herpesul,hpv,turbarea

8/17/2019 Herpesul,Hpv,Turbarea

1/7

CLASIFICAREA VIRUSURILOR ŞI A VIROZELOR

In funcţie de gazda parazitată virusurile pot fi patogene pentru anumite animale vertebrate saunevertebrate, virusuri patogene pentru plante şi virusuri patogene pentru bacterii(bacteriofagii).1.Virusurile patogene pentru om şi eventual pentru unele animale sunt obiectul de studiualvirusologiei medicale. Dintre familiile de virusuri patogene pentru animale, grupate n funcţiede compoziţiagenomului, menţionăm c!teva care produc viroze umane"#virusuri ADN: $apovavirus (negi), %denovirus (adenoviroze), &erpesvirus ('erpesul şi zonazoster), $o virus (variola şi vaccinia).•virusuri ARN: $icornavirus (poliomielita, enteroviroze etc.), ogavirus (arbovirozele),%renavirus (c'oriomeningita limfocitară, febrile 'emoragice sudamericane etc.), *oronavirus(infecţii respiratorii), +rt'omi ovirus (gripa), etrovirus (-ID%) etc.

a acestea se mai adaugă o nouă categorie de agenţi infecţioşi neconvenţionali, prionii , dedimensiuni subvirale care produc boli transmisibile degenerative, cu /evoluţie lentă/,encefalopatii spongiforme subacute (0uru, *reutzfeld 2acob, %lz'eimer).$rionii denumiţi anterior protovirine sau virusuri latente sunt o adevărată enigmă a biologieimoderne deoarece sunt constituiţi e clusiv din proteine neav!nd n compoziţia lor acizinucleici suportul ereditar nelipsit pe ntreaga scară biologică. $rionii sunt de fapt alcătuiţi

dintr o /proteină infecţioasă/ şi sunt foarte rezistenţi la mi3loacele clasice de sterilizareinclusiv la orice procedeu care degradează şi inactivează acizii nucleici (nucleaze, căldură,radiaţii ionizante etc.). După aspectul clinic al bolii, virozele se pot ncadra n două maricategorii"Infecţii virotice gener !i" te#

In cursul acestor mbolnăviri, virusul se răsp!ndeşte pe cale sanguină n tot organismul şi poate determina erupţii caracteristice pe piele şi mucoase, n acest grup sunt cuprinse" variola,

ru3eola, rubeola, varicela.Infecţii cu !oc !i" re $ri% r& 'n nu%ite org ne pentru care virusul respectiv are afinitate.

ăsp!ndirea virusurilor se face pe cale sanguină, pe calea nervilor periferici sau peam!ndouăcăile. Din acest grup fac parte"#infecţii ale sistemului nervos central" poliomielita, turbarea4#infecţii ale aparatului respirator" gripa, guturaiul4#infecţii localizate pe piele şi mucoase" 'erpesul, negii, zona zoster4

#infecţii ale ficatului" 'epatita epidemică4#infecţii ale glandelor salivare" parotidita epidemică,

1


2/7

#infecţii ale ganglionilor limfatici" limfogranulomatoza veneriană

VIRUSUL (OZAICULUI )U)UNULUI

As$ectu! gener ! " 5oala este produsă de virusul mozaicului tutunului şi se manifesta prinapariţia pe frunze a unor pete decolorate dispuse n mozaic. *a rezultat frunzele se reţin ncreştere, r!m!n mici, au un aspect uşor ncreţit iar culoarea este verde mată cu pete galbui.6ructele plantelor atacate sunt reduse ca număr şi dimensiune.(&suri *e $revenire " a apariţia afectării de acest pato3en plantele din cultură atacate sedistrug imediat, se nlătură şi se ard resturile vegetale rămase. +bligatoriu se va respectarotaţia şi alternarea culturilor cu revenirea culturilor solanacee pe aceiaşi solă peste cel puţin 7ani. 8ăsuri de prevenire şi combatere" sunt similare celor aplicate la Verticillium da'liae.(eto*e *e co%+ tere " 9n timpul perioadei de vegetaţie, la culturile din spaţii prote3ate seaplică tratamente la sol, n 3urul bazei tulpinii, cu produse fitosanitare.

