herodot proiect

7/26/2019 Herodot proiect

http://slidepdf.com/reader/full/herodot-proiect 1/6

Herodot(cca. 480-430 î.Hr)

Proiect istoriografie universală

Realizat de Stănescu na-!aria"

ar#eologie" an $



Herodot

(cca. 480-430 î.Hr)

Pentru a alege un istoriograf în locul căruia %i-a fi dorit să trăiesc i să scriu" a fost nevoie săș ș

analizez %ai %ul i factori& 'n ri%ul rnd conte*tul istoric în care au scris" entru că este aroaeți%osi+il să ne deta ă% co%let de %ediul în care trăi%. 'n al doilea rnd o analiză a te*tului scrisș

de acesta. $ar nu în ulti%ul rnd %ai sunt i%ortante inova iile aduse" stilul de a scrie i via aț ș ț

acetuia. ,u %-a% decis asura lui Herodot" entru că îl consider un autor al inova iei. cesta aduce un nouț

%od de scriere" investig#ează" cercetează" face o anc#etă. cesta alege ca su+iect rincialrăz+oaiele %edice(/isprăvile mari şi minunate săvârşite de greci) conte%orane lui" dar este înacela i ti% interesat de lu%ea +ar+ară" non-greacă. 'nsă" cel %ai %ult a% areciat fatul că de i eraș ș

fascinat de %ister i %iraculos" acesta încerca să- i verifice infor%a ia i a făcut un efort secialș ș ț ș

entru a verifica ove tile auzite de-a lungul călătoriei sale.ș

Herodot a fost născut în Halicarnas (astăzi odru%" 1urcia). cesta a fost nevoit să lece dincauza lutelor civile în care a fost i%licată fa%ilia lui i a trăit o erioadă în Sa%os" iar duăș

căderea tiranului 2gda%is se întoarce în ora ul natal duă care încee să călătorească %ult i înș ș

cele din ur%ă se sta+ile te în tena. Herodot este considerat e lgă ărintele istoriei i ărinteleș ș

geografiei" acesta fiind de ărere că o%ul nu oate să fie în eles fără a în elege %ediul ce îlț ț

înconoară .Prezintă conte%oranilor lu%ea +ar+ară" cele trei vec#i continente (,uroa" sia i frica). 'nsăș

roiectul esen ial era să ovestească %arile fate ale Răz+oaielor !edice (cca. 500 î.Hr- 448 '.Hr).ț

Răz+oaiele au fost o încercare decisivă entru 6recia" ornite de răscoala ionienilor" sriini i deț

tena. 7 flotă uternică este tri%isă de arius în 490 î.Hr entru a edesi tena. ătălia de la!araton este ierdută de er i. ,i au încercat să surrindă tena" acu% lisită de aărare" însăș

atenienii se întorseseră în cetate. uă %oartea lui arius" acesta este ur%at la tron în 48: de fiulsău" ;er*es" care duă ce suune o revoltă a egitenilor" este #otărt să continue lanurile tatăluisău" a a că orne te î%otriva 6reciei. r%ata lui ;er*es" din susele lui Herodot avea esteș ș

<.000.000 de oa%eni. =ifra era ro+a+il însă undeva în ur de ot sute de %ii. Herodot se are că avea o asiune entru cifre %ari" acesta a sus că cetatea a+ilonului ar avea

eri%etrul de otezeci i cinci de >ilo%etrii" dar de fat atigea douăzeci de >ilo%etrii. 'n 4?9" în celș

de-al treilea răz+oi %edic" în +ătălia navală de la !cale" er ii sunt învin i.ș ș

Herodot a încercat să se infor%eze desre er i de i n-a auns în Persia. cesta sune că er iiș ș ș

sunt învă a i de la cinci la douăzeci de ani să facă trei lucruri& să călărească" să tragă cu arcul i săț ț ș

sună adevărul.ndre onnard notează că dea ter%enul de „curiozoitate ” entru a îl caracteriza e Herodotdevine insuficient. „În legătură cu ce este Herodot curios se poate răspunde în mare i fără teamăș

de a ne în ela: în legătură cu tot!”ș . stfel ne dă% sea%a că Herodot nu se li%itează doar laRăz+oaiele !edice sau geografie" ci este interesat de faună" floră" cli%ă" %onu%ente" credin e"ț

