calendar geto-dacic 60345 2014 editia a 3a

Click here to load reader

Post on 26-Nov-2015

144 views

Category:

Documents

17 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Lucrare de pionierat în care autorii demonstrează într-un mod cât mai obiectiv că geto-dacii, strămoşii românilor de azi, au avut un calendar încifrat în arhitectura sacră a sanctuarelor din Sarmisegetuza Regia, munţii Şureanu. Calendarul geto-dacic este un calendar practic, uşor de înţeles, uşor de folosit, uşor de construit.

TRANSCRIPT

  • 1

    Anioara Munteanu

    Sebastian Vrtosu

    CALENDARUL GETO-DACIC ntocmit dup datele coninute de

    Marele Sanctuar Circular din

    Sarmisegetuza - Regia

    60.345 - 2014

  • 2

    Motto:

    Diogene Laertius i Hesychius scriu c geii l venerau pe Zamolxis i-l considerau a fi Cronos (Saturn).

    Mnaseas din Patara afirm c geii l ador pe Cronos, numindu-l Zamolxis.

  • 3

    CALENDARUL GETO-DACIC ntocmit dup datele coninute de

    Marele Sanctuar Circular din

    Sarmisegetuza Regia

    60.345 2014

    (Ediia a III-a revizuit i adugit)

    Sebastian Vrtosu

    Anioara Munteanu

    Prefa de

    prof. dr. Cezar Boghici

  • 4

    Coperta I: Anioara Munteanu

    Lucrare protejat de drepturi de autor. Nu este permis copierea integral sau parial fr citarea titlului i a autorilor i fr a cere n prealabil acordul autorilor.

  • 5

    CUPRINS

    Cuvntul de apreciere al prof. univ. dr. ing. Puiu Vasile

    Universitatea Vasile Alecsandri Bacu /6

    Prefa (prof. dr. cezar Boghici) / 8

    Cuvnt-nainte / 10

    1. Consideraii asupra ansamblului de sanctuare de la Sarmisegetuza Regia / 14

    1.1. Calcularea Anului Lumii geto-dacic / 28

    1.2. Funcia profetic a Marelui Sanctuar Circular / 29

    1.3. Funcia de planetariu a Marelui Sanctuar Circular / 33

    1.4. Srbtorile de peste an deduse din Marele Sanctuar Circular / 34

    1.5. Funcia geometrico-matematic a Marelui Sanctuar Circular / 36

    2. Anul Unu calcule finale / 38

    3. Calcularea numrului de zile trecute n 60344 ani / 43

    4. Anexe / 48

    4.1. Cadranul Marelui Sanctuar i citirea indicatoarelor / 48

    4.2. Calendar mixt geto-dacic/ gregorian pe trei ani / 54

    4.3. Tabele cu datele solstiiilor de iarn (1.Hr. / 2300 d.Hr.) / 60

    4.4. Tabele sinoptice / 66

    4.4.1. Modul de folosire al tabelelor sinoptice / 69

    4.4.2. Consideraii despre Timp /70

    4.5. Realizarea practic a unui calendar de perete /73

    Bibliografie / 80

  • 6

  • 7

  • 8

    PREFA

    Ce este timpul?, se ntreab Sfntul Augustin; i tot el rspunde: Dac nimeni nu m ntreab, o tiu, iar dac a vrea s explic cuiva care m ntreab, nu tiu. Aceast notaie, pe care eruditul episcop de Hippo o face ntr-una din paginile confesiunilor sale, exprim eterna neputin a omului de a cunoate timpul cel adevrat, cum spune Tudor Arghezi, poetul romn cu, poate, cea mai acut contiin a temporalitii, n toate punctele operei sale fiina poetic fiinnd n raport cu timpul ne amintim, desigur, versurile dintr-o Gravur arghezian: Dintr-a mea singurtate / Las n voie timpul viu, / Care tie ce nu tiu, / i prin veacuri destrmate / Fac cu pana semn i scriu, ce afirm o idee foarte expresiv, aceea c timpul viu/adevrat (sinonim cu vecia) alunec ineluctabil, lsnd n urm numai cteva crmpeie menite a determina temporal singurtatea melancolic a fiinei; sau finalul unei poeme erotice, intitulat de Arghezi Restituiri: De ce-ar sfri-n pustie cltoria noastr? // ... // Nu. Mn crncen, timpul tu sparge-l cu potcoava, / S-apropiem vecia mai repede de noi, care ne trimite cu gndul la celebra formul platonician a timpului, potrivit creia acesta este imaginea mictoare a veniciei.

