REVISTA ONLINEA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

„Din 2009 am pregătit ţara pentru schimbări în bine.În anii următori vom face viitorul nostru european o realitate”

„Vrem să facem astfel, încât oamenii să fie mai împliniţi şi săaibă încredere că, într-o perspectivă apropiată, copiii lor îşivor găsi fericirea aici, acasă, nu în străinătate” Iurie Leancă,

Prim-ministrul Republicii Moldova

Iurie Leancă, Prim-ministru31 mai 2014, Cimișlia

infogovGuvernul Leancă, la un an de mandat

3

4

6

9

10

12

15

17

20

21

Iurie Leancă încopilărie

Erasmus,experienţaeuropeană care îischimbă pestudenţii moldoveni

Oleg Mereacre,moldoveanulpentru care

cultivareacăpșunelor a devenit oadevărată

poveste desucces

AmbasadoareaSuediei în Moldova,Ingrid Tersman:„Produselemoldovenești dejase vând în Suedia”

Premierul IurieLeancă se va

afla, în perioada16-17 iunie, la

Paris

8

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VANr.7/ MAI 2014

EDITORIAL:Șansa unică de a trăi pe continentul păcii

Guvernul Leancă, la un an de mandat

Iurie Leancă, invitat să semneze Acordul deAsociere cu UE pe 27 iunie 2014

Jose Manuel Barroso: „Cred cu tărie în perspectiva europeană a Moldovei”

VIZITĂ OFICIALĂ:Iurie Leancă se va întâlni cu François Hollande

Angela Merkel: „Germania susţine integrareaeuropeană a Republicii Moldova”

INTERVIU:„Este o Strategie ambițioasă, care urmărește să

facă mai bună și mai sigură viața Moldovei”

AFACERE DE SUCCES:Căpșunele moldoveneşti cuceresc piața externă

EDUCAŢIE:Erasmus, experienţa europeană care îi schimbă

pe studenţii moldoveni

E-TRANSFORMARE:AGEPI a lansat serviciul de înregistrare online a

obiectelor de proprietate intelectuală

GALERIE FOTO:Iurie Leancă în copilărie

CUPRINS

Șansa unică de a trăi pe continentul păcii

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVAEDITORIAL

3

„Toamna se numără bobocii”, spuneînţelepciunea populară, îndemnându-ne astfelsă fim mai precauţi cu propriile aşteptări şidorinţe, şi să nu ne bucurăm înainte de vremede nişte rezultate încă nesigure. Şi totuşi,totuşi…Pentru Republica Moldova, primăvara lui 2014a adus mai mulţi boboci în coş. „În topul succe-selor aş plasa liberalizarea regimului de vize -rezultatul unui efort care, per ansamblu,înseamnă şi instituţii mai moderne, şi un nivelmai avansat al democraţiei, şi un spirit de liber-tate mult mai sesizabil în ţară. E o realizare decare moldovenii trebuie să fie mândri, căci,oricât s-ar spune că este un cadou - nu ecadou!”, afirmă în interviul acordat pentru INFO-GOV Ingrid Tersman, Ambasadoarea Suediei.Şi iată că profităm din plin, cu toții, de libertateaoferită, dovadă fiind şi cifrele: în prima lună „fărăvize”, 35.905 de cetăţeni moldoveni au mers înEuropa cu paşapoarte biometrice. În aceeaşi lună mai, Comisia Europeană arăspuns pozitiv la solicitarea Premierului IurieLeancă de a dubla contingentele de import (fărătaxe) pentru cinci categorii de fructe şi legumeimportante pentru Moldova, dar consideratesensibile pentru UE. Respectiv, pentru şase pro-duse importante pentru noi - usturoi, roşii,struguri de masă, mere, prune şi suc de struguri- au fost stabilite cote de export exceptate detaxe şi mult peste ceea ce exportă ţara înprezent în UE. Iar pentru cinci din ele cotele aufost dublate.Nu în cele din urmă, prin gura lui Ştefan Fule,Comisarul european pentru extindere şi politicăde vecinătate, Europa a început să vorbească

despre faptul că Ucrainei, Georgiei şi Moldoveitrebuie să li se acorde, „într-o perspectivă petermen lung, statutul de membru deplin al Uni-unii Europene”.Bineînţeles că cei care preferă sa vadă doarpartea goală a paharului susţin că nimic nu s-arfi produs, dacă nu ar fi existat dramatica evoluţiea contextului geopolitic din regiune, legată deevenimentele din Ucraina. Deşi nimeni nuneagă rolul geopoliticii, ea spunându-şi cuvântulîn toate timpurile… Mai mult, tocmai geopoliticapoate fi factorul hotărâtor ce va determinaopţiunea noastră de viitor. Căci, indiferent deetnie şi de limba vorbită, oamenii Moldovei nuvor război. Şi este de ajuns să te uiţi pe hartă,ca să vezi unde nu explodează bombe. Sau câtde aproape sunt azi aceste explozii de noi…Astăzi, ni se oferă o şansă mare şi, poate, unicăde a trăi într-un spaţiu al păcii şi stabilităţii.Într-o Europă care, în pofida crizelor inevitabilepentru orice organism viu, de fiecare datărenaşte şi merge înainte. O Europă care, deaproape şapte decenii, e singurul continent cenu a cunoscut războaie… Dacă va fi aşa, de noi depinde. Pentru că, oricâtde frumoşi sunt primăvara bobocii, de oameni şideciziile lor depinde numărătoare din toamnă -dacă le poartă de grijă, dacă îi hrănesc şi îipăzesc de ulii… În cazul nostru, este importantsă nu ne lăsăm bătuţi de marile provocări-ulii cenu ne permit să progresăm - reformarea justiţiei,a procuraturii şi a sistemului judecătoresc, com-baterea corupţiei. Toate, necesare pentru aputea trăi pe continentul păcii.

Echipa editorială

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VABILANȚ4

GUVERNUL LEANCĂ, LA UN AN DE MANDAT

Iurie Leancă: „Din 2009 până acum am pregătit ţara pentru schimbări în bine. În aniiurmători vom face viitorul nostru european o realitate”

La 31 mai, ziua în care s-a împlinit un an de la creareaCoaliţiei Pro-Europene și dela învestirea Cabinetului deminiștri, Premierul IurieLeancă a mers la Cimișlia, lo-calitatea sa de baștină. Acolo,Prim-ministrul a avut o discuțiepublică, la care au participatlocuitorii raionului. Iurie Leancăle-a vorbit despre situaţiaactuală din ţară, despre evoluţiiledin regiune şi despre principalelerealizări ale Guvernului.

