ghid corectat.1.3

8/16/2019 ghid corectat.1.3.

1/33

Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

Facultatea de Jurnalistică

Ghid pentru realizarea lucrării de

licen ă i a diserta ieiț ș ț

Sibiu, 202


2/33

!uprins"

#$ !ercetarea tiin i%ică &n tiin ele c'(unicăriiș ț ș ț ..............................................................3

1.1. Resurse bibliografice................................................................................................4

##$ )specte etice privind elab'rarea tezei de licen ă*diserta ieiț ț .....................................7

2.1. Plagiatul ..................................................................................................................7

2.2. Reglementări i coduri deontologice privind plagiatul............................................8ș 2.3. Originalitatea..........................................................................................................10 2.4. Relaia cu profesorul coordonator..........................................................................10

###$ +lab'rarea tezei.........................................................................................................11

3.1. Pa i !n elaborarea lucrării de licenă "diserta iei#ș ț ....................................................11

3.2. $tructura te%ei.........................................................................................................13

3.3. &e'noredactarea( reguli de punctuaie )i ortografie................................................21

3.4. *itarea+trimiteri bibliografice+referine bibliografice ............................................22

3.,. $tilul tiin ific ........................................................................................................27ș ț

#$ -rezentarea lucrării de licen ă*diserta ieiț ț ..............................................................30

Bibli'gra%ie.......................................................................................................................33

2


3/33


4/33

publicului fa ă de massmedia )i a metodelor avansate de cartografiere )i anali%ă aț

coninutului media.2.

$$ .esurse bibli'gra%ice

*'eia de boltă a unei te%e sau disertaii reu)ite este bibliografia bine alcătuită )i

temeinic consultată. u numai că o bibliografie ec'ilibrată )i completă ne aută să

identificăm temele sau subiectele de specialitate care nu au fost atinse sau suficient

lămurite dar aceasta ne permite )i să identificăm cum a apărut problema pe care o

studiem istoricul ei ce se cunoa)te dea despre acest subiect ce alte abordări au fost

folosite.

n acela)i timp trecerea !n revistă a literaturii de specialitate constituie o parte

importantă cantitativ a lucrării )i repre%intă fundalul )tiinific pe care se pre%intă lucrarea

sau te%a pe care o alcătuim. 5cest fundal este important deoarece poate ustifica ipote%a

de lucru a te%ei iar prin comparaia dintre cuno)tinele eistente !n domeniu )i contribuia

lucrării elaborate se poate evidenia originalitatea acesteia )i se poate deduce eventuala ei

utilitate.

Pentru reali%area unei bibliografii este necesară cunoa)terea resurselor

bibliografice accesibile !n subdomeniile mari care alcătuiesc domeniul Ştiinţele

comunicării( Jurnalism, Publicitate, Relaţii Publice, Comnicare, New Media.

Resursele bibliografice sunt accesibile fie pe suport fi%ic volume periodice

reviste tipărite pe care le găsim !n librării sau !n biblioteci fie !n format virtual lucrări

studii cursuri postate pe internet "!n ba%e de date pe siteuri de autor de unităi de

!nvăămnt etc#.

n Romnia cele mai importante contribuii tipărite !n domeniul tiin elor Ș ț

comunicării aparin coleciilor de profil ale editurilor -'lir'(, /rit'nic, !'(unicare$r'.

9rupul :ditorial /rit'nic "666.tritonic.ro# a publicat !n *olecia Comunicare Media peste ;0 de volume repre%entnd studii sincronice )i diacronice anali%e de

domeniu )i de fenomen culegeri )i antologii studii de ca% sau interdisciplinare.

/aoritatea volumelor publicate sunt contribuii originale ale autorilor romni3 activi !n2 Pentru mai multe detalii ve%i( 'ttp(++666.fs6.vu.nl+en+departments+communicationscience+inde.asp3 Printre ace tia sunt(ș /irela 5brudan


5/33

domeniile menionate ceea ce asigură un plus de relevană acestor lucrări !n cadrul

bibliografiei relevană datorată adecvării la contetul istoric economic social )i cultural

romnesc )i la particularităile fenomenului media de la noi din ară.

:ditura -'lir'( "666.polirom.ro# a publicat peste 100 de titluri !n coleciile

Collegium Media, Collegium Comunicare şi Relaţii Publice Collegium itere Collegium

!ociologie şi "ntropologie Collegium Psi#ologie $e%agon.Practic )i

Cariera.!ucces.Per&ormanţe. :ste vorba !n principal de cări de referină !n aceste

domenii scrise de autori străini consacrai ale căror volume acoperă !ntreaga gamă( de la

cursuri universitare la cursuri practice de la studii teoretice )i de filo%ofie a fenomenului

massmedia pnă la studii aplicate de la abordări istorice la eseuri.

u ar trebui uitate coleciile :diturii !'(unicare$r' "666.comunicare.ro#

editura celei mai mari structuri de !nvăămnt de stat din domeniu $$P5 =ucure)ti. Resursele online constau !n ba%e de date )i motoare de căutare internet "cu acces

liber sau cu plată# dintre care menionăm( "cademic Publications eJournal, J'RN,

(irector) o& *pen "ccess Journals şi +oogle !c#olar "care spre deosebire de indows

ie "cademic !earc# nu se limitea%ă la informatică )i )tiinele eacte#.

Resurse bibliografice utile sunt bibliotecile digitale )i periodicele online cu

acces liber. =iblioteci digitale( Media $istor) (igital ibrar) )i "rts and $umanities

(ata !erice. Periodice online cu acces liber(

(igital $umanities uarterl).

