LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 7 - 8 - 9 „ Iul. - Aug. - Sep. 200840 L A B I R I N T L I T E R A R

Acad. RADU P. VOINEA

a 29 aprilie a.c. a \ncetat dinvia]# F#nu[ B#ile[teanu, direc-tor adjunct al Bibliotecii Aca-demiei Rom@ne.

S-a n#scut la 21 iulie 1947\n comuna S#lcu]a din jude]ulDolj. A urmat cursul primar

la [coala din comuna natal#, cursul secundar laLiceul …Fra]ii Buze[ti† din Craiova, apoi Fa-cultatea de Limba [i Literatura Rom@n# a Uni-versit#]ii din Bucure[ti, pe care a absolvit-o \nanul 1970.

Dup# terminarea studiilor a fost: lector laCentrala C#r]ii (1970-1971), inspector la Direc]iaLiteraturii [i Publica]iilor din Consiliul Culturii[i Educa]iei Socialiste (1971-1980), redactor [isecretar general de redac]ie la revista Manu-scriptum (1980-1990), publicist la revista Acade-mica (1990-1991), redactor responsabil al Ana-lelor Academiei Rom@ne [i [ef al Biroului depres# al Academiei Rom@ne (1991-1994) [i di-rector adjunct al Bibliotecii Academiei Rom@ne(1994-2008).

A colaborat la revistele: Tomis, Vatra, Rom@-nia Literar#, Contemporanul, Luceaf#rul, Steaua,Tribuna, Convorbiri literare, Transilvania,Ramuri, Cahiers roumains d’ètudes littèraires,Secolul 20, Via]a Rom@neasc#, Caiete critice,Manuscriptum, Academica etc...

Dintre publica]iile sale men]ion#m:a)Volume originale: Introducere \n opera lui

Mihail Sadoveanu (1977), Abside (1979), Re-frac]ii (1980), Eseuri (1982, 2007), Aorist(1988), Grigore Vieru (1995), Marin Sorescu(1998, 2005), Personalit#]i culturale rom@ne[tidin str#in#tate (1999), Fe]ele rostirii (2002),Nihil sine Deo sau Cruciada literar# a ecume-nistului Constantin Virgil Gheorghiu (2005),Rom@ni celebri din str#in#tate (2005);

b)Antologii (de referin]#): Mihail Sadoveanuinterpretat de ... (1973, 1977), Legenda noastr#

(cuv@nt \nainte de Zoe Dumitrescu Bu[ulenga,1974), Alexandru Macedonski interpretat de ...(1975);

c)Edi]ii: Mihail Sadoveanu - Divanul persan(1976), Mihail Sadoveanu -Opere, 8 volume (1981-1991),Mateiu I. Caragiale - Craii deCurtea Veche (1990), I.L.Caragiale - Dou# loturi (1993),C.V. Gheorghiu - Perahim(2000).

*L-am cunoscut \ndeaproape

pe F#nu[ B#ile[teanu, eu fiindunul dintre cei ce consult#frecvent Biblioteca AcademieiRom@ne. Ne-a unit faptul c#am@ndoi eram originari dinacela[i col] de ]ar#, dintre Car-pa]i, Dun#re [i Olt, precum [i\mprejurarea c# am urmat, la25 de ani, unul de altul, cursu-rile aceluia[i liceu …Fra]ii Bu-ze[ti†, ast#zi Colegiu Na]ional.

Adesea ne \nt@lneam la ca-binetul s#u de la BibliotecaAcademiei Rom@ne [i dep#-nam amintiri din anii de liceu.Pu]in cunosc faptul. c# F#nu[B#ile[teanu a fost un elev str#-lucit, \ndeosebi la matematici, predate de profe-sorul R#ducanu Georgescu, cel mai sever, dar[i cel mai drept profesor din liceu, la careF#nu[ avea numai nota 10, motiv pentru carea urmat sec]ia real# a liceului. Dup# absolvirealiceului, \nt@lnindu-l din \nt@mplare la Craiova,pe fostul s#u profesor, F#nu[ s-a scuzat c# nus-a \nscris la Facultatea de Matematic#, darprofesorul i-a spus: …Matematica din liceu este

element al culturii generale. Fiecare absolventde liceu este liber s#-[i aleag# apoi, specializareape care o dore[te. Nu este cazul s# te scuzi†.

Ori de c@te ori aveam nevoie de o documen-

ta]ie mai bun# pentru o lucrare pe care urma s-oredactez, apelam la F#nu[, care-mi umpleageanta cu c#r]i. Recunosc c# tehnica de calcula f#cut ast#zi progrese spectaculoase \n domeniuldocument#rii, fiind suficient s# ape[i pe butoa-nele unui calculator, dar F#nu[ \mi d#dea cevace nu-mi putea da nici un calculator, ceva dinsufletul lui bun, un z@mbet de satisfac]ie c# areu[it s# g#seasc# \n Bibliotec# tot ce-mi trebuia!

De c@te ori \i ap#rea vreun volum al s#u, mi-loferea cu o frumoas# dedica]ie, din care nulipsea numele so]iei sale, Hermina. Ultimul s#uvolum, Eseuri, ap#rut anul trecut, a fost unminunat prilej de discu]ii pe marginea operelorunor mari scriitori ai no[tri, ale unor poe]i, pecare F#nu[ \i nume[te …de etern# preferin]#†,ale unor prozatori rom@ni, precum [i ale unorrom@ni din diaspor#, mai pu]in cunoscu]i. M-aimpresionat \n mod pl#cut analiza minu]ioas#,variant# cu variant#, a unor poezii ale lui Emi-nescu (Od# \n metru antic, Glossa, Luceaf#rul,Scrisorile etc.), cu concluzii deosebit de intere-sante, precum [i analiza f#cut# operelor celorlal]iscriitori.

F#nu[ B#ile[teanu ne previne \n partea intro-ductiv# c# textele volumului …nu sunt at@t decritic# literar#, c@t de opinii personale, mai multsau mai pu]in …cumin]i† [i chiar de filosofie aculturii†. Acest lucru este vizibil, \ndeosebi \nultima parte a c#r]ii, intitulat# …Repere (maimult sau mai pu]in) teoretice† \n care autoruladopt# cu privire la str#mo[ii no[tri punctul devedere al lui G. C#linescu, potrivit c#ruia …noisuntem \n fond ge]i, unul dintre cele mai vechipopoare europene, contemporane cu grecii, cel]ii[i grupurile italice anterioare imperiului roman.Prin penetra]ia roman# nu s-a n#scut un popornou, ci un popor foarte vechi s-a modificat prin\nr#urirea altui popor. S-a schimbat limba, mo-nezile, via]a social# prin condi]iile de clim#, desol, de lumin#, de succesiune a anotimpuriloretc., a r#mas aproape aceea[i†. A fost un procesde altoire, afirma F#nu[ B#ilae[teanu.