Oraşul Cimişlia a fost ales,pentru această zi,pornind de la ideea că un politician nu trebuie săuite de unde a pornit şi să fie tot timpul conectat lanevoile oamenilor.”Cimişlia nu e doar baştina mea - ea este şi o lo-calitate tipică pentru ţara noastră, prin aceleaşiprobleme şi provocări comune cu care seconfruntă. Am venit să vă ascult gândurile pentruca, până la finele anului, să ne ajustăm politicileşi să facem astfel, încât oamenii să fie maiîmpliniţi şi să aibă încredere că, într-operspectivă apropiată, copiii lor îşi vor găsi feri-cirea aici, acasă, nu în străinătate”, a spus IurieLeancă.În contextul realizării reformelor, Prim-ministrula menţionat că acestea au fost demarate încăîn septembrie 2009, de Guvernul condus decătre Vlad Filat, şi că astfel au fost pusebazele pentru schimbări cardinale pe termenmediu și lung: „Reformele începute în 2009au asigurat o creştere economică de peste20% în ultimii patru-cinci ani şi un PIB ma-jorat; investiţiile în agricultură au fosttriplate; subvenţiile de stat pentru fermieriau fost de 7,5 ori mai mari decât în opt anide guvernare comunistă; am lansatconstrucția a nouă sisteme mari de irigarepe tot teritoriul întregii republici”.Totodată, Premierul a vorbit desprerelaţiile Moldovei cu Uniunea Europeanăşi despre importanţa semnării pestecâteva săptămâni, la 27 iunie, a Acordu-lui de Asociere cu UE. „Un beneficiuconcret este posibilitatea de a călătorifără viză în țările Schengen. Sentimentde libertate, demnitate și mândrie!Călătorii, familii reunite, contacte, noiexperiențe!”, a spus șeful Cabinetuluide miniștri. Oficialul a mai precizat că,de un an de zile, moldovenii simt

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITĂ OFICIALĂ

avantajele integrării europene și grație deschiderii pieţii aeriene. Oamenii potzbura la preţuri cu până la 50% mai micidecât în 2009, spre mai multe destinaţii,au parte de servicii sigure şi mai calitative.În discuția cu cetățenii, Iurie Leancă s-areferit și la gazoductul Iaşi-Ungheni, careva deveni un element esențial în asigurareacu surse alternative de gaze naturale.Gazoductul, a cărui construcție a fostlansată în august trecut,

5

de Ziua Independenței, urmează să fie dat înexploatare la 27 august a anului curent. De asemenea, Premierul a vorbit despreproiectele de reparare a drumurilor naţionaleşi intravilane. „Până la finele anului, vor fi încheiate 16proiecte de reabilitare a drumurilor naţionaledin Fondul Rutier. Aproape 17 mii de km dedrumuri naţionale, locale şi intravilane aufost reabilitate din 2009. Fondul Rutier acrescut în acest an la 1,33 de miliarde delei, comparativ cu 2009, când era de 241de milioane de lei”, a spus Iurie Leancă.Şeful Guvernului a răspuns la întrebărileoamenilor. Acestea au ținut de: securi-tatea rutieră - în special, decesele înurma accidentelor de circulaţie -, lupta cucorupţia, asigurarea cu locuri de muncă,modernizarea grădiniţelor şi a şcolilor,dezvoltarea economiei şi a proiectelorde susţinere a fermierilor. La finaluldiscuţiei publice, lui Iurie Leancă i-afost conferit titlul de Cetăţean deOnoare al oraşului Cimişlia.

5BILANȚ

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VA6

ANUNȚ ISTORIC

Iurie Leancă, invitat să semneze Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie 2014

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, s-aaflat pe 13 mai la Chișinău. În timpul mai multor întrevederi pecare liderul european le-a avut cu conducerea țării noastre, aufost discutate subiecte precum agenda europeană șipregătirile pentru semnarea și, ulterior, aplicarea prevederilorAcordului de Asociere și ale Zonei de Liber Schimb. Înaceeași zi, Herman Van Rompuy i-a adresat Prim-ministruluiIurie Leancă invitaţia de a semna, în cadrul unui summit extraordinar UE - Moldova ce se va desfășura pe 27 iunie2014 la Bruxelles, Acordul de Asociere a RepubliciiMoldova cu Uniunea Europeană. La ceremonia desemnare vor fi prezenţi liderii celor 28 de ţări membre aleUE.

„Respectarea valorilor europene va deveni și maivizibilă”

„Abia aștept să-l salut pe Prim-ministrul Iurie Leancă laBruxelles, în ziua de 27 iunie 2014, atunci când vom semnaAcordul de Asociere. Vom face acest lucru împreună cuceilalți șefi de stat de Guvern din Uniunea Europeană.Acesta va fi un moment important pentru Moldova și pentruUniunea Europeană. Pe măsură ce ne apropiem tot maimult de beneficiile și de oportunitățile pe care ni le oferăaceste relații mai apropiate, respectarea valorilor eu-ropene va deveni și mai vizibilă. Faptul că acum cetățeniiMoldovei pot călători în țările Uniunii Europene fără vizeeste doar un pas, însă unul foarte important, deoarececălătoriile nu presupun doar turism. Călătoriile pot să fielegate de educație, de afaceri, orice alte scopuri. Și,într-adevăr, acesta este un rezultat nemaipomenit, carea fost obținut de Moldova într-un timp record și care aformat determinat maturitatea și responsabilitatea țăriide a progresa pe arena internațională. Acest lucrudemonstrează și că Uniunea Europeană, într-adevăroferă beneficii partenerilor săi”, a declarat VanRompuy.

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ 7

„Transnistria nu poate să blocheze implementarea Acordului de Asociere”

Oficialul a remarcat că Moldova este o țarăliberă, suverană și perfect capabilă să-șifacă propriile alegeri, și a reiterat spri-jinul UE pentru integritatea teritorialăa statului nostru. Cât priveșteconflictul transnistrean, Her-man Van Rompuy a spus căacesta nu poate săblocheze punerea înaplicare a Acorduluide Asociere. În acelașitimp, el s-a arătat convinscă soluționarea acestui con-flict „va deveni un pas impor-tant în consolidarea stabilității șiprosperității în toată regiunea”.„Avem nevoie de o soluționarecomprehensivă, status quo-ul deastăzi nu este o soluție. Noi trebuie sădefinim un cadru nou pentru această re-zolvare”, a subliniat Herman Van Rompuy,adăugând că UE sprijină în continuare for-matul de negocieri 5+2.