-intre cele mai folosite platforme i ba%e de date pentru documentareaș

tiin ifică suntș ț !cience(irect iș !pringerin/ . Proiectul na ionalț )+LiS a făcut posibil

accesul la peste 1800 de reviste de specialitate !n tet integral de la numărul curent iș

ar'iva pe ultimii 4 ani. -e men ionat că cea mai mare parte a revistelor sunt cotate >$>.ț 4

u toate cările sau publicaiile vă vor fi accesibile fie din motive financiare

fie din pricină că unele ediii sau epui%at. -e aceea bibliotecile rămn un instrument

*orobca :lena -avid >oan -răgan *ristian -umitra)cu -aiana temidG,4

,

http://www.polirom.ro/http://www.comunicare.ro/http://www.anelis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57&Itemid=54http://www.anelis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57&Itemid=54http://www.anelis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57&Itemid=54http://www.polirom.ro/http://www.comunicare.ro/http://www.anelis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57&Itemid=54http://www.anelis.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57&Itemid=54


6/33

deosebit de important de acces la bibiografia pe care vo propunei. n $ibiu vă stau la

dispo%iie Bibli'teca Universită1ii Lucian Blaga )i Bibli'teca Jude1eană )S/.).

Pu ini studen i tiu că atunci cnd doresc să intre !n posesia unui volum de la o bibliotecăț ț ș

universitară din alt ora eistă posibilitatea sc'imbului interbibliotecar care presupuneș

trimiterea comen%ii către institu ia unde se află volumul căutat.ț

n afară de seciunile sau coleciile pe domenii o seciune importantă a

bibliotecilor este cea a lucrărilor de referină care conine volumele care vă vor auta să

găsii materialul necesar !n restul bibliotecii. 5ici vei găsi indeuri bibliografii tematice

enciclopedii dicionare )i atlasuri foarte utile pentru orientarea !n domeniul ales.

Cei găsi material important !n seciunile de periodice seciunile multimedia )i

acolo unde eistă seciunile de microfilm.

##$ )specte etice privind elab'rarea tezei de licen ă*diserta ieț ț

2.1. -lagiatul

J


7/33

&ermenul de KplagiatL provine din limba latină plagium desemnnd !n antic'itate

Kfurtul practicat de sclaviL. 5stă%i grosso modo Ka plagiaL !nseamnă Kai !nsu)i ideile

tetele "integral sau parial# creaiile altora fără a citaL.,

$eptimiu *'elceaJ aduce !n discu ie 'otarul neclar dintre bunurile intelectualeț

comune i bunurile intelectuale individuale. -e eemplu nu se consideră plagiat faptul căș

folosim termenul de K$ociologieL care a fost inventat de către 5uguste *omte sau

utili%area Ktablei !nmuliriiL inventată de Pitagora fără a face referire la autor acestea

fiind bunuri comune. :ste considerat !nsă plagiat dacă se vorbe te ca de la sineș

cunoscut despre Kfluul comunicării !n două trepteL sau Kspirala tăceriiL i nu citămș

numele părin ilor acestor teorii respectiv Paul lie Rad Cum se scrie un te%t tiin i&icș ț :ditura Polirom >a i 2008.ș

7


8/33

despre tradi ia plagiatului !n Romnia i despre epidemia plagiatului !n rndul studen ilor ț ș ț

romni oferind de asemenea eemple de plagiat.

5mbii autori sublinia%ă fenomenul plagiatului de pe internet i softurile apărute cuș

scopul de a depista i a preveni plagiatul.ș

2$2$ .egle(entări i c'duri de'nt'l'gice privind plagiatulș

Potrivit legii privind drepturile de autor )i drepturile conee adoptarea de către

Parlamentul Romniei la 14 martie 1;;J articolul 142 litera a prevede( K*onstituie

infraciune )i se pedepse)te cu !nc'isoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 700

000 lei la 7 milioane de lei dacă nu constituie o infraciune mai gravă fapta persoanei

care fără a avea consimămntul titularului drepturilor recunoscute prin pre%enta lege

reproduce integral sau parial o operăL. Prin termenul de KoperăL !n sensul acestei legi se!neleg )i Kcomunicările studiile cursurile universitare manualele )colare proiectele )i

documentaiile )tiinificeL "5rt. 7 litera b#.

n *odul :tic i de -eontologie Profesională al Nniversită ii K?ucianș ț

=lagaL din $ibiu se arată epres că o acu%aie de plagiat pentru a fi validă trebuie

!nsoită de dovada clară a plagierii prin indicarea tetului sau tetelor din care sa

plagiat. u este nevoie ca materialul indicat să fie sursa ultimă a plagierii( dacă două "sau

mai multe# referate+articole pre%entate simultan conin fragmente comune fără referineeplicite la surse acest lucru este suficient pentru a fundamenta o acu%aie de plagiat

dacă materialul pre%entat drept contribuie proprie sau un fragment din acesta sunt

identificate !n reeaua internet unde de asemenea sunt preluate din aceea)i sursă ultimă

"indicată sau nu# acest lucru este suficient pentru a fundamenta o acu%aie de plagiat.

+/.)S 3# !43UL +/#! # 3+ 3+4/4L4G#+ -.4F+S#4)L5 )LȘ

U#+.S#/56## „LU!#) BL)G)” S#B#U

-escoperirea comiterii fraudei intelectuale implică sesi%area *omisiei de etică !n

vederea sancionării persoanei vinovate mergnduse !n funcie de gravitate pnă la

desfacerea contractului de muncă !n ca%ul cadrelor didactice sau cercetătorilor. -acă

8


9/33

plagiatul este comis de către un+o student+ă iar acesta+aceasta este la prima abatere de

acest gen de regulă ca%ul !l re%olvă cadrul didactic )i prin ecepie *omisia de etică.

