardupă c$teva )ncercări de a-i )ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată)n faţa voastră şi să se )ncorpore%e ca un tot unitar. (n timp ce asimilaţiastfel personajul,fie eers$nd, fie )n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le-aţi prevă%ut şi pe care le-aţi )nt$lnit acum numai )n realitate ; acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regi%or şi alte asemenealucruri. Cuaceste adaosuri noi „repetaţi” )n imaginaţie scena pe care o studiaţi. !cesteeerciţii pentruantrenarea capacităţii de a )ncorpora imaginile se vor dovedi cur$nd a fimijloacele cele maieficiente şi pentru de%voltarea corpului vostru. Căci )n procesul de

)ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,)mbib$ndu-l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. (n felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea „membranăsensibilă” pe care am descris-o mai )nainte.Cu c$t c"eltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de de%voltare a puteriideimaginaţie şi pentru te"nica de )ncorporare a imaginilor create de voi, cu at$t maicur$ndimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. #eaceasta, )ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor de%volta de la sine,)n timp ceaparent nici nu vă g$ndiţi la ele. /eţi observa, deasemenea, că sc$nteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.'ă re%umăm eerciţiile de imaginaţie<. 4iaţi prima imagine:

=.)nvăţaţi să-i urmăriţi viaţa independentă:>.colaboraţi cu ea, pun$nd )ntrebări şi d$nd ordine:.pătrundeţi )n viaţa interioară a imaginii@. de%voltaţi-vă fleibilitatea imaginaţieiA.)ncercaţi să creaţi personaje )n mod complet independentB. studiaţi te"nica )ncorporării imaginilor 

C!*&1O232&&&&6*8O/&!9&0 #0 !5'!6D23 5umai artiştii uniţi printr-o adevărată simpatie )ntr-un ansambluimprovi%ator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, )n comun.#upă cum am arătat )n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai )nalt al fiecărui

Page 75: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 75/156

artist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se eprimaliber şicomplet. 4iecare dintre noi are propriile convingeri )nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luină%uinţă către oeprimare liberă.6arii g$nditori ai lumii, vr$nd să se eprime pe ei )nşişi, şi-au creat propriile lorsisteme

filosofice. 2a fel, un artist care nă%uieşte să-şi eprime convingerile lăuntrice ofaceimprovi%$nd cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. !celaşilucru, fărăecepţie, se poate spune şi despre arta actorului. #orinţa sa ar%ătoare şi ţelul luisuprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvi%aţiei libere. #acă un actor se limitea%ănumai la rostireatetului prevă%ut de autor şi la „eecutarea” acţiunii indicate de regi%or,fără să caute oca%iasă improvi%e%e independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar  profesiunea lui devineoca%ională. 0l face greşeala de a crede că autorul şi regi%orul auimprovi%at deja pentru el şică nu mai este loc pentru eprimarea individualităţii salecreatoare. #in păcate, aceastăatitudine predomină )n r$ndul prea multor actori din %ilelenoastre.(n realitate, fiecare rol )i oferă actorului oca%ia de a improvi%a, de a colabora şi de aco-

crea cu autorul şi cu regi%orul. !ceastă afirmaţie nu )nseamnă că actorul poateimprovi%aun nou tet sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regi%or.#impotrivăE 1etuldat şi acţiunea sunt ba%ele ferme pe care actorul trebuie şi poate să-şide%volte improvi%aţia.Cum rosteşte tetul şi cum eecută acţiunea constituie porţi desc"ise către un vast c$mpdeimprovi%aţii. !ceşti „cum” ai tetului şi ai acţiunii sale sunt tot at$tea moduri )n care elsepoate eprima liber. 6ai mult, eistă nenumărate momente )ntre tet şi acţiune )n careelpoate crea minunate tran%iţii psi"ologice, eprimate )n felul său propriu, )n care )şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. &nterpretarea )ntregului personaj p$nă la cele maimicitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvi%aţiile sale. !ctorul trebuie doar să

)nceapă prin arefu%a să se joace numai pe sine )nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.#acă )ncetea%ătoate rolurile sale ca nişte „linii drepte” şi )ncearcă c$te o caracteri%arefină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas )nainte spre improvi%aţie. !ctorul care n-agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovi%aţiei.*rin urmare, cu c$t un actor )şi de%voltă mai mult aptitudinile de a improvi%a şi)şidescoperă acel i%vor nesecat din care provine orice improvi%aţie, cu at$t mai cur$nd vagustaun sentiment de libertate, p$nă atunci necunoscut, şi se va simţi mai )mbogăţitsufleteşte.0erciţiile următoare sunt menite să de%volte aptitudinea de a improvi%a.Căutaţi să vi le)nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.0708C&9&32 7&& +pentru studiul individual2a )nceput stabiliţi care sunt momentele de )nceput şi de sf$rşit ale improvi%aţieivoastre.0le trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 2a )nceput, de pildă, puteţi săvăsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest „#!” ; )n timp ce)nmomentul de )nc"eiere puteţi să vă culcaţi, să desc"ideţi o carte şi să )ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe )ndelete. 'au, puteţi )ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul, pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi )n oraş. 'f$rşiţi prin a răm$ne pe loc,deprimat şi c"iarcu oc"ii )n lacrimi. 'au )ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, saucu mare atenţie,)ncerc$nd să vă ascundeţi după perdea. !poi eclamaţi „0 iar aiciE” şi vă

Page 76: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 76/156

trageţi inapoi de lafereastră. *entru momentul de )nc"eiere puteţi c$nta la pian +real sauimaginar, )ntr-odispo%iţie foarte fericită, c"iar r$%$nd. i aşa mai departe. Cu c$t suntmai contrastantesemnele de )nceput faţă de cele de )nc"eiere, cu at$t e mai bine. 5uanticipaţi ce aveţi de făcut)ntre cele două momente alese. 5u )ncercaţi să găsiţi omotivare logică pentru fiecare dintremomentele de )nceput şi cele de )nc"eiere. !legeţi

două lucruri oarecare, care vă vin mai )nt$i)n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar)mpiedica o bună improvi%aţie. #oar un )nceputşi un sf$rşit )n contrast. 5u )ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. #efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din )nceput saudin sf$rşit. !stfel, c$nd vă sculaţi şi spuneţi „#a”, dacăacesta vă este )nceputul, veţi)ncepe să acţionaţi „liberi” şi cu deplină )ncredere )n sine,urm$nd mai ales sentimentele,emoţiile şi dispo%iţia voastră. &ar partea de mijloc, tran%iţia dela momentele iniţiale p$năla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improvi%a. 4iecare momentsuccesiv alimprovi%aţiei trebuie să fie re%ultatul psi"ologic +nu logic al momentuluiprecedent.!stfel, prin toată gama diferitelor sen%aţii, emoţii, dispo%iţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită )n mod spontan, pe moment. *oate că veţideveniindignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,

umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare )n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţic"ema pe cineva etc.Orice posibilitate vă este desc"isă )n funcţie de dispo%iţia voastră din acel moment sau)n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi )nt$lni )n timpul improvi%aţiei.„/ocea lăuntrică” dictea%ă toate sc"imbările psi"ologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.'ubconştientul sugerea%ă lucruri care nu pot fi prevă%ute de nimeni, nici c"iardepropria persoană, ceea ce )nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet )n seama propriuluispirit de improvi%aţie. Cu momentul final )n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şifără sf$rşit, civeţi fi atraşi constant şi ineplicabil către momentul final. 0l va licări )n faţavoastră ca un farcălău%itor.Continuaţi să eersaţi p$nă stabiliţi un nou )nceput şi un nou sf$rşit, p$nă c$nd

căpătaţi)ncredere )n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a g"ici ce aveţi de făcut )ntrestart şi finis".#e ce acţiunea, po%iţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite eact pentrumomentul de )nceput şi de sf$rşit, iar )ntre cele două etreme se pot desfăşuraspontan?#eoarece libertatea reală de improvi%aţie trebuie să fie ba%ată )ntotdeauna penecesitate: altfel,ea va degenera cur$nd fie )n arbitrar, fie )n ne"otăr$re. 4ără un )nceputdefinit care să vă)mpingă acţiunea şi un sf$rşit definit care să o complete%e, veţi rătăcifără niciun scop. 'imţulvostru de libertate va fi, fără )ndoială, incapabil să pornească la oacţiune fără o orientare şifără un scop. C$nd repetaţi o piesă, vă loviţi, )n mod firesc, deun număr de „necesităţi” carevă solicită activitatea şi spiritul de improvi%aţie. &ntriga,tetul, ritmul, sugestiile autorului şiregi%orului, jocul celorlalţi parteneri, toate acesteadetermină necesităţile şi diversele lungimi)ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. /ăveţi de%volta eerciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 2a )nceput, pe l$ngă)nceputul şi sf$rşitul precis, veţi defini ; ca una dinnecesităţi, durata aproimativă afiecărui eerciţiu. *entru studiul individual, sunt necesare @minute pentru fiecareimprovi%aţie. !poi, adăugaţi la aceleaşi momente de )nceput şi de sf$rşitun nou moment+necesitate, undeva, pe la mijlocul improvi%aţiei. !cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot at$t de definitivă că şi )nceputul şi sf$rşitul. !cum, treceţi de la startlamomentul de mijloc şi de la acesta la sf$rşit, )n acelaşi mod )n care aţi parcurs cele

Page 77: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 77/156

douămomente etreme, dar căutaţi să nu c"eltuiţi mai mult timp ca )nainte. *este puţin,maiadăugaţi )ncă un moment, la libera alegere, şi eecutaţi-vă improvi%aţia parcurg$ndcele patrupuncte )n aproimativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două etreme.Continuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente )ntre start şi finis". !legeţi-le la)nt$mplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică: lăsaţi această sarcină )n seama

 psi"ologiei voastreimprovi%atoare. #ar, )n varierea eerciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi )nceput şi sf$rşit.#upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu-le ca tot at$tea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi )ntr-un altmod )ncercaţi să jucaţi prima parte)ntr-un ritm lent, iar ultima )ntr-un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă )n jurulvostru, fie )ntr-unul din fragmentele alese, fie)n cursul )ntregii improvi%aţii. *uteţi )ngrănădi noi necesităţi in improvi%aţia voastră,utili%$nd diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, %bor, sau radiaţie, separat sau)n orice combinaţii pe care vi le propuneţi: puteţi )ncercaimprovi%aţia cu diferitecaracteristici. 6ai t$r%iu vă puteţi imagina-un decor )n care trebuie să improvi%aţi- amplasarea publicului

-"otăr$ţi dacă improvi%aţia este comedia, tragedie, farsă, dramă-improvi%aţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar -să se strecoare o anumită formă de intrigă*uteţi, după un timp, să sc"imbaţi temele )nceputului şi sf$rşitului: apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. C$nd aţi epui%at această serie de combinaţii,)ncepeţi)ntregul eerciţiu din nou, cu )nceput şi sf$rşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.8e%ultatul acestui eerciţiu este de%voltarea psi"ologiei actorului careimprovi%ea%ă.!ceastă psi"ologie se va menţine, )n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. 6ai t$r%iu,)n timpul repetiţiilor şi repre%entaţiilor pe scenă, veţi simţi că tetul pecare )l aveţi de spus,acţiunile şi )mprejurările ; impuse de autor, regi%or, de intriga piesei,

vă vor conduce aşa cumau făcut-o necesităţile. !rta dramatică este o improvi%aţie permanentă. 5u eistă momentepe scenă )n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimprovi%a.-veţi fi )n stare să eecutaţi cu preci%ie necesităţile impuse-să vă păstraţi spiritul de actor care improvi%ea%ă.-'en%aţie de )ncredere deplină )n sine, )mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntrică0erciţiile pentru de%voltarea aptitudinii de a improvi%a ; )n ansambluri de doi, trei, saumai mulţi parteneri, sunt )n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. 0istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oric$t de talentat ar fi un actor, el nu va fi)n stare să-şiutili%e%e complet capacitatea de improvi%aţie dacă se i%olea%ă de ansamblu,de partenerii săi.0istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,o repre%entaţiebine eecutată, o montare ecepţională. !ctorul trebuie să )şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.3n ansamblu care improvi%ea%ă trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 3nmicsemn de la partener, o pau%ă, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau ood intuitiv ce nuanţe trebuie găsite +elaborate )n F.*. minore pentru a le face sărime%e cuF.*. C"eie. Cu c$t veţi lucra mai mult pentru F.*., cu at$t vă veţi da mai multseama c$tsunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. Ceeace pare

Page 78: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 78/156

o problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e re%olvat )n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care i%vorăsc F.*. *e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste F.*. minore numai at$ta vreme c$t e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. i după aceea le puteţi părăsi cu totul. #ar F.*. c"eie al personajului varăm$ne mereu )n voi.

O altă )ntrebare ce se poate naşte )n voi este „Cine )mi poate spune dacă F.*. pe carel-amgăsit este cel mai adecvat personajului?” 8ăspunsul 5imeni dec$t voi )nşivăE 0lestepropria voastră creaţie liberă prin care se eprimă individualitatea voastră. 0steadecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. 1otuşi, regi%orul este )ndreptăţit să vă sugere%esc"imbări la F.*. carele-aţi găsit. 'ingura problemă pe care v-o puteţi pune )n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu F.*., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru oasemeneamişcare. 'ă vedem care sunt aceste condiţii. 0istă două feluri de mişcări. 3na pe care ofolosim )n ambele situaţii ; acţion$nd )n viaţă sau pe scenă -, aceasta estemişcarea naturală,u%uală. Cealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare ar"etipală+originală, o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile de

acelaşi fel. F.*. aparţine celuide-al doilea fel. 6işcările obişnuite, de fiecare %i, suntincapabile să ne active%e voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particulari%ate. 0le nu umplu )ntregul corp, psi"ic şisuflet, )n timp ce F.*. ca ar"etip lecuprinde pe toate. /-aţi pregătit să faceţi mişcări ar"etipalec$nd, )n eerciţiul &, aţi )nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind maimum de spaţiu dinjurul vostru.F.*. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare dec$t e nevoie căci ea vaslăbimişcarea eact c$nd )i măreşte forţa. Dine)nţeles că dacă F.*. vostru este violent,asemenicelui pe care l-am ales ca prim eemplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare: darc"iar )n acest ca%, reala tărie a mişcării este mai mult psi"ologică dec$tfi%ică. F$ndiţi-vă la omamă iubitoare str$ng$ndu-şi copilul la s$n, cu toată marea putere a

iubirii materne, şi totuşimuşc"ii ei sunt complet relaaţi. #acă aţi eersat cu grijămişcările de modelare, plutire, %borşi iradiere +ve%i cap. &, veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşc"ilor. (n ultimele noastre două eemple +@şi A am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. !cum se poate naşte)ntrebarea dacă nu cumva mişcarea )n sine şi-arputea pierde şi ea forţa )n crearea unui personaj slab. 8ăspunsul este )n niciun ca%E F.*.trebuie să răm$nă )ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. !stfel, forţa psi"ică a lui F.*.+gestul psi"ologic va avea de suferit mici sc"imbări dupăcum )l veţi face politicos, cutandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. i apoi, actorul şi nu personajul face F.*. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. 6ai departe, F.*. trebuie să fie c$t se poate desimplu pentru cămisiunea lui este de a )ndruma psi"ologia intrinsecă a personajului, )ntr-oformă uşor decontrolat, de a-l restr$nge la esenţă. 3n F.*. complicat nu poate face acestlucru. 3nadevărat F.*. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe p$n%a unui artist )nainte dea seapuca de amănunte. 0ste, ca să %icem aşa, o selectare pe care se va ridicaar"itecturacomplicată a personajului. F.*. trebuie să aibă o formă foarte clară şi binedefinită. Oricetrăsătură vagă eistentă )n el vă va dovedi că nu este )ncă esenţa, inima,mie%ul personajuluiasupra căruia lucraţi. 'imţul formei, amintiţi-vă, era implicat )neerciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări +cap. &. 0ste foarte important şi tempo-ul )n

Page 79: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 79/156

care eersaţi F.*. după ce l-aţi găsit. 4iecare trece prin viaţă )ntr-un tempo diferit. !ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. !celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. 1empo-ul general )n care trăiesc ele depinde, )n maremăsură, deinterpreta rea voastră.!celaşi F.*. făcut )n tempo-uri diferite )şi poate sc"imbatoate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 2uaţi oricare

din eemplete oferite de F.*. şi)ncercaţi să-l faceţi mai )nt$i )ntr-un tempo lent şi apoi)ntr-unul mai rapid. 'tudiaţi mişcareadin primul eemplu. (ncetinind tempo-ul, el c"eamăla lumină )n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un g$nditor abil, capabil să plănuiască )ntr-un anumit fel, răbdător şistăp$n pe sine. 4ăcut repede, )ntr-un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne)nfr$nată, incapabil de a se purta raţional. 6ulte din transformările prin care trecpersonajele )n cursul piesei pot fieprimate numai prin sc"imbare de tempo )n g.p. pe care l-aţi găsit pentru ele. +*roblematempo-ului pe scenă va fi discutată mai t$r%iu.!jung$nd la limita fi%ică a g.p-ului, c$nd trupul vostru nu se poate etinde maimult,trebuie să )ncercaţi )ncă pentru o clipă +<G, <@ secunde să depăşiţi limitele lui,iradiindu-iputerea şi calităţile )n direcţia indicată de F.*. !ceastă iradiere va )ntări mult

adevărata forţă amişcării, făc$nd-o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. ! merge )nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 'arcina voastrăva fi de acum )nainte să de%voltaţi o fină sensibilitate amişcării pe care o faceţi.0708C&9&32 7/&2uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme )n voi )nşivă. Făsiţi o propo%iţie care să-icorespundă. !ceasta poate fi „/reau să fiu +lăsat singur.” 8epetaţi cuvintele )mpreunăcugestul, )n aşa fel )nc$t calitatea voinţei stăp$nite şi a calmului să pătrundă )n psi"iculvostru şi)n voce. !poi )ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de sc"imbare )n F.*. #acă, să%icem, po%iţiacapului a fost ridicată, aplecaţi-l uşor )n jos şi )ntoarceţi privirea )n aceeaşidirecţie. Cesc"imbare a produs aceasta )n psi"ologia voastră? !ţi simţit cumva că la

calitatea de calm s-aadăugat o uşoară insistenţă, )ncăpăţ$nare? 4aceţi o nouă sc"imbare.#e data aceasta )ndoiţiuşor genunc"iul drept trec$nd greutatea trupului pe piciorul st$ng.F.*. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 8idicaţi m$inile la bărbie şi calitateaabandonului se va )ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.2ăsaţi capul pe spate şi )nc"ideţioc"ii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. (ntoarceţi palmele )n afară autoapărarea.!plecaţi capul )ntr-o parte autocompătimirea. (ndoiţi celetrei degete de la fiecare m$năpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 2a fiecaresc"imbare spuneţi aceeaşi propo%iţie ca săo acordaţi cu mişcarea. 5u uitaţi că acesteeemple nu sunt dec$t o mică parte dineperienţele pe care le poate inspira F.*. irul lor poate fi nelimitat. 4iţi )ntotdeauna liberi )n interpretarea mişcărilor şi a sc"imbărilor lor.Cu c$t mişcarea va fi mai fină, cu at$t va fi maiascuţită sensibilitatea pe care o va de%volta )n voi.Continuaţi aceste eerciţii p$nă c$nd corpul ; po%iţia capului, a umerilor, ag$tului,mişcarea braţelor, a m$inilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii ;va de%volta )n voi reacţii psi"ice corespun%ătoare. 2uaţi un g.p.,eersaţi-l o vreme )n temporar şi creşteţi apoi gradat, p$nă ajungeţi la cel mai rapid tempocu putinţă. (ncercaţi săeperimentaţi toate reacţiile psi"ice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării +puteţifolosi pentru )nceput eemplele sugerate mai sus. *entrufiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropo%iţie potrivită şi spuneţi-o )n timp ce faceţi

Page 80: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 80/156

mişcarea. !cest eerciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, )ntre timp, şi simţularmoniei, psi"icul şi vorbirea. C$nd acestea vor fide%voltate la nivel )nalt, veţi puteaspune „(mi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psi"icului. 2e simt ca pe nişte părţi vi%ibile şi au%ibile ale sufletului.” Cur$nd veţi observacă, )n timp ce acţionaţi, )ntimp ce vă vedeţi de treburi, )n timp ce spuneţi tetul, făc$ndgesturi simple, fireşti, F.*.

este )ntr-un fel mereu pre%ent )n spatele g$ndurilor voastre. 0l văajută şi vă conduce ca un)ndrumător nevă%ut, prieten şi g"id, care nu va )nt$r%ia să vă inspireatunci c$nd aveţinevoie de aceasta mai mult dec$t orice. /ă păstrea%ă creaţia )ntr-o formăcondensată şicristali%ată. /eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţic"emat-o prin F.*. vă dă o mai mare epresivitate, oric$t de re%ervat şi economicv-ar fi jocul. +5u cred că e nevoie să specific faptul că F.*. nu trebuie niciodatăarătatauditoriului, tot aşa cum la un ar"itect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuisc"elăriaconstrucţiei )n locul lucrării terminate. F.*. este sc"eletul rolului şi trebuie sărăm$nă„secretul” vostru te"nic. #acă eersaţi )n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe l$ngă eerciţiile )ncepute cu eemplul B se recomandă următorul lucru!legeţi opropo%iţie scurtă şi spuneţi-o lu$nd diferite atitudini fireşti sau făc$nd diferite

gesturi %ilnice+nu F.*.. !cestea pot consta din a şedea, a sta )n picioare, a vă plimba )n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a desc"ide sau a )nc"ide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.4iecare mişcare sau po%iţiea corpului care tre%eşte o anumită stare psi"ică vă va dictacum trebuie spusă propo%iţia, cu ceintensitate, calitate şi )n ce tempo. 'c"imbaţi po%iţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi fra%ăde fiecare dată. /ă creaţi )n voi simţul armonieidintre trup, psi"ic şi vorbire.!cum, după ce am de%voltat suficient epresivitatea, )ncercaţi să creaţi şi o serie deF.*. pentru personajele deosebite, observ$nd toate condiţiile descrise mai )naintear"etip,forţă, simplitate etc. 2a )nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,găsiţi g.p.pentru oameni pe care )i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i-aţi

)nt$lnit )nt$mplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. (n sf$rşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. Ca o treaptă următoare a acestui eerciţiu, alegeţi un personaj dintr-o piesă pe care n-aţivă%ut-o şi in care nu aţi jucat. Făsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. !similaţi-l completşi apoi)ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe ba%a F.*. +#acă e posibil cu partener iacum ar fi necesar c$teva cuvinte de )nc"eiere despre 1empo. Concepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie )ntre tempo-ul interior şi celeterior. 1empoulinterior poate fi definit ca o sc"imbare rapidă sau )nceată de g$nduri,imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. 1empo-ul eterior se eprimă )n acţiuni sau vorbirerapidă sau )nceată. *escenă, tempo-urile interioare şi cele eterioare pot merge )mpreună.#e eemplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. &maginile )nmintea sa se urmăresc una pealta )ntr-o succesiune rapidă, g$ndurile şi dorinţele p$lp$iegonindu-se una pe alta, apăr$nd şidispăr$nd: voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, )nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola )n aşa fel )nc$t ţinuta sa eterioară,mişcările şi vorbirea )i vor răm$ne calme şi )ntempo rar. 3n tempo eterior rar poatemerge m$nă )n m$nă cu un tempo interior rapid, sauinvers. 0fectul celor două tempo-uricontrastante, eist$nd simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. 5uconfundaţi tempo-ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie )n interior. Oric$t de rar arfi tempo-ul pe care )l folosiţi pe scenă, voi )nşivă, ca artişti,trebuie să fiţi )ntotdeaunaactiv

Page 81: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 81/156

i. *e de altă parte, tempo-ul rapid al spectacolului nu trebuie sădevină grabă evidentă sauo tensiune psi"ică şi fi%ică inutilă. 3n trup fleibil, bine antrenat,ascultător, şi o te"nică bună de vorbire vă vor ajuta să evitaţi această greşeală făc$nd posibilăcorectura şifolosirea simultană a două tempo-uri contrastante.0708C&9&32 7/&&

4aceţi o serie de eerciţii cu tempo-uri interioare şi eterioare diferite şi contrastante.#eeemplu un mare "otel noaptea. Hamalii, cu obişnuitele lor mişcări rapideşi)ndem$natice, cară bagajele de la elevator, le scot afară şi le pun )n automobile careaşteaptă şicare trebuie să se grăbească pentru a prinde trenul de seară. 1empo-ul eterioral "amaliloreste rapid, dar ei sunt indiferenţi la )ngrijorarea musafirilor care seimpacientea%ă afară.1empo-ul interior al "amalilor este lent. 6usafirii care pleacă,dimpotrivă, )ncearcă să-şipăstre%e calmul eterior. (n interior sunt )ngrijoraţi, tem$ndu-secă vor pierde trenul. 1empo-ullor eterior este lent, iar cel interior este rapid.*entru eerciţiile următoare aţi putea folosi eemplele din eerciţiul 7&&. Făsiţi piesa, propun$ndu-vă să )ncercaţi a găsi diferite tempo-uri )n diferite combinaţii.

8e%umat asupra gestului psi"ologic +F.*.<.F.*. activea%ă puterea noastră de voinţă, )i dă o direcţie precisă, tre%eştesimţămintele şi ne dă o vi%iune condensată a personajului.=.F.*. trebuie să fie ar"etipal,puternic, simplu şi bine modelat. 0l trebuie săiradie%e şi să fie făcut corect.>.#e%voltaţi )n F.*. sensibilitatea..4aceţi distincţia )ntre tempoul interior şi cel eterior.

C!*&1O232 /&*08'O5!I & C!8!C108&!80

Page 82: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 82/156

1ransformarea este cea după care t$njeşteactorul, )n mod conştient sau inconştient.i acum să discutăm problema creării personajului. 5u eistă roluri care să poată ficonsiderate „drepte”, sau in care actorul )nfăţişea%ă publicului acelaşi „tip” ; el )nsuşi,aşacum este )n viaţa particulară. 0istă mai multe motive care generea%ă nefericite

concepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.0ste suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va de%voltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de „autoe"ibare”, deja ad$nc)nrădăcinată, să prospere.4iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva ori%onturinoi ale fiinţei umane. 3nactor nu poate da publicului revelaţii noi etal$ndu-se pe sine)nsuşi pe scenă. Ce aţi spune deun scriitor care, )n toate piesele, fără ecepţie, s-ardramati%a pe sine )nsuşi )n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva dec$t deautoportrete? !şa cum nu veţi )nt$lni )n viaţădoi oameni la fel, tot aşa )n piesele de teatrunu veţi )nt$lni două roluri identice. Ceea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. Ca să dob$ndească o primă idee pentru rolul ce )l are de jucat, actorul trebuie să se)ntrebe „Care este diferenţa, oric$t de

subtilă sau nevinovată ar fi, )ntre mine şi personaj aşacum )l descrie tetul?” 4ăc$ndastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face )n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psi"ologice principale ale personajului.!poi, vă aflaţi )n faţănecesităţii de a )ncorpora aceste trăsături caracteristice care formea%ădiferenţa dintre voişi personaj. Cum vă veţi apropia de această sarcină? Calea cea mai scurtă,artistică şiamu%antă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. &maginaţi-vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi st$ngaci +at$t psi"icc$tşi fi%ic. !ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau eprimate emfatic, ca )ncomedie.0le se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunttrăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. &mediat ce aţi etras

acesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi )nşivă, )ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi )ncet. *oate veţi găsi că are untrup plin,)ndesat, scurt, cu umerii că%uţi, g$tul jos, braţe lungi care at$rnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. !cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. 1otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. Cum veţi face să reali%aţi o adevărată asemănare?&ată cum )ncepeţi săvă imaginaţi că )n acelaşi spaţiu pe care )l ocupaţi cu propriul vostrucorp eistă şi un altul ;trupul imaginar al personajului pe care tocmai l-aţi creat )n minte./ă )mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar eista: )l puneţi ca pe un veştm$nt. Care va fire%ultatul acestei mascarade? #upăo clipă, poate )ntr-o străfulgerare, veţi )ncepe să simţiţi şi să g$ndiţi despre voi )nşivăcadespre o altă persoană. !ceastă eperienţă este foarte asemănătoare cu cea a uneiadevăratemascarade. !ţi observat vreodată )n viaţa voastră de toate %ilele c$t de diferit văsimţiţi )nveşminte diferite? 5u sunteţi „altcineva” atunci c$nd purtaţi o cămaşă de noaptedec$t atuncic$nd sunteţi )n "aine de seară, c$nd purtaţi un costum vec"i şi u%at sau unulnou-nouţ? #ar„apurta” un alt corp? (nseamnă mult mai mult dec$t a purta indiferent cecostum sau)mbrăcăminte. !ceastă opţiune a formei fi%ice imaginare a personajuluiinfluenţea%ă asuprapsi"icului vostru de %eci de ori mai mult dec$t orice )mbrăcăminteECorpul imaginar stă ca şicum ar eista )ntre corpul vostru real şi psi"ic, influenţ$ndu-le pe am$ndouă cu aceeaşi putere.*as cu pas, )ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să vă