Interesant# este afirma]ia c# numero[i scriitorirom@ni, clasici sau contemporani, chiar dac# n-auabordat direct …mitul dacic†, \l exprim# totu[i princeea ce crea]ia lor crea]ia lor are mai specific,mai intraductibil \n alte limbi, prin ceea ce autorulvolumului nume[te at@t de frumos …sunetulfundamental†, prezent nu numai \n literatur#, ci\n toate artele, \n \ntreaga cultur# rom@neasc#.

*Moartea prematur# a lui F#nu[ B#ile[teanu a

pus cap#t acestor frumoase discu]ii \n cabinetullui de la Biblioteca Academiei Rom@ne. Nu-mivor r#m@ne \n viitor dec@t amintirile lor, esteadev#rat, frumoase, dar, din p#cate, numai...amintiri!

{tefan (F#nu[) B~ILE{TEANU

Aproape toate textele melepublicate \n reviste sau \nc#r]i, sunt eseuri. Adic#,dup# expresia francezului,– ni[te …\ncerc#ri†. Nu credca am for]at limita posibi-lului.

M-am bucurat, \n timp,de reac]ii, [i contra, dar,mai ales profesionale, de la,s# zicem, Constantin Noica,Anton Dumitriu, Edgar Pa-pu, Zoe Dumitrescu Bu[u-lenga, R#zvan Theodorescu,{erban Cioculescu, NicolaeManolescu, Constantin Cio-praga, Geo Bogza, D.R. Po-pescu, Marin Sorescu, MihaiCimpoi etc.

Am v#zut [i v#d \n aceas-t# specie de critic# literar# o modalitate de a face literatur# defic]iune. Literatura ideilor. Adic# …a bate c@mpii† cu gra]ie ca [iun poet sau un prozator. Ei cu inspira]ia lor din via]a real#, eucu inspira]ia mea din c#r]ile citite.

NICOLAE PETRE-VRÂNCEANU

@t adev#r cuprinde Eminescu\ntr-o strof# cu valoare de afo-rism a c#rei expresivitate numaiGlossa o poate \ntrece!

La \mplinirea unei v@rste deZenit a vie]ii, g#sesc potriviteaceste versuri ca un motto laun meritat laudatio pentru omulde litere, de aleas# cultur#, de

mare suflet [i t#rie de caracter, profesorul decert# voca]ie, criticul literar [i publicistul OvidiuGhidirmic. Nu scriu aceste cuvinte doar pentruc# am fost colegi la Facultatea de Limba [iLiteratura Rom@n# a Universit#]ii Bucure[ti oripentru c#, \n calitate de redactor la prestigioasarevist# “Ramuri”, a apreciat cu generozitate pri-mele mele \ncerc#ri poetice, pe care le-a primitprin amabilitatea scriitorului Mihai Pelin. Acestavenise \n Bal[, or#[elul de pe Olte], \n carelocuiam, unde am \nceput activitatea didactic# [i\n care l-am \nso]it \n calitate de conduc#tor alcenaclului literar al Casei de cultur# numit, lapropunerea mea, Cenaclul “Petre Pandrea”. _m-p#rt#[esc h@rtiei [i cititorilor aceste g@nduri cu osincer# admira]ie pentru un om exemplar [i un

prieten care [i-a dedicat mai bine de patru deceniide via]# prop#[irii limbii [i literaturii rom@ne,promov#rii valorilor scriitorice[ti unanim recunos-cute ori aflate la \nceputul afirm#rii.

Evolu]ia sa ca om de litere s-a des#v@r[itarmonios \n spiritual \ndemnurilor marilor s#idasc#li de la Filologia bucure[tean#, G. C#linescu[i Tudor Vianu, care \nc# mai ]ineau prelegeriurm#rite avid de o numeroas# asisten]#. Printrestuden]i se aflau, desigur, [i Eugen Negrici, MarinBe[teliu, Mircea Iorgulescu, Lauren]iu Ulici.Uneori, \n Amfiteatrul Odobescu, al#turi demarele critic [i scriitor G. C#linescu, era prezent[i discipolul s#u, profesorul de literatur# vecheAlexandru Piru, viitorul decan al Facult#]ii deFilologie din Craiova [i redactor [ef al revistei…Ramuri”. Ovidiu Ghidirmic s-a afirmat ca undistins filolog \n calitate de referent literar laTeatrul Na]ional din Cetatea B#niei, c@nd secretarliterar era I. D. S\rbu, apoi ca angajat al BiblioteciiJude]ene, ca redactor al revistei “Ramuri”, cer-cet#tor \n cadrul Centrului de Cercet#ri al Aca-demiei, Filiala Craiova, [i, mai ales, \n carierauniversitar#, la Facultatea de Litere a Universit#]iidin Craiova, unde a ajuns prin meritele sale lagradul de profesor doctor [i conduc#tor de doc-torat. Ovidiu a g#sit puterea s# continue [i acti-

vitatea de scriitor, public@nd articole de critic#literar#, \n calitate de director [i membru \n co-legiile redac]ionale ale mai multor publica]ii cultu-rale craiovene, ca membru al juriilor anuale aleFilialei Craiova a Uniunii Scriitorilor ori ale unorjurii ale concursului na]ional de poezie “TraianDemetrescu” organizat de municipiul nostru. Aparticipat, de asemenea, ca invitat [i actant alunor ample manifest#ri literare organizate deUSR. Implicarea sa \n via]a comunit#]ii s-a re-marcat [i prin consistenta serie de articole deatitudine civic# publicate cu mare impact social\n cotidianul “Cuv@ntul libert#]ii”, \n a[a-numita“perioad# de tranzi]ie”, serie care a fost men]inut#zilnic de autor pe parcursul a sute de apari]ii aleziarului, record greu de egalat, pentru un colabo-rator extern al oric#rei publica]ii.

