hazarde si riscuri naturale - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/760/hazarde si riscuri...
TRANSCRIPT
Prof. univ. dr. FLORINA GRECUUniversitatea din Bucureqti
Facultatea de Geografie
IJAZARDESI,
RISCURI NATURALE,
edifia a V-a cu adiugiri
EDITURA UNIVERSITARABucuregti, 2016
CUPRINS
PREFATA
CUPRINS
r. NOTIUNI, TERMENI, REPREZENTARE CARTOGRAFICA
L 1 . Noliuni Si termeni utilizali in studiul fenomenelor extrerne ., .. .... .. I 3
1.2. Institulionalizarea obiectivleor ;i strategiilor 21
1.3. Caractere generale ale hazardelor qi riscurilor, clasificdri 23
1.3.1. Caracterul complex qi interdisciplinar............. 23
1.3.2. Clasificarea generald ahazarduilor qi riscurilor ................. 25
1.3.2.1. Hazarduri naturale 25
l.3.2.2.Hazarduri sociale 27
1.3.2.3. Hazarduri biologice/biogene............. 21
1.3.2.4. Hazarduri tehnogene 29
l.3.2.5.C1asificarea hazardurilor 29
1.4. Caracteristici fizice Si spaliolemporale............ 30
1.5. Semnifica{ia indicatorilor de vulnerabilitate ................. 34
1.5.1, Concepte qi noliuni 34
l.5,2.SustenabilitateavieliiEievaluareavulnerabilitdlii................. 37
1.5.3. Vulnerabilitatea qi reducerea riscului dezastrelor. Indicatori gi criterii 38
1.6. Reprezentqreq cartograficd a hazardelor ;i riscului 48
1.6.1. Relevanla hdrtjlor de risc 48
1.6.2. Tipuri de hdrli de rrsc..........1.7. Context istoric al cercetdrilor. Relalia cu geomorfologia aplicatd
Verificare
2. HAZARDE $r RTSCURT GEOLOGICE
2.1. Fenomene magmatice. Yulcanii 63
2.1.1. Sisteme magmatice 63
2.1.2. Morfologia aparatului vulcanic 65
2.1.3. Tipuri de activitate vulcanicd 67
2.1.4. Produsele activitSlii vulcanice .. 68
2.1.5. Erupliile vulcanice 70
2.1.6. Impactul activitilii vulcanice asupra popula{iei 7I2.1.7. R[spdndirea vulcanilor pe glob 75
2.1.8. Prevederea erupliilor vulcanice 79
2.2. Fenomene seismice 79
2.2.l.Elementele unui seism........... 80
2.2.2.Litologia qi riscul seismic 82
2.2.3. Tipuri genetice de seisme 83
2.2.4. Mdsurarea seisme1or................... 85
J
5
13
50
56
59
60
HAZARDE $I RISCURI NATURALE
2.2.5. Impactul fenomenelor seismice asupra populaliei2.2.6. Cutremurele din Romdnia2.2.7. Aspecte ale predicliei cutremurelor2.2.8. Mdsuri de autoprotec{ie a popula{iei
2.3. Impactul asupra populaliei - exempleVerificare
3.1.2.1 . Rostogolirile gi cdderile libere ...........3.L2.2. Prdbugirile qi surp[rile3.1.2.3. Avalanqele...3.1 .2.4. Impactul asupra popula(iei ....
3.1.3. Procesele de deplasare prin sufoziune si tasare
3.1.3.1. Sufoziunea3.1.3.2. Tasarea
3 .l .3 .3 . Impactul asupra populafiei .. ..
3. 1.4. Alunecdrile de teren............3. 1.4. I . Definilie gi semnificalie sociald .......3.1.4.2. Stadiul de evolulie qi morfologia alunecdrii de teren................3.I.4.3. Cauzele alunecdrilor de teren3 .I.4.4. Evolulia procesului de alunecare .
3.1.4.5. Yiteza de alunecare3.I.4.6. Clasificdri qi tipuri de alunecdri de teren........3 .I .4.7 . Impactul asupra populaliei
3.1.5. Procese hidrice de versant3 . L 5. 1 . Eroziunea hidrici neconcentratd pe versanli
3. 1 .5. 1 . L Eroziunea prin pic[tura de ploaie3.1.5.1.2. Eroziunea prin curenji peliculari3. I . 5. 1 . 3. Factorii care influenle azd, er oziunea3. 1.5. 1.4. Impactul asupra populaliei
3.l .5.2. Eroziunea prin curenfi concentrali (eroziune toren{iald)3.I.5.2.1. Procese elementare ale apariliei erozunii torenliale_
ravinalia3.1.5,2.2. Clasificarea formaliunilor de eroziune in addncime.3.1.5.2.3. Organismul (sistemul) torenlial
3.2. Alte procese de risc de degradare a solurilor3.3. Impactul asupra populaliei - exemple3.4. Riscuri provocate de prdbuqiri Si cdderi de stdnci.....3.5. Riscuri glaciare3.6. Riscuri datorate qlunecdrilor de teren3.7. Riscuri induse de cutremure ..................