Page 83: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 83/156

simţiţi )n acord cu el. Ca să spunem aşa,personajul locuieşte )n voi +sau, dacă preferaţi,voi locuiţi )n el. C$t de puternic eprimaţidatele tipului vostru imaginar, )n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. #ar, )n oriceca%, )ntreaga voastră fiinţă psi"ică şi fi%ică va fi sc"imbată,c"iar posedată de personaj.C$nd este )ntr-adevăr adoptat şi eersat, trupul imaginar pune )nacţiune voinţa şi

simţămintele voastre +ale actorului, le armoni%ea%ă cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul )ntr-o altă persoană. 'impla discutare a personajului,anali%a samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oric$t de abilă arfi, vă valăsa rece şi pasiv, pe c$nd trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. Consideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. „Iucaţi-vă” cu corpul imaginar, sc"imb$ndu-l şi prefăc$ndu-l p$nă c$nd sunteţi pedeplin mulţumit de opera voastră. 5u veţi pierde niciodată )n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui re%ultatul. 5atura voastră artistică e sortită să fie t$r$tă denerăbdare dacă o forţaţiprin „repre%entarea” prematură a corpului imaginar. (nvăţaţi săcredeţi )n el pe deplin şi nu văva trăda. 5u eageraţi peste măsură violent$nd, forţ$nd şi)ncerc$nd aceste inspiraţii subtilecare „vă vin de la noul trup”. i numai c$nd )ncepeţi să

vă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti )n folosirea lui, puteţi să )ncepeţi sărepre%entaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. (n unele ca%uriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar +oparte din el ; braţele lungi şiat$rn$nde, de eemplu, pot să vă sc"imbe deodată )ntreagapsi"ologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. #ar să aveţi grijă )ntotdeauna ca)ntreaga voastră fiinţă să se transforme )n personajul pe care trebuie să )l repre%entaţi.0fectul corpului imaginar va fi )ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă )i adăugaţicentrulimaginar +ve%i cap. &. !t$ta vreme c$t centrul răm$ne )n mijlocul pieptului vostru+socotiţi căe plasat cu c$ţiva centimetri mai ad$nc, veţi simţi că sunteţi )n ea voi )nşivă şi)ncă )n deplinăstăp$nire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostruapropiindu-se detipul „ideal”. #ar )ndată ce veţi )ncerca să mutaţi centrul )n alt loc, )n

interiorul sau eteriorul trupului, veţi simţi că se sc"imbă c$nd intraţi )ntr-un corpimaginar. /eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentre%e )ntreaga fiinţă)ntr-un singur loc din care radia%ă şiemană activitatea voastră. #acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept )n cap, veţibăga de seamă că elementul g$nd a )nceputsă joace un rol caracteristic )n jocul vostru. #inlocul său )n cap, centrul imaginar va)ncepe deodată sau treptat să coordone%e toate mişcările,să influenţe%e )ntreaga atitudinefi%ică, să vă motive%e comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psi"icul )n aşa fel)nc$t, cu totul firesc, veţi )ncepe să aveţi sen%aţia că elementulg$nd este important şiindispensabil creaţiei voastre. #ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce )i veţi sc"imba calitatea. 5u este suficient să-laşe%aţi )ncap, de eemplu, şi apoi să-l lăsaţi acolo să-şi vadă de treabă. 1rebuie să-l stimulaţimaideparte, investindu-l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. *entru un om )nţelept,să%icem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, lumin$nd şi radiind, )n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau )napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. 1rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere )n imaginarea centrului )n multe şi diferitefeluri at$t timpc$t variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care )l aveţi de jucat. (ncercaţic$teva eperienţe.*uneţi un centru moale, nu prea mic, )n regiunea abdomenului şi veţieperimenta un psi"icmulţumit de sine, păm$ntean, puţin greoi şi totuşi cu "a%. 2ăsaţi uncentru de greutate mic şigreu )n v$rful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şi

Page 84: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 84/156

c"iar inoportun. 6utaţicentrul )ntr-unul din oc"i şi veţi observa c$t de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. (nc"ipuiţi-vă un centru mare, greu,mo"or$t şi )nglodat aşe%at )n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, carag"ios. 3n centru locali%at la„c$teva picioare” )n faţa oc"ilor sau frunţii poateda sen%aţia unei minţi ascuţite, pătrun%ătoareşi c"iar sagace. 3n centru cald, )nflăcărat,

aşe%at )n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. *uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 2ăsaţi-l săse legene uşor )n faţa frunţii şi săvă )nconjoare capul din timp )n timp şi veţi trăi psi"ologiaunui om rătăcit de%orientat. 'aulăsaţi-l să circule )n mod neregulat )n jurul trupului, )ntempouri variate, acum ridic$ndu-se, acum prăbuşindu-se, şi efectul va fi fără )ndoială oacu%aţie de intoicaţie. 5enumăratele posibilităţi vi se vor desc"ide dacă veţi eperimenta )nfelul acesta, liber şi juc$ndu-vă. /ă veţi obişnui cu „jocul” şi-l veţi practica şi aprecia at$tpentru plăcerea c$tşi pentru marea sa valoare practică. Centrul imaginar vă este de folos )nprimul r$nd )n ce priveşte personajul )n totalitatea sa. #ar )l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 'ă presupunem că lucraţi la rolul lui #on Juijote. /edeţi bătr$nultrup descărnat,liniştit. !veţi vi%iunea minţii sale nobile, entu%iaste, dar ecentrice şi uşuraticeşi vă veţi

"otăr) să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. !cesta vă poate servi pentru )ntregul personaj. #ar ajungeţi la scena )n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. Cavalerul luptă, sare )n prăpăstii cuiuţealafulgerului. Centrul său, acum )ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din )nălţimi )n piept)ngreun$ndu-i respiraţia. Ca o minge legată de un elastic, centrul %boară )nainte şi serepede)napoi, arunc$ndu-se la dreapta şi la st$nga )n căutarea duşmanului. 'are şi argoneştecavalerul după „minge” )n toate direcţiile, p$nă ce lupta se termină. Cavalerulepui%at, centrulse lasă )ncet la păm$nt şi apoi tot at$t de )ncet se ridică din nou la loculiniţial, radiind şi)nv$rtindu-se fără răga% ca şi mai )nainte. #e dragul clarităţii vi s-au dateemple evidente şipoate groteşti. #ar folosirea centrului imaginar, )n majoritateaca%urilor +mai ales )n pieselemoderne, cere o aplicare mult mai fină. Oric$t de puternică

ar fi sen%aţia pe care o propunecentrul, limita p$nă la care doriţi să eteriori%aţi aceastăsen%aţie )n timpul lucrului va depinde)ntotdeauna de judecata voastră. !m$ndouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.'ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi )ntreg şi caracteri%area care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. O caracteri%are sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva )nnăscut )n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a r$de sau o )nclinare a capului şi aşa mai departe.!ceste mici particularităţi sunt unfel de „tuşă finală” pe care un artist o adaugă creaţiei sale.&mediat ce a fost )n%estrat cuasemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 'pectatorul )ncepe să-l iubească şi să-l aştepte, de )ndatăce )i atrage atenţia. #ar,o asemenea caracteri%are trebuie să se nască din personajul privit „caun tot”, să decurgădin partea importantă a componentei sale psi"ice. 'ă luăm c$teva eemple.3n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracteri%at prin braţe lipite de trup,uneori )nung"i drept, şi m$ini at$rn$nd moi. 3n personaj lipsit de inteligenţă )n timpceconversea%ă cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din oc"i )ntimpce, )mpung$ndu-şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pau%ă cugura uşor)ntredesc"isă )nainte de a-şi urma g$ndurile şi a le pune )n cuvinte. 3n caracter)ncăpăţ$nat,un certăreţ, )n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient dea clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. O persoană conştientă de sine

Page 85: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 85/156

)şi va plimbadegetele pe propriile-i "aine, juc$ndu-se cu nasturii, )ndrept$nd cutele. 3nlaş şi-ar putea ţinedegetele )mpreunate, )ncerc$nd să-şi ascundă degetele mari. 3n pedantar putea să atingă )nmod inconştient obiectele din jurul său, )ndrept$ndu-le şi aranj$ndu-le mai mult sau mai puţinsimetric. 3n mi%antrop la fel de inconştient va )ndepărta poatede sine obiectele din ra%a sa decuprindere. 3n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar putea

căpăta obiceiul de a arunca privirirepe%i spre tavan )n timp ce vorbeşte sau ascultă.3neori, caracteri%area poate ea )nsăşi săscoată deodată la lumină )ntregul personaj. (ntimp ce creaţi un personaj şi o caracteri%are alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poatemulte sugestii inspirate observ$nd oamenii din jur #ar, pentru a evita o c$t de slabăcopiere a vieţii, nu v-aş recomanda o asemenea observare)nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. *e l$ngă aceasta, spiritulde observaţie se ascutemult atunci c$nd ştiţi ce căutaţi. 5u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de eerciţiuspecial. /i le puteţi inventa voi „juc$ndu-va” cu corpul imaginar şi cucentrelesc"imbătoare şi mişcătoare, găsindu-le caracteri%ări potrivite. !ceasta vă va ajutadacă pel$ngă „joc” veţi )ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruareomul acesta sau celălalt )n viaţa reală.

C!*&1O232 /&&

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80

Page 86: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 86/156

*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor sale

interioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clarfiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )nspatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.

'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţialui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şiinspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.

&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să văamintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisă

Page 87: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 87/156

şi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şisimplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,

)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă deambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (ntimp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.

!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscenastabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.

#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste ofiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea estetică

Page 88: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 88/156

semnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şig$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările saunereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, care

răm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoarecrea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate cainspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a cărui

viaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,suntnu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute +două. &ndiferent de c$tdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt )ncă tot at$t de „nereale” caşi„sufletul” personajului )nsuşi. 0le vin şi se duc odată cu inspiraţia. !ltfel, ele ar deveni

 pentrutotdeauna ale voastre, răm$n$nd imprimate )n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. !r pătrunde )n viaţa %ilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ardeveni parteinseparabilă a eistenţei voastre necreatoare, neartistice. 5-aţi fi )n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa ilu%orie a personajului şi viaţa voastră. (n scurt timpaţi ajunge la nebunie.#acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi „nereale”, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,juc$nd personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.!ici puteţi să vedeţi, de asemenea, c$t de primejdioasă şide neartistică este greşealaunor actori conştiincioşi atunci c$nd )ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare %i, „storc$ndu-le” din ei )nşişi. 6ai t$r%iu sau mai devreme aceste )ncercări%druncinăsănătatea, duc la forme de isterie, )n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi laetenuare nervoasă. 'imţămintele reale eclud inspiraţia şi viceversa.Celălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.„0ul”vostru superior )n%estrea%ă personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, )nacelaşitimp, capabil să-şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi pentrudestinele lor.

Page 89: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 89/156

6&H!&2 C0HO/

 ;

curs de arta actorului

*refaţă

Page 90: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 90/156

  !ceastă carte este re%ultatul urmăririi din culise a „*rocesului de creaţie” ; urmărire)ncepută cu mulţi ani )n urmă, )n 8usia, la 1eatrul de !rtă din 6oscova cu 'tanislavsKi, 5emirovici #anKenKo şi 'ulerjiţc"i. (n calitatea mea de actor, regi%or, profesor şi )nsf$rşit #irector al 1eatrului 6ic de artă din 6oscova, am avut posibilitatea să-mi de%voltmetodele de joc şi de regie şi să le formule% )ntr-o te"nică definitivă al cărei program este

această carte. #upă ce am plecat din 8usia, am lucrat mulţi ani )n teatrele din 2etonia,2ituania, !ustria, 4ranţa, !nglia şi cu 6a 8ein"ardt )n Fermania.#e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regi%ori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca aliapin, 6eMer"old,6oisei, Iouvet, Fielud şi alţii. 6ai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregi%or al piesei N! douăspre%ecea noapte”, la 1eatrul evreiesc Habima, )n 0uropa, aloperei *arsifal, la 8iga, şi al operei 1$rgul din 'orocinsK, la 5e PorK. (n timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le-am avut cu 'erg"ei 8a"maninoff mi-auinspirat multe contribuţii la această te"nică.  (n <Q>A, domnul şi doamna 2. L., 026H&8!# şi domnişoara Deatrice '18!&FH1 audesc"is o şcoală dramatică la #arlington Hall, #evons"ire, !nglia, cu intenţia de a crea

1eatrul Ce"ov. Ca director al acestei şcoli, am avut oca%ia să fac un mare număr deeperienţe religioase )n legătură cu te"nica mea. !ceste eperienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată )n 'tatele 3nite, )n preajma celui de-al doilea ră%boi mondial, şi deatunci )n tot timpul transformării şcolii )ntr-un teatru profesionist, cunoscut sub numelede „Ce"ov laMer”.

!cest teatru ar fi putut să eperimente%e principiile noi ale artei dramatice )n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost )ntreruptă atunci c$ndmajoritatea membrilor săi de se masculin au fost c"emaţi sub arme. 0perienţele meleşi-au croit drum )nainte )ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe DroadaM, dar au trebuitsă fie am$nate p$nă la urmă pentru un timp nedefinit, c$nd mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, )n serviciile militare.

  !cum, după toţi aceşti ani de eperimentare şi verificare, simt că a venit momentul săaştern aceste idei pe "$rtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.1otodată, vreau să-mi eprim recunoştinţa faţă de *aul 6ars"all !llen pentru ajutorulsău generos )n ceea ce priveşte versiunea actuală. 2ui DetM 8assKin !ppleton, Hurd6atefieldşi mai ales lui #eordre du *reM, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei.  8e%erv o notă de apreciere specială pentru C"arles 2eonard, dramaturg, producător,regi%or, a cărui cunoaştere te"nică a metodei şi )nţelegere de a aplica )ndiversele ramuri ale teatrului, )n film, radio şi televi%iune m-au convins să-l )nsărcine% cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. *riceperea lui nepreţuită m-afăcut să-i fiu profound )ndatorat.

6&H!&2 C0HO/,D0/082P H&22', C!2&4O85&!, <Q@R

C3/S51 CT180 C&1&1O8 

Page 91: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 91/156

!vem nevoie de ajutorul tăuE 5atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o )nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. Căci, ceea ce poate fi uşor de )nţeles prin contact

 personal şi demonstrativ, depinde )n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.6ulte din )ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, )n timpul sau după lectura fiecăruicapitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a eerciţiilor recomandate.#in păcate, nu eistă altă posibilitate de a colabora te"nica de joc nu poate fi bine)nţeleasă fără practicarea ei. 1e"nica oricărei arte poate uneori să in"ibe ; aşa cum s-amai )nt$mplat ; sc$nteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi te"nică, )n m$inileunui maestru, poate transforma sc$nteia )ntr-o flacără de nestins.

 Iosef Iassner 

C!*&1O232 &

Page 92: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 92/156

CO8*32 & *'&H&C32 !C1O8323&

  „Corpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.” 0ste unlucru cunoscut că corpul şi psi"icul omenesc se influenţea%ă reciproc şi se află )ntr-oconstantă interacţiune. 3n corp, fie că are o "iperde%voltare musculară, fie că e

nede%voltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poateslăbi voinţa. #eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sauaccidente profesionale caracteristice, care )i afectea%ă inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un ec"ilibru )ntre fi%ic şi psi"ic. #aractorul, care trebuie să-şi considere corpul ca pe un instrument pentru eperimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către reali%area unei armonii complete )ntre psi"ic şi fi%ic. 0istă anumiţi actori care )şi simt profund rolurile, le pot )nţelege cu ceamai mare limpe%ime, dar care nu pot eprima, nici produce, )n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. !cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum )ncătuşate)năuntrul corpurilor lor nede%voltate. *rocesul de repetiţie şi jocul propriu-%is este pentruei o luptă penibilă )mpotriva propriei lor„cărni prea solide”, după cum spune Hamlet. #ar 

oamenii nu trebuie să se descuraje%e. Orice actor suferă, )ntr-o măsură mai mare sau maimică, de o anumită re%istenţă a corpului său. *entru a )nvinge aceasta, este nevoie deeerciţii fi%ice, dar ele trebuie să fie ba%ate pe principii diferite de acelea care suntfolosite )n majoritatea şcolilor de artă dramatică. Fimnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără )ndoială, bune şi folositoare prin ele)nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei de%voltări speciale, )n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.Care sunt aceste cerinţe?  (n primul r$nd, mai ales, etrema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psi"icecreatoare. !ceasta nu poate fi obţinută prin eerciţii strict fi%ice. *si"icul )nsuşi trebuie săia parte la această de%voltare. Corpul unui actor trebuie să absoarbă )nsuşirile psi"ice,

trebuie să fie plin şi pătruns de ele, )n aşa fel )nc$t ele să-l transforme treptat )ntr-omembrană sensibilă, )ntr-un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile.  (ncep$nd cu ultima treime a secolului al 7&7-lea, a )nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, at$t )n afara artei, c$t şi )n ştiinţă şi )nviaţa de toate %ilele. *rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa eterioară a fenomenelor vieţii pare să fie )n stare să atragă atenţia unui artist.'ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, )n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psi"ologice dinarta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fi%ice. !stfel, cu c$t se cufundă el mai mult)n acest mediune artistic, cu at$t corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,

mai greoi, mai rigidşi, )n ca%uri etreme, semănă c"iar cu un automat al epocii luimecaniciste. Danalitatea devine un substitut comod al originalităţii. !ctorul )ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulea%ă cur$nd o serie de deprinderide joc specifice şi un manierism corporal. #ar nu este vorba c$t de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac dec$t să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispo%iţii creatoare pe scenă. 6ai mult,sub puterea "ipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt )nclinaţi c"iar să neglije%e limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. 0i se forţea%ă să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi )n

Page 93: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 93/156

felul acesta devin mai cur$nd nişte fotografi obişnuiţi dec$t artişti. 0i au )nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa eterioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi )n toată profun%imea ei, de a arăta ce este )n spatele fenomenelor vieţii, de a-l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. Căci nu este, oare, artist ; actor, )n

adevăratul sens al cuv$ntului, acea fiinţă care este )n%estrată cu putinţa de a vedea şi de atrăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită? i nu e oare menirea luiadevărată, instinctul lui binecuv$ntat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el? #ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este )ncătuşat şi limitat )n epresivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare? !t$ta timp c$t corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fi%ice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constr$ngerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa? F$ndirea rece, analitică, materialistă, tindesă )năbuşe tendinţa către inspiraţie. *entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să-şi asume sistematic sarcina de a-şi "răni corpul cu alte impulsuri dec$tacele care )l duc către un mod pur materialist de trăire şi g$ndire. Corpul actorului poate

avea pentru el o valoare optimă numai c$nd este susţinut de un torent ne)ntrerupt deimpulsuri artistice: numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior.  #e )ndată ce )ncepem să eersăm suntem uimiţi vă%$nd c$t de mult şi c$t de avid poateabsorbi corpul omenesc, )n special acela al actorului, tot felul de valori psi"ice, şi poatereacţiona la ele. #e aceea, pentru de%voltarea actorului trebuie găsite şi aplicate eerciţii psi"ologice speciale. *rimele nouă eerciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă.  !ceasta ne duce la definirea celei de-a doua cerinţe care este bogăţia psi"icului)nsuşi. 3n corp sensibil şi un psi"ic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi crea%ă

acea armonie at$t de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. /eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. (ncercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psi"ologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau c"iar cărţi de istorie. (n timpul acesta )ncercaţi să pătrundeţi )n g$ndirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. (ncercaţi să-i )nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin )mprejurările vieţii lor. 8espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se sc"imbă niciodată, răm$n$nd aceeaşi )n toate epocile. +!m au%it c$ndva unactor de seamă spun$nd că „Hamlet a fost o marionetă, eact ca mineU. (n această clipăel şi-a trădat acea lene interioară care l-a )npiedicat să pătrundă mai intim )n personalitatea lui Hamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psi"ologii.  (n mod similar )ncercaţi să pătrundeţi )n psi"ologia unor anumite popoare, )ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psi"ologice, interesele lor, arta lor.2ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare.  6ai departe, căutaţi să pătrundeţi )n psi"ologia personajelor din jurul vostru. 4aţă decele de care simţiţi o antipatie, )ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, po%itive, pe carenu le-aţi observat )nainte. 4aceţi )cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, )ntrebaţi-vă de ceele sunt şi acţionea%ă aşa şi nu altfel. 8ăm$neţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil

Page 94: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 94/156

 propria voastră psi"ologie. 1oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi )n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fleibili.i astfel capacitatea voastră de a pătrunde )n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. /eţi )ncepe prin a descoperi acel fond inepui%abil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care )l veţi putea dărui ca actori./eţi fi )n stare să depistaţi )n toate

 personajele voastre acele trăsături fie dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nule poate vedea şi, )n consecinţă, de%vălui spectatorilor voştri. i dacă, )n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dob$ndi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil )n viaţă sau )n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabilde%voltarea voastră.  ! treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psi"icului de către actor.!ctorul care vrea să devină propriul lui stăp$n şi al meşteşugului său va ecludeelementul„accidental” din profesiunea sa şi va crea o ba%ă solidă pentru talentul său. 5umai o dominare completă a corpului şi a psi"icului său )i va da )ncrederea )n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. Căci )n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem u% suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,

majoritatea muşc"ilor noştri devine flască, infleibilă şi insensibilă. 6uşc"ii trebuiereactivaţi şi )ntăriţi. (ntreaga metodă sugerată )n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. i acum să pornim la munca practică şi să facem eerciţiile.0vitaţi să le eecutaţi mecanicşi căutaţi )ntotdeauna să aveţi )n minte scopul final.

0708C&9&32 &

  4aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utili%$nd maimul de spaţiu din jurul vostru:atrageţi )n ele tot corpul. 4aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constr$ngerea inutilă amuşc"ilor. #estindeţi-vă complet, )ntin%$nd m$inile şi picioarele mult depărtate.8ăm$neţi c$teva momente )n această po%iţie etinsă. &maginaţi-vă că deveniţi din ce )n ce

mai larg şi mai mare. 8eveniţi la po%iţia iniţială. 8epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 9ineţi minte scopul eerciţiului spun$ndu-vă „(mi tre%esc muşc"ii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a-i re)nviora şi utili%aU.!cum, )nc"ideţi-vă, )ncrucişaţi-vă braţele pe piept, pun$nd m$inile pe umeri.(ngenunc"iaţi pe unul sau pe am$ndoi genunc"ii, aplec$nd capul foarte ad$nc. &maginaţi-vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, )nfăşur$ndu-vă, str)ng)ndu-vă de parcă aţi vrea sădispăreţi )năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str)mtorea%ă. 3n alt grup demuşc"i va fi tre%it prin această mişcare de contracţie. 8eveniţi la po%iţia )n picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte pe un picior, )ntin%$nd )nainte unul sau ambele picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte, mişcare de )ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st)nga,folosind c)t mai mult spaţiu )n jurul vostru. 4aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. 4aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l-aţi trage, <-aţi )mpinge, l-aţi aranca de colo p)nă colo. 4aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi )ntr-un ritm moderat. 0vitaţimişcările dansante. 5u vă reţineţi respiraţia )n timpul mişcărilor. 5u vă grăbiţi. 4aceţi pau%ă după fiecare mişcare.

0708C&9&32 &&

Page 95: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 95/156

  #upă ce aţi )nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să eecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi )ntr-un alt mod. &maginaţi-vă că )n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile pre%ente pentru toate mişcările voastre.F)ndiţi-vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică )ncorpul vostru. 1rimiteţi această forţă )n capul, braţele, m)inile, torsul şi picioarele voastre.

2ăsaţi sen%aţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă )n tot corpul. !vreţi grijă canici umerii, coatele,)nc"eieturile, şalele, genunc"ii să nu )mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi-o să treacă liber. 9ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utili%aţicu cea mai mare libertate şi fleibilitate.  (nc"ipuiţi-vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri: )ncercaţi să eecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor)ţi braţele, )ndoiţi-le )n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi-vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi-vă pardesiul, pălăria etc. !veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care i%vorăşte din centrul imaginar ce seaflă )n pieptul vostru. (n timp ce faceţi aceste eerciţii, ţineţi minte un alt principiu

important, lăsaţi forţa care i%vorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce )n spaţiusă perceapă mişcarea )nsăşi adică mai )nt)i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t)r%iu, eecutaţi mişcarea. (n timp ce mergeţi )nainte, )n lături sau )napoi, lăsaţic"iar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul c"iar )n piept, c)ţiva centimetri )ndirecţia mişcării. 2ăsaţi-vă corpul să urme%e centrul. !ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi deeecutat. #upă ce mişcarea a fost eecutată, nu )ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi-l să curgă şi să radie%e c$tva timp dincolo de limitele corpului vostru şi )nspaţiul din jur. !ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urme%e, aşa )nc$t sen%aţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, pun$ndastfel un element psi"ologic la dispo%iţia voastră. 1reptat, veţi trăi din ce )n ce mai mult

acest sentiment puternic, care poate fi numit pre%enţa actorului )n scenă. (n timp ce văveţi afla )n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp)niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de )ncredere ca artist.  Centrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea sen%aţia că tot corpul seapropie aievea de tipul „ideal” al corpului omenesc. Ca un mu%ician care poate c$ntanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruUidealU vă va face să fiţi )n stare de a-l folosi la maimum, de a-i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. !şadar, continuaţi aceste eerciţii p$năc$nd veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţeivoastre şi nu mai cere o atenţie sau o concentrare specială. Centrul imaginar serveşte deasemenea şi altor scopuri care vor fi discutate mai departe.

0708C&9&32 &&&

  Ca şi mai )nainte, faceţi mişcări puternice, largi, cu tot corpul. #ar acum spuneţi-vă„Ca un sculptor, eu modele% spaţiul din jurul meu. 0u las forme. !par ci%elate )nmişcările corpului meu”. Creaţi forme clare şi definite. *entru a putea face aceasta,

Page 96: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 96/156

g$ndiţi-vă la )nceputul şi sf$rşitul fiecărei mişcări pe care o faceţi. i iarăşi spuneţi-vă„!cum )ncep mişcarea ce crea%ă o formă”, şi după )ndeplinirea ei „!cum am terminat-o:forma e aici”. Odată cu aceasta, imaginaţi-vă şi simţiţi-vă corpul ca o formă )n mişcare.8epetaţi fiecare mişcare de mai multe ori, p$nă c$nd devine liberă şi plăcută de eecutat.0forturile voastre vor semăna cu lucrul unui desenator, care trage o dată şi )ncă o dată

aceeaşi linie, nă%uind către o formă mai bună, mai clară şi mai epresivă. #ar pentru a nu pierde caracterul modelator al mişcării voastre, imaginaţi-vă aerul din jurul vostru ca peun mediu care vă opune o re%istenţă. #e asemenea, eecutaţi aceleaşi mişcări )ntr-un ritmdiferit. !poi )ncercaţi să reproduceţi aceste mişcări, folosind diferitele părţi ale corpuluivostru. 6odelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cu spatele, cucoatele, cu genunc"ii, cu fruntea, m$inile, degetele etc. (n toate aceste mişcări păstraţisen%aţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru. 0vitaţitensiunea musculară de prisos. #e dragul simplităţii,eecutaţi mişcările de modelare mai)nt$i fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi-vă acest centru.!cum, ca şi )n eerciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburile%ilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea sen%aţiilor de energie, forţa

modelatoare şi forma.  C$nd veniţi )n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră )n ele,umpl$ndu-le de forţa voastră. !ceasta vă va de%volta capacitatea de a m$nuiobiectele+recu%ita de scenă cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. #e asemenea, )ncercaţisă etindeţi această forţă asupra partenerilor voştri +c"iar la oarecare distanţă. !cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pescenă, ceea ce este o parte importantă a te"nicii, de care ne vom ocupa mai t$r%iu.C"eltuiţi-vă forţa cu dărnicie. 0ste inepui%abilă şi cu c$t daţi mai mult, cu at$t se vaacumula mai mult )n voi.  (nc"eiaţi acest eerciţiu, ca şi eerciţiile , @ şi A, cu )ncercarea de a vă antrena m$inileşi degetele separat. 4aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,

atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. !veţi grijă ca m$inile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, )nc$t şi ele să cree%e forme cufiecare mişcare. 5u e nevoie să se eagere%e mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin st$ngace şi eagerată. 6$na şi degetele unui actor pot săfie foarte epresive pe scenă, dacă sunt bine de%voltate, sensibile şi folosite cu economie.#upă ce aţi dob$ndit o te"nică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o plăcere ecut$ndu-le, )n continuare, spuneţi-vă UOrice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. *rin inermediul corpului meu sunt )n stare să-i de%volt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică.U 2ăsaţi această idee să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. !cest eerciţiu vă va face )ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. /ă veţi de%volta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, c$nd vă veţi ciocni de ele la voiinşivă sau la ceilalţi, )n timpul muncii voastre profesionale. /eţi inţelege si vă veţiconvinge de lipsa de preci%ie şi de formă ce nu-şi are locul in artă.

Page 97: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 97/156

0708C&9&32 &/+*lutire

  8epetaţi mişcarile largi, din eerciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, )n sf$rşit, eersaţi numai cu m$inile şi cu degetele. #aracum tre%iţi )n voi o altă idee U6işcările mele plutesc )n spaţiu, continu$ndu-se lin şi

frumos una cu alta.U Ca şi )n eerciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi bine conturate: lăsaţi-le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. Ca mai )nainte,evitaţi )ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difu%e. (n acest eerciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o )ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.'c"imbaţi ritmul, faceţi pau%e din c$nd in c$nd. Consideraţi-vă mişcările ca nişte miciopere de artă ca )n toate eerciţiile indicate )n acest capitol. O sen%aţie de calm, ec"ilibruşi căldură psio"ologică va fi răsplata voastră. *ăstraţi aceste sen%aţii şi lăsaţi-le să văumple )ntreaga fiinţă.

0708C&9&32 /+bor

  #acă aţi privit vreodată păsări )n %bor, veţi )nţelege de )ndată ideea mişcărilor careurmea%ă. &maginaţi-vă )ntreaga fiinţă %bur$nd prin spaţiu. Ca şi la eerciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele )ntr-altele, fără a deveni )nsă difu%e. (nacest eerciţiu, energia , energia fi%ică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. *si"ologic vorbind,trebuie să vă menţineţi )ntotdeauna energia. *uteţi reveni )n eterior la o po%iţie statică,dar )n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă )nălţaţi la cer. &maginaţi-vă aerul din jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de %bor. #orinţa voastră trebuie să fiede a )nvinge greutatea corpului vostru, de a )nvinge legea gravitaţiei. (n timp ce vămişcaţi, sc"imbaţi ritmul. O sen%aţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple

)ntreaga fiinţă. (ncepeţi acest eerciţiu tot prin mişcări largi. !poi treceţi la gesturinaturale. (n timp ce eecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat eactitatea sisimplitatea lor.