S-ar putea scrie multe pagini, la acest momentaniversar, [i despre c#r]ile criticului literar OvidiuGhidirmic, remarcabile lucr#ri de hermeneutic#literar# rom@neasc# pentru care autorul a fostdistins cu premiul “Marin Sorescu” al AcademieiRom@ne, lucr#ri care i-au conturat profilul decritic profesoral, academic, preocupat s# g#seasc#,\n spirit maiorescian [i lovinescian, tr#s#turispecifice, individualizante \n cultul autonomieiesteticului, pentru fiecare autor [i oper# abordat#.

Exegeza sa este fundamentat# pe solida cunoa[-tere a surselor bibliografice, iar interpret#rileproprii pornesc de la datele \ndeob[te acceptatepentru a le nuan]a sau pentru a sintetiza demersulcritic \n noi, pertinente [i clare judec#]i de valoare.Despre critica de \nt@mpinare practicat#, OvidiuGhidirmic crede (a m#rturisit frecvent) c# menireaei este cea formativ#, asemenea celei de la catedr#,c# exegetul literar este un fel de “antrenor” alcelor ce se apropie cu dragoste, talent [i priceperede crea]ia literar#. De aceea, criticul a relevatceea ce este viabil \n crea]ia celor ce l-au solicitat,pentru c# fiecare scriitor are dreptul s# spere c#este …un soldat ce poart# \n rani]# \nsemnele degeneral”, pentru c# salturile valorice sunt rezultatulunor \ndelungi acumul#ri ale genera]iilor descriitori, fenomen peremptoriu ilustrat de celebrulpoem “Epigonii”, de evolu]ia oric#rei literaturina]ionale. Nu pot s# nu subscriu [i s#-l admirpentru aceste principii de bun sim] cartezian [ipentru convingerea sa c# experimentele literaresterile pot aduce noul \n literatur#, dar c# valorilecerte ale unei literaturi sunt reprezentate de scrii-torii de talent, exponen]i ai specificului na]ional[i ai valen]elor inepuizabile ale limbii rom@ne.

Stimate coleg [i prieten, \n finalul acestorg@nduri, \ng#duie-mi s# adaug, din acela[i poememinescian, \nc# o strof# care exprim#, infinitmai bine dec@t a[ fi putut-o eu face, sentimentulc# te afli la zenitul afirm#rii personalit#]ii tale.La mul]i ani cu s#n#tate [i la multe alte \mpliniri\n activitatea literar# [i \n via]a personal#, pentruc#, zice poetul:

“De-aceea zboare anu-acesta/ {i se cufunde \ntrecut, / Tu ai [-acum comoara-ntreag# / Ce-nsuflet pururi ai avut”.

Ovidiu - 65. Laudatio

emerar ca un haiduc autentic,\nsetat de a cunoa[te [i de a-[i\nt@lni ob@r[iile cre[tine[ti ai-doma cor#biei de[ertului, c#mi-la, dup# un pelerinaj prin hipno-tica Sahar# –, prozatorul craio-vean Constantin P#dureanu neofer# o nou# carte, de-a dreptul[ocant#: Pelerini olteni \n }ara

Sf@nt# (Editura Autograf MJM, Craiova, 2008,248 de pagini, 33 fotografii color, pe h@rtie cretat#).

{ocant#, deoarece ne dezv#luie un areal depreocup#ri [i, repet, o sete de cunoa[tere cu totulaparte, pe care nu i le-am fi b#nuit niciodat#, lapropor]iile dovedite prin recenta sa apari]ie edi-torial#. Salutat cu interes, cu \ncredere [i entu-ziasm abia temperat de remarcabilul scriitor Mircea

mult dec@t promi]#tor \n literatur#, fiind prezent –gra]ie lui Mircea Ciobanu – \n volumul colectiv(a[a erau …directivele pe atunci) Debut 86, giratde Editura Cartea Rom@neasc# din Bucure[ti.

T@n#rul prozator provenea din coasta sudic# aCraiovei, de pe malul drept al Jiului, din fabu-loasa comun# Podari, care a dat Rom@niei unactor, rapsod [i poet de excep]ie, Tudor Gheorghe.

Disponibilit#]ile narative [i, \n ansamblu, apeti-tul pentru proza de calitate avea s# le demonstrezeConstantin P#dureanu prin volumele: Minutul dela miezul nop]ii (povestiri, Ed. Scrisul Rom@-nesc, Craiova, 1989), Destine (povestiri [i nuvele,

Frumos ca o icoan#, de p#strat la capul patului,l@ng# Biblie [i Cartea de rug#ciuni, proasp#tulvolum al autorului craiovean ne convinge c# els-a preg#tit, pentru documentarea \n }ara Sf@nt#,aidoma unui explorator al t#r@murilor mitice. Nua plecat la drum f#r# merinde (lecturi sistematice,asidue despre spa]iul \n care urma s# plonjeze) [if#r# \nc#l]#ri trainice (spirit de observa]ie, plaivaz[i bloc-notes, suflet mare, generos, deschisvibra]iilor la nou [i insolit).

Finalmente, la revenirea \n Rom@nia, Constan-tin P#dureanu [i-a purtat cu tenacitate, r#bdare [iinspira]ie crucea a[ternerii pe coala imaculat# a

tuturor celor v#zute [i tr#ite \n ]ara at@tor popasuri[i minuni ce poart# pecetea M@ntuitorului nostru,Iisus Hristos.

A rezultat o carte fascinant#, care se cite[te pener#suflate – Pelerini olteni \n }ara Sf@nt#, \na c#rei textur# ingenioas# se reg#sesc din plinvalen]ele prozatorului [i omului, publicistului [icredinciosului Constantin P#dureanu.

Ca unul care, \n urm# cu 15 ani aveam noroculde a h#l#dui, de a medita [i de a visa prin locurilemiraculoase unde Iisus v#zuse lumina acestei lumi,\[i propov#duise credin]a [i se l#sase r#stignit,pentru a-[i plini menirea de a ne elibera, astfel, detoate p#catele, ca unul care m-am rugat \n Sf@ntulMorm@nt, dup# ce mai \nainte v#zusem aceaLumin# divin#, imaterial# ie[ind din frontonul demarmur# al Rotondei _ngerilor, pot afirma c#scriitorul Constantin P#dureanu este un cu totulalt Om, dup# }ara Sf@nt#, mistuindu-se, m@ntuin-du-se [i izb#vindu-se de toate cele \ntinate, printrudnica, dar dulcea z#bav# de scriere a acesteic#r]i. Dumnezeu s#-i ocroteasc# pa[ii, pe maideparte.