„Acordul de Asociere oferă șanse reale și concrete”

Într-un discurs public, susținut în fața reprezentanțilorclasei politice, ai societății civile

și ai mediului academic de la Chișinău, Herman Van Rompuy a vor-bit și despre meritul cetățenilor moldoveni în obținerea regimului

liberalizat de vize. Totodată, Președintele Consiliului European a remarcat necesi-

tatea aprofundării reformei justiției, a prevenirii și combateriicorupției și a îmbunătățirii climatului de afaceri în Moldova.

„În concluzie, vreau să menționez oportunitățile ce suntoferite de Acordul de Asociere. Sunt niște șanse reale și

concrete. Ele vor ajuta Moldova să-și consolideze su-veranitatea și independența la nivel internațional. Eu

invit fiecare cetățean din Republica Moldova săarunce o privire trează și bine gândită asupra

prevederilor Acordului de Asociere și a șansei decolaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană,

oferită de el. Uniunea Europeană abia așteaptăsă aibă relații strânse cu Republica Moldova”,

a mai spus Herman Van Rompuy.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAPREMIERĂ ABSOLUTĂ8

Premierul Iurie Leancă și PreședinteleComisiei Europene, Jose Manuel Barroso, auprezidat, la 15 mai, reuniunea comună a Gu-vernului de la Chișinău și a Executivului co-munitar, care a avut loc în premieră laBruxelles. „Această reuniune fără precedentreprezintă un simbol al relațiilor RepubliciiMoldova cu Uniunea Europeană, relații ce auavansat mult pe parcursul ultimilor ani.Moldova a devenit un partener importantpentru Europa în vederea creșterii stabilitățiiși a prosperității economice în regiune”, a de-clarat Președintele Comisiei Europene.

Jose Manuel Barroso:„Cred cu tărie în perspectiva europeană a Moldovei”

Comisia Europeană a recunoscut progresele impor-tante pe care le-a obținut Republica Moldova în re-

alizarea reformelor și și-a reafirmat sprijinul încontinuarea reformei justiției, combaterii corupției și

îmbunătățirii climatului de afaceri din țara noastră.De asemenea, Guvernul comunitar a reiterat susținerea

suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldovaîn hotarele recunoscute la nivel internațional. Părțile au

subliniat necesitatea continuării negocierilor în formatul 5+2și identificarea unei soluții ce ar respecta principiile de su-

veranitate și integritate teritorială a țării, oferind un statut spe-cial regiunii din stânga Nistrului. În cadrul reuniunii, Comisia

Europeană a salutat și cooperarea eficientă în realizareaproiectelor din domeniul energetic, subliniind că aceasta are ca-

pacitatea de a asigura securitatea energetică a țării noastre.Președintele Comisiei Europene a apreciat faptul că Republica

Moldova a înregistrat progrese importante în domeniul reformelorși continuă să pună în aplicare reforme esențiale prevăzute în

Planul de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană.Într-o conferință de presă comună cu premierul Iurie Leancă,

susținută după această reuniune, Jose Manuel Barroso a declarat:„M-am convins odată în plus de excelenta calitate a relațiilor cu Re-

publica Moldova și ne-am reafirmat angajamentul față de poporulmoldovean și față de statul unit și modern Republica Moldova. Am

hotărât să deschidem un nou capitol al relațiilor noastre bilaterale prinsemnarea, la 27 iunie, a Acordului de Asociere ce a fost parafat la Vilnius

în noiembrie trecut. Toți cetățenii moldoveni vor avea de câștigat de peurma acestui acord. Dar nu așteptăm semnarea Acordului pentru a susține

Moldova în procesul de reformă, de aceea am decis să alocăm deja anulacesta 130 de milioane de euro ca asistență tehnică”.

Declarațiile de presă ale Prim-ministrului Iurie Leancă și Președintelui Comisiei Europene,Jose Manuel Barroso: http://www.gov.md/libview.php?l=ro&idc=436&id=7666

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

VIZITA OFICIALĂ 9

Prim-ministrul Iurie Leancă se va întâlni,pe 16 iunie, cu președintele Franței,

François Hollande

Oficialii vor discuta despre perspec-tiva europeană a Republicii Moldova,despre situația din regiune în contex-tul crizei ucrainene și despre coope-rarea bilaterală. Un accent puternic va fipus pe atragerea investițiilor străine îneconomia moldovenească. Premierul Iurie Leancă susține că relaţiilecu statul francez reprezintă un obiectivstrategic al politicii externe a Moldovei, întrucât Franţa e una dintre ţările fondatoareale UE.

Iurie Leancă și François Hollande au avut o în-trevedere pe 29 noiembrie 2013, în timpul Su-mmitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.Atunci, președintele francez a declarat că țarasa susţine procesul de apropiere a RepubliciiMoldova de Uniunea Europeană. Totodată,François Hollande s-a pronunţat pentru in-tensificarea contactelor bilaterale, sublini-ind că cea mai bună cale pentruapropierea de comunitatea europeanăe fortificarea relaţiilor comerciale şieconomice.

Premierul Iurie Leancă se va afla în vizită la Paris în perioada 16-17 iunie,unde se va întâlni cu președintele francez François Hollande.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VASPRIJIN EUROPEAN10

Angela Merkel: „Germania susţine integrareaeuropeană a Republicii Moldova”

Prim-ministrul Iurie Leancă s-aaflat pe 28 mai la Berlin, unde aparticipat la un dineu dat de Can-celarul german, Angela Merkel, lacare au mai fost invitaţi Prim-ministrul interimar al Ucrainei,Arseni Iaţeniuk, şi şeful Guvernuluidin Georgia, Irakli Garibaşvili. An-gela Merkel a declarat că susţine in-tegrarea europeană a RepubliciiMoldova, iar întrevederea pe care aavut-o la Berlin cu cei trei premierireprezintă un gest de sprijin pentruRepublica Moldova, Ucraina și Geor-gia.

În declaraţiile de presă făcute la Berlin, ceipatru oficiali s-au referit la situaţia din regiuneşi la procesul de integrare europeană a celortrei țări. Cancelarul Angela Merkel a menționatcă, în pofida crizei din Ucraina, Germaniadoreşte să aprofundeze relaţiile de parteneriatale UE cu vecinii săi din estul Europei.

