zoeo ai pa6i! i copllor...lersia antici, amintitl de herodot gi de xenofon, avand o dimensiune de 30...

15
zOEO - A.I{UL OMAGIAL AI PA6"I! I - R gr coPlLoR

Upload: others

Post on 10-Mar-2021

0 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

zOEO - A.I{UL OMAGIALAI PA6"I! I- R gr coPlLoR

Page 2: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

taapr&uam

Noti editorialfl

Cappadocia

1. Prezentare generali2. Cadru geografic3. Etimologie5. Incursiune istoriografici

,. ,:

1. Prezentare generali2. Goreme 17. Ministirea de maici ,,l{rular" (I(rzlar Manastiri)3. Goreme 18. Biserica ,,SfAntul Vasile" (Aziz Basile I(iiise)4. Gcireme 19. Biserica ,,Elmah" (Elmah I(ilise)5. Goreme 20. Capela ,,SfAnta Varvara" (Azize Barbara $apeli)6. G<ireme 21. Biserica ,,SfAnta Ecaterina" (Azize I(aterina I(ilise)7. Goreme 22. Biserica ,,Qankh" (Qankh I(ilise)8. Goreme 23. Biserica ,,I(aranhk" (I(aranhk I(ilise)9. Gcireme 25. Biserica ,,Cruce Maltezi" (Malta Haqli I(ilise)

10. Goreme 27. Biserica ,,Pantocrator" (pantocrator I(ilise)11. Goreme 28. Biserica ,,SIAntul Onufrie" (yrlanh I(ilise)12. Goreme 7. Biserica ,,Tokah" (Tokah I(ilise)

15

30

.),)

38

71

75

81

85L)4

L)9

109

t2+t49L5+

15tl

t62

d

Page 3: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

. _ . ---.::-q" Ef,LIaSIg '9-- ., 1:,q E)rJasrg'g

- -. -. \a E)rlasrg 't- .: -:i1l EIadEf '€

, . , \l Pf r_rasrg .z

':: :-:.llLIAZaJd.I

_ _: :lliasrg c

. _., ridLUoJ t_ ri.: .t.lasrg'€.. : .li,rJSrg a

:,- ilLlt'l\- T

: -. .a:ig C

- .,- .1.;!>rfl |-' .-l::g c

6LE

/qc(ast1>t {rrur)ralnD IillS) sBlorld Bal-II IE soroqda>1r51 rnl e)rrasrg 'Z

,,lnrolgzalog uEoI JS( Errrasrg 'I

ug*nru$

,,euy ri urrqreol lliuus" B)rrasrg 'g

(,,1aq8uu1u8y FlugJS" ecrrasrg) r)nrr rar] nJ B)rrasrg 'r(asryry npunznl ,,pc1udpls sete)rN JS. E)rresrg 't

(asrgy r15ug) rrnr3 ralugs B)rrasrg 'Z

(asrp; rp.t{y) ,,ueo1 FtupJS" B)rrasrg 'I

+;EaFmI{11*

(uorar11 rladu$ azeua3)

,,uorarH InluVlS" greraunJ elade3 'BZ rEIr)^V'8(asryry so>1o1oaq1),,so>1o1oarll" E )uasr g'l

(,,eueq"rrzag" Ierluuotu pxaldruo3) Z rBIr)^V '9

(asr1r;1 5o);nsn1) ,,5o;;nsn{' Eruasrg 'g rElr)^v 'g

(asrpy >lecaqr$re;,J),,1ucaqr$.re;'1" ucr.rasr g'7(asrp; alleqery EUO) n.tlua) urp Errrasrg 'I rBIrr^V t

(aslt>t pIY ;re1;eza1rtr),,relrezew" E)rrasrg'Z(as11r;'1 rrpey Snru;nq) ,,rlpE)I SnurnC" E)rrasrg 't rBIr)^V 'I

Jts[r]AY

(,,;e15r1ry" lnsrrrere4) E6Z atuaroD '6I(asrlry re15r1r;) ,,"re15rp;" E)rrasrg '62 aruarog 'gI

(as1py r1eu.(y) ,,rpu,(y" IBLIEuoLu 1nxa1duo3 'rI auaroD '/I(asrly uuurual..ral4i / aslll)I >1n1Sn; re15rp;)

.,ErrEW EluvJS" E)rrasrg 'tt aluaroD 'gI(,,arle1sn1 IntugJS" 1nxa1duo3) II auaroD 'gI

(,,1aruuq 1ntuVJS" ucrrasrg) 0I auarog 'tI(asUr; ;uze1q 13) ,,;ezep If" B)rrasrg 'I aruaroD 'tI

SNIUdNC

09thhE

rt€lZtL0t

682

982

6LZ

L9Z

892b9z

o9z

IhZ

9tzLZZ

6IZZIZ

€02

002

Z6I

Page 4: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

L92

200

203

)t2ll9227

lJo

CU FF.Ift-S

,'-r , . ;-'

1. Prezentare generali 3932. Zelve 6. Biserica ,,SfAnta Cruce" (Hagh I(ilise) 3gs3. zelve 4. Biserica cu struguri qi peqti (Uztimlti Kilise / Bahkh I(ilise) 4004. Biserica cu qapte coloane (Direkli I(ilise) 4A7

5. Capela ,,SfAntul Simeon" 4.09

241

250

254

258

267

279

285

'289

-) -'i.-

1. Mdnistirea I(eqlik. I(eqlik Manastiri (Cemil)2. Biserica ,,Sf. Arhanghel Mihail" (Cemil)3. Biserica ,,SfAntul $tefan" (Cemil)4. Biserica ,,SfAntul Teodor" (Pancarhk I(ilise)5. Biserica galbend (Sarrca I(ilise)

1t ' :: :'l

1. Mdnistirea,,$ahinefendi"2. Biserica ,,Sfin(ii 40 de Mucenici" (Sobesos)

3. Biserica ,,Sfintul Ioan" (I(argr I(ilise)4. Complexul Agik Saray

5. Biserica ,,Sfhntul Gheorghe" (Aqik Saray)

'; r.r. j. .r :-tiri_-irr!,:i

1. Prezentare generali2. Biserica ,,I(arabaq" (I(arabaq I(ilise)3. Capela funerari a ctitorilor. O noui ctitorie a familiei Skepides-1. Biserica,,Mun;il" (MilnEil I(ilise / Gok I(ilise)5. Biserica ,,Sofianh Han" (Sofianh Han I(lise)6. Biserica ,,SfAnta Varvara" (Tahtah I(ilise / Azize Barbara I(ilise)