DAN LUPESCUPremiul UNESCO - 2005

Holograme din Tara Sf@nt#

…Cu m@ne zilele-]i adaogi,Cu ieri via]a ta o scazi{i ai cu toate astea-n fa]#De-a pururi ziua cea de azi.†

Ed. Agora, 1996), Speran]a (roman, 1997),Gustul amar al exilului (povestiri [i nuvele,1999), Judecata lui Dumnezeu (Ed. MJM, 2004).Virtu]ile publicistice le-a ilustrat prin volumulInterviuri pentru mileniul trei (Ed. MJM, 2004).

Ciobanu (editor deexcep]ie, cu un fler specialpentru tinerii de real talent[i perspectiv#), ConstantinP#dureanu a intrat mai

LAMURAXXXXXXXXXXX Nr. 7 - 8 - 9 „ Iul. - Aug. - Sep. 200852 NEWSLETTER CARTE ªI ARTE

a fel cu \nsemn#tatea anului1848 pentru istoria rom@-neasc# a urm#toarelor dou#secole, anul 1989 a culminatcu evenimentele eliber#riinoastre din Decembrie, toc-mai pentru c# a fost pe totparcursul s#u un an fr#m@n-

tat de mi[c#ri de emancipare rom@neasc#,manifestate \n diverse moduri. El merit# onotare special# [i, prin stabilirea conjug#riimai multor anivers#ri, printre care cea pro-pus# de noi s#rb#torind cu to]ii ZIUA LIMBIIROM^NE, \i vom acorda \ntreaga \nsemn#-tate, ca un prag de con[tiin]# rom@neasc# cevine a se afirma \n fa]a chem#rilor de ilumi-nare democratic# ale secolului al dou#zeci-[iunulea...

(Din propunerea Consf#tuirii Na]ionalea Intelectualilor de la Sate)

STIMA}I CITITORI,Va rug#m s# primi]i edi]iile noastre speciale

ce vor ap#rea p@n# la sf@r[itul lunii, dedic@ndastfel aceste zile evenimentului pe care \lpreg#tim: SARB~TORIREA LIMBII ROM^NELA 29 AUGUST, DE TO}I VORBITORII EI,_N TOATE COL}URILE LUMII.

M#rturiile pe care ne \ntemeiem sunt extrasedin opera unor MARI SLUJITORI AI LIMBIIROM^NE.

GHEORGHE ASACHIDIN PROGRAMUL REVISTEI…ALBINA ROM^NEASC~†

< ..._n ce se atinge de stilul gazetei acestia,redac]ia va urma dupa cel cerut de regulile limbii,[i pe care orice filolog ideat \l va afla potrivit...de datorie este a nu mai \nt@rzie de a aducelimba vorbita de mai multi dec@t pentru milioanede Rom@ni la gradul deplinirii catre care stralu-citul ei \nceput o \mputerniceste, iar paradigmacultivatelor sale surori (Europene) o \ndeamna...>

DESPRE CULTIVAREALIMBEI ROM^NE LITERARE

Al doilea an s# apropie de a sa \nchiere dec@nd, cu \nvoirea \naltului guvern, urmeaz#publicatia Albinei rom@nesti dup# statornicul s#uplan de a face nu numai interesant#, ce [ifolositoare cetirea gazetei, carea se poate zice afi metodul practic al culturei na]ionale.

Greut#tile \nf#tosate \n plinirea unui aseminescopos se l#muresc de sine, dac# se ia aminte c#limba rom@neasc#, \n a sa pruncie [i s#r#cie,este \ntrebuintat# a fi, ast#zi organul politicei, astiintelor [i a literaturei, ce \n limbele streinenumai dup# ostineala a mii de \nv#tati \n cursulmultor veacuri au r#s#rit! Pre l@ng# aceste, sprea \nlesni \ntelegerea gazetei, redactia este nevoit#a o \nsoti cu descrieri l#muritoare, [i \nc# pentru\ntocma [i adev#rata rostire, dup# regulilefilologhiei a urzit trebuincioase cuvinte tehnice,a se feri de acele varvare, ce nu s-au \nrom#nit,[i a le \ntroloca cu cuvinte chiar rom@nestiafl#toare \n vechile manoscrisuri [i c#rti tip#rite\n Moldova, ce le-au p#strat de uitare, c#tr#carea os@ndite au fost de at@te \mpregiur#ri\mprotivitoare la orice fericire a patriei. _ntruacesta redactia \nc# s-au pov#tuit de o nou# pild#,ce lumei au \nf#tosat limba greceasc#, carea, dup#asemine planuri lucrat#, au cuprins ast#zi un post\ns#mnat \n sirul limbelor cultivite, f#c@ndu-s#vrednic# de fiinta politic# a natiei sale.

_ntemeiet# pe aceste cuvinte aduc#toare unuiasemene fericit spori, redactia va urma planuluis#u, cer@nd \ntru aceasta agiutoriul binevoitorilorrom@ni filologhi, carii \n luminata lor dorint#vor \mp#rt#si redactiei sfaturile [i ideile tintitoarec#tr# cultura unei limbi interesante, at@t pentru\nceputul de unde deraz# c@t [i pentru \mpo-porarea a mai mult de cinci milioane oamenicarii o vorbesc.

Dorind apoi a \mp#rt#si str#inilor interesantenovitale din Moldova sau a t#rilor \nvecinate,precum [i \mbun#t#titoarele administrative m#suridup# noua legiuire a t#rei, redactia nu va pregetaa publica aceste \mpreun# [i in limba francez#.

Extrase din…JURNALISMUL _N ROM^NIE†

[i …JURNALISMUL ROM^N†... Se cuvine a observa c#, de este cu drept a

pastra limba ca semnul na]ionalitatii, apoi dedatorie avem a o cultivi, prin re\nvierea cuvintelorparaginite [i aflatoare \n manuscripte [i cartivechi bisericesti, precum [i prin \ntrebuintareacelor ce sunt vietuitoare astazi \n gura poporului,a curati limba prin \ndepartarea cuvintelor straine[i adoptarea acelor ce avem ca sinonime de urica mumei limbe, caci desi cer unii a ram@neaaceste cuvinte ca unile ce prin veacuri ar ficapatat cetatenia rom@na, noi raspundem caabuzuri, desi vechi, ram@n tot abuzuri [i ca mai

lesne ne va fi a curati amu limba, p@n a nu seinforma o literatura na]ionala, av@nd \ntru aceastadrept pilda pe grecii de astazi. Limba lor este\ncercata de cuvinte turcesti, italiene, bulgare [iepirote, care toate capatas de veacuri cetateniagreceasca, [i totus, \n cursul reformei, ce repedetoate \nc@t gazetele rom@ne, ca la alte natii, sa sefaca vipt neaparat [i de toate zilele a doritorilorculturei...

