Ce este hot dog-ul in realitate

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETIAn universitar 2014-2015Ce este hot dog-ul in realitate

Ce ingrediente sunt ntr-adevr ntr-un hot dog? S-ar putea s nu vrei s mnnci un alt frankfurter

Noua generaie de crnai e fcuta cu dragoste din buci de calitate, uor condimentate i afumate n mod tradiional german, i sufocat cu sosuri gastro.Iniial de origine din oraul Frankfurt, ei au fost pur i simplu crnai de porc serviti ntr-o chifla i oferiti publicului ce asista la incoronarea regelui. Diversi imigrani germani apoi au susinut c au introdus celebrul produs n America n secolul al XIX-lea. De acolo, ei au suferit mutatii in mezeluri procesate pe care le cunoastem astzi.Charlie Powell din grupul de lobby alimentar Susinerea, a declarat: "cremwurstIi ieftini sunt extrem de procesati si au putine lucruri benefice pentru sanatatea vostra" n cazul n care acestea sunt consumate n mod regulat, ele nu pot fi bune pentru tine. Ei reprezinta unul dintre cele mai putin naturale produse la care ma pot gandi.i ieftinii hot-dogi nu doar ca au un gust ngrozitor mncat n exces, aceste alimente pot fi dezastruoase pentru sanatatea ta. Exista acum dovezi tiinifice c hot dog - la fel ca toata carnea prelucrata - creste riscul de cancer de colon.The World Cancer Research recomanda oamenilor sa evite carnea prelucrata sau sa reduca consumul n cazul n care nu pot renuna la unc i crnai.Fondului Dr. Rachel Thompson a spus: "Dac toat lumea ar manca mai putin de 70g de carne prelucrata pe sptmn - sau doi hotdogi - aceasta ar nsemna c ar fi cu 4.000 mai putine cazuri de cancer de colon in Marea Britanie in fiecare an."Deci, doar ce se baga n hot dog pentru a le face o astfel de int pentru adevaratele campanii de alimente .CarneTradiionalii hot-dogi sunt realizati din garnituri de carne de porc - piesele rmase dup cotlete, slnin i unc a sunt taiate si amestecate cu pui sau curcan.Carnea este mcinata ntr-o past i se amestec cu ap, conservani, arome i culori.Multi hot-dogi din Marea Britanie au un profil similar de carne. Dar nu toati.Soiurile Red Dogs la vnzare la Tesco conine foarte puin carne reala. n schimb, ei sunt alctuiti din 64 la sut pui recuperat-mecanic. Doar 17 la suta este carne de porc.Carne recuperat mecanic este pasta lipiciosa creata atunci cnd o carcas trece de toate reducerile tradiionale - este forat printr-o sit de metal sau amestecata cu ap.Procesul este interzis pentru carne de vit dup speria BSB a anilor nouzeci, dar este permis pentru porci i psri de curte, precum i carnea produs este de zece ori mai ieftin dect carnea normala.Poate surprinztor, nu este nimic particular nesanatos legat de acest produs, i este aprobat de Agentia Standard a Alimentelor. Dar n conformitate cu normele alimentare ale UE, aceasta nu este clasificat ca fiind carne i trebuie s fie etichetate ca recuperat mecanic.

Apa

O mare parte a apei ntr-un hot dog este adugata pentru a crea consistenta potrivita pentru o pasta moale, care este apoi stoarsa n tuburi i fiarta. Este, de asemenea, necesara pentru a ine mpreun Frankfurter dup preparare.Amidonul

Toti crnaii - de la cel mai ieftin, la branduri cunoscute , sunt grupate cu amidon carbohidrat.Hot-dogi conin, de obicei amidon de cartofi, fin de gru sau pesmet amestecat cu sare, coapte i maruntite. Amidonul da volum unui hot dog. De asemenea,leag ingredientele i fac din carne de porc i garniturile recuperate-mecanic sa se simta mai plcut pe limb.

SareHot-dogii conin n jur de 2 % sare, ceea ce nseamn c sunt clasificati ca alimente bogate in sare - i daca sunt consumate in exces poate crete riscul de hipertensiune arterial, accident vascular cerebral si boli de inima.Un singur crenvusti de 35g are pn la 0,6 g de sare - o zecime dintr-o lingurita si o zecime din cantitatea zilnic recomandat unui adult.Copiii cu vrste cuprinse ntre patru si ase ani ar trebui s nu consume mai mult de 3 g de sare pe zi.in raport cu Departamentul de Sanatate, in timp ce copiii de pn la trei ani ar trebui s consume nu mai mult de 2 g.Potrivit Consensului de aciune asupra sarii, dietele sarate cresc riscul copiilor de a suferi hipertensiune arterial ca adulti, si creste riscul de boli os fragil, astm, cancer de stomac i de obezitate.Proteine din lapteAdugarea de proteine din lapte praf pentru suspensia de carne, ajut de asemenea s-l lege. Nu exist nici un risc pentru sntate, dac nu suntei alergic la produsele lactate.Unii producatori de Crenvusti folosesc proteinele din mazre i soia, care pot, de asemenea, da volum hot dogului, adugnd n acelai timp proteine la coninutul