0708C&9&32 /&+8adiaţie

  (ncepeţi acest eerciţiu ca )ntotdeauna cu mişcări largi din eerciţiile permanente.1receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 8idicaţi braţul, cobor$ţi-l,)ntindeţi-l, )nainte, lateral, mergeţi )n jurul camerei. Culcaţi-vă, şedeţi, ridicaţi-vă )n picioare etc. dar )n prealabil şi )n permanenţă trimiteţi ra%ele corpului vostru )n spaţiul din jur, )n direcţia pe care o faceţi şi c"iar după ce mişcările s-au )nc"eiat. /ă veţi )ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos?8ăspunsul este simplu.#acă vă revedeţi )n memorie st$nd jos, obosiţi şi sleiţi. 0 drept căcorpul vostru a luat fi%iceşte ultima po%iţie, dar psi"ologic continuaţi să Ustaţi josUdeoarece reali%aţi că staţi jos./eţi topi această radiaţie )n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma relaării. !celaşi lucru cu ridicarea )n picioare , )n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi Corpul vostru opune re%istenţă şi cu mult )nainte de a vă scula cuadevărat )n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi sen%aţia Uridicării )n picioareU. #ar aceasta nu )nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţi

Page 98: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 98/156

obosiţi )n timpul acestei eemplificări. !ceasta nu este dec$t o ilustrare a ceea ce poate săse )nt$mple )ntr-o anumită )mprejurare reală din viaţă. (n acest eerciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o po%iţie fi%iceşte, statică. 8adiaţia trebuie să se preceadă şi să urme%e toate mişcările voastre radiale.  (n timp ce radiaţi, căutaţi )ntr-un fel să iesiţi din limitele propriului vostru

corp.1rimiteţi-vă ra%ele )n diferite direcţii la )nceput )n tot corpul apoi )n diferitele părţiale corpului )n braţe, degete, m$ini, palme, frunte, piept, spate. *uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un i%vor general, al relaţiilor. 3mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. #e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea )n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară.  #e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de %bor si de radiaţie, p$na practica le face lesne de deosebit. &maginaţi-vă că aerul din jur e plin de lumină. 5utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de )ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.#acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi )n afară ra%e, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 8e%ultatul acestui eerciţiu vafi o sen%aţie de eistenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. #eseori actorii nu

sunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi )n timp ce joacă, se ba%ea%ă prea mult pe mijloacele lor eterioare de epresie. 3tili%area lor ecesivă arată )nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portreti%ea%ă ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi de%văluite convingător printr-o radiaţie puternică.(ntr-adevăr nu eistă nimic )n domeniul psi"icului nostru care să nu poată fi radiat astfel.!lte sen%aţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. 1oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făc$nd-o tot mai vie, sensibilă si receptivă.+Comentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sf$rşitul acestui capitol.

0708C&9&32 /&&

  C$nd v-aţi familiari%at definitiv cu aceste patru feluri de mişcări, +modelare, plutire,%bor şi radiaţie şi sunteţi )n stare să le eecutaţi cu uşurinţă, )ncercaţi să lereproduceţi numai )n imaginaţie. 8epetaţi aceasta p$nă c$nd veţi putea reali%a fără efortduplicatul aceloraşi sen%aţii psi"ice şi fi%ice pe care le-aţi trăit c$nd v-aţi mişcat )nrealitate.  (n orice operă de artă adevărată şi mare, găsim totdeauna patru calităţi pe care artistulle-a pus )n creaţia sa (ndem$narea, 4orma, 4rumosul, 3nitatea. !ceste patru calităţitrebuie să şi le de%volte actorul trebuie să-şi stap$nească corpul şi vorbirea, deoarecesunt singurele instrumente la dispo%iţia actorului pe scenă. Corpul său trebuie să devină ooperă de artă )n sine, trebuie să dob$ndească aceste patru calităţi, să le asimile%e lăuntric.6ai )nt$i să ne ocupăm de )ndem$nare. (n jocul unui actor, mişcările greoaie şi o vorbireinfleibilă sunt )n stare să deprime şi c"iar să indepărte%e publicul. 't$ngăcia la un artist eo forţă necreatoare. *e scenă ea poate eista numai ca temă, dar niciodată ca manieră de joc. *e scenă... U2ejeriatea mişcării este aceea care mai mult dec$t orice )l face pe artistU ;spunea 0dard 0ggleston. Cu alte cuvinte, personajul vostru, pe scenă, poate fi greoi,ne)ndemanatic )n mişcări, poate să articule%e prost, dar voi )nşivă ca artişti trebuie săfolosiţi )ntotdeauna lejeritatea şi )ndem$narea cu mijloace de epresie. C"iar şi st$ngăcia)nsăşi trebuie reprodusă cu lejeritate şi )ndem$nare.

Page 99: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 99/156

  5iciodată nu trebuie să confundaţi )nsuşirile personajului cu ale voastre proprii caartişti, dacă vreţi să )nvăţaţi să deosebiţi ceea ce jucaţi, +tema, personajul de felul cum ofaceţi +modul , maniera de joc. (ndem$narea vă relaea%ă corpul şi spiritul,de aceea eaeste soră cu umorul. 3nii actori de comedie recurg la mijloace greoaie de epresieumoristică, cade pildă roşeaţa violentă a feţei, contorsionarea trupului şi forţarea cor%ilor 

vocale, şi totuşi,)n sală, r$sul )nt$r%ie să apară. !lţi actori comici folosesc aceleaşimijloace greoaie, dar cu )ndem$nare si fineţe şi obţin un mare succes. 3n eemplu şi maistrălucit este un clovn bun,care cade )ntr-un mod greoi, dar cu at$ta graţie şi )ndem$nareartistică, )nc$t nu vă puteţi reţine r$sul. #ar ultimele si cele mai bune eemple suntmaniera uşoară si )ndem$nate că alături de grotescul greoi al lui C"arlie C"aplin sau alunui clovn ca FrocK. Calitatea )ndem$nării se obţine prin eerciţii ca mişcări de %bor sauradiaţie, care vă sunt deja cunoscute.  #e o importanţă similară este noţiunea 4O86!. *uteţi fi c"emaţi să jucaţi pe scenăun personaj pe care autorul l-a conceput ca pe un tip slab, de%ordonat sau poate că trebuiesă interpretaţi un tip "aotic, turbulent, fără simţ al formei, cu o vorbire neclară, ba c"iarg$ngavă. #ar un astfel de personaj trebuie considerat numai tematic, ca ceea ce trebuie să

faceţi. #ar,cum veţi juca ca actori aceasta depinde numai de c$t de complet şi de perfectvă este simţul formei. 1endinţa către claritatea formei este vi%ibilă c"iar şi )n lucrurileneterminate, şi )n sc"eciurile marilor maeştri. ! crea cu ajutorul unor forme clar conturateeste o măiestrie pe care artiştii din toate ramurile pot şi trebuie s-o de%volte )n cel mai)nalt grad.  0erciţiile cu mişcări de modelare )i pot servi cel mai bine pe actori )n nă%uinţa lor către dob$ndirea spaţiului 4O860&.  (n ceea ce priveşte frumosul, s-a spus )n repetate r$nduri că acesta este re%ultatulconglomerării mai multor elemente psi"o-fi%ice. !cesta este un adevăr ne)ndoielnic. #aractorul care atacă eerciţiile pentru frumos nu trebuie să caute să trăiască frumosul )nmod analitic sau substituitiv, ci mai cur$nd spontan şi intuitiv. (ntelegerea frumosului ca o

confluenţă a mai multor elemente )l va aduce pe actor la confu%ie şi va genera multegreşeli de antrenament.  (nainte ca actorul să )nceapă să eerse%e pentru a-şi forma simţul frumosului, trebuie săse g$ndească el )nsuşi ca av$nd părţi rele şi bune. (ndră%neala este o virtute, lipsa deg$ndire, bravura fără rost, sunt o latură negativă. #acă prudenţa este o )nsuşire po%itivă,teama oarbă este un lucru negativ.  !celaşi lucru se poate spune şi despre frumos. !devărata frumuseţe )şi are originea)năuntrul fiinţei umane, )n timp ce falsa frumuseţe este )n eteriorul ei. U0talareaU estelatura negativă a frumuseţii, la fel sentimentalismul, dulcegăria, autoadoraţia, şi altedeşertăciuni asemănătoare. !ctorul care )şi de%voltă simţul frumosului numai pentru a seadmira pe sine obţine un lucru superficial, o pojg"iţă subţire. 'copul lui este de a dob$ndiacest simţ numai pentru arta sa. #acă este capabil să elimine egoismul din simţul său pentru frumos, atunci este )n afară de orice pericol. #acă vă veţi )ntreba UCum pot săredau situaţiile ur$te si personajele respingătoare, dacă creaţia mea trebuie să fiefrumoasă? !ceasta frumuseţe nu-mi va răpi oare epresivitatea?U. (n principiu răspunsulrăm$ne acelaşi ca şi la distincţia dintre ce? i cum ?,dintre temă şi modul de epresie,dintre personaj sau situaţie şi artistul cu un simţ al frumosului bine de%voltat şi cu un gustfin. 3r$ţenia eprimată pe scenă cu mijloace inestetice irită nervii publicului. 0fectulunui asemenea spectacol este mai cur$nd fi%iologic dec$t psi"ologic. &nfluenţa )nălţătoare

Page 100: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 100/156

a artei răm$ne parali%antă )n asemenea ca%uri. #ar o temă, un personaj sau o situaţieneplăcută pre%entată estetic păstrea%ă puterea de a )nălţă şi de a inspira publicul.4rumuseţea cu care este redată o astfel de temă transformă ur$ţenia )ntr-un ca% particular,)n ideea ei. *e l$ngă elementul particular, aici mai apare şi prototipul şi, )n acelaşimoment, el face apel la mintea şi la spiritul spectatorului )n loc să-i irite nervii.

O bună ilustrare pentru cuvintele acestea pot fi cuvintele regelui 2ear care )şi blesteamăfiicele )ngrămădind imprecaţii peste imprecaţii. 2uate separat, ele nu aparţin desigurdomeniului frumosului, dar luate )n contet, fiecare dintre ele crea%ă impresia unuifragment foarte frumos al piesei.  !ici vedem geniul lui '"aKespeare de a folosi mijloace frumoase pentru a trata o temăetrem de neplăcută. !cest eemplu clasic ne spune el )nsuşi mai mult dec$t oricarecuvinte sensul şi u%urile frumuseţii "istrionice. Cu această eplicaţie )n minte putem porni la eecutarea eerciţiilor simple pentru formarea simţului frumosului.

0708C&9&32 /&&&

  (ncepeţi prin a observa diferite feluri de frumuseţe )n fiinţele umane +cu ecepţiasen%ualităţii, ca negativă, )n artă şi )n natură, oric$t de obscure şi insignifiante ar putea fitrăsăturile frumoase )n toate acestea, apoi )ntrebaţi-vă „#e ce mă frapea%ă ceva frumos?”#in cau%a formei? !rmoniei? 'incerităţii? 'implităţii? Originalităţii? &ngenuităţii?!bnegaţiei? 6ăiestriei? Ca urmare a unui proces )ndelungat şi constant de observaţie văveţi da seama că un adevărat simţ al frumosului şi un fin simţ artistic se )nrădăcinea%ă )nvoi. /eţi simţi că mintea şi corpul vostru au acumulat frumosul şi că v-aţi ascuţitcapacitatea de a-l detecta pretutindeni. !ceasta devine un fel de deprindere la voi. !cumsunteţi pregătiţi pentru a porni la următorul eerciţiu.  (ncepeţi mai )nt$i cu mişcări simple, căut$nd să le eecutaţi cu acea frumuseţe carei%vorăşte din voi, p$nă c$nd )ntreaga voastră fiinţă este pătrunsa de ea şi )ncepe să simtă o

satisfacţie estetică. 5u faceţi eerciţiul )n faţa oglin%ii, aceasta vă va crea tendinţa de alimita frumosul doar la calitate de suprafaţă )n timp ce scopul este de a-l face să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. 0vitaţi mişcările dansante. #upă aceea mişcaţi-vă cu centrulimaginar din pieptul vostru. 1receţi prin toate cele patru forme de mişcare modelare,%bor, plutire, radiaţie. 'puneţi c$teva cuvinte. !poi faceţi mişcări şi treburi obişnuite. ic"iar )nviaţa voastră cotidiană evitaţi mişcări şi vorbe ur$te. 8e%istaţi tentaţiei de a apăreafrumoşi.  i acum despre ultima din cele patru calităţi indispensbile )n arta actorului35&1!10!.  !ctorul care )şi joacă rolul ca pe o serie de momente separate şi fără legătură )ntrefiecare intrare şi ieşire, fără să ţină seama de ce a făcut )n scenele sale precedente sau deceea ce trebuie să facă )n scenele următoare, nu-şi va )nţelege niciodată rolul ca pe un totunitar. 5eputinţa sau nereuşita de a raporta rolul la un tot unitar )l poate face lipsit dearmonie şi de ne)nţeles pentru spectator. *e de altă parte, dacă la )nceput, c"iar de la prima intrare, vă veţi vedea deja juc$nd +sau repet$nd ultimele voastre scene, şi invers,ţin$nd minte primele scene, c$nd jucaţi +sau repetaţi veţi putea avea o vi%iune mai clară a)ntregului rol, )n toate detaliile sale, de parcă l-aţi privit )n perspectivă, de la )nălţime.!ceastă capacitate de a considera detaliile unui rol ca un )ntreg bine )nc"egat vă va permite, pe viitor, să jucaţi fiecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopesc

Page 101: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 101/156

armonic )ntr-o unitate surprin%ătoare. Ce calităţi noi va c$ştiga jocul vostru datorităacestui simţ al unităţii? /eţi accentua intuitiv esenţialul din personajul vostru datorităacestui simţ şi veţi urma linia principală a evenimentelor ţin$nd astfel trea%ă atenţia publicului. Iocul vă va deveni mai puternic.

C!*&1O232 &&

&6!F&5!9&! & (5CO8*O8!80! &6!F&5!9&0&

Page 102: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 102/156

  0 seară. #upă o %i lungă, după multă muncă şi multe impresii, trăiri, acţiuni şi cuvinte,)ţi laşi nervii obosiţi să se odi"nească. 'tai liniştit cu oc"ii )nc"işi. #ar ce apare oare din)ntuneric, )n faţa oc"ilor miţii tale? 8eve%i feţele oamenilor pe care i-ai )nt$lnit )n timpul%ilei, au%i vocile lor, le ve%i mişcările, trăsăturile caracteristice sau umoristice. Frăbeştidin nou de-a lungul stră%ilor, treci pe l$ngă case cunoscute, citeşti firmele. (n mod pasiv

urmăreşti imaginile pestriţe ale memoriei tale. *e neobservate, mergi )napoi, dincolo de"otarele %ilei de a%i şi )n imaginaţia ta se ivesc treptat imagini din viaţa ta trecută.#orinţele,visurile, ţelurile de viaţă, succesele şi eşecurile pe jumătate uitate, apar ca niştetablouri )n faţa ta. 0 drept că ele nu sunt at$t de fidele faptelor reale ca amintirile %ileicare abia a trecut. !cum, )n retrospectivă, ele sunt uşor sc"imbate. #ar le recunoşti )ncă.2e urmăreşti acum cu oc"ii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trea%ă deoarece suntsc"imbate şi conţin urme ale imaginaţiei.  #ar se )nt$mplă uneori mai mult. *e l$ngă vi%iunile trecutului apar fulgerător, ici şicolo, imagini care-ţi sunt total necunoscute. 0le sunt produse ale imaginaţiei creatoare.!ceste imagini apar, dispar, vin din nou, aduc$nd cu ele altele străine. &ată-le că intră )nrelaţii unele cu altele, )ncep să „joace”, să se „producă” )n faţa privirii tale fascinate.

(ncepi să le urmăreşti vieţile p$nă acum necunoscute. 0şti absorbit, atras de stări de spirit,)n ambianţe ciudate, )n dragostea, ura, fericirea şi nefericirea acestor oaspeţi imaginari.6intea )ţi este acum trea%ă şi activă. *ropriile tale reminiscenţe devin tot mai palide,noile imagini sunt mai puternice ca ele. 0şti amu%at de faptul că aceste noi imagini posedă propriile lor vieţi, independente: eşti uimit că ele apar fără să le c"emi. (n cele dinurmă, aceşti noi veniţi te silesc să-i observi cu mai multă ascuţime dec$t simplele tablouriale memoriei tale de fiecare %i: aceşti oaspeţi fascinanţi care şi-au făcut apariţia denicăieri, care )şi trăiesc propria lor viaţă plină de emoţii, tre%esc in tine o anumităreceptivitate. !ceasta te face să r$%i şi să pl$ngi cu ei. Ca nişte magicieni, ei )ţi tre%escdorinţa neaşteptată să fii unul dintre ei. (ntri )n conversaţie cu ei, te ve%i )n mijlocul lor,vrei să acţione%i şi o faci )ntr-adevăr. #intr-o stare pasivă a minţii imaginative, te-au

transpus )ntr-o stare creatoare. !ceasta este puterea imaginaţiei.  !ctorii şi regi%orii, ca toţi artiştii creatori, cunosc bine această putere. „'unt )ntotdeauna)nconjurat de imagini”, spunea 6a 8ein"ardt. #icKens scria că şedea toată dimineaţa )ncamera sa aştept$nd să apară Oliver 1ist. Foet"e observa că imaginile inspiratoare apar)n faţa noastră din propria lor iniţiativă, eclam$nd „!ici sunteţi?E” 8afael a vă%ut oimagine trec$ndu-i prin faţă, )n camera sa, şi aceasta a fost 6adona 'itină. 6ic"elangeloeclama cu disperare că imaginile )l urmăresc şi )l silesc să le sculpte%e c"ipul )n piatră.  #ar, deşi imaginile creatoare sunt independente şi sc"imbătoare )n esenţa lor, deşi sunt pline de emoţii şi dorinţe, nu trebuie să credeţi, )n timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre,că vor veni toate complet de%voltate şi finite. 5u este aşa. Ce trebuie să faceţi pentru a ledesăv$rşi? 1rebuie să le puneţi )ntrebări acestor imagini, aşa cum aţi pune )ntrebări unui prieten. 3neori, trebuie să le daţi ordie stricte. 'c"imb$ndu-le şi complet$ndu-le subinfluenţa )ntrebărilor şi ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vi%ibile pentru privireavoastră lăuntrică.  'ă luăm un eemplu 'ă presupunem că trebuie să-l jucaţi pe 6alvolio din!douăspre%ecea noapte. 'ă presupunem că vreţi să studiaţi momentul c$nd 6alvolio seapropie de Olivia, )n grădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o „crede” dela ea. !ici )ncepeţi să puneţi )ntrebări ca „'pune-mi, 6alvolio, cum intri pe poartagrădinii şi cumporneşti cu un sur$s către iubita ta?” (ntrebarea )l incită imediat pe

Page 103: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 103/156

6alvolio să acţione%e. (l vedeţi de la distanţă. 0l ascunde )n grabă scrisoarea sub mantaca să o arate mai t$r%iu )n triumf. Cu g$tul )ntins, cu o figură foarte serioasă, o caută peOlivia. &at-oE 5u-i scrisese ea oare? $mbetele )l fac frumos? #ar oc"ii lui sclipesc?$mbesc? 5uE 0i sunt neliniştiţi,temători, bănuitori. #in faţă, ei par să facă masca unuinebun. *ăşeşte cu grijă, mersul )i este frumos. Ciorapii lui galbeni cu jartiere )ncrucişate

)l fac plin de seducţie şi fascinaţie. #ar ce-& asta? #oamne, această creatură inoportună,această lepră este şi ea aici, p$ndindu-l cu priviri pie%işe şi rele. $mbetul dispare de pefaţa lui. *icioarele şi genunc"ii i de )nmoaie uşor,involuntar, şi )ntreaga-i )nfăţişare )ltrădea%ă pe omul „care nu mai este t$năr”. 3ra )i fulgeră acum )n privire. #ar timpul estescurt. „&ubita” lui )l aşteaptă. 'emne de dragoste, de dor,trebuie să-i apară fără )nt$r%iereE(şi )nfăşoară mantaua mai str$ns, păşeşte mai repede, mai aproape de ea. (ncet, tainic,seducător, apare un colţ al scrisorii „ei” de sub manta... Oare nu o vede? 5uE 0a se uită lael. $mbetul acela a fost uitatE &ar acum revine la sine c$nd ea )l salută„Dună %iua, 6alvolioE”„4rumoasă doamnă, "o, "oE”„$mbeşti?”

Ce a fost acest mic „spectacol” pe care vi l-a oferit 6alvolio? ! fost primul său răspunsla )ntrebarea voastră. #ar poate să nu vă simţiţi satisfăcuţi. /i se pare că „nu e bine”.'pectacolul v-a lăsat indiferenţi. !tunci puneţi alte )ntrebări 6alvolio n-ar trebui,oare, )nacest moment, să fie mai demn? „'pectacolul” nu arată prea mult a caricatură? 5uera el prea bătr$n? 5-ar trebui să ve%i aici mai patetic? 'au, )n acel moment, c$nd credecă a atins scopul )ntregii sale vieţi, ajunge la punctul c$nd mintea )i este %guduită şi cade pradă nebuniei? *oatear trebui să semene mai mult cu un clon? *oate că ar trebui să fiemai bătr$n şi mai nedemn. 5-ar trebui, oare, ca dorinţele sale desfr$nate să fie şi maiaccentuate? 'au poate că apariţia lui va fi şi mai puternică dacă ar produce o impresie maicur$nd comică? Ce ar fi dacă ar arăta ca un copil naiv şi inocent? 0ste complet dominatde pasiune sau mai e )n stare să-şi controle%e sentimentele?

6ulte )ntrebări asemănătoare se pot ivi )n mintea voastră )n timp ce lucraţi asupra unuirol. !ici )ncepe colaborarea voastră cu imaginaţia. /ă g"idaţi şi vă construţi personajul pun$ndu-i voi )ntrebări, cer$ndu-i să vă arate diferitele variante posibile de interpretare, potrivit gustului vostru +sau concepţiei regi%orale a personajului. &maginaţia se sc"imbăsub privirea voastră )ntrebătoare, se transformă din nou p$nă c$nd +sau spontan sunteţisatisfăcuţi de ea. #upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s-au tre%it şi se naşte )n voidorinţa de acţiune. 2ucr$nd )n felul acesta, veţi fi )n stare să studiaţi şi să vă creaţi personajul mai aprofundat +şi mai rapid, nu vă veţi ba%a numai pe g$ndirea obişnuită, )nloc să vedeţi aceste mici „spectacole”. 8aţionamentul rece ucide imaginaţia. Cu c$t)ncercaţi mai mult cu mintea voastră analitică, cu at$t mai tăcute devin simţămintelevoastre, mai slabă voinţa şi mai reduse şansele de inspiraţie. 5u eistă nicio )ntrebare lacare să nu se răspundă )n acest mod. 0ste adevărat că nu la toate )ntrebările răspunsul vafi imediat. 3nele sunt mai complicate dec$t altele. #acă )ntrebaţi, de pildă, care suntrelaţiile dintre personajul vostru şi celelalte din piesă, răspunsul nu vine totdeaunaimediat. 3neori este nevoie de ore, c"iar de %ile, ca să vedeţi personajul )n aceste relaţiidiverse. Cu c$t lucraţi mai mult cu imaginaţia, antren$nd-o cu ajutorul eerciţiilor, cu at$tse va naşte )n voi acea sen%aţie care poate fi descrisă oric$nd„imaginile pe care le văd cuoc"ii minţii au propria lor psi"ologie, ca şi oamenii care ne )nconjoară )n viaţa de toate%ilele. 1otuşi, şi aici eistă o deosebire )n viaţa de toate %ilele, vă%$ndu-i pe oameni

Page 104: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 104/156

numai prin manifestările lor, gesturile eterioare, fără a vedea totodatăepresia feţei lor,mişcările, gesturile, vocile şi intonaţiile, s-ar putea să )nţeleg greşit vieţile lor interioare.#ar lucrurile nu stau c"iar aşa cu imaginile creatoare, sentimentele, pasiunile, g$ndurile,ţelurile şi dorinţele lor cele mai ascunse )mi sunt de%văluite. *rin manifestările eterioareale imaginii mele, adică asupra personajului asupra căruia lucre% eu cu ajutorul imaginii

mele, adică ale personajului meu, văd viaţa lui interioară. Cu c$t priviţi mai des şi maiintens )năuntrul imaginii voastre, cu at$t va tre%i ea simţăminte, emoţii şi impulsurivoluntare, care vă sunt at$t de necesare pentru )ntruc"iparea personajului. !ceastă„căutare” şi„privire” nu este dec$t o repetiţie cu ajutorul imaginaţiei voastre binede%voltate şi fleibile. Cre$ndu-l pe al său 6oise, 6ic"elangelo nu numai că avea„muşc"ii”, ondulaţiile bărbii, faldurile veştm$ntului, ci a vă%ut, fără )ndoială, şi acea forţălăuntrică a lui 6oise care a creat aceşti muşc"i, vene, barba, falduri de veştm$nt şi)ntreaga compo%iţie armonioasă. 2eonardo da /inci a fost c"inuit de mistuitoarea viaţălăuntrică a c"ipurilor pe care le„vedea”. !ceasta este una din funcţiile cele mai valoroaseşi mai importante ale imaginaţiei,cu condiţia să aveţi grijă să de%voltaţi p$nă la un gradc$t mai )nalt. /eţi )ncepe să preţuiţi acest lucru de )ndată ce veţi )nvăţa să „vedeţi”

 psi"ologia viaţa interioară a imaginilor voastre, de )ndată ce veţi )nţelege că nu trebuie să„stoarceţi” simţămintele voastre afară din voi, ci ele vor i%vor) din voi de la sine şi cuuşurinţă.  i la fel cum 6ic"elangelo a „vă%ut” forţa lăuntrică ce a creat c"ipul eterior al lui6oise, tot astfel faptul de „a vedea” şi a trăi viaţa interioară a personajului vostru vă vasugera totdeauna mijloace noi, mai originale, mai corecte şi mai potrivite pentruepresivitatea eterioară pe scenă. Cu c$t vi se de%voltă mai mult imaginaţia prin eerciţiisistematice, cu at$t mai fleibilă şi mai mobilă devine. &maginile se vor succeda cu orepe%iciune cresc$ndă se vor forma şi vor dispărea repede. !ceasta poate duce la pierderea lor )nainte de a fi tre%it sentimentele. 1rebuie să aveţi multă putere de voinţă,mai mult dec$t eercitaţi )n mod normal )n activităţile %ilnice, ca să le ţineţi )n faţa

oc"ilor minţii destul timp, pentru ca ele să mişte şi să tre%ească propriile voastresentimente.  #ar ce este această putere adiţională? 0ste puterea de concentrare. Dănuiesc că veţi)ntreba #e ce trebuie să-mi dau at$ta silinţă )n ca%ul unor piese moderne naturaliste, dacătoate personajele sunt at$t de evidente şi de uşor de )nţeles, dacă tetul, situaţiile şiacţiunea prevă%ută de autor au grijă de toate? #acă aceasta vă e )ntrebarea, permiteţi-misă răspund următoarele ceea ce autorul v-a dat sub forma unei piese scrise este creaţialui, nu a voastră: el şi-a aplicat aici talentul său. #ar care este contribuţia voastră la operascriitorului? #upă concepţia mea, aceasta este, sau trebuie să fie, de%văluirea profun%imilor psi"ologice ale personajelor date )n piesa respectivă. 5u eistă fiinţă caresă fie evidentă şi lesne de )nţeles.!devăratul actor nu va aluneca la suprafaţa personajelor  pe care le joacă, nici nu le va impunemanierismul său personal, nesc"imbat. tiu prea bine că acesta este un obicei larg recunoscut şi practicat astă%i )n profesiunea noastră. #ar oricare ar fi impresia pe care acesta o poate face asupra noastră, lăsaţi-mă să-mi iaulibertatea de a mă eprima fără constr$ngere despre această c"estiune. 0ste o crimă de a-l)ncătuşa şi a-l )nc"ide pe actor )n limitele aşa numitei „personalităţi”, făc$nd din el unsclav, nu un artist. 3nde este libertatea lui? Cum )şi poate folosi propria sa capacitate şioriginalitate? #e ce trebuie să apară )ntotdeauna )n faţa publicului o marionetă silită săfacă aceleaşi mişcări c$nd sunt trase sforile? 4aptul că scriitorii, spectatorii, criticii

Page 105: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 105/156

moderni şi c"iar actorii )nşişi s-au obişnuit cu această degradare a actorului-artist nu faceacu%aţia mai puţin adevărată şi răul mai puţin eecrabil. 3nul din re%ultatele cele maide%amăgitoare care recurg din această tratare, devenită obişnuinţa actorului, este acelacă el devine o fiinţă umană, mai puţin interesantă pe scenă dec$t )n viaţa sa particulară.+!r fi bine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă. Creaţiile

lui nu sunt demne de el. 4olosind numai manierismele sale, actorul devine neimaginativ.1oate personajele sale sunt la fel pentru el.  ! crea, )n sensul adevărat, )nseamnă a descoperi şi a arăta lucruri noi. #ar ce noutateeistă )n manierismul şi clişeele cocoţate pe catalige ale unui actor )ncătuşat? #orinţasecretă, şi astă%i aproape uitată, a fiecărui actor este de a se eprima pe sine, de a-şiafirma eul prin intermediul rolurilor sale. #ar cum poate să o facă dacă este )ncurajat şi,adesea, )nvăţat să nu recurgă la manierele sale )n locul imaginaţiei creatoare? 0l o poateface din cau%ă că imaginaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistuldin el găseşte modalitatea de a-şi eprima propria sa interpretare individuală +şi de aceeaunică a personajelor care trebuie portreti%ate. #ar cum urmea%ă el să-şi eprimeindividualitatea dacă nu pătrunde +sau nu poate să pătrundă )n ad$ncul vieţii interioare a

 personajului cu ajutorul imaginaţiei creatoare?  'unt pregătit să am unele discuţii )n legătură cu aceste păreri. 0ste semn că actorulacordă, totuşi, o oarecare atenţie acestei probleme. 1otuşi, de dragul argumentului, să-lgăsim pe cel mai bun arbitru. (n acest ca% recomand )nsăşi puterea imaginaţiei. (ncepeţisă faceţi eerciţiile de mai jos şi vă veţi sc"imba părerea vă%$nd c$tă forţă de pătrunderede%voltaţi )n timp ce lucraţi supra rolurilor voastre: c$t de interesante şi de complee vi sevor părea personajele voastre, )n timp ce, )nainte, vă apăreau at$t de banale, de plate şi desimple. C$t de multe trăsături psi"ologice noi, umane şi neaşteptate vor de%vălui ele şicum, ca urmare, jocul vostru va deveni tot mai puţin monoton.0708C&1&32 7  (ncepeţi eerciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale +nu emoţiile sau

trăirile voastre proprii )n legătură cu viaţa reală. Căutaţi să vă amintiţi c$t mai multedetalii. Concentraţi-vă aupra acestor amintiri fără a )ntrerupe dansul concentrării.'imultan cu acest eerciţiu )ncepeţi să vă antrenaţi )n a reţine c"iar cea dint$i imagine )nfaţa oc"ilor minţii. *rocedaţi astfel luaţi o carte, desc"ide-ţi-o la )nt$mplare, citiţi uncuv$nt şi vedeţi ce imagine vă evocă. !ceasta vă va ajuta să vă imaginaţi lucrurile, )n locsă vă mărginţi la acţiunile lor abstracte, fără viaţă. !bstracţiunile sunt de prea puţin folos pentru un artist-creator. #upă puţină practică veţi observa că fiecare cuv$nt, c"iar şicuvinte ca „dar”, „dacă”,„deoarece” şi altele vă vor evoca anumite imagini, unele dintreele poate c"iar ciudate şi fantastice. 4iaţi-vă atenţia asupra acestor imagini pentru unmoment, apoi continuaţi-vă eerciţiul )n acelaşi fel, cu cuvinte noi. *este puţină vremetreceţi la etapa următoare a eerciţiului prin%$nd o imagine, priviţi-o şi aşteptaţi p$năc$nd )ncepe să se mişte, să se sc"imbe, să „vorbească” şi să „acţione%e de la sine”.Observaţi că fiecare imagine )şi arre propria sa viaţă, independentă. 5u interveniţi )naceastă viaţă, ci urmăriţi-o c$teva minute.  0tapa următoare creaţi din nou o imagine şi lăsaţi-o să-şi de%volte viaţa eiindependentă. !poi, peste puţină vreme, )ncepeţi să interveniţi pun$nd )ntrebări saud$ndordine. „/rei să-mi arăţi cum stai jos? Cum te ridici? Cum mergi? Cum urci saucobori oscară? Cum )nt$lneşti alţi oameni?” şi aşa mai departe... #acă viaţa independentăa imaginiidevine prea energică, iar imaginea devine tenace +aşa se )nt$mplă adesea,

Page 106: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 106/156

transformaţi)ntrebările )n ordine. (ncepeţi cu intrebările şi ordinele de o natură mai psi"ologică „Cumapari şi dispari? 4ă-ţi o apariţie bunăE 3rea%ă un bun venit cordial unui prietenE (nt$lneşte-ţiduşmanulE #evino bănuitor, g$nditorE 8$%iE *l$ngiE” şi multe alte)ntrebări şi ordine similare.*uneţi aceeaşi )ntrebare de c$te ori este nevoie p$nă ceimaginea voastră va arăta ce vreţi să„vedeţi”. 8epetaţi eerciţiul folosind acelaşi

 procedeu. (n timp ce interveniţi )n viaţaindependentă a imaginii voastre, o puteţi pune deasemenea )n diferite situaţii să-i ordonaţisă-şi sc"imbe )nfăţişarea eterioară sau să-i daţialte sarcini. !lteori, alternaţi momentele )ncare )i daţi deplină libertate cu altele )n care )iimpuneţi o mulţime de cerinţe.!legeţi o piesă scurtă, cu puţine personaje. Iucaţi scena cu toate personajele ei dec$tevaori, )n imaginaţie. *uneţi apoi )n faţa personajelor o serie de probleme şi daţi-leunelesugestii. „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multeatmosferediferite. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul pieseisau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multăinfluenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sauinvers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena,

acţiunea sau orice altăinterpretare.(n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v-aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul+ca imagine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regi%orului.i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările eterioare ale imaginii )n viaţa eiinter ioară.(n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multăatenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )nvieţile lorinterioare. !numite domenii ale psi"ologiei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure.