Totodată, Angela Merkel a subliniat faptul că Uni-unea Europeană nu vrea să intre în concurenţă cuFederaţia Rusă. Drept urmare, nu se doreşte im-punerea unei alegeri dintre Vest şi Est.Cancelarul a reamintit că UE doreşte să semnezeAcordurile de Asociere cu Moldova şi Georgia.„Moldova şi Georgia vor semna, la 27 iuniecurent, Acordul de Asociere, iar odată cuaceasta relaţiile politice, economice şi cultu-rale se vor aprofunda. De asemenea, acesteAcorduri vor pune bazele unui parteneriat al re-formelor, care va consolida democraţia, statul dedrept şi economia de piaţă”, a declarat AngelaMerkel.La rândul său, Prim-ministrul Iurie Leancă i-amulţumit Cancelarului Angela Merkel pentrumesajul ferm de susținere în demersul europeanal Republicii Moldova. „Nu integrareaeuropeană, ci incertitudinea cu privire la inte-grarea europeană este cauza crizei prin caretrece astăzi regiunea, căci incertitudineaînseamnă instabilitate. Nu ambiguitatea, ci cla-ritatea ne vor ajuta să găsim o soluţie de duratăpentru actuala criză şi pentru instabilitatea înaceastă parte a Europei”, a subliniat IurieLeancă. De asemenea, Premierul moldovean a recon-

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

SPRIJIN EUROPEAN 11firmat poziţia fermă a ţării noastre în ceea ce privește alegerea sa europeană de viitor:„Integrarea europeană este interesul vital al Republicii Moldova, al societăţiimoldoveneşti şi al cetăţenilor moldoveni!”.

În Germania, Premierul Iurie Leancă a partici-pat și la ceremonia de decernare a PremiuluiCharlemagne, care a fost oferit PreședinteluiConsiliului European, Herman Van Rompuy.În cadrul evenimentului, care a avut loc laAachen, șeful Guvernului de la Chișinău aţinut un discurs despre rolul lui HermanVan Rompuy în procesele de transfor-mare din Uniunea Europeană și învecinătatea comunității.

Premierul a spus că se simte onorat săvorbească personal în cadrul ceremoniei: „Laaceastă cotitură critică a istoriei noastre,șansa oferită astăzi e un semnal generos desolidaritate și de sprijin. Căci, dacă e săgândim în sens mai profund, omagiindu-lastăzi pe dl Herman Rompuy, noi omagiemun bun și mai mare - idealul european”. „Faptul că am fost invitați la acest eveni-ment probează încă un adevăr fundamen-tal: acela că, aici, trei prim-miniștri aitrei țări europene care, deocamdată,rămân în afara Uniunii, plătesc tributulidealului unificării europene. Iaraceasta este o mărturie că acest idealîncă nu a fost dus la bun sfârșit”, a

menționat Iurie Leancă.Premierul a ținut să sublinieze că, pentruoamenii din Republica Moldova, integrareaeuropeană este o chestiune existențială:„Întrebați ce înseamnă Europa pentru noi?Voi răspunde printr-un singur cuvânt - vi-itorul. Și nu orice viitor. Nu doar un viitor maibun. Ci viitorul în deplinul sens al acestui cu-vânt. Pentru noi, Uniunea Europeană este cao oglindă îndepărtată ce proiectează ima-ginea idealizată despre noi înșine. Și aceastăimagine arată, mai curând, ceea ce am puteafi, decât ceea ce suntem. Este speranțanoastră pentru viitor. Dar pentru mulți dintre noiaceasta pare un vis prea bun, ca să fieadevărat, pare mai degrabă un basm decât orealitate posibilă. Visul european este visul pecare ni-l propunem să-l trăim”, a încheiat Pre-mierul.

Iurie Leancă: „Visul europeaneste visul pe care ni-lpropunem să-l trăim”

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAINTERVIU12

Prim-ministrul Iurie Leancă a de-clarat, în cadrul evenimentuluide lansare, că Moldova esterecunoscătoare pentru sprijinulconstant oferit de RegatulSuediei țării noastre în ul-timele două decenii, aceastafiind şi o dovadă a prietenieicare ne leagă. Totodată, Pre-mierul a menţionat că Sue-dia se numără printre ceimai importanţi parteneri dedezvoltare ai RepubliciiMoldova, cu proiecte încele mai diverse domeniisocio-economice.

Astfel, numai în baza Strategiei de cooperare pentru anii 2011-2014, am beneficiat de unvolum de finanțare anual de aproape 11 milioane de euro. Aria de acțiune a acesteicooperări a vizat sectoare precum Democrația, drepturile omului și egalitatea de gen;Infrastructura durabilă, cu accentul pe eficiența energetică; Dezvoltarea pieței și com-baterea corupției; Reforma administrației publice centrale. Tot datorită colaborăriimoldo-suedeze am înregistrat succese în lansarea mai multor inițiative de afaceri decătre femei, au fost adoptate Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Strate-gia de descentralizare și Programul de reformare a serviciilor publice 2012-2015.

Care sunt obiectivele actualei Strategii suedeze şi ce motivează autoritățile de la Stock-holm să rămână un susţinători fidel al integrării europene a Republicii Moldova? Despreaceasta am discutat cu Excelenţa Sa Ingrid Tersman.

La 27 mai, cu o lună până la semnarea Acordului deAsociere dintre Republica Moldova și UE, Guvernul dela Stockholm a lansat Strategia Suediei bazată perezultatele cooperării în domeniul reformelor cu Eu-ropa de Est, Balcanii de Vest și Turcia pentru anii2014-2020. În conformitate cu acest document,făcut public în cadrul unui briefing comunsusţinut de Prim-ministrul Iurie Leancă şi deAmbasadoarea Suediei la Chişinău, IngridTersman, țara noastră va primi circa 100 demilioane de euro în următorii şapte ani. Pertotal, pentru susţinerea reformelor dinstatele Parteneriatului Estic, până înanul 2020 Executivul de la Stockholm -deci, și contribuabilul suedez - va in-vesti 500 de milioane de euro. Excelenţa Sa Ingrid Tersman,

Ambasadoarea Suediei:„Este o Strategie ambițioasă, care urmărește să facă maibună și mai sigură viața cetățenilor Republicii Moldova”