427

4'.2'3

440

447

456

463

466

472

496

510

=::. ...-r I(ilise)

307

324

331

314

350

367

379

51.9

S'.21

J.) /

543

545

5+7

,llilffiffiil,:iit t ,illllttr

Page 5: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

IU aFr)u:[Pa

AFMIS

'yt8oeBeP alrl

Inturpdrul-:lllllal lSa)E"

au.6po ap Inrol-: tEllunLuoJl: alrnllsuo)

... :lE \op o 'lrJurcopedde3

elBr]Jaruo) emrg1uegodurlr : :s elua,rdrue

: --- --.:zlg'IUPLuO]-_:l: :-aP'!lln)olr : ..-?LUf\o:de ap

:-' :! : -r]aLUnU E Ea-I

L69

699

cco

829

IZ9

II9809

209169

889

2897,LC,

699

199

899

1r99

PxauY

agex.H*1gqgg

13ts.r?5qY

,,p3o1oa1 ar.ro8r.rg JS" B)uasrggp,raua8 ereluezaJd

SsmAgaam93

(asqry r11y ure6 >1rry) ,,aq8roaqg intugJs" E)rrasrg '8

(asqry1 ;e>1oy) ,,re>1oy" E)uaslg '/(asrlry 6e1r.r!1) ,,$u1rrfl3" E)IrasIg '9

(asllt alB)I {rluErE)I) g"r8ea1l1 Errrasrg 'g

(asrly t1ue1q),,IIUEII " Erlraslg't(asl[)I nlll]qlu!S ),,lllllqluf.rS " errrasr g' t

(asrp; r1p5e[y) ,,r11e5ufiy" E)uasrg 'Z

pluraua8 aJEJuazard 'I

(asrl;'1 r1uu11 / asU)I ;e.teue3) ,,IEABuEJ" E)rraslg '6

(asrp; rl1ag / Z asll)I IIaqqn)I) ,,ln"totpzalog uEoI JS" Eclraslg '8

(asut;1u1ag / I aslll)I IIaqqn)I 7 asqty q>1eg)

,,r1o1sody lllu5S" Errreslg '/

Z

I

s fi rxd n3

Page 6: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

L,Prezentare generalf,

appadocia, prin fascinantele ei peisaje naturale -aceast[ regiune reprezintfl una dintre cele mai impre-

sionante situri din patrimoniul UNESCO -, este un adevlratreper spiritual al civilizaliei cregtine bizantine. Ea reprezin-t[ nu doar o destinafie turisticl populari, datoritl peisajuluiunic1, cu o dimensiune paradisiac[, pe care il oferl, qi un locunde putem admira frumusefea credinfei, prin pictura bizan-tinl din bisericile rupestre, ci este, inainte de toate, amintireaunei frumoase pagini de istorie a crestinismului.

Ar fi regretabil s[ infelegem ci zona Cappadociei esteredusl doar la triunghiul cuprins intre Avanos, Nevqehir qiU.gtip, aceasta intrucAt ea a flcut parte, cAteva mii de ani,dintr-o entitate geografici foarte mare, cu conturul binedelimitat de rAul Halys (I(rzrlrrmak), Mun(ii Taurus la sud,Armenia la est, Pontul la nord qi teritoriile cunoscute maitArziu in istorie ca fiind Galatia qi Frigia la vest.

Descoperirile arheologice din 1935, in situl arheologicde la Alacahciyiik2, au scos la iveal[ urmele unei civili zafii,

r Funda Solmaz $aren, ,,The Interlinking of Nature and Curture i, Gcireme\ational Park'l in: lournal o;f \Yorld Heritage Studies,2Ol7, pp.30_36; AndusE-rrcr, ,,The Hub A concept for a Modern vlsitor centre and Museum -\ Iuseum fbr Cappadocian cultures'l in: The International Journal o;f the Inclusive;' i rtseum, 3 I 20L0, pp. 155-170.

r Situat in Alaca, provincia Qorum, la nord-est de Bo$azkale.

Page 7: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

:' ,: .!'-- '-\o:IoNex 6

-. i- \rr.1 I ) EuB{I R

-^ - ,sainf,ng 'P)uliullts. ,: rJ',IOAOUeH ,

: :: \llELUrxOrdE) rrPels

r : _.r'!rlLU! 'P)rluE ErsJad

r r- EBuESETEd.)

xr, ,\r3+3Yoog[u3

rr^11 Agd313 -po)r

ntrodTg rcbqrrp

ro,tr:rl: 1,00]r1A?

1bu rcrrpy 5gDu

n.r.?:. 5qor'1gr:,o

l n:rl 39 5odq;

iluror nB p) liuzncuDzrumJ 'aura;e8alAJm rS alrz IaJl sBruEr

t ulrd e8uusu.rud ap

Ide3 ul ales aladnrl

lruudruua a.rdsap rS

[qJoA'uoJouax

Drcz rvrdtrr,>rnyil"

fl0 r\(D1OO], lolOl,pdrz r:,rro>r!rdr,

Frr ,rodoo rb1Tri

n 5l ?q n rglmy

:re8uesu.rud

p rmsBdod pugrpJ

s prei ElsBa)E ulrdFrBuodtur un BEuglr:a:d 'er8r.rl a.rdsap

(1 I

'01,6I '{ro ,\.aN 'sserd.tgrsra,rru11 proJxo 'saillilH a4l {o utop7uDl aq_L - u4srutvH'-If,JrIg un)I s ,

'IJasAE)I

ap lsa^-pns tul 0Z ^Ileutxordu BI tenlls '(tainuaS yn1aaq) adalpy IzPtsV r

'ErB{uV urp Inaznry ul alellu ;et 't;ras.tey urp arSoloatlry ap Inaznryur alnzpl g rod aincgld alse)E arlulp alrud g 'E)Illuras pqrull aLIJa^ IEtu Ba) uIrridr.rrsur n) :H'l 00g'Z Inlnue lnrn( urp puglEp E)ItlIBre) ap aincgld aP 000'02alsad alac ur;d n.rqalac alsa 'da1y ap ]sa^-pns rul gg EI 'EuIS uIP qr1p1 ercur,to;d

ul ]Enlrs rqIIprEW 11a1 lnSuro 'EIqf elaunu qns alellqrlluy ul ln)soun3 r

elsaqro^ puv) I)unlB 'es attolsJ ul 'arB) 'lopora11 aP PllJeJoBriBturoJur rS rualB ppBolrad ElsEa)B uIP lol AIlEruIxordV

