8/18/2019 HANU-ANCUTEI Iapa Lui Voda (Povestire)

1/1

11/2/13 HANU-ANCUTEI Iapa lui Voda (povestire)

www.scritube.com/literatura-romana/HANUANCUTEI-Iapa-lui-Voda-pove114165913.php

HANU-ANCUŢEI

Iapa lui Voda

(povestire)

 

de Mihail Sadoveanu

  EXPOZIŢIUNEA:

  ,,Hanu - Ancutei'' este o colectie de noua povest 16416f59q iri scrise de Mihail Sadoveanu ,auzite la Hanu - Ancutei si transmise digeneratie în generatie. Una dintre ele este ,,Iapa lui Voda''.

  Iar asta se întâmpla într-o ,,departata vreme'' , când se spune ca au cazut ploi naprasnice vara , iar culturile de toamna au fost pmasura.

  În acel an s -au adunat la Hanu-Ancutei toti oamenii ce veneau din ,,Ţara de jos'' cu vin în care si voiau sa ajunga în ,,Ţara de sus'' Moldova. Stateau la focuri si pârleau ,,hartane'' de vitel sau de berbec , ,,ori clean si mreana din Moldova''. Se simteau la adapost caci aceshan semana cu o cetate si ,,nici habar n-avea dinspre partea hotilor''.

  Iar în aceste zile ,,grase si vesele'' statea nemiscat acolo un razas strain caruia îi placea voia buna si veselia. Era un om înalt, caruntnici tânar nici batrân si cu fata ,,adânc brazdata''. Avea niste ochi ageri si o mustata tusinata. Se vedea ca este un om trecut prin viata ssociabil.

 

INTRIGA:

 Îl chema Ionita comisul , era de la Draganesti si venise pe un cal roib , pintenog de trei picioare si slab i se puteau numara oasele si care statea cu ,,saua nalta'' ,,într-un dos de parete''. Desi arata astfel comisul se lauda cu el spunând ca nimeni nu mai are cal ca adumnealui. Mos Leonte aproba în batjocura . Comisul Ionita nu a fost de acord cu replica lui Mos Leonte si-si lauda din nou calul spunând caeste dintr-o vita aleasa si se trage dintr-o iapa la care s-a uitat cu uimire chiar Voda Mihalache Sturza. ,,Este o istorisire pe care as pute a sv-o spun'' completa comisul. Auzind provocarea comisului Mos Leonte îl asigura ca va f i ascultat si îl ruga sa îsi înceapa povestirea.

DESFĂsURAREA ACŢIUNII :

Comisul Ionita îsi începu istorisirea amintindu-si de vremurile tineretii când se afla tot la Hanu-Ancutei , însa la care erahangita alta Ancuta, mama acesteia. Venise cu iapa pe care tot o lauda si statea cu alti oameni care ,,acuma-s oale si ulcele''. Deodata tot

cei prezenti vazura un boier iesind dintr-o drosca si îndreptându-se spre ei. Era un boier voini , cu barba rosa , si cu un lantug de aur la gâPoliticosi , oamenii îl invitara la masa s-ii spusera Ancutei sa-i aduca o iala cu vin pe care a platit-o comisul ,,trei parale''.Intrând în vorbarazasul începu sa i se plânga boierului de o ,,pricina'' pe care a mostenit-o de lsa stramosii sai. Era vorba despre un vecin de la Draganescare i-a furat pe nedrept o bucata de pamânt . Hotarât, Ionita comisul insista spunând ca este an stare sa mearga, înarmat cu acte sdovezi, si la Voda , iar daca nici el nu-i va f ace dreptate sa-i pupe iapa nu departe de coada.La aceasta replica toti cei prezenti ancepurasa râda , inclusiv boierul.

PUNCTUL CULMINANT :

Pus pe fapte , razasul pleca , iar a doua zise înfatisa la curte spalat si aranjat. Imediat o sluga aparu si-l întreba cu ce treaba avenit. Dupa ce auzi totul soldatul îi dadu voie sa intre în camera lui Voda.

Luându-si inima în dinti , comisul intra si cazu în genunchi în fata domnitorului. Acesta îi porunci imediat sa se ridice , iar razasurecunoscu mai întâi vocea iar apoi fata boierului de la han. Dupa ce îi arata toate actele si dovezile pe care le avea domnitorul îi recunoscudreptatea si imediat trimise sluga la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile. Înainte de a pleca boierul îl lua deoparte pe comis si-l întreba ce sar fi întâmplat daca nu i se facea dreptate. Ionita comisul , vazând ca boierul are simtul umorului , raspunse hotarât : ,,Eu vorba nu mi-o ia înapoi. Iapa-i peste drum''.

Mult haz a f acut voda pe raspunsul razasului si batându-l iar pe umar îsi aminti de oala cu vin rosu pe care i-o plati comisul la han.

DEZNODĂMÂNTUL :

si iata de aceea se mândreste acum Ionita comisul cu roibul sau : pentru ca se trage din iapa lui voda , care era si ea tot srâncheza si ea tot la fel speriind o alta Ancuta.