GRUPUL DE FIRME GLIGA

Obiectul de activitate principal al firmelor Gliga este fabricarea instrumentelor muzicale. Preţul lor variază între 50 de dolari şi 5000 de dolari (pentru unicate). Preţul ridicat al unui instrument se explică datorită faptului că peste 90% din procesul de fabricaţie al unei viori, cu multe etape meticuloase, este manual. Pe lângă aceasta, de la lemn la produsul finit este o distanţă de trei luni pentru instrumentele de serie şi de până la un an pentru viorile unicat. Şi aceasta dacă nu se ia în consideraţie perioada de trei ani de uscare naturală a lemnului.

Soţii Gliga, înainte de a-şi demara propria afacere, au lucrat 20 de ani la Fabrica de instrumente muzicale din Reghin, unde au învăţat meserie, în 1980, Vasile Gliga a plecat la Braşov, unde a urmat Facultatea de Industrializare a Lemnului.

Prima vioară pe care a realizat-o pe cont propriu a fost produsă în 1988; ulterior a trimis-o Ia concursul de la Cremona, în Italia, iar în 1990 a vândut vioara cu care a participat la concurs şi şi-a cumpărat o Dacie.

În 1991 şi-au deschis propria afacere. Pe atunci, preţul unei viori era cuprins între 500 şi 750 de mărci. Grupul de companii a avut o creştere fulminantă, de la şase angajaţi şi câteva mii de dolari rulaţi în 1991 la aproape 300 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste cinci milioane de dolari anul trecut.

Cea mai mare parte a instrumentelor (98%) este exportată. Jumătate din export ajunge în Statele Unite ale Americii unde grupul are chiar o firmă, în California, denumită Gliga Violins USA, şi administrată de fiul cel mare, masterand acolo. Această firmă vinde aproximativ 2000 de instrumente anual şi' rulează 500.000 de dolari.

Soţii Gliga nu ştiu să cânte la nici unul dintre instrumentele pe care le produc: viori, violine, violoncele, chitare şi contrabasuri. în schimb, ştiu exact ce chitară trebuie să folosească un rocker, un folkist sau un instrumentist de muzică clasică. Au învăţat meşteşugul viorilor după 20 de ani petrecuţi în Fabrica de instrumente muzicale de la Reghin.

Celelalte pieţe importante sunt Germania, Canada, Australia şi Japonia. De asemenea, soţii Gliga au şi un site pe Internet „violinslover.com", unde produsele se vând bine şi pe care specialiştii îl consideră cel mai bun site în domeniu.

De doi ani familia Gliga s-a orientat şi pe piaţa internă, aceasta însă numai de atât de puţin timp deoarece instrumentele româneşti nu au fost căutate în România decât după ce au fost văzute pe pieţele străine.

Companiile Gliga, sunt după cum s-a văzut, afaceri de familie. Astfel în cele mai multe firme doamna Elena Gliga este acţionar majoritar. Cristian, fiul (26 de ani) se ocupă de firma din America, Dumitriţa, fiica (23 de ani) este directorul de marketing al grupului, iar soţul ei este directorul uneia dintre firme. Chiar şi fiica cea mică, Miruna (19 ani) se ocupă de relaţiile cu clienţii şi este prezentă la târgurile internaţionale.

Grupul de companii Gliga este format din următoarele firme:■ Gama Prodex - se ocupă cu fabricarea viorilor;■ Gliga Vasile Instrumente Muzicale - se ocupă cu fabricarea de instrumente

muzicale unicat;■ Gems Impex - se ocupă cu fabricarea de instrumente muzicale pentru

studenţi;■ Genial Violins - se ocupă cu fabricarea de instrumente muzicale pentru şcoli

de muzică;■ Romforent - se ocupă cu exploatarea lemnului şi debitarea de cherestea;

1

■ Gliga Violins USA (Los Angeles) - se ocupă cu vânzarea instrumentelor muzicale.

Subiecte propuse pentru discuţie:1. Care consideraţi că a fost motivul pentru care soţii Gliga s-au gândit să

creeze o afacere? Se poate aprecia că a constituit o oportunitate conjunctura economică de atunci?

2. În ce constă „reţeta" reuşitei soţilor Gliga?3. Diversificarea gamei de produse şi orientarea pe diverse pieţe au adus un

câştig afacerii Gliga. Este aceasta direcţia pe care ar trebuie să o urmeze organizaţiile pentru a a-şi asigura continuitatea activităţii şi creşterea afacerii?

4. Este afacerea de familie o afacere de viitor sau nu? Dacă da, cum puteţi argumenta răspunsul?

5. Consideraţi că în contextual economic actual din România ar mai fi rentabilă iniţierea unei afaceri în acelaşi domeniu cu cel al companiilor Gliga? Dacă nu, în ce alte domenii consideraţi că mai există nişe de piaţă în contextul economic actual, eventual cu posibilitate a extinderii activităţii în plan extern?

2