%oravuri" întinderea de erturilor"etc. 1itlul oerei sale este nc#ete" înainte de Herodot cercetareaș

istorică nu e*ista.

cesta se în eală rar legat de ce a văzut cu oc#ii lui" însă relatează ove tile auzite. ndreș ș

onnard %ai notează& Dar în ciuda tuturor lucrărilor erudite care l-au supus unei critici severeciar neîncrezătoare Herodot n-a fost prins niciodată în flagrant delict de încălcare a adevărului"

#ste un om cinstit cu o imagina ie vie dar istorisirile sale rămân perfect veridice”ț



2egat de itinerariul călăoriilor acestuia" în sud a urcat e @alea Ailului" nă la ,le#antina (astăzissuan" ,git)" în est a auns cel u in nă la a+ilon" osi+il nă la Susa (caitala $%eriuluiț

,la%it" sud" sud-vestul $ranului)" în nord Herodot a călătorit nă la coloniile grece ti fondate eș

#otarele Bcrainei" iar la vest nă la =renaica.

Herodot dă radă ridicolului autori ca Hecateus din !illet cnd vine vor+a de for%a lată de disc

erfect circular a ă%ntului" dar rotestnd doar î%otiva unui fluviu nu%it 7cean i a regularită iiș țcercului erfect. 'n secial în ri%ele cinci căr i" Herodot vor+e te desre e*ansiunea eri lor i ne descrie iț ș ș ș ș

ooarele suuse acestora.

cesta ne vor+e te i desreș ș Sci iț " a eza i la sfr itul secolului @$$$ în steelele Bcrainei. Pentruș ț ș

desfă urarea anc#etei s-a îndretat către ora ele grece ti de e %alul !ării Aegre. $nfor%areaș ș ș

asura sci ilor are foarte sigură" a%estecă rar trăsături legendare. Herodot une în evidenn ăț ț

ingeniozitatea sci ilor în rivin a rezisten ei la invazie" ace tia ac ionnd rin retragerea din fa aț ț ț ș ț ț

agresorului entru a nu se lăsa aun i de el. cesta ne oveste te de o+iceiurile la care se aunge înș ș

cazul î%+olnăvirii regelui sci ilor" vor+ind desre c#e%area vrăitorilor entru a arăta cine a uratț

str%+ e vatra regelui. acă o%ul învinovă it refuză să recunoască vinovă ia i se declarăț ț șnevinovat" sunt c#e%ate alte erec#i de vrăitori" nă într-un final cnd sunt uci i ori vrăitorii oriș

cel considerat vinovat.

ndre onnard %ai notează i cal%ul cu care Herodot notează cruzi%ile descrise ase%eneaș

arderii vrăitorilor sau în%or%ntările regilor- cei care ri%esc le ul entru a îl transorta î i taie oș ș

urec#e" î i fac crestături în urul +ra ului" î i zgrie fruntea i nasul" %na stngă i-o străung cuș ț ș ș ș

săge i iar duă un an cincizeci de sluitori regali sunt tra i în eaă î%reună cu cincizeci de cai.ț ș ț

Herodot de ase%enea enu%eră na iunile care %ărginesc do%eniul scitic" de la sud nă la nord iț ș

de la est la vest" dar de cea %ai %are arte dintre ei vor+e te din auzite. $nfor%a iile se răresc eș ț