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

INTERVIU 13

- Doamnă Ambasadoare, care este noutatea Strategiei lansatela 27 mai?- Noua Strategie a Suediei are implicații directe pentru viitorulMoldovei, și asta pentru că obiectivele ei se pliază perfect peprioritățile de dezvoltare și pe scopurile pe termen scurt stabilitede Guvern, răspunzând în totalitate demersului de euro-integrarea țării. În premieră, un astfel de document e bazat pe evaluareareformelor realizate până în prezent - în acest scop, o echipă deexperți suedezi a muncit mai multe luni în Moldova -, dar și perezultatele de dezvoltare pe care scontăm.- Care sunt obiectivele Strategiei și de ce s-a optat pentruele?- Moldova este o țară prioritară în cadrul Parteneriatului Estic,iar noi am ținut cont de prioritățile Moldovei: dezvoltareaeconomică și consolidarea democrației și a statului de drept;drepturile omului și supremația legii; unui mediu ambiant maibun, prin reducerea impactului climateric al activităților umaneși consolidarea rezistenței societății și economiei față defenomenele climaterice extreme…Așadar, de facto, Strategia vine să ajute la integrareaeconomică mai strânsă a Moldovei cu UE și la dezvoltareaeconomiei de piață autentice. Un rol deosebit în acest procesle va reveni Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pilonul pe care sesprijină o economie. Integrarea Republicii Moldova în piațacomunitară și fortificarea instituțiilor de bază ale economiei depiață vor ajuta aceste structuri să recupereze din decalajulcompetitiv și de productivitate pe care-l au în raport cu marileîntreprinderi, și să ofere noi șanse, în special, pentru tinerii dinmediul rural.Însă nicio economie nu este eficientă și performantă, dacă nueste eficientă justiția - singura care poate garanta apărareadrepturilor de proprietate, concurența loială și egalitatea înrelația dintre stat și mediul de afaceri. Iar acest fapt, la rândulsău, este o premisă esențială pentru creșterea investițiilor șicrearea locurilor de muncă.

- De ce mediul devine atât de prioritar?- Din păcate, clima extremă devine un impediment tot mai serios în dezvoltarea durabilă, cu un impactmajor mai ales asupra mediului rural și a agriculturii. Rezolvarea acestei probleme presupune mai multeacțiuni, inclusiv investiții publice în infrastructura de protecție, oferirea de subvenții pentru tehnologii con-servative în agricultură, încurajarea inovațiilor în educația agricolă și în practicile agricole, edificareaunei societăți mai solidare. Nu în ultimul rând, este importantă educarea unui cetățean mai activ, mai in-format și mai implicat…Apropo, acesta e și motivul din care, pentru lansarea Strategiei, am ales să mergem la o întreprindere- Grupul agricol AGRODOR, una dintre companiile care, grație suportului suedez, a reușit să reducăvulnerabilitățile economice și cele climaterice. Precum vedeți, obiectivele Strategiei sunt ambițioase șiurmăresc - fiecare în parte și per ansamblu -, să facă mai bună și mai sigură viața cetățenilor Moldovei.- Cum vă așteptați să arate Moldova după cei șapte ani, fixați în Strategie?- Sper ca țara să fie mult mai aproape de Europa și mă face să fiu optimistă inclusiv faptul că cetățiiMoldovei văd în UE un partener de nădejde, care dorește binele oamenilor și contribuie la modernizareațării. Acordul de Asociere este platforma perfectă pentru realizarea reformelor și atingerea obiectivelor.Sper că și Guvernul va face totul pentru a le oferi cetățenilor țării o viață mai bună într-un spațiu sigur.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAINTERVIU14

- Ei deja o fac. În Suedia se exportă nuci și prunemoldovenești, care sunt utilizate preponderent înpanificație. Și cred că modernizarea industriei vi-tivinicole, care a luat amploare în ultimii ani, va ac-celera pătrunderea vinurilor moldovenești pe piațaeuropeană. Mai ales că restricțiile de export pentruvinuri au fost anulate încă de la 1 ianuarie 2014.Sunt convinsă că, de vreme ce vor întruni toatestandardele de calitate și de securitatealimentară, piața UE va deveni o destinațieobișnuită și pentru fructele și legumele dinMoldova - pentru că sunt extraordinar de gus-toase!- Suedia a dezvoltat mai multe programe,având ca scop abilitarea economică a fe-meilor din Moldova. De ce egalitatea degen este importantă pentru o țară?- Pentru că ambele sexe contribuie la dez-voltarea țării. În acest sens, m-a bucurat de-cizia Guvernului de stabili o cotă dereprezentare de cel puțin 40 la sută pentrufemei în funcţiile decizionale publice şipolitice. Sper că inițiativa va fi susținută șide Parlamentul țării. În Moldova trăiesc șimuncesc femei minunate, profesionisteremarcabile. Este un potențial umanenorm și e păcat ca acesta să nu fie va-lorificat.- Prin ce se explică această prezențăactivă a Suediei în regiuneanoastră?- Suntem aici, pentru că suntemvecini, chiar dacă nu avem frontieră.Și ne străduim să îi ajutăm pe toți ceicare ne sunt aproape. Acum douădecenii am pus umărul la prosper-area balticilor, acum am coborâtpuțin spre sud. O facem nu doarpentru că așa vrem să fim noi,suedezii, drăguți… Ne implicăm șipentru că trăim, cu toții, într-olume comună, pe care o dorimstabilă, prosperă și democratică.- Vă mulțumim pentru interviu.

-Iar în 2019 să devenim membri cudrepturi depline ai UE…- Totul va depinde de voi. Suedia continuăsă rămână una dintre cei mai puterniceadepte ale extinderii Uniunii Europene - daro extindere care înseamnă reforme și mod-ernizare, astfel încât să fie întrunite criteriiledin aquis-ul comunitar. Este un drum greu,susținut de muncă și un consens politic care,cu regret, încă nu există.- Care sunt succesele și care suntrestanțele noastre?- În topul succeselor aș plasa liberalizarearegimului de vize. Pe lângă dovada că Europaîși respectă promisiunile, acest regim e și rezul-tatul unui mare și concertat efort care, peransamblu, înseamnă și instituții mai moderne, șiun nivel mai avansat al democrației, și un spiritde libertate mult mai sesizabil în țară. Este o re-alizare de care moldovenii trebuie să fie mândri,căci, oricât s-ar spune că este un cadou - nu ecadou! Cât privește restanțele, mai e de lucru cureformarea justiției, a procuraturii și a sistemuluijudecătoresc, în combaterea corupției. Am maispus: predictibilitatea sistemului judiciar înseamnăpredictibilitatea investițiilor, care sunt vitale pentruMoldova. Sunt marile provocări ce nu vă lasă sămergeți înainte.- Mai credeți în Parteneriatul Estic?- Suedia a crezut și crede în continuare în acest proiectcare, până acum, s-a afirmat drept cea mai bunăplatformă pentru modernizarea și apropierea de UE ațărilor nemembre, inclusiv în sensul integrării lor eco-nomice. Este adevărat că situația geopolitică s-a schim-bat între timp, că una dintre țările Parteneriatului arenunțat, de facto, la vectorul european. Dar iată căMoldova și Georgia se mișcă înainte! Și nu știu dacă pro-gresele ar fi fost la fel de spectaculoase fără ParteneriatulEstic.- La 27 iunie, Moldova vor semna Acordul de Asocierecu UE. Ce urmează?- Semnarea și, apoi, ratificarea Acordului de Asociere tre-buie să devină adevăratul început al modernizării, bazată peun document juridic. Toată lumea e în așteptarea unor re-forme vaste, coerente și foarte rapide. Acum începe muncaadevărată!- Un mit promovat cu insistență de adversarii integrării eu-ropene ține de faptul că agricultorii noștri nu vor face fațăconcurenței mari care există pe piața europeană. Ce zicsuedezii - sunt pregătiți să cumpere produse „made inMD”?