... Drept aceea, prin asemine lucrare, dorind a

spori cultura limbei pe basis rational, noi credemca mijlocul cumpenit ce am ales a fi cel mainemerit, adeca a avea drept temei [i model cartilebisericesti cele vechi, asemene manuscripte [idocumentele vechi, cuvintele cele numeroase [ipretioase ce se pastreaza \n gura popoarelor adeosebitelor provintii rom@ne, compunerile decuvinte trebuitoare ce se pot face chiar dincuvintele noastre [i \ntrebuintarea cuvintelortehnice despre pilda tuturor natiilor civilizate.Noi s@ntem \ncredintati ca toata alta sistema deneologism universal, de latinism, italienism saugalicism va dizbina literatura ti sistema [i nu vaproduce rezultatul dorit. Deci, pe temeiul drituluivechimei, redactia, ca o veterana de asemeneafoi periodice, cuteaza a da scriitorilor rom@niacest sfat de interesul comun...

...Organele acestei comunicatii [i viglele natiilors@nt gazetele, ele s-au facut companion nedespartita omului \n toate lucrarile sale, materie deconvorbire [i de meditatie.

_ntrebuintarea gazetelor au sporit la toatepopoarele pam@ntului; \n Europa se publica \n24 de limbi peste 800 de gazete... De asemene[i rom@nii, ce se pareau uitati \n lista popoarelorvietuitoare, au capatat de 20 de ani gazete \n alor limba. Din doua gemine, care la anul 1829s-au deschis asta cariera, fara a numara c@tevafoi care au raposat \n a lor pruncie, astazi viaza15 gazete, care cu placere le \nsiram \n astascurta revista.

_n Tara Rom@neasc#: 1. Curierul rom\n, 2.Curierul de ambe sexe, 3. Buletinul oficial, 4.Foaia pentru sate, 5. Vestitorul rom@n, 6. Gazetade Bucuretti; \n Moldova: 7. Albina, 8. ArhivaAlbinei, 9. Buletinul oficial, 10. Foaia sateasca,11. Dunarea, 12. Gazeta medico-istorico-naturala[i agronomica; \n Transilvania: 13. GazetaTransilvaniei, 14. Foaie pentru minte, 15. Organulluminarii. Dorim a crede ca numarul acestor foinu se va margini \ntru at@ta, ce va spori prin oredactie placuta [i uniforma, raspunz@nd la \naltachemare a publicitatii, de amiazazi [i \ntrePrintipate, lumin@nd pe negutitorii [i pe proprietaridespre trebuinta gr@nelor [i pretul lor [irasp@ndind cunostinte spetiale \n acest ram...

...Curierul rom@n, pre l@nga politica, s-aupropus o mare sarcina, anume de a reformalimba, readuc@nd-o la acea ce era mai nainte dea fi corupta de varbari, adica a \nvia limba rusticavorbita de colonistii [i ostenii lui Traian. Oasemene lucrare ar \nr@uri \n toata privirea asupranatiei [i chiar asupra literaturei clasice, dar, dupreIpocrates, ars lunga, vita brevis (arta-i lunga,viata e scurta)!

Curierul de ambe sexe, desi dupre a sa natura

mai delicat, totusi paseste pe urmele maiorenuluisau. Tintirea lui este a \nrola dec@t cetitori maimulte cetitoare, caci aceste, nu prin argumentefilologhice, ce prin sentimentul de mama potface reformele cele radacinale, \nsufl@nd fiilor,din a lor pruncie, sentimentul prin care mai \nurma sa fac buni cetateni [i patrioti adevarati.

Vestitoru rom@nesc, ca gazeta semioficiala,\n stil [i \n materie suna a fi \ntales de publicfara agiutorul lexicoanelor, [i prin asta raspundetrebuintei curente.

Gazeta de Transilvania, pre l@nga rasp@ndireanoutatilor politice, mai are o \nsarcinare din celemai \nsamnatoare de a apara [i a lumina driturilerom@nilor [i a-i conduce pe o cale

de a-i pute \mpartasi de acele de care se bucuranatiile convietuitoare \n tot acel pam@nt, tot subun guvern, care nu poate fi vitrih pentru unii,parinte pentru altii.

Foaia pentru minte [i inima este mai multo arhiva a rom@nimii, carea, nutrita de corespon-denti cunoscuti [i anonimi, aduna documente [iacte ce se pareau os@ndite a peri \n \ntuneric,\nc@t scriitorii vor afla materie manoasa pentruistoria ghintei rom@ne.

Organul luminarii, prin adoptarea literilorromane, au vederat programa lucrarilor sale, carele urmeaza cu consecventa [i eruditie clasica.Acest organ releaga sirul \ntrerupt \ntre ghinta [ilimba rom@na cu natiile romanizate, din careliteratura poate astepta mari rezultaturi.

Dunarea, rom@na [i italiana, foaie comerciala,care precum au apropiet \n colonele sale douasurori dispartite de 1500 de ani, asa va \ndam@naa relega interesul comercial \ntre Europa [i alenoastre printipate.

Gazeta ghermana de Bucuresti, desi \n limbastraina, totusi o putem socoti a noastra, pentruca \mbratosaza driturile na]ionale [i le advocateaza\naintea tribunalului Ghermaniei \nvecinate, care,mai ales \n privirea Dunarii, se intereseaza [i decursul r@urerilor noastre celor mai manunte.

Ce se atinge Albina rom@neasca [i de a eiArhiva, programa lor se cuprinde \n deviz:

Este Albinei dor [i legeDin flori miere a culege!

