hazarde seismice

24
Hazarde seismice • Fenomene seismice Ansamblul de fenomene legate de geneza, transmiterea si efectele cutremurelor poarta denumirea de seismism, domeniu al seismologiei. Seismele sau cutremurele de pamant sunt fenomene naturale ce produc unele dintre cele mai mari dezastre. In perioada 1970- 1980, cutremurele au provocat moartea a circa 450.000 de oameni si pagube materiale de peste 19 miliarde de dolari. In perioada 1920-1950 au decedat peste 887.000 de oameni. Hazardul seismic este probabilitatea de aparitie a unui cutremur de o anumita magnitudine, intr-un anumit loc si timp. Riscul seismic este “probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate in bani sau victime sa egaleze sau sa depaseasca valorile asteptate la un anumit amplasament intr-un anumit interval de timp” (N.Mandrescu, 1991)

Upload: chuong

Post on 04-Jan-2016

143 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Hazarde seismice. Fenomene seismice Ansamblul de fenomene legate de geneza , transmiterea si efectele cutremurelor poarta denumirea de seismism , domeniu al seismologiei . - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Hazarde seismice

Hazarde seismice• Fenomene seismice• Ansamblul de fenomene legate de geneza, transmiterea si efectele cutremurelor

poarta denumirea de seismism, domeniu al seismologiei.• Seismele sau cutremurele de pamant sunt fenomene naturale ce produc unele dintre

cele mai mari dezastre. In perioada 1970-1980, cutremurele au provocat moartea a circa 450.000 de oameni si pagube materiale de peste 19 miliarde de dolari. In perioada 1920-1950 au decedat peste 887.000 de oameni.

• Hazardul seismic este probabilitatea de aparitie a unui cutremur de o anumita magnitudine, intr-un anumit loc si timp.

• Riscul seismic este “probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate in bani sau victime sa egaleze sau sa depaseasca valorile asteptate la un anumit amplasament intr-un anumit interval de timp” (N.Mandrescu, 1991)

Page 2: Hazarde seismice

Cauzele producerii cutremurelor

• Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:• 1. Naturale:• mișcarea plăcilor tectonice• erupții vulcanice• impactul cu meteoriți• 2. Antropice• mijlocaele de transporturi (produc minicutremure)• explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)• edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)• Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar

0,2% din ele pot provoca pagube.• Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază

avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

Page 3: Hazarde seismice

Elementele unui seism

Focarul seismic sau hipocentrul este locul din scoarta unde se produc deranjamente, unde are loc socul initial.

Dupa adancimea lor focarele cutremurelor sunt : superficiale/normale : pana la 60-70 km sub suprafata; mijlocii : 70-300km; de adancime 300-700 km.

Epicentrul este punctul de la suprafata Pamantului situat deasupra focarului pe prelungirea razei terestre.

Timpul la origine arata momentulinitierii cutremurului in hipocentru.

Durata masurata a seismului, de la cateva secundepana la zeci de secunde.

Energia seismului, exprimata in lucru mecanic, seproduce datorita fracturarii sau schimbarii volumui dinScoarta terestra.

Page 4: Hazarde seismice

• Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare.

• Undele primare/prime (P) se propaga prin dilatari si comprimari succesive pe directia lor de deplasare cu viteze mari de 4-7 km/s (in crusta) si 8.2 km/s(sub suprafata Moho).

• Undele secundare (S) se propaga prin deformari perpendicular pe directia lor de deplasare cu viteze de 2-4 km/s.

• Undele supeficiale rezulta din interferenta in epicentru a undelor transversale si longitudinale. Se propaga cu viteza constanta de 3,4 km/s.

Page 5: Hazarde seismice

Litologia si riscul seismic

• In pietrisuri si nisipuri, desi viteza de propagare a undelor este mai mica seismele sunt mai distrugatoare.

• Riscul la seisme in roci cristaline compacte se considera egal cu 1, in rocile putin coezive si necoezive riscul este de : 1 :24 (roci sedimentare cimentate); 1,4 :4,4 (nisipuri umede);

• 4,4 : 11,6 (in rambleuri); 12(in terenuri mlastinoaste)

Page 6: Hazarde seismice

Masurarea seismelor

Cateva cutremure distructive

Page 7: Hazarde seismice

Masurarea seismelor• Se face folosind doua tipuri de scari : scara intensitatii si scara magnitudinii.• Aceasta este cea mai utilizata scara de intentsitate, cunoscuta sub denumirea de scara

Mercalli Modificat (MM). • Gradul I – Nu este simtit. Pasarile si animalele sunt nelinistite;• Gradul II - Simtit numai de putine persoane care se gasesc in repaus;• Gradul III - Se simte de unele persoane din interiorul cladirilor;• Gradul IV – Se simte de mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in

exsterior;• Gradul V – se simte de aproape toata lumea. Multi sunt sculati din somn;• Gradul VI – se simte de toata lumea, unele mobile grele se deplaseaza;• Gradul VII – Cei mai multi oameni parasesc locuintele. Stricaciuni considerabile;• Gradul VIII – Casele se deplaseaza pe fundatiile lor. Unii pereti de caramida se

prabusesc.• Gradul IX – Panica generala. Crapaturi mari in teren.• Gradul X – Sunt distruse cele mai multe structuri din caramida.• Gradul XI – Putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri.• Gradul XII - Distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc

modificari ale reliefului.

