grile evaluare

5/14/2018 grile evaluare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grile-evaluare 1/80

1

STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:a) valoarea de piaţăb) valoarea subiectivăc) valoarea de asigurared) valoarea reală

2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea capitaluluiacţionarilor va fi:

a) egală b) mai micăc) mai mared) oricare din variantele de mai sus

3. Standardele internaţionale de evaluare:

a) sunt obligatorii în toate ţărileb) reprezintă cea mai buna practicăc) sunt impuse de autorităţile statuluid) reprezintă o modă

4. În prezentarea metodologiei de evaluare:a) trebuie arătate motivele evaluăriib) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finalec) trebuie demonstrate formulele folosited) nu se dau amănunte, întrucât unele sunt proprietatea evaluatorului

5. Conform GN 6, editia a saptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:a) prin piaţă, prin capitalizarea/actualizarea venitului şi bazată pe active b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabilec) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţied) comparaţie, lichidare, bazate pe venit

6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii finale

b) culegerea datelor din întreprindere, abordarea bazata pe active si prin venit, precum şimedierea rezultatelor

c) culegerea datelor de pe piaţă, abordarea prin piata şi raţionament bazat pe experienţa

evaluatoruluid) analiza diagnostic, evaluarea bazata pe active şi evaluarea financiară

7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:a) utilitate

b) raritate – atractivitatec) dorinţă şi putere reală de cumpărared) toate cele de mai sus simultan



2

8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în ediţia aşasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin:

a) GN 1 b) GN 4c) GN 6d) IVS 1

9. În abordarea pe baza de active, aplicata la evaluarea intreprinderilor, ANEVAR recomandaurmatoarele metode de evaluare:

a). valoarea substanţială brută si valoarea substanţială netă b). valoarea substanţială brută sau valoarea substanţială netăc). valoarea substanţială brută, valoarea substanţială netă si capitalul permanent necesar exploatariid). activul net corectat sau activul net de lichidare

10. In optica Standardelor de Evaluare, fondul comercial se va calcula:a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului

b) indirect, ca diferenţă între pretul de achizitie si valoarea de piata a activelor evaluateseparatc) nu se calculeazăd) prin metode combinate

11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într -un spaţiu închiriat, activele care NUtrebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi:

a) obiectele de inventar b) utilajele şi echipamentele specificec) stocuriled) fondul comercial personal

12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii

b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional cu cereread) nici un răspuns corect

13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:a) rarităţiib) anticipăriic) contribuţiei

d) nici unul de mai sus

14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:a) evaluatorului de întreprinderi

b) evaluatorului de proprietăţi imobiliarec) evaluatorului de active corporale mobiled) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus

15. Care din abordările în evaluare utilizează informaţii de piaţă:a) abordarea bayata pe active

b) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţăd) toate cele de mai sus



3

16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:a) problema concretă de evaluare

b) discreţia evaluatoruluic) discreţia clientuluid) nici una din cele de mai sus

17. Principiul substituţiei este aplicabil în:a) metoda activului net corectat

b) metode bazate pe venitc) metoda comparaţiei de piaţăd) toate cele de mai sus

18. In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut:a) întotdeauna

b) uneoric) niciodatăd) la aprecierea evaluatorului

19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:a) sporeşte valoarea

b) nu poate fi cuantificatăc) este o datorie în afara bilanţuluid) nici unul din cele de mai sus

20. In raportul de evaluare termenul de „valoare” este utilizat cu alt atribut:a) uneori

b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)c) în funcţie de cerinţele clientului

d) nici un răspuns corect

21. Este posibil ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea bazata pe active:a) da, intotdeauna

b) nu, niciodatac) s-ar putead) nu, pentru ca este mai mica

22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia

b) plata tranzacţiei se face în cash

c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţiid) ambele părţi sunt bine informate

23. Care NU este factor de producţie:a) terenul

b) muncac) contribuţiad) capitalul

24. Principiul substituţiei este specific:a) abordarii bazate pe active

b) abordarii bazate pe venitc) abordarii prin piaţăd) tuturor celor trei abordari de mai sus



4

25. Prima etapă a procesului de evaluare este:a) colectarea informaţiilor

b) inspectarea proprietăţiic) definirea misiunii evaluăriid) precizarea metodelor de evaluare

26. Conform prevederilor IFRS/IAS un activ necorporal poate fi recunoscut numai daca:a) este achizitionat separat

b) este achizitionat in urma unei combinari de intreprinderic) este achizitionat in schimbul altor actived) toate raspunsurile de mai sus

27. Care este o conditie a definitiei valorii de piata:a) vocatia la credit

b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor dinultimii 3 ani

c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate intre ele prin

relatii preferentialed) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde

28. Prin definiţie, valoarea de piaţă este:a) întotdeauna preţul cel mai mare

b) întotdeauna preţul cel mai micc) preţul cel mai probabild) costul plus profitul

29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:a) valoarea de piaţă

b) valoarea de impozitarec) valoarea de asigurared) valoarea de investiţie

30. Cererea efectivă se referă la:a) cost şi valoareb) dorinţă şi putere efectivă de cumpărarec) dorinţă şi nevoied) dorinţă şi satisfacţie

31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

a) fezabil financiar b) cererea şi ofertac) concurentad) contribuţia

32. Alegerea metodelor de evaluare se face:a) conform caietului de sarcinib) în funcţie de scopul evaluăriic) conform indicaţiilor proprietaruluid) în funcţie de conjunctura economică



5

33. Termenul de „capacitate beneficiară” este folosit în ter minologia Standardelor Internaţionale deEvaluare:

a) dab) nuc) uneorid) numai în unele standarde

34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:a) identificabile

b) neidentificabilec) protejate prin reglementări legaled) incluse în fondul comercial

35. Costul unui activ este:a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate

b) suma necesară pentru a crea sau produce un bunc) expresia utilităţii unui bun

d) răspunsul de la a) şi b) de mai sus36. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

a) generează profit pentru cel care o exploateazăb) este destinată închirierii şi/sau revânzării la un preţ mai marec) va fi modernizatăd) funcţionează la capacitatea maximă

37. Evaluarea masinilor, utilajelor si instalaţiilor de lucru este de competenţa:a) evaluatorului de proprietăţi imobiliareb) evaluatorului de bunuri mobile

c) evaluatorului de întreprinderid) consilierilor în proprietate intelectuală

38. În optica IFRS/IAS prin "piata activa" se intelege piata care indeplineste conditiile:a) omogenitatea elementelor care se tranzactioneaza

b) existenta unui numar insemnat de cumparatori si vanzatori interesatic) preturile sunt disponibile public)d) toate cele de mai sus

39. Standardele Internationale de Evaluare cuprind:a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării

b) indici de actualizarec) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluared) tabele de încadrare

40. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi

b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei) prin utilizarea unor definiţii standard ale valorii de piaţă

c) a şi bd) nici unul



6

41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:a) întotdeauna egală

b) niciodată nu este egalăc) este întotdeauna mai mared) poate să fie şi egală

42. Standardele de evaluare sunt necesare:

a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare b) pentru ralierea la standardele de contabilitatec) pentru a putea fi atestaţi evaluatoriid) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.

43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare de22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi:

a) valoarea de utilizare b) valoarea de piaţăc) valoarea de investiţied) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă

44. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege:a) convertirea venitului în valoare

b) structura capitalului unei întreprinderic) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capitald) toate cele trei variante de mai sus

45. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:a) faptul că evaluatorul face o estimare monetară la un anumit moment

b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil”c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar la data evaluării

d) toate cele de mai sus

46. Proprietatea imobiliară include:a) terenul liber

b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşatec) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătură cu detinerea proprietăţiid) a sau b

47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:a) specifice în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări

b) influenţate de interesele clientuluic) în general, similare pentru toti evaluatoriid) dictate de asociaţia profesională

48. Proprietatea imobiliară este un concept:a) non-fizicb) fizicc) tehnicd) influenţat de poziţia evaluatorului

49. Pro prietatea mobiliară include:

a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţiic) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor d) a şi c



7

50. Conceptul de valoare a unui bun:a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun

b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţiec) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similared) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile

51. Evaluatorul extern:a) nu poate avea legaturi materiale cu clientul sau proprietatea

b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluatăc) este angajat exclusiv în cazuri de litigiid) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii

52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de catre IFRS/IAS:a) forta de munca instruita

b) baze de datec) liste cu clientid) contract de munca avantajos pt angajator

53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:a) relaţia intre preţul lucrării şi volumul de activitate implicat în evaluarea respectivăb) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluatec) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită lucrarea de

evaluared) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului pe de o parte şi preţul lucrării de evaluare

54. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)

b) AN contabil şi ANL

c) ANC şi AN contabild) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea substanţială

netă)

55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:a) identifică şi elimină elementele speculative

b) ia în considerare utilizările alternative adecvatec) ţine seama de aspectele mentenabile într -un viitor apropiatd) toate cele de mai sus

56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă:

a) suma estimată b) tranzacţie echilibratăc) proprietarul activuluid) marketing adecvat

57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale(conform Standardelor Internationale de Evaluare):

a) valoarea de piaţă b) valoarea de lichidarec) valoarea intrinsecăd) nu există o bază specificată în acest scop



8

58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie2004:

a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR (SEV)b) standardele internaţionale de evaluare (IVS)c) standardele europene de evaluare (EVS)d) oricare din cele de mai sus

59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţiistrategice:

a) valoarea de piaţăb) valoarea de investiţiec) valoarea justad) costul de înlocuire net

60. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:a) abordarea prin comparaţie de piaţă

b) abordarea pe bază de active

c) a şi bd) a sau b

61. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:a) mai mult decât investitorii financiari

b) cel mult cât investitorii financiaric) atât cât investitorii financiarid) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator

62. Termenul "activ în afara exploatării" se referă la:a) active care nu sunt necesare exploatării

b) active în conservarec) active subutilizated) a şi b

63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional pentru:a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare

b) utilizarea unor ipoteze credibilec) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţid) toate cele de mai sus

64. NU este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea datei evaluării b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitativec) omisiunea opiniei evaluatoruluid) omisiunea metodei capitalizării profitului

65. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:a) omisiunea definitiei tipului de valoare

b) omisiunea valorii activelor din afar a exploatării în evaluarea prin metoda DCF (flux denumerar actualizat)

c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitatived) omisiunea metodei activului net contabil



9

66. Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească:a) mai mult decât investitorii strategicib) cel mult cât investitorii strategicic) atât cât investitorii strategicid) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator

67. Termenul activ din afara exploatării se referă la:a) activul utilizat sub capacitatea proiectată

b) activul supradimensionatc) activul închiriat terţilord) activul supraevaluat în contabilitate

68. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizareb) eliminarea veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ, din previziunea fluxului de

numerarc) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitative


69. In StandardeleInternationale de Evaluare definitiile ipotezelor, conditiilor limitative si evaluatorilor sunt redate in:

a) Codul Deontologic b) Glosar c) Concepte si principii generat de evaluared) Codul Deontologic si glosar

70. Definitia ratei rentabilitatii, data de GN4 si GN6 este:a) marimea profitului (pierderii) si/sau modificarii valorii realizate sau anticipate a unei

investitii, exprimata in procente din valoarea acelei investitii b) raportul procentual dintre profitul net curent si valoarea investitieic) raportul procentual dintre profitul net din exploatare si valoarea investitieid) raportul procentual dintre profitul brut total si valoarea investitiei

71. Teoria valorii are un postulat care precizează că:a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii

b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra utilităţii salec) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărătorid) toate cele de mai sus

72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpărător), pentru a fi util clientului expertulevaluator va propune:

a) de regulă o valoare maximă b) de regulă o valoare minimăc) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF (fluxul

de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)d) nici un răspuns corect

73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, evaluatorul va propune:a) de regulă o valoare maximăb)

de regulă o valoare minimăc) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de numerar actualizat) şi capitalizarea profitului




10

74. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă:a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluăriib) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţăc) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)d) se estimează corect rata de actualizare

75. Care din următoarele elemente NU este activ în afara exploatării:a) creanţe incerte

b) portofoliul de titluri de plasamentc) teren excedentar d) licenţe neutilizate

76. Principiul anticipării arată că:a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare

ale întreprinderii / afaceriic) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază direct

proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu ofertad) a şi b

77. Principiul contribuţiei arată că:a) valoarea unei părţi a unei afaceri/ întreprinderi depinde de cât de mult contribuie la

valoarea întregului sau, în condiţiile î n care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului

b) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea costurilor de înlocuirenete (CIN) în total CIN al întregului

c) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea activului net de lichidare(ANL) în total ANL a întregului

d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii

78. În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că:a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat)b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţiec) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara

exploatării)d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării

79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare

b) să acţioneze în aceeaşi ramurăc) similare şi relevanted) a şi b

80. Principiul contribuţiei arată că:a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de

reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara

exploatării în ANCc) valoarea unei părţi a unei întreprinderi/proprietăţi depinde de cât de mult contribuie

la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce

valoarea întreguluid) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara

exploatării în ANC (activul net corectat) şi în DCF (flux de numerar actualizat)



11

81. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia:a)activele în afara exploatării care nu generează venituri b) activele în afara exploatării care generează venituric) mijloacele fixe aflate în conservared) toate cele de mai sus

82. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:a) principiul contribuţiei care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în condiţiile

în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului b) principiul anticipării care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative

favorabile investitorilor c) principiul substituţiei care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată

prin ANC (activul net corectat)d) toate cele de mai sus

83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată b) să fie similarăc) să fie relevantăd) b şi c

84. Ultima eta pă în procesul de evaluare este:a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea

b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finaled) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului

85. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât

b) tranzacţie echilibratăc) la data evaluăriid) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri

86. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală de piaţă, tipul de valoare calculat va fi:

a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţiec) valoarea de utilizare

d) valoarea de lichidare

87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare:a) numai în standardele europene

b) dac) a apărut după 1990d) nu

88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):a) valoarea intreprinderiib)

valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şia celui împrumutat

(pe termen lung sau imprumuturi totale)c) activul net corelat (ANC)d) a si b



12

89. O asociaţie profesională a evaluatorilor :a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a calificării şi

competentei în rândul membrilor săi b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a metodelor aplicate

în rapoartele de evaluare de către membrii săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe planeuropean (de exemplu: metoda practicienilor)

c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în lucrările elaborate de membrii săi şinu pe standarde profesionale




13

DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin ra portul dintre:a) active totale / datorii curente

b) active totale / datorii totale

c) active circulante / datorii curented) active circulante / datorii totale

2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:a) active totale / datorii totale

b) stocuri plus creanţe / datorii curentec) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciared) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente

3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:a) active totale / datorii curente

b) active totale / datorii totalec) active imobilizate / datorii curented) active totale / datorii bancare

4. Rata autonomiei financiare este:a) capital permanent / capital propriub) capital propriu / capital permanentc) capital propriu / capital sociald) capital propriu / capital împrumutat

5. Rata de finanţare a stocurilor este:a) fond de rulment / stocuri b) stocuri / fond de rulment netc) capital social / stocurid) datorii curente / stocuri

6. Rata datoriilor este:a) datorii curente / active circulanteb) datorii totale / active totalec) datorii totale / active imobilizated) datorii totale / capital propriu

7. Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:a) cifra de afaceri / datorii totale

b) venituri din exploatare / datorii totalec) cifra de afaceri / datorii curented) datorii totale / capital propriu

8. Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre:a) cifra de afaceri / active circulante

b) venituri din exploatare / active circulantec) cifra de afaceri / stocuri plus creanţe

d) active circulante / capital propriu



14

9. Rata rentabilităţii costurilor este:a) profit net / capital social

b) profit brut / capital propriuc) profit net / capital permanentd) profit net / cheltuieli totale

10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare

b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constantec) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar)d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]

11. Fondul de rulment net propriu este:a) active totale – active circulante

b) active totale – datorii totalec) capital propriu – active imobilizated) active totale – active imobilizate

12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:a) active totale / cifra de afacerib) cifra de afaceri / active totalec) active totale / capital propriud) active totale / capital permanent

13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:a) 360 zile / media creanţelor totale

b) media creanţelor totale / 360 zilec) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile

d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile

14. Rata rentabilităţii economice este:a) profit brut / capital permanent

b) profit net / capital permanentc) profit net / capital propriud) profit brut / capital social

15. Rata rentabilităţii financiare este:a) profit brut / capital permanent

b) profit brut / capital social

c) flux de numerar actualizat net / capital permanentd) profit net / capital propriu

16. Fondul de rulment net permanent este:a) active imobilizate – capital permanent

b) active totale – active imobilizatec) capital permanent – active imobilizated) capital social – active necorporale

17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curenteb) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curentec) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţiid) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente



15

18. Necesarul de fond de rulment este:a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare

b) active circulante – datorii curente nefinanciarec) creanţe + disponibilităţi – datorii curented) disponibilităţi – datorii curente

19. Trezoreria netă este:a) active circulante – datorii curente

b) stocuri + disponibilităţi – datorii curentec) disponibilităţi – datorii curented) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment)

20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi producţieneterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este:

a) egală b) mai marec) mai mică

d) sunt posibile toate variantele de mai sus21. Care indicator poate avea o mărime negativă:

a) trezoreria netă b) lichiditatea intermediară (rapidă)c) a şi bd) recuperarea creanţelor

22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:a) număr mediu anual de rotaţii

b) durata în zile a unei rotaţii

c) ambii indicatori de mai susd) nici unul dintre cei de mai sus

23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:a) 0,5

b) 1c) 1,5d) 2

24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la:a) capacitatea de a atrage investiţii

b) capacitatea de a distribui dividendec) capacitatea de a pătrunde pe piaţăd) rentabilitate şi lichiditate

25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:a) 0,575 %

b) 57,5 %c) 5,75 %d) 575 %

26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt b) capital social plus împrumuturi pe termen lungc) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 and) active totale minus datorii totale



16

27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:a) 20 %b) 1,8 – 2c) sub 1d) nu există un nivel recomandat

28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre:a) capital propriu şi total active imobilizate

b) active imobilizate şi active circulantec) active imobilizate şi total actived) total active şi capital propriu

29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:a) cheltuieli fixe

b) cheltuieli variabilec) cheltuieli anticipated) nici una din categoriile de mai sus

30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se face celmai relevant cu:

a) indicele general al preţurilor de consum b) indicele general al producţiei industrialec) indicele preţurilor grupei de prodused) cursul de schimb valutar

31. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este să permită:a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii

b) compararea cu afaceri similare

c) ajustarea informaţiilor financiare istoriced) toate cele de mai sus

32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de lucrunet):

a) lichiditatea generală b) lichiditatea rapidăc) rentabilitatea cifrei de afacerid) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri

33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu

a) ambii termeni reprezintă capitaluri propriib) X = capital propriu şi Y = profit netc) X = venituri şi Y = profit netd) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri

34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei

b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar

c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istoriced) toate cele de mai sus



17

35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:a) creanţeb) avansuri primitec) stocuri materialed) disponibilităţi în valută

36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute

b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea concluziilord) nici un răspuns corect

37. Analiza SWOT se bazează pe:a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria

b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul externc) un singur nivel de analiză: firmad) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnica, analiza comercială, analiza

managementului şi resurselor umane, precum şi analiza financiară

38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:a) diagnosticului juridicb) diagnosticului tehnic (operaţional)c) diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului managementului

39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt:a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /

serviciilor de substituţie

b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /serviciilor de substituţiec) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţiid) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii,

puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile

40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul comercialc) diagnosticul tehnic (operaţional)d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii

41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la materii

prime, materiale, servicii b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionarec) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor produse de

substituţied) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea între prinderii

42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL – uri cu unic asociat. Aceasta reprezintă:a) putere de negociere scăzută cu furnizorii

b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetared) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante



18

43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare se realizează în:a) diagnosticul juridicb) diagnosticul tehnic (operaţional)c) diagnosticul management resurse-umaned) cadrul corecţiilor din metoda ANC

44. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC comparativ cu valoarea

capitalului actionarilor, calculata prin metoda DCF sau capitalizarea venitului b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea

venituluic) certitudine privind inexistenţa unor active necorporaled) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)

45. Aplicarea unui sistem de management al calităţii va avea ca efect:a) diminuarea cheltuielilor de promovare

b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil

c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţăd) nu au influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii

46. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:a) numărul de zile de grevăb) dinamica numărului de salariaţic) dinamica productivităţii munciid) dinamica salariului mediu

47. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:a) evoluţia ponderii personalului TESA

b) evoluţia productivităţii munciic) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţid) dinamica mobilităţii personalului

48. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:a) evoluţia numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net

b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile salariaţilor c) latura cantitativă si calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar,

dinamica şi structura acestuiad) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare

49. Analiza contractelor de asigurare se face în:a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul operaţionalc) diagnosticul management resurse-umaned) cadrul stabilirii ipotezelor pentru metoda DCF

50. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC

b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANCc) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra valorii prin DCFd) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin piată



19

51. Existenta unui credit pe termen lung:a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra valorii

determinate prin DCF b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are incidenţă

asupra valorii determinate prin DCFc) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra

valorii determinate prin DCFd) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra ANC

52. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanta în metoda DCFb) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă î n metodele bazate pe venitc) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanta in estimarea ratei de actualizared) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC

53. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:a) diagnosticul management– resurse umane şi va avea impact asupra ANC

b) diagnosticul management– resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venituluicare se capitalizeazăc) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANCd) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF

54. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC

b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANCc) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi valorii determinate prin DCFd) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare

55. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil

b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra valorii determinate prin DCFc) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANCd) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale

56. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin:a) evoluţia numărului mediu de salariaţi

b) evoluţia ponderii personalului TESAc) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afacerid) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit

57. Prima etapă în procesul de evaluare este:a) diagnosticul pentru evaluare

b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantuluic) definirea problemei (scopul evaluării, definirea valorii, data evaluării, condiţii limitative

etc.)d) sinteza rezultatului evaluării

58. Ultima etapă în procesul de evaluare este:a) analiza SWOT

b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finaled) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală



20

59. Data evaluării poate fi:a) data curentă

b) o dată anterioară elaborării raportuluic) o dată ulterioară elaborării raportuluid) toate cele de mai sus

60. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul:a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar

b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnicc) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial

61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile:a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de

diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderiib) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată

de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii

c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de conflictualitateşi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii

d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii

62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile:a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de

diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este confirmată de

diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderiic) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este confirmată

de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii

d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de dinamică şistructură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi afurnizorilor întreprinderii

63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mii lei/an,cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic alrentabilităţii va fi de:

a) 800 mii bucăţi b) 125 mii bucăţi

c) 25 mii bucăţid) 250 mii bucăţi

64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în principiu:

a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei uneicomponente variabile a cheltuielilor

b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de bază)c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei componente

fixe a cheltuielilord) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor



21

65. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:

X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu

a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit netb) X = Profit net şi Y = CAc) ambii termeni reprezintă CA

d) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară

66. Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă:a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii

b) un nivel asigurator din prisma finanţatorilor pe termen scurtc) o gestiune proastă a activelor curente din prisma acţionarilor afaceriid) b şi c

67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus 1.000 mii lei.Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că:

a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media ramurii

b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor mediuc) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelord) a şi b

68. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice în anexele bilanţurilor agenţilor economici

b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe activec) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul timpului, cu cel al

întreprinderilor similared) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare în abordarea bazată pe venituri

69. Analiza în termeni procentuali:a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli ale

unei întreprinderi de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi

în cel al întreprinderilor similarec) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente de-a lungul timpului, între

elementele de venituri şi cheltuieli si între posturile de bilanţ pentru întreprinderea încauză sau comparativ cu cele ale întreprinderilor similare

d) permite estimarea riscului s pecific de afacere şi dimensionarea primei de risc în modelulCAPM

70. Analiza în termeni monetari:a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli

ale unei întreprinderi de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi

în cel al întreprinderilor similarec) permite compararea relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de venituri şi

cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau în raport cu cele aleîntreprinderilor similare

d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER



22

71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în termenide rate financiare, facilitează:

a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderiic) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate de

întreprindered) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere şi a perspectivelor

de perfomanta financiara viitoare

72. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţieb) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în

exploatarec) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizăriid) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial într-o întreprindere

în exploatare

73. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care trebuie să-iia în considerare evaluatorul, se numără:a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilăb) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânziic) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopoliticăd) a şi b



23

ABORDAREA BAZATA PE ACTIVE

1. În abordarea bazata pe active, terenul va fi tratat:a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată

b) pe baza valorii de profitabilitate

c) pe baza costului de achiziţied) la valoarea lui de piaţă

2. În abordarea bazata pe active, maşinile, utilajele şi instalatiile de lucru se estimează întotdeaunanumai pe baza:

a) valorii de piaţă b) valorii de înlocuirec) valorii de randamentd) nici un raspuns corect

3. Valoarea recuperabilă a unitatilor generatoare de numerar, conform IAS 36, este:a) valoarea de piaţă în general

b) costul de înlocuire netc) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus cheltuielile

de vânzared) valoarea de achiziţie

4. Abordarea bazata pe active este prioritară:a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea

b) la întreprinderile în dificultate financiarăc) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii

d) la întreprinderile mici5. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere ca active financiare se include în evaluare:

a) ca active din afara exploatării b) ca orice activc) nu se include în evaluared) sunt posibile toate variantele de mai sus

6. Pentru evaluarea unui teren liber metoda indicilor de actualizare este:a) adecvatăb) neadecvată

c) cea mai bunăd) neaplicabilă

7. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este:a) costul de recreare minus deprecierea

b) comparaţia de piaţăc) capitalizarea profitului net alocat programuluid) toate cele trei metode de mai sus

8. Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin:a) cost

b) capitalizare (actualizarea venitului)c) comparaţia de piaţăd) nu se evaluează



24

9. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:a) valoarea de piaţă

b) valoarea de casarec) valoarea de lichidared) valoarea de realizare netă

10. Valoarea realizabila netă a activelor din afara exploatării este:a) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzareb) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare – eventual impozit pe câştigul

de capital din vânzarec) valoarea de piaţăd) valoarea de casare

11. Corecţii asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor:a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor

b) reglementări / normec) recomandări din standarde

d) legislaţii în vigoare

12. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:a) costul de producţie

b) valoarea de piaţăc) valoarea de realizare netăd) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de

finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortuluide completare şi vânzare

13. În acceptiunea evaluarii, deprecierea unui activ Nu este rezultatul::

a) trecerii pe cheltuieli a amortizarii acestuia b) pierderii de valoare ca efect al invechirii componentlelor salec) pierderii de valoare din cauza neadecvarii functionaled) pierderii de valoare determinata de actiunea diferitilor factori

14. Active din afara exploatării sunt:a) clădirile din exploatare

b) maşinile şi echipamentele de lucruc) staţia de epurare a apelor uzated) titlurile de participare

15. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării :a) în toate cazurile

b) niciodatăc) când sunt sub formă de depozite la termend) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare

16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:a) utilizat într-o activitate auxiliarăb) în conservarec) neamortizatd) amortizat integral şi este încă necesar



25

17. Un activ din afara exploatării este:a) terenul excedentar şi construibil

b) mijlocul fix amortizat şi utilizatc) stocul normal de produse finited) disponibilităţile băneşti în numerar

18. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din pro prietatea unei întreprinderi, care este închiriată petermen lung unei firme, este:

a) costul de înlocuire net b) devizul de cheltuieli actualizatc) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chiried) valoarea de investitie

19. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara exploatăriieste:

a) autoturismul utilizat de manager b) valuta din contul de la bancă

c) stocul producţiei neterminated) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces

20. În cazul aplicării metodei ANC nu se face pentru cor ecţie pentru:a) un teren liber şi construibilb) disponibilităţile în leic) stocul de materii prime necesare fabricaţieid) certificatele de depozit la termen

21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor fixemobile:

a) fizice b) funcţionalec) economiced) toate

22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:a) valoarea de recuperare

b) valoarea de lichidarec) influenţe externe (cererea efectivă de produse)d) valoarea de utilizare