86
94
96
98
100
119
3.IIAZARDE $I RISCURI GEOMORFICE $I DE DEGRADARE A SOLURILOR I2O
3.l. Fenomene de risc geomorfic l}l3.1.1. Definilie qi clasificare............,..... l2l3.1.2. Procese complexe de deplasare prin cddere .. lZ4
124
126
t26t32133
t3313413s
136
136
137
139
143
144
145
152153
153
r54155
160
t64r66
t66t69170
172
175
181
182182186
186Verificare
CUPRINS
4. FENOMENE ATMOSFERICE $I FENOMENE HTDRTCE DE RrSC
4.1. Fenomene atmosferice de risc 187
4.1.1. Definilie qi clasificare.........,......... 188
4.1.2. Impactul asupra popula{iei4.1.3. Fenomene atmosferice de risc cu declanqare rapid[ qi impact imediat qi
direct asupra populaliei (qi/sau mediului) 189
4.1.3.1. Ciclonii tropicali 189
4.1.3.1.1. Defini{ie qi genezd 193
4.L3.1.2. Fenomenele ciclonale cu impact direct asuprapopula{iei qi/sau mediului ................. 200
4.1.3.2. Tornadele (A. Tiqcovschi, F. Grecu) 2004.L3.2.1. Definilie si genezd 2024.1.3.2.2. Impactul asupra popula!iei.... 206
4.I.3.3. Orajele, trisnetele, aversele, grindina (F. Grecu, A. Tiqcovschi) 2064.1.3.3.1. Definilie Ei genezd 2104.I.3.3.2.Impactul asupra populaliei 2ll
4.L3.4. Viscolul (F. Grecu, A. Tiscovschi)................... 2114.1.3.4.1. Definifie qi genezd 2144-L3.4.2.Impactul asupra populaliei 216
4.1.4. Fenomene atmosferice de risc cu declanqare qi impact lente asupra popu-
laliei (Ei/sau mediului) 216
4.I.4.I. Fenomene atmosferice de risc caracteristice anotimpului rece
(F. Grecu, A. TiqcovschD .................. 216
4.1.4.1.I. Definilie gi genezd (inghe{ul gi gerul, bruma,chiciura, poleiul) 219
4.1.4.1.2. Impactul asupra populaliei.... 220
4.1.4.2. Secetele .. 220
4.1.4.2.I. Deflrnilie si genezd 220
4.1.4.2.2.Impactul asuprapopula!iei.... 221
4.1.4.3. Deqertificarea.............,..... 221
4.1.4.4. Ceala (A. Tiqcovschi, F. Grecu) 221
4.2. Fenomene hidrice de risc4.2.1. Defini{ie qi clasificare.................. 224
4.2.2.Intndatjile (F. Grecu,I.Zdvoianu)................... 225
4.2.2.1. Semnificalia inundaliilor ca fenomen de risc 225
4.2.2.2. Cauzele inundaliilor 226
4.2..2.3. Impactul asupra populaliei qi mediului 233
4.2.2.4. Misuri de protectie 237
4.2.2.5. Mdsuri de prevedere 2384.3. Impactul asupra populaliei - exemple.... 239
4.3.1. Riscuri datorate torenlilor gi rdurilor mici ............. 2394.3.2.Inunda!iile produse de Tibru in Roma 2404.3.3. Inundaliile din Paris, 2L-28 ianuarie 1910 ............ 2554.3.4. inundaliile Dundrii in aprilie 2006 ,,........,. 2574.3.5. Inundalii de-a lungul coastelor 264
187
HAZARDE SI RISCURI NATURALE
5. FENOMENE COMPLEXE DE RISC..........5. 1. lncendii\e..................
5.1,1 . Hazardul la incendiile naturale5.1.1.1. Faze ale genezei gi evoluliei unui incendiu ..........................5.1.I.2. Factori de condi{ionare ...............5.1.1.3. Tipuri de incendii
5,1.2. Impactul qi efectele incendiilor asupra mediului5.1.3. Combaterea focului ...................5. 1.4. Funclii naturale benefice ale incendiilor.................5.1.5. Prevenireahazardului de incendii, Managementul incendiilor......,..5.1.6. Perceplia qi adaptarea la hazardul incendiilor5.1.7. Riscul la incendii - Studii de ca2.........5.1.8. Incendiile de pddure din regiunea Tunis (Rym Klibi, F. Grecu)