    Timpul reprezint, prin urmare, o problem esenial i ea ne responsabilizeaz mai mult dect celelalte chestiuni filosofice. Problema timpului este problema noastr, constat Borges. Cci suntem pasageri prin aceast lume, iar cel care ne msoar risipirea e timpul. n termeni heideggerieni, temporalitatea constituie temeiul ontologic al fiinei Dasein-ului (cum numete filosoful din Pdurea Neagr fiinarea numit om); dac aa stau lucrurile, atrage Heidegger atenia, i dac aceast fiinare, n fiina sa, are ca miz nsi aceast fiin, atunci trebuie ca grija s aib nevoie de timp i astfel s ia n calcul timpul. Temporalitatea Dasein-ului dezvolt o calculare a timpului. Timpul experimentat prin aceast calculare ne este, fenomenal vorbind, cel mai familiar aspect al temporalitii (trad. G. Liiceanu).

    Se poate spune c dintr-o atare preocupare avnd ca obiect timpul s-a nscut i lucrarea de fa, care ofer, cu determinare i druire, un exemplu de calcul al

  • 9

    timpului, pornind de la arhitectura marelui sanctuar circular de la Sarmizegetusa impresionant imagine a spaializrii duratei, ce favorizeaz din nou recursul la Arghezi, care vede ntr-un Psalm cum Pretele-i veacul ptrat, / i treapta e veacul n lat, / i scara e toat vecia. A calcula astfel timpul nseamn a-l lua n stpnire i, totodat, a te deschide la ceea ce-l dateaz: n spe, curgerea soarelui pe cer. Mor cu fiecare zi, afirm Sfntul Pavel, iar lucrul acesta a muri i a nvia odat cu fiecare zi i se ntmpl fiecruia dintre noi n msura n care ne explicitm timpul dat nou, datndu-l.

    Prof. dr. Cezar Boghici

  • 11

    CUVNT-NAINTE

    Parafrazndu-l pe George Clinescu, care cerea tinerilor critici literari s ncerce s scrie n toate genurile i speciile literare, chiar fr succese demne de a intra n istoria literaturii, considernd c, doar astfel, vor simi mai bine structura intim a unei operei literare i a autorului ei, i noi, autorii prezentei lucrri, recomandm tuturor romnilor, care mai simt romnete, s scrie astfel de lucrri, pornind de la premisa c i o ncercare nereuit e mai mult dect a nu face nimic. Copiii, rudele, prietenii respectivilor autori ar fi primii beneficiari i, cu siguran, eforturile nu ar fi n van.

    Nu putem ascunde i un gnd timid, acela c dorim ca lucrarea noastr s fie o provocare pentru istoricii i astronomii care, simindu-se nc romni, vor cuteza s duc acele tiine pe drumuri nebnuite, unde nimeni nu a mai clcat vreodat, reparnd demnitatea prea adesea clcat n picioare, redndu-i acestui neam curajul i mndria de a fi romn.