5ce)tia stabilesc sanciuni de proporionale( !n anumite ca%uri maore de eemplu

autori%ea%ă anularea pentru studentul+a !n cau%ă a eamenului !n cadrul căruia sa comis

fapta urmnd ca !n anul următor acesta+aceasta să aibă posibilitatea de a relua cursul )i

seminarul aferent !n regim cu taă. 5ceastă procedură nu este necesar să treacă prin

*omisia de etică sancionarea putnd fi făcută direct de către cadrul didactic. *omisia

de etică trebuie !nsă informată pentru a păstra sanciunea !n ba%a de date. Nniversitatea

nu va permite aplicarea meniunii de plagiatQ !n actele oficiale ale studenilor "cum ar fi

diplome de licenă sau master situaia )colară sau foaia matricolă# dar va ine evidena

sanciunilor !n dosarele personale ale studenilor cadrelor didactice etc.

-ove%ile despre incident se păstrea%ă !ntro ba%ă de date care este

consultată ori de cte ori un+o student+ă este acu%at+ă de plagiat. -escoperirea unui al

doilea furt intelectual !n ca%ul aceluia)i+aceleia)i student+e poate implica ematricularea

acestuia+acesteia din facultate fără posibilitatea de a se re!nscrie.

n ca%ul !n care se demonstrea%ă că plagiatul a fost att parial ct )i involuntar !n cadrul

)edinei *omisiei de etica se 'otără)te o sanciune proporională.

n situaia !n care materialul "referat articol prelegere tratat etc.# care constituie

furt intelectual descoperit )i demonstrat a fost publicat de către persoana !n cau%ă ca%uleste deferit forurilor ustiiei )i se pedepse)te conform legilor !n vigoare.

Pre1entul cod este elaborat 2n con&ormitate cu preederile egii 3ducaţiei Na ionaleț

nr. 4 din 45 ian. 6544

2$7$ 4riginalitatea

n contetul elaborării unei lucrări )tiinifice originalitatea poate fi considerată

antonimul plagiatului. O lucrare originală este aceea ale cărei re%ultate sau conclu%ii pot

fi verificate i fructificate care propune solu ii sau care vine cu un ung'i inedit deș ț

abordare a temei. Originalitatea te%ei de licen ă+diserta iei este vi%ibilă mai ales !n studiulț ț

;


10/33

de ca% acolo unde ipote%ele strategiile interpretările etc. apar in eclusiv studentului.ț

n conclu%ie dacă autorul lucrării nu ine cont de standardele academice iș normele

deontologice riscul este de a se compromite din punct de vedere intelectual )i

profesional )i de a intra sub incidena codului deontologic al instituiei unde ! iș

desfă)oară activitatea )i a legii cu privire la plagiat )i drepturile de autor.

2$8$ .ela1ia cu pr'%es'rul c''rd'nat'r

&ermenii relaiei dintre student )i profesorul coordonator vor fi stabilii imediat

ce acesta din urmă va accepta să !ndrume lucrarea de licenă+disertaie. *oordonatorul va

fia calendarul !ntlnirilor )i !i va preci%a studentului+masterandului standardele )i

rigorile acestui demers )tiinific. Planul lucrării poate fi conceput !mpreună de profesor )i

student+masterand sau poate fi propus profesorului de către student+masterand. -e

asemenea bibliografia de start poate fi recomandată de !ndrumătorul lucrării urmnd ca

studentul+masterandul să o !ntregească pe parcursul documentării.

:ste etrem de important ca relaia dintre cei doi să fie gndită !n termenii unui

parteneriat )tiinific ba%at pe corectitudine onestitate !ncredere )i eploatat ca atare.

*oordonatorul are nevoie de un student+masterand care să)i respecte angaamentele )i

termenele de predare a capitolelor+seciunilor din lucrare care să manifeste interes real

pentru cercetare )i !n care să poată avea !ncredere. Pe de altă parte studentul+masterandul

are nevoie de susinere )i consiliere pe durata elaborării te%ei sale de aceea e de dorit să

păstre%e permanent legătura cu profesorul coordonator "prin telefon mail la !ntlnirile

planificate# )i să nu e%ite săl aborde%e ori de cte ori se află !n impas.

###$ +lab'rarea tezei

10


11/33

7$$ -a ii &n elab'rarea lucrării de licen1ă, diserta ieiș ț

)legerea te(ei

&ema lucrării poate fi propusă fie de student+masterand fie de profesorulcoordonator. :ste preferabil ca studentul+masterandul să indice tema lucrării !ntruct

acest lucru ar presupune o cunoa)tere preliminară elementară a sferei de cercetare pe care

ar urma so trate%e )i iar facilita elaborarea. K5legerea topicii disertaiei a subiectului

ei a temei de cercetare este dictată !n primul rnd de interesul de cunoa)tere al

fiecăruia.L;. Nmberto :co propune următoarele reguli care stau la ba%a alegerii temei10(

tema trebuie să răspundă intereselor candidatului sursele la care recurge să fie reperabile

)i manevrabile iar tabloul metodologic al cercetării să fie accesibil eperienei

candidatului.

)lcătuirea unei bibli'gra%ii

=ibliografia poate fi recomandată de profesorul coordonator )i completată

ulterior de student+masterand. Nmberto :co nu recomandă includerea !n bibliografie a

unor lucrări scrise !ntro limbă necunoscută de candidat11. =ibliografia trebuie să aibă la

ba%ă căr ile )i revistele care tratea%ă tema aleasă. ?a aceastea se pot adăugaț

enciclopediile dicionarele )i g'idurile bibliografice. n domeniul )tiinelor comunicării

este esenial mai ales pentru lucrările care au ca temă studiul unei instituii+organi%aii să

fie monitori%ate sursele eb "siteul organi%aiei publicaiile )i articolele online despre

aceasta etc.#. Columele din bibliografie vor fi aranate !n ordinea alfabetică a numelor

autorilor. "ve%i detalii despre alcătuirea unei bibliografii la pp. 2,27#

3'cu(entarea

O parte din materiale !i pot fi date studentului+masterandului de către !ndrumător

!nsă cele mai multe pot fi găsite la biblioteca universitară sau online. :ste indicat cadocumentarea să se facă din timp )i să fie !nsoită de toate informaiile bibliografice "titlu

autor revista+cartea numărul paginii etc.# mai ales pentru fiecare citat sau trimitere. ?a

; $eptimiu *'elcea op.cit. p. 2J.10 Nmberto :co Cum se &ace o te1ă de licenţă :ditura Pontica *onstan a 2000 p. 1,.ț11 0bidem p. 31.