5.2. Fenomene hidrometeorologice produse pe rdul Siret tn perioada 24 iulie-1 august 2008 (com. SduceSti, jud. Bacdu)
5.3. Fenomene hidrometeorologice produse in climat arid - Algeria ...............Verificare....
270270270270
271
271
271
273
274274275
275
277
284287
289
6. RECORDURI iN DEZASTRE 2gO
6.L Anul 2008............ 2906.2. Cutremurul din ltalia (6 aprilie 2009)........... 2956.3. Dinamica de2astre\or................... .......................... 296
7. DTCTIONAR DE TERMENT 299
s. DEFrNrTrr (DUPA UNrSDR,2009) (ROMANA, FRANCEZA, ENGLEZL) ... 313
9. ANEXE 3ZI9.1. Bazinul morfohidrografic Arvan. 32I
9.1.1. Harta vulnerabilitdlii gi riscului iminent........ 3219.2. Legenda hdrlii proceselor geomorfologice actuale ................. 3259.3. Legenda hdrlii risculut ................... .. 332
INDEX N4
BIBLTOGRAFTE ............. 338
NATURAL HAZARDS AND RISKS
CONTENTS
FOREWORI)
CONTENTS
1. TERMINOLOGY, CARTOGRAPHIC REPRESENTATION
l.I. Extreme events speciJic terminologlt 13
1.2. Institutionalisatian af the abiectives and strateqier................. 2I1.3. Genercl charecteristics af h*zardt snd risk, cl*ssificatians."..................... 23
1.3.1. Complex and interdisciplinary nature... 231.3.2. General classification cf the hazards ancl risk ?5
1.3.2. 1. liaturatr hazards1.3.2.2" So*ial ha2ards .........,......i.3.2.3. Biological hazards1 "3.2.4. .Anthropogenic hazards1.3.2.5. Classification ot" the hazards
l. 4. Plrysical and,spatiotemparal caracteris tic,s....... "....... " "..
1.5. Signification of vulnerability indicqtors1.5..1. Concepts and notions1.5.2. Life's sustainability and measuring vulnerability .....,.......,.1.5.3. Measuring vulnerability and disaster risk reduction. Indicators and
criteria1.6. Mapping hazard and risk......
1.6. 1. Risk maps relevance ..............1.6.2. Risk maps tipology ..................
1.7. Historical content of the research. Relatiorchip with applied geomorphologt
Questions for review
2. GEOLOGTCAL RrSK AND HAZARDS (ENDOGENOUS PROCESSESRISK-RELATED PIIENOMENA) 60
2.1. Magmatism. Volcanoe,s .....,......... 63
2.1.1. Magmatic systems 63
2.l.2.Yo1canic system morphology. 652.1.3. Volcanic activity. Types .......... 672.l.4.Yolcanic activity products...... 682.1.5. Volcanic eruptions 702.1.6. Volcanic phenomena effects upon population.............. 7l2.l.7.Yolcanoes on the Earth 752.1.8.Volcanic eruptions prediction 79
2.2. Seismicity.......... . 792.2.l.Earthquake features 802.2.2,Lithology and seismic risk.............. 822.2.3.Earthquakes genetic. Types 83
2.2.4.Earthquakes measurement.......... 85
J
5
13
252727292930343437
384848505659
l0 NATURAL HAZARD AND RISK
2.2.5. Earthquakes and population .. 862.2.6. Earthquakes in Romania 942.2.7. Earthquakes prediction............... 962.2.8. Self-protection against earthquakes 98
2.3. Process effects and population response - examples 100
Questions for review 119
3. GEOMORPHIC AND SOIL DEGRADADATION RISKS AND HAZARDS 120
3.1. Geomorphic hazards and rislcs
3.1.1. Definition. Types3. 1.2. Complex mass-wasting processes .................
3 .1.2.L . Topples and free falls ..,....,.....3.1.2.2. Rock-falls and sinkings3.1.2.3. Avalanches3.1.2.4. Processes impact and population response.
3.1.3. Pipping and down-sagging processes
3.1.3.1. Pipping3.1.3.2. Down-sagging ..................3.1.3.3. Processes impact and population response.
3. 1.4. Landsliding ...........3.1.4.1. Definition. Social relevance .................3.1.4.2. Evolution stage and landslide morphology3.1.4.3. Landsliding causes
3.1.4.4. Process evolution of landsliding .,................3.1.4.5. Landsliding velocity3.1.4.6. Classifi cations landslides types. ..........3.1.4.7. Process impact and population response
3. 1.5. Water-induced slope processes ...............3.1.5.1. Slope erosion caused by non-concentrated water currents..