23. Amortizarea prezentata in situatiile financiare ale unei societati, este:a) amortizarea fiscalab) amortizare contabilac) amortizare acceleratad) amortizare degresiva

24. Capitalul permanent necesar exploatării este necesar în cazul evaluării:a) oricărei întreprinderi

b) întreprinderilor în dificultatec) nu este o metodă de evaluared) nici unul din cele de mai sus



26

25. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:a) extracţia

b) alocareac) comparaţia vânzărilord) tehnica reziduală

26. In accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix este:a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă

b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologicăc) cea determinată conform legiid) cea preluată din cataloage de specialitate

27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:a) bazate pe venit

b) bazate pe cifra de afaceric) patrimonialed) bursiere

28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor delocuinţe individuale, este metoda:

a) extracţieib) parcelării şi dezvoltăriic) ca pitalizării rentei funciare (chiriei)d) reziduală

29. Costurile segregate înseamnă:a) costurile directe şi indirecteb) costurile unitare pentru componentele clădiriic) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire

30. In evaluarea clădirii unui hotel, a bordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă:a) în toate situaţiile

b) numai pentru hotelurile de categorie inferioarăc) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hotelurid) nu este o abordare convingătoare

31. Capitalul investit reprezintă:a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an

b) capitalul social

c) activul net corectatd) activele totale

32. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:a) sunt preluate la valoarea contabilăb) sunt eliminatec) sunt preluate la valoarea corectatăd) sunt actualizate prin indexare

33. Un bun mobil poate fi:a) un dispozitiv ce funcţionează independent

b) un subansamblu al unei instalaţiic) o proprietate corporalăd) toate cele de mai sus



27

34. Un bun mobil este o proprietate:a) imobiliarăb) mobilă corporalăc) imobilă corporalăd) oricare din cele de mai sus

35. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar, este:a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun

b) preţul solicitat de vânzător c) costul plătit de cumpărător d) nici unul din cele de mai sus

36. Faţă de valoare, costul unui bun mobil poate fi:a) egal

b) mai micc) mai mared) oricare din cazurile de mai sus

37. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:a) costul de reproducţie minus deprecierea

b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul săuc) costul componentelor înlocuite prin reparaţied) costul de inlocuire cu un activ echivalent, modern, cu aceeaşi utilitate

38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:a) identificare acestuia

b) verificarea funcţionăriic) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii


39. Deprecierea unui bun mobil este:a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii

b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionalec) pierderea de valoare din cauza subutilizăriid) toate cele de mai sus

40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:a) regimul şi mediul de lucru

b) legislaţia economică

c) progresul tehnologicd) toate cele de mai sus

41. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut careare o greutate de 27 de tone este:

a) 10% b) 33,3%c) nu este o depreciere economicăd) nici unul din cele de mai sus



28

42. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care produce17 unităţi/zi este:

a) 11,8% b) 13,3%c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţd) nici unul din cele de mai sus

43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este:a) efectul unui management slab

b) efectul unui marketing necorespunzător c) o depreciere economicăd) nici unul din cele de mai sus

44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:a) fizică, economică, funcţionalăb) fizică, funcţională, economicăc) funcţională, fizică, economicăd) ordinea este indiferentă

45. În abordarea prin cost unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt:a) costurile directeb) toate costurile directe şi indirectec) preţ furnizor + taxe şi impozited) nici unul din cele de mai sus

46. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este:a) contribuţia

b) concurenţac) substituţia

d) cea mai bună utilizare

47. Abordarea prin piaţă este adecvată in evaluarea bunurilor mobile, dacă:a) bunurile mobile se vând pe piaţăb) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acesteac) piaţa este a vânzătoruluid) piaţa este a cumpărătorului

48. Valoarea reziduala a unui mijoc fix mobil este dată de:a) preţul obţinut din cedarea activului la sfarsitul duratei lui de viata utila

b) costul estimate de cedarec) suma: a + bd) diferenţa: a - b

49. In general, faţă de valoarea de casare valoarea reziduala a unui bun mobil poate fi:a) mai mică

b) egalăc) mai mare sau egalăd) oricare

50. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:

a) abordarea prin costb) abordarea prin cost şi abordarea prin piaţăc) abordarile prin: piaţă, venit şi costd) abordarea prin venit



29

51. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:a) anticipăriib) substituţieic) orientării spre viitor d) b şi c

52. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mil. lei, pe termen de 1 an,cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca fiind:

a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierdere b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei, realizabil imediatc) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mil. lei, realizabil la termend) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei minus costurile bancare de lichidare

a depozitului, realizabil imediat

53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va evalua înabordarea pe bază de active la:

a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării

b) valoarea de piaţăc) activul net de lichidared) cea mai mică valoare între a şi b

54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este:a) costul de reproducţieb) costul de înlocuirec) valoarea de piaţăd) valoarea de exploatare continuă

55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii b) neidentificabil al persoaneic) neidentificabil al afaceriid) nici un răspuns corect

56. Ce fel de activ este un contract de închiriere avantajos:a) activ necorporal neidentificabil al afaceriib) activ necorporal separatc) este o proprietate intelectualăd) nu este un activ

57. Conceptul de fond comercial (goodwill) este asociată, de obicei, cu:a) existenta unui profit excedentar fata de cel normal

b) clientela atrasac) reputaţiad) toate cele de mai sus

58. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este:a) mică

b) satisfăcătoarec) bunăd) nu interesează evaluatorul



30

59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:a) micăb) satisfăcătoarec) bunăd) nu interesează evaluatorul

60. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă proprietate intelectuală:a) marca

b) know-how-ulc) contractul de asigurare avantajosd) copyright-ul

61. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasată va fi:a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţialb) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasarec) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasared) a sau c

62. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un plasament financiar la un fond de investiţiioperaţional, la o valoare nominală de 8 mil. lei pe termen de 1 an cu o rată anuală a dobânzii de 25%.În evaluarea întreprinderii acest activ este considerat ca fiind:

a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierderi b) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei, realizabil imediatc) activ în afara exploatării cu valoarea de 10 mil. lei, realizabil la termend) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei minus costurile financiare de

lichidare a plasamentului, realizabil imediat

63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor produse

realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ:a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net de lichidare

b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realiza bila netăc) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piatad) nici un răspuns corect

64. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără autorizaţie deconstruire. Aceasta este o proprietate din afar a exploatării pentru care există piaţă de vânzare.Evaluatorul va evalua acesta proprietate:

a) la valoarea de utilizare b) la valoarea realizabila minus cheltuielile de vânzare

c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minuscheltuielile de vânzare


65. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:a) în ANC pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% şi deci aflate în afara

exploatării b) în corecţia asupra multiplicatorului PER c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci influenţează rata de eficienţă a

cheltuielilor materialed)

nici un răspuns corect



31

66. Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice:a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane

b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANCc) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANCd) această problemă nu face obiectul evaluării

67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:a) pe baza comparaţiei directeb) pe baza costului de înlocuire netc) pe baza costului de reconstrucţied) pe baza valorii de vânzare forţată

68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data de30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:

a) se face o corecţie asupra datoriilor b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor purtătoare

de dobânzi

c) influenţează fluxul de numerar din exploatared) influenţează fluxul de numerar din finanţare

69. Activele imobilizate prezentate in situatiile financiare se regasesc la una din urmatoarele valori:a) justă

b) subiectivăc) de investitied) de utilizare

70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este:a) tehnica reziduală

b) capitalizarea renteic) alocaread) comparaţia vânzătorilor

71. Termenul "active din afara exploatăr ii" se referă la:a) active care generează venituri reduseb) active care nu sunt necesare sau în surplusc) active subutilizated) toate cele de mai sus

72. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin însumarea costurilor anterioareb) ca marime rezidualac) prin capitalizarea profitului normald) nici un răspuns corect

73. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda activului net corectat (ANC) este o valoare:a) pe bază minoritarăb) pe bază de controlc) fie pe bază minoritară fie pe bază de controld) nici una



32

74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular , este:a) comparaţia de piaţă

b) costul de recrearec) capitalizarea supraprofituluid) actualizarea economiei de cheltuieli şi/sau a economiei de redevenţă ipotetică

75. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:a) abordarea pe bază de costb) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţăd) toate cele trei abordări de mai sus

76. Un ANC negativ:a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului

b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale

întreprinderii) supraevaluated) ANC nu poate fi negativ

77. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din proprietatea unei afaceri reprezintă:

a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a uneiasemenea proprietăţi

b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activc) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istoriced) nici un răspuns corect

78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei afacerireprezentând o casă de vacanţă:

a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii plus profitul antreprenorului

b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădiriic) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de

reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatăriid) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un activ

din afara exploatării

79. Abordarea bazata pe activa:a) nu ţine cont de activele necorporale

b) ia în calcul toate activele necorporale mobilec) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea justad) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de piaţă

80. Corectarea valorilor contabile în metoda ANC:a) nu se referă la datoriile viitoare condiţionate

b) nu se face la activele necorporalec) nu se face la activele închiriate terţilor d) nu se referă la profitul deja realizat

81. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul:a) neconstr uit din cadrul proprietăţii

b) liber, situat la extremităţile proprietăţiic) pe care sunt amenajate construcţii provizoriid) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare



33

82. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi valoarea proprietăţii este metoda:

a) proporţiei (alocării) b) extracţieic) parcelăriid) reziduala

83. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:a) multiplicatorul chiriei bruteb) capitalizarea rentei funciarec) costul de înlocuire netd) nici una din cele de mai sus