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

AFACERE DE SUCCES 15

Căpșunele moldoveneşti cuceresc piața externă

Cu multă ambiţie şi tenacitate, un om deafaceri din satul Costești, Ialoveni, a decissă facă acasă agricultură după modelul pecare l-a văzut în Occident. Și chiar dacă eabia la început de drum, Oleg Mereacre sepoate mândri deja cu primele reușite. Areviziune, ştie ce vrea şi unde trebuie săajungă. În doar trei ani, cultivareacăpșunelor a devenit pentru el o adevăratpoveste de succes, iar de fructele de laCostești s-au bucurat în acest sezon şibelarușii. Totuși, tânărul antreprenor nu semulțumește cu atât și vrea să ajungă şi pepiețele europene.

Face ceea ce a învățat în Polonia

Afacerea lui Oleg Mereacre a început acumtrei ani, când s-a decis să facă un ban dinagricultură. A plantat viță-de-vie și o livadă depruni, iar cum acestea dau roadă mai târziu, s-agândit şi la un câmp de căpșuni. Experiența aacumulat-o în Polonia, unde a lucrat mai mulți anichiar în acest domeniu. „Mi-a plăcut ceea ce amvăzut în Polonia, arăta impresionant, iar căpşunelesunt niște fructe ce se vând repede. În 2011, amplantat trei hectare, apoi încă patru, iar anul acestavrem să ne extindem până la zece hectare”, îșiîmpărtăşeşte planurile de viitor tânărul agricultor.

Pașii exacți pentru a înființa o pepinieră

Oleg are 34 de ani și în „afacerea cu căpșune” apornit cu 50 de mii de euro, bani adunați în timp,dar și din credite. Pentru pepinieră a cumpăratun soi de căpșuni rezistent la intemperii,plantația dotând-o cu echipamente de irigareprin picurare, cu folie neagră specială, conectori,ţevi, o motopompă şi alte agregate necesare.„Tehnic, noi suntem asigurați 100%. Totul emecanizat, avem tractor-stropitoare, agregatede mers printre rânduri, de pus pelicula, deplantat căpșuna. Cu aceste mașini am nevoiede trei oameni, nu de 30”, ne povesteşte cumândrie tânărul antreprenor. Oleg spune că șistatul i-a întins o mână de ajutor: „Doar cusubvenții am reușit să ne extindem și să

cumpărămtoată tehnica necesară.Un singur agregat poate săcoste până la zece mii de euro, noi avemdeja șase astfel de echipamente”.Un rol deloc minor îl are în toată aceastăpoveste experiența acumulată în Europa,dar și expozițiile naţionale şiinternaţionale, la care participă activantreprenorul. Cea mai recentă a fost înfebruarie, în Polonia. Oleg spune cămerge într-acolo, deoarece cunoaştepoloneza și îi este mai ușor să descoperetot ce-i inovativ în acest domeniu. Ne-a di-vulgat și un secret cu care se mândrește -soiul de căpșune, pe care îl cumpără înPolonia, crește mai bine în Moldova.Căpșuna acestuia este mai mășcată, maifrumoasă, dar şi mai dulce și gustoasă,susţine agricultorul.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAAFACERE DE SUCCES16

În doar două săptămâni aexportat 30 de tone decăpșune

Succesul unei afaceri constă înmultă muncă, e convins OlegMereacre. În această perioadă,nici nu se gândește la vacanță,muncește non-stop. În schimb,rezultatele obținute sunt cea maimare recompensă posibile. Bunăoară,în această primăvară, căpșunele saleau ajuns pe mesele belarușilor. Timp dedouă săptămâni, Oleg a trimis trei tiruriîncărcate cu 30 de tone de căpșune. „E opremieră când Republica Moldova exportăcăpșune în această țară”, povesteșteîncântat antreprenorul. Șansa a venit dupăce la Costești a apărut o cameră frigorificăde ultimă generaţie. Astfel, timp de trei ore,căpșuna este răcită la trei grade, apoiambalată și exportată.Ca în orice afacere, există şi probleme.Una dintre ele este lipsa forței de muncă.În cele două luni cât durează sezonul, enevoie de mulţi muncitori calificaţi. În acestan, urmare a vremii mai blânde, startul se-zonului de căpșune a fost dat la 5 mai, cudouă săptămâni mai devreme decât de obi-cei, iar pentru a strânge roada, zilnic, estenevoie de la 20 până la 40 de persoane.„La noi lumea nu știe să lucreze calitativ, numai suntem noi atât de muncitori precumne credem. Muncitorii nu înțeleg că trebuiesă lucreze atent, nu prețuiesc munca”,spune cu regret în glas Oleg.Deşi se declară mulţumit de rezultate, Olegspune că mai are mult de muncit: „În doi-trei ani nu poți să fii un specialist foartebun. Îţi trebuie timp pentru aceasta...”.