'lo ap 000'09 16 IrvlEr eP 002 'lB) eP 009'I EI puBEun(B

BlSe)B'aptuluu Jolse)B EaJIJaJo uIJd PIBZIIEaJ Bra UBSJad alAS

-ar ap gie; pnuu mplnqlrl BlBId 'Buoz PlsBe)B ul rllluer^ rolllr-nlrpru }l^rrlod 'uollqBg uI Puvd'1n1uat.rg 1o1uI asasullxe as

ElulBJ JOJP) B .JolrJBlB) B Is JOIIB) B IDIB Uiualsxa ulrd SelB IEru

pln)soun)al BJe rar)oPBddr',) euoz'acpsyr8ul1 ri asuor8llar

alriglrruln)lped alBlredsar nBra arBr u! ndp.ties uI lu8ar ngs

rnlnlsB^InrJolrJal asBzIuBSJo aJBD Ie) 'snIJBC Inl Indluq uI'uuus.rad ulieuruop qns EPB) Ps rolrzau

Inrredur "rH'l Bal-IA IB rnlnloras InJolfll.u BI 'lodB Br nrlued'tolyzeut Erieurruop qns 'EpBoIJed EUn)s o nrluad 'aca.r1 larc-opBddB) Buroz'tottalln 'IEJ aP Irolg)saJ) Iiflunua; 'rruar8r.r;t

8un(e rrn)ol alsa)B u1 '.lopirlrq mlnlB8er erir.rudsrp pdnq'slalllfl un>I uBru

-ra8 p8oloaqre ap ]ualB pteta)ra) yuoz 'pqal arju.tapa{uoc

Blrl.Irnu-B6e bfll.tt4-oau alaaa.t roun B puoz ul Biualsxa aJdsaP

rurqro^Bs Bel-IIx IB Inlo)es uIP IodB E) nrluad ''rH'l IIIAx-xxelalo)as aJlul lBllo^zaP B-s a) alBlJraluo) quolo) eJBolIJnl

-pr1s raun eiualslxa ardsaP alsaqro^ as addu)sul PlsBerB uI'BIq:I rnlaSer alrurvu ul tuns erE) rrPi a1du6 ala) arlulrd Prl-u B) rr{seuB>I P}Buoriueru alsa g{)IPTBW IIaI ul gllrado)saP

E)IruBra) ap gillqH o ad elsesp8a.r.as ac aridr.rcsul o-rlul'mFluerro elB rriEzrTr^r) allrBtu nc r"rn198a1

Ba^B lrqEqord arB) 'p11114a.td aliuzlll^n qsrlBr)eds aP Plrunu

DnlSI^IEC 'i{ trsBA uo38t(f

Page 8: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

care probabil avea

L

Ebliti de ceramicanati Kanesha ca fi-.-:... :eqelui Ebla.

istenta unei stra--:-irre secolele

XII-lea sS.vorbim. r asa-numita

arheologul ger-

locuri ajung: --.na Cappado-

mezilor,.:ir., imperiul

: =

:-- , .--, l iul vastuluiparticularit[[ile

era recunoscutla caror faim[

Potrivit mlrtu-- ..-. -.1 fat[ de re-

animale, acesta

:e or.

si informatia:ar-id vorbegte

-. ..r.likh, situat in-: : , --- :rin cele peste

i.Hr. cu inscriplii:ot fi vdzute in

20 km sud-vest de

.. .. ,.-,rrd University

CAPPADOCiA. Istotr'e. crediniA, arii si civiJizafie. bizantin:i

despre Frigia, precizeazece, traversAnd rAul Halys, se trece pelAngl un important post de pazl qi se ajunge in Cappadocia.Prin aceast[ !ar[ se cll[toreqte pAn[ la granifa cu Cilicia,flcAnd popasuri de-a lungul celor doulzeci qi patru deparasanga6:

L^wpavrtbe eq tr1v Kotr.r.o.borclr1v rcaL raulrl noqreuopr€vrp

F€XqL oriqrov td-rv Kr,LLrck^xt oraOy,oi burlv 6€ovt6g eLoL

tqrqrcovta naqaoayyaL bi tdooeqeq rcal €rcat6v. ini. be

toior toutrov oriqroLot btlaq rt nuA.aq bLeEeAflq rcal bLEa

yuAarctrlq La xaq at4it'Q ea( .

Xenofon, vorbind despre Cirus al Il-lea cel Mare (K0goq)gi despre campaniile sale, amintegte ci acesta a inaintat cutrupele sale in Cappadocia in patru etape, parcurgindcele25de parasanga prin Dana8, oraq populat, mare qi bogat unde arimas trei zile qi unde a trimis la moarte un persan pe numeMegaferne, furnizor de purpurl regall qi un alt ofi1er, ambiiacuzati c[ au complotat impotriva lui:

Kuqoq be preta rr"ov c'Moiv efeAauveL bLa Komna}orctotq

otaO;.rouq tdttaqraq r.oeoLooLyyo$ e[rcooL rcal ndvtenqrog Adva n6Arv oirou;-rdv1v preydAqv rcai eubalpova.evtauOa tpreLvav rllrdqas tqreLq ev cb K0qoq an€rctervev&vbqa lldqolv Meyagdqvrlv golvlKr-orrlv pao(AeLov

rcal €teqr6v trva td;v unaqlaw buvaotlv altLaoaprevog

enLpouAerie rv autrpe.

6 Parasanga (naqaoriq^4lg) - unitate de misuri a distantei folositi inlersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de:tadii (aproximativ 6.300 m).

HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor ,Istorii,vol. II, Ed.S:iir-rtifici, Bucureqti, 1964, p. 49.

' Tyana (Tuava) antici, astizi Iocalitatea I(emerhisar din provincia Ni$de." Xrrvorou, Anabasis I,2, 19-23.