VIRUSUL ,RI-AL

:ripa este o boală infectioasă acuta caracterizată clinic prin manifestări severeale aparatuluirespirator printr o contagiozitate mare cu producerea de valuri epidemice care periodic, laintervale de ;< =< ani, se e tind pe ntreg globul sub formă de pandemii.:ripa este produsă de

virusul gripal (8> ovirus influenzae).$oate fi conservat timp de c!teva săptăm!ni la < ?=@*. $uterea sa infecţioasă este distrusă prin ncălzire timp de c!teva minute la AB@*, prin radiaţii cu C.V. sau tratament cu eter,formol, fenol. &emaglutinina şi antigenele fi atoare de complement sunt mai rezistente laagenţii fizici şi c'imici dec!t particula virală.- togenie " Virusul gripal pătrunde n organism prin intermediul aerosolilor şiafectează mucoasa căilor respiratorii. euraminidaza scade v!scozitatea stratului mucos

e pun!nd astfel receptoroi de la suprafata celulelor la patrunderea virusului gripal care produceleziuni distructive urmate de descuamarea celulelor ciliate, infiltrate cu celulemononucleare şi edem submucos.*!nd procesul afectează şi parenc'imul pulmonar, apar leziuni de tip interstiţial.-tarea to ică generală (febră, astenie, dureri musculare) nsoţeşte de regula sindromul gripaldar viremia apare in cazul cand organismul este complet lipsit de apărare.Decesele si cazurile grave se int!lnesc n special la copiii cu afecţiuni pulmonare sau

cardiovasculare cronice.Cnele animale de laborator (di'or, şoarece) sunt sensibile la infecţiagripală dar, in practică, cultivarea virusului se face pe oul de găină embrionat prin inoculare n

;


3/7

cavitatea amniotică pentru prevenirea gripei se pot utiliza şi unele c'imioterapeutice cuacţiune antigripală (amantadina).*a %&suri gener !e n caz de epidemie menţionăm"#izolarea bolnavilor la domiciliu sau n spital pe durata bolii acute4#limitarea circulaţiei persoanelor e puse4#educaţie sanitară

RU.EOLA este o boala acuta infecioasa, e trem de contagioasa provocata de virusulru3eolic. Din punct de vedere clinic boala se caracterizeaza prin manifestări cataralerespiratorii,un enantem bucal si o eruptie maculo papuloasa particulară.Virusul ru3eolic face parte din familia $arami oviridae, genul 8orbillivirus.Virusul ru3eolic este inactivat prin caldura (o oră la ABE*) radiaii C.V., formol.- togenie#

Virusul pătrunde in organism pe cale respiratorie prin mucoasa nazofaringiana sicon3unctivala. -e multiplică in esuturile limfoide după care se răspandeste pe cale sanguinațin tot organismul. In formele severe de boala apar fenomene de imunosupresie cu scădereanumarului de limfocite si 5. Imunitatea dobandita dupa boală durează practic toata via a.țSurs *e infectie este constituita e clusiv de omul bolnav. ransmiterea bolii se face in

general direct, pe cale aerogena prin picaturile din secretia nazofaringiana i numai rareorișindirect prin intermediul unor obiecte recent contaminate de bolnav. eceptivitatea la boalaeste generală dar, dupa imbolnavire, imunitatea este puternicasi dureaza toată via a.ț-rofi! /i bolii se bazeaza pe o imunizare activa, sistematica a ntregii populatii infantile. Inacest scop se utilizeaza un vaccin ru3eolic viu atenuat care se administreaza intr o singuradoză pe cale parenterala.$entru protec ie, in cazuri speciale se pot utiliza si imunoglobinețumane specifice anti ru3eola.

RA0IA SAU )UR0AREA este o encefalomielita acută comună omului si unor specii deanimale. 5oala este provocata de virusul rabic care este transmis de la animalul bolnav la omaproape e clusiv prin muscaturi. Fvolu iaț clinică a turbării este rapidă iar sfar itulș estetotdeauna letal. Virusul rabic face parte din familia 'abdoviridae. Fl are in general o formacilindrică, cu aspect de obuz.Virusul este sensibil la eter, cloroform si acetonă precum si la radia ii C.V. dar este destul deț

rezistent in mediul ambiant. $oate supravietui timp de cateva săptamani la temperaturi maiscazute si poate fi conservat in glicerina.Virusul rabic poate fi cultivat prin inoculare