11


12/33

fel se va proceda )i cu materialele de pe eb. 5stfel se vor evita căutările ulterioare.

"pentru detalii privind documentarea ve%i cap. KResurse bibliograficeL pp. 4J#

!'nceperea structurii

K5 trasa sumarul ca ipote%ă de lucru folose)te la a defini imediat ambianate%eiL12. n această etapă trebuie să se ină cont de faptul că lucrarea are un caracter

preponderent practic. 5stfel primele capitole vor trata noiuni teoretice iar studiul de

ca% va ocupa marea parte a te%ei de licen ă+disertaiei. 5tt planul iniial ct )iț

sc'imbările ulterioare la nivelul acestuia se vor face sub !ndrumarea constantă a

coordonatorului.

.edactarea 9i %inisarea

5ceastă etapă presupune Kgăsirea celei mai adecvate modalităi de !mpac'etare

a coninutuluiL13. Pe parcursul redactării materialul se organi%ea%ă iar la revi%uirea

lucrării ideile pot fi reordonate !n funcie de succesiunea lor logică )i de valoarea de

adevăr. $e poate porni de la enunuri generale de la principii )i treptat să se aungă la

eplicarea unor situaii cu totul particulare.14

7$$ Structura tezei

$tructura te%ei de licenă sau disertaie poate lua două forme( clasică sau

neconvenională. 5ceasta este stabilită de comun acord cu profesorul !ndrumător. $e

recomandă copertarea lucrării pentru o inută academică. Pe coperta !nti a te%ei se va

trece !n partea de sus universitatea )i facultatea de provenienă urmnd apoi la miloc(

ucrare de licenţă7(isertaţie !n partea de os a copertei stnga numele profesorului

coordonator iar !n dreapta numele studentului+ masterandului terminnd cu anul )i locul

susinerii te%ei os !n centrul paginii "fig. 1#. Nrmea%ă apoi pagina de titlu care va

12 Nmberto :co op.cit. p. 118.13 $eptimiu *'elcea op.cit. p.22.14 0bidem p. 3,.

12


13/33


14/33

separată de restul te%ei.1, $e recomandă ca dimensiunea acestei pări să fie

cuprinsă !ntre două )i patru pagini. 5cest segment se ia !n calcul la numerotarea

paginilor dar cifra respectivă nu apare pe pagină. 5stfel prima pagină a primului

capitol va apărea numerotată innd cont de numărul paginilor anterioare. "$preț

eemplu dacă pnă la primul capitol mai sunt 4 pagini pe care nu apare !nscris

numărul prima pagină a primului capitol va apărea numerotată cu ,#

-artea te'retică( structura acesteia se va stabili !mpreună cu profesorul

!ndrumător. 5ceastă parte din corpul te%ei este !mpărită pe capitole al căror

număr )i dimensiune diferă !n funcie de subiectul ales )i modul !n care autorul

abordea%ă tema !n ansamblul ei. O u%ană este abordarea subiectului dinspre

general spre particular. n această parte sunt pre%entate teoriile considerateimportante )i relevante pentru tematica aleasă.1J

Studiu de caz sau parte practică( acest segment este considerat centrul de greutate

al te%ei. Pentru lucrarea de licenă se recomandă ca dimensiunea să fie de minim

30V din !ntreg iar pentru disertaie de cel puin J0V. 5cest capitol al lucrării

este cel care face diferena !ntre te%e. $tudiul de ca% repre%intă contribuia proprie

a studentului+ masterandului la tema aleasă. :ste necesar să !)i pre%inte metodele

)i instrumentele de cercetare precum )i re%ultatele relevante la care a auns !nurma utili%ării lor.17 "ve%i mai os un subcapitol dedicat studiului de ca%#

!'ncluzii" alături de studiu de ca% )i acest segment al lucrării este foarte relevant.

*onclu%iile repre%intă partea finală a lucrării cu rolul de a sinteti%a ideile

autorului )i de a le fia !n memoria cititorului.18 *onclu%iile sunt enunuri clare

concise )i coerente despre( stadiul actual al cunoa)terii temei abordate punctele

de vedere referitoare la problemă elementele de noutate teoreticometodologică

aduse !n studiul efectuat aplicativitatea re%ultatelor limitele investigaiei

posibilele direcii de urmat !n cercetările viitoare.1; :ste de dorit ca !n conclu%ii să

1,. $eptimiu *'elcea op.cit. p. 72.1J 0bidem p. 3,.17 Pentru mai multe detalii ve%i( 666.cadredidactice.ub.ro .18 >lie Rad op.cit. p. J0.1; $eptimiu *'elcea op.cit. p. 113.

14


15/33

se indice contribuia adusă !n domeniu de cercetarea reali%ată precum )i

implicaiile sale practice. $e pot formula propuneri )i posibilităi de valorificare

ale cercetării !ntreprinse.20 *onclu%iile lucrării nu se numerotea%ă ca un capitol

separat.21

##$ Structura nec'nven1i'nală"

• se stabile)te !mpreună cu profesorul !ndrumător

• se potrive)te lucrărilor aate !n cea mai mare parte pe dimensiunea practică

"producie radio producie &C publicitate online ne6 media urnalism online

etc.#.

n reali%area unei lucrări trebuie inut seama pe lngă păr ile sale principaleț ț

"introducere cuprins i !nc'eiere# i de sumar lista cu sigle i abrevieri 6ebgrafie noteș ș ș

indice de nume i anee. >mportan a lor deosebită se datorea%ă autorului pe care !l oferăș ț

cititorului pentru a !n elege ct mai bine lucrarea.ț

?ista cu sigle i abrevieri( este folosită după sumar autnd cititorul săș

consulte eficient lucrarea. n locul acesteia pot apărea materiale auiliare care

argumentea%ă )i sus in idei din te%ă specificnduse unde se găsesc !n lucrare cu rolul deț

a ne crea o imagine asupra materialelor auiliare folosite. "


16/33

:ebgra%ia( se referă la bibliografia de pe >nternet unde se specifică adresa de

>nternet completă i data accesării acesteia.ș

)paratul critic "notele#( aută prin modul !n care sunt redactate la formarea unei

idei despre valoarea lucrării.