84. In cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie de-a lungul timpului poate duce laapariţia unei:

a) reduceri a duratei de viaţă b) deprecieri din cauze externe

c) deprecieri funcţionaled) uzuri accentuate

85. In situatiile financiare, activele de natura stocurilor trebuie sa fie prezentate la:a) valoarea de vanzare

b) valoare de achizitiec) minimul de cost si valoarea realizabila netad) valoarea contabila

86. Metodele de evidenta ale stocurilor si implicit de inregistrare pe costuri ale acestora sunt:a) metode ale inventarului intermitent

b) metode ale inventarului permanentc) metode FIFO, Costul Mediu Ponderatd) metoda cantitativ valorica

87. Activele din afara exploatarii sunt:a) active care genereaza venituri reduse

b) active subutilizatec) active amortizate integrald) active de natura locuintelor de serviciu

88. Diferentele intre valoarea activelor evaluate de natura stocurilor si creantelor acestora se constituie

in:a) fond comercial

b) provizioane pentru deprecierea acestorac) ajustari ale acestorad) rezultate

89. Ajustarile elementelor de activ constand in stocuri si creante se inregistreaza ca:a) rezultate din reevaluare

b) alte rezervec) cheltuieli / veniturid) profit sau pierdere



34

ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI

1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când:a) venitul va fi constant ca flux viitor b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă

c) durata de previziune explicită este mared) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere

2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este:a) să fie posibilă statutar / legal

b) să fie fezabilă tehnic / tehnologicc) variantele a) şi b) cumulativd) nici unul din cele de mai sus

3. În condiţiile continuării activităţii normale de explloatare, valoarea terminală se va determina deobicei prin:

a) abordarea bazata pe active (ANC, ANL)b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului netc) alegerea valorii mai mari rezultată prin aplicarea metodelor a) şi b)d) nici unul din cele de mai sus

4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)

b) VCI + credite pe termen lung = VCAc) VCA – credite pe termen lung = VCId) VCI – credite pe termen lung = VCA

5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori

b) din anul anterior c) dintr-un an viitor d) oricare din variantele de mai sus

6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi estimată:a) la orice nivel

b) ca fiind mai mare decât rata de actualizarec) ca fiind fluctuantă anual

d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB

7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă la:a) elemente excepţionale

b) modificări viitoare sigurec) ajustarea pentru a reflecta o situaţie normalăd) toate cele de mai sus

8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:a) în scenarii (pesimist, normal, optimist)b) în stadii (trepte) de evoluţie

c) într-o singură variantăd) nici unul din cele de mai sus



35

9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la:a) activul net de lichidare

b) valoarea de înlocuirec) valoarea de utilitated) valoarea realizabilă netă

10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA) este:a) dividende distribuibile acţionarilor

b) resurse totale pentru dezvoltarec) rezerved) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus

11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) ar fi:a) dividende distribuibile acţionarilor b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata serviciului

datorieic) rezerve plus profit net

d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus

12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară dar redresabile este:

a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investitc) flux de numerar brutd) marja brută de autofinanţare

13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la:a) active corporale

b) active necorporalec) active financiared) active corporale şi necorporale

14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de obiceieste:

a) egală b) mai micăc) mai mared) oricare din situaţiile de mai sus

15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală deobicei este:

a) egală sau putin mai mare b) mai micăc) mai mared) oricare din situaţiile de mai sus

16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar aplicării metodei DCF este:

a) de menţinere b) de înlocuirec) investiţie in mijloace fixed) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate



36

17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferiteb) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantăc) în orice situaţied) nu este aplicabilă o astfel de formulă

18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:a) costul de înlocuire minus deprecierea

b) capitalizarea supraprofitului generat de marcac) metoda economiei de redeventad) capitalizarea economiei de cheltuieli generate de marca

19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice dinîntreprinderea titulară se evaluează de obicei prin:

a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţăgenerate de brevet

b) costul curent de inlocuire

c) comparaţia de piaţăd) costul recreării minus deprecierea

20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii:a) capitalului propriu

b) capitalului împrumutatc) capitalului permanentd) companiile care au un coeficient β = 1

21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:a) venit brut vs. venit net

b) pachet de control vs. pachet minoritar c) creşterea sperată a venituluid) profit net vs. flux de numerar actualizat

22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie să fie:a) 5 ani

b) 10 anic) durata unui ciclu economicd) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii

capitalului investit

23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale:a) prin piaţăb) prin venitc) prin costd) prin uzanţe

24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat:a) pe baza valorii contabile a capitalului investitb) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piaţă a componentelorc) pe baza structurii curente a capitalului investitd) oricare din cele de mai sus



37

25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub formă de:a) încasări din vânzarea de active

b) nu este luată în calculc) flux de numerar net din afara exploatăriid) valoare terminală

26. In urmatorii 3 ani firma SANTECH va inregistra urmatoarele rate de crestere a profiturilor: 20% inanul 1, 30% in anul 2 si 15% in anul 3. Dupa aceasta perioada de crestere, firma are caracteristicilede profitabilitate si dezvoltare viitoare, asemanatoare cu cele ale principalului sau concurent firmaECOTECH. Pe piata de capital, PER-ul firmei ECOTECH este 10. In aceste conditii, stiind ca

profitul net al firmei SANTECH este 100.000 euro, valoarea terminala a capitalurilor sale propriidupa cei 3 ani de dezvoltare va fi de:

a) 1.000.000 eurob) 1.790.000 euroc) 9.000 eurod) 1.200.000 euro

27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de actualizarereflectă:a) costul mediu ponderat al capitalului

b) costul capitalului propriuc) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capitald) costul unui plasament fără risc

28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă:a) rata rentabilităţii exploatării

b) rata nominală a dobânziic) rata de bază fără risc

d) costul capitalului propriu (acţionarilor)

29. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:a) din exploatare

b) financiarec) din afara exploatăriid) nici un răspuns corect

30. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:a) din exploatare

b) financiare

c) extraordinared) din activitatea normală

31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) vadepinde de următorii indicatori:

a) FNN şi rata de capitalizare b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totalec) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor

din afara exploatăriid) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt



38

32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta:a) valoarea capitalului investit

b) valoarea capitalului acţionarilor c) valoarea unei acţiunid) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit

33. Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pe valoarea

rezultată din:a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului

de acţiuni b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzarec) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitated) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune

34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad:a) dividendele disponibile pentru acţionari

b) investiţiile necesarec) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)

d) ratele de plată pentru creditele primite

35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:a) puterea de cum părare realizabilăb) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinarec) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectivd) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv

36. În cazul evaluării unei întreprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale,epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:

a) capitalizarea profitului net

b) capitalizarea FNNc) activul net de lichidared) activul net corectat

37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor se calculează:a) valoarea capitalului investit (firmei)b) valoarea capitalului acţionarilorc) valoarea netă a activelor corporaled) fondul comercial total al afacerii

38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu

o întreprindere cotată:a) financiar b) investiţionalc) de lichiditated) credibilitate a previziunilor

39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cuo întreprindere cotată:

a) financiar b) investiţionalc) calitatea managementului

d) credibilitate a previziunilor



39

40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu oîntreprindere cotată:

a) calitatea managementului b) pozitia / segmentul de piatac) bariere de intrare pe o anumită piaţăd) toate cele de mai sus

41. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu oîntreprindere cotată:

a) financiar b) investiţionalc) poziţia / segmentul de piaţăd) credibilitate a previziunilor

42. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu oîntreprindere cotata:

a) financiar

b) investiţionalc) diversificarea / flexibilitatea activităţiid) credibilitate a previziunilor

43. Pentru estimările care se fac într -o moneda constanta, rata de actualizare se va estima în:a) termeni nominalib) termeni realic) termeni nominali şi/sau termeni realid) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală

44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:

a) de dificultate financiară b) de redresarec) de creştere rapidăd) de stabilitate economico-financiară

45. Dacă în formula Gordon – Shapiro venitul previzionat in termeni nominali se capitalizeaza cu o ratanominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizeaza cu o rata reala de capitalizare,valorile capitalului rezultat trebuie sa fie:

a) egale b) inegalec) apropiate ca mărime

d) oricare variantă de mai sus

46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.I.B.-ului este previzionată în:a) termeni nominalib) termeni realic) în ambii termenid) nici un răspuns corect

47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:a) se fac investiţii

b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulantec) rata rentabilităţii capitalului investit este>rata de actualizared) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere



40

48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:a) nu se fac investiţii

b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelereazăc) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizared) rata rentabilităţii se menţine constantă

49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:a) investiţiile se diminuează

b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminueazăc) rata rentabilităţii scaded) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare

50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este:a) volumul investiţiilor necesare

b) modificarea anuală a fondului de rulment netc) cifra de afacerid) creşterea perpetuă a venitului

51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:a) 5 ani

b) 8 anic) nu este necesarăd) durata rămasă a contractului

52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la:a) rata de bază fără risc

b) rata rentabilităţii pe piaţa bursierăc) prima de risc pe piaţa bursierăd) rata medie a rentabilităţii unui domeniu

53. Metoda capitalizarii fluxului de numerar net se aplica in situatia:a) in care firma se afla in faza de stabilitate economica

b) in care firma este in faza de declinc) in care firma este la inceputul activitatii saled) oricand, indiferent de faza in care se afla firma

54. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit NU se previzionează:a) modificarea anuală a fondului de rulment netb) intrările şi ieşirile de credite pe termen lung

c) investiţiile necesared) cheltuielile generale ale întreprinderii

55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează intrarile si restituirile de credite pe termenlung:

a) disponibil pentru investitorib) disponibil pentru acţionaric) ambele tipuri de FNN de mai susd) nici unul din cele de mai sus