Așteaptă crearea Zonei de LiberSchimb, ca să pornească spre Europa

„Bineînțeles că aș vrea să ajungem cucăpșunele în Europa, dar știu că va fifoarte greu. Ei le au pe ale lor… Noi nu neputem compara, de exemplu, cu Spaniacare, producând mult, oferă un preț mic pepiață. Noi suntem încă departe…”,consideră tânărul antreprenor, care însă nucedează cu una, cu două. Potrivit lui, o

soluţie ar fi extinderea perioadei de recoltare, astfelîncât primele căpşune să fie culese prin aprilie. Astaînsă ar necesita investiţii mai mari, dar şi mai multăexperienţă de gestionare a plantaţiilor de căpşuni.„Studiem, vedem greșelile, încercăm să le reparăm.Nu e chiar atât de uşor să te ocupi de căpșuna”, sedestăinuie agricultorul.Și dacă perspectivele căpşunei pe piaţa europeanăsunt văzute de Oleg Mereacre în culori mai puţin roz,antreprenorul este convins că, în maximum cinci ani,strugurii şi prunele moldovenești vor fi la marecăutare în țările Uniunii Europene. Şi asta dintr-unmotiv cât se poate de simplu: „Ei nu au struguri şiprune atât de bune!”

Ce spun oficialii

Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare,Vasile Bumacov, pentru a ajunge pe piațaeuropeană cu căpşune sunt necesare investiții mari:echipamente de răcire, sortare, ambalare, transport.În același timp, piața din Republica Moldova nueste, în prezent, asigurată pe deplin cu căpşunemoldoveneşti. „În 2013 piața era acoperită înproporţie de 40 la sută, în 2014 cifra a ajuns la 60de procente, pe când minimul necesar ar fi de, celpuţin, 80 de procente”, susţine ministrul.

Datele oficiale arată că, în 2013, exporturilede căpşune din Republica Moldova s-aucifrat la circa două mii de tone, în valoarede aproape patru milioane de dolari. Majori-tatea fructelor exportate în aceastăperioadă au mers spre Rusia și Ucraina.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

EDUCAȚIE 17

Erasmus, experienţa europeană care îi schimbă pestudenţii moldoveni

A câştigat o bursă de studii în Austria

Din această toamnă, Victoria Sârbu va locui într-un cam-pus universitar din oraşul austriac Linz. A început

pregătirile din clipa în care a aflat că a fost selectatăpentru Erasmus+. Şi-a găsit cazare în campusul uni-

versitar, studiază intensiv limba germană (deşi vaînvăţa în engleză) şi comunică aproape săptămânal

cu responsabilii de la universitate. „Dinadolescență mi-am dorit să învăț în străinătate.

Interacționând cu voluntari străini care veneaula Chişinău, mă întrebam cum ar fi dacă aș trăi

și eu experiențe similare. Asta şi m-a motivatsă aplic pentru Erasmus”, povesteşte tânăra

în vârstă de 20 de ani. În Austria, Victoriava continua să studieze, în mare parte,

ceea ce a învăţat acasă, la Academia deStudii Economice: „Am ales să studiez

ceea ce mi-a părut mai interesant:Business International, liderism în

organizaţiile internaţionale”.

De câţiva ani, prin intermediul Programului de mobilitate academică „Erasmus”, studenţii

moldoveni au ocazia să învețe cot la cot cu semenii lor din universităţile eu-ropene. În timp, lucrând într-o limbă străină şi călătorind prin Europa, tinerii îşi

schimbă percepţia asupra studiilor. Absenţa plagiatului, feedbackul rapid şi noilemodalităţi de predare sunt printre avantajele programului, remarcate de tineri.

De ce în Occident nu se copiază la examene

Şi dacă Victoria abia se pregătește pentru „experienţa” Erasmus, DanielaNastas-Hadârcă se numără printre primii tineri din Moldova care au beneficiat de acest program, în 2007. Astăzi, Daniela e doctorandă în is-torie la Chişinău şi cercetătoare la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Des-pre „perioada Erasmus” îşi aminteşte cu o doză de melancolie. „Am mersla studii în Franţa, când eram în anul II de facultate. Am avut un şoc cul-tural încă de la primul test scris. Profesoara a ieșit din sala de curs şi alipsit vreo15 minute. Mă așteptam ca studenții, rămași fără supravegheresă încerce să se „inspire”, așa cum se face la noi de obicei, însă mare mi-a fost mirarea că nimeni nu a încercat să caute prin geantă sau să-și consulte colegul…”,povesteşte Daniela. A găsit foarte repede explicaţia pentru acest comportament: „În Franța, oriceformă de copiat în universitate este echivalentă cu exmatricularea. În plus, tânărul prins în „flagrant”nu va mai fi acceptat într-un centru universitar timp de cinci ani…”.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAEDUCAȚIE18

Nu a ezitat să-şi realizeze visul

Ştefan Mucuta (22 de ani) este un studentmoldovean care a beneficiat de acest program,

fiind deja peste hotare. El a plecat la studii înFranţa imediat după absolvirea liceului la

Chişinău. Vorbea fluent franceza şi engleza, eralicenţiat în Economie şi Gestiune la Universitatea

din Reims, dar visa să descopere nordul Europei.„Îmi doream să văd Scandinavia şi am decis să

candidez pentru programul Erasmus la BusinessSchool în Oslo”, își amintește Ștefan. Deşi Norve-gia se află în topul celor mai scumpe ţări dinlume, nu regretă alegerea făcută. „Odată cepăşeşti în Şcoala Norvegiană de Business, aiimpresia că eşti într-un centru comercial,

„Contaminaţi” de valori europene

Schimbarea de atitudine a studenţilor care au stu-diat peste hotare este sesizată şi de profesori.

Liliana Rotaru, doctor în istorie şi conferențiar laUniversitatea de Stat din Moldova, consideră

că, după experiența mobilității, tinerii se„contaminează” foarte repede de valorile eu-

ropene. „Unii studenţi devin mai respon-sabili, mai comunicativi și mai deschişi

față de lucrurile noi, dau dovadă detoleranță culturală și religioasă. În spe-

cial, mă bucură abilitățile lor lingvi-stice, căci le pot recomanda titluri în

limbi de circulație internațională,fiind convinsă că le vor citi”,

recunoaşte profesoara. Şi dacămobilitatea Eramus este rela-

tiv o premieră pentruînvăţământul superior din

Republica Moldova, înEuropa acest program

se bucură de populari-tate de aproape 25

de ani.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

EDUCAȚIE 19

echipat la maximum, care îțioferă cele mai bune condiţiipentru studii”, menționeazătânărul.Calitatea studiilor e probată șide modul de predare: „Profe-sorii nu ezită să-ți dea un feed-back după fiecare prezentare,un lucru foarte important pentru

orice student”.