3. 1.5. l. 1. Rain-splash erosion3.l.5 .1.2. Sheet erosion ..,...............3. 1.5. 1.3. Erosion influencing factors3.1.5.1.4. Process impact and population response
3.1 .5.2. Erosion caused by concentrated water currents (gully,torrential erosion)3.l-5.2,1. Elementary process. Gullying ........;..3.1.5.2.2. Classification of linear erosion formations3.1.5.2.3. The torrent system
Other soil degradation risk processesProcess effects and population respanse - examplesRislrs cqused by rock-fallsGlacil risltsLandslide rislwEarthquake rislcs
12tt2l124124126126132t33133
134135
136136t37139143
144t45152153
153
154155
160
164
166166169
t70172
17s181
182182186
186Questions for review
CONTENTS
4. ATMOSPIIERIC AI{D IIYDROLOGICAL RISK PHENOMENA 187
4.1. Atmospheric risk phenomena 187
4.1.1.Definition and types........... 188
4.l.2.lmpact on popu1ation............... 189
4.1.3, Short durate development and sudden-direct impact atmosphericrisk phenomena with effects on humans and environments ............, 189
4t3t
tiili fftffik*ixu,#;;:;;;:;,*;; f?
and population................ 2004132
;::T::t$Ji:il:r;J;-"Jllll : : : : ::: : "22
4.l.3.2.2.Impact upon population,..,.,......,. 2064.1.3.3. Storms, lightnings, showers and hail (F. Grecu, A. Tiqcovschi) 206
ii1',1*TffJ'::-,111,?i1""'il :: : :: i:i4.1.3.4.B7izzard (F. Grecu, A. Tiqcovschi).................. 2ll
il"i|*?#J'::"x11iffi: :124.1.4. Atmospheric risk phenomena with long term effects upon environment
and popu1ation,............... 216
4' 4' ;:'i iT:n;ffiT:T ;:lJiJATff ;;;;; ;il, 216
glaze ice) 219
4.l.4.I.2.Impact on population...........,...... 220
4.1.4.2. Droughts 220
iil',)i#'lJ':l;:i"i:l,T: :: : : ::: : :: :::: 1:i4.1.4.3. Desertification................. 221
4.1.4.4. Fog (A. TiEcovschi, F. Grecu)
4.2. Hydrological risk phenomena 224
4.2.1. Definition, classification.......... 224
4.2.2. Floods (Florina Grecu, lon Zdvotanu) .,............... 225
4.2.2.1. Floods relevance as risk phenomena 225
4.2.2.2. Floods causal factors 226
4.2.2.3.Impact on environment and population... 2334.2.2.4. Protection against floods...,.,.... 237
4.2.2.5. Floods prediction.... 238
4.3. Process effects and population response - examples 2394.3.1. Risks caused by torrents and streams 2394.3.2.The floods caused by Tibre River in Rome.......... 2404.3.3. Floods in Paris, 2l to 28 January 1910 ............ 2554.3.4. Floods on Danube in april 2006 ..........,. 257
4.3.5. Floods along the coasts .......... 264
1l
I2 HAZARDE $I RISCURI NATURALE
5. COMPLEX RISK PHENOMENA............... 2705.1. Fires 270
5.1.L. Hazard in natural fire.............. 2705.1.1.1. Steps of natural fire genesis and evolution......................... 2705.1.1.2. Conditioning factors 2715.1.1.3. Types of natural fire .............. 271
5.1.2. Impact and effects on natural fire upon environment /and population 2715.1.3. Fire fighting 2145.1.4. Natural advantage functions of natural fire ....,......... 2745.1.5. Prevention of natural ftehazard. Natural fire's management,....... 275
5.1.6. Perception and adaptation on natural ftre hazard.. 275
5,1.7. Natural fire risk-Study case 2385.1.8. Natural forest fire in Tunis region (Rym Klibi, F. Grecu) 277
5.2. Hidrometeorological risk phenomena on Siret river, 24 July - I august2008, SduceSti, Bacdu county.......... 284
5.3. Hidrometeorological risk phenomena in arid climate region - Algerie...... 287
Questions for review 289
6. DTSASTER RECORDS.................. 2906.1. Year 2008............ 2906.2. Earthquuke in ltaly (6 april 2009) 2956.3. ilynamic of the disasters"..""" 296
7. DICTIONARY OF TERMS 299
DEFTMTTONS (AFTERINISDR" 2009) (ROMANIAN, FRENCH, ENGLISH) 313
APPENDS ..........;.......... 3219.1. Arvan morphohidrographic basin............ 321
9.1.1. Vulnerability and imminent risk map 3219.2. Legend of geomorphological processes mqp ......,.,.,.. 3259.3. Legend of risk/vulnerability map...,.......... 332
INDEX
REFERENCES ...............
8.
9.