%ăsură ce cre te distan a i se a%estecă cu trăsături fa+uloase" însă Herodot le triază în felul săuș ț ș

se%nald linia de credulitate e care nu vrea să o deă ească.ș

'n e*tre%ită ile %eridionale ale siei Herodot consideră că se găsesc cele %ai re ioase resurseț ț

ale naturii i este de ărere că +unuri a a de rare nu ot fi culese dect în c#i %iraculos.ș ș

e ase%enea face i reflec ii asura unori secii de ani%ale" considernd că vie uitoarele destinatș ț ț

entru #rană sunt %ai uioase iar cele %ai rele fac %ai u ini ui.ț

Herodot a fost interesat i de ro+le%a găsirii izvoarelor Ailului. cesta atacă i ro+le%aș ș

for%a iei geografice a văii Ailului. Herodot î i recizează ărerea desre fatul că @alea Ailuluiț ș

este un golf astuat" iar această ioteză este e*actă în afara nu%ărului de ani +ănuit de Herodot că ar

fi fost neceasari Ailului entru a o realiza. 'n Egipt acesta %ai este interesat de legătura strnsă întreo% i ani%al" duă cu% ti% egitenii venerau isicile sau aveau zei rerezenta i cu ca de ani%ale.ș ș ț

e ase%enea în ,gi e*istă ani%ale sacre sau ciudate i Herodot întoc%e te +estiarii. 'n descriereaș ș

Ceni*ului se o+servă ruden a i onestitatea lui Herodot" care afri%ă că n-a văzut Ceni*ulț ș „decât în pictură”"„ $a%loul său despre #gipt oricât de %aroc i de incomplet ar fi este totu i confirmat în cea maiș ș

mare parte a detaliilor sale de istoricii moderni sau cel pu in considerat verosimil”ț

2a Cyrene, Herodot oveste te desre întlnirea nasa%onilor cu ni te oa%eni negrii i itici.ș ș ș

ceastă oveste a fost considerată o dovadă a credulită ii acestuia" dar a devenit lauzi+ilă în ur%aț

e*lorării fricii ecuatoriale în a doua u%tate a secolului ;$;. stăzi se tie că în acele regiuniș

trăiau oula ii itice" negre.ț



esre Babilonia în afară de aro*i%area gre ită a erir%etrului cetă ii a+ilonului" acesta %aiș ț

recizează că a fot distrusă de arius $.cesta %ai descrie case cu două-trei etae" străzi drete care se taie în ung#i de 90 de grade"

ziduri aralele sau sanctuarul lui aal (zeul sure% al se%i ilor occidentali). Herodot %ai încearcăț

să enu%ere regii a+ilonului" însă confundă denu%irea ersană a regelui Aa+ucodonosor" adică Aitocris" cu o regină. cesta %ai scrie desre un asediu al a+ilonului din artea lui =rus care se

are că n-a e*ista duă un docu%ent cuneifor%" dar Herodot a cules o versiune a căderii %aifavora+ilă entru orgoliul cetă ii. Se are că de fat a iz+ucnit o revoltă în ora la aroiereaț ș

ar%atelor ersane i =rus a utut să- i facă o intrare triu%fală.ș ș

atorită ăstrării integrale a oerei lui Herodot" ersonalitatea sa ră%ne la fel de vie ca acu%două %ii atru sute de ani. =icero (D0:-43 î.Hr) este cel care îl intitulează e Herodot ărinteleistoriei. Herodot fiind ri%ul grec care scrie o istorie universală" această afir%a ie are %ai %ultț

dect ustificată.

=t desre oera lui Herodot" Historiai" aceasta este redactată în dialect ionic i ulterior" înșeoca elenistică" aceasta a fost î%ăr ită în 9 căr i.ț ț

Relatarea răz+oaielor %edice încee doar în cartea a asea" ri%ele cinci căr i fiind rezervateș ț

descrierii e*ansionis%ului ersan" considerat de acesta o cauză a conflictului i descriid ooareleș

suuse acestora.