/or eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru căoric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropriile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că acesteimagini văde%văluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )naintede a )ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţi-vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$ndvoi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat-o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără„stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente psi"ologice simple. !poi treceţi la eerciţii pentru de%voltareafleibilităţii imaginaţiei.2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit. !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-oaltă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără aunei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă sede%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă.

Page 107: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 107/156

0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat săsetransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /răjitoarea bătr$nă să devină o prinţesăt$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător.!poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincendiu )n pădure care se )ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcu

cupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căutaţi să au%iţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la oscenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un proces lin,continuu, ca )ntr-un film.6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspunsurivi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţi-itrăsăturile şi particularităţile caracteristice. !poi puneţi-l să vorbească şi urmăriţi-iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, g$ndurile, desc"ideţi-vă )n faţa lui )n aşa fel )nc$tviaţalui interioară să o influenţe%e pe a voastră. Cooperaţi cu el, recept$ndu-i „sugestiile”,dacă văconvin. Creaţi at$t personaje dramatice, c$t şi comice.

2ucr$nd )n felul acesta poate veni oric$nd clipa c$nd imaginea pe care aţi creat-opoatedeveni at$t de puternică )nc$t nu veţi re%ista dorinţei de a o)ncorpora, de a o juca,c"iardacă este un fragment dintr-o scenă scurtă. C$nd se naşte )n voi o astfel de dorinţă,nu trebuiesă-i re%istaţi, ci să jucaţi liber, at$t timp c$t doriţi. !ceastă dorinţă sănătoasă dea vă )ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui eerciţiuspecial care să vă deate"nica )ncorporării.0708C&9&32 7&&maginaţi-vă la )nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi-vă )npicioare,staţi jos, sau luaţi un obiect. 'tudiaţi această mişcare a voastră )n imaginaţie şiapoieecutaţi-oefectiv. &mitaţi-o aşa cum era, c$t mai fidel cu putinţă. #acă eecut$nd-o

observaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi vă%ut-o )nimaginaţie, studiaţi-odin nou )n imaginaţie şi )ncercaţi iarăşi p$nă c$nd veţi fi satisfăcuţică aţi copiat-o fidel.8epetaţi acest eerciţiu p$nă veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l-aţi elaborat c$nd v-aţi imaginat mişcarea.Continuaţi eerciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce )n ce mai complicate. !plicaţi acelaşieerciţiu, imaginaţi-vă unpersonaj dintr-o piesă sau dintr-un roman, )ncep$nd cu mişcări,acţiuni sau conţinut psi"ologicsimplu. 2ăsaţi imaginea creată de voi să rostească c$tevacuvinte. 'tudiaţi cu cea mai maremeticulo%itate personajul, p$nă )n cele mai miciamănunte, p$nă c$nd sentimentelepersonajului tre%esc propriile voastre sentimente. !poi)ncercaţi să )ncorporaţi noua voastrăvi%iune c$t ma precis cu putinţă. (n timpul)ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat)n amănunt. #acă această deviere este re%ultatul uneiinspiraţii subite )n cursul)ncorporării, acceptaţi-o ca pe un fapt po%itiv şi de dorit.!cest eerciţiu va stabili treptat relaţiile at$t de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psi"ologia voastră: mijloacele voastre e epresie vor deveniastfelfleibile şi supuse comen%ilor pe care le veţi da. #acă )n timp ce veţi lucra )n felulacesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru )nceput, să alegeţi numai osingurătrăsătură din toate cele care fac parte din vi%iunea voastră lăuntrică. *roced$ndaşa, veţi evitaşocul +pe care actorii )l cunosc prea bine care provine de la )ncercarea de a

Page 108: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 108/156

)ncorpora )ntreagaimagine dintr-o dată, dintr-o singură )g"iţitură lacomă. 0ste acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi )nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. tiţi bine că vocea, corpul şi )ntregul vostruaparat psi"ic nu sunt totdeauna )n staresă ajuste%e )ntr-un timp scurt vi%iunea pe care aţicreat-o. (naint$nd )n vi%iunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţi

astfel mijloacelor voastre de epresie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de )ndeplinit. /eţiputea să asimilaţi mai bine)ntregul personaj pe care )l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 3neorise )nt$mplă ca, c"iardupă c$teva )ncercări de a-i )ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată)n faţa voastră şi să se )ncorpore%e ca un tot unitar. (n timp ce asimilaţiastfel personajul,fie eers$nd, fie )n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le-aţi prevă%ut şi pe care le-aţi )nt$lnit acum numai )n realitate ; acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regi%or şi alte asemenealucruri. Cuaceste adaosuri noi „repetaţi” )n imaginaţie scena pe care o studiaţi. !cesteeerciţii pentruantrenarea capacităţii de a )ncorpora imaginile se vor dovedi cur$nd a fimijloacele cele maieficiente şi pentru de%voltarea corpului vostru. Căci )n procesul de

)ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,)mbib$ndu-l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. (n felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea „membranăsensibilă” pe care am descris-o mai )nainte.Cu c$t c"eltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de de%voltare a puteriideimaginaţie şi pentru te"nica de )ncorporare a imaginilor create de voi, cu at$t maicur$ndimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. #eaceasta, )ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor de%volta de la sine,)n timp ceaparent nici nu vă g$ndiţi la ele. /eţi observa, deasemenea, că sc$nteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.'ă re%umăm eerciţiile de imaginaţie<. 4iaţi prima imagine:

=.)nvăţaţi să-i urmăriţi viaţa independentă:>.colaboraţi cu ea, pun$nd )ntrebări şi d$nd ordine:.pătrundeţi )n viaţa interioară a imaginii@. de%voltaţi-vă fleibilitatea imaginaţieiA.)ncercaţi să creaţi personaje )n mod complet independentB. studiaţi te"nica )ncorporării imaginilor 

C!*&1O232&&&&6*8O/&!9&0 #0 !5'!6D23 5umai artiştii uniţi printr-o adevărată simpatie )ntr-un ansambluimprovi%ator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, )n comun.#upă cum am arătat )n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai )nalt al fiecărui

Page 109: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 109/156

artist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se eprimaliber şicomplet. 4iecare dintre noi are propriile convingeri )nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luină%uinţă către oeprimare liberă.6arii g$nditori ai lumii, vr$nd să se eprime pe ei )nşişi, şi-au creat propriile lorsisteme

filosofice. 2a fel, un artist care nă%uieşte să-şi eprime convingerile lăuntrice ofaceimprovi%$nd cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. !celaşilucru, fărăecepţie, se poate spune şi despre arta actorului. #orinţa sa ar%ătoare şi ţelul luisuprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvi%aţiei libere. #acă un actor se limitea%ănumai la rostireatetului prevă%ut de autor şi la „eecutarea” acţiunii indicate de regi%or,fără să caute oca%iasă improvi%e%e independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar  profesiunea lui devineoca%ională. 0l face greşeala de a crede că autorul şi regi%orul auimprovi%at deja pentru el şică nu mai este loc pentru eprimarea individualităţii salecreatoare. #in păcate, aceastăatitudine predomină )n r$ndul prea multor actori din %ilelenoastre.(n realitate, fiecare rol )i oferă actorului oca%ia de a improvi%a, de a colabora şi de aco-

crea cu autorul şi cu regi%orul. !ceastă afirmaţie nu )nseamnă că actorul poateimprovi%aun nou tet sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regi%or.#impotrivăE 1etuldat şi acţiunea sunt ba%ele ferme pe care actorul trebuie şi poate să-şide%volte improvi%aţia.Cum rosteşte tetul şi cum eecută acţiunea constituie porţi desc"ise către un vast c$mpdeimprovi%aţii. !ceşti „cum” ai tetului şi ai acţiunii sale sunt tot at$tea moduri )n care elsepoate eprima liber. 6ai mult, eistă nenumărate momente )ntre tet şi acţiune )n careelpoate crea minunate tran%iţii psi"ologice, eprimate )n felul său propriu, )n care )şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. &nterpretarea )ntregului personaj p$nă la cele maimicitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvi%aţiile sale. !ctorul trebuie doar să

)nceapă prin arefu%a să se joace numai pe sine )nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.#acă )ncetea%ătoate rolurile sale ca nişte „linii drepte” şi )ncearcă c$te o caracteri%arefină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas )nainte spre improvi%aţie. !ctorul care n-agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovi%aţiei.*rin urmare, cu c$t un actor )şi de%voltă mai mult aptitudinile de a improvi%a şi)şidescoperă acel i%vor nesecat din care provine orice improvi%aţie, cu at$t mai cur$nd vagustaun sentiment de libertate, p$nă atunci necunoscut, şi se va simţi mai )mbogăţitsufleteşte.0erciţiile următoare sunt menite să de%volte aptitudinea de a improvi%a.Căutaţi să vi le)nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.0708C&9&32 7&& +pentru studiul individual2a )nceput stabiliţi care sunt momentele de )nceput şi de sf$rşit ale improvi%aţieivoastre.0le trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 2a )nceput, de pildă, puteţi săvăsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest „#!” ; )n timp ce)nmomentul de )nc"eiere puteţi să vă culcaţi, să desc"ideţi o carte şi să )ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe )ndelete. 'au, puteţi )ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul, pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi )n oraş. 'f$rşiţi prin a răm$ne pe loc,deprimat şi c"iarcu oc"ii )n lacrimi. 'au )ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, saucu mare atenţie,)ncerc$nd să vă ascundeţi după perdea. !poi eclamaţi „0 iar aiciE” şi vă

Page 110: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 110/156

trageţi inapoi de lafereastră. *entru momentul de )nc"eiere puteţi c$nta la pian +real sauimaginar, )ntr-odispo%iţie foarte fericită, c"iar r$%$nd. i aşa mai departe. Cu c$t suntmai contrastantesemnele de )nceput faţă de cele de )nc"eiere, cu at$t e mai bine. 5uanticipaţi ce aveţi de făcut)ntre cele două momente alese. 5u )ncercaţi să găsiţi omotivare logică pentru fiecare dintremomentele de )nceput şi cele de )nc"eiere. !legeţi

două lucruri oarecare, care vă vin mai )nt$i)n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar)mpiedica o bună improvi%aţie. #oar un )nceputşi un sf$rşit )n contrast. 5u )ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. #efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din )nceput saudin sf$rşit. !stfel, c$nd vă sculaţi şi spuneţi „#a”, dacăacesta vă este )nceputul, veţi)ncepe să acţionaţi „liberi” şi cu deplină )ncredere )n sine,urm$nd mai ales sentimentele,emoţiile şi dispo%iţia voastră. &ar partea de mijloc, tran%iţia dela momentele iniţiale p$năla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improvi%a. 4iecare momentsuccesiv alimprovi%aţiei trebuie să fie re%ultatul psi"ologic +nu logic al momentuluiprecedent.!stfel, prin toată gama diferitelor sen%aţii, emoţii, dispo%iţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită )n mod spontan, pe moment. *oate că veţideveniindignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,

umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare )n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţic"ema pe cineva etc.Orice posibilitate vă este desc"isă )n funcţie de dispo%iţia voastră din acel moment sau)n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi )nt$lni )n timpul improvi%aţiei.„/ocea lăuntrică” dictea%ă toate sc"imbările psi"ologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.'ubconştientul sugerea%ă lucruri care nu pot fi prevă%ute de nimeni, nici c"iardepropria persoană, ceea ce )nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet )n seama propriuluispirit de improvi%aţie. Cu momentul final )n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şifără sf$rşit, civeţi fi atraşi constant şi ineplicabil către momentul final. 0l va licări )n faţavoastră ca un farcălău%itor.Continuaţi să eersaţi p$nă stabiliţi un nou )nceput şi un nou sf$rşit, p$nă c$nd

căpătaţi)ncredere )n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a g"ici ce aveţi de făcut )ntrestart şi finis".#e ce acţiunea, po%iţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite eact pentrumomentul de )nceput şi de sf$rşit, iar )ntre cele două etreme se pot desfăşuraspontan?#eoarece libertatea reală de improvi%aţie trebuie să fie ba%ată )ntotdeauna penecesitate: altfel,ea va degenera cur$nd fie )n arbitrar, fie )n ne"otăr$re. 4ără un )nceputdefinit care să vă)mpingă acţiunea şi un sf$rşit definit care să o complete%e, veţi rătăcifără niciun scop. 'imţulvostru de libertate va fi, fără )ndoială, incapabil să pornească la oacţiune fără o orientare şifără un scop. C$nd repetaţi o piesă, vă loviţi, )n mod firesc, deun număr de „necesităţi” carevă solicită activitatea şi spiritul de improvi%aţie. &ntriga,tetul, ritmul, sugestiile autorului şiregi%orului, jocul celorlalţi parteneri, toate acesteadetermină necesităţile şi diversele lungimi)ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. /ăveţi de%volta eerciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 2a )nceput, pe l$ngă)nceputul şi sf$rşitul precis, veţi defini ; ca una dinnecesităţi, durata aproimativă afiecărui eerciţiu. *entru studiul individual, sunt necesare @minute pentru fiecareimprovi%aţie. !poi, adăugaţi la aceleaşi momente de )nceput şi de sf$rşitun nou moment+necesitate, undeva, pe la mijlocul improvi%aţiei. !cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot at$t de definitivă că şi )nceputul şi sf$rşitul. !cum, treceţi de la startlamomentul de mijloc şi de la acesta la sf$rşit, )n acelaşi mod )n care aţi parcurs cele

Page 111: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 111/156

douămomente etreme, dar căutaţi să nu c"eltuiţi mai mult timp ca )nainte. *este puţin,maiadăugaţi )ncă un moment, la libera alegere, şi eecutaţi-vă improvi%aţia parcurg$ndcele patrupuncte )n aproimativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două etreme.Continuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente )ntre start şi finis". !legeţi-le la)nt$mplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică: lăsaţi această sarcină )n seama

 psi"ologiei voastreimprovi%atoare. #ar, )n varierea eerciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi )nceput şi sf$rşit.#upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu-le ca tot at$tea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi )ntr-un altmod )ncercaţi să jucaţi prima parte)ntr-un ritm lent, iar ultima )ntr-un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă )n jurulvostru, fie )ntr-unul din fragmentele alese, fie)n cursul )ntregii improvi%aţii. *uteţi )ngrănădi noi necesităţi in improvi%aţia voastră,utili%$nd diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, %bor, sau radiaţie, separat sau)n orice combinaţii pe care vi le propuneţi: puteţi )ncercaimprovi%aţia cu diferitecaracteristici. 6ai t$r%iu vă puteţi imagina-un decor )n care trebuie să improvi%aţi- amplasarea publicului

-"otăr$ţi dacă improvi%aţia este comedia, tragedie, farsă, dramă-improvi%aţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar -să se strecoare o anumită formă de intrigă*uteţi, după un timp, să sc"imbaţi temele )nceputului şi sf$rşitului: apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. C$nd aţi epui%at această serie de combinaţii,)ncepeţi)ntregul eerciţiu din nou, cu )nceput şi sf$rşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.8e%ultatul acestui eerciţiu este de%voltarea psi"ologiei actorului careimprovi%ea%ă.!ceastă psi"ologie se va menţine, )n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. 6ai t$r%iu,)n timpul repetiţiilor şi repre%entaţiilor pe scenă, veţi simţi că tetul pecare )l aveţi de spus,acţiunile şi )mprejurările ; impuse de autor, regi%or, de intriga piesei,

vă vor conduce aşa cumau făcut-o necesităţile. !rta dramatică este o improvi%aţie permanentă. 5u eistă momentepe scenă )n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimprovi%a.-veţi fi )n stare să eecutaţi cu preci%ie necesităţile impuse-să vă păstraţi spiritul de actor care improvi%ea%ă.-'en%aţie de )ncredere deplină )n sine, )mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntrică0erciţiile pentru de%voltarea aptitudinii de a improvi%a ; )n ansambluri de doi, trei, saumai mulţi parteneri, sunt )n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. 0istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oric$t de talentat ar fi un actor, el nu va fi)n stare să-şiutili%e%e complet capacitatea de improvi%aţie dacă se i%olea%ă de ansamblu,de partenerii săi.0istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,o repre%entaţiebine eecutată, o montare ecepţională. !ctorul trebuie să )şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.3n ansamblu care improvi%ea%ă trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 3nmicsemn de la partener, o pau%ă, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau ood intuitiv ce nuanţe trebuie găsite +elaborate )n F.*. minore pentru a le face sărime%e cuF.*. C"eie. Cu c$t veţi lucra mai mult pentru F.*., cu at$t vă veţi da mai multseama c$tsunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. Ceeace pare

Page 112: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 112/156

o problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e re%olvat )n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care i%vorăsc F.*. *e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste F.*. minore numai at$ta vreme c$t e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. i după aceea le puteţi părăsi cu totul. #ar F.*. c"eie al personajului varăm$ne mereu )n voi.

O altă )ntrebare ce se poate naşte )n voi este „Cine )mi poate spune dacă F.*. pe carel-amgăsit este cel mai adecvat personajului?” 8ăspunsul 5imeni dec$t voi )nşivăE 0lestepropria voastră creaţie liberă prin care se eprimă individualitatea voastră. 0steadecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. 1otuşi, regi%orul este )ndreptăţit să vă sugere%esc"imbări la F.*. carele-aţi găsit. 'ingura problemă pe care v-o puteţi pune )n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu F.*., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru oasemeneamişcare. 'ă vedem care sunt aceste condiţii. 0istă două feluri de mişcări. 3na pe care ofolosim )n ambele situaţii ; acţion$nd )n viaţă sau pe scenă -, aceasta estemişcarea naturală,u%uală. Cealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare ar"etipală+originală, o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile de

acelaşi fel. F.*. aparţine celuide-al doilea fel. 6işcările obişnuite, de fiecare %i, suntincapabile să ne active%e voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particulari%ate. 0le nu umplu )ntregul corp, psi"ic şisuflet, )n timp ce F.*. ca ar"etip lecuprinde pe toate. /-aţi pregătit să faceţi mişcări ar"etipalec$nd, )n eerciţiul &, aţi )nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind maimum de spaţiu dinjurul vostru.F.*. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare dec$t e nevoie căci ea vaslăbimişcarea eact c$nd )i măreşte forţa. Dine)nţeles că dacă F.*. vostru este violent,asemenicelui pe care l-am ales ca prim eemplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare: darc"iar )n acest ca%, reala tărie a mişcării este mai mult psi"ologică dec$tfi%ică. F$ndiţi-vă la omamă iubitoare str$ng$ndu-şi copilul la s$n, cu toată marea putere a

iubirii materne, şi totuşimuşc"ii ei sunt complet relaaţi. #acă aţi eersat cu grijămişcările de modelare, plutire, %borşi iradiere +ve%i cap. &, veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşc"ilor. (n ultimele noastre două eemple +@şi A am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. !cum se poate naşte)ntrebarea dacă nu cumva mişcarea )n sine şi-arputea pierde şi ea forţa )n crearea unui personaj slab. 8ăspunsul este )n niciun ca%E F.*.trebuie să răm$nă )ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. !stfel, forţa psi"ică a lui F.*.+gestul psi"ologic va avea de suferit mici sc"imbări dupăcum )l veţi face politicos, cutandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. i apoi, actorul şi nu personajul face F.*. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. 6ai departe, F.*. trebuie să fie c$t se poate desimplu pentru cămisiunea lui este de a )ndruma psi"ologia intrinsecă a personajului, )ntr-oformă uşor decontrolat, de a-l restr$nge la esenţă. 3n F.*. complicat nu poate face acestlucru. 3nadevărat F.*. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe p$n%a unui artist )nainte dea seapuca de amănunte. 0ste, ca să %icem aşa, o selectare pe care se va ridicaar"itecturacomplicată a personajului. F.*. trebuie să aibă o formă foarte clară şi binedefinită. Oricetrăsătură vagă eistentă )n el vă va dovedi că nu este )ncă esenţa, inima,mie%ul personajuluiasupra căruia lucraţi. 'imţul formei, amintiţi-vă, era implicat )neerciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări +cap. &. 0ste foarte important şi tempo-ul )n

Page 113: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 113/156

care eersaţi F.*. după ce l-aţi găsit. 4iecare trece prin viaţă )ntr-un tempo diferit. !ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. !celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. 1empo-ul general )n care trăiesc ele depinde, )n maremăsură, deinterpreta rea voastră.!celaşi F.*. făcut )n tempo-uri diferite )şi poate sc"imbatoate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 2uaţi oricare

din eemplete oferite de F.*. şi)ncercaţi să-l faceţi mai )nt$i )ntr-un tempo lent şi apoi)ntr-unul mai rapid. 'tudiaţi mişcareadin primul eemplu. (ncetinind tempo-ul, el c"eamăla lumină )n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un g$nditor abil, capabil să plănuiască )ntr-un anumit fel, răbdător şistăp$n pe sine. 4ăcut repede, )ntr-un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne)nfr$nată, incapabil de a se purta raţional. 6ulte din transformările prin care trecpersonajele )n cursul piesei pot fieprimate numai prin sc"imbare de tempo )n g.p. pe care l-aţi găsit pentru ele. +*roblematempo-ului pe scenă va fi discutată mai t$r%iu.!jung$nd la limita fi%ică a g.p-ului, c$nd trupul vostru nu se poate etinde maimult,trebuie să )ncercaţi )ncă pentru o clipă +<G, <@ secunde să depăşiţi limitele lui,iradiindu-iputerea şi calităţile )n direcţia indicată de F.*. !ceastă iradiere va )ntări mult

adevărata forţă amişcării, făc$nd-o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. ! merge )nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 'arcina voastrăva fi de acum )nainte să de%voltaţi o fină sensibilitate amişcării pe care o faceţi.0708C&9&32 7/&2uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme )n voi )nşivă. Făsiţi o propo%iţie care să-icorespundă. !ceasta poate fi „/reau să fiu +lăsat singur.” 8epetaţi cuvintele )mpreunăcugestul, )n aşa fel )nc$t calitatea voinţei stăp$nite şi a calmului să pătrundă )n psi"iculvostru şi)n voce. !poi )ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de sc"imbare )n F.*. #acă, să%icem, po%iţiacapului a fost ridicată, aplecaţi-l uşor )n jos şi )ntoarceţi privirea )n aceeaşidirecţie. Cesc"imbare a produs aceasta )n psi"ologia voastră? !ţi simţit cumva că la

calitatea de calm s-aadăugat o uşoară insistenţă, )ncăpăţ$nare? 4aceţi o nouă sc"imbare.#e data aceasta )ndoiţiuşor genunc"iul drept trec$nd greutatea trupului pe piciorul st$ng.F.*. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 8idicaţi m$inile la bărbie şi calitateaabandonului se va )ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.2ăsaţi capul pe spate şi )nc"ideţioc"ii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. (ntoarceţi palmele )n afară autoapărarea.!plecaţi capul )ntr-o parte autocompătimirea. (ndoiţi celetrei degete de la fiecare m$năpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 2a fiecaresc"imbare spuneţi aceeaşi propo%iţie ca săo acordaţi cu mişcarea. 5u uitaţi că acesteeemple nu sunt dec$t o mică parte dineperienţele pe care le poate inspira F.*. irul lor poate fi nelimitat. 4iţi )ntotdeauna liberi )n interpretarea mişcărilor şi a sc"imbărilor lor.Cu c$t mişcarea va fi mai fină, cu at$t va fi maiascuţită sensibilitatea pe care o va de%volta )n voi.Continuaţi aceste eerciţii p$nă c$nd corpul ; po%iţia capului, a umerilor, ag$tului,mişcarea braţelor, a m$inilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii ;va de%volta )n voi reacţii psi"ice corespun%ătoare. 2uaţi un g.p.,eersaţi-l o vreme )n temporar şi creşteţi apoi gradat, p$nă ajungeţi la cel mai rapid tempocu putinţă. (ncercaţi săeperimentaţi toate reacţiile psi"ice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării +puteţifolosi pentru )nceput eemplele sugerate mai sus. *entrufiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropo%iţie potrivită şi spuneţi-o )n timp ce faceţi

Page 114: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 114/156

mişcarea. !cest eerciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, )ntre timp, şi simţularmoniei, psi"icul şi vorbirea. C$nd acestea vor fide%voltate la nivel )nalt, veţi puteaspune „(mi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psi"icului. 2e simt ca pe nişte părţi vi%ibile şi au%ibile ale sufletului.” Cur$nd veţi observacă, )n timp ce acţionaţi, )ntimp ce vă vedeţi de treburi, )n timp ce spuneţi tetul, făc$ndgesturi simple, fireşti, F.*.

este )ntr-un fel mereu pre%ent )n spatele g$ndurilor voastre. 0l văajută şi vă conduce ca un)ndrumător nevă%ut, prieten şi g"id, care nu va )nt$r%ia să vă inspireatunci c$nd aveţinevoie de aceasta mai mult dec$t orice. /ă păstrea%ă creaţia )ntr-o formăcondensată şicristali%ată. /eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţic"emat-o prin F.*. vă dă o mai mare epresivitate, oric$t de re%ervat şi economicv-ar fi jocul. +5u cred că e nevoie să specific faptul că F.*. nu trebuie niciodatăarătatauditoriului, tot aşa cum la un ar"itect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuisc"elăriaconstrucţiei )n locul lucrării terminate. F.*. este sc"eletul rolului şi trebuie sărăm$nă„secretul” vostru te"nic. #acă eersaţi )n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe l$ngă eerciţiile )ncepute cu eemplul B se recomandă următorul lucru!legeţi opropo%iţie scurtă şi spuneţi-o lu$nd diferite atitudini fireşti sau făc$nd diferite

gesturi %ilnice+nu F.*.. !cestea pot consta din a şedea, a sta )n picioare, a vă plimba )n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a desc"ide sau a )nc"ide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.4iecare mişcare sau po%iţiea corpului care tre%eşte o anumită stare psi"ică vă va dictacum trebuie spusă propo%iţia, cu ceintensitate, calitate şi )n ce tempo. 'c"imbaţi po%iţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi fra%ăde fiecare dată. /ă creaţi )n voi simţul armonieidintre trup, psi"ic şi vorbire.!cum, după ce am de%voltat suficient epresivitatea, )ncercaţi să creaţi şi o serie deF.*. pentru personajele deosebite, observ$nd toate condiţiile descrise mai )naintear"etip,forţă, simplitate etc. 2a )nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,găsiţi g.p.pentru oameni pe care )i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i-aţi

)nt$lnit )nt$mplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. (n sf$rşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. Ca o treaptă următoare a acestui eerciţiu, alegeţi un personaj dintr-o piesă pe care n-aţivă%ut-o şi in care nu aţi jucat. Făsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. !similaţi-l completşi apoi)ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe ba%a F.*. +#acă e posibil cu partener iacum ar fi necesar c$teva cuvinte de )nc"eiere despre 1empo. Concepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie )ntre tempo-ul interior şi celeterior. 1empoulinterior poate fi definit ca o sc"imbare rapidă sau )nceată de g$nduri,imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. 1empo-ul eterior se eprimă )n acţiuni sau vorbirerapidă sau )nceată. *escenă, tempo-urile interioare şi cele eterioare pot merge )mpreună.#e eemplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. &maginile )nmintea sa se urmăresc una pealta )ntr-o succesiune rapidă, g$ndurile şi dorinţele p$lp$iegonindu-se una pe alta, apăr$nd şidispăr$nd: voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, )nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola )n aşa fel )nc$t ţinuta sa eterioară,mişcările şi vorbirea )i vor răm$ne calme şi )ntempo rar. 3n tempo eterior rar poatemerge m$nă )n m$nă cu un tempo interior rapid, sauinvers. 0fectul celor două tempo-uricontrastante, eist$nd simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. 5uconfundaţi tempo-ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie )n interior. Oric$t de rar arfi tempo-ul pe care )l folosiţi pe scenă, voi )nşivă, ca artişti,trebuie să fiţi )ntotdeaunaactiv

Page 115: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 115/156

i. *e de altă parte, tempo-ul rapid al spectacolului nu trebuie sădevină grabă evidentă sauo tensiune psi"ică şi fi%ică inutilă. 3n trup fleibil, bine antrenat,ascultător, şi o te"nică bună de vorbire vă vor ajuta să evitaţi această greşeală făc$nd posibilăcorectura şifolosirea simultană a două tempo-uri contrastante.0708C&9&32 7/&&

4aceţi o serie de eerciţii cu tempo-uri interioare şi eterioare diferite şi contrastante.#eeemplu un mare "otel noaptea. Hamalii, cu obişnuitele lor mişcări rapideşi)ndem$natice, cară bagajele de la elevator, le scot afară şi le pun )n automobile careaşteaptă şicare trebuie să se grăbească pentru a prinde trenul de seară. 1empo-ul eterioral "amaliloreste rapid, dar ei sunt indiferenţi la )ngrijorarea musafirilor care seimpacientea%ă afară.1empo-ul interior al "amalilor este lent. 6usafirii care pleacă,dimpotrivă, )ncearcă să-şipăstre%e calmul eterior. (n interior sunt )ngrijoraţi, tem$ndu-secă vor pierde trenul. 1empo-ullor eterior este lent, iar cel interior este rapid.*entru eerciţiile următoare aţi putea folosi eemplele din eerciţiul 7&&. Făsiţi piesa, propun$ndu-vă să )ncercaţi a găsi diferite tempo-uri )n diferite combinaţii.