17

ilililtil

Page 9: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

'"-- -a'/I1ta,",-

_.:- -rol r:( _:-

- :'H d u

: ---_::z \fl Jilir-v-,.- \llUl:-

' -''"-il '-r'

-a' t;11\r :1 ''- -: -_al\l t:!a:

:i, r:-:-lir:;

___ _. J

: - \11c._--- L- lI'- -

_:_---:If -: _

a'- -r T ar-rr- ''_ta ,,' -

-: - .q'rl !i-:-..'.-

- :- _-.srLrrl.sa-rl :O EA.\E A.IEf

EUn alEod BJe

-ratnd le)r-il-. --.s.-jrlsarl

f unop e ug

:: .! ]?]' PLIOZ

: -. -stlP alsa ELr.'ruuol

urp E)TEZBW r$

EerEirq6:ad:,---- : \:llf

-Jn.tD lnbt( t

uJ'::snIuIId

-..,.c .li-r

- .,: :: I-rlz

jt li

'8IgI ul Eriaua1 EI p)Ear8 Eqturlul ElEp Eruud nrluad iecqqnd '- n>uud>todra^O, - tue) nur) ul ro]asrl Earelard-"ra1ur ardsap lElErl un srr)s B 'ra.r8;oso1g rS rolrr.rtg 'lkeyOZl -so,u]]qyryo lodoqrrl::.dyl srp1e6 ap oropnuayy alaurnu qns rS ln)soun3 zr

'(Ot-O ,UX) LZt,.d,hL6I,p)gtiugt$ .pf ,I .lo^ ,a1{atSoag,Nosyurs rT

'(:H'l f SZ) Eal-II IE satEprn{tly{ rnl rarlnuop lndrurl ul lndarul u erro13ap pcoda rnrer E ')rluod rnlnlu8ay e glelrder 1so; e (nraoi:rrly) u,(suruy ,,,

urp )Ilu 6uro un 'u.rnusrug ur BUgd raruoB)r.I IB sossBdoJo) urp

JBr 1(rrpBls ap) rraznrled alnsldo Juns (auatunu)a)ElE) urp Ea

-aJrpoE-I uud 'sossBdoJo) q EuBd BruoBJI-I ulp rode :...ya ad

a8raru ,r(.ropruralry) 'tppsp1 arle) saJf, urp rrrolpp) riol )sas

-oloJ II arB) ed )rtqnd unrp un B]srxa tg)nr]ul,,] )olAoHfroQ^g

lolocf,,rn?1 A.Ddgl)rqloZ ll,) ooqAlros p]Q A.DHgqn)Dfio)

ACDr, AryougdlLLrd ,\lJJ, nxn)nIAI 13,q A3eo3r,A3 AtooH]3

^Qr,rr?'AoAprl odq] 5!l+lo A.rbg Agr, I u?'1n't);ognuuu) :[rr,

Aor^Xlyou rdoopodul 51a SrolrrorrHov 5!r oooorouodo)

?q H? )o1Ao)rdrl,l,31 totoorrlHo SUA3tlontexntnX 5Ln

lrcr3rrQorov prq qooorruodo) rd1Trl rloo)lov k ,Ota ['..]Alot3u3 r[r:,ry:, :rlo)t 'ooosd)g. ]: m-ooobourogo lnyotntn5p:, rzs 1101, lonun rnr,urdr,ar, Soqo ,1 bruo>l ?q 13u?

:B) ezeazt)ard Ia 'laJlsv 'euoz urp rJnunrp ap BnBeiaJ BI

arBolr^rrd IIIBlep EAaIB) 15 pp au erE) Ia) alse uoqBrls 1oI'rrJOI InrBJl nJlued JBSA)eu BJe

e) BaaJ auBdap ep pJnpB ps riro^eu purg rrJolrn)ol ,1urrq1nr

g B nrluad lr^rJlodau r$ p;a1s BJe JolBrnfuocul puaral ,Juo1

-sr r6urnlare uroJuoJ ']B)UIUoJ purgau ri udu r-npursdrl (SBro

un nJluad ll^IJlodau uaral un ad lBnlrs elsa B{BZBW p) IuEUB

aJB) Urp rriBruJoJur 'nr.radtul ur Bs BaJB.r8alur ep alurBul pJuIeuoz ralse)B E E)fluouo)e BriBn]rs aJdsap rriBruJoJur pJeJo

au erB) Iar alse uoqBrls 'oredseruy ul ln)spN .(11y uoqu.4s)es D{afioaE u!'(:H'p VZ - 'rH'l t9) uoqBrts ri eliaq.rorrrerJopBddB) E aueJ^ Ba)B urp Br)pJBs aJdsec .BuBtuoJ ar)-ur^ord eul^ap Br)opBddB) (- sn$nany sn17r7 USnBnV Mtewsa0) sru.taqu - (rc-rt) snrraqrJ rnlnlBrpdlul Indturl ul

DnlDt{afi 'I{ sllseA L,(]3PrC

Page 10: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

r- - -.beriusCaesar: -. r- cler-ine provin--:.r-: : Cappadociei-.- ' Geografi,a sa

i - - :.:a cel care ne-.. -. , :.cestei zone

- ..'.. t-: ttii din care

- .. .- ' -t pentru un

- ' .,:- aceluiasi is-... - -: pentrU a fi: - , -: IJ.Ite Ceea Ce

:,- -.::,ii privitoare:- - - : --Ze J.Za Ca

- I c tL TLl(

- .-'tTtLotv-..1rr\Lttticr(

- ..\ lt be

' , [til]tTov, \ Lr' 'rr.lv

. !.rtiooLOL

- : --,-r.e ll folo-- : -- :- Ilefge:- ' -: :r Laodice-

- :. --. .tadii); iar

-., :.ls mic din

- - - .: c;irui epoci de. -.i iHr.).

--. :_- \ll,9-10).: : \,-rreprLborqoc it

- i -:,.-i.it despre inter-. :t-.,i.LL prima dat[ in

CAPPADOCI A. Islorie. c"*di.16, artl 9i civilizaf ie- bizaniini

Cappadocia, fondat aproape de hotarele sale, sunt o suti doui-zeci (de stadii), iar de-aici pAni la Mazaka, metropola Cappado-ciei, prin Soandos si Sadacora, sunt sasesute optzeci de stadii"].

Pliniusl3, inNaturalis Historia,e, ne arate care este cel maisigur drum accesibil prin aceasta regiune:

alia via, quae certior et iniri ... inde Cappadociae Mazaca indeper Phrygiam, Cariam, Ephesum - adici cel mai sigur drum ...

Ei Mazaka din Cappadocia gi apoi prin Frigia, gi Cariam Efesla.