334
338
I.. xOpUNI, TERMENI, REPREZENTARE
cARTocn^rrrcA
1.1. Nofiuni qi termeni utilizafi in studiul fenomenelorextreme
No{iunile de risc, hazard, dezastru au fost impuse in problematicaglobald a cercetdrii qtiinlifice de evolu{ia fenomenelor cu consecinfe graveqi de dezvoltarea civilizafiei. Cregterea pierderilor umane qi materialedatorate unor fenomene naturale extreme a dus la aparilia de noi iniliativegtiinfifice pe plan interna{ional: stabilirea tendinlei de evolulie a acestor
fenomene in timp qi spafiu, precum qi strategiile posibile de atenuare a lor.Inilial, abordarea fenomenelor naturale extreme era orientati mai mult
spre analiza dezastrelor, respectiv a numdrului de victime qi a pagubelor
materiale; ulterior, analiza fenomenelor naturale extreme a fost privitd gi
ca parte integrantd a evoluliei fenomenelor din naturd, fiind datorate
atingerii sau depdqirii anumitor valori critice.Num[ru] mare de victime qi pagubele materiale au impus abordarea
globald a acestor fenomene qi impunerea 1or, treplatd, ca obiect de studiuin institute de invdfdm0nt. Inifiativa in sesizarea acestor fenomene globale
a revenit Academiei Nalionale de $tiinfe a S.U.A, conceptul fiind propus
de preqedintele acesteia, prof. Frank Press, membru de onoare al AcademieiRomdne. Astfel, Adunarea Generald a Naliunilor Unite din 11.X[.1987 a
adoptat rezolulia 421169, care a declarat anii 1990-1999 ,,Deceniul Interna-
lional pentru Reducerea Efectelor si Dezastrelor Naturale" (IDNDR).Obiectivul ini{ial al IDNDR de a reduce pierderile prin acliuni interna-jionale, mai ales in fdrile in curs de dezvoltare (pierderile de viefi omenegti,pagubele materiale, disfunclionalitdlile sociale qi economice) cauzate de
dezastrele naturale, a fost amplificat ?n 1994, cdnd in peste 120 de 15riparticipante la Conferinfa Mondiald pentru Reducerea Efectelor Dezastrelorde la Yokohama au adoptat o declarafie comund pentru o strategie viitoarede construire a unei culturi a prevenirii. Peste 150 de state au stabilitcomitete nalionale IDNDR, ceea ce aratl interesul imens pentru aceste
obiective. in Rominia exist[ un organism de evaluare a dezastrelor (ComisiaGuvernamentald de Apdrare impotriva Dezastrelor).
t4 HAZARDE $I RISCURI NATURALE
La 30 iulie 1999, Consiliul Economic gi Social al O.N.U. adoptdrezoluJia Ell999lL44 care prevede continuarea activitililor legate dereducerea efectelor dezastrelor naturale in cadrul programului internalionalISDR (International Strategy for Disaster Reduction). Astfel, IDNDRrcprezinti, un punct de reper, disting0ndu-se urmitoarele etape de abordare:
- etapa preIDNDR, cdnd cercetdrile erau efectuate la nivel individualsau naJional;
- etapa IDNDR, cdnd se intensificd cooperarea internalionald qtiinlificdqi organizatoric[, iar la nivel nafional cercetirile sunt indreptate spreprognoza hazardelor;
- etapa post IDNDR: cooperarea internalionall se orienteazd sprercaIizarca unor programe Etiinlifice specifice qi complexe.
Primele cercetiri Etiinlifice in domeniul hazardelor naturale se parecd au fost f6cute de Gilbert White intre anii 1942 qi 1956 (Gares qi colab.,1994).
Cele mai frecvente dispute suportd utihzarea nofiunilor de hazard girlsc (geomorfologic), din motive care lin qi de etimologia qi percepliaacestora in limbajul curent. in opinia noastr[, analiza hazardelor esteoarecum sinonim[ cu cea afenomenelor de risc, pentru cd ele sunt potenlialefenomene cu efecte grave negative asupra populaliei, adicb sunt fenomenepericuloase, motiv pentru care ele se utllizeazd gi termenul de fenomenepericuloase. Atunci cdndfenomenul sav hazardul, depdgind anumite valoricritice in dinamica lor, au produs daune societ[lii, ele sunt riscuri, scarade evaluare cantitativd frind redatd in fapt prin aprecieri generale: riscmare, mediu, mic etc.
La acestea se adaugi un alt infeles al fenomenelor de risc geomorfo-logic, qi anume semnificalia negativd a acestora pentru dinamica reliefului,adicd un risc pentru (in) naturd. in acest caz, fenomenul respectiv areurmdri negative asupra populafiei in timp indelungat, indirect, prin efecteleasupra poten{ialului productiv al terenurilor, asupra stdrii de sinitate etc.