8e%umat asupra gestului psi"ologic +F.*.<.F.*. activea%ă puterea noastră de voinţă, )i dă o direcţie precisă, tre%eştesimţămintele şi ne dă o vi%iune condensată a personajului.=.F.*. trebuie să fie ar"etipal,puternic, simplu şi bine modelat. 0l trebuie săiradie%e şi să fie făcut corect.>.#e%voltaţi )n F.*. sensibilitatea..4aceţi distincţia )ntre tempoul interior şi cel eterior.

C!*&1O232 /&*08'O5!I & C!8!C108&!80

Page 116: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 116/156

1ransformarea este cea după care t$njeşteactorul, )n mod conştient sau inconştient.i acum să discutăm problema creării personajului. 5u eistă roluri care să poată ficonsiderate „drepte”, sau in care actorul )nfăţişea%ă publicului acelaşi „tip” ; el )nsuşi,aşacum este )n viaţa particulară. 0istă mai multe motive care generea%ă nefericite

concepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.0ste suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va de%voltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de „autoe"ibare”, deja ad$nc)nrădăcinată, să prospere.4iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva ori%onturinoi ale fiinţei umane. 3nactor nu poate da publicului revelaţii noi etal$ndu-se pe sine)nsuşi pe scenă. Ce aţi spune deun scriitor care, )n toate piesele, fără ecepţie, s-ardramati%a pe sine )nsuşi )n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva dec$t deautoportrete? !şa cum nu veţi )nt$lni )n viaţădoi oameni la fel, tot aşa )n piesele de teatrunu veţi )nt$lni două roluri identice. Ceea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. Ca să dob$ndească o primă idee pentru rolul ce )l are de jucat, actorul trebuie să se)ntrebe „Care este diferenţa, oric$t de

subtilă sau nevinovată ar fi, )ntre mine şi personaj aşacum )l descrie tetul?” 4ăc$ndastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face )n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psi"ologice principale ale personajului.!poi, vă aflaţi )n faţănecesităţii de a )ncorpora aceste trăsături caracteristice care formea%ădiferenţa dintre voişi personaj. Cum vă veţi apropia de această sarcină? Calea cea mai scurtă,artistică şiamu%antă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. &maginaţi-vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi st$ngaci +at$t psi"icc$tşi fi%ic. !ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau eprimate emfatic, ca )ncomedie.0le se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunttrăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. &mediat ce aţi etras

acesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi )nşivă, )ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi )ncet. *oate veţi găsi că are untrup plin,)ndesat, scurt, cu umerii că%uţi, g$tul jos, braţe lungi care at$rnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. !cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. 1otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. Cum veţi face să reali%aţi o adevărată asemănare?&ată cum )ncepeţi săvă imaginaţi că )n acelaşi spaţiu pe care )l ocupaţi cu propriul vostrucorp eistă şi un altul ;trupul imaginar al personajului pe care tocmai l-aţi creat )n minte./ă )mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar eista: )l puneţi ca pe un veştm$nt. Care va fire%ultatul acestei mascarade? #upăo clipă, poate )ntr-o străfulgerare, veţi )ncepe să simţiţi şi să g$ndiţi despre voi )nşivăcadespre o altă persoană. !ceastă eperienţă este foarte asemănătoare cu cea a uneiadevăratemascarade. !ţi observat vreodată )n viaţa voastră de toate %ilele c$t de diferit văsimţiţi )nveşminte diferite? 5u sunteţi „altcineva” atunci c$nd purtaţi o cămaşă de noaptedec$t atuncic$nd sunteţi )n "aine de seară, c$nd purtaţi un costum vec"i şi u%at sau unulnou-nouţ? #ar„apurta” un alt corp? (nseamnă mult mai mult dec$t a purta indiferent cecostum sau)mbrăcăminte. !ceastă opţiune a formei fi%ice imaginare a personajuluiinfluenţea%ă asuprapsi"icului vostru de %eci de ori mai mult dec$t orice )mbrăcăminteECorpul imaginar stă ca şicum ar eista )ntre corpul vostru real şi psi"ic, influenţ$ndu-le pe am$ndouă cu aceeaşi putere.*as cu pas, )ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să vă

Page 117: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 117/156

simţiţi )n acord cu el. Ca să spunem aşa,personajul locuieşte )n voi +sau, dacă preferaţi,voi locuiţi )n el. C$t de puternic eprimaţidatele tipului vostru imaginar, )n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. #ar, )n oriceca%, )ntreaga voastră fiinţă psi"ică şi fi%ică va fi sc"imbată,c"iar posedată de personaj.C$nd este )ntr-adevăr adoptat şi eersat, trupul imaginar pune )nacţiune voinţa şi

simţămintele voastre +ale actorului, le armoni%ea%ă cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul )ntr-o altă persoană. 'impla discutare a personajului,anali%a samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oric$t de abilă arfi, vă valăsa rece şi pasiv, pe c$nd trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. Consideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. „Iucaţi-vă” cu corpul imaginar, sc"imb$ndu-l şi prefăc$ndu-l p$nă c$nd sunteţi pedeplin mulţumit de opera voastră. 5u veţi pierde niciodată )n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui re%ultatul. 5atura voastră artistică e sortită să fie t$r$tă denerăbdare dacă o forţaţiprin „repre%entarea” prematură a corpului imaginar. (nvăţaţi săcredeţi )n el pe deplin şi nu văva trăda. 5u eageraţi peste măsură violent$nd, forţ$nd şi)ncerc$nd aceste inspiraţii subtilecare „vă vin de la noul trup”. i numai c$nd )ncepeţi să

vă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti )n folosirea lui, puteţi să )ncepeţi sărepre%entaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. (n unele ca%uriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar +oparte din el ; braţele lungi şiat$rn$nde, de eemplu, pot să vă sc"imbe deodată )ntreagapsi"ologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. #ar să aveţi grijă )ntotdeauna ca)ntreaga voastră fiinţă să se transforme )n personajul pe care trebuie să )l repre%entaţi.0fectul corpului imaginar va fi )ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă )i adăugaţicentrulimaginar +ve%i cap. &. !t$ta vreme c$t centrul răm$ne )n mijlocul pieptului vostru+socotiţi căe plasat cu c$ţiva centimetri mai ad$nc, veţi simţi că sunteţi )n ea voi )nşivă şi)ncă )n deplinăstăp$nire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostruapropiindu-se detipul „ideal”. #ar )ndată ce veţi )ncerca să mutaţi centrul )n alt loc, )n

interiorul sau eteriorul trupului, veţi simţi că se sc"imbă c$nd intraţi )ntr-un corpimaginar. /eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentre%e )ntreaga fiinţă)ntr-un singur loc din care radia%ă şiemană activitatea voastră. #acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept )n cap, veţibăga de seamă că elementul g$nd a )nceputsă joace un rol caracteristic )n jocul vostru. #inlocul său )n cap, centrul imaginar va)ncepe deodată sau treptat să coordone%e toate mişcările,să influenţe%e )ntreaga atitudinefi%ică, să vă motive%e comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psi"icul )n aşa fel)nc$t, cu totul firesc, veţi )ncepe să aveţi sen%aţia că elementulg$nd este important şiindispensabil creaţiei voastre. #ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce )i veţi sc"imba calitatea. 5u este suficient să-laşe%aţi )ncap, de eemplu, şi apoi să-l lăsaţi acolo să-şi vadă de treabă. 1rebuie să-l stimulaţimaideparte, investindu-l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. *entru un om )nţelept,să%icem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, lumin$nd şi radiind, )n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau )napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. 1rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere )n imaginarea centrului )n multe şi diferitefeluri at$t timpc$t variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care )l aveţi de jucat. (ncercaţic$teva eperienţe.*uneţi un centru moale, nu prea mic, )n regiunea abdomenului şi veţieperimenta un psi"icmulţumit de sine, păm$ntean, puţin greoi şi totuşi cu "a%. 2ăsaţi uncentru de greutate mic şigreu )n v$rful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şi

Page 118: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 118/156

c"iar inoportun. 6utaţicentrul )ntr-unul din oc"i şi veţi observa c$t de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. (nc"ipuiţi-vă un centru mare, greu,mo"or$t şi )nglodat aşe%at )n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, carag"ios. 3n centru locali%at la„c$teva picioare” )n faţa oc"ilor sau frunţii poateda sen%aţia unei minţi ascuţite, pătrun%ătoareşi c"iar sagace. 3n centru cald, )nflăcărat,

aşe%at )n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. *uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 2ăsaţi-l săse legene uşor )n faţa frunţii şi săvă )nconjoare capul din timp )n timp şi veţi trăi psi"ologiaunui om rătăcit de%orientat. 'aulăsaţi-l să circule )n mod neregulat )n jurul trupului, )ntempouri variate, acum ridic$ndu-se, acum prăbuşindu-se, şi efectul va fi fără )ndoială oacu%aţie de intoicaţie. 5enumăratele posibilităţi vi se vor desc"ide dacă veţi eperimenta )nfelul acesta, liber şi juc$ndu-vă. /ă veţi obişnui cu „jocul” şi-l veţi practica şi aprecia at$tpentru plăcerea c$tşi pentru marea sa valoare practică. Centrul imaginar vă este de folos )nprimul r$nd )n ce priveşte personajul )n totalitatea sa. #ar )l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 'ă presupunem că lucraţi la rolul lui #on Juijote. /edeţi bătr$nultrup descărnat,liniştit. !veţi vi%iunea minţii sale nobile, entu%iaste, dar ecentrice şi uşuraticeşi vă veţi

"otăr) să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. !cesta vă poate servi pentru )ntregul personaj. #ar ajungeţi la scena )n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. Cavalerul luptă, sare )n prăpăstii cuiuţealafulgerului. Centrul său, acum )ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din )nălţimi )n piept)ngreun$ndu-i respiraţia. Ca o minge legată de un elastic, centrul %boară )nainte şi serepede)napoi, arunc$ndu-se la dreapta şi la st$nga )n căutarea duşmanului. 'are şi argoneştecavalerul după „minge” )n toate direcţiile, p$nă ce lupta se termină. Cavalerulepui%at, centrulse lasă )ncet la păm$nt şi apoi tot at$t de )ncet se ridică din nou la loculiniţial, radiind şi)nv$rtindu-se fără răga% ca şi mai )nainte. #e dragul clarităţii vi s-au dateemple evidente şipoate groteşti. #ar folosirea centrului imaginar, )n majoritateaca%urilor +mai ales )n pieselemoderne, cere o aplicare mult mai fină. Oric$t de puternică

ar fi sen%aţia pe care o propunecentrul, limita p$nă la care doriţi să eteriori%aţi aceastăsen%aţie )n timpul lucrului va depinde)ntotdeauna de judecata voastră. !m$ndouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.'ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi )ntreg şi caracteri%area care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. O caracteri%are sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva )nnăscut )n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a r$de sau o )nclinare a capului şi aşa mai departe.!ceste mici particularităţi sunt unfel de „tuşă finală” pe care un artist o adaugă creaţiei sale.&mediat ce a fost )n%estrat cuasemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 'pectatorul )ncepe să-l iubească şi să-l aştepte, de )ndatăce )i atrage atenţia. #ar,o asemenea caracteri%are trebuie să se nască din personajul privit „caun tot”, să decurgădin partea importantă a componentei sale psi"ice. 'ă luăm c$teva eemple.3n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracteri%at prin braţe lipite de trup,uneori )nung"i drept, şi m$ini at$rn$nd moi. 3n personaj lipsit de inteligenţă )n timpceconversea%ă cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din oc"i )ntimpce, )mpung$ndu-şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pau%ă cugura uşor)ntredesc"isă )nainte de a-şi urma g$ndurile şi a le pune )n cuvinte. 3n caracter)ncăpăţ$nat,un certăreţ, )n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient dea clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. O persoană conştientă de sine

Page 119: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 119/156

)şi va plimbadegetele pe propriile-i "aine, juc$ndu-se cu nasturii, )ndrept$nd cutele. 3nlaş şi-ar putea ţinedegetele )mpreunate, )ncerc$nd să-şi ascundă degetele mari. 3n pedantar putea să atingă )nmod inconştient obiectele din jurul său, )ndrept$ndu-le şi aranj$ndu-le mai mult sau mai puţinsimetric. 3n mi%antrop la fel de inconştient va )ndepărta poatede sine obiectele din ra%a sa decuprindere. 3n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar putea

căpăta obiceiul de a arunca privirirepe%i spre tavan )n timp ce vorbeşte sau ascultă.3neori, caracteri%area poate ea )nsăşi săscoată deodată la lumină )ntregul personaj. (ntimp ce creaţi un personaj şi o caracteri%are alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poatemulte sugestii inspirate observ$nd oamenii din jur #ar, pentru a evita o c$t de slabăcopiere a vieţii, nu v-aş recomanda o asemenea observare)nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. *e l$ngă aceasta, spiritulde observaţie se ascutemult atunci c$nd ştiţi ce căutaţi. 5u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de eerciţiuspecial. /i le puteţi inventa voi „juc$ndu-va” cu corpul imaginar şi cucentrelesc"imbătoare şi mişcătoare, găsindu-le caracteri%ări potrivite. !ceasta vă va ajutadacă pel$ngă „joc” veţi )ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruareomul acesta sau celălalt )n viaţa reală.

C!*&1O232 /&&

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80

Page 120: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 120/156

*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor sale

interioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clarfiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )nspatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.

'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţialui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şiinspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.

&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să văamintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisă

Page 121: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 121/156

şi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şisimplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,

)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă deambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (ntimp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.

!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscenastabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.

#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste ofiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea estetică

Page 122: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 122/156

semnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şig$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările saunereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, care

răm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoarecrea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate cainspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a cărui

viaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,suntnu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute +două. &ndiferent de c$tdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt )ncă tot at$t de „nereale” caşi„sufletul” personajului )nsuşi. 0le vin şi se duc odată cu inspiraţia. !ltfel, ele ar deveni

 pentrutotdeauna ale voastre, răm$n$nd imprimate )n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. !r pătrunde )n viaţa %ilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ardeveni parteinseparabilă a eistenţei voastre necreatoare, neartistice. 5-aţi fi )n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa ilu%orie a personajului şi viaţa voastră. (n scurt timpaţi ajunge la nebunie.#acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi „nereale”, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,juc$nd personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.!ici puteţi să vedeţi, de asemenea, c$t de primejdioasă şide neartistică este greşealaunor actori conştiincioşi atunci c$nd )ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare %i, „storc$ndu-le” din ei )nşişi. 6ai t$r%iu sau mai devreme aceste )ncercări%druncinăsănătatea, duc la forme de isterie, )n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi laetenuare nervoasă. 'imţămintele reale eclud inspiraţia şi viceversa.Celălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.„0ul”vostru superior )n%estrea%ă personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, )nacelaşitimp, capabil să-şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi pentrudestinele lor.

Page 123: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 123/156

6&H!&2 C0HO/

 ;

curs de arta actorului

Page 124: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 124/156

*refaţă

  !ceastă carte este re%ultatul urmăririi din culise a „*rocesului de creaţie” ; urmărire)ncepută cu mulţi ani )n urmă, )n 8usia, la 1eatrul de !rtă din 6oscova cu 'tanislavsKi, 5emirovici #anKenKo şi 'ulerjiţc"i. (n calitatea mea de actor, regi%or, profesor şi )n

sf$rşit #irector al 1eatrului 6ic de artă din 6oscova, am avut posibilitatea să-mi de%voltmetodele de joc şi de regie şi să le formule% )ntr-o te"nică definitivă al cărei program esteaceastă carte. #upă ce am plecat din 8usia, am lucrat mulţi ani )n teatrele din 2etonia,2ituania, !ustria, 4ranţa, !nglia şi cu 6a 8ein"ardt )n Fermania.#e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regi%ori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca aliapin, 6eMer"old,6oisei, Iouvet, Fielud şi alţii. 6ai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregi%or al piesei N! douăspre%ecea noapte”, la 1eatrul evreiesc Habima, )n 0uropa, aloperei *arsifal, la 8iga, şi al operei 1$rgul din 'orocinsK, la 5e PorK. (n timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le-am avut cu 'erg"ei 8a"maninoff mi-auinspirat multe contribuţii la această te"nică.

  (n <Q>A, domnul şi doamna 2. L., 026H&8!# şi domnişoara Deatrice '18!&FH1 audesc"is o şcoală dramatică la #arlington Hall, #evons"ire, !nglia, cu intenţia de a crea1eatrul Ce"ov. Ca director al acestei şcoli, am avut oca%ia să fac un mare număr deeperienţe religioase )n legătură cu te"nica mea. !ceste eperienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată )n 'tatele 3nite, )n preajma celui de-al doilea ră%boi mondial, şi deatunci )n tot timpul transformării şcolii )ntr-un teatru profesionist, cunoscut sub numelede „Ce"ov laMer”.

!cest teatru ar fi putut să eperimente%e principiile noi ale artei dramatice )n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost )ntreruptă atunci c$ndmajoritatea membrilor săi de se masculin au fost c"emaţi sub arme. 0perienţele meleşi-au croit drum )nainte )ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe DroadaM, dar au trebuit

să fie am$nate p$nă la urmă pentru un timp nedefinit, c$nd mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, )n serviciile militare.  !cum, după toţi aceşti ani de eperimentare şi verificare, simt că a venit momentul săaştern aceste idei pe "$rtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.1otodată, vreau să-mi eprim recunoştinţa faţă de *aul 6ars"all !llen pentru ajutorulsău generos )n ceea ce priveşte versiunea actuală. 2ui DetM 8assKin !ppleton, Hurd6atefieldşi mai ales lui #eordre du *reM, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei.  8e%erv o notă de apreciere specială pentru C"arles 2eonard, dramaturg, producător,regi%or, a cărui cunoaştere te"nică a metodei şi )nţelegere de a aplica )n

diversele ramuri ale teatrului, )n film, radio şi televi%iune m-au convins să-l )nsărcine% cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. *riceperea lui nepreţuită m-afăcut să-i fiu profound )ndatorat.

6&H!&2 C0HO/,D0/082P H&22', C!2&4O85&!, <Q@R

Page 125: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 125/156

C3/S51 CT180 C&1&1O8 

!vem nevoie de ajutorul tăuE

 5atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o )nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. Căci, ceea ce poate fi uşor de )nţeles prin contact personal şi demonstrativ, depinde )n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.6ulte din )ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, )n timpul sau după lectura fiecăruicapitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a eerciţiilor recomandate.#in păcate, nu eistă altă posibilitate de a colabora te"nica de joc nu poate fi bine)nţeleasă fără practicarea ei. 1e"nica oricărei arte poate uneori să in"ibe ; aşa cum s-amai )nt$mplat ; sc$nteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi te"nică, )n m$inileunui maestru, poate transforma sc$nteia )ntr-o flacără de nestins.

 Iosef Iassner 

Page 126: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 126/156

C!*&1O232 &

CO8*32 & *'&H&C32 !C1O8323&

  „Corpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.” 0ste un

lucru cunoscut că corpul şi psi"icul omenesc se influenţea%ă reciproc şi se află )ntr-oconstantă interacţiune. 3n corp, fie că are o "iperde%voltare musculară, fie că enede%voltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poateslăbi voinţa. #eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sauaccidente profesionale caracteristice, care )i afectea%ă inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un ec"ilibru )ntre fi%ic şi psi"ic. #aractorul, care trebuie să-şi considere corpul ca pe un instrument pentru eperimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către reali%area unei armonii complete )ntre psi"ic şi fi%ic. 0istă anumiţi actori care )şi simt profund rolurile, le pot )nţelege cu ceamai mare limpe%ime, dar care nu pot eprima, nici produce, )n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. !cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum )ncătuşate

)năuntrul corpurilor lor nede%voltate. *rocesul de repetiţie şi jocul propriu-%is este pentruei o luptă penibilă )mpotriva propriei lor„cărni prea solide”, după cum spune Hamlet. #ar oamenii nu trebuie să se descuraje%e. Orice actor suferă, )ntr-o măsură mai mare sau maimică, de o anumită re%istenţă a corpului său. *entru a )nvinge aceasta, este nevoie deeerciţii fi%ice, dar ele trebuie să fie ba%ate pe principii diferite de acelea care suntfolosite )n majoritatea şcolilor de artă dramatică. Fimnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără )ndoială, bune şi folositoare prin ele)nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei de%voltări speciale, )n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.Care sunt aceste cerinţe?  (n primul r$nd, mai ales, etrema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psi"ice

creatoare. !ceasta nu poate fi obţinută prin eerciţii strict fi%ice. *si"icul )nsuşi trebuie săia parte la această de%voltare. Corpul unui actor trebuie să absoarbă )nsuşirile psi"ice,trebuie să fie plin şi pătruns de ele, )n aşa fel )nc$t ele să-l transforme treptat )ntr-omembrană sensibilă, )ntr-un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile.  (ncep$nd cu ultima treime a secolului al 7&7-lea, a )nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, at$t )n afara artei, c$t şi )n ştiinţă şi )nviaţa de toate %ilele. *rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa eterioară a fenomenelor vieţii pare să fie )n stare să atragă atenţia unui artist.'ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, )n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psi"ologice din

arta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fi%ice. !stfel, cu c$t se cufundă el mai mult)n acest mediune artistic, cu at$t corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,mai greoi, mai rigidşi, )n ca%uri etreme, semănă c"iar cu un automat al epocii luimecaniciste. Danalitatea devine un substitut comod al originalităţii. !ctorul )ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulea%ă cur$nd o serie de deprinderide joc specifice şi un manierism corporal. #ar nu este vorba c$t de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac dec$t să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispo%iţii creatoare pe scenă. 6ai mult,sub puterea "ipnotică a materialismului

Page 127: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 127/156

modern, actorii sunt )nclinaţi c"iar să neglije%e limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. 0i se forţea%ă să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi )nfelul acesta devin mai cur$nd nişte fotografi obişnuiţi dec$t artişti. 0i au )nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa eterioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi )n toată

 profun%imea ei, de a arăta ce este )n spatele fenomenelor vieţii, de a-l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. Căci nu este, oare, artist ; actor, )nadevăratul sens al cuv$ntului, acea fiinţă care este )n%estrată cu putinţa de a vedea şi de atrăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită? i nu e oare menirea luiadevărată, instinctul lui binecuv$ntat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el? #ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este )ncătuşat şi limitat )n epresivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare? !t$ta timp c$t corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fi%ice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constr$ngerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa? F$ndirea rece, analitică, materialistă, tindesă )năbuşe tendinţa către inspiraţie. *entru a contracara această intervenţie distrugătoare,

actorul trebuie să-şi asume sistematic sarcina de a-şi "răni corpul cu alte impulsuri dec$tacele care )l duc către un mod pur materialist de trăire şi g$ndire. Corpul actorului poateavea pentru el o valoare optimă numai c$nd este susţinut de un torent ne)ntrerupt deimpulsuri artistice: numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior.  #e )ndată ce )ncepem să eersăm suntem uimiţi vă%$nd c$t de mult şi c$t de avid poateabsorbi corpul omenesc, )n special acela al actorului, tot felul de valori psi"ice, şi poatereacţiona la ele. #e aceea, pentru de%voltarea actorului trebuie găsite şi aplicate eerciţii psi"ologice speciale. *rimele nouă eerciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă.

  !ceasta ne duce la definirea celei de-a doua cerinţe care este bogăţia psi"icului)nsuşi. 3n corp sensibil şi un psi"ic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi crea%ăacea armonie at$t de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. /eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. (ncercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psi"ologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau c"iar cărţi de istorie. (n timpul acesta )ncercaţi să pătrundeţi )n g$ndirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. (ncercaţi să-i )nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin )mprejurările vieţii lor. 8espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se sc"imbă niciodată, răm$n$nd aceeaşi )n toate epocile. +!m au%it c$ndva unactor de seamă spun$nd că „Hamlet a fost o marionetă, eact ca mineU. (n această clipăel şi-a trădat acea lene interioară care l-a )npiedicat să pătrundă mai intim )n personalitatea lui Hamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psi"ologii.  (n mod similar )ncercaţi să pătrundeţi )n psi"ologia unor anumite popoare, )ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psi"ologice, interesele lor, arta lor.2ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare.  6ai departe, căutaţi să pătrundeţi )n psi"ologia personajelor din jurul vostru. 4aţă decele de care simţiţi o antipatie, )ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, po%itive, pe care

Page 128: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 128/156

nu le-aţi observat )nainte. 4aceţi )cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, )ntrebaţi-vă de ceele sunt şi acţionea%ă aşa şi nu altfel. 8ăm$neţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil propria voastră psi"ologie. 1oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi )n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fleibili.i astfel capacitatea voastră de a pătrunde )n viaţa interioară a personajelor va fi mai

ascuţită. /eţi )ncepe prin a descoperi acel fond inepui%abil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care )l veţi putea dărui ca actori./eţi fi )n stare să depistaţi )n toate personajele voastre acele trăsături fie dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nule poate vedea şi, )n consecinţă, de%vălui spectatorilor voştri. i dacă, )n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dob$ndi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil )n viaţă sau )n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabilde%voltarea voastră.  ! treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psi"icului de către actor.!ctorul care vrea să devină propriul lui stăp$n şi al meşteşugului său va ecludeelementul„accidental” din profesiunea sa şi va crea o ba%ă solidă pentru talentul său. 5umai o dominare completă a corpului şi a psi"icului său )i va da )ncrederea )n sine,

libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. Căci )n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem u% suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,majoritatea muşc"ilor noştri devine flască, infleibilă şi insensibilă. 6uşc"ii trebuiereactivaţi şi )ntăriţi. (ntreaga metodă sugerată )n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. i acum să pornim la munca practică şi să facem eerciţiile.0vitaţi să le eecutaţi mecanicşi căutaţi )ntotdeauna să aveţi )n minte scopul final.

0708C&9&32 &

  4aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utili%$nd maimul de spaţiu din jurul vostru:atrageţi )n ele tot corpul. 4aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constr$ngerea inutilă a

muşc"ilor. #estindeţi-vă complet, )ntin%$nd m$inile şi picioarele mult depărtate.8ăm$neţi c$teva momente )n această po%iţie etinsă. &maginaţi-vă că deveniţi din ce )n cemai larg şi mai mare. 8eveniţi la po%iţia iniţială. 8epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 9ineţi minte scopul eerciţiului spun$ndu-vă „(mi tre%esc muşc"ii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a-i re)nviora şi utili%aU.!cum, )nc"ideţi-vă, )ncrucişaţi-vă braţele pe piept, pun$nd m$inile pe umeri.(ngenunc"iaţi pe unul sau pe am$ndoi genunc"ii, aplec$nd capul foarte ad$nc. &maginaţi-vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, )nfăşur$ndu-vă, str)ng)ndu-vă de parcă aţi vrea sădispăreţi )năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str)mtorea%ă. 3n alt grup demuşc"i va fi tre%it prin această mişcare de contracţie. 8eveniţi la po%iţia )n picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte pe un picior, )ntin%$nd )nainte unul sau ambele picioare, apoirepe%iţi tot corpul )nainte, mişcare de )ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st)nga,folosind c)t mai mult spaţiu )n jurul vostru. 4aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. 4aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l-aţi trage, <-aţi )mpinge, l-aţi aranca de colo p)nă colo. 4aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi )ntr-un ritm moderat. 0vitaţimişcările dansante. 5u vă reţineţi respiraţia )n timpul mişcărilor. 5u vă grăbiţi. 4aceţi pau%ă după fiecare mişcare.

Page 129: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 129/156

0708C&9&32 &&

  #upă ce aţi )nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să eecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi )ntr-un alt mod. &maginaţi-vă că )n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile pre%ente pentru toate mişcările voastre.

F)ndiţi-vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică )ncorpul vostru. 1rimiteţi această forţă )n capul, braţele, m)inile, torsul şi picioarele voastre.2ăsaţi sen%aţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă )n tot corpul. !vreţi grijă canici umerii, coatele,)nc"eieturile, şalele, genunc"ii să nu )mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi-o să treacă liber. 9ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utili%aţicu cea mai mare libertate şi fleibilitate.  (nc"ipuiţi-vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri: )ncercaţi să eecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor)ţi braţele, )ndoiţi-le )n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi-vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi-vă pardesiul, pălăria etc. !veţi grijă ca toate mişcările pe care le

faceţi să fie comandate realmente de acea forţă care i%vorăşte din centrul imaginar ce seaflă )n pieptul vostru. (n timp ce faceţi aceste eerciţii, ţineţi minte un alt principiuimportant, lăsaţi forţa care i%vorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce )n spaţiusă perceapă mişcarea )nsăşi adică mai )nt)i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t)r%iu, eecutaţi mişcarea. (n timp ce mergeţi )nainte, )n lături sau )napoi, lăsaţic"iar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul c"iar )n piept, c)ţiva centimetri )ndirecţia mişcării. 2ăsaţi-vă corpul să urme%e centrul. !ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi deeecutat. #upă ce mişcarea a fost eecutată, nu )ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi-l să curgă şi să radie%e c$tva timp dincolo de limitele corpului vostru şi )nspaţiul din jur. !ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,

dar să le şi urme%e, aşa )nc$t sen%aţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, pun$ndastfel un element psi"ologic la dispo%iţia voastră. 1reptat, veţi trăi din ce )n ce mai multacest sentiment puternic, care poate fi numit pre%enţa actorului )n scenă. (n timp ce văveţi afla )n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp)niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de )ncredere ca artist.  Centrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea sen%aţia că tot corpul seapropie aievea de tipul „ideal” al corpului omenesc. Ca un mu%ician care poate c$ntanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruUidealU vă va face să fiţi )n stare de a-l folosi la maimum, de a-i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. !şadar, continuaţi aceste eerciţii p$năc$nd veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţeivoastre şi nu mai cere o atenţie sau o concentrare specială. Centrul imaginar serveşte deasemenea şi altor scopuri care vor fi discutate mai departe.