LA INTRODUCEREALIMBEI NATIONALE

_N PUBLICA _NVATATURA\n Moldavia, la 1828

Cele neguri ce-s \n r@pa Aheronului n#scute,A lor aripi \ntins#se prest-a Daciei c@mpie,Iar fantomi a noptei oarbe, prin un somn de tr@nd#vie,Tineau mult timp \ng@nat# a rom@nilor virtuteMuzele-n nemernicie sp#im@ntate umblau [i mute,Neput@nd a patriei limb# din uitare s# \nvie,Si p#storul numai, singur, cu-ntristat# armonie,Rom@nesc c@ntec sunat-au pre cimpoi [i al#ute._ns# Pronia \ndurat# a sf#rmat fatale fere,S-a doritului Luceaf#r ni r#sare-acum sc\nteia,Ce pre soarele mineste de la dep#rtate sfere.Astept@nd rom@nii ziua, c\nd v#zur# raza-nt#ia,_n#lt@nd spre ceriul ochii, c-un suspin de m@ng@iere,…A-nvierei mele, zis-au, ziua-nt#i va fi aceea!†

DESPRE LITERATURA ROM^NEASC~Aice au \nv#tat mitropolitul Dosiftei, alc#tui-

toriul Psaltirei \n versuri rum#nesti, ce s-autip#rit \n Suceava la 1670. Aice au \nv#tat contim-pureanul (de acelas timp) [i prietenul s#u vorniculMiron Costin, versuitoriul acelor \nt@i ode \nlimba rom#neasc#. La acest izvor s-au ad#pat\nv#tatul domn Dimitrie Cantimir, ale c#ruia c#rtide filozofie [i istorie, rom#neste [i latineste scrise,s-au tip#rit \n limba englizasc#, frantuzasc#,gherman# [i rosian#. Temeiul \nv#t#turilor \nMoldova au primit [i printul Antioh, fiul dom-nului Cantimir, carele au fost ambasador Rosieila curtea Angliei [i Frantiei [i carele cel \nt@i aualc#tuit satire \n limba ruseasc#. Asadar, unii dinmoldoveni literali, neput@nd de \nt@mpl#ri a\navuti patria cu talantul lor, l-au r#s#dit \n streinp#m@nt, unde au agiuns ast#zi \ntru-nflorire.Dresurile acestor moldoveni alc#tuiesc epoha\nt@ia a literaturei rom#nesti, iar a doua se-ncepecu vrednicul rom@n marele ban Ioan V#c#rescul,al c#ruia nepot de asemine nume iau mostenittalantul poetic.

TOATE ACESTE EXTRASE DIN OPERA_NTEMEIETORULUI GHEORGHE ASCHI LEADUCEM AMINTE CITITORULUI ACUM, C^ND_NCEPEM, _N COMUNIT~}ILE TUTURORVORBITORILOR DE LIMBA ROM^N~ A PR~Z-NUI BINEMERITATA EI S~RB~TOARE.

_N EDI}IILE SPECIALE VIITOARE VOM RE-VENI CU TEXTE DIN OPERELE LUI HELIADER~DULESCU, KOG~LNICEANU, HASDEU,XENOPOL, OVID DENSUSIANU.

FACEM PENTRU CITITORI URM~TOAREAPRECIZARE: Dorim, prin asemenea paginitransmise periodic, s# inaugur#m SarbatoareaLimbii Rom@ne, re\nviind studiile cele maisemnificative dedicate ei de mari c#rturari aineamului nostru. Din acest motiv, ne vomconcentra asupra a tot ce s-a afirmat maitemeinic \n \ntregul secol al nou#sprezecelea,care a fost secolul impunerii definitive a uneilimbi a tuturor rom@nilor, \n scopul comunic#-rii dintre to]i rom@nii [i aL realizarii idealuluina]ional.

Aceast# selec]ie ne lipse[te de \nceputurilecon[tientiz#rii latinit#]ii noastre, de la cronicarila Dimitrie Cantemir [i de la el la {coalaArdelean#, dar ne concentreaz# aten]ia asupraa ceea ce a constituit, vreme de un \ntregsecol, o adevarat# politic# preluat# [i conju-gat# de la un c#rturar la altul [i de la uncurent la altul: POLITICA AFIRM~RII NOAS-TRE PRINTR-O LIMB~ MODERN~ {I UNIVER-SAL-ROM^NEASC~ dus# consecvent cu mij-loacele tiparului, ale educa]iei na]ionale, alecrea]iei literare, ale comunic#rii ziaristice, alestudiului [tiin]ific, plasat de mari filologi \ncontextul studierii istoriei [i resorturilor tutu-ror limbilor europene.

Din acest motiv, ne \ncepem demersul de laanii 1820-1830, cu Asachi [i Heliade R#dules-cu, laolalt# gr#m#tici, slujitori ai tiparului, ailiterelor [i ai instruc]iunii publice, continu@ndcu al]ii asemenea lor, precum Kog#lniceanu,Hasdeu, Xenopol [i \ncheind cu concluziilemoderne, foarte apropiate de imaginea deast#zi asupra limbii noastre na]ionale, pe carele trage Ovid Densusianu, a c#rui carier#universitar# de slujitor al istoriei limbii ro-m@ne \ncepe \n 1897.

Este un prim demers, c#ruia vom fi bucu-ro[i s#-i ad#ug#m [i altele, altfel grupate, altfelcatalogate sau chiar altfel interpretate, ca [icomentarii venite din partea Dumneavoastr#,a tuturor celor c#rora ne adres#m cu uniculscop de a impune aceast# S#rb#toare Na]io-nal# pe care o merita limba noastr#, din parteatuturor rom@nilor, oriunde s-ar afla ei ast#zi.

Dac# dori]i s# ne contacta]i, s# ne transmite]ipuncte de vedere, folosi]i adresa e-mail:

leucŒclicknet.ro.Dac# sunte]i interesa]i de toate materialele on-

line, v# rug#m s# ne vizita]i la adresawww.cartesiarte.ro

[i s# ne comunica]i opinia dumneavoastr# privitorla propunerea pe care o facem de a se stabilioficial ca ziua de 29 august s# devin# pentru to]irom@nii S~RB~TOAREA NA}IONAL~ ALIMBII ROM^NE.

Ziua Limbii Rom@neCORNELIU L E U

Institutul Interna]ional Jacques MARITAIN S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~S~RB~TOAREA NA}IONAL~

La fel cu \nsemn#tatea anului 1848 pentru istoria rom@-neasc# a urm#toarelor dou# secole, anul 1989 a culminatcu evenimentele eliber#rii noastre din Decembrie, tocmaipentru c# a fost pe tot parcursul s#u un an fr#m@ntat demi[c#ri de emancipare rom@neasc#, manifestate \n diversemoduri. El merit# o notare special# [i, prin stabilireaconjug#rii mai multor anivers#ri, printre care cea pro-pus# de noi s#rb#torind cu to]ii ZIUA LIMBII ROM^NE,\i vom acorda \ntreaga \nsemn#tate, ca un prag de con[tiin]#rom@neasc# ce vine a se afirma \n fa]a chem#rilor deiluminare democratic# ale secolului al dou#zeci[iunulea...