Considerflnd cercetarea fundamentald a fenomenelor predezastru caprioritard pentru reducerea urmdrilor negative ale dezastrelor asuprapopulafiei, sub egida I-INESCO qi a secretariatului IDNDR s-a elaborat undiclionar de termeni in limbile englezd", francezd qi spaniol[ cu scopulfolosirii unui limbaj qtiinfific unitar, in vederea elabordrii unor sinteze lanivel planetar. in acest dicli onar (1992) hazardul este un evenimentameninldtor sau probabilitatea de aparilie intr-o regiune ;i intr-o perioadddatd, a unui fenomen natural cu potenlial distructiv. Dupd DEX, hazard,este imprejurarea sau concurs de imprejurdri (favorabile sau nefavorabile)a cdror catzd r[mdne in general necunoscutd; int0mplare neprevdzutd",neaEteptatd, soart6, destin (vezi cap. 7).
NOTIUNI, TERMENI, REPREZENTARE CARTOGRAFICA
Pornindu-se de la notiunea de hazard, ca probabilitatea de aparilie aunui fenomen, sunt necesare studii asupra valorilor extreme ale unuifenomen, in vederea calculdrii probabilitdfii aparifiei acestora. in acestcontext, fenomenele extreme fac parte din procesul natural de evolufie,semnificdnd trecerea peste anumite praguri sau intervale critice, in careare loc trecerea sistemului de la o stare la alta, respectiv de la starea deechilibru la cea de dezechilibru.
Unii autori considerd hazardul ca fiind probabilitatea cu care oricefenomen care poate produce diferite tipuri de pagube (materiale sau umane)intr-un spaliu bine definit, intr-o perioadd de timp, ambele considerate cafiind reprezentative.
Clasificareahazard,elor se poate face dupd mai multe criterii; cu c6tsunt luate in considerare mai multe criterii, cu atdt este mai dificil de fEcuto clasificare. Cele mai utilizate criterii sunt:
- dupi caracteristici ;i impacl (Frampton qi colab., 1996); caracte-risticile qi impactul unor fenomene consideratehazarde naturale sunt notategradat.(Dupd autorii citali, indicele 1 reprezintd valoarea maximd, iar 5,valoarea minimS; dupd alfi autorii, valorile sunt inversate.). Rangul fieciruihazard rezultd din media tuturor variabilelor luate in calcul, si anume:intensitate, duratd, extinderea arealului, pierderi de vieli omenegti, efectesociale, impact pe termen lung, viteza de declanqare, manifestarea de
hazarde asociate;
- dupd originea hazardului - aceastd clasificare line cont de eveni-mentul natural care std 7a baza hazardului si care este in esenld relativsimilari cu clasificarea de mai sus. Astfel, se deosebesc: hazarde nafuraledeterminate de fenomene naturale extreme impdrlite la rdndul lor in maimulte categorii (meteorologice, hidrologice, geofizice, geomorfologice);hazarde naturale determinate de fenomene naturale obiEnuite (meteoro-logice, geofizice, alte tipuri); hazarde naturale determinate de agen{ibiologici (epidemii, invazii de ddundtori etc.);
-hazardele naturale pot fi ulasificate dupdfenomenul natursl caruc-terizat drept fenomen extrem: hazarde geofizice (meteorologice, clima-tice, geomorfologice, geologice, hidrologice, complexe);hazarde biologice(florale, faunistice). Dupd mediul in care se produc se deosebesc: marine,costiere si insulare, continentale, complexe (care se desfbgoard in cel pulindoud medii) (Burton, Kates qi White, 1978);
- dupd mirimea suprafelei afectate se deosebesc: hazarde naturaleglobale, hazarde naturale regionale qi hazarde naturale locale;
- dupd posibilitatearviteza, precizia prognozei in timp util se potdeosebi: hazarde naturale care pot fi prognozate (cu precizie mare, cu
15
l6 HAZARDE SI RISCURI NATURALE
precizie medie, cu precizie micd) si hazarde naturale care nu pot fiprognozate sau sunt prognozate cu pulin timp inainte de declanqare;
- dupdfrecvenla tntr-un aresl dat se deosebesc urmdtoarele categorii:foarte frecvente, frecvente, relativ frecvente, frecvenld medie, rare qi fbarterate.
Dezastrul (din englezd) natural, sinonim cu catastrofe (lb. francezd)este definit in diclionarul IDNDR (1992) ca o gravd intrerupere afuncliondrii unei societdli, care cauzeazd pierderi umane, materiale si demediu, pe care societatea afectatd nu le poate depdsi cu resursele proprii.Dezastrele sunt adesea clasificate in funclie de modul lor de aparilie (bruscsau progresiv) sau de originea lor (naturali sau antropicd) (vezi qi cap.7).
cele doud definilii sunt in esenli sinonime, atdt catastrofa cdt qidezastrul fiind clasate dupd pierderile umane, materiale qi de mediu pecare le produc intr-o anumit[ arie (tabelul 1.1).