Continuitatea intre epoca greco-romani qi protobizanti-ni este atestati atAt de m[rturiile epigrafice descoperite inzorlels, cat qi de rezultatele cercet[rilor arheologice efectuatein a doua jum[tate a secolului trecut16.

Cregtinismul s-a r[spAndit foarte devreme in zon[, astfelincAt putem spune c[ la sfArgitul secolului al III-lea Cappadociaera poate una dintre primele provincii ale Imperiului Romancare avea o populatie majoritar crestine. Aceastl rlspAndirea creqtinismului in zonl este atestat[ de numlrul mare de

13 Plinius [Gaius P]inius Secundus (22-79)), cunoscut si sub numele dePlinius cel BitrAn, pentru a nu fi confnndat cu nepotul rnatern, plinius cel TAnir(Gaius Plinius Caecillius secundus), fost consul roman, este autorul uneia din-tre cele mai complexe enciclopedii intitulate l{atwralis Historiae, scrisi in 37 devolume. A murit in timpul eruptiei vulcanului Vezuviu, la 24 august 79.

ra PrrNrus, Naturalis historiae II, ll2, Leipzig, 1841.r5 Guillaume oe lrnrHaNroN, ,,M6langes d'arch6ologie anatolienne,] in:

-\tdlanges de la Facultd Orientale de I'Ilniversit| Saint-Joseph, 1929, pp. 223--193; G. fecorr,,,Esplorazioni e studi in Paflagonia e Cappadocia",in: Bolletinodcl Reale Istituto di Archeologia e Storia clellArte, glrg3T, pp. 3-43; RichardP, H.q.npen, ,,Tituli Comanorum Cappadociae", in: Anatolian Studies. Journal,tt the British Institute o;f Archaeology at Ankara, 18/1968, pp.93-147; NicoleTHreRRv, ,,Un probleme de continuit6 ou de rupture. La Cappadoce entrelion-re, Byzance et les Arabes'l in'. Comptes rendus des sdances de lAcacldrnie cles.;tscriptions et Belles-Lettres, CXXI (1977),1, pp. 98-145.

r6 R.P. HeRprR, inci BeyeuRrr-uoct-u, ,,Preliminary Report on Exca'atious.: Sar, Comana Cappadociae, in 1967", in AnatoLian Studies. Journal of the,, itislt Institute of Archaeology at Ankara,18/f 968, pp. 149-15g.

,TY

Page 11: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

::--. ' ':):)DIa LLlaIlOlllPJ

--:: t'.)'alurPas ad'al:'_-.-d JTr]!.r)n'I rr:: i :l rp uorlElrlqnd-i .- :ur ',(e)opEddEf,.-\ s!lll poo.na18u1- - r\YI\ IIl.iJ,:,.: :? LJSO) ap altsDg ap

'.- '.1Y3 lJoueB --. : - r.Lralun)l Eal-I,\ IE':r:.:oPoaf InlErPdull. .:.- :a) aJlurcl r.

\l uEJoaI '90I

) uopoqp'y91mruoJnf 'g0Ioq uBJals 'z0I;ilro8arD'I0I) snrPrdlf '00I

IE lalorurl'66I snISE4nl'86;nrqt isdnl '/6? snrluoa'I'96\old urp rr]ur;gd rifluas riurrPd Iiugsi-\ BI aP rrueun)fLrrE BS arnqaJls rnlElBl EaJIluruErlEal aJB) Ia) alsa

lr-rasrq n) FrnlESal, 'EUOZ PISBa)B Urp

IE Inloras ul aunrS

l 'arEW Ia) alrsE^

I EluBuodrul"ln\.- aP PrnD uBoI:lezauurnc ap ard

EI]ELUJOJ B) ]B}EJE

!"t?'

'(ttt-OLt '8€I-l,tI '€,II-T,II 'dd'Oge f 'Iro .\LaN 'Lprrt4)ura$D1 a4lto sn4la1 a4I r:INrvd'g) "re1rg>1ag ep A-N ru{ t BI'nsErE)I EelB ulse.ro rrru un '(-:g7,trrJr51) zuerzey ul ln)sgu e-s p3o1oa1 arro8rrg .;g

u.' I 002

TLUELIUB'I',{,r.oJ)aJBJS

qW trurutuozfg lo ,(,"touo!p!C[ lwn$ry1 'u:rsso5 'H ullol :Bapel as y 'rras.(ey

ap n-N EI ]En1s alsa ercopeddef ulp essLg pSerg 'ercL1 u1 p1p rS 'ercopeddu3ur Inun 'ussL1r1 alaurnu nc aSe;o Enop alnJsoun) luns ErlolEuv uI 61

'6997'rl6a.rncng rEf,rlrsEg'pf '(spa) roiy3 nlpl^O rELIrW,nlsedodue\rutA,tuDap 0€9t Dl a"ruw1)ul - a.ruW p) allsaA tnru{S:IIJ 'lo^ 'Duvtltsog alpntS t

'99 'd 'II0Z 'Iro ,{\aN 'sser4 ,(lsra,rrun a8pr.rqua),a7puguqllllw a4l iD au\ualsuo3 Sut"taqwawalJ'wyc NVA 'U 1I 'u ',uorl)npoJlul"lS gOt 'd 'ggg7 'erqdlapellr{d 'ssard Eruell,(suua4 ;o ftrs;a,rrun 'arcopudda2uauroy lo uotsatuo) aW :uvtlstrtl) Sutwocag /wrr6l NrrA puoruLey pndo '17-gZ'LZ-IZ 'dd ''c1 'II aaLulsDlt (l snqrt[,1taut aO'vaaryza1 ac snrsasnJ ,r

nB aJBJ 'o.p3o1oa1 arJoBrJD ri urussdp ep arJoBrJD 'sraJBW

Ia) alrsB^'liulrBd Iiugs IrBr.u rar] role) uiuaza.rd ap lEiuanuur)luralnd lsoJ E Inusruqsar) apun Buoz alsa Er)opBddB)

'zrolt [nuB ul llrpsBu ap alr)ur^ord urp uuar)opBdduc l$ndns]soJ nB arB) B-l alrrinDesred e.ldsap atseqro^ (egt-ggz) BaerBZeJ

ap nrqasnf )sa)rrasrq )lJol$ elaJBtu 'suas lsacu uI 'pDugls uI al-edps elaium)ol u1 flin)asrad ap sun)se nB-s errndurl Bpuorr