#ndicele de nu(e( de aici reiese dacă lucrarea a fost reali%ată !n mod profesionist

sau nu.

)ne;ele( sunt materiale care pot completa idei )i te%e din lucrare. . &itlul capitolului

1. &itlul subcapitolului ................p.

2. ..................................................p.

3. .....>>. &itlul capitolului

1. .......

2. ........

3. .......

>>>. &itlul capitolului

1. .....

2. .....

3. ......

*onclu%ii .............................................p.

=ibliografie .........................................p.

?istă abrevieri......................................p.

5nee....................................................p.

1J


17/33

Studiul de caz speci%ic pentru lucrările de licen ă i diserta iile din d'(eniulț ș ț

tiin ele comunicării Ș ț

$tudiul de ca% este partea cea mai importantă a unei lucrări de diplomă fiind

partea practică aplicată )i contribuia proprie a studentului !n reali%area te%ei sale. n

ca%ul lucrării de licenă a a cum am arătat mai sus se recomandă ca studiul de ca% săș

repre%inte minim 70> din !ntreaga lucrare iar !n ca%ul diseraiei minim ?0>$

*u toate acestea dimensiunea structura i forma studiului de ca% sunt aspecte peș

care studentul trebuie să le discute cu !ndrumătorul te%ei de licen ă sau diserta iei. :istăț ț

teme care presupun o dimensiune practică preponderentă "e. produc ia de televi%iuneț

reali%area unei reviste online etc.# iar altele care au o desc'idere teoretică i o livrescăș

foarte mare "e. publicistica lui >on Cinea# i care presupun o abordare complementarăș

diferen iată plecnd de la teoria eistentă.ț -rin ur(are, studiul de caz nu se bazează

pe ' %'r(ulă standardizată, ci se pliază pe speci%icul te(ei alese .

*ercetarea pentru diserta ie vi%ea%ă un segment mai !ngust dar mai aprofundatț

i !n consecin ă re%ultate ct mai speciali%ate i aplicate. /asterandul cu eperien aș ț ș ț

unei lucrări de licen ă !n spate este un tnăr cercetător care trebuie să fi !n eles i asumatț ț ș

pe deplin standardele i rigorile cercetării. n consecin ă de la diserta ie se a teaptă unș ț ț ș

studiu de ca% etins i aprofundat care să reflecte ineditul originalitatea aplicabilitateaș

cercetării.

Orice studiu de ca% porne)te de la demonstrarea teoriilor )i ipote%elor enunate

!n partea teoretică a lucrării. 5cesta debutea%ă cu metodele de investigare folosite

culegerea datelor prelucrarea acestora )i enunarea conclu%iilor la care se aunge !n urma

cercetării.

$tudiul de ca% solicită imaginaia studentului dar trebuie totu)i să se ină seama

de normele stilului )tiinific de redactare precum )i de normele care sau impus !n

practica modalităii de cercetare.

17


18/33

:istă )ase Kstructuri compo%iionaleL22 pe care studentul lear putea avea !n

vedere atunci cnd elaborea%ă studiul de ca% pentru lucrarea de licenă sau disertaie.

a# linearanalitică "scopul studiului( eplicativ descriptiv eplorativ#. $e aseamănă

cu redactarea tradiională a rapoartelor de cercetare )tiinifică.

b# comparativă "scopul studiului( eplicativ descriptiv eplorativ#. $tudiul de ca%

pune !n evidenă asemănări )i deosebiri !n consecină o structură compo%iională

comparativă.

c# cronologică "scopul studiului( eplicativ descriptiv eplorativ#. Pre%intă

avantaul de a urmări !n capitole distincte istoria ca%ului !nsă eistă pericolul

tratării inegale a secvenelor constituirii acestuia.

d# de consultare a teoriei "scopul studiului( eplicativ eplorativ#. 5ceastă structură

presupune organi%area secvenelor cercetării astfel !nct să fie aduse elemente noi!n completarea teoriei ce o urmea%ă.

e# Kn suspansL "scopul studiului( eplicativ#. $tructura !ncepe cu conclu%iile la care

sa auns pe ba%a cercetării continund cu argumentaia eplicaiile.

f# esecvenială "scopul studiului( descriptiv#. Ordinea capitolelor nu este esenială

importana o dă pre%entarea studiului.

n tiin ele ComunicăriiȘ ț deseori elaborarea studiului de ca% presupune !n

prealabil o monitori%are a presei "tipărite audiovi%uale sau online# pe o perioadădeterminată. 5cest lucru implică pe lngă observa ia directă notarea constantă aț

aspectelor sesi%ate descrierea contetului transcrierea unor enun uri etc.# i apoiț ș

trasarea conclu%iilor. *eea ce re%ultă din munca de monitori%are i anali%ă se reflectă !nș

diagrame grafice ierar'i%ări clasificări sau alte modalită i elocvente pe care studentul iț ș

coordonatorul le găsesc potrivite pentru partea practică.

5lteori studiul de ca% presupune reali%area propriu%isă a unui produs mediatic

sau de PR "publica ie online emisiune &C feature radiofonic o campanie de rela iiț ț

publice etc.# iar partea scriptică "studiul de ca% din lucrare# va descrie pa ii reali%ăriiș

acestui produs precum i implica iile pe care lea presupus "resurse umane logisticeș ț

financiare implicate obstacole re%erve critice fa ă de produsul reali%at etc.#ț

)specte tehnice*%'r(ale @ tehn'redactare22R.B. Win "1;84+2003183# apud . $. *'elcea op. cit . p. 13,.