Tabelul I.L
Dezastrele naturale cu cele mai mari pierderi economice in anul 2002(Cornford, 2003, citat de Bilteanu gi colab., 2004)
Data !aralregiunea Fenomenul Victime Pierderi economice(mil. USD)
4 - 20 august Europa Inundalii 230 18.s00
31 august -6 septembrie
Coreea de NqideS
Taifunul Rusa 50 4.500
iulie - august SUA, special Secet5, valuride cdldurd
3.300
lUnle Nebraska Inundalii 500 3100
iulie -decembrie China Secet5 3000
26 - 28 august Australia Furtuna Jeanette JJ 2.300
23 septembrie -3 noiembrie
Europa CentraldOccidentalS
Uraganul Lili 8 2.000
Una dintre problemele care stau in atenlia specialiqtilor este stabilirealimitelor de la care un hazard, este un dezastru. criteriile sunt in funcJiede scara la care se analizeazd fenomenele. De exemplu, un fenomen extremeste un dezastru pentru un anumit grup de indivizi, in timp ce pentru alliiel este inregistrat ca un fenomen ce poate fi depdqit prin-resuise prop.ii.Situalia este similard la nivelul statelor. Posibilitatea de a diminua efecielenegative ale fenomenelor extreme face ca dezastrul s[ aib6 valori maireduse in statele puternic dezvoltate, dec6t in statele slab dezvoltate.
. Particularitifile psihologice de percepere a riscului Ei rdspunsuluila acesta pot fi diferite de la un popor la altul sau de la popuiali a rurald la
NOTIUNI, TERMENI, REPREZENTARE CARTOGRAFICA
cea urband, mbsurile de apdrare impotriva pericolelor transmifdndu-se de lageneralie la generafie. Astfel, instruirea populaliei trebuie sd lind cont departicularitdlile psihologice, etnice qi de grup in perceperea pericolelor.
Analiza frecvenlei dezastrelor impune o perioadi indelungatd de obser-vafii, mai mare de 100 de ani. Tehnica de inregistrare a fenomenelor ex-treme, precum qi comunicarea rapidd a datelor prin mass-media, corelate cuexplozia demografic[ constituie factori ce contribuie la considerareadezastrelor ca fenomene cu frecven{d crescdnde in perioada actual6. Celemai discutate sunt cele legate de schimbdrile climatice globale, degi dezastrelegeomorfologice, hidrologice sunt destul de frecvente qi cu efecte mari.
Vulnerabilitatea dupd dic{ionarul IDNDR (1992) este gradul depierderi (de la 0 % la 100 %o) rezultate din potenlialitatea unui fenomende a produce victime Si pagube materiale. Prin dinamica 1or, fenomenelenaturale extreme au un anumit poten{ial de a produce victime sau pagubemateriale. Rezulti de aici necesitatea studierii nu numai a hazardeLor,dezastrelor, dar qi a vulnerabilitdfii, a potenlialitilii fenomenelor naturalede a produce victime qi pagube materiale. Vulnerabilitatea este dependentdde dezvoltarea sociald qi economicd" (vezi qi cap. 7).
Un rol important in lucr[rile de prevenire a declanqdrii fenomenelorextreme ce induc dezastre il au activitdlile de conqtientizare a riscului gi
gestionarea acestuia. De aceea se impune utilizarea corectd a unor noliunice indicd gradual efectul negativ al hazardelor asupra popula{iei(tabelul 1.2).
Tabelul 1.2.
Principii ale teoriei analizei risculuiNo{iuni de: siguranfi - rata de striciciune - pericol - risc
(dupi Alberto Mariano Caivano, 2003)
17
Nivelul de siguranld S(t):0<,s(0<1s(t): n(t) t NundeI - timpul de expunere la riscn(t) evenimente pe care structura lepoate suporta raportate la timpul de
intoarcereN numdrul total de evenimente
Nivel de siguranld hidrqulicd a unei construcliisau a unei portjuni de teritoriu este probabilitateape care o manifesti pentru o anumitd tipologiede evenimente (debite defluente in albie cu timpde intoarcere prestabilit), fard sd survind o stricd-ciune sau un eveniment capabil sd provoacedaune persoanelor sau lucrurilorNivelul de sigurantd in acest caz este raportatla timpul / de expunere (timp de intoarcere) gi
poate fi reprezentat de raportul dintre numerelede evenimente care pot fr relinute in siguran
18 HAZARDE $T RISCUzu NATLIRALE
Continuare - Tqbelul 1.2.