56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:

a) disponibil pentru investitori b) disponibil pentru acţionaric) ambele tipuri de FNN de mai susd) nici unul din cele de mai sus



41

57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când:a) durata de previziune explicită este foarte lungă

b) este necesară în toate cazurilec) FNN disponibil pentru acţionarid) nici unul din cele de mai sus

58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:a) nominală

b) realăc) şi nominală şi realăd) nici una din cele de mai sus

59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:a) mai mică decât ar fi fost într -o situaţie normalăb) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normalăc) aceeaşi cu cea din situaţia normalăd) preluată de pe piaţă

60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă la:a) riscul de obţinere a creditelor b) factorii de risc la nivel macroeconomicc) riscul pierderii oamenilor cheied) riscul de nelichiditate

61. Un factor de risc sistematic este:a) modificarea cursului de schimb valutar

b) riscul privind vocaţia la creditec) riscul nediversificării producţiei

d) riscul de nevânzare a acţiunilor

62. Un factor de risc sistematic este:a) riscul privind vocaţia la crediteb) modificarea ratelor dobânziic) riscul pierderii oamenilor cheied) riscul nerealizării previziunilor

63. Un factor de risc sistematic este:a) riscul modificării volumului cererii de consumb) modificarea ratelor dobânziic) modificarea cursului de schimb valutar d) toţi cei trei factori de risc de mai sus

64. Investiţia netă de capital este finanţată din:a) amortizareb) profit net, credite şi aport de capitalc) ambele surse de mai susd) nici un răspuns corect

65. Investiţia brută de capital este finanţată din:a) amortizare

b) profit net, credite şi aport de capitalc) ambele surse de mai susd) nici un răspuns corect



42

66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:a) întotdeauna mai mare

b) întotdeauna mai micăc) egală sau mai mared) întotdeauna egală

67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:a) întotdeauna mai mare

b) întotdeauna mai micăc) egală sau mai micăd) întotdeauna egală

68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata decapitalizare:

a) dab) nuc) uneori

d) între ele nu există o relaţie de mărime

69. Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt:a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilăb) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabilec) necesită un aparat matematic complicatd) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei

70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este:a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar b) un FNN al unui an reprezentativ

c) un flux de numerar brut din exploatared) un FNN contabil raportat în ultimul an

71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate învaloarea întreprinderii va fi:

a) mai mică b) mai marec) nu este influenţatăd) fie mai mică, fie mai mare

72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24 b) 0,76c) 4,16d) 41,6

73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă

b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venituluic) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus



43

74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată deevaluare pe bază de venit este:

a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizăriic) metoda fluxului de numerar actualizatd) metoda valorii la termen

75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte:a) rata de capitalizare

b) rata rentabilităţii costurilor c) rata globalăd) rata de actualizare

76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei, formachiriei care se capitalizează este:

a) chiria de contractb) chiria de piaţă

c) chiria în surplus faţă de cea de piaţăd) chiria din ofertele de chirie

77. Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în:a) profitul total

b) profitul curentc) nu este inclus şi previzionatd) este inclus în mod distinct

78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:a) abordarea pe bază de venit

b) abordarea prin piatac) costul de înlocuire netd) abordarea pe bază de active

79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda capitalizăriivenitului:

a) FNNA si FNNCI b) proftul netc) fluxul de numerar brutd) dividendele

80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării:a) transformarea venitului în valoare

b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundantec) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor d) a şi b



44

81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:a) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este, în mod

uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere b) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este estimată, în

mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere avenitului

c) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversulmultiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă rata decapitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata decreştere a venitului

d) în abordarea prin venit rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculândcostul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar înabordarea prin piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatoruluicorespunzător venitului avut în vedere

82. Referitor la relaţia rata de actualizare/capitalizare care afirmaţie este corectă:a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili

b) rata de actualizare = rata de capitalizare - rata de creştere a venituluic) rata de capitalizare = rata de actualizare - rata de creştere a venituluid) nici un răspuns corect

83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%- prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0%- coeficientul ß: 1,10- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%

a) 15,9%

b) 17,9%c) 19,9%d) 14,4%

84. Ce nivel al valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF:a) valoare pe bază minoritară

b) valoare pe bază majoritarăc) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritarăd) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect

85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizarec) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economieid) nici un răspuns corect

86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afara exploatării se referăla:

a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă b) corecţii aferente activelor din exploatarec) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de exportd)

nici un răspuns corect



45

87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:a) veniturilor generate de acel activ

b) cheltuielilor generate de acel activc) ratei de actualizare/capitalizare utilizated) a şi b

88. In evaluarea activelor necorporale este prioritara:a) abordarea prin costul de recreareb) abordarea prin venitc) abordarea prin piaţăd) nu este prioritara nici o abordare

89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei:

VAN = ERMA x m

ERMA = economia de redevenţă medie anualăm = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani

a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venituluic) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directed) este o formulă incorectă

90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cer ută de un investitor pentru elementelecapitalului investit, este:

a) fond de rulment net, active necorporale, active corporaleb) active necorporale, active corporale , fond de rulment netc) fond de rulment net, active corporale, active necorporale

d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii

91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a:a) metodei costului de înlocuireb) metodei contribuţiei la profitc) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comerciald) metodei DCF

92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate

b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit care va înregistra o

creştere perpetua constantăc) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de venit care va înregistra o

creştere constantă în perioada de previziune non-explicităd) b şi c

93. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care

înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotatec) estimarea valorii terminale în condiţiile unui flux de numerar care î nregistrează o

creştere constantă după perioada de previziune explicităd) toate cele de mai sus



46

94. În situatia unei întreprinderilor recent infiintate evaluarea:a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatoruluib) ar putea utiliza planul de afaceri al intreprinderii, cu o examinare critică a importanţei

acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvatec) se bazează exclusiv pe previziunile intreprinderii în primul an de previziune, după care

estimează cele 3 stadii de evolutied) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale

95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă, se recomandă utilizarea:a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)

b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)c) capitalizarea profitului netd) capitalizarea dividendelor

96. Care din următoarele relaţii este corectă:a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de numerar la

dispoziţia acţionarilor (FNNA)

b) Profit net > cheltuieli de exploatarec) FNNA de regulă > Cifra de afacerid) nici un răspuns corect

97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii întrepriderii sau unor active necorporale separate prin metoda capitalizării fluxului de numerar:

a) fluxul de numerar net b) rata de capitalizarec) rata de creştere a fluxului de numerar netd) rata de rentabilitate economica

98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a valoriiîntreprinderii sau unor active necorporale separate prin metoda DCF:

a) rata de actualizare şi fluxul de numerar b) rata de capitalizarec) rata de creştere după perioada explicită de previziuned) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatarii

99. In elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:a) evoluţia pieţei pe care operează intreprinderea

b) diagnosticul întreprinderiic) ratele de profit realizate pe piaţăd) a şi b

100. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare

b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadiid) nici un răspuns corect

101. În metoda DCF investiţiile previzionate sunt:a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionatăb) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionatăc) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii prin înlocuirea vechilor

mijloace fixed) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării



47

102. Pentru o întreprindere care este scutita de plata impozitului pe profit şi recurge la finanţarea princredite, costul creditului este:

a) rata dobânzii x (1 – TVA)b) rata dobânzii la creditele primitec) costul capitalului propriud) rata dobânzii fără risc

103. O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în modnormal pe baza relaţiei:

a) FNN (N+5) / rata de capitalizare b) PN (N+5) / rata de capitalizarec) FNN (N+6) / rata de capitalizared) nici un răspuns corect

104. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa R m – Rf exprimă:a) rata rentabilităţii de baza (fără risc)b) prima de risc pe piaţa de capital

c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramurăd) prima de control pentru lipsa de lichiditate

105. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei

b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21%c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat creditorilor d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei

106.Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF

b) scăderea fluxului de numerar din exploatarec) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatared) scăderea PN şi implicit a fluxului de numerar din investiţii

107. În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar net este3%, rata de capitalizare va fi:

a) 20 % b) 23 %c) 17 %d) 19,7 %

108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:a) mai mare

b) mai micăc) egalăd) oricare din relaţiile de mai sus

109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de o parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă parte, este:

a) egal b) diferitc) mai mare cel pe baza structurii capitalului investitd) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor



48

110. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării/capitalizării dividendelor, se poate aplica:a) primă de control

b) discount pentru minoritatec) ambeled) nici o corecţie

111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când:a) rata de creştere g = 0b) g este negativă (scăderea venitului)

c) g cd) g 0

112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor , sunt exprimate întermeni:

a) nominali b) realic) nominali şi realid)

în nici una din cele două exprimări113.Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:

a) pe bază minoritară b) pe bază de controlc) fie pe bază minoritară fie pe bază de controld) nici una

114. Abordarea prin venit are ca fundament:a) pr incipiul anticipării

b) principiul substituţieic) principiul cererii şi oferteid) toate cele trei principii

115. Abordarea prin venit este axată pe:a) teoria valorii-muncăb) teoria utilităţiic) ambele teoriid) pe nici una

116. Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)

b) DCFc) ANCd) capitalizarea profitului net

117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)

b) k cc) c k d) c k

118. În metoda capitalizării venitului generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a venitului poate fi:

a) o anuitate constantă la infinit b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinitc) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinitd) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă utila rămasă



49

119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază:a) de control

b) minoritarăc) fie de control, fie minoritarăd) nici o variantă

120. Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:a) rata de actualizare

b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venituluic) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venituluid) rata de capitalizare