18


19/33


20/33

Atenţie!( u se acceptă ca un tet să fie editat cu efecte vi%uale "de natură

grafică#. Pentru !ntregul tet cuprins !n lucrare se cere utili%area aceluia)i tip de

bullets pentru a puncta sau enumera diverse elemente

De reţinut " utili%area altor culori nu este recomandată nici !n ca%ul !n care se

dore)te o subliniere a unor cuvinte deoarece sobrietatea este cea care conferă distincie

unei lucrări )tiinifice. *uvintele )i sintagmele de provenienă străină "latinisme

anglicisme etc.# se redactea%ă cu italice )i !n tet )i la note.

)lineatul. e dăm seama de numărul alineatelor dintro privire( alineatele nu

!ncep de la marginea stngă a rndului ci după un spaiu liber de aproimativ 0,

cm "se dă un &5=# 5tenie !nsă pe o pagină nu ar trebui să apară mai mult de

cinci ase alineate deoarece acestea marc'ea%ă trecerea de la o idee la alta iar ș

multitudinea lor ar !nsemna o tratare superficială )i incompleă a ideilor de

asemenea un număr prea mic ar demonstra faptul că nu )tii cum săi organi%e%i

ideile că nu )tii cum să le eseniali%e%i )i că te pier%i !n detalii. -aragra%ul. -e regulă se introduce printrun alineat !nsă nu trebuie confundat cu

acesta deoarece poate să cuprindă mai multe alineate )i se poate etinde c'iar )i

pe mai multe pagini acesta ne aută să distingem tetele sau enunurile cu valoare

de generali%are.

7$7$ /ehn'redactarea" reguli de punctua1ie 9i 'rt'gra%ie$

$emnele de punctuaie23 "punctul virgula două puncte punct )i virgula semnul

eclamării semnul !ntrebării )i punctele de suspensie# stau lipite de cuvntul anterior )i

separate cu un spaiu de cuvntul următor.

-unctul. Punctul e lipit de tetul pe care !l !nc'eie )i e urmat de un spaiu după

model( Xte;t$ /e;tX

u se lasă un spaiu după punct !n enunurile de tipul(

abrevieri ca 9$a$, 9$a$($d$C abrevieri ale numelor( #$L$ !aragiale, Dt$4$ #'si%C

date scrise prescurtat E$0?$2002$

23 *onf. univ. dr. 9eorge Pruteanu Norme de redactare şi punere 2n pagină a lucrărilor de licenţă pentrudetalii ve%i( 'ttp(++666.pruteanu.ro+;ultima+redactare.'tm

20

http://www.pruteanu.ro/9ultima/redactare.htmhttp://www.pruteanu.ro/9ultima/redactare.htmhttp://www.pruteanu.ro/9ultima/redactare.htmhttp://www.pruteanu.ro/9ultima/redactare.htm


21/33

irgula$ u se lasă spaiu după virgulă !n tipul cifrelor cu %ecimale 1028 etc.

Se(nul e;cla(ării se(nul &ntrebării$ ntre cele două semne nu se lasă spatiu

după eemplu(...te;tH /e;t$$$ sau $$$te;tH /e;t$$$

-arantezele$ Parante%ele rotunde „


22/33


23/33

cercetătorului )i !n acela)i timp pentru a oferi o ct mai eactă informaie cititorului. >lie

Rad propune ca locul apariiei să fie !naintea editurii.

oi propunem ca !n demersul alcătuirii lucrării de disertaie sau licenă să se

folosească notele de subsol urmărind următoarea formulă(

$ -renu(e, u(e, titlul căr1ii, +ditura, l'cul apari1iei, anul apari1iei, v'lu(ul,

pagina$

+;$" *ristina *oman Relaţiile publice. Principii şi strategii, :d. Polirom >a)i 2001

p. .

&itlul cării va fi cules cu italice )i nu cu g'ilimele. &itlul citat al unui capitolul

dintro carte !nsă se va scrie !ntre g'ilimele. &itlurile publicaiilor se vor scrie cu italice

"eemplu( (ilema ec#e *bserator cultural # !nsă titlul articolului de presă+emisiuniiradio sau tv se va scrie !ntre g'ilimele.

/ri(iterile de pe Aeb"

n ca%ul tot mai frecvent al documentarii online sursele trebuie preci%ate cu

aceea i rigoare ca !n ca%ul documentării clasice. 5stfel o notă va con ine( Prenumele iș ț ș

numele autorului titlul studiului+articolului !ntre g'ilimele numele revistei+publica ieiț

online cu italice data publicării căr ii+studiului+articolului lin[ul cu adresa la careț

poate fi găsit materialul data accesării.+;$" 9eo erban KPicătura de rouăL !nȘ *bserator cultural nr.J24 din

18.0,.2012 disponibil la 'ttp(++666.observatorcultural.ro+Picaturade

roua\article>-H2J;8JarticlesHdetails.'tml data accesării( 2,.0,.2012.

n ca%ul unei cări sau curs universitar eistent !n mediul online nota va arăta

astfel( Prenumele i numele autorului titlul cării+cursului cu italice anul publicăriiș

lin[ul către siteul unde se găse)te cartea+cursul pagina data accesării.

&rebuie menionat că de pe unele siteuri se pot descărca gratuit cări+cursuri !n

format pdf. !nsă unele nu sunt paginate altele nu au pagina de gardă a)adar informaiile

sunt incomplete. Recomandabil este să aungei la varianta print oficială iar dacă nu

reu)ii oferii informaiile de care dispunei.