0708C&9&32 &&&

Page 130: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 130/156

  Ca şi mai )nainte, faceţi mişcări puternice, largi, cu tot corpul. #ar acum spuneţi-vă„Ca un sculptor, eu modele% spaţiul din jurul meu. 0u las forme. !par ci%elate )nmişcările corpului meu”. Creaţi forme clare şi definite. *entru a putea face aceasta,g$ndiţi-vă la )nceputul şi sf$rşitul fiecărei mişcări pe care o faceţi. i iarăşi spuneţi-vă„!cum )ncep mişcarea ce crea%ă o formă”, şi după )ndeplinirea ei „!cum am terminat-o:

forma e aici”. Odată cu aceasta, imaginaţi-vă şi simţiţi-vă corpul ca o formă )n mişcare.8epetaţi fiecare mişcare de mai multe ori, p$nă c$nd devine liberă şi plăcută de eecutat.0forturile voastre vor semăna cu lucrul unui desenator, care trage o dată şi )ncă o datăaceeaşi linie, nă%uind către o formă mai bună, mai clară şi mai epresivă. #ar pentru a nu pierde caracterul modelator al mişcării voastre, imaginaţi-vă aerul din jurul vostru ca peun mediu care vă opune o re%istenţă. #e asemenea, eecutaţi aceleaşi mişcări )ntr-un ritmdiferit. !poi )ncercaţi să reproduceţi aceste mişcări, folosind diferitele părţi ale corpuluivostru. 6odelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cu spatele, cucoatele, cu genunc"ii, cu fruntea, m$inile, degetele etc. (n toate aceste mişcări păstraţisen%aţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru. 0vitaţitensiunea musculară de prisos. #e dragul simplităţii,eecutaţi mişcările de modelare mai

)nt$i fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi-vă acest centru.!cum, ca şi )n eerciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburile%ilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea sen%aţiilor de energie, forţamodelatoare şi forma.  C$nd veniţi )n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră )n ele,umpl$ndu-le de forţa voastră. !ceasta vă va de%volta capacitatea de a m$nuiobiectele+recu%ita de scenă cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. #e asemenea, )ncercaţisă etindeţi această forţă asupra partenerilor voştri +c"iar la oarecare distanţă. !cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pescenă, ceea ce este o parte importantă a te"nicii, de care ne vom ocupa mai t$r%iu.C"eltuiţi-vă forţa cu dărnicie. 0ste inepui%abilă şi cu c$t daţi mai mult, cu at$t se va

acumula mai mult )n voi.  (nc"eiaţi acest eerciţiu, ca şi eerciţiile , @ şi A, cu )ncercarea de a vă antrena m$inileşi degetele separat. 4aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. !veţi grijă ca m$inile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, )nc$t şi ele să cree%e forme cufiecare mişcare. 5u e nevoie să se eagere%e mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin st$ngace şi eagerată. 6$na şi degetele unui actor pot săfie foarte epresive pe scenă, dacă sunt bine de%voltate, sensibile şi folosite cu economie.#upă ce aţi dob$ndit o te"nică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o plăcere ecut$ndu-le, )n continuare, spuneţi-vă UOrice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. *rin inermediul corpului meu sunt )n stare să-i de%volt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică.U 2ăsaţi această idee să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. !cest eerciţiu vă va face )ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. /ă veţi de%volta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, c$nd vă veţi ciocni de ele la voiinşivă sau la ceilalţi, )n timpul muncii voastre profesionale. /eţi inţelege si vă veţiconvinge de lipsa de preci%ie şi de formă ce nu-şi are locul in artă.

Page 131: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 131/156

0708C&9&32 &/+*lutire

  8epetaţi mişcarile largi, din eerciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, )n sf$rşit, eersaţi numai cu m$inile şi cu degetele. #aracum tre%iţi )n voi o altă idee U6işcările mele plutesc )n spaţiu, continu$ndu-se lin şifrumos una cu alta.U Ca şi )n eerciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi bine conturate: lăsaţi-le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. Ca mai )nainte,evitaţi )ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difu%e. (n acest eerciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o )ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.'c"imbaţi ritmul, faceţi pau%e din c$nd in c$nd. Consideraţi-vă mişcările ca nişte miciopere de artă ca )n toate eerciţiile indicate )n acest capitol. O sen%aţie de calm, ec"ilibruşi căldură psio"ologică va fi răsplata voastră. *ăstraţi aceste sen%aţii şi lăsaţi-le să vă

umple )ntreaga fiinţă.0708C&9&32 /+bor

  #acă aţi privit vreodată păsări )n %bor, veţi )nţelege de )ndată ideea mişcărilor careurmea%ă. &maginaţi-vă )ntreaga fiinţă %bur$nd prin spaţiu. Ca şi la eerciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele )ntr-altele, fără a deveni )nsă difu%e. (nacest eerciţiu, energia , energia fi%ică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. *si"ologic vorbind,trebuie să vă menţineţi )ntotdeauna energia. *uteţi reveni )n eterior la o po%iţie statică,dar )n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă )nălţaţi la cer. &maginaţi-vă aerul din

 jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de %bor. #orinţa voastră trebuie să fiede a )nvinge greutatea corpului vostru, de a )nvinge legea gravitaţiei. (n timp ce vămişcaţi, sc"imbaţi ritmul. O sen%aţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple)ntreaga fiinţă. (ncepeţi acest eerciţiu tot prin mişcări largi. !poi treceţi la gesturinaturale. (n timp ce eecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat eactitatea sisimplitatea lor.

0708C&9&32 /&+8adiaţie

  (ncepeţi acest eerciţiu ca )ntotdeauna cu mişcări largi din eerciţiile permanente.1receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 8idicaţi braţul, cobor$ţi-l,)ntindeţi-l, )nainte, lateral, mergeţi )n jurul camerei. Culcaţi-vă, şedeţi, ridicaţi-vă )n picioare etc. dar )n prealabil şi )n permanenţă trimiteţi ra%ele corpului vostru )n spaţiul din jur, )n direcţia pe care o faceţi şi c"iar după ce mişcările s-au )nc"eiat. /ă veţi )ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos?8ăspunsul este simplu.#acă vă revedeţi )n memorie st$nd jos, obosiţi şi sleiţi. 0 drept căcorpul vostru a luat fi%iceşte ultima po%iţie, dar psi"ologic continuaţi să Ustaţi josUdeoarece reali%aţi că staţi jos./eţi topi această radiaţie )n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma relaării. !celaşi lucru cu ridicarea )n picioare , )n timp ce vă imaginaţi că

Page 132: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 132/156

sunteţi obosţi, sleiţi Corpul vostru opune re%istenţă şi cu mult )nainte de a vă scula cuadevărat )n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi sen%aţia Uridicării )n picioareU. #ar aceasta nu )nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţiobosiţi )n timpul acestei eemplificări. !ceasta nu este dec$t o ilustrare a ceea ce poate săse )nt$mple )ntr-o anumită )mprejurare reală din viaţă. (n acest eerciţiu, aceasta trebuie

să se facă cu orice mişcare care duce la o po%iţie fi%iceşte, statică. 8adiaţia trebuie să se preceadă şi să urme%e toate mişcările voastre radiale.  (n timp ce radiaţi, căutaţi )ntr-un fel să iesiţi din limitele propriului vostrucorp.1rimiteţi-vă ra%ele )n diferite direcţii la )nceput )n tot corpul apoi )n diferitele părţiale corpului )n braţe, degete, m$ini, palme, frunte, piept, spate. *uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un i%vor general, al relaţiilor. 3mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. #e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea )n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară.  #e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de %bor si de radiaţie, p$na practica le face lesne de deosebit. &maginaţi-vă că aerul din jur e plin de lumină. 5utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de )ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.

#acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi )n afară ra%e, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 8e%ultatul acestui eerciţiu vafi o sen%aţie de eistenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. #eseori actorii nusunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi )n timp ce joacă, se ba%ea%ă prea mult pe mijloacele lor eterioare de epresie. 3tili%area lor ecesivă arată )nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portreti%ea%ă ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi de%văluite convingător printr-o radiaţie puternică.(ntr-adevăr nu eistă nimic )n domeniul psi"icului nostru care să nu poată fi radiat astfel.!lte sen%aţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. 1oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făc$nd-o tot mai vie, sensibilă si receptivă.+Comentarii suplimentare asupra radiaţiei pot fi

găsite la sf$rşitul acestui capitol.0708C&9&32 /&&

  C$nd v-aţi familiari%at definitiv cu aceste patru feluri de mişcări, +modelare, plutire,%bor şi radiaţie şi sunteţi )n stare să le eecutaţi cu uşurinţă, )ncercaţi să lereproduceţi numai )n imaginaţie. 8epetaţi aceasta p$nă c$nd veţi putea reali%a fără efortduplicatul aceloraşi sen%aţii psi"ice şi fi%ice pe care le-aţi trăit c$nd v-aţi mişcat )nrealitate.  (n orice operă de artă adevărată şi mare, găsim totdeauna patru calităţi pe care artistulle-a pus )n creaţia sa (ndem$narea, 4orma, 4rumosul, 3nitatea. !ceste patru calităţitrebuie să şi le de%volte actorul trebuie să-şi stap$nească corpul şi vorbirea, deoarecesunt singurele instrumente la dispo%iţia actorului pe scenă. Corpul său trebuie să devină ooperă de artă )n sine, trebuie să dob$ndească aceste patru calităţi, să le asimile%e lăuntric.6ai )nt$i să ne ocupăm de )ndem$nare. (n jocul unui actor, mişcările greoaie şi o vorbireinfleibilă sunt )n stare să deprime şi c"iar să indepărte%e publicul. 't$ngăcia la un artist eo forţă necreatoare. *e scenă ea poate eista numai ca temă, dar niciodată ca manieră de joc. *e scenă... U2ejeriatea mişcării este aceea care mai mult dec$t orice )l face pe artistU ;spunea 0dard 0ggleston. Cu alte cuvinte, personajul vostru, pe scenă, poate fi greoi,

Page 133: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 133/156

ne)ndemanatic )n mişcări, poate să articule%e prost, dar voi )nşivă ca artişti trebuie săfolosiţi )ntotdeauna lejeritatea şi )ndem$narea cu mijloace de epresie. C"iar şi st$ngăcia)nsăşi trebuie reprodusă cu lejeritate şi )ndem$nare.  5iciodată nu trebuie să confundaţi )nsuşirile personajului cu ale voastre proprii caartişti, dacă vreţi să )nvăţaţi să deosebiţi ceea ce jucaţi, +tema, personajul de felul cum o

faceţi +modul , maniera de joc. (ndem$narea vă relaea%ă corpul şi spiritul,de aceea eaeste soră cu umorul. 3nii actori de comedie recurg la mijloace greoaie de epresieumoristică, cade pildă roşeaţa violentă a feţei, contorsionarea trupului şi forţarea cor%ilor vocale, şi totuşi,)n sală, r$sul )nt$r%ie să apară. !lţi actori comici folosesc aceleaşimijloace greoaie, dar cu )ndem$nare si fineţe şi obţin un mare succes. 3n eemplu şi maistrălucit este un clovn bun,care cade )ntr-un mod greoi, dar cu at$ta graţie şi )ndem$nareartistică, )nc$t nu vă puteţi reţine r$sul. #ar ultimele si cele mai bune eemple suntmaniera uşoară si )ndem$nate că alături de grotescul greoi al lui C"arlie C"aplin sau alunui clovn ca FrocK. Calitatea )ndem$nării se obţine prin eerciţii ca mişcări de %bor sauradiaţie, care vă sunt deja cunoscute.  #e o importanţă similară este noţiunea 4O86!. *uteţi fi c"emaţi să jucaţi pe scenă

un personaj pe care autorul l-a conceput ca pe un tip slab, de%ordonat sau poate că trebuiesă interpretaţi un tip "aotic, turbulent, fără simţ al formei, cu o vorbire neclară, ba c"iarg$ngavă. #ar un astfel de personaj trebuie considerat numai tematic, ca ceea ce trebuie săfaceţi. #ar,cum veţi juca ca actori aceasta depinde numai de c$t de complet şi de perfectvă este simţul formei. 1endinţa către claritatea formei este vi%ibilă c"iar şi )n lucrurileneterminate, şi )n sc"eciurile marilor maeştri. ! crea cu ajutorul unor forme clar conturateeste o măiestrie pe care artiştii din toate ramurile pot şi trebuie s-o de%volte )n cel mai)nalt grad.  0erciţiile cu mişcări de modelare )i pot servi cel mai bine pe actori )n nă%uinţa lor către dob$ndirea spaţiului 4O860&.  (n ceea ce priveşte frumosul, s-a spus )n repetate r$nduri că acesta este re%ultatul

conglomerării mai multor elemente psi"o-fi%ice. !cesta este un adevăr ne)ndoielnic. #aractorul care atacă eerciţiile pentru frumos nu trebuie să caute să trăiască frumosul )nmod analitic sau substituitiv, ci mai cur$nd spontan şi intuitiv. (ntelegerea frumosului ca oconfluenţă a mai multor elemente )l va aduce pe actor la confu%ie şi va genera multegreşeli de antrenament.  (nainte ca actorul să )nceapă să eerse%e pentru a-şi forma simţul frumosului, trebuie săse g$ndească el )nsuşi ca av$nd părţi rele şi bune. (ndră%neala este o virtute, lipsa deg$ndire, bravura fără rost, sunt o latură negativă. #acă prudenţa este o )nsuşire po%itivă,teama oarbă este un lucru negativ.  !celaşi lucru se poate spune şi despre frumos. !devărata frumuseţe )şi are originea)năuntrul fiinţei umane, )n timp ce falsa frumuseţe este )n eteriorul ei. U0talareaU estelatura negativă a frumuseţii, la fel sentimentalismul, dulcegăria, autoadoraţia, şi altedeşertăciuni asemănătoare. !ctorul care )şi de%voltă simţul frumosului numai pentru a seadmira pe sine obţine un lucru superficial, o pojg"iţă subţire. 'copul lui este de a dob$ndiacest simţ numai pentru arta sa. #acă este capabil să elimine egoismul din simţul său pentru frumos, atunci este )n afară de orice pericol. #acă vă veţi )ntreba UCum pot săredau situaţiile ur$te si personajele respingătoare, dacă creaţia mea trebuie să fiefrumoasă? !ceasta frumuseţe nu-mi va răpi oare epresivitatea?U. (n principiu răspunsulrăm$ne acelaşi ca şi la distincţia dintre ce? i cum ?,dintre temă şi modul de epresie,

Page 134: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 134/156

dintre personaj sau situaţie şi artistul cu un simţ al frumosului bine de%voltat şi cu un gustfin. 3r$ţenia eprimată pe scenă cu mijloace inestetice irită nervii publicului. 0fectulunui asemenea spectacol este mai cur$nd fi%iologic dec$t psi"ologic. &nfluenţa )nălţătoarea artei răm$ne parali%antă )n asemenea ca%uri. #ar o temă, un personaj sau o situaţieneplăcută pre%entată estetic păstrea%ă puterea de a )nălţă şi de a inspira publicul.

4rumuseţea cu care este redată o astfel de temă transformă ur$ţenia )ntr-un ca% particular,)n ideea ei. *e l$ngă elementul particular, aici mai apare şi prototipul şi, )n acelaşimoment, el face apel la mintea şi la spiritul spectatorului )n loc să-i irite nervii.O bună ilustrare pentru cuvintele acestea pot fi cuvintele regelui 2ear care )şi blesteamăfiicele )ngrămădind imprecaţii peste imprecaţii. 2uate separat, ele nu aparţin desigurdomeniului frumosului, dar luate )n contet, fiecare dintre ele crea%ă impresia unuifragment foarte frumos al piesei.  !ici vedem geniul lui '"aKespeare de a folosi mijloace frumoase pentru a trata o temăetrem de neplăcută. !cest eemplu clasic ne spune el )nsuşi mai mult dec$t oricarecuvinte sensul şi u%urile frumuseţii "istrionice. Cu această eplicaţie )n minte putem porni la eecutarea eerciţiilor simple pentru formarea simţului frumosului.

0708C&9&32 /&&&

  (ncepeţi prin a observa diferite feluri de frumuseţe )n fiinţele umane +cu ecepţiasen%ualităţii, ca negativă, )n artă şi )n natură, oric$t de obscure şi insignifiante ar putea fitrăsăturile frumoase )n toate acestea, apoi )ntrebaţi-vă „#e ce mă frapea%ă ceva frumos?”#in cau%a formei? !rmoniei? 'incerităţii? 'implităţii? Originalităţii? &ngenuităţii?!bnegaţiei? 6ăiestriei? Ca urmare a unui proces )ndelungat şi constant de observaţie văveţi da seama că un adevărat simţ al frumosului şi un fin simţ artistic se )nrădăcinea%ă )nvoi. /eţi simţi că mintea şi corpul vostru au acumulat frumosul şi că v-aţi ascuţitcapacitatea de a-l detecta pretutindeni. !ceasta devine un fel de deprindere la voi. !cum

sunteţi pregătiţi pentru a porni la următorul eerciţiu.  (ncepeţi mai )nt$i cu mişcări simple, căut$nd să le eecutaţi cu acea frumuseţe carei%vorăşte din voi, p$nă c$nd )ntreaga voastră fiinţă este pătrunsa de ea şi )ncepe să simtă osatisfacţie estetică. 5u faceţi eerciţiul )n faţa oglin%ii, aceasta vă va crea tendinţa de alimita frumosul doar la calitate de suprafaţă )n timp ce scopul este de a-l face să pătrundăad$nc )n fiinţa voastră. 0vitaţi mişcările dansante. #upă aceea mişcaţi-vă cu centrulimaginar din pieptul vostru. 1receţi prin toate cele patru forme de mişcare modelare,%bor, plutire, radiaţie. 'puneţi c$teva cuvinte. !poi faceţi mişcări şi treburi obişnuite. ic"iar )nviaţa voastră cotidiană evitaţi mişcări şi vorbe ur$te. 8e%istaţi tentaţiei de a apăreafrumoşi.  i acum despre ultima din cele patru calităţi indispensbile )n arta actorului35&1!10!.  !ctorul care )şi joacă rolul ca pe o serie de momente separate şi fără legătură )ntrefiecare intrare şi ieşire, fără să ţină seama de ce a făcut )n scenele sale precedente sau deceea ce trebuie să facă )n scenele următoare, nu-şi va )nţelege niciodată rolul ca pe un totunitar. 5eputinţa sau nereuşita de a raporta rolul la un tot unitar )l poate face lipsit dearmonie şi de ne)nţeles pentru spectator. *e de altă parte, dacă la )nceput, c"iar de la prima intrare, vă veţi vedea deja juc$nd +sau repet$nd ultimele voastre scene, şi invers,ţin$nd minte primele scene, c$nd jucaţi +sau repetaţi veţi putea avea o vi%iune mai clară a

Page 135: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 135/156

)ntregului rol, )n toate detaliile sale, de parcă l-aţi privit )n perspectivă, de la )nălţime.!ceastă capacitate de a considera detaliile unui rol ca un )ntreg bine )nc"egat vă va permite, pe viitor, să jucaţi fiecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopescarmonic )ntr-o unitate surprin%ătoare. Ce calităţi noi va c$ştiga jocul vostru datorităacestui simţ al unităţii? /eţi accentua intuitiv esenţialul din personajul vostru datorită

acestui simţ şi veţi urma linia principală a evenimentelor ţin$nd astfel trea%ă atenţia publicului. Iocul vă va deveni mai puternic.

C!*&1O232 &&

Page 136: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 136/156

&6!F&5!9&! & (5CO8*O8!80! &6!F&5!9&0&

  0 seară. #upă o %i lungă, după multă muncă şi multe impresii, trăiri, acţiuni şi cuvinte,)ţi laşi nervii obosiţi să se odi"nească. 'tai liniştit cu oc"ii )nc"işi. #ar ce apare oare din)ntuneric, )n faţa oc"ilor miţii tale? 8eve%i feţele oamenilor pe care i-ai )nt$lnit )n timpul

%ilei, au%i vocile lor, le ve%i mişcările, trăsăturile caracteristice sau umoristice. Frăbeştidin nou de-a lungul stră%ilor, treci pe l$ngă case cunoscute, citeşti firmele. (n mod pasivurmăreşti imaginile pestriţe ale memoriei tale. *e neobservate, mergi )napoi, dincolo de"otarele %ilei de a%i şi )n imaginaţia ta se ivesc treptat imagini din viaţa ta trecută.#orinţele,visurile, ţelurile de viaţă, succesele şi eşecurile pe jumătate uitate, apar ca niştetablouri )n faţa ta. 0 drept că ele nu sunt at$t de fidele faptelor reale ca amintirile %ileicare abia a trecut. !cum, )n retrospectivă, ele sunt uşor sc"imbate. #ar le recunoşti )ncă.2e urmăreşti acum cu oc"ii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trea%ă deoarece suntsc"imbate şi conţin urme ale imaginaţiei.  #ar se )nt$mplă uneori mai mult. *e l$ngă vi%iunile trecutului apar fulgerător, ici şicolo, imagini care-ţi sunt total necunoscute. 0le sunt produse ale imaginaţiei creatoare.

!ceste imagini apar, dispar, vin din nou, aduc$nd cu ele altele străine. &ată-le că intră )nrelaţii unele cu altele, )ncep să „joace”, să se „producă” )n faţa privirii tale fascinate.(ncepi să le urmăreşti vieţile p$nă acum necunoscute. 0şti absorbit, atras de stări de spirit,)n ambianţe ciudate, )n dragostea, ura, fericirea şi nefericirea acestor oaspeţi imaginari.6intea )ţi este acum trea%ă şi activă. *ropriile tale reminiscenţe devin tot mai palide,noile imagini sunt mai puternice ca ele. 0şti amu%at de faptul că aceste noi imagini posedă propriile lor vieţi, independente: eşti uimit că ele apar fără să le c"emi. (n cele dinurmă, aceşti noi veniţi te silesc să-i observi cu mai multă ascuţime dec$t simplele tablouriale memoriei tale de fiecare %i: aceşti oaspeţi fascinanţi care şi-au făcut apariţia denicăieri, care )şi trăiesc propria lor viaţă plină de emoţii, tre%esc in tine o anumităreceptivitate. !ceasta te face să r$%i şi să pl$ngi cu ei. Ca nişte magicieni, ei )ţi tre%esc

dorinţa neaşteptată să fii unul dintre ei. (ntri )n conversaţie cu ei, te ve%i )n mijlocul lor,vrei să acţione%i şi o faci )ntr-adevăr. #intr-o stare pasivă a minţii imaginative, te-autranspus )ntr-o stare creatoare. !ceasta este puterea imaginaţiei.  !ctorii şi regi%orii, ca toţi artiştii creatori, cunosc bine această putere. „'unt )ntotdeauna)nconjurat de imagini”, spunea 6a 8ein"ardt. #icKens scria că şedea toată dimineaţa )ncamera sa aştept$nd să apară Oliver 1ist. Foet"e observa că imaginile inspiratoare apar)n faţa noastră din propria lor iniţiativă, eclam$nd „!ici sunteţi?E” 8afael a vă%ut oimagine trec$ndu-i prin faţă, )n camera sa, şi aceasta a fost 6adona 'itină. 6ic"elangeloeclama cu disperare că imaginile )l urmăresc şi )l silesc să le sculpte%e c"ipul )n piatră.  #ar, deşi imaginile creatoare sunt independente şi sc"imbătoare )n esenţa lor, deşi sunt pline de emoţii şi dorinţe, nu trebuie să credeţi, )n timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre,că vor veni toate complet de%voltate şi finite. 5u este aşa. Ce trebuie să faceţi pentru a ledesăv$rşi? 1rebuie să le puneţi )ntrebări acestor imagini, aşa cum aţi pune )ntrebări unui prieten. 3neori, trebuie să le daţi ordie stricte. 'c"imb$ndu-le şi complet$ndu-le subinfluenţa )ntrebărilor şi ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vi%ibile pentru privireavoastră lăuntrică.  'ă luăm un eemplu 'ă presupunem că trebuie să-l jucaţi pe 6alvolio din!douăspre%ecea noapte. 'ă presupunem că vreţi să studiaţi momentul c$nd 6alvolio seapropie de Olivia, )n grădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o „crede” de

Page 137: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 137/156

la ea. !ici )ncepeţi să puneţi )ntrebări ca „'pune-mi, 6alvolio, cum intri pe poartagrădinii şi cumporneşti cu un sur$s către iubita ta?” (ntrebarea )l incită imediat pe6alvolio să acţione%e. (l vedeţi de la distanţă. 0l ascunde )n grabă scrisoarea sub mantaca să o arate mai t$r%iu )n triumf. Cu g$tul )ntins, cu o figură foarte serioasă, o caută peOlivia. &at-oE 5u-i scrisese ea oare? $mbetele )l fac frumos? #ar oc"ii lui sclipesc?

$mbesc? 5uE 0i sunt neliniştiţi,temători, bănuitori. #in faţă, ei par să facă masca unuinebun. *ăşeşte cu grijă, mersul )i este frumos. Ciorapii lui galbeni cu jartiere )ncrucişate)l fac plin de seducţie şi fascinaţie. #ar ce-& asta? #oamne, această creatură inoportună,această lepră este şi ea aici, p$ndindu-l cu priviri pie%işe şi rele. $mbetul dispare de pefaţa lui. *icioarele şi genunc"ii i de )nmoaie uşor,involuntar, şi )ntreaga-i )nfăţişare )ltrădea%ă pe omul „care nu mai este t$năr”. 3ra )i fulgeră acum )n privire. #ar timpul estescurt. „&ubita” lui )l aşteaptă. 'emne de dragoste, de dor,trebuie să-i apară fără )nt$r%iereE(şi )nfăşoară mantaua mai str$ns, păşeşte mai repede, mai aproape de ea. (ncet, tainic,seducător, apare un colţ al scrisorii „ei” de sub manta... Oare nu o vede? 5uE 0a se uită lael. $mbetul acela a fost uitatE &ar acum revine la sine c$nd ea )l salută„Dună %iua, 6alvolioE”

„4rumoasă doamnă, "o, "oE”„$mbeşti?”Ce a fost acest mic „spectacol” pe care vi l-a oferit 6alvolio? ! fost primul său răspunsla )ntrebarea voastră. #ar poate să nu vă simţiţi satisfăcuţi. /i se pare că „nu e bine”.'pectacolul v-a lăsat indiferenţi. !tunci puneţi alte )ntrebări 6alvolio n-ar trebui,oare, )nacest moment, să fie mai demn? „'pectacolul” nu arată prea mult a caricatură? 5uera el prea bătr$n? 5-ar trebui să ve%i aici mai patetic? 'au, )n acel moment, c$nd credecă a atins scopul )ntregii sale vieţi, ajunge la punctul c$nd mintea )i este %guduită şi cade pradă nebuniei? *oatear trebui să semene mai mult cu un clon? *oate că ar trebui să fiemai bătr$n şi mai nedemn. 5-ar trebui, oare, ca dorinţele sale desfr$nate să fie şi maiaccentuate? 'au poate că apariţia lui va fi şi mai puternică dacă ar produce o impresie mai

cur$nd comică? Ce ar fi dacă ar arăta ca un copil naiv şi inocent? 0ste complet dominatde pasiune sau mai e )n stare să-şi controle%e sentimentele?6ulte )ntrebări asemănătoare se pot ivi )n mintea voastră )n timp ce lucraţi asupra unuirol. !ici )ncepe colaborarea voastră cu imaginaţia. /ă g"idaţi şi vă construţi personajul pun$ndu-i voi )ntrebări, cer$ndu-i să vă arate diferitele variante posibile de interpretare, potrivit gustului vostru +sau concepţiei regi%orale a personajului. &maginaţia se sc"imbăsub privirea voastră )ntrebătoare, se transformă din nou p$nă c$nd +sau spontan sunteţisatisfăcuţi de ea. #upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s-au tre%it şi se naşte )n voidorinţa de acţiune. 2ucr$nd )n felul acesta, veţi fi )n stare să studiaţi şi să vă creaţi personajul mai aprofundat +şi mai rapid, nu vă veţi ba%a numai pe g$ndirea obişnuită, )nloc să vedeţi aceste mici „spectacole”. 8aţionamentul rece ucide imaginaţia. Cu c$t)ncercaţi mai mult cu mintea voastră analitică, cu at$t mai tăcute devin simţămintelevoastre, mai slabă voinţa şi mai reduse şansele de inspiraţie. 5u eistă nicio )ntrebare lacare să nu se răspundă )n acest mod. 0ste adevărat că nu la toate )ntrebările răspunsul vafi imediat. 3nele sunt mai complicate dec$t altele. #acă )ntrebaţi, de pildă, care suntrelaţiile dintre personajul vostru şi celelalte din piesă, răspunsul nu vine totdeaunaimediat. 3neori este nevoie de ore, c"iar de %ile, ca să vedeţi personajul )n aceste relaţiidiverse. Cu c$t lucraţi mai mult cu imaginaţia, antren$nd-o cu ajutorul eerciţiilor, cu at$tse va naşte )n voi acea sen%aţie care poate fi descrisă oric$nd„imaginile pe care le văd cu

Page 138: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 138/156

oc"ii minţii au propria lor psi"ologie, ca şi oamenii care ne )nconjoară )n viaţa de toate%ilele. 1otuşi, şi aici eistă o deosebire )n viaţa de toate %ilele, vă%$ndu-i pe oameninumai prin manifestările lor, gesturile eterioare, fără a vedea totodatăepresia feţei lor,mişcările, gesturile, vocile şi intonaţiile, s-ar putea să )nţeleg greşit vieţile lor interioare.#ar lucrurile nu stau c"iar aşa cu imaginile creatoare, sentimentele, pasiunile, g$ndurile,