-ad urp 1upSer) lSo.rarunu p) plduJ plBrB B)rrolsr BIilpB.r1'(Z-t 1n.qad f J)) Brurlrg ul IS Brsv u1 'urcopuddu3 u1

'equpp u1 'luod ul '.Iulgrls erlurrd fu46g;drul )serprl arB) rola)

BlBSarpB alsa erB) 'nqacl plsodv {g u p7o1s1d7 aun.td ul rs rBp

'(0I-6 '7.to1r1o1sody aTaXdaT J)) Brsv q rS luod u1 'ercopuddu3ul rS Beapnl q 'erurulodosery ul )sarnDol a) ra) 16

,fl1uu1a

,rzelat lS '1ired ap al$alururu as epun '.tol?lolsodv apldoJ ul

al6aqJol as eunl8al plsBaJB a;dsaq 'puqSeJD )luralnd Euoz oeur^ap Br)opBddB) rrnlnusruqserD Barrpuvdspr n) plEpo

JruBtu ap BIaDB 'a8ues n) srJcs B-s

Brrolsr apun )ol un pury (BrEuJ ulp rolriaJord-opnesd BauBd

urp elrua^ rrunrsarBu uie; u1 rarxopouo IB uorlsBq lBrB^apBun BlBreplsuor g alBod Buoz plsBa)B (alEldarp punq ad

A-AI elelo)as ul elBlEp rs rer.rrg Inprou urp role)

FII1S ul alrnJlsuo) r)rJasrq'r?uc uBsBH BaunrSal urp r)rJesrq

Dnltl{!ifl 'l,t }lis"'A uo}r}IC

:

I

I

II

IS

IS

Page 12: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

i .o:lstruite in stilul:\\:e -- ionsiderata un

=:,:- --rir r enite din

-, .:undeistoria

i- .::.:ocia devine

::..-, -.- Se r-OfbeEte

ii: .': ::ftl, Si meZi,

i:--: -:l ludeea si in

---: :.,.'tlor 2, 9-10),

lr : ':: este adresatl

- .. ?-.;.it, in Galatia,

:-:- :::stlni din pe-

- -. . - :.rintele s[pa-)-::t --:,.C Eusebiu de

- - -- : .-a care au fost

>':-- -,r anul 31017.

;:r- .,ost puternic::- ?": r-rti, \'asile cel

^. - -::ull:, care au

. . -- -: pp.21-23,25-- , - .,:tott o;f Roman

-- ' i003. p. 193 si

_ ,-, ,, ,. nt the Milvian

i:- -.i'tlreLa1630de_.. . Bucuresti,2009.

- = . \r'ssa, unul in- -.: :lii :ituat1aN-Vde

l: - , - r:), un mic orag

- . -r.-,.e r.s of the Eastern

CAPPADOCIA. Isforie." credinli, arti si civilizalie bizanlini

aretat c[ formafia culturall aleasl nu indep[rteazi., ci apro-pie de Dumnezeu. Primii doi au fost numigi, al[turi de Sf.Ioan Guri de Aur, m6ri dascd.li ai lumii;i ierarhi2l.

Importanfa Cappadociei este reflectatfl in scrisorile Sf.Vasile cel Mare, care descrie viafa religioasl din aceasti re-giune in secolul al IV-1ea22, aducAnd dovezi ale viefii cregtinedin aceast|zoni, dar nu qi detalii specifice care ar putea avealeg[tur[ cu bisericile rupestre din zon5.. Sf. Grigorie Teologuleste cel care realizeaze o descriere a bisericii construite inamintirea tatilui s5.u, numit gi el Grigorie23.

Trebuie s[ amintim faptul c[ la lucr[rile Primului SinodEcumenic de la Niceea (325) sunt mentionati, printre cei 818Sfinfi Plrinfi semnatari ai hotlrArilor, intre pozifiile 96 qi 105,qi pirin(ii din provincia Cappadociei, dup[ cum urmeaz[:

96. Leontius al Cezareei97, Eupsychius (Eusichius) de Tyana98. Eufrasius (Eurithius) al Colonei99. Timotei al Cyzistrensei (Cybistra sau Cirsistreelor)100. Elpidius Comanensis101. Gregorius (Grigonius) horepiscop102. $tefan horespiscop103. Euffonius horepiscop104. Rhodon (Andronic sau Ando) horepiscop105. Teofan horespicop2a.

rr Dintre cei trei, sf. Ioan Guri de Aur a fost considerat cafiindJirosoful.-:rparatul Teodosie cel Mare il va avea drept etalon al ortodoxiei, iar Sinodul.. \'l-lea Ecumenic l-a numit Pdrinte al Pdrintilor.

rr Benoit GtrN, L'd.glise de Cappadoce au IIl siicle dhpres la corespondance.. Basile de Cesarde (330-379), Pontilicium Institutum orientale, Roma, 19g5.

Ii Cyril MrNco, The Art of the Byzantine Empire B j2-1453, prentice Hall,::-,slervood Cliffs, New )erse,v, 1972, pp. 26-27; I\. THrenRv, ,,Avanos-V6nasa,-:ppadoce)'i in: Geogralthica B1tsa4Si1.1a, H6ldne AuRwerl-lsn (ed.), 3/19g1,

r- Lucririle Primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325) sunt consemna-,. -'e sedinle, cu participanfii respectivi in: sacrosancta concilia ad regiam- ::.:ottel7l exactd quae nunc qurta parte prodit auctor, t.lI Ab anno CCCXXV

,.} ]

Page 13: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

'I86I rsI.IBd '('Pa)

sqznouuvc'l'aaualtlorlowlualsuo) aalsap)I wnnladnslda aolllloN -z'992-n9Z',dd

'7,86rloh :8LZ-LLZ'dd'Orctltt 7sap an^a la alxal suEP (suBld) d

g€t '186 aIuapEIY UaLISILI)IaJ

' (s o pua>1 ['1 p u n o t a$ D q a S' u o ua B tD t l)' D Dlo p a d dD )I) u a t>l op a cl drty iZ l l ul ]uD z {' g

u.taduq DruqDJ 'allsau llarrEw la PIIH LlrlrPalrJr,slznouuvc uEal ez

'(9I 'u 'g 'd 'ggOt >1.ro1 .nayTaBPIrqtuEJ,ssar4 fttsra,trul a8pr;qlrg) 'aDopadda3 autluuz[g lo salra$Duow a^a))