Pentru inserarea notelor de subsol se va folosi opiunea din programul /icrosoft

ord( >nsert ] Reference ]


24/33

mpărtă)im ideea lui $eptimiu *'elcea !n legătură cu volumele care au mai muli

autori. -e eemplu dacă sunt doi autori trebuie să se menione%e numele amndurora.

n ca%ul !n care avem mai muli autori !n prima citare se va da numele tuturor urmnd ca

la următoarea apariie !n tet să se scrie numai numele primului autor urmat de abrevirea

şi alţii 8 et al. sau şi colab. 8 şi colaboratorii. -e asemenea putem avea lucrări care au

coordonatori lucru care trebuie menionat după numele acestora "Coord.# sau editori

"ed., eds.#. n sc'imb !n lista bibliografică de la final trebuie menionate toate persoanele

care au contribuit la reali%area demersului )tiinific.

n ca%ul !n care se va cita o sursă dintro ba%ă de date electronică se vor

meniona( numele autorilor principali "coordonatorii cercetărilor# data publicării

materialului titlul cercetării datele de identificare a sursei electronice inclusiv anul

24


25/33


26/33


27/33

2 0dem, Comunicarea de cri1ă; te#nici şi strategii, :d. Polirom >a)i p. J8.3 /i'ai *oman 0ntroducere 2n sistemul mass-media :d. Polirom >a)i 2007 p. 8,.4 0bidem, p. ;3.

• art. cit. "Karticolul citatL#

•lucr. cit . "Klucrarea citatăL#

• loc. cit , loco citatum, Karticol+volum+publica ie dea menionatăLț

• passim Kici )i coloL

• apud 9ap.: KdupăL "indică o citare preluată de la alt autor nu din original#. :ste de

preferat ca apud să fie ct mai puin folosit !n redactarea lucrărilor de licenă )i

disertaie pentru că dă sen%aia de informaie la mna a doua.

• p. "pagina#

• pp. "!ntre paginile#

7$$ Stilul tiin i%icș ț

K$tilul )tiinific urmăre)te informarea obiectivă )i eactă a cititorului respectiv

a receptorului. -e aici decurg )i alte trăsături carei sunt specifice( logică obiectivitate

preci%ie unitate conci%ie claritate sobrietate foră conci%ie accesibilitateL30.

$tudentul va construi tetul g'idnduse după principiile menionate mai sus. n vi%iunea

lui >lie Rad ideile pasaele necesită o ordonare ct mai corectă )i eactă iar trecerea de

la o idee la alta se va reali%a ct mai firesc folosind cuvinte Kde trecereL " prin urmare cu

toate că# de asemenea este necesar ca ideile epuse să aibă un crescendo să pornească

de la simplu la comple de la concret la abstract iar fra%ele scurte trebuie să alterne%e cu

cele ample.31

$eptimiu *'elcea menionea%ă că !n stilul )tiinific nu trebuie negliate(

folosirea tran%iiei temporale "după cele e%puse apoi om discuta mai 2ntlie Rad op. cit. p. 3J.31 0bidem p. 37.32 $eptimiu *'elcea Cum să redactăm o lucrare de licen ă, o te1ă de doctorat, un articol tiin i&ic 2nț ș ț domeniul tiin ele socio-umaneș ț :ditura *omunicare.ro =ucure ti 2007 p. ,1.ș

27


28/33

Nn alt aspect important !l constituie crearea de raporturi de complementaritate

adică a faptului că fiecare afirmaie este susinută de un argument sau un citat. 5ceastă

de%voltare a fra%elor conduce la preponderena structurilor enumerative. 4biectivitatea !l

obligă pe autorul tetului să adopte un stil impersonal adică să renune la eclamaii

interecii epitete opinii cu !ncărcătură afectivă emfa%ă stilul declamator )i oratoriu

'iperbolă33. Obiectivitatea !nseamnă )i consemnarea opiniilor nefavorabile )i a aspectelor

negative etc. -recizia constă !n utili%area terminologiei de specialitate este necesar să

păstrăm proprietatea termenilor respectiv consultarea dicionarelor de specialitate34

redactate de autori romni sau traduse din limbile de circulaie internaională !n ca%ul de

faă a terminologiei specifice )tiinelor comunicării "de eemplu (ic ionar e%plicati deț

=urnalism, rela ii publice i publicitate > Cristian ?lorescuț ș #. 5ceastă terminologie va fi

utili%ată pe tot parcursul lucrării fiind accesibilă !n mare parte doar speciali)tilor dindomeniul )tiinelor comunicării. *nd introducem astfel de termeni oferim )i eplicaia

lor. -e altfel Kutili%area ecesivă a termenilor te'nici de specialitate restrnge aria

cititorilorL3,. Nn aspect important !n redactarea unui tet )tiinific face referire la

claritatea tetului a)adar autorul trebuie să aibă capacitatea de a eprima ct mai multe

lucruri !ntrun mod ct mai clar simplu )i concis.3J

n stilul )tiinific sunt folosite frecvent substantive )i pronume nepersonale ca

urmare a predominării atitudinii neutre pe care o manifestă autorul emiător

37

. >lie Radspecifică faptul că substantivele proprii )i cele abstracte apar frecvent !n lucrările

)tiinifice de asemenea predomină adectivele fără grad de comparaie sau cu gradul

po%itiv. /ai mult !n tetul lucrării va predomina persoana a treia pers'ana &ntNi plural

%'l'sindu@se ca (arcă a pluralului acade(ic$ "e. Kn opinia n'astră o atare

abordare...L#. >lie Rad !l consideră pluralul modestiei i recomandă o atare eprimare !nș

te%ele de licen ă+diserta iei.ț ț

-in punct de vedere leical cuvintele trebuie să fie folosite cu sens propriu

denotativ fără să aibă o funcie epresivă iar cuvintele populare ar'aice argotice au o

frecvenă redusă38. -esigur limbaul va fi adecvat temei )i adaptat demersului )tiinific.33 0bidem p. ,1.34 $eptimiu *'elcea op. cit. pp. 47 48.3, 0bidem p. ,33J >lie Rad op.cit. pp. 3J 41.37 0bidem pp. 32 3J.38 0bidem p. 33.

