1. În exercitarea activităţii specifice de avocatură:

a) avocatul poate să îl reprezinte sau asiste pe clientul său numai în faţa instanţelor judecătoreşti;

b) avocatul poate asigura asistarea şi reprezentarea clienţilor săi în fata instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice;

c) avocatul poate folosi toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise sau interzise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.

2. Formele de exercitare a profesiei de avocat au la baza organizării si funcţionarii acestora următoarele principii:

a) avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte;

b) avocatul îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia;

c) formele de exercitare a profesiei nu pot fi înstrăinate prin acte între vii, în nici o situaţie.

3. Dobândeşte calitatea de avocat definitiv:

a) avocatul stagiar care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice;b) avocatul stagiar care a dobândit calitatea de cadru didactic universitar în

învăţământul superior juridic;c) avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a cursurilor Institutului

Nationala pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.

4. Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare, în cazul avocatului, este de competenţa :

a) consiliului baroului din care face parte respectivul avocat;b) decanului baroului din care face parte respectivul avocat;c) de consiliul Uniunii Naţionale a Avocaţilor din România, în toate cazurile.

5. Poate fi membru al unui barou, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are exclusiv cetăţenia română;b) are vârsta de cel puţin 25 de ani;c) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

6. Reprezinta conditii pentru primirea in avocatura:

a. Buna reputatie;

b. Cetatenia romana;

c. Exercitiul deplin al drepturilor civile si politice.

7. Avocatul care a dobandit titlul profesional de ,, definitiv ’’:

a. Nu mai poate avea calitatea de salarizat sau coloborator, fiind obligat sa deschida un cabinet individual sau sa constituie o societate sau alta forma de exercitare a profesiei acceptata de statut;

b. Poate pune concluzii la toate instantele, indiferent de vechimea in profesie;

c. Poate deveni titular in cadrul unei socieati civile profesionale

1. În sistemul judiciar românesc, justiţia :

a) se realizează şi de judecătorii, ca instanţe cu personalitatea juridică proprie, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti;

b) se realizează şi de tribunalele ca instanţe cu personalitate juridică proprie, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti

c) se realizează şi de curţile de apel ca instanţe cu personalitate juridică proprie, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti

2. Consiliul Superior al Magistraturii este :

a) un organism cu personalitate juridică, subordonat Ministerului Justiţiei, al cărui rol este de a garanta independenţa justiţiei faţă de celelalte autorităţi publice;

b) un organism care are rolul de a asigura funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor;

c) un organism a cărui structură nu este prevăzută expres în Constituţie.

3. Având în vedere atribuţiile şi poziţia sa instituţională, Ministerul Public:

a) se încadrează în categoria organismelor care exercită puterea judecătorească;b) are un rol exclusiv în privinţa administrării actului de justiţie;c) reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi

drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

4. Recrutarea magistraţilor se face in principal prin:

a) examen sau prin transfer , cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, din alte profesii juridice (avocatură, notariat, executori judecătoreşti;

b) prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii;c) selecţie, din cadrul cadrelor didactice universitare din domeniul juridic.

5. Judecătorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi:

a) de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;b) de Ministrul Justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;c) de Preşedintele României, la propunerea Ministrului Justiţiei.

6. În exercitarea activităţii specifice, judecătorii :

a) sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate;

b) sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen de cel mult 3 luni;

c) sunt obligaţi să prezinte, în termen legal, declaraţia de avere, declaraţia de interese fiind opţională.

7. În privinţa sancţiunilor disciplinare aplicabile magistraţilor:

a) acestea se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii;b) acestea se aplică de către Ministrul Justiţiei;c) acestea se aplică de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

2. In dreptul nostru principiul colegialitatii se aplica:

a. In toate cazurile, indiferent de faza de judecata si instanta;

1. Posibilitatea partii de a-si exprima punctul de vedere in fata instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de cealalta parte reprezinta o aplicare a pricipiului:

a. Justitia este monopol de stat;

b. Dublului grad de jurisdictie;

c. egalitatii armelor in cadrul procesului civil.

b. In principiu, numai la judecata in caile de atac;

c)in toate cazurile, cu exceptia judecatoriilor.

3. Potrivit principiului gratuităţii justiţiei:

a. părţile nu sunt obligate să achite nici un fel de taxe sau alte costuri financiare, atât în procesul penal, cât şi în cel civil;

b. în procesele civile, dacă partea nu are o situaţie materială bună, în toate cazurile, va putea să introducă o cerere de chemare în judecată, cu scutire la plata taxei judiciare de timbru;

c. părţile nu trebuie sa plătească judecătorii care soluţionează pricina şi nici ceilalţi angajaţi ai instanţei ce deservesc serviciul public pe care îl constituie justiţia.

4. Principiul organizării justiţiei pe dublu grad de jurisdicţie :

a. presupune ca instanţele judecătoreşti să nu se situeze la acelaşi nivel ierarhic şi să fie grupate trei câte trei;

b. este consacrat expres la nivel constituţional;

c. reprezintă atât o garanţie pentru justiţiabil în contra abuzurilor care ar putea să apară în activitatea unui judecător cât şi o recunoaştere a faptului că judecătorii pot greşi în opera lor de aplicare şi interpretare a legii.

5. În cazul în care un judecător a fost sesizat cu o cerere de chemare în judecată:

a) poate refuza soluţionarea acesteia dacă pentru respectiva problemă litigioasă nu există dispoziţii legale exprese;

b) este obligat să rezolve cauza cu care a fost învestit, în lipsă de text legal expres fiind obligat să recurgă la analogia legii ori la analogia dreptului;

c) poate refuza soluţionarea acesteia dacă pentru cauza dedusă judecăţii legea nu este prea clară.