,(apo11 uL1 ap Etetsaluor alsa aluldo ElsEa)Y '(SS-SS 'dd 'ggOf 'uII.Iag 'aqe8sny

rap Irnrpr{)EN '(sLtapunLlr4vtl X pun XI sap Dralaw4)ng aLpslulluaz[q ary)

uueurzlral1 lrn)I ellpr aP asIJ)saP rs ercopuddu) urP ruru"to1d1tcs un-4ut as

-rJ)s g E alBJepISUo) 'aslr)snuBlu alde( ap JPuInu un ardsap Eq.IoA alsS cz

OSZ' d'8002'llBIED'opoBrT'P1,upia"tt ruuallut prut,td u! JoppDouls a a8olouo,tt O 'rNf Iauol 'rd :ts eapa,t as

B) ,,SnUUE ]Sa Snya)ur urnJoa ,1sa ussatdurr + Blou caBL] oJaA snqrnb :snqluolllPe

srrlE snqrrorrd ui luela uou'luns IllEJou .oJslJalse aenf" :aunuur.3'(snqa11$)

surrdn] ul plnlpJ arB)Ur)ads o-rlul JEAIasqo g aleod a) l)adse 'aLI)a^ IEtu ar

-Er)nl pllE o gdnp aldol o alsa EarEr)n'I 'Il9I 'sI.IEd 'XXX)))) t'unLtuu pV

alBdo)srda eunuDs IcuI) B EJnBIs uiualsga BI IJITaJaJ )BJ es

- Lzutnnludocsrda ae!ry\oN - rrPuruasul E^elv) ul rlaJllB ac'IX-IIA elalo)es ul ldo)slde nElslxe Puoz ul Er rualsBoun)ar PS

p)rperdlul au nu 1du;1sacu 'ezEIBIopq BI Psnd alsa als{ alse)B ulalrsE8ar IIiBturoJuI roun BalBlI)IpIraA 9JEP rBIr{J 'BI)oPEddEJ

urp ildocsrda u1 IrlraJar )BJ es arB) ul elBdo)slda els{ elarB

ap Bsul alJreJo luns lliBturoJul aluBuodlul 'szalndslP eP rBlqr

ri a.rulac.ra) ep l)alqns aJBnulluo) ul luns rul)opuddu3 u1p

alrrJoldrJDs uI elBzIIEaJ elBllnzal r])elqns lse)B eP alESel 'elBl

-aJdJalul esIJJSnuEru ale)B alSarrr.ld e) Bee) uI 'suas lsa)B uleslr)s rza^op puvlsFeau'csasdll BIroPBddB) ulP arlsadnr allr

-rlsEuElu 16 apcr.rastq BI paJIP AJaJaJ eS Bs aJBJ aluarunDoc'llr9sBtl uIP FISolorIuBW ul BllluFuB

sap alJBoJ Purg eI)uIAOrd BISBa)B 'tatCopudde) eeatBze] ulBJ TOIIJIUBTU BalSuIJ ul alIJInu zHJd BIEaJBdI)IUUd u1 rusBlznl

-ua llnlu IBlu turulglul nu 'ual-Al IE Inlnloras InllsrgJs ap alul

-BuI (rJelp)p rS JolIJIuaJnu B aUEdB IJIlsul) Ieun BaulSErul

BlBluazard tuIsPE luel)oPBddu3 roliulrBd allralr)s uI

3n131{SC 'tr{ sJrseA uoDlrrfi )oQYddYc

Page 14: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

IC

- =: : -::l ) rezentate

----: a- :-careri, ina-,------:- ::ai mult en-

-l-: -:: :laf tif ilOf Ca

-1, : - -.-.1 foarte des

)-!::- ---r si mAnasti-.-: -::.: :Ol'eZi SCfiSe

..:--. .- : - :' >e interpre----: -: -: scriptoriile--:: -. CefCetafe Si

:.^--:.rierite insl de

:-.- -. episcopii din: --.- -:;r-ratii reglsite

=: . -: * ne impiedicl:. .- .-colele VII-XI.j :-: .-",patUttm2t -

>:: -:,e episcopale

, : --r: o alte lucra-. : .- -:a in Cuprins, r :. : - -:: :r'ioribus aliis

- ,;:tletitt crestin,

I :: :.> Cerate a fi scri-: -:. : :r:rt \\reitzmann- - .. \achdruck der- - .:: : -r de Lr,'n Rodley

-- -- - .: - nn ersity Press,

. - :- ,: Tabula lwperii-i. ., .. .:, rutd Lykandos).. i -:.. \'ienne 1981. 338'. :.-.,-:-:rr: . in Revue des., .., : -tittirtes,40l1982,

1' :.:,.',.' J. DeRnouzis

CAPPADOCIA. Istorie, credinli. artd gi civilizalie bizanlini

in Cappadocia, de la I(ayseri la Dasmendron (Ovacik, lAn-ge Nigde), la Sobessos (gahinefendi), la Hagios Prokopios(Urgiip),la Saricha qi Ia Tsamandos.

in ierarhia bisericeascl din cuprinsul Imperiului Bizantin,Tronul Cezarcei Cappadociei era in fruntea tuturor celorlaltetronuri mitropolitane datorite Sf. Vasile cel Mare, r[mAnAndaqa pane la sfArgitul imperiului. Potrivit documentelor, loculcel dintAi in intreg Imperiul Bizantin era definut de CezareeaCappadociei, al cirei titular era desemnat prin cuvintelerlndgtLpoe r.ov Orcegtlptrov [preacinstitul preacinstifilor]qi 6[aq1oe lrcton; AvatoArlq [exarhul intregii Anatolii], fi-ind urmat de reprezentantul Efesului, numit d[agoq ftoLonqAo[aq [preacinstit qi exarh al intregii Asii]. Pe locul al trei-lea se afla mitropolitul Heracleei europene, intitulat nqod-6qroq tr^tv 0negtlprrov Kal ol'c.one @qdrcqe rcaL Marcebovlag[preqedinte al preacinstifilor (mitropolili) din intreagaTracie gi Macedonie], pe locul al patrulea era cel de Ancyra(Ankara), fiind urmat apoi de cel de Cizic, cel de Sardes, celde Nicomidia, cel de Niceea, cel de Calcedon, cel de Side(in Pamfilia), cel de Sevasta (Armenia), cel de Amaseia (inHellenopont) qi cel de Melitene (Armenia).