28


29/33

-acă tema presupune un efort 'ermeneutic "cum e spre eemplu ca%ul publicisticii

scriitorilor# desigur subtilitatea creativitatea originalitatea !n interpretare presupun un

limba nuanat )i o mobilitate linvistică aparte. -acă tema aleasă este una cu un pronunat

caracter te'nic cum sunt spre eemplu temele referitoare la noile te'nologii !n

comunicare sau cele despre producia de radio+televi%iune limbaul trebuie să fie concret

iar terminologia de specialitate eploatată corect.

Referitor la nivelul fleiunii verbale menionăm că autorii ne indică folosirea

diate%ei active )i nu a diate%ei pasive3; verbele la modul indicativ )i infinitiv40 ^pentru

pre%entarea datelor vom folosi timpurile trecute iar pentru discutarea lor timpul

pre%entL41.

Com evita cacofoniile Ksunt considerate cacofonice nu numai asocierile de

sunete care conduc la cuvinte tabu ci )i !ntro măsură mai mică sau mai mare toatesuprapunerile de sunete discordante lipsite de armonie "că gripa produce

complicaţ[email protected]#L42. $eptimiu *'elcea !ndeamnă la evitarea eprimărilor redundante 43

"unul şi acelaşi lucru după o perioadă de timp# pleonasmul "a preedea iitorul

protagonistul principal # folosirea ecesivă a neologismelor a termenilor de argon )i

argou "cu ecepia reproducerii declaraiilor care conin astfel de termeni redactate !ntre

g'ilimele !ntrun c'estionar sonda etc.#44. n ceea ce prive)te figurile de stil acestea se

acceptă pnă la un anumit punct !nsă ecesul nu este recomandat. -intre figurile de stilcel mai des !ntlnim !n tetele )tiinifice4, epitetul litota )i metafora pe acestea le vom

folosi fără a face abu% sau eces dar a)a cum am arătat mai sus acest aspect este

ombilical legat de tema aleasă.

n ceea ce prive)te folosirea cuvintelor )i a epresiilor consacrate de obicei din

limba latină acela)i autor 4J "a priori ad litteram statu-Auo ad-#oc nota bene sine Aua

non etc# dar nu numai "to be or not to be t#e rest is silence# face recomandări

3; $eptimiu *'elcea op. cit p. 4;.40 >lie Rad op.cit . p. 34.41 $eptimiu *'elcea op. cit. p. ,2.42 0bidem. pp. ,0 ,1.43 0bidem pp. ,4.44 0bidem pp. ,8 ,;.4, 0bidem pp. J1 J2.4J 0bidem pp. 42 48.

2;


30/33

referitoare la redactare )i anume condiia este ca acestea să apară !n lucrare cu italice )i

să rămnă netraduse.

#$ -rezentarea lucrării de licen1ă*diserta1iei

/omentul susinerii te%ei de licenă+disertaiei este unul !ncărcat de emoii )i de o

solemnitate aparte.


31/33


32/33

limba italiană )i vai gndit la un demers comparativ cu presa romnească# nu e%itai să

!ncepei cu acest aspect.

-acă dimpotrivă prin studiul de ca% ai auns la re%ultate interesante inedite

surprin%ătoare accentul pre%entării aici va fi pus.

-acă !n demersul de cercetare !ntreprins ai descoperit lipsuri ai !ntmpinat

piedici maore dificultăi !n ceea ce prive)te abordarea surselor "e. o lucrare cu un

studiu de ca% din sfera urnalismului de investigaie# nu e%itai să punctai felul !n care ai

surmontat obstacolele )i ai dus la bun sfr)it cercetarea.

Prin urmare tot ceea ce considerai că este mai de pre !n te%a dumneavoastră de

licenă+disertaie trebuie scos la lumină )i valorificat !ntrun discurs de cteva minute.

:vident va trebui să demarai susinerea prin a vă preci%a numele mai ales cnd

nu venii din interiorul facultăii unde susinei te%a sau atunci cnd din diferite motivemembrii comisiei nu vă cunosc. 5poi vei specifica titlul lucrării )i opional structura

acesteia. -acă alegei să !ncepei prin a pre%enta structura fii succint )i punctual. Putei

ine !n mnă cteva foi de dimensiuni mici "umătate de 5,# pe care să avei notate

cteva idei !n ordinea !n care dorii să le de%voltai pentru a vă păstra coerena.

Corbii clar accentuai ideile eseniale )i sintagmele importante.


33/33

Bibli'gra%ie

1. *'elcea $eptimiu Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o te1ă de doctorat, un

articol ştiinţi⁣ 2n domeniul ştiinţelor socioumane :ditura *omunicare.ro

=ucure ti 2003.ș

2. *'elcea $eptimiu Metodologia elaborării unei lucrări tiin i&ice,ș ț :ditura

*omunicare.ro =ucure ti 2003.ș

3. :co Nmberto Cum se &ace o te1ă de licenţă :ditura Pontica *onstan a 2000.ț

4. Rad >lie Cum se scrie un te%t tiin i&icș ț :ditura Polirom >a i 2008.ș

:eb'gra%ie

1. 'ttp(++666.anelis.ro+inde.p'pF

optionGcomHcontentIvie6GarticleIidG,7I>temidG,4

2. 'ttp(++666.elon.edu+e6eb+academics+communications+commscience'ome.'tml

3. 'ttp(++666.fs6.vu.nl+en+departments+communicationscience+inde.asp

4. 'ttp(++666.pruteanu.ro+;ultima+redactare.'tm

,. 666.cadredidactice.ub.ro

J. 666.polirom.ro

P& R>9O5R: $5 $: PN5 -5&5 ?5 *5R: 5N

ghid corectat.1.3

Documents