ţelurile şi dorinţele lor cele mai ascunse )mi sunt de%văluite. *rin manifestările eterioareale imaginii mele, adică asupra personajului asupra căruia lucre% eu cu ajutorul imaginiimele, adică ale personajului meu, văd viaţa lui interioară. Cu c$t priviţi mai des şi maiintens )năuntrul imaginii voastre, cu at$t va tre%i ea simţăminte, emoţii şi impulsurivoluntare, care vă sunt at$t de necesare pentru )ntruc"iparea personajului. !ceastă„căutare” şi„privire” nu este dec$t o repetiţie cu ajutorul imaginaţiei voastre binede%voltate şi fleibile. Cre$ndu-l pe al său 6oise, 6ic"elangelo nu numai că avea„muşc"ii”, ondulaţiile bărbii, faldurile veştm$ntului, ci a vă%ut, fără )ndoială, şi acea forţălăuntrică a lui 6oise care a creat aceşti muşc"i, vene, barba, falduri de veştm$nt şi)ntreaga compo%iţie armonioasă. 2eonardo da /inci a fost c"inuit de mistuitoarea viaţălăuntrică a c"ipurilor pe care le„vedea”. !ceasta este una din funcţiile cele mai valoroase

şi mai importante ale imaginaţiei,cu condiţia să aveţi grijă să de%voltaţi p$nă la un gradc$t mai )nalt. /eţi )ncepe să preţuiţi acest lucru de )ndată ce veţi )nvăţa să „vedeţi” psi"ologia viaţa interioară a imaginilor voastre, de )ndată ce veţi )nţelege că nu trebuie să„stoarceţi” simţămintele voastre afară din voi, ci ele vor i%vor) din voi de la sine şi cuuşurinţă.  i la fel cum 6ic"elangelo a „vă%ut” forţa lăuntrică ce a creat c"ipul eterior al lui6oise, tot astfel faptul de „a vedea” şi a trăi viaţa interioară a personajului vostru vă vasugera totdeauna mijloace noi, mai originale, mai corecte şi mai potrivite pentruepresivitatea eterioară pe scenă. Cu c$t vi se de%voltă mai mult imaginaţia prin eerciţiisistematice, cu at$t mai fleibilă şi mai mobilă devine. &maginile se vor succeda cu orepe%iciune cresc$ndă se vor forma şi vor dispărea repede. !ceasta poate duce la

 pierderea lor )nainte de a fi tre%it sentimentele. 1rebuie să aveţi multă putere de voinţă,mai mult dec$t eercitaţi )n mod normal )n activităţile %ilnice, ca să le ţineţi )n faţaoc"ilor minţii destul timp, pentru ca ele să mişte şi să tre%ească propriile voastresentimente.  #ar ce este această putere adiţională? 0ste puterea de concentrare. Dănuiesc că veţi)ntreba #e ce trebuie să-mi dau at$ta silinţă )n ca%ul unor piese moderne naturaliste, dacătoate personajele sunt at$t de evidente şi de uşor de )nţeles, dacă tetul, situaţiile şiacţiunea prevă%ută de autor au grijă de toate? #acă aceasta vă e )ntrebarea, permiteţi-misă răspund următoarele ceea ce autorul v-a dat sub forma unei piese scrise este creaţialui, nu a voastră: el şi-a aplicat aici talentul său. #ar care este contribuţia voastră la operascriitorului? #upă concepţia mea, aceasta este, sau trebuie să fie, de%văluirea profun%imilor psi"ologice ale personajelor date )n piesa respectivă. 5u eistă fiinţă caresă fie evidentă şi lesne de )nţeles.!devăratul actor nu va aluneca la suprafaţa personajelor  pe care le joacă, nici nu le va impunemanierismul său personal, nesc"imbat. tiu prea bine că acesta este un obicei larg recunoscut şi practicat astă%i )n profesiunea noastră. #ar oricare ar fi impresia pe care acesta o poate face asupra noastră, lăsaţi-mă să-mi iaulibertatea de a mă eprima fără constr$ngere despre această c"estiune. 0ste o crimă de a-l)ncătuşa şi a-l )nc"ide pe actor )n limitele aşa numitei „personalităţi”, făc$nd din el unsclav, nu un artist. 3nde este libertatea lui? Cum )şi poate folosi propria sa capacitate şi

Page 139: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 139/156

originalitate? #e ce trebuie să apară )ntotdeauna )n faţa publicului o marionetă silită săfacă aceleaşi mişcări c$nd sunt trase sforile? 4aptul că scriitorii, spectatorii, criticiimoderni şi c"iar actorii )nşişi s-au obişnuit cu această degradare a actorului-artist nu faceacu%aţia mai puţin adevărată şi răul mai puţin eecrabil. 3nul din re%ultatele cele maide%amăgitoare care recurg din această tratare, devenită obişnuinţa actorului, este acela

că el devine o fiinţă umană, mai puţin interesantă pe scenă dec$t )n viaţa sa particulară.+!r fi bine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă. Creaţiilelui nu sunt demne de el. 4olosind numai manierismele sale, actorul devine neimaginativ.1oate personajele sale sunt la fel pentru el.  ! crea, )n sensul adevărat, )nseamnă a descoperi şi a arăta lucruri noi. #ar ce noutateeistă )n manierismul şi clişeele cocoţate pe catalige ale unui actor )ncătuşat? #orinţasecretă, şi astă%i aproape uitată, a fiecărui actor este de a se eprima pe sine, de a-şiafirma eul prin intermediul rolurilor sale. #ar cum poate să o facă dacă este )ncurajat şi,adesea, )nvăţat să nu recurgă la manierele sale )n locul imaginaţiei creatoare? 0l o poateface din cau%ă că imaginaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistuldin el găseşte modalitatea de a-şi eprima propria sa interpretare individuală +şi de aceea

unică a personajelor care trebuie portreti%ate. #ar cum urmea%ă el să-şi eprimeindividualitatea dacă nu pătrunde +sau nu poate să pătrundă )n ad$ncul vieţii interioare a personajului cu ajutorul imaginaţiei creatoare?  'unt pregătit să am unele discuţii )n legătură cu aceste păreri. 0ste semn că actorulacordă, totuşi, o oarecare atenţie acestei probleme. 1otuşi, de dragul argumentului, să-lgăsim pe cel mai bun arbitru. (n acest ca% recomand )nsăşi puterea imaginaţiei. (ncepeţisă faceţi eerciţiile de mai jos şi vă veţi sc"imba părerea vă%$nd c$tă forţă de pătrunderede%voltaţi )n timp ce lucraţi supra rolurilor voastre: c$t de interesante şi de complee vi sevor părea personajele voastre, )n timp ce, )nainte, vă apăreau at$t de banale, de plate şi desimple. C$t de multe trăsături psi"ologice noi, umane şi neaşteptate vor de%vălui ele şicum, ca urmare, jocul vostru va deveni tot mai puţin monoton.

0708C&1&32 7  (ncepeţi eerciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale +nu emoţiile sautrăirile voastre proprii )n legătură cu viaţa reală. Căutaţi să vă amintiţi c$t mai multedetalii. Concentraţi-vă aupra acestor amintiri fără a )ntrerupe dansul concentrării.'imultan cu acest eerciţiu )ncepeţi să vă antrenaţi )n a reţine c"iar cea dint$i imagine )nfaţa oc"ilor minţii. *rocedaţi astfel luaţi o carte, desc"ide-ţi-o la )nt$mplare, citiţi uncuv$nt şi vedeţi ce imagine vă evocă. !ceasta vă va ajuta să vă imaginaţi lucrurile, )n locsă vă mărginţi la acţiunile lor abstracte, fără viaţă. !bstracţiunile sunt de prea puţin folos pentru un artist-creator. #upă puţină practică veţi observa că fiecare cuv$nt, c"iar şicuvinte ca „dar”, „dacă”,„deoarece” şi altele vă vor evoca anumite imagini, unele dintreele poate c"iar ciudate şi fantastice. 4iaţi-vă atenţia asupra acestor imagini pentru unmoment, apoi continuaţi-vă eerciţiul )n acelaşi fel, cu cuvinte noi. *este puţină vremetreceţi la etapa următoare a eerciţiului prin%$nd o imagine, priviţi-o şi aşteptaţi p$năc$nd )ncepe să se mişte, să se sc"imbe, să „vorbească” şi să „acţione%e de la sine”.Observaţi că fiecare imagine )şi arre propria sa viaţă, independentă. 5u interveniţi )naceastă viaţă, ci urmăriţi-o c$teva minute.  0tapa următoare creaţi din nou o imagine şi lăsaţi-o să-şi de%volte viaţa eiindependentă. !poi, peste puţină vreme, )ncepeţi să interveniţi pun$nd )ntrebări saud$ndordine. „/rei să-mi arăţi cum stai jos? Cum te ridici? Cum mergi? Cum urci sau

Page 140: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 140/156

cobori oscară? Cum )nt$lneşti alţi oameni?” şi aşa mai departe... #acă viaţa independentăa imaginiidevine prea energică, iar imaginea devine tenace +aşa se )nt$mplă adesea,transformaţi)ntrebările )n ordine. (ncepeţi cu intrebările şi ordinele de o natură mai psi"ologică „Cumapari şi dispari? 4ă-ţi o apariţie bunăE 3rea%ă un bun venit cordial unui prietenE (nt$lneşte-ţiduşmanulE #evino bănuitor, g$nditorE 8$%iE *l$ngiE” şi multe alte

)ntrebări şi ordine similare.*uneţi aceeaşi )ntrebare de c$te ori este nevoie p$nă ceimaginea voastră va arăta ce vreţi să„vedeţi”. 8epetaţi eerciţiul folosind acelaşi procedeu. (n timp ce interveniţi )n viaţaindependentă a imaginii voastre, o puteţi pune deasemenea )n diferite situaţii să-i ordonaţisă-şi sc"imbe )nfăţişarea eterioară sau să-i daţialte sarcini. !lteori, alternaţi momentele )ncare )i daţi deplină libertate cu altele )n care )iimpuneţi o mulţime de cerinţe.!legeţi o piesă scurtă, cu puţine personaje. Iucaţi scena cu toate personajele ei dec$tevaori, )n imaginaţie. *uneţi apoi )n faţa personajelor o serie de probleme şi daţi-leunelesugestii. „Cum aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta?” şi indicaţi-le mai multeatmosferediferite. Observaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi-le „!cum sc"imbaţi ritmul pieseisau al scenei.”#aţi-le sugestia să joace scena cu c$t mai multă re%ervă sau cu mai multă

influenţă. Cereţi-lesă accentue%e anumite sentimente, iar pe altele să le atenue%e sauinvers. &ntercalaţi unelepau%e noi sau elimin$ndu-le pe cele vec"i. 'c"imbaţi mi%anscena,acţiunea sau orice altăinterpretare.(n felul acesta veţi )nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat-o )n timp ce v-aţi)nsuşit rolul. *e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul+ca imagine, iar, pe de altă parte, prin intermediul )ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi )l veţi duce la perfecţiune )n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regi%orului.i acum, ca etapă următoare a eerciţiului nostru, )ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările eterioare ale imaginii )n viaţa eiinter ioară.(n viaţa noastră %ilnică putem descoperi şi observa )ndeaproape şi cu multă

atenţieoamenii din jurul nostru şi c"iar să fim )n stare să pătrundem destul de ad$nc )nvieţile lorinterioare. !numite domenii ale psi"ologiei lor ne vor fi )ntotdeauna obscure./or eista)ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. #ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. 0le nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. #e ce? *entru căoric$tde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt )n ultimă anali%ăpropriile voastre creaţii.1răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. 0ste drept că acesteimagini văde%văluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient )naintede a )ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. #ar, oricare ar fi ad$ncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. #e aceea, obişnuiţi-vă să urmăriţi imaginile at$ttimp c$t este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. !dică, p$nă c$ndvoi)nşivă )ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat-o. !ceasta este una din modalităţile de a tre%i şi dea aprinde sentimentele voastre fără„stoarcerea” lor laborioasă şi c"inuită din voi )nşivă. 2a)nceput alegeţi momente psi"ologice simple. !poi treceţi la eerciţii pentru de%voltareafleibilităţii imaginaţiei.2uaţi o imagine şi studiaţi-o amănunţit. !poi, faceţi-o să setransforme cu )ncetul )ntr-oaltă imagine. #e eemplu un t$năr devine treptat bătr$n şiviceversa. O mlădiţă t$nără a

Page 141: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 141/156

unei plante se de%voltă )ncet )ntr-un copac mare şi armonios. 3npeisaj de iarnă sede%voltă )ncet, lin, )ntr-unul de primăvară, vară, toamnă.0ecutaţi aceleaşi eerciţii cu imagini de fante%ie. 4aceţi ca un castel fermecat săsetransforme )ntr-un bordei sărac şi viceversa. /răjitoarea bătr$nă să devină o prinţesăt$nără şifrumoasă. 3n lup să se transforme )ntr-un prinţ fermecător.

!poi )ncepeţi să lucraţi cu imagini )n mişcare. #e pildă, un turnir de nobili, unincendiu )n pădure care se )ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcucupluri ce dansea%ă sau o )ntreprindere ce lucrea%ă activ. Căutaţi să au%iţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. 5u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la oscenăla alta, omiţ$nd scenele tran%itorii. 1ransformarea imaginilor trebuie să fie un proces lin,continuu, ca )ntr-un film.6ai departe, creaţi un personaj numai prin voi )nşivă. (ncepeţi să-l de%voltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de c$teva %ile sau săptăm$ni, pun$nd )ntrebări şi primindrăspunsurivi%ibile. *uneţi-l )n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.#e%voltaţi-itrăsăturile şi particularităţile caracteristice. !poi puneţi-l să vorbească şi urmăriţi-iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, g$ndurile, desc"ideţi-vă )n faţa lui )n aşa fel )nc$t

viaţalui interioară să o influenţe%e pe a voastră. Cooperaţi cu el, recept$ndu-i „sugestiile”,dacă văconvin. Creaţi at$t personaje dramatice, c$t şi comice.2ucr$nd )n felul acesta poate veni oric$nd clipa c$nd imaginea pe care aţi creat-opoatedeveni at$t de puternică )nc$t nu veţi re%ista dorinţei de a o)ncorpora, de a o juca,c"iardacă este un fragment dintr-o scenă scurtă. C$nd se naşte )n voi o astfel de dorinţă,nu trebuiesă-i re%istaţi, ci să jucaţi liber, at$t timp c$t doriţi. !ceastă dorinţă sănătoasă dea vă )ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui eerciţiuspecial care să vă deate"nica )ncorporării.0708C&9&32 7&&maginaţi-vă la )nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi-vă )npicioare,

staţi jos, sau luaţi un obiect. 'tudiaţi această mişcare a voastră )n imaginaţie şiapoieecutaţi-oefectiv. &mitaţi-o aşa cum era, c$t mai fidel cu putinţă. #acă eecut$nd-oobservaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi vă%ut-o )nimaginaţie, studiaţi-odin nou )n imaginaţie şi )ncercaţi iarăşi p$nă c$nd veţi fi satisfăcuţică aţi copiat-o fidel.8epetaţi acest eerciţiu p$nă veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l-aţi elaborat c$nd v-aţi imaginat mişcarea.Continuaţi eerciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce )n ce mai complicate. !plicaţi acelaşieerciţiu, imaginaţi-vă unpersonaj dintr-o piesă sau dintr-un roman, )ncep$nd cu mişcări,acţiuni sau conţinut psi"ologicsimplu. 2ăsaţi imaginea creată de voi să rostească c$tevacuvinte. 'tudiaţi cu cea mai maremeticulo%itate personajul, p$nă )n cele mai miciamănunte, p$nă c$nd sentimentelepersonajului tre%esc propriile voastre sentimente. !poi)ncercaţi să )ncorporaţi noua voastrăvi%iune c$t ma precis cu putinţă. (n timpul)ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat)n amănunt. #acă această deviere este re%ultatul uneiinspiraţii subite )n cursul)ncorporării, acceptaţi-o ca pe un fapt po%itiv şi de dorit.!cest eerciţiu va stabili treptat relaţiile at$t de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psi"ologia voastră: mijloacele voastre e epresie vor deveniastfelfleibile şi supuse comen%ilor pe care le veţi da. #acă )n timp ce veţi lucra )n felulacesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru )nceput, să alegeţi numai o

Page 142: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 142/156

singurătrăsătură din toate cele care fac parte din vi%iunea voastră lăuntrică. *roced$ndaşa, veţi evitaşocul +pe care actorii )l cunosc prea bine care provine de la )ncercarea de a)ncorpora )ntreagaimagine dintr-o dată, dintr-o singură )g"iţitură lacomă. 0ste acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi )nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. tiţi bine că vocea, corpul şi )ntregul vostru

aparat psi"ic nu sunt totdeauna )n staresă ajuste%e )ntr-un timp scurt vi%iunea pe care aţicreat-o. (naint$nd )n vi%iunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţiastfel mijloacelor voastre de epresie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de )ndeplinit. /eţiputea să asimilaţi mai bine)ntregul personaj pe care )l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 3neorise )nt$mplă ca, c"iardupă c$teva )ncercări de a-i )ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată)n faţa voastră şi să se )ncorpore%e ca un tot unitar. (n timp ce asimilaţiastfel personajul,fie eers$nd, fie )n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le-aţi prevă%ut şi pe care le-aţi )nt$lnit acum numai )n realitate ; acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regi%or şi alte asemenealucruri. Cuaceste adaosuri noi „repetaţi” )n imaginaţie scena pe care o studiaţi. !ceste

eerciţii pentruantrenarea capacităţii de a )ncorpora imaginile se vor dovedi cur$nd a fimijloacele cele maieficiente şi pentru de%voltarea corpului vostru. Căci )n procesul de)ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,)mbib$ndu-l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. (n felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea „membranăsensibilă” pe care am descris-o mai )nainte.Cu c$t c"eltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de de%voltare a puteriideimaginaţie şi pentru te"nica de )ncorporare a imaginilor create de voi, cu at$t maicur$ndimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. #eaceasta, )ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor de%volta de la sine,)n timp ceaparent nici nu vă g$ndiţi la ele. /eţi observa, deasemenea, că sc$nteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.

'ă re%umăm eerciţiile de imaginaţie<. 4iaţi prima imagine:=.)nvăţaţi să-i urmăriţi viaţa independentă:>.colaboraţi cu ea, pun$nd )ntrebări şi d$nd ordine:.pătrundeţi )n viaţa interioară a imaginii@. de%voltaţi-vă fleibilitatea imaginaţieiA.)ncercaţi să creaţi personaje )n mod complet independentB. studiaţi te"nica )ncorporării imaginilor 

C!*&1O232&&&&6*8O/&!9&0 #0 !5'!6D23 5umai artiştii uniţi printr-o adevărată simpatie )ntr-un ansambluimprovi%ator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, )n comun.

Page 143: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 143/156

#upă cum am arătat )n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai )nalt al fiecăruiartist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se eprimaliber şicomplet. 4iecare dintre noi are propriile convingeri )nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luină%uinţă către oeprimare liberă.

6arii g$nditori ai lumii, vr$nd să se eprime pe ei )nşişi, şi-au creat propriile lorsistemefilosofice. 2a fel, un artist care nă%uieşte să-şi eprime convingerile lăuntrice ofaceimprovi%$nd cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. !celaşilucru, fărăecepţie, se poate spune şi despre arta actorului. #orinţa sa ar%ătoare şi ţelul luisuprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvi%aţiei libere. #acă un actor se limitea%ănumai la rostireatetului prevă%ut de autor şi la „eecutarea” acţiunii indicate de regi%or,fără să caute oca%iasă improvi%e%e independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar  profesiunea lui devineoca%ională. 0l face greşeala de a crede că autorul şi regi%orul auimprovi%at deja pentru el şică nu mai este loc pentru eprimarea individualităţii salecreatoare. #in păcate, aceastăatitudine predomină )n r$ndul prea multor actori din %ilelenoastre.

(n realitate, fiecare rol )i oferă actorului oca%ia de a improvi%a, de a colabora şi de aco-crea cu autorul şi cu regi%orul. !ceastă afirmaţie nu )nseamnă că actorul poateimprovi%aun nou tet sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regi%or.#impotrivăE 1etuldat şi acţiunea sunt ba%ele ferme pe care actorul trebuie şi poate să-şide%volte improvi%aţia.Cum rosteşte tetul şi cum eecută acţiunea constituie porţi desc"ise către un vast c$mpdeimprovi%aţii. !ceşti „cum” ai tetului şi ai acţiunii sale sunt tot at$tea moduri )n care elsepoate eprima liber. 6ai mult, eistă nenumărate momente )ntre tet şi acţiune )n careelpoate crea minunate tran%iţii psi"ologice, eprimate )n felul său propriu, )n care )şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. &nterpretarea )ntregului personaj p$nă la cele mai

micitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvi%aţiile sale. !ctorul trebuie doar să)nceapă prin arefu%a să se joace numai pe sine )nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.#acă )ncetea%ătoate rolurile sale ca nişte „linii drepte” şi )ncearcă c$te o caracteri%arefină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas )nainte spre improvi%aţie. !ctorul care n-agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovi%aţiei.*rin urmare, cu c$t un actor )şi de%voltă mai mult aptitudinile de a improvi%a şi)şidescoperă acel i%vor nesecat din care provine orice improvi%aţie, cu at$t mai cur$nd vagustaun sentiment de libertate, p$nă atunci necunoscut, şi se va simţi mai )mbogăţitsufleteşte.0erciţiile următoare sunt menite să de%volte aptitudinea de a improvi%a.Căutaţi să vi le)nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.0708C&9&32 7&& +pentru studiul individual2a )nceput stabiliţi care sunt momentele de )nceput şi de sf$rşit ale improvi%aţieivoastre.0le trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 2a )nceput, de pildă, puteţi săvăsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest „#!” ; )n timp ce)nmomentul de )nc"eiere puteţi să vă culcaţi, să desc"ideţi o carte şi să )ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe )ndelete. 'au, puteţi )ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul, pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi )n oraş. 'f$rşiţi prin a răm$ne pe loc,deprimat şi c"iarcu oc"ii )n lacrimi. 'au )ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, sau

Page 144: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 144/156

cu mare atenţie,)ncerc$nd să vă ascundeţi după perdea. !poi eclamaţi „0 iar aiciE” şi vătrageţi inapoi de lafereastră. *entru momentul de )nc"eiere puteţi c$nta la pian +real sauimaginar, )ntr-odispo%iţie foarte fericită, c"iar r$%$nd. i aşa mai departe. Cu c$t suntmai contrastantesemnele de )nceput faţă de cele de )nc"eiere, cu at$t e mai bine. 5uanticipaţi ce aveţi de făcut)ntre cele două momente alese. 5u )ncercaţi să găsiţi o

motivare logică pentru fiecare dintremomentele de )nceput şi cele de )nc"eiere. !legeţidouă lucruri oarecare, care vă vin mai )nt$i)n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar)mpiedica o bună improvi%aţie. #oar un )nceputşi un sf$rşit )n contrast. 5u )ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. #efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din )nceput saudin sf$rşit. !stfel, c$nd vă sculaţi şi spuneţi „#a”, dacăacesta vă este )nceputul, veţi)ncepe să acţionaţi „liberi” şi cu deplină )ncredere )n sine,urm$nd mai ales sentimentele,emoţiile şi dispo%iţia voastră. &ar partea de mijloc, tran%iţia dela momentele iniţiale p$năla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improvi%a. 4iecare momentsuccesiv alimprovi%aţiei trebuie să fie re%ultatul psi"ologic +nu logic al momentuluiprecedent.!stfel, prin toată gama diferitelor sen%aţii, emoţii, dispo%iţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită )n mod spontan, pe moment. *oate că veţideveni

indignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare )n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţic"ema pe cineva etc.Orice posibilitate vă este desc"isă )n funcţie de dispo%iţia voastră din acel moment sau)n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi )nt$lni )n timpul improvi%aţiei.„/ocea lăuntrică” dictea%ă toate sc"imbările psi"ologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.'ubconştientul sugerea%ă lucruri care nu pot fi prevă%ute de nimeni, nici c"iardepropria persoană, ceea ce )nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet )n seama propriuluispirit de improvi%aţie. Cu momentul final )n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şifără sf$rşit, civeţi fi atraşi constant şi ineplicabil către momentul final. 0l va licări )n faţavoastră ca un farcălău%itor.

Continuaţi să eersaţi p$nă stabiliţi un nou )nceput şi un nou sf$rşit, p$nă c$ndcăpătaţi)ncredere )n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a g"ici ce aveţi de făcut )ntrestart şi finis".#e ce acţiunea, po%iţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite eact pentrumomentul de )nceput şi de sf$rşit, iar )ntre cele două etreme se pot desfăşuraspontan?#eoarece libertatea reală de improvi%aţie trebuie să fie ba%ată )ntotdeauna penecesitate: altfel,ea va degenera cur$nd fie )n arbitrar, fie )n ne"otăr$re. 4ără un )nceputdefinit care să vă)mpingă acţiunea şi un sf$rşit definit care să o complete%e, veţi rătăcifără niciun scop. 'imţulvostru de libertate va fi, fără )ndoială, incapabil să pornească la oacţiune fără o orientare şifără un scop. C$nd repetaţi o piesă, vă loviţi, )n mod firesc, deun număr de „necesităţi” carevă solicită activitatea şi spiritul de improvi%aţie. &ntriga,tetul, ritmul, sugestiile autorului şiregi%orului, jocul celorlalţi parteneri, toate acesteadetermină necesităţile şi diversele lungimi)ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. /ăveţi de%volta eerciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 2a )nceput, pe l$ngă)nceputul şi sf$rşitul precis, veţi defini ; ca una dinnecesităţi, durata aproimativă afiecărui eerciţiu. *entru studiul individual, sunt necesare @minute pentru fiecareimprovi%aţie. !poi, adăugaţi la aceleaşi momente de )nceput şi de sf$rşitun nou moment+necesitate, undeva, pe la mijlocul improvi%aţiei. !cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot at$t de definitivă că şi )nceputul şi sf$rşitul. !cum, treceţi de la start

Page 145: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 145/156

lamomentul de mijloc şi de la acesta la sf$rşit, )n acelaşi mod )n care aţi parcurs celedouămomente etreme, dar căutaţi să nu c"eltuiţi mai mult timp ca )nainte. *este puţin,maiadăugaţi )ncă un moment, la libera alegere, şi eecutaţi-vă improvi%aţia parcurg$ndcele patrupuncte )n aproimativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două etreme.Continuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente )ntre start şi finis". !legeţi-le la

)nt$mplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică: lăsaţi această sarcină )n seama psi"ologiei voastreimprovi%atoare. #ar, )n varierea eerciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi )nceput şi sf$rşit.#upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu-le ca tot at$tea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi )ntr-un altmod )ncercaţi să jucaţi prima parte)ntr-un ritm lent, iar ultima )ntr-un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă )n jurulvostru, fie )ntr-unul din fragmentele alese, fie)n cursul )ntregii improvi%aţii. *uteţi )ngrănădi noi necesităţi in improvi%aţia voastră,utili%$nd diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, %bor, sau radiaţie, separat sau)n orice combinaţii pe care vi le propuneţi: puteţi )ncercaimprovi%aţia cu diferitecaracteristici. 6ai t$r%iu vă puteţi imagina-un decor )n care trebuie să improvi%aţi

- amplasarea publicului-"otăr$ţi dacă improvi%aţia este comedia, tragedie, farsă, dramă-improvi%aţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar -să se strecoare o anumită formă de intrigă*uteţi, după un timp, să sc"imbaţi temele )nceputului şi sf$rşitului: apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. C$nd aţi epui%at această serie de combinaţii,)ncepeţi)ntregul eerciţiu din nou, cu )nceput şi sf$rşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.8e%ultatul acestui eerciţiu este de%voltarea psi"ologiei actorului careimprovi%ea%ă.!ceastă psi"ologie se va menţine, )n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. 6ai t$r%iu,)n timpul repetiţiilor şi repre%entaţiilor pe scenă, veţi simţi că tetul pe

care )l aveţi de spus,acţiunile şi )mprejurările ; impuse de autor, regi%or, de intriga piesei,vă vor conduce aşa cumau făcut-o necesităţile. !rta dramatică este o improvi%aţie permanentă. 5u eistă momentepe scenă )n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimprovi%a.-veţi fi )n stare să eecutaţi cu preci%ie necesităţile impuse-să vă păstraţi spiritul de actor care improvi%ea%ă.-'en%aţie de )ncredere deplină )n sine, )mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntrică0erciţiile pentru de%voltarea aptitudinii de a improvi%a ; )n ansambluri de doi, trei, saumai mulţi parteneri, sunt )n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. 0istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oric$t de talentat ar fi un actor, el nu va fi)n stare să-şiutili%e%e complet capacitatea de improvi%aţie dacă se i%olea%ă de ansamblu,de partenerii săi.0istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,o repre%entaţiebine eecutată, o montare ecepţională. !ctorul trebuie să )şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.3n ansamblu care improvi%ea%ă trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 3nmicsemn de la partener, o pau%ă, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau ood intuitiv ce nuanţe trebuie găsite +elaborate )n F.*. minore pentru a le face sărime%e cuF.*. C"eie. Cu c$t veţi lucra mai mult pentru F.*., cu at$t vă veţi da mai multseama c$t

Page 146: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 146/156

sunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. Ceeace pareo problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e re%olvat )n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care i%vorăsc F.*. *e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste F.*. minore numai at$ta vreme c$t e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. i după aceea le puteţi părăsi cu totul. #ar F.*. c"eie al

 personajului varăm$ne mereu )n voi.O altă )ntrebare ce se poate naşte )n voi este „Cine )mi poate spune dacă F.*. pe carel-amgăsit este cel mai adecvat personajului?” 8ăspunsul 5imeni dec$t voi )nşivăE 0lestepropria voastră creaţie liberă prin care se eprimă individualitatea voastră. 0steadecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. 1otuşi, regi%orul este )ndreptăţit să vă sugere%esc"imbări la F.*. carele-aţi găsit. 'ingura problemă pe care v-o puteţi pune )n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu F.*., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru oasemeneamişcare. 'ă vedem care sunt aceste condiţii. 0istă două feluri de mişcări. 3na pe care ofolosim )n ambele situaţii ; acţion$nd )n viaţă sau pe scenă -, aceasta estemişcarea naturală,u%uală. Cealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare ar"etipală