E250 - nitrit de sodiu

Carnea prelucrata creste riscul de cancer de colon ,iar nitritii de sodiu fac un mare rau in acest sens. Se adaug la hot-dogi pentru a se colora in gri, i s pstreze microbi la distanta.Studiile pe animale au legat nitrii de sodiu de un risc crescut de cancer.Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului a efectuat un studiu global cu privire la pericolele consumului de carne prelucrate si a constatat ca persoanele care consuma regulat 50g de carne procesat pe zi - echivalentul a unui hot dog si jumatate- crete ansele de a obine cancer cu 20 %. Caritatea considera nitrii n mare parte de vina. n organism, nitrii pot reaciona cu alimente bogate in proteine, cum ar fi carnea pentru a produce compui N-nitrozo, sau NOC. Unele tipuri de CPN deterioreaza ADN-ul din celulele noastre i cauzaza cancer.n 2006, Oamenii de stiinta au analizat mai mult de 60 de studii i un constatat ca nitrii duc de asemenea la riscuri mai mari de cancer la stomac.Arome

Prin lege, pachetele de hot dog, nu trebuie s spuna ce arome sunt utilizate n ele. Muli utilizeaza fum artificial ,arom, ierburi, condimente, elin i praf de usturoi.Cteva marci folosesc monosodiu glutamat chimic - MSG, sau E621 - pentru a spori aroma. MSG d o senzaie de alimente "carnos", i este folosit n supe, sosuri.MSG a fost acuzat ca provoca alergii, dureri de cap i deshidratare. Cu toate acestea, n ciuda raului pentru sntate, nu exist nici o dovad c MSG este ru pentru tine, i se gsete n mod natural n broccoli, ciuperci i roii.E451 - potasiu i sodiu trifosfaiAcestea sunt produse sintetice, sruri incolore care acioneaz ca un "stabilizator, tampon i emulsie".Ele dau un hot dog cu o textur ferm, pstrandul la aciditatea dreapta i permite uleiurilor i grsimilor s se amestece cu apa.Este, de asemenea, utilizat n detergeni pentru dedurizare a apei, i se adaug la materiale ignifuge, hrtie, cauciuc si anti-nghe.Nu exist probleme de sntate cunoscute de consumul ei.E452 - PolifosfaiUn alt aditiv comun n produsele alimentare. E452 este un emulgator i stabilizator, mbunteste textura hot dog-ului i opreste gustul de rnced si grasime. De asemenea, ajut la prevenirea intoxicatiilor alimentare. n corpul uman, E452 descompune n fosfat i nu exist nicio dovad ca este un risc pentru sntate.E301 - ascorbat de sodiu

O form de vitamina C, ascorbat de sodiu este un regulator antioxidant i de aciditate care oprete pierderea culoari roie a carnii i care accelereaz procesul de vindecare.La dozele mici in hot dog,nu provoac probleme.Dar, daca este luat in doze mari ca o pastila de vitamina poate provoca iritarea pielii.E120 Carmine

Carmine este un alt cuvnt pentru colorant alimentar rou, care nu are efecte asupra sntii, atta timp ct nu suntei alergic la insecte.Se face prin zdrobirea crustelor gandacilor mici. Cojile sunt fierte n amoniac sau carbonat de sodiu, iar culoarea este filtrata.Culoarea,este gsita n supermarket, iaurturi, ruj i glazur roz, poate declana reacii alergice i chiar oc anafilactic la unele persoane.E160c - extract de ardei rou

Un alt colorant alimentar natural, de data aceasta este fcut din pstile uscate de ardei iute rosu indian. Acesta este adesea adugat la brnz, suc de portocale, sosuri si dulciuri.

Chiar dac ai cumprat doar cele mai bune, cele mai naturale hot doguri, tu nu eti din pdure.Hot-dogul reprezinta unul dintre cele mai periculoase alimentele pe care le poti da copiiilor mici. n America, ei reprezint 17 % din toate cazurile de sufocare pentru copii i ucid in jur de 80 de copii pe an.Acestia sunt deosebit de riscanti pentru copii sub patru ani, deoarece acestia se depun cu uurin n cile respiratorii .

Bibliography:

http://www.dailymail.co.uk - http://www.alamy.com/