Page 8: Hazarde seismice

Cateva cutremure distructive• January 23, 1556 China, Shansi 830,000• December 26, 2004 Sumatra 280,000 9.1• July 27, 1976 China, Tangshan 255,000 8.0• May 22, 1927 China, near Xining 200,000 8.3• December 16, 1920 China,Gansu 200,000 8.6 • March 23, 893+ Iran, Ardabil 150,000• September 1, 1923 Japan, Kwanto 143,000 8.3 • September, 1290 China, Chihli 100,000• November, 1667 Caucasia, Shemakha 80,000• November 18, 1727 Iran, Tabriz 77,000• December 28, 1908 Italy, Messina 70,000 7.5• November 1, 1755 Portugal, Lisbon 70,000 8.7• December 25, 1932 China, Gansu 70,000 7.6• May 31, 1970 Peru 66,000 7.8• 1268 Asia Minor, Silicia 60,000• January 11, 1693 Italy, Sicily 60,000• May 30, 1935 Pakistan, Quetta 30,000 7.5• February 4, 1783 Italy, Calabria 50,000• June 20, 1990 Iran 50,000 7.7

Anii 1990-1997

Page 9: Hazarde seismice

1: Morti estimate2: Magnitudine de la 6 la 6.9. Media anuala : 120.3: Magnitudine de la 7 la 7.9 : 18.4: Magnitudine de la 8 la 9.9 . Media anuala : 1.

Cateva imagini :

Page 10: Hazarde seismice
Page 11: Hazarde seismice

Tsunami• Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă

energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau și a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Page 12: Hazarde seismice
Page 13: Hazarde seismice

Distributia geografica a seismelor• Cutremurele de mare magnitudine urmeaza limitele placilor tectonice,

observandu-se existenta a doua zone inguste si alungite care concentreaza 99% din activitatea seismica a planetei : “cercul circumpacific”. Aceasta zona corespunde marilor falii inverse in care continentele aluneca deasupra domeniului oceanic, ducand la inchiderea Pacificului.

• Cea de-a doua zona corespunde arcului muntilor tertiari ; acest relief inalt este consecinta compresiunii rezultate din inchiderea completa a marii Tethys.

• Celor doua regiuni li se mai adauga traseele imensului lant submarin, secundare din punct de vedere al energiilor desfasurate, dar importante prin semnificatia lor tectonica, aici nascandu-se noua scoarta oceanica, ce duce la impingerea, de-o parte si de alta, a continentelor.

Page 14: Hazarde seismice

Seismicitatea in Romania• Romania este o tara seismica, annual producandu-se circa

500 de cutremure, dintre care in ultimele doua secole 50 au avut magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Teritoriul Romaniei este afectat in proportie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. In raport cu Japonia insa, cantitatea de energie seismica eliberata annual este de 400 de ori mai mica.

• Studiul seismicitatii a dus la conturarea mai multor regiuni epicentrale: vranceana, fagaraseana, banateana etc. Dintre acestea, cutremurele vrancene sunt singurele de tip intermediar(cu adancimi sub 170 de km). Ele elibereaza periodic cea mai mare cantitate de energie, provoaca cele mai mari distrugeri si se resimt pe areale ce se extind pana la Moscova si Marea Egee.

Page 15: Hazarde seismice

O lista a cutremurelor incepand din 1471• -29 August 1471: ora 12:00: 7,1 Richter: este descris de cronicarul Grigore Ureche că a

avut loc „în vreme ce au șezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea Sucevei, deplasându-i masa”. Acest cutremur a avut loc cu puțin timp înainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O aripă a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei se „prăvale în râpă”.

• “-8 octombrie 1620 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.• -8 august 1681 (9 august 1679 ) -cutremur ce are loc in timpul domnitorului Şerban

Cantacuzino. magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.• -12 iunie 1701 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.• -31 mai 1738 – in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat …într-o însemnare

grecească apare că a avut loc un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menţionează că în 31 mai, la ora 3 dimineaţa pămîntul s-a cutremurat şi chiar „s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…

-6 aprilie 1790 – magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter.• -26 octombrie 1802 – ora 12:55, magnitudine 7,9 grade, adâncime 150 km -la Bucureşti,

cutremurul a durat 2 minute şi jumătate iar cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe precizeaza faptul ca “au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot” si ca in Bucuresti ” s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti si din cele de obste putine au scapat zdravene”…de asemenea o mare parte a caselor din Bucuresti, fiind de lemn, au ars.

• -5 martie 1812 – ora 2:30, magnitudine 6,5 grade, adâncime 130 km – nu am gasit informatii despre pagubele produse.