7


4/7

intracerebrală la animale cu sange cald (oarece, iepure, cobai, 'amster etc.), pe culturide esuturi sau peț ouă embrionate.- togenie# Virusul rabic, introdus n organism pe cale cutanata ( muscatură, n epatura,ț plaga) se propaga prin nervii periferici spre sisternul nervos central, se multiplică provocand oencefalita acuta, totdeauna mortala. 8icroscopic se constata infiltratii cu mononucleare, perivasculare si perineuronale insotite de fenomene de degenerescenta. In neuroni apar incluzii intracitoplasmatice acidofile sferice sau alungite, caracteristice encefalitei rabicedenumite corpusculii 5abe egri. De asemenea, apar leziuni degenerative in maduva spinarii,glandele salivare si lacrimale iș in pancreas. Incubatia bolii este variabila, de la G H zilela cateva luni sau c'iar ani. 9n faza de debut apar cefalee, indispozitie si alte fenomeneneuropsi'ice. 5oala poate mbrăca forma furioasă cu 'idrofobie, agitatie, 'alucinaii, crizespasmodice sau forma paralitică cu parestezii, somnolen ă i paralizii. 8oarte survine deț șregulă după cateva zile, cel mult 1< zile de la debutul bolii, cu insuficien a respiratorieț sicirculatorie.)r t %ent#

urbarea la om, odata aparuta, este totdeauna fatala si, de aceea, tratamentul se adreseaza persoanelor suspecte a fi infectate cu virus rabic si are drept scop blocarea si neutralizareaagentului patogen la poarta de intrare pentru a impiedica declansarea bolii. ratamentul

ocal trebuie instituit imediat si el constă din toaleta plăgii, spălare abundentă a locului cuapă i săpun, aplicarea unor antiseptice locale si infiltra ii locale cu ser ș ț antirabic. Dacă este necesara o sutura a plagii, aceasta nu va fi efectuată inainte de =H de ore.E$i*e%io!ogie#

ezervorul de virus este constituit din speciile de animale cu sange cald care, fara e ceptie,sunt susceptibile de a se imbolnavi de turbare si de a transmite virusul e istent in salivain special prin muscatura. Deoarece in tara noastra rabia este transmisa la om in primul rand

prin muscatura de caine, se recomanda vaccinarea si tinerea sub supraveg'ere a acestor animale.

VIRUSURILE 1ER-E)ICE (Virusul 'erpes simple sau 'erpes virus'ominis)F istă două tipuri de virus 'erpetic (V.&.)" V.&., tipul I care produce 'erpesul nazal, bucal siocular si care se transmite prin saliva si V.&. tipul II care produce 'erpesul genital ce setransmite prin raport se ual.Cneori pot apare forme clinice severe (encefalita 'erpetica,

erato con3unctivite, etc.) provocate n special de virusul 'erpetic tip I.

=


5/7

Di gnosticu! *e ! +or tor al infecfiilor 'erpetice se face prin cercetarea virusului 'erpetic si prin titrarea anticorpilor anti'erpetici.$entru punerea in evidenta a virusului se recolteazalic'id vezicular, saliva, secre ii oculare sau genitale, tesut cerebral etc. $e culturile de celuleț produc un efect citopatic n ;= =H ore. *elulele infectate contin o incluzie intranuclearăeozinofila cu marginalizarea cromatinei si disparitia nucleului. Identificarea se face prinimunofluorescen a sau sero neutralizare. $entru a se preciza tipul deț virus 'erpetic seutilizeaza te'nici de identificare folosind mai ales anticorpi monoclonali (imunofluorescenta,F I-%).

itrarea anticorpilor se face n caz de primă infectie prin seroconversie ( 6*,F I-%,imunofluorescenta etc.) pe probe duble de ser recoltate la debut si dupa 7 saptamani. estuleste considerat pozitiv daca titrul anticorpilor a crescut de cel pu in = oriț

VIRUSUL -A-ILO(A U(AN

,ener !it ti

Virusul $apiloma Cman este unviruscomun (frecvent intalnit) care cauzeaza anomaliialecelulelor sau tumori la nivelul pielii. &$V poate determina modificari ale tesuturilor de lanivelul membrelor superioare si inferioare, corzilor vocale, gurii si organelor genitale. $anaacum au fost identificate mai mult de B< de tipuri de &$V, fiecare tip infectand o anumita

partea corpului. In continuare ne vom referi la implicatiile lui ginecologice.Virusul $apilomaCman este important deoarece modificarile tesuturilor determinate de anumite tipuri de &$Vse pot transforma incancere ale organelor genitale feminine.Diagnosticarea si tratamentuladecvat ale acestor modificari pot preveni cancerele. &$V poate creste incervi (orificiul dedesc'idere al uterului), vagin,vulva (labiile vaginului), uretra (orificiul urinar) sianus(orificiul prin care se termina intestinul gros).&$V determina doua tipuri de modificari tisulare"