+originală, o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile deacelaşi fel. F.*. aparţine celuide-al doilea fel. 6işcările obişnuite, de fiecare %i, suntincapabile să ne active%e voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particulari%ate. 0le nu umplu )ntregul corp, psi"ic şisuflet, )n timp ce F.*. ca ar"etip lecuprinde pe toate. /-aţi pregătit să faceţi mişcări ar"etipalec$nd, )n eerciţiul &, aţi )nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind maimum de spaţiu dinjurul vostru.F.*. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare dec$t e nevoie căci ea vaslăbimişcarea eact c$nd )i măreşte forţa. Dine)nţeles că dacă F.*. vostru este violent,asemenicelui pe care l-am ales ca prim eemplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare: darc"iar )n acest ca%, reala tărie a mişcării este mai mult psi"ologică dec$t

fi%ică. F$ndiţi-vă la omamă iubitoare str$ng$ndu-şi copilul la s$n, cu toată marea putere aiubirii materne, şi totuşimuşc"ii ei sunt complet relaaţi. #acă aţi eersat cu grijămişcările de modelare, plutire, %borşi iradiere +ve%i cap. &, veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşc"ilor. (n ultimele noastre două eemple +@şi A am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. !cum se poate naşte)ntrebarea dacă nu cumva mişcarea )n sine şi-arputea pierde şi ea forţa )n crearea unui personaj slab. 8ăspunsul este )n niciun ca%E F.*.trebuie să răm$nă )ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. !stfel, forţa psi"ică a lui F.*.+gestul psi"ologic va avea de suferit mici sc"imbări dupăcum )l veţi face politicos, cutandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. i apoi, actorul şi nu personajul face F.*. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. 6ai departe, F.*. trebuie să fie c$t se poate desimplu pentru cămisiunea lui este de a )ndruma psi"ologia intrinsecă a personajului, )ntr-oformă uşor decontrolat, de a-l restr$nge la esenţă. 3n F.*. complicat nu poate face acestlucru. 3nadevărat F.*. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe p$n%a unui artist )nainte dea seapuca de amănunte. 0ste, ca să %icem aşa, o selectare pe care se va ridicaar"itecturacomplicată a personajului. F.*. trebuie să aibă o formă foarte clară şi binedefinită. Oricetrăsătură vagă eistentă )n el vă va dovedi că nu este )ncă esenţa, inima,mie%ul personajuluiasupra căruia lucraţi. 'imţul formei, amintiţi-vă, era implicat )n

Page 147: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 147/156

eerciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări +cap. &. 0ste foarte important şi tempo-ul )ncare eersaţi F.*. după ce l-aţi găsit. 4iecare trece prin viaţă )ntr-un tempo diferit. !ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. !celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. 1empo-ul general )n care trăiesc ele depinde, )n maremăsură, deinterpreta rea voastră.!celaşi F.*. făcut )n tempo-uri diferite )şi poate sc"imba

toate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 2uaţi oricaredin eemplete oferite de F.*. şi)ncercaţi să-l faceţi mai )nt$i )ntr-un tempo lent şi apoi)ntr-unul mai rapid. 'tudiaţi mişcareadin primul eemplu. (ncetinind tempo-ul, el c"eamăla lumină )n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un g$nditor abil, capabil să plănuiască )ntr-un anumit fel, răbdător şistăp$n pe sine. 4ăcut repede, )ntr-un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne)nfr$nată, incapabil de a se purta raţional. 6ulte din transformările prin care trecpersonajele )n cursul piesei pot fieprimate numai prin sc"imbare de tempo )n g.p. pe care l-aţi găsit pentru ele. +*roblematempo-ului pe scenă va fi discutată mai t$r%iu.!jung$nd la limita fi%ică a g.p-ului, c$nd trupul vostru nu se poate etinde maimult,trebuie să )ncercaţi )ncă pentru o clipă +<G, <@ secunde să depăşiţi limitele lui,

iradiindu-iputerea şi calităţile )n direcţia indicată de F.*. !ceastă iradiere va )ntări multadevărata forţă amişcării, făc$nd-o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. ! merge )nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 'arcina voastrăva fi de acum )nainte să de%voltaţi o fină sensibilitate amişcării pe care o faceţi.0708C&9&32 7/&2uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme )n voi )nşivă. Făsiţi o propo%iţie care să-icorespundă. !ceasta poate fi „/reau să fiu +lăsat singur.” 8epetaţi cuvintele )mpreunăcugestul, )n aşa fel )nc$t calitatea voinţei stăp$nite şi a calmului să pătrundă )n psi"iculvostru şi)n voce. !poi )ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de sc"imbare )n F.*. #acă, să%icem, po%iţiacapului a fost ridicată, aplecaţi-l uşor )n jos şi )ntoarceţi privirea )n aceeaşi

direcţie. Cesc"imbare a produs aceasta )n psi"ologia voastră? !ţi simţit cumva că lacalitatea de calm s-aadăugat o uşoară insistenţă, )ncăpăţ$nare? 4aceţi o nouă sc"imbare.#e data aceasta )ndoiţiuşor genunc"iul drept trec$nd greutatea trupului pe piciorul st$ng.F.*. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 8idicaţi m$inile la bărbie şi calitateaabandonului se va )ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.2ăsaţi capul pe spate şi )nc"ideţioc"ii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. (ntoarceţi palmele )n afară autoapărarea.!plecaţi capul )ntr-o parte autocompătimirea. (ndoiţi celetrei degete de la fiecare m$năpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 2a fiecaresc"imbare spuneţi aceeaşi propo%iţie ca săo acordaţi cu mişcarea. 5u uitaţi că acesteeemple nu sunt dec$t o mică parte dineperienţele pe care le poate inspira F.*. irul lor poate fi nelimitat. 4iţi )ntotdeauna liberi )n interpretarea mişcărilor şi a sc"imbărilor lor.Cu c$t mişcarea va fi mai fină, cu at$t va fi maiascuţită sensibilitatea pe care o va de%volta )n voi.Continuaţi aceste eerciţii p$nă c$nd corpul ; po%iţia capului, a umerilor, ag$tului,mişcarea braţelor, a m$inilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii ;va de%volta )n voi reacţii psi"ice corespun%ătoare. 2uaţi un g.p.,eersaţi-l o vreme )n temporar şi creşteţi apoi gradat, p$nă ajungeţi la cel mai rapid tempocu putinţă. (ncercaţi săeperimentaţi toate reacţiile psi"ice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării +puteţifolosi pentru )nceput eemplele sugerate mai sus. *entru

Page 148: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 148/156

fiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropo%iţie potrivită şi spuneţi-o )n timp ce faceţimişcarea. !cest eerciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, )ntre timp, şi simţularmoniei, psi"icul şi vorbirea. C$nd acestea vor fide%voltate la nivel )nalt, veţi puteaspune „(mi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psi"icului. 2e simt ca pe nişte părţi vi%ibile şi au%ibile ale sufletului.” Cur$nd veţi observacă, )n timp ce acţionaţi, )n

timp ce vă vedeţi de treburi, )n timp ce spuneţi tetul, făc$ndgesturi simple, fireşti, F.*.este )ntr-un fel mereu pre%ent )n spatele g$ndurilor voastre. 0l văajută şi vă conduce ca un)ndrumător nevă%ut, prieten şi g"id, care nu va )nt$r%ia să vă inspireatunci c$nd aveţinevoie de aceasta mai mult dec$t orice. /ă păstrea%ă creaţia )ntr-o formăcondensată şicristali%ată. /eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţic"emat-o prin F.*. vă dă o mai mare epresivitate, oric$t de re%ervat şi economicv-ar fi jocul. +5u cred că e nevoie să specific faptul că F.*. nu trebuie niciodatăarătatauditoriului, tot aşa cum la un ar"itect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuisc"elăriaconstrucţiei )n locul lucrării terminate. F.*. este sc"eletul rolului şi trebuie sărăm$nă„secretul” vostru te"nic. #acă eersaţi )n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe l$ngă eerciţiile )ncepute cu eemplul B se recomandă următorul lucru

!legeţi opropo%iţie scurtă şi spuneţi-o lu$nd diferite atitudini fireşti sau făc$nd diferitegesturi %ilnice+nu F.*.. !cestea pot consta din a şedea, a sta )n picioare, a vă plimba )n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a desc"ide sau a )nc"ide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.4iecare mişcare sau po%iţiea corpului care tre%eşte o anumită stare psi"ică vă va dictacum trebuie spusă propo%iţia, cu ceintensitate, calitate şi )n ce tempo. 'c"imbaţi po%iţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi fra%ăde fiecare dată. /ă creaţi )n voi simţul armonieidintre trup, psi"ic şi vorbire.!cum, după ce am de%voltat suficient epresivitatea, )ncercaţi să creaţi şi o serie deF.*. pentru personajele deosebite, observ$nd toate condiţiile descrise mai )naintear"etip,forţă, simplitate etc. 2a )nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,

găsiţi g.p.pentru oameni pe care )i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i-aţi)nt$lnit )nt$mplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. (n sf$rşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. Ca o treaptă următoare a acestui eerciţiu, alegeţi un personaj dintr-o piesă pe care n-aţivă%ut-o şi in care nu aţi jucat. Făsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. !similaţi-l completşi apoi)ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe ba%a F.*. +#acă e posibil cu partener iacum ar fi necesar c$teva cuvinte de )nc"eiere despre 1empo. Concepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie )ntre tempo-ul interior şi celeterior. 1empoulinterior poate fi definit ca o sc"imbare rapidă sau )nceată de g$nduri,imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. 1empo-ul eterior se eprimă )n acţiuni sau vorbirerapidă sau )nceată. *escenă, tempo-urile interioare şi cele eterioare pot merge )mpreună.#e eemplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. &maginile )nmintea sa se urmăresc una pealta )ntr-o succesiune rapidă, g$ndurile şi dorinţele p$lp$iegonindu-se una pe alta, apăr$nd şidispăr$nd: voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, )nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola )n aşa fel )nc$t ţinuta sa eterioară,mişcările şi vorbirea )i vor răm$ne calme şi )ntempo rar. 3n tempo eterior rar poatemerge m$nă )n m$nă cu un tempo interior rapid, sauinvers. 0fectul celor două tempo-uricontrastante, eist$nd simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. 5uconfundaţi tempo-ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie )n interior. Oric$t de rar ar

Page 149: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 149/156

Page 150: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 150/156

*08'O5!I & C!8!C108&!801ransformarea este cea după care t$njeşteactorul, )n mod conştient sau inconştient.i acum să discutăm problema creării personajului. 5u eistă roluri care să poată ficonsiderate „drepte”, sau in care actorul )nfăţişea%ă publicului acelaşi „tip” ; el )nsuşi,

aşacum este )n viaţa particulară. 0istă mai multe motive care generea%ă nefericiteconcepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.0ste suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va de%voltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de „autoe"ibare”, deja ad$nc)nrădăcinată, să prospere.4iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva ori%onturinoi ale fiinţei umane. 3nactor nu poate da publicului revelaţii noi etal$ndu-se pe sine)nsuşi pe scenă. Ce aţi spune deun scriitor care, )n toate piesele, fără ecepţie, s-ardramati%a pe sine )nsuşi )n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva dec$t deautoportrete? !şa cum nu veţi )nt$lni )n viaţădoi oameni la fel, tot aşa )n piesele de teatrunu veţi )nt$lni două roluri identice. Ceea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. Ca să dob$ndească o primă idee

 pentru rolul ce )l are de jucat, actorul trebuie să se)ntrebe „Care este diferenţa, oric$t desubtilă sau nevinovată ar fi, )ntre mine şi personaj aşacum )l descrie tetul?” 4ăc$ndastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face )n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psi"ologice principale ale personajului.!poi, vă aflaţi )n faţănecesităţii de a )ncorpora aceste trăsături caracteristice care formea%ădiferenţa dintre voişi personaj. Cum vă veţi apropia de această sarcină? Calea cea mai scurtă,artistică şiamu%antă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. &maginaţi-vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi st$ngaci +at$t psi"icc$tşi fi%ic. !ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau eprimate emfatic, ca )ncomedie.0le se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunt

trăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. &mediat ce aţi etrasacesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi )nşivă, )ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi )ncet. *oate veţi găsi că are untrup plin,)ndesat, scurt, cu umerii că%uţi, g$tul jos, braţe lungi care at$rnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. !cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. 1otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. Cum veţi face să reali%aţi o adevărată asemănare?&ată cum )ncepeţi săvă imaginaţi că )n acelaşi spaţiu pe care )l ocupaţi cu propriul vostrucorp eistă şi un altul ;trupul imaginar al personajului pe care tocmai l-aţi creat )n minte./ă )mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar eista: )l puneţi ca pe un veştm$nt. Care va fire%ultatul acestei mascarade? #upăo clipă, poate )ntr-o străfulgerare, veţi )ncepe să simţiţi şi să g$ndiţi despre voi )nşivăcadespre o altă persoană. !ceastă eperienţă este foarte asemănătoare cu cea a uneiadevăratemascarade. !ţi observat vreodată )n viaţa voastră de toate %ilele c$t de diferit văsimţiţi )nveşminte diferite? 5u sunteţi „altcineva” atunci c$nd purtaţi o cămaşă de noaptedec$t atuncic$nd sunteţi )n "aine de seară, c$nd purtaţi un costum vec"i şi u%at sau unulnou-nouţ? #ar„apurta” un alt corp? (nseamnă mult mai mult dec$t a purta indiferent cecostum sau)mbrăcăminte. !ceastă opţiune a formei fi%ice imaginare a personajuluiinfluenţea%ă asuprapsi"icului vostru de %eci de ori mai mult dec$t orice )mbrăcăminteECorpul imaginar stă ca şicum ar eista )ntre corpul vostru real şi psi"ic, influenţ$ndu-le

Page 151: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 151/156

 pe am$ndouă cu aceeaşi putere.*as cu pas, )ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să văsimţiţi )n acord cu el. Ca să spunem aşa,personajul locuieşte )n voi +sau, dacă preferaţi,voi locuiţi )n el. C$t de puternic eprimaţidatele tipului vostru imaginar, )n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. #ar, )n oriceca%, )ntreaga voastră fiinţă psi"ică şi fi%ică va fi sc"imbată,c"iar posedată de personaj.

C$nd este )ntr-adevăr adoptat şi eersat, trupul imaginar pune )nacţiune voinţa şisimţămintele voastre +ale actorului, le armoni%ea%ă cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul )ntr-o altă persoană. 'impla discutare a personajului,anali%a samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oric$t de abilă arfi, vă valăsa rece şi pasiv, pe c$nd trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. Consideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. „Iucaţi-vă” cu corpul imaginar, sc"imb$ndu-l şi prefăc$ndu-l p$nă c$nd sunteţi pedeplin mulţumit de opera voastră. 5u veţi pierde niciodată )n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui re%ultatul. 5atura voastră artistică e sortită să fie t$r$tă denerăbdare dacă o forţaţiprin „repre%entarea” prematură a corpului imaginar. (nvăţaţi săcredeţi )n el pe deplin şi nu văva trăda. 5u eageraţi peste măsură violent$nd, forţ$nd şi

)ncerc$nd aceste inspiraţii subtilecare „vă vin de la noul trup”. i numai c$nd )ncepeţi săvă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti )n folosirea lui, puteţi să )ncepeţi sărepre%entaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. (n unele ca%uriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar +oparte din el ; braţele lungi şiat$rn$nde, de eemplu, pot să vă sc"imbe deodată )ntreagapsi"ologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. #ar să aveţi grijă )ntotdeauna ca)ntreaga voastră fiinţă să se transforme )n personajul pe care trebuie să )l repre%entaţi.0fectul corpului imaginar va fi )ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă )i adăugaţicentrulimaginar +ve%i cap. &. !t$ta vreme c$t centrul răm$ne )n mijlocul pieptului vostru+socotiţi căe plasat cu c$ţiva centimetri mai ad$nc, veţi simţi că sunteţi )n ea voi )nşivă şi)ncă )n deplinăstăp$nire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostru

apropiindu-se detipul „ideal”. #ar )ndată ce veţi )ncerca să mutaţi centrul )n alt loc, )ninteriorul sau eteriorul trupului, veţi simţi că se sc"imbă c$nd intraţi )ntr-un corpimaginar. /eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentre%e )ntreaga fiinţă)ntr-un singur loc din care radia%ă şiemană activitatea voastră. #acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept )n cap, veţibăga de seamă că elementul g$nd a )nceputsă joace un rol caracteristic )n jocul vostru. #inlocul său )n cap, centrul imaginar va)ncepe deodată sau treptat să coordone%e toate mişcările,să influenţe%e )ntreaga atitudinefi%ică, să vă motive%e comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psi"icul )n aşa fel)nc$t, cu totul firesc, veţi )ncepe să aveţi sen%aţia că elementulg$nd este important şiindispensabil creaţiei voastre. #ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce )i veţi sc"imba calitatea. 5u este suficient să-laşe%aţi )ncap, de eemplu, şi apoi să-l lăsaţi acolo să-şi vadă de treabă. 1rebuie să-l stimulaţimaideparte, investindu-l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. *entru un om )nţelept,să%icem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, lumin$nd şi radiind, )n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau )napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. 1rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere )n imaginarea centrului )n multe şi diferitefeluri at$t timpc$t variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care )l aveţi de jucat. (ncercaţic$teva eperienţe.*uneţi un centru moale, nu prea mic, )n regiunea abdomenului şi veţieperimenta un psi"icmulţumit de sine, păm$ntean, puţin greoi şi totuşi cu "a%. 2ăsaţi un

Page 152: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 152/156

centru de greutate mic şigreu )n v$rful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şic"iar inoportun. 6utaţicentrul )ntr-unul din oc"i şi veţi observa c$t de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. (nc"ipuiţi-vă un centru mare, greu,mo"or$t şi )nglodat aşe%at )n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, carag"ios. 3n centru locali%at la„c$teva picioare” )n faţa oc"ilor sau frunţii poate

da sen%aţia unei minţi ascuţite, pătrun%ătoareşi c"iar sagace. 3n centru cald, )nflăcărat,aşe%at )n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. *uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 2ăsaţi-l săse legene uşor )n faţa frunţii şi săvă )nconjoare capul din timp )n timp şi veţi trăi psi"ologiaunui om rătăcit de%orientat. 'aulăsaţi-l să circule )n mod neregulat )n jurul trupului, )ntempouri variate, acum ridic$ndu-se, acum prăbuşindu-se, şi efectul va fi fără )ndoială oacu%aţie de intoicaţie. 5enumăratele posibilităţi vi se vor desc"ide dacă veţi eperimenta )nfelul acesta, liber şi juc$ndu-vă. /ă veţi obişnui cu „jocul” şi-l veţi practica şi aprecia at$tpentru plăcerea c$tşi pentru marea sa valoare practică. Centrul imaginar vă este de folos )nprimul r$nd )n ce priveşte personajul )n totalitatea sa. #ar )l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 'ă presupunem că lucraţi la rolul lui #on Juijote. /edeţi bătr$nultrup descărnat,

liniştit. !veţi vi%iunea minţii sale nobile, entu%iaste, dar ecentrice şi uşuraticeşi vă veţi"otăr) să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. !cesta vă poate servi pentru )ntregul personaj. #ar ajungeţi la scena )n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. Cavalerul luptă, sare )n prăpăstii cuiuţealafulgerului. Centrul său, acum )ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din )nălţimi )n piept)ngreun$ndu-i respiraţia. Ca o minge legată de un elastic, centrul %boară )nainte şi serepede)napoi, arunc$ndu-se la dreapta şi la st$nga )n căutarea duşmanului. 'are şi argoneştecavalerul după „minge” )n toate direcţiile, p$nă ce lupta se termină. Cavalerulepui%at, centrulse lasă )ncet la păm$nt şi apoi tot at$t de )ncet se ridică din nou la loculiniţial, radiind şi)nv$rtindu-se fără răga% ca şi mai )nainte. #e dragul clarităţii vi s-au dateemple evidente şipoate groteşti. #ar folosirea centrului imaginar, )n majoritatea

ca%urilor +mai ales )n pieselemoderne, cere o aplicare mult mai fină. Oric$t de puternicăar fi sen%aţia pe care o propunecentrul, limita p$nă la care doriţi să eteriori%aţi aceastăsen%aţie )n timpul lucrului va depinde)ntotdeauna de judecata voastră. !m$ndouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.'ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi )ntreg şi caracteri%area care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. O caracteri%are sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva )nnăscut )n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a r$de sau o )nclinare a capului şi aşa mai departe.!ceste mici particularităţi sunt unfel de „tuşă finală” pe care un artist o adaugă creaţiei sale.&mediat ce a fost )n%estrat cuasemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 'pectatorul )ncepe să-l iubească şi să-l aştepte, de )ndatăce )i atrage atenţia. #ar,o asemenea caracteri%are trebuie să se nască din personajul privit „caun tot”, să decurgădin partea importantă a componentei sale psi"ice. 'ă luăm c$teva eemple.3n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracteri%at prin braţe lipite de trup,uneori )nung"i drept, şi m$ini at$rn$nd moi. 3n personaj lipsit de inteligenţă )n timpceconversea%ă cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din oc"i )ntimpce, )mpung$ndu-şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pau%ă cugura uşor)ntredesc"isă )nainte de a-şi urma g$ndurile şi a le pune )n cuvinte. 3n caracter)ncăpăţ$nat,un certăreţ, )n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient de

Page 153: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 153/156

a clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. O persoană conştientă de sine)şi va plimbadegetele pe propriile-i "aine, juc$ndu-se cu nasturii, )ndrept$nd cutele. 3nlaş şi-ar putea ţinedegetele )mpreunate, )ncerc$nd să-şi ascundă degetele mari. 3n pedantar putea să atingă )nmod inconştient obiectele din jurul său, )ndrept$ndu-le şi aranj$ndu-le mai mult sau mai puţinsimetric. 3n mi%antrop la fel de inconştient va )ndepărta poate

de sine obiectele din ra%a sa decuprindere. 3n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar puteacăpăta obiceiul de a arunca privirirepe%i spre tavan )n timp ce vorbeşte sau ascultă.3neori, caracteri%area poate ea )nsăşi săscoată deodată la lumină )ntregul personaj. (ntimp ce creaţi un personaj şi o caracteri%are alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poatemulte sugestii inspirate observ$nd oamenii din jur #ar, pentru a evita o c$t de slabăcopiere a vieţii, nu v-aş recomanda o asemenea observare)nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. *e l$ngă aceasta, spiritulde observaţie se ascutemult atunci c$nd ştiţi ce căutaţi. 5u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de eerciţiuspecial. /i le puteţi inventa voi „juc$ndu-va” cu corpul imaginar şi cucentrelesc"imbătoare şi mişcătoare, găsindu-le caracteri%ări potrivite. !ceasta vă va ajutadacă pel$ngă „joc” veţi )ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruare

omul acesta sau celălalt )n viaţa reală.

C!*&1O232 /&&

Page 154: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 154/156

&5#&/&#3!2&1!10! C80!1O!80*entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să-ţi cunoşti propria individualitate.!ici e nevoie de o eplicaţie )n ceea ce priveşte termenul de „individualitate creatoareaunui artist”, aşa cum este folosit )n această carte. C"iar şi cunoaşterea sumară a

calităţilorsale )i poate folosi actorului care caută căi de de%voltare liberă a forţelor saleinterioare. #acă,de eemplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picte%e acelaşi peisaj, cu cea mai mareeactitate, vor re%ulta două lucrări deosebite. 6otivul e clarfiecare din ei va picta, )n modinevitabil, impresia pe care a făcut-o peisajul, individual,asupra fiecăruia dintre ei. 3nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. Celălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod deepresie. 4apt este că peisajul le va serviam$ndurora ca mediu pentru a-şi eprimaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare )n lucrări. 8udolf 'teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 'c"iller ca fiind caracteri%ată prin tendinţamorală apoetului „Dinele )n luptă cu 8ăul.” 6aeterlinK caută subtile nuanţe mistice )n

spatele tuturorevenimentelor. Foet"e vede ar"etipuri, unific$nd multitudinea formelor.'tanislavsc"i declarăcă, )n 4raţii Larama%ov, #ostoievsKi vorbeşte despre căutarea lui#umne%eu, lucru care)nt$mplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.&ndividualitatea lui 1olstoi semanifestă )n tendinţa spre perfecţiune. Ce"ov se ceartă cutrivialitatea burg"e%ă a vieţii. *escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist )leprimă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate )ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.!celaşi lucru trebuie să-l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. '-a spus şi s-arepetat că '"aKespeare a creat un singur Hamlet. #ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Hamlet a eistat )n imaginaţialui'"aKespeare? (n realitate trebuie să fi fost tot at$ţia Hamleţi c$ţi actori talentaţi şi

inspiraţisunt gata să-şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.&ndividualitatea creatoareafiecăruia )l va determina )n mod invariabil pe Hamlet-ul săuunic. *entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi)ndră%neală o interpretare individuală arolurilor sale. #ar cum să-şi simtă elindividualitatea creatoare )n momentele de inspiraţie? (nviaţa de toate %ilele neidentificăm cu noi )nşine, cu „eu”. 'untem protagoniştii lui „eu vreau”,„eu simt”, „eug$ndesc”. !cest „eu” )l asociem trupului nostru, )mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. #ar,)nmomentele de inspiraţie, „eul” artistului suferă un fel de metamorfo%ă. (ncercaţi să văamintiţide voi )nşivă )n asemenea momente. Ce s-a )nt$mplat cu eul vostru de fiecare %i? 5u s-a retrasoare făc$nd loc unui alt „eu” şi nu-l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi?#acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rec"ema, pentru că,cu apariţia acestui nou „eu”, aţi simţit )nainte de toate un aflu de forţe nema)nt$lnite )nviaţa voastră obişnuită.!ceastă forţă vă pătrunde )ntreaga fiinţă, a iradiat )n jurul vostru, aumplut scena şi a %buratpeste lumina rampei )n public. 0a v-a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, g$nduri, imagini, simţiri. 6ulţumităacestei forţe sunteţi pre%enţă scenică.'c"imbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta prin simţire, apar )n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic „alt eu”. 0ste un „eu”la nivel )nalt. 0l )mbogăţeşte şi etindeconştiinţa. (ncepeţi să deosebiţi trei stări diferite ca

Page 155: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 155/156

fiind )n voi )nşivă. 4iecare dintre ele areun caracter definit, )ndeplineşte o misiune precisăşi este comparativ independentă. 'ă neoprim ca să eaminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. (n timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. 1oate acestea constituie „materialul” deconstrucţie din care „eul” superior,adevăratul artist din voi, creea%ă personajul pentru scenă.„0ul” superior intră, pur şi

simplu, )n posesia acestui „material de construcţie”. #e)ndată ce s-a )nt$mplat acest lucru,)ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra „eului” de toate %ilele. !ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest „eu” creator, superior, care a devenit activ. !veţi acumcunoştinţă deambele voastre „euri”, etinse, eul de fiecare %i eist$nd )n voi simultan cu celsuperior. (ntimp ce creaţi sunteţi două „euri” şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le)ndeplinesc. #e )ndată ce eul superior a intrat )n posesia acestui material deconstrucţie,)ncepe să-l modele%e din interior. 0l va mişca trupul făc$ndu-l sensibil, sen%itiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. 0l vorbeşte cu vocea voastră, vă activea%ă imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. 6ai mult dec$t at$t, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improvi%a. *e scurt, vă pune )ntr-ostare creatoare. (ncepeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. 4iecare lucru pe care )l faceţi acum

 pescenă vă surprinde pe voi tot at$t ca şi pe spectatori. 1otul pare nou şi neaşteptat.!veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva dec$t să-i serviţi ca mediu de epresie.i totuşi,cu toate că „eul” superior este destul de puternic pentru a fi stăp$n pe )ntregul proces decreaţie, are şi el un călc$i al lui !"ile e )nclinat să sfăr)me barierele, să sară peste limitelenecesare stabilite )n repetiţii. 0 prea nerăbdător să se eprime pe sine şiideea sa dominantă. 0prea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia "aosului. *utereainspiraţiei e )ntotdeauna mai intensă dec$t mijloacele deepresie ; spune #ostoievsKi. 0atrebuie restr$nsă. !ceasta este sarcina conştiinţei defiecare %i. Ce trebuie să facă ea )n timpulacestor momente de inspiraţie? 0a controlea%ă p$n%a pe care individualitatea creatoare )şitrasea%ă intenţiile. 0a )ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al „eului” superior pentru catreaba să treacă corect prin mi%anscena

stabilită, ce trebuie păstrată nesc"imbată şi fără săprejudicie%e comunicarea cu partenerii.#e asemenea, tiparul psi"ologic al )ntreguluipersonaj, aşa cum l-aţi descoperit )n repetiţii,trebuie urmat cu eactitate.

!supra bunului simţ al „eului” de fiecare %i cade sarcina de a apăra formele deepresiegăsite şi fiate pentru spectacol. !stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. #ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne-am referit mai)nainte şi cui)i aparţine?*urtătorul celei de-a treia conştiinţe este „personajul”, aşa cum l-aţi creat voi. #eşieste ofiinţă ilu%orie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul său„eu”.&ndividualitatea noastră creatoare )l sculptea%ă drăgăstos )n timpul spectacolului. (n paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii „autentic”, „artistic”, „adevărat”, pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. O cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart )n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,)n momentele de inspiraţie creatoare. !ctorul trebuie să )nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 'imţămintele obişnuite, defiecare %i, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, )mbibate,nesemnificative şi de multe ori c"iarinestetice şi stricate de neadevăr. 0le nu vor fifolosite )n artă. &ndividualitatea creatoare learuncă. 0a are la dispo%iţie un alt fel de

Page 156: creatie artistica

7/23/2019 creatie artistica

http://slidepdf.com/reader/full/creatie-artistica 156/156

simţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea esteticăsemnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. *eacestea vi le dăruieşte „eul”superior )n timp ce vă inspiră jocul. 1ot ce trăiţi )n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şig$ndiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care t$njiţi sau pe care le evitaţi,toate reali%ările sau

nereuşitele, tot ce aţi adus )n această viaţă la naştere ;temperament, talent,)nclinaţii, carerăm$n nefolosite, nede%voltate sau suprade%voltate ; toate fac parte din aşa-%isul abissubconştient. 0le devin simţăminte )n sine. !stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoarecrea%ă„psi"ologia” sufletului imaginar al personajului. #ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psi"icului vostru?!celaşi „eu” superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. #e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să )ncete%e de a eista )ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. 0a, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare %i. 0a continuă să-şide%voltepropriul ei fel de eperienţe, acelea pe care ni le oferă cu genero%itate ca

inspirate pentruactivitatea noastră creatoare. 0 greu de conceput că '"aKespeare, a căruiviaţă ; at$t c$t neeste cunoscută ; era ne)nsemnată, şi Foet"e, a cărui „parte” )n viaţă afost at$t de plăcută şi de)mpăcată, şi-au tras toate ideile creatoare numai din eperienţa personală. (ntr-adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit biografii mult mai bogate dec$t cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui '"aKespeare sauFoet"e. !cesta este gradul de activitate interioară a „eului” superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.6ai departe toate simţămintele venite de la personaj de la individualitatea voastră sunt