Rata de stricdciune X|t: d Qtl-n(t)) / dt : - (d/dt) (N/n t)Integrdnd intre 0 (faza iniliald) Ei tse obfine:
!?'dt: - J l/ ln(t) dt- ?,, t : In (n(t)l 1f) :> e^ ( - l" 1; :n(t)lNqi deci ,S(l) : e^ ( - l. 0Dacd dezvoltdm in serie exponen{ialaSe obline: e" ( - Xt) : | -L t/
|
! + ?\2 12 l-7\3t3 l3l + ....Neglijdnd termenii superiori seobline:s(r)=1-xr
Rata de stricdciune este tendinfa, pe unitateade timp de referin{d, de a nu avea eficienlastructurii din cauza factorilor externi structurii(spre exemplu, lipsa unei intrelineri a cursuluide ap6, modificdri in amonte sau in avale ce serepercuteazd asupra regimului hidraulic etc.);este dat de raportul dintre numdrul deevenimente non-garantate (N-r(t))gi numdrul de evenimente garantate n(t) inunitatea de timp /Dezvoltdnd, se obline S(r; : "" G l. 0iar siguran{a ,S(/) :> 0 pentru / :> infrnitSiguranla S(t):> 1, pentru l" :> 0 (deci trebuiescdzut[ pe cdt posibil rata de stricdciune pentrufiecare eveniment aqteptat),S(t) = I -XtAcest algoritm ne confirmd printre altele cumnivelul de siguranld scade o datd cu creqtereatimpului de expunere r qi a ratei de stric5ciune l,
Factorul de contact k Este definit k factorul de contact (oameni gibunuri in contact cu riscul)
Factorul de daund d Este definit d factorul de daund, adicd nivelulde daund asociat ratei de stricdciune
Magnitudinea dauneiD:kxd
Se obline D magnitudinea daunei probabile(cuantificarea probabilitdfii daunei)
Pericolul P:P: (l - s(r))Fiind P expresia nivelului pericolului precum qifactor complementar nivelului de siguranld, seobline nivelul de risc R, asociat secvenlei deevenimente a$teptate
Riscul RR = P x D : (l - S(/))*r*dpentrucare se aren:(l-e-I"t)*k*d
Nivelul de risc R este dat de produsul dintrenivelul de pericol P gi magnitudineaprobabilitdlii daunei D in condilii deintrebuinlare gi / sau expunere.
in definirea practicd a fenomenelor extreme, a raporturilor acestoracu mediul, se utilizeazi qi alte nofiuni, cum sunt:
- periculozitatea - factori de periculozitate sau periculoqi, activi (deex., alunecdri de teren).
- potentialitatea - factori poten{iali, pasivi sau factori-rezervd (inaccepfiunea lui Panizza, 1990) (de ex., o falezd, un versant abrupt etc.).
- instabilitatea- dependentd de unele caracteristici geologice, clima-tice etc.
in final, intre om qi mediu existd doud mari categorii de rapoarte:impact ambiental (asupra mediului) gi risc arnbiental (de mediu) (fig. 1.1.)
NOTIUNI, TERMENI, REPREZENTARE CARTOGRAFICA 19
IntervenliiVulnerabilitatea
Fig. 1.1. Raporturile dintre om qi mediu (dupd Panizza, 1990)
Riscul, dupd DEX este posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie dea avea de infruntat un necaz sau de suportat o pagubd; pericol posibil (dinlimba francezd,risque). Dupd diclionarul IDNDRriscul este definit numdrulposibil de pierderi umane, persoane rdntte, pagube asupra proprietdyilorSi intreruperii activitdlii economice tn timpul unei perioade de referinldtntr-o regiune datd, pentru un fenomen natural particular. Prin urmare,este produsul dintre riscul specific qi elementele de risc (vezi qi cap. 1.5.).
Arealele cu diferite grade de vulnerabilitate includ elementele derisc, qi anume: populalia, clddirile ;i construcliile de inginerie civild,activitdlile economice, serviciile publice, utilitdlile, infrastructura etc.
supuse riscului intr-o arie datd.Pe scurt, riscul este definit de pierderile produse ca urnare a unui
fenomen natural extrem (inclusiv numdrul de persoane decedate) pe unanumit spaliu si intr-un anumit timp. Fenomenele naturale extremesusceptibile de dezastre sau calamitdli au diferite grade de vulnerabilitate(mic[, medie, mare). in consecin]d, majoritatea studiilor au in vederecartarea vulnerabilit5lii sau a expunerii terenurilor la risc.
O caracteristicd a fenomenelor extreme este caracterul aleatoriu. Dinaceast6 cauzd este dificil de stabilit cu precizie momentul declangdrii qi
dimensiunea acestora, precum Ei urmdrile asupra mediului qi popula{iei.intre fenomenele naturale extreme qi populalie existi doud tipuri de
relafii:
- evolufia fenomenelor spre valori extreme cdnd populalia prezintl,doar un anumit grad de vulnerabilitate, este susceptibild deci la pierderiumane si economice;
- producerea fenomenelor extreme afecteazd direct populalia, numdrulde morfi Ei daunele economice fiind apreciabile (fig. 1.2).
Riscul de mediu(ambiental)