Page 16: Hazarde seismice

• -14 noiembrie 1829 – ora 3:40, magnitudine 7,3 grade, adâncime 150 km – a avut o durată de un minut şi, despre el, dascălul de la Batiştea scria „cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”

• -23 ianuarie 1838 – ora 20:45, magnitudine 7,5 grade, adâncime 150 km – raporul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi, 36 case dărîmate în întregime şi multe cu stricăciuni serioase.

• -31 august 1894 – magnitudine 7,1 grade – la acest cutremur s-a remarcat prabusirea malurilor Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judetul Galati, precum si distrugerea mai multor case vechi de la periferia Bucurestiului.

• -6 octombrie 1908 – ora 23:40, magnitudine 7,1 grade, adâncime 125 km. – a fost un cutremur ce s-a anifestat in 3 faze consecutive, din ce in ce mai puternice, si care a durat aproximativ 3minute.A avariat mai ales casele vechi din Bucuresti si din estul Munteniei si sudul Moldovei...“ (by cutremur.net and Ioan Istrate)

• -10 Noiembrie 1940 – ora 3:39, magnitudine 7,7 grade, adâncime 133 km – Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Datorită contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. In Bucureşti multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate si au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prabuşirea blocului Carlton,o structură cu 8 etaje din beton armat.

Page 17: Hazarde seismice

• 4 Martie 1977 – ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adâncime 94 km – a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu.

• 30 august 1986 – ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adâncime 131,4 km – a produs mai multe pagube in Basarabia decat in tara, la Chisinau prabusindu-se 4 blocuri.

• 30 mai 1990 – ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adâncime80-90 km – nu a cauzat pagube majore• 27 octombrie 2004 – ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adâncime90-100 km –de asemenea nu a produs pagubeimportante.

Page 18: Hazarde seismice

Ce ar face Romania in caz de cutremur?

• Aproape 800 de clădiri de locuinţe din România ar putea să cadă în cazul unui cutremur devastator. În clasamentul judeţelor cu cel mai mare risc în caz de cutremur se află Iaşi şi Galaţi.

• Numai în Bucureşti sunt câteva sute de clădiri aflate în clase mari de risc seismic.

• O hartă de risc seismic a Europei plasează România într-o zonă foarte expusă la cutremure puternice. Documentul a fost întocmit în urmă cu 2 ani de specialişti europeni.

• Pe de altă parte, Organizaţia Naţiunilor Unite atrage atenţia într-un raport că peste un milion de români sunt în pericol în cazul producerii unui seism devastator.

• Specialiştii români spun însă că riscul unui sesim foarte puternic în România, de peste 7 grade Richter, este unul redus în următorii 3-4 ani.

• În cazul unui cutremur de 7 grade magnitudine, 50% din spitalele din România s-ar prăbuşi. O spune chiar ministrul Sănătăţii, care a anunţat însă şi startul lucrărilor de reconsolidarea a 30 de spitale din cele 400 din ţară.

• Dacă s-ar întâmpla şi la noi ceea ce s-a întâmplat în Italia, am fi total depăşiţi. Din două motive – primul, însuşi spitalul s-ar prăbuşi. Doi – nu ar fi loc suficient pentru bolnavi în multe dintre spitalele mari.

Page 19: Hazarde seismice

• IATA UNA DIN TEORIILE DE SUPRAVIETUIRE IN CAZ DE CUTREMUR DEZVOLTATA DE DOUG COPP – UN MEMBRU IMPORTANT AL ECHIPELOR DE SALVARE DIN SUA CARE PARTICIPA LA SALVAREA VICTIMELOR CUTREMURELOR DIN TOATA LUMEA DE PESTE 20 ANI.

• Triunghiul vietii • Doar uitandu-va la aceste fotografii puteti invata • mai multe decat din 1000 de cuvinte despre cum sa te protejezi in caz de cutremur.

• Daca esti in interiorul unei masini iesi afara si intinde-te langa aceasta. Daca ceva cade pe masina va ramane un spatiu liber langa ea. Vezi mai jos...

Page 20: Hazarde seismice

Niciodata

Page 21: Hazarde seismice

• S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov- Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea

Pentru România sunt două veşti în ceea ce

priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă

foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu

spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur

în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult

decât cel din 1977.

În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru - Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea.

• Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.

Page 22: Hazarde seismice

• Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru - Snagov - Shabla ( Bulgaria ) - linie roşie groasă - s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea

• “România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-geşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti , de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile.

• “Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu.

Page 23: Hazarde seismice

Material creat in scop educational. Nu este destinat altei folosiri.Drepturile de autor rezervate.

Page 24: Hazarde seismice

Referinte/ surse

• Google ( search/images)• Wikipedia ( seisme/tsunami)• Un blog cu istoricul cutremurelor

Nota: sursele nu sunt chiar exacte din cauza ca la momentul in care materialul a fost creat sursele nu au fost notate corespunzator.