Cercetarea amenunfiti a bisericilor rupestre qi a docu-mentelor istorice referitoare la istoria crestinismului in pri-mul mileniu al erei noastre ne-a permis sa cunoaqtem si maibine leg[turile pe care Cappadocia le-a avut cu p[mantul teriinoastre, incepAnd cu momentul in care Sf. Vasile cel Mare,in anul 374, cerea comandantului militar al provinciei DaciaCarpatici s[ trimitl moa$tele Sf. Sava Gotul, inecat in}T2inapele rAului Mousaios (Mouo-olog), numele grecesc al rAuluiBuzau, in Cappadocia2s, continuAnd apoi in decursultimpului

I.tr-o scrisoare adresati lui Bretanion, originar din Cappadocia gi epi--'-- romisului intre anii 360-381, fost ucenic al Sf. vasile cel Mare, acesta

-::.nii cerea aducerea Sfintelor moaste ale Sf. Mucenic Sava impreuni cu:'- r.ire d martiriului. in textul scrisorii, marele ierarh cappadocian il numea

Page 15: zOEO AI PA6I! I coPlLoR...lersia antici, amintitl de Herodot gi de Xenofon, avand o dimensiune de 30 de: tadii (aproximativ 6.300 m). HrRooor, HistoriaeY,52,l-3; a se vedea si: Hrnooor

il

alrl.tottl) 'qiau?uloll nrpj nLLw.Lal fi nrollutuoq 'lo^ ul ,,GSLt-geLt) Inuular)I tloa11 Intllodortrry" 'orsrNYsuf,S ulrolJ :1I€.-EyZ'dd 'Z-t'(OSO1 ) IIIA)X (?uUtuoll

?yopot.tO D)uavg:ul l,lnuelarJ I lyoa51 rarqel.tor8ul rn1n1r1odo.r1rur

ele a)ruoue) rolrrJolplp) pluurn{" 'nrsf,lloJS aBIo)IN 'nNrrecoAoNusJ InEd'n6vrvuv3 IIEqIW tQ22-6ZE'dd 'auela.rr Ilpnls aP sar8uo3 Eal-II IE ap Inla)

IE AI 'lo^ urp serlxa) 1696I 'Euaty 'stot?t) a1 al,Moqlg ar4calata.tBuog ap a1t1od

-otl?ul ap sanbruoua) saJlsl^ sap Tau.tno[ a7 'lsunrsvN 'S er]ad :199-gg9 'dd

'g-g'096I) AIXXXT '?u7wolJ ?xopol'to D)trastg:uI i,IaILI€l^orBun 1e I1goa51rnlnlrlodorlru Ealulr^rl)V" 'nlunl 'J a€]o)IN :Eapal as E E)sEauVuoS urej,ur ElsaJE ap gle.rnsg;sap EelElr^IIJE EI JolI.raJaU 'rninlodourluElsuo) Ip :IrJoeN

InqrErrled aJlE) ap nu r$e1are arrquraJap ul Jn)sounJar pulg r8€/I arrquar-ou / EI rlSauguoll ll.rFi I€ lrlodorlrur leunersur lsoJ V 'rnlnrolruurop .ro.1rrd

-oc eriurnpa gleiurpa.rcug I-npulg 'auE) ap es ufurrls n;luad lrquqo.rd a1.reo;

'ittt-SZtt) tupro)or^Ery ulluBlsuo) InrollutuoP aP snPE erseaueruoll e,rejur 'L]BuoluoJar E) 'lrual E 'rueau ap ca.r8 '€laJJ EInsuI urp reurBtro 'lyoaN *'166I-066I 'dd'Lt5;1'rliarnong 'Zl LIX '1o,r '('pa) r)rvznwunH ap nrxopnf rrol7u

-UruoJ Dl.t01sJ u1 a,toolrntd aluawn)oCI ur,,so]sIJH Inl E I)IJasIg IIJEW BaJE]IUnLUo)

ap aleJolup rueq ap rreru aulns roun ele1d u1 roln(e ards uuapul B) 'luoaNrrql 'rarqellor8ul plqodorJrur a.rle) EIBpoUIS r( gpq.rer;r1ed aruosurs" 0r

'66 ' L?.'dd 'OOOZ 'rlSa.rncng 'setruuJ'pa'?u?u,toll ?ropot.to D)uastg ut ruatcopadaS .ro1tiu{g ruuV :6002 '. , - b(

'gle1;gdapu1 pruj o rnlnqn6 alatrng nc 1n1dun B 'pllqou BUI)EpEr ulp plrrogulg8uuarr o E) rBur)oJur'aru,'alBS rarrled 1e ueaiglac un uoIuBJaJg prdocsrda ad

:laJlsB EzBasarpB es r arB) uI".n(EgLI-gtLI) InuBlar] luoaN'rarquylo;8un IB IDunlE ap In1nlllodo"rlnu m1nlodoulluulsuo)

InqJBrJlBd aP PS[UrJl osUa,tOOSl,tCS lu:rtlururB 'SueS ISaDB UJ

'E)sBeuBruou BrBi ulp llue^ Inur(uds giursosr^rd n) )sepa^opelalueun)oP 'leJllB ac '6zPuBruoJo BarruBdpls qns ullB es Pu-Balrrpspr Ba) rs PuBedorne lsa-Pns PxoPolro BalBlpul]sar)

BlBol aduo.rdu puv) ppBorred o-rlul rarxopolro Bareurisns

BI ugluor Iuodod ap 16 BrlsBou B)lrasrg ap asnpB alBnlrrrdsrS apr.raluru rarinqrrluo) e rS q6augruo[ Ilrpi rarlodo4rryraiuul;odrul B aralSuoun)ar o pug'qru1r1ud Ednp ElBpul lBru-rn u rB rerrlBl^o;8un Erlodorlrw arE) urrd nITl'?apopadda2Daa.toza) ulp mlnuo.u lu .to111bo7 ep Inllp unBDs ul IBsrolriBrurn 16 p6augruo1 Ilrpi IB Bal-IJ IB erroErrD rnlnlrlodorl-Ilu BpJoDB 'r1uepsd1 nJpuBxalY mlnro]ruuroP Earara) BI 'Bal-JI

IB eruo4os )IualunDa InqrBrrlEd ad e1un4 ul I-npuv^B 'ppou-rs Pu9) ',LLI alrqruol)o 0I uIP pluaurua^a n) puBurluln) rs

Dnl.}ruac 'p e1lsEA Lrlrrviil i L-1