#condiloame (negi)4#displazii (tesuturi precanceroase).8edicii depisteaza prezenta acestor modificari tisulare prin e aminarea vulvei si vaginului si prin e amenul $apanicolau. *ondiloamele (negii genitali) sunt niste tumori asemanatoarenegilor, localizate in aria genitala, cel mai frecvent la e teriorul vulvei. De obicei, suntnedureroase, dar pot determina prurit (mancarimi), arsuri sau sangerari usoare. $ot filocalizate, de asemenea, in 3urul uretrei sau anusului. *ele din interiorul vaginului sau de pe

cervi , de obicei sunt plate si sunt descoperite prin intermediul e amenului $apanicolau. $rindisplazie se intelege prezenta unor celule anormale la nivelul pielii. Displazia nu este similara

A

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-de-piele/cancerul-de-piele-nemelanomatos_754http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/cancerul-intrebari-si-raspunsuri_811http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cervix_7057http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vulva_5423http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/uretra_2564http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anus_441http://www.sfatulmedicului.ro/Alunite--negi-si-keratoze/negii-si-negii-plantari_1351http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/displazie_875http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-patologic_1029http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-de-piele/cancerul-de-piele-nemelanomatos_754http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/cancerul-intrebari-si-raspunsuri_811http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cervix_7057http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vulva_5423http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/uretra_2564http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anus_441http://www.sfatulmedicului.ro/Alunite--negi-si-keratoze/negii-si-negii-plantari_1351http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/displazie_875http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-patologic_1029


6/7

cancerului dar se poate transforma in cancer dupa mai multi ani daca nu este tratata. $rintratament, displazia este vindecata, astfel ca posibilitatea transformarii in cancer dispare.-ingurul mod de a depista displazia este e amenul $apanicolau sau biopsia (prelevarea si e aminarea unei parti de tesut). Displazia poate fi evaluata cu a3utorul colposcopiei, dar diagnosticul final este pus prin biopsie. Fste localizata cel mai frecvent la nivelul cervi ului,dar poate apare, de asemenea, la nivelul vaginului si vulvei.Di gnostic

*ondiloamele sunt diagnosticate simplu, prin e aminare clinica. -ingurul mod de a depistadisplazia este e amenul $apanicolau sau biopsia (prelevarea si e aminarea unei parti detesut). Displazia poate fi evaluata cu a3utorulcolposcopiei, dar diagnosticul final este pus prin biopsie. Fste localizata cel mai frecvent la nivelul cervi ului, dar poate apare, deasemenea, la nivelul vaginului si vulvei. -creeningul pentru infectia &$V se face prin testul$apanicolau. *and acesta releva modificari caracteristice ale celulelor cervicale, se indica incontinuaretestarea &$V. estul pentru &$V consta in determinarea % D &$V intr o probarecoltata de la nivelul colului uterin ( asemanator testului $apanicolau) . $rin acesta se determina prezenta infectiei &$V si se determinatipurile de virus implicate in infectie. $ana in prezent nu a fost implementat un test &$V pentru barbati.(o* *e tr ns%itere

In momentul de fata se stiu foarte putine despre cum sau cand ne putem infecta cu &$V.ransmiterea se face indeosebi prin contact se ual cu o persoana infectata. 6emeile pot fi

e puse infectiei cu &$V si sa nu prezinte displazie sau condiloame timp de multi ani. 6emeilesi barbatii pot fi, de asemenea, infectati cu &$V fara sa stie acest lucru, neprezentand nici unfel de semn sau simptom.-revenire

$entru a reduce riscul de transmitere si contaminare cu virusul &$V se recomanda"#reducerea numarului de parteneri se uali4#evitarea partenerilor se uali care au avut un numar mare de parteneri se uali4#utilizarea prezervativului (prezervativul asigura protectie impotriva ma3oritatii bolilor cutransmitere se uala4 insa nu poate asigura o protectie 1


7/7

#vaccinarea impotriva &$V, recomandata femeilor inainte de inceperea vietii se uale.V ccin re 1-V

ecent a fost introdus si in tara noastra vaccinul impotriva infectiei cu anumite tipuri de &$V,comercializat sub numele de-ilgard (sau :ardasil).Vaccinul nu trateaza infectia &$V,condiloamele aparute sau leziunile cervicale de3a e istente. %cesta este doar un vaccin care poate a3uta la protectia impotriva infectiei cauzata de &$V tipurile" B, 11, 1B si 1H. &$Vtipurile 1B si 1H au fost incriminate in G

herpesul,hpv,turbarea

Documents