    n alctuirea calendarului dacic am pornit de la structurile aflate pe teren, i anume, ansamblul sanctuarelor din munii Ortiei, masivul ureanu. Am pornit de la ideea c arhitectura unor astfel de ansambluri trebuie s fie sacr. Prin urmare, toate componentele, chiar i cele ce nu sunt la vedere cum ar fi plintele trebuie s respecte nite reguli sacre. Aceste reguli se manifest prin scheme numerice (cifre sacre, rapoarte numerice sacre ca seciunea de aur), rapoarte geometrice ca - 3,14 sau rapoarte astronomice ce pot conduce la alctuirea unui calendar. Pornind de la datele coninute n Marele Sanctuar Circular am conceput un calendar, numit de noi geto-dacic, i un An Unu, de la care numrm anii pn n zilele noastre. Datele coninute n Marele Sanctuar Circular sunt urmtoarele: 104 pietre n primul cerc exterior, 210 pietre (30 cicluri, a cte apte pietre) n al doilea cerc, care este lipit de primul, 84 stlpi de lemn n al treilea cerc (stlpii sunt aezai doar pentru a se vedea unde sunt plintele n pmnt) i 34 stlpi de lemn n absida central (i aici stlpii au doar rol orientativ, nefiind din construcia original). Obieciile pot fi fcute doar cu privire la numrul de stlpi din al treilea cerc i la faptul c, fiind doar simple fundaii ale unui templu circular, aceste numere, amintite mai sus, nu au nicio valoare religioas. n privina primei obiecii aducem argumentele a trei cercettori, Ioan Glodariu1, Dan Oltean2 i Ovidiu Drimba3, care confirm numrul 84 al plintelor celui 1 Glodariu, Ioan, Sarmisegetuza Regia, Capitala Daciei preromane, Editura Acta Musei Devensis-Deva, 1996, pp. 118-119. 2 Oltean, Dan, Religia dacilor, Editura Saeculum I. O., Bucureti, 2002, pp. 254-257.

  • 11

    de-al treilea cerc. Ct privete a doua obiecie, putem spune doar c arhitectura sacr este complet, nu permite la niciun nivel, orict de mic i aparent neimportant, ca lucrurile s fie fcute la voia ntmplrii. Prin urmare, fundaia, care n construcii este cea mai important, nu putea fi lsat la voia hazardului. Detalii despre alctuirea calendarului dacic se vor afla n cuprinsul lucrrii. n gsirea unui An Unu, de la care s ncepem numrarea anilor cu ajutorul calendarului dacic, am pornit de la urmtoarele premise:

    1) Terra avea n trecut o mas mai mic dect n prezent. Consecina acestei premise va fi prezicerea unei gravitaii mai mici, iar o gravitaie sczut va face ca fiinele de pe Terra s ating dimensiuni mari (i invers, o gravitaie mare face ca fiinele s aib dimensiuni mici). A avut Terra fiine de dimensiuni mari de-a lungul erelor geologice? Rspunsul este Da, de la plante, insecte, pn la reptile.

    2) Urmare a gravitaiei mici a Terrei, viteza de rotaie n jurul axei proprii era mai mic.

    3) Urmare a vitezei mici de rotaie n jurul axei proprii, perioada precesiei era mare, deoarece o vitez mic de rotaie n jurul axei proprii se manifest printr-un balans mare al axei de rotaie a Terrei4. O consecin a acestei premise este faptul c, n trecut, perioada precesiei era mare, micorndu-se n viitor. Viteza de rotaie n jurul axei proprii se poate mri n urma creterii masei Pmntului, prin ndeprtarea Lunii de Pmnt, precum i prin apariia unor factori necunoscui nc .

    4) Satelitul Terrei, Luna, era mai aproape de Pmnt n trecut, dect astzi. Consecina ndeprtrii Lunii de Pmnt este accelerarea vitezei de rotaie a Terrei n jurul propriei axe, asemenea unui yo-yo care, atunci cnd se desfoar sfoara, face s creasc viteza de rotaie a micului scripete pe care era nfurat sfoara.

    5) Luna a aprut mai trziu n istoria Terrei, n ciuda ipotezei formrii ei din ciocnirea Pmntului cu o planet, n perioda de formare a Pmntului. Lipsa Lunii fcea ca perioada precesiei Terrei s fie mare i instabil. Apariia Lunii, foarte aproape de Pmnt, a nceput s stabilizeze perioada precesiei Terrei, iar ndeprtarea ei constant conduce ctre micorarea perioadei precesi