LAMURA XXXXXXXXXXXNr. 7 - 8 - 9 „ Iul. - Aug. - Sep. 2008 53PATRIMONIU ARHEOLOGIC

L A M U R AISSN 1583/1981

Revist# editat# de DJCCPCN Dolj,Asocia]ia Cultural# Pro Europa LAMURA

[i Editura „ALMA” – Craiova,sub egida Comisiei Na]ionale a Rom@niei

pentru UNESCO[i a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti

––––––––Director fondator: Dan LUPESCU

Director: Ovidiu GHIDIRMIC

Redactor [ef: Marian BARBU

Editor coordonator: Romulus TURBATU

DEPARTAMENTE REDAC}IONALE:Patrimoniu Cultural Na]ional:

Florin ROGNEANU, Silviu-Octavian CIOC{ANLiteratur#-Art#:

Janet NIC~, Gabriel BRATU,Constantin I. MARINESCU, Tudor NEGOESCU

Educa]ie permanent#:George OBROCEA, Ivo Filipov GHEORGHIEV,

Sorina POPA, Florin STAMAComunit#]i rom@ne[ti:

Cornel RUSU, Simona-{tefania LUPESCU, Laz#r KRISTOFANPatrimoniu [tiin]ific:

Tudor NEDELCEA, Nicolae A. ANDREI, Ion Longin POPESCU

COLEGIUL DE REDAC}IE:Acad. Mihai CIMPOI,

Nicolae DABIJA,Nicolae Dan FRUNTELAT~,

Ilarie HINOVEANU,Carolina ILICA,

Prof. univ. dr. Mircea IV~NESCU,Corneliu LEU,Mihai MIRON,

Alexandru MIRONOV,Prof. univ. dr. Mihai Miltiade NENOIU,

Prof. univ. dr. Nicolae PANEA,Adela POPESCU,

Dumitru Radu POPESCU,Ion PACHIA TATOMIRESCU,

Acad. R#zvan THEODORESCU

Redac]ia: Str. Lalelelor nr. 1, bloc D7, ap. 12200640, Craiova, Dolj, Rom@nia

Tel./Fax: 0251-466.008; 0251-524.257. Mobil: 0722-339978E-mail: danlupescu13Œyahoo.com, lupescu76Œgmail.com

http://www.cartesiarte.ro

Tipar: S.C. ALMA CONS – CraiovaDirector: Alexandru MANDA

Tel./Fax: 0251 – 587.300, 420.477 * Tel.: 586.301, 586.302D.T.P.: Doru {ANIA, Lumini]a LANG~

Responsabilitatea pentru con]inutul articolelor revine autorilor© Reproducerea materialelor publicate [i a elementelor

grafice este permis# numai cu acordul scris al editorului.

Prima serie a Revistei LAMURA a ap#rut \n perioadaoctombrie 1919 – decembrie 1928,

sub egida Ministerului Cultelor [i Instruc]iunii Publice

Revista LAMURA se distribuie GRATUIT

http://www.teme-lamura.ro

n baza protocolului de parte-neriat \ntre Muzeul Olteniei [iONG Alexis Project, precum[i \n baza contractului de s#p#-tur# al ONG-ului nostru pentrusitul Desa, echipele ONGAlexis Project au efectuat, \nluna august 2008, trei deplas#ri

\n situl de la Desa, \mpreun# cu Poli]ia dePatrimoniu Dolj, Direc]ia pentru Cultur#, Culte[i Patrimoniu Cultural Na]ional Dolj, desf#[ur@ndactivit#]i de s#p#tur# \n sit, cu personal angajatnecalificat, sub directa supraveghere a [efului de[antier Prof.dr. Gherghe de la UniversitateaCraiova [i arh. dr. Florin Ridiche de la MuzeulOlteniei Craiova.

_n aceste deplas#ri ONG Alexis Project aangajat [i monitorizat for]# de munc# necalificat#,alc#tuit# din localnici ai comunei Desa, studen]i[i absolven]i ai catedrei de istorie de la Univer-sitatea din Craiova [i al]i voluntari, a asiguratsprijin logistic [i transport cu echipamente des#p#tur#, ap# mineral#, alimente, sucuri naturale[i altele, a efectuat lucr#ri de cartare GPS, [i afrecventat zona de interes arheologic, efectu@ndaproximativ 500 fotografii digitale de \nalt#rezolu]ie.

_n principiu, situl de la Desa are o loca]iedesemnat# pentru cazare \n complexul de cl#diride la fostul pichet de gr#niceri, apoi situlRUPTURA unde s-au efectuat cercet#ri \ncampaniile precedente (500 m est de pichet) [ipunctul CASTRAVI}A, unde se desf#[oar# \nprezent cercet#rile, la aproximativ 2,5 km est depichet.

Condi]iile de munc# [i cazare sunt dificile,sursele de ap# provin din p@nza freatic# [i suntneverificate, grupul sanitar este improvizat [i nueste dezinfectat corespunz#tor, iar tab#ra se afl#\n corturi \n aer liber, deoarece cl#dirile pichetuluise afl# \n stare avansat# de deteriorare.

Siturile sunt nemarcate, nedelimitate [i nepro-tejate, exist# probleme privind comunicarea radio,accesul \n sit, asisten]# medical# de urgen]# [icondi]ii de via]# [i munc#, \n general.

Practic, aria de interes istoric [i arheologiceste extrem de vast# [i poate fi delimitat# cupunct de plecare centrul comunei Desa (la nord)- fostul pichet de gr#niceri la sud-vest de Desa,pe malul Dun#rii (aproximativ 10 km distan]#)de aici pe malul Dun#rii, spre est, aproximativ3 km, p@n# \n zona CASTRAVI}A [i \napoispre Desa, la nord, aproximativ 10 km.

A[adar, zona de interes arheologic are aspectulunui triunghi isoscel, cu v@rful \n Desa, la nord,[i baza pe Dun#re, la sud, cu laturile egale deaproximativ 10 km [i baza de aproximativ 3km. _n aceast# arie uria[# sunt cuprinse pestezece semnal#ri, pe obiective distincte, care cuprindelemente de cultur# [i civiliza]ie descoperitesistematic sau \nt@mpl#tor, demonstr@nd ocontinuitate de 4000 ani prezen]# uman# \n zon#.

Astfel, punctul CASTRAVI}A (3 km est depichet) cuprinde elemente romane cu antrepozite,posibil port fluvial, ceramic# [i monede specifice;punctul Ruptura (500 km est de pichet), cuprinde2 necropole dintre care una roman# [i alta culturaG@rla Mare – epoca bronzului [i avem motivecredibile s# consider#m [i un castru roman saufortifica]ie, \n aria cuprins# la est de pichet \ntre

+500 [i +800 m, punctul Ruptura, pe malulDun#rii.