=ăr ile oartă nu%ele regilor ersani i sunt structurate astfel&ț ș

• =irus cel !are îi este atri+uită ri%a carte.• =a%+ise al $$-lea =artea < i o arte din =artea 3.ș

• arius $ ri%e te cealaltă arte din =artea 3 i =ăr ile 4" 5 i :.ș ș ț ș

•

;er*es =ăr ile ?"8"9.ț 7era este înc#eiată de cucerirea de către tenieni a ora ului Sestos în 4?8 î.Hr.ș

!i-a fi dorit să trăiesc i să scriu în locul lui Herodot din e*tre% de %ulte %otive" fiind unulș ș

dintre cei %ai recunoscu i istoriografi" dacă nu c#iar cel %ai recunoscut i îndrăgit" dar rincialulț ș

%otiv este curiozitatea acestuia i asiunea entru călătorit i cunoa tere.ș ș ș

Bn o% care călătore te i în acela i ti% î i dore te să afle desre geografie" cultură" tradi ii"ș ș ș ș ș ț

credin e i istorie c#iar de la sursă %i se are un o% curaos" un o% care are curaul să gndeascăț ș

li+er i să în eleagă. i în zilele noastre ne este greu să în elege% o+iceiurile altor culturi" însăș ț Ș țHerodot a fost desc#is i a reu it să noteze aceste o+iceiuri" foarte diferite fa ă de cele ale grecilor.ș ș ț

!odul lui de a investiga a fost o re%ieră" inetersul fa ă de istoria univerală a atras cititoriț

conte%orani lui" dar dovada sure%ă a valorii acestui istoriograf este fatul că oa%enii din zilelenoastre încă sunt interesa i de oera lui" aici fiind vor+a nu nu%ai desre cei care-l studiază" dar deț

oa%eni o+i nui i" acest lucru se datorează %ainierei lăcute de a scrie" înzestrată cu o for ă eică"ș ț ț

construc ie dra%atic i a e*ri%ării. Herodot ro+a+il o să ră%nă %ult ti% de acu% încolo unulț ș

dintre cei %ai cunoscu i istoriografi" datorită i%actului său asura %ulor genera ii" dar i a fatuluiț ț ș

că o arte din scrierile care ini ial l-au făcut să arcă credul" au fost confir%ate i cercetate duă %iiț ș

de ani.



e ase%enea asiunea lui #erodot entru %iraculos %i se are o trăsătură i%ortantă. cesta erainteresat de ove tile e care le utea afla însă făcea un efort re%arca+il entru a afla adevărul&ș

/...am mers ciar şi până la $e%a %a şi până la Heliopolis mânat de dorin&a de a afla dacă cei deaici se vor potrivi în povestiri cu cei din 'emfis. cest citat ne arată interesul oferit de Herodot

ove tilor interlocutorilor săi" dar i dorin a de adevăr i ca acestea să se î%linească.ș ș ț ș

'n concluzie %i-a fi dorit să fiu Herodot datorită curiozită ii lui" entru a avea ocazia de călătoriș ți a cunoa te attea tiuri de oa%eni" din attea culturi" dar cel %ai %ult entru a avea caacitateaș ș

de a îi în elege i talentul de a co%unica i a scrie o oeră care o să dăinuiască %ulte genera ii deț ș ș ț

acu%.

delina Piat>oEs>i în studiul introductiv din $storii sune& „(recii luptau în acele vremuri pentruo cauză scumpă i credin a în această cauză pe care Herodot a tiut să o su%linieze atât de frumosș ț ș

le-a adus victoria împotriva invadatorului”" in ulti%ele agini ale oerei lui Herodot în elege% tradi ia Sartană i teniană" ilustrată rinț ț ș

dorin a de a luta la Sala%ina" rin ur%are acesta a reu it e lngă să descrie lu%ea +ar+ară i săț ș ș

surrindă siritul grecilor" care n-au renun at la lută din iu+ire entru li+ertate.ț



i+liografie

=aiet de se%inar-$storiografia antică i cre tinăș ș

onnard" ndre" =iviliza ia greacă (caitolul Herodot e*lorează vec#iul continent)ț

delina Piat>oEs>i" Studiu introductiv $storii

herodot proiect

Documents