Candidații vor face aplicația online, direct către consorțiul care oferă Programul deMaster. Lista tuturor Programelor de Master poate fi găsită la adresa:http://eacea.ec.europa.eu/erasmus_mundus/results_compendia/selected_projects_action_1_master_courses_en.php

Informaţii suplimentare găsiți pe site-ul Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/pro-grammes/erasmus-plus/index_en.htm

Din 2014, educaţia devine un angajament mai puternic pentru UE

În ianuarie 2014, Comisia Europeană alansat programul Erasmus +. RepublicaMoldova, precum și țările ParteneriatuluiEstic vor fi eligibile pentru câteva acțiuniale noului Program, și anume, ProgramulJean Monnet și cel de Masterate Co-mune.

La finele anului curent, Republica Moldova va fi eligibilă și la alte acțiuni ale Programului Eras-mus+, care corespund obiectivelor Acordului de Asociere cu UE.Erasmus+ este prevăzut pentru o perioadă de șapte ani şi își propune să sporeascăcompetențele și angajarea în câmpul muncii prin modernizarea Educației, Formării șiactivităților de Tineret. Programul va oferi șanse pentru mai mult de patru milioane de persoanepentru studii, formare, experiență de muncă și activități de voluntariat peste hotare. Suplimen-tar la granturile individuale, Erasmus + va susține parteneriatele transnaționale în Educație,Formare și Tineret, între instituții și organizații.Moldova a beneficiat și de fazele anterioare ale Programelor UE. Cel mai relevant este Pro-gramul TEMPUS în cadrul căruia, din 1994 și până în prezent, instituțiile de învățământ supe-rior din țară au realizat 74 de proiecte în valoare de 16 milioane de euro. Din anul 2004, tineriidin Moldova au obținut anual, în cadrul Programului Erasmus-Mundus, cinci-zece burse demasterat în centrele universitare europene.

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAE-TRANSFORMARE20

AGEPI a lansat serviciul de înregistrare online a obiectelor de proprietate intelectuală

Autoritățile Republicii Moldova continuă să pună în apli-care ambițiosul proiect de e-Transformare a guvernăriicare - prin digitalizarea până în anul 2020 a tuturor ser-

viciilor publice - își propune să modernizeze sectorulpublic în beneficiul oamenilor și să dezvolte un sec-

tor privat dinamic şi competitiv.

În logica acestoracțiuni se înscrie șilansarea recentă, decătre Agenția de Statpentru ProprietateIntelectuală (AGEPI), aserviciului electronic„Depunerea online acererilor de înregistrare aobiectelor de proprietateintelectuală”. Acesta va oferiservicii de calitate cetățenilor șimediului de afaceri din țară și dinstrăinătate în procesul de înregis-trare a mărcilor, invențiilor, de-senelor industriale, operelor,fonogramelor și altor obiecte de pro-prietate intelectuală.

Avantajele serviciului constau în depunerea cererilor de în-registrare la orice oră și în orice zi a săptămânii. Sistemulpermite comunicarea la distanță, făra ca solicitantul să sedeplaseze la sediul AGEPI. Utilizatorul dispune de accessecurizat și de garanția confidențialității datelor. În plus,noul serviciu electronic permite administrarea eficientăa timpului și reducerea cheltuielilor personale.Cetățenii pot accesa serviciul la adresa www.e-agepi.md, iar după completarea cererii o pot semnaelectronic, aplicând, prin Serviciul GuvernamentalMSign (mecanism integrator, securizat și flexibilde aplicare și verificare a autenticității semnăturiidigitale de către utilizator), semnătura mobilăsau cea digitală.O altă veste bună este că a fost simplificat lamaximum și procesul de achitare a servici-ului. Astfel, pe lângă posibilitatea de a plăticu cardul bancar, în avans sau în nu-merar, e-AGEPI a fost racordat și la unuldintre cele mai moderne sisteme deplată - MPay (Serviciul Guvernamen-tal de plăți electronice). MPay faceposibilă achitarea serviciilor prin in-termediul mai multor modalități deplată, precum cardurile bancare,terminalele de plată, sistemelee-banking și plățile în numerar.În cazul plăților în numerar,cetățenii se pot adresa laghișeele băncilor conectatesau la oficiile ÎS „PoștaMoldovei”. Menționăm că,la utilizarea sistemuluide depunere online, so-licitantului nu i sereţine niciun comi-sion.

Sistemul informațional e-AGEPI include:• depunerea cererilor de înregistrare şiatribuire a priorităţii (numărul de intrare şi data);• depunerea cererilor de reînnoire;• depunerea cererilor de modificare statut juridic;• depunerea concomitentă cu cererile menţionatesau depunerea ulterioară a documentelor aferenteprocedurii.

REVISTA O

NLIN

E AG

UVER

NU

LUIR

EPUB

LICIIM

OLD

OVA

GALERIE FOTO 21Iurie Leancă în copilărie

A vrut să devină diplomat, iar pentru a-și realiza visul lavârsta de 17 ani a mers la Moscova, la cea mai prestigioasăuniversitate de profil din fosta URSS. Este vorba de actualulPrim-ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă. A cunos-cut viața de cămin, despre care își amintește cu drag, la felca și de colegii de cameră: un german și un ungur. Iurie Leancă a fost copilul curios al familiei, în timp ce sorasa, Ala, a fost năzbâtioasa. Deși tatăl său era profesor defizică și matematică, Premierul recunoaște că i-au plăcutmai mult disciplinele de profil umanist. Îi plăcea să citească, iar una dintre cărțile preferate era„Pădurea Spânzuraților”, de Liviu Rebreanu.Vă prezentăm câteva fotografii din copilăria Premierului șidin anii lui de studenție.

Părinții au insistat ca Iurie și Ala să învețe să joace șah

Făcând ordine în curte

Cu sora mai mică, Ala

REV

ISTA

ON

LIN

E A

GU

VER

NU

LUIR

EPU

BLI

CII

MO

LDO

VAGALERIE FOTO22

Revista online a Guvernului RepubliciiMoldova este elaborată de Biroul comunicareși relații cu presa și apare în fiecare lună.

Adresa: MD-2033, mun. Chişinău,str. Piaţa Marii Adunări Naţionale 1,Guvernul Republicii MoldovaTelefon: +373 (0) 22 25 04 61Web: www.gov.mdE-mail: presa@gov.mdGuvernul Republicii Moldova

Biroul comunicare și relații cu presa

Iurie Leancă, împreună cu tatăl său,confecționează un aparat de radio,care este funcțional și astăzi

Cu bunica

La școală

La căminul MGIMO

Ochelari aviator, blugi evazați și tunsoare bob – simbolurile distinctive ale generației ’80