Cu acordul [i supavegherea arheologului dr.Florin Ridiche, echipele ONG Alexis Project aufrecventat aria men]ionat# [i au f#cut mai multedescoperiri importante precum [i descoperiri

\nt@mpl#toare pe teren, artefacte care, potrivitOG 43/2000 sunt semnalate prin documentulprezent c#tre Prim#ria comunei Desa, jud. Dolj,Direc]iei de Cultur#, Culte [i Patrimoniu CulturalDolj, precum [i Muzeul Olteniei, c#tre care seadreseaz# piesele descoperite potrivit legii, astfel:

a. La 50 m vest de fostul pichet de gr#niceriam identificat morm@ntul soldatului gr#nicerTUC~ CONSTANTIN, c#zut la datorie anul1909, \ntr-o ciocnire cu contrabandi[tii, morm@ntcare dateaz# vechimea fostului pichet sub acestan, 1909.

Potrivit Legii 422, semnal#m [i propunemmorm@ntul pentru clasare \n regim de urgen]#drept monument istoric categoria B, cu toatem#surile prev#zute de lege.

b. Fostul pichet de gr#niceri, aflat la aproxi-mativ 10 km sud-vest de centrul comunei Desa,pe malul Dun#rii, este alc#tuit \ntr-un complexde cl#diri cu diferite destina]ii, aflat \n stareavansat# de deteriorare [i datat, potrivit morm@n-tului \nvecinat, sub anul 1909. _n interiorulcl#dirii, am identificat, sub multiple straturi devar [i vopsea, fragmente din ceea ce pare a fipictura original# a pere]ilor interiori, realizat# \nulei cu motive florare. Potrivit legii 422, semna-l#m [i propunem clasificarea, \n regim de urgen]#,a fostului pichet de gr#niceri drept cl#dire militar#de sec. XIX-XX, categoria B [i luarea m#surilorde protec]ie [i restaurare, prev#zute de lege.

c. Pe drumul spre est pe malul Dun#rii, de lafostul pichet de gr#niceri, la o distan]# de 100m aproximativ, \ntre ele, am identificat 3 bornede grani]# inscrip]ionate SH (ST^LP DEHOTAR), realizate din piatr# cioplit#, cu caneluri[i orificii, dimensiuni 140x25x25 cm, datate din

perioada Regelui Carol I al Rom@niei, sf@r[it desecol XIX. Potrivit legii 422, semnal#m prezen]aacestor borne, precum [i a altora de acest tip, [isolicit#m m#suri de protec]ie [i salvare.

d. Potrivit legii 422, semnal#m zona de interesarheologic cu puncte de reper centrul comuneiDesa la nord, apoi – estimat 10 km sud-vest, \npunctul fostului pichet de gr#niceri, apoi 3 kmest pe malul Dun#rii, p@n# \n zona Castravi]a, [ide acolo 10 km spre nord-vest, centrul comuneiDesa, zona care trebuie confirmat# de speciali[tiiarheologici, dac# se consider# necesar, [i trebuiescluate m#suri de protec]ie.

e. Siturile Ruptura [i Castravi]a, men]ionate \nmaterial, potrivit legii 422 pentru clasificareadrept monumente istorice categoria B, revin pro-prietarului public sau privat al acestui terendrepturile [i obliga]iile prev#zute de lege.

f. Pe distan]#, \n metri, de +500 la +800 spreest de la fostul pichet de gr#niceri, cu punctul dereper la vest – st@lp de beton pe situl Ruptura[i la est cruce metalic# contemporan#, pe patrunivele de cercetare (creasta falezei Ruptura, verti-cala acestei faleze, teren adiacent acestei verticale[i plaja Dun#rii, la contactul cu apa) propunemperighez# de specialitate, \n vederea identific#rii[i salv#rii a unor fragmente de piese de interesarheologic, dintre multele care se afla \n zon#.

g. Deoarece situl Ruptura, \ntre +500 +800 mest de fostul pichet, a f#cut obiectul unor cercet#ri

arheologice anterioare, la care se adaug# semna-l#rile noastre din surse credibile c# acolo se aflao a[ezare \n epoca bronzului, necropol# [i posibilcastru roman, propunem cuprinderea \n planulde cercetare pentru 2009 aceast# zon#.

Men]ion#m c#, \n aceast# zon#, am salvat [ipredat speciali[tilor de la Muzeul Olteniei artefactede ceramic# tip G@rla Mare, epoca bronzului [iposibil dacic#, pietre de zid#rie roman# din calcarde Vrata, ceramic# roman#, inclusiv terra sigillata,piese de sticl# – geam de fereastr#, piese metalice– cuie, ceramic# pictat# de tip medieval, multiplebuc#]i de zgur#, indic@nd prezen]a unui cuptorpentru metale, nedescoperit \nc#, [i un v@rf desabie, probabil medieval#, cu urme de lemn, dela teac#. Av@nd \n vedere importan]a deosebit#a ariei de interes arheologic din sudul comuneiDesa jud. Dolj, propunem ca prezentul raport alONG Alexis Project s# fie analizat de speciali[ti[i factori cu atribu]ii \n domeniu, iar dac# acestraport se confirm#, propunem urm#toarele m#suri:‚ Declararea zonei de interes arheologic pe ariaDesa – pichet – Castravi]a, delimitarea, cartarea[i protec]ia acestei zone, cu sprijinul Poli]iei dePatrimoniu [i al Prim#riei Desa. ‚ Suplimentareafondurilor de cercetare arheologic# [i planificareape termen lung a acestei cercet#ri, \n aceast#zon#. ‚ Clasificarea, cartarea [i protec]ia obiec-tivelor semnalate drept posibile monumente isto-rice categoria B (morm@ntul soldatului gr#nicer,fostul pichet militar, bornele de hotar, siturileRuptura [i Castravi]a). ‚ Organizarea unei tabereestivale de cercetare arheologic# la standardutilitar european.

ONG Alexis Project, \n parteneriat cu Mu-zeul Olteniei Craiova, manifest# o disponibi-litate absolut# de a contribui la salvarea, cerce-tarea [i promovarea ariei de interes arheologicaflat# la sud de Desa.

Evaluare sit DESA (Dolj)Dr. GHEORGHE ADRIAN

Pre[edinte ONG Alexis Project