121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se poateface pe baza următoarelor rate financiare:

a) rata lichidităţii generale b) rata lichidităţii rapide (imediate)c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor d) ponderea FRN în cifra de afaceri

122. Factorul de capitalizare este:a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare

b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizarec) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoared) nici una din cele trei variante de mai sus

123. Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporaldistinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la:

a) durata rămasă de viaţă economică

b) mărimea venitului supus actualizării/capitalizăriic) riscul asociat cu o investiţie într -o întreprindere versus într-un activ necorporal distinctd) a + b + c

124. Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă:a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit

b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANCc) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţid) nici un răspuns corect

125. Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului reprezintă:

a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea profituluinet anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării) b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANCc) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramuriid) nici un răspuns corect

126. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:a) profit / rata de capitalizare = valoarea capitaluluib) (profit - rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoarea capitaluluic) profit x multiplicator = valoarea capitaluluid) multiplicator = 1/ rata de capitalizare



50

127. Care din următoarele relaţii este CORECTA:a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = valoarea capitalului

b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = valoarea capitaluluic) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării = valoarea

capitaluluid) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării = valoarea

capitalului

128. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:a) flux de numerar net x multiplicator = valoare terminalăb) (flux de numerar net - rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare terminalăc) flux de numerar net / rata de capitalizare = valoare terminlăd) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală actualizata

129. În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n) valoarea terminală sedetermină pe baza formulei:

a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1

b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizarec) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de creşteredupă n+1


130. Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:a) capitalul propriu investitb) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativc) încasările viitoare anualed) patrimoniul net al întreprinderii

131. Rata de capitalizare este:a) identică cu rata de actualizare

b) o rată de rentabilitate a activelor c) o rată de venitd) o rată de creştere a venitului

132. Care din urmatoarele afirmatii privind indicatorul PER este adevarata:a) este sensibil la variatiile cursului bursier

b) nu este afectat de practicile contabile "creative" ("cosmetizare" a profitului obtinut de catreintreprindere)

c) se aplica pentru societatile care au pierderi

d) reprezinta rata rentabilitatii capitalului investit

133. Valoarea de piata a capitalului investit este:a) capitalizarea bursiera a firmei

b) activul net corectat + credite pe termen lungc) valoarea de piata a capitalurilor proprii + valoarea de piata a imprumuturilor pe termen

lungd) activul net corectat



51

134. In anul N de activitate, firma TERAP a obtinut un profit curent net de 100 mil. USD. Investitiile (dementinere si dezvoltare a capacitatilor de productie existente) ce au fost realizate de intreprindere inacest an s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, in conditiile in care nivelul amortizarii echipamentelor existente trecuta pe cheltuieli a fost de 25 mil. USD. Aceste investitii au implicat o majorare aactivelor curente nete cu 15 mil. USD si contractarea unei datorii suplimentare catre banca in sumade 80 mil.USD la o rata de dobanda de 15%. In aceste conditii, care este nivelul fluxului de numerar disponibil pentru actionari in anul N?

a) 53 mil. USD b) 65 mil. USDc) 95 mil. USDd) 15 mil. USD



52

ABORDAREA PRIN PIATA

1. În abordarea prin piata, întreprinderile comparabile trebuie să fie:a) asemănătoare şi în aceeaşi localitateb) similare şi relevante

c) identice şi în aceeaşi ţarăd) cu acelaşi profit net

2. Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt:a) pieţele organizate de valori mobiliare

b) piaţa de fuziuni şi achiziţiic) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluatd) toate cele de mai sus

3. În abordarea prin piata întreprinderea relevantă răspunde la:a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil

b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramurăc) caracteristicile întreprinderilor cotated) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate

4. Abordarea prin comparaţie foloseşte rata:a) preţ / profit

b) cifra de afaceri / numărul de salariaţic) numărul de salariaţi / active imobilizated) valoarea adăugată / activ net

5. Abordarea prin piata foloseşte ratele:a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporalec) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ netd) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social

6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursulrecent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica:

a) prima de controlb) discount pentru lipsa de lichiditatec) discount pentru pachet minoritar

d) b şi c

7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:a) informaţii de la vânzători şi cumpărători

b) analiza datelor statistice ale pieţeic) informaţii de la consultanţii financiarid) toate cele de mai sus

8. În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru:a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat

b) întreprinderea de evaluat

c) întreprinderile comparabile între eled) nici unul din cele de mai sus



53

9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prinmultiplicarea valorii de bază cu:

a) 1,15 b) 0,15c) 0,85d) 0,085

10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu:a) 0,65

b) 0,75c) 1,35d) 1,25

11. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în mod uzual,utilizaţi în abordarea prin piata:

a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT) b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune

c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afacerid) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afaraexploatării)

12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului investital întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului):

a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor proprii şiimprumuturilor pe termen lung)

b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şidatoriilor)

c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)

d) a sau b

13. Confor m precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin piata:a) se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă

deschisă b) se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi tranzacţionate pe o

piaţă deschisăc) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă

deschisă şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similared) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă,

vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din presa de specialitate

14. În abordarea prin comparaţie raportul Preţ / CA:a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil pentru că nu poate să fie niciodată

negativ b) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului comparativ cu

Preţ / Profitc) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie comparativ cu Preţ / AN contabild) toate cele de mai sus



54

15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a

dividendelor b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de

specialitatec) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmeid) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici

16. Dezavantajul al utilizării ratei Preţ/AN contabil este:a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori

(inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci ratele nu sunt comparabile când diferăpoliticile şi practicile contabile sunt diferite

b) rata nu poate avea o valoare negativăc) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate din ţări

dezvoltate în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive

17. Abordarea prin piata:a) utilizeaza datelet tranzactiilor inregistrate de cabinetele notarialeb) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe

piatac) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise in

bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor d) b si c

18. In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand:a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare

b) valoarea activelor corporale este mica

c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar d) toate raspunsurile de mai sus

19. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar

ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluatec) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21%d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei

20. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:

a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă, având învedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ/AN contabil

b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a activelor dinafara exploatării

c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar camărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată


21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor,multiplul selectat va fi:

a) preţ / profit net pe acţiuneb) preţ / profit brut pe acţiunec) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii



55

22. În abordarea prin piata, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat în familie,evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:

a) carateristicile fizice ale proprietăţii b) utilizarec) condiţiile de vânzared) condiţiile pieţei

23. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand:a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare

b) impozitarea venitului este aceeasic) nu sunt necesare investitii de dezvoltared) toate raspunsurile de mai sus

24. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand:a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare

b) cota de impozitare a venitului este diferitac) profitul brut este foarte micd) a si b



56

ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.RECONCILIEREA REZULTATELOR.

OPINIA EVALUATORULUI

1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimatec) diferentele între rezultatele obţinuted) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală

2. Valoarea capitalului acţionarilor estimată prin metoda fluxului de numerar net trebuie să fie apropiatăde:

a) activul net corectat b) activul net de lichidarec) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil

d) nici una din cele de mai sus

3. Dacă ANC = 6 mil. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar activul net delichidare este 5 mil. euro, valoarea finala propusă va fi:

a) 6 mil. euro b) 4 mil. euroc) o medie ponderată a celor trei valorid) 5 mil. euro

4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:a) ponderarea valorilor diferite obţinute

b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea metodelor de evaluare

c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluared) precizarea unei valori minime

5. Valoarea de piaţă a unei întreprinder i vs. valoarea ei de investţie este:a) egalăb) mai micăc) mai mared) oricare din situaţiile anterioare

6. Activul net de lichidare vs. valoarea de piata calculată prin metodele de capitalizare/actualizare poate fi:a) mai mică

b) mai marec) egalăd) mai mică, egală sau mai mare

7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:a) media aritmetică

b) media ponderatăc) eliminarea valorilor minime şi maxime

d) selectarea unei valori



57

8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:a) se referă la întreaga lucrare de evaluare

b) este pasul final al procesului de evaluarec) atât a cât şi b sunt corected) nici un răspuns de mai sus nu este corect

9. În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important:

a) rezultatul din formulele financiareb) rezultatul din abordarea prin piaţăc) rezultatul din abordarea bazata pe actived) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare

10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia, este:a) DCF

b) capitalizarea fluxului de numerar netc) Activul Net Corectat (ANC)d) metode combinate

11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibilec) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificated) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării

12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este:a) capitalizarea rentei funciare

b) parcelareac) extracţiad) reziduală

13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului

de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiatec) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiated) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate

14. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în raţionamentul evaluatorilor este:a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă

b) structura capitalului investit este complexă

c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixed) toate cele de mai sus

15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor b) accesul dificil la surse de finanţarec) structura capitalului investit este simplăd) nici unul din cele de mai sus

16. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prinactualizarea/capitalizarea unei forme de venit:

a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluăriib) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investitc) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIBd) când se estimează corect rata de actualizare/capitalizare



58

17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când:a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţăc) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restanted) previziunea veniturilor ref lectă o rentabilitate corespunzătoare

18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este subiectivă”se traduce prin:

a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor maimultor metode aplicate

b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumitecircumstanţe

c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect, dar piaţa estealcătuită din suma acestor decizii subiective

d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv

19. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:

a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale b) selectarea unei valori între ANC şi DCFc) utilizarea unor formule tehnice şi financiare pentru estimarea finală a valoriid) realizarea unor teste de coerenţă prin care evaluatorul elimină rezultatele unor metode

insuficient fundamentate

20. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor

b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnosticc) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilord) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative

21. In estimarea valorii finale, criteriul “adecvării” se referă la coerenţa:a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului

b) fiecărei metode la condiţiile limitative din raportc) fiecărei abordări la cantitatea de informaţii disponibiled) fiecărei abordări la pregătirea evaluatorului

22. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la:a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori

b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrelec) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate

d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şifundamentarea informaţiilor utilizate

23. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare fundamentală este:a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de

actualizare ce incorporează o rata a rentabilităţii fără risc de 25% b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF pentru evaluarea

unui pachet majoritar la o firmă necotatăc) adăugarea valorii activelor din afara exploatării la valoarea rezultată prin capitalizarea

profitului netd) a şi b



59

24. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare este:a) aplicarea unei prime de control (corectie pozitiva) asupra valorii capitalului actionarilor,

rezultate prin capitalizarea fluxului de numerar net corectat, cand scopul evaluarii estepachetul majoritar al unei firme cotate

b) includerea valorii rezlizabile neta a activelor din afara exploatării în fluxul de numerar net dinexploatare in primul an al perioadei de previziune explicita (metoda DCF)

c) construirea unui scenariu pe 5 ani care, în estimarea ratei de actualizare, porneşte de la o rată arentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de stat pe termen de 5ani

d) toate de cele de mai sus

25. Este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:a) omisiunea metodei activului net contabil

b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotată la bursa de valoric) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung contractate în condiţiile

pieţeid) realizarea unei corecţii negative la activele necorporale separate cu valoarea cheltuielilor

de constituire26. Un crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare) se va evalua:

a) pe baza comparaţiei directeb) prin costul de inlocuire netc) ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)d) la activul net de lichidare

27. Cand actioneaza in ipostanza de consultant pentru un potential investitor, expertul evaluator va propune:

a) valoarea de lichidare si valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie

inteligenta b) valoarea de asigurare si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligentac) valoarea de investitie si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie

inteligentad) valoarea DCF (flux de numerar actualizat) si prin ANC (activul net corectat), pentru a-l ajuta

pe client sa ia o decizie inteligenta



60

COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE.RAPORT DE VERIFICARE

1. Raportul de evaluare este un document care inregistreaza:a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare

b) tipul de valoare si scopul evaluariic) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoaread) toate cele de mai sus

2. Un raport de evaluare este bun atunci când:a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere

b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice puse la dispoziţie deîntreprinderi

c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţeid) utilizează un singur scenariu de previziune

3. Dacă evaluator ul are un interes în întreprinderea de evaluat:a) trebuie să refuze lucrareab) trebuie să declare acest lucruc) trebuie să menţină confidenţialitatead) trebuie să acţioneze neutru

4. O deficienţă a lucrării de evaluare este:a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valorib) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitativec) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVASd) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali

5. Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata:a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de clientb) se va situa pe poziţia investitorului mediuc) va respecta metodologia de evaluare dată de statd) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător

6. O deficienţă a raportului de evaluare este:a) neprecizarea sferei de extindere a investigaţiilor

b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţialc) independenţa premiselor în cele 3 abordări


7. Este lipsit de etică şi profesionalism:a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii

b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultatăc) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluared) toate cele de mai sus

8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:a) la cererea clientului

b) la cererea unei instanţe de judecatăc) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimated) toate cele de mai sus



61

9. Integritatea evaluatorului înseamnă:a) să realizeze o lucrare integralb) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţiic) să nu se bazeze pe colaboratorid) să accepte numai informaţii complete

10. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor deevaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori, iar dacă valoarea estimatăde evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare.

a) respingeţi din start ideea b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu fie

plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limităc) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul

medierii sau arbitrajului unei terţe părţid) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională

11. Competenţa evaluatorului:a) este dată de diplomele obţinute

b) este dată de vechimea în activitatec) este declarată în ofertăd) este evidenţiată de recomandările altor clienţi

12. La verificarea rapoartelor de evaluare:a) se pun în evidenţă toate erorile

b) se fac referiri la competenţa evaluatoruluic) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionaled) se refac acele părţi din raport care nu corespund

13. Un raport de evaluare bun:

a) este redactat conform reglementarilor b) este conform cerinţelor clientuluic) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziiled) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate

14. Verificarea unui raport de evaluare presupune:a) modificarea valoriib) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluarec) folosirea retrospectiveid) nici unul din cele de mai sus

15. Raportul de evaluare trebuie să conţină:a) scopul evaluării b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitativec) declaraţiile de certificared) toate cele de mai sus

16. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatulevaluării:

a) niciodată b) întotdeaunac) numai cu acordul în scris al părţilor

d) este la latitudinea evaluatorului



62

17. În redactarea raportului de evaluare, evaluatorul:a) va prezenta concluziile reale

b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientulc) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficialed) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului

18. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare se are în vedere:a) valoarea întreprinderii

b) costul întreprinderiic) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiuniid) veniturile generate de întreprindere

19. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o lucrare deevaluare:

a) complexitatea lucrăriib) valoarea estimatăc) cheltuielile necesare lucrării

d) timpul necesar pentru realizarea lucrării

20. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de:a) 5-20%

b) 10-50%c) 40-50%d) sub 50%

21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul evaluării

b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor cu standardele de evaluare, a informaţiilor

conţinute în raport cu alte informaţii cunoscutec) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor recunoscuted) toate cele de mai sus

22. Evaluatorul verificator trebuie:a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare

b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare şi să fie membruacreditat ANEVAR

c) să aibă o experienţă cel puţin la nivelul autorilor raportului de evaluared) să aibă o experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale in obiectul

evaluarii

23. Raportul de verificare:a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.

b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii/afaceriic) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare, închiriere etc.d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al autorului

raportului de evaluare

24. Dacă într -un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizăriib) va preciza necesitatea unei noi evaluări

c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiilelimitative

d) a şi c



63

25. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege:a) comunicarea permanentă cu clientulb) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoareac) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderiid) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului

26. Prin consistenţă în raportul de evaluare se înţelege:a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustiveb) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe inf ormaţii verificabile şi relevantec) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi credibiled) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi verificabile

27. Prin coerenţă în raportul de evaluare se înţelege:a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în

cadrul formulelor de calcul b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în

cadrul formulelor de calculc) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor

incluşi în cadrul formulelor de calculd) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor

incluşi în cadrul formulelor de calcul

28. Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională

b) a fundamenta valoarea de piaţăc) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatorid) a permite reconcilierea rezultatelor

29. Este lipsit de etică şi profesionalism:a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif / zi

consultant b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent pentru aceeaşi

evaluarec) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru

cumpărătord) nici un răspuns corect

30. Verificarea unui raport de evaluare:a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului raportului de evaluare

b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii/afaceriid) nici un răspuns corect

31. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea:a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut

b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui riscasigurat

c) a şi bd) nici un răspuns corect



64

32. In raportul de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:a) a proteja evaluatorul

b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportuluic) în general nu se include o asemenea declaraţie într -un raport de evaluared) a şi b

33. Care din următoarele caracteristici trebuie urmărite la verificarea unui raport de evaluare:a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate

b) modul de editare a raportuluic) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-a desfăşurat muncad) nici un răspuns corect



65

LICHIDAREA INTREPRINDERII

1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:a) se elimină elementele speculative

b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung

c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternatived) toate cele de mai sus

2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:a) finalizarea operaţiilor comerciale

b) încasarea creanţelor c) plata datoriilor d) toate cele de mai sus

3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea gradului dedepreciere sunt:

a) necesare uneorib) obligatoriic) nenecesared) nici unul din cele de mai sus

4. In caz de lichidare, creanţele nerecuperabile se evaluează la:a) valoarea contabilă

b) un procent din valoarea contabilăc) valoarea zerod) nici unul din cele de mai sus

5. Valoarea de casare este:a) fără legătură cu valoarea de lichidare

b) mai mare ca valoarea de lichidarec) limita inferioară a valorii activului net de lichidare în absenţa valorilor negatived) nici una din cele de mai sus

6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:a) metoda fluxului de numerar actualizatb) metoda activului net de lichidarec) metoda capitalizării profiturilor

d) nici una din cele de mai sus

7. Valoarea activului net de lichidare este estimată:a) numai când între prinderea este falimentară

b) numai la cererea cumpărătoruluic) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderead) pentru toate întreprinderile neprofitabile

8. In caz de lichidare, valoarea unei proprietăţi imobiliare este:a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului

b) cel puţin egală cu valoarea terenului

c) uneori mai mică decât valoarea terenuluid) cel mult egală cu valoarea terenului



66

9. In caz de lichidare, valoarea stocurilor:a) e mai mică decât valoarea contabilă

b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilăc) poate fi şi negativăd) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie

10. In caz de lichidare, valoarea creanţelor :a) e mai mică decât valoarea lor contabilă

b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilăc) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plăteascăd) e mai mică pentru că nu s-a încasat la timp

11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:a) proporţională cu procentajul deţinut

b) proporţională cu puterea de votc) influenţată de puterea de votd) nesemnificativă la lichidare

12. In caz de lichidare, creditele contractate:a) se reevaluează la data rambursăriib) se evaluează la data lichidăriic) se negociază separat cu banca creditoared) se trec la datoria publică

13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:a) valoarea de piaţăb) valoarea de vânzare forţatăc) valoarea de recuperare

d) valoarea de casare14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluareb) definirea sarcinilor şi echipei de evaluarec) obţinerea acceptului adunării creditorilor d) inventarierea bunurilor

15. Evaluarea pentru lichidare este bazată pe abordarea:a) bazata pe active

b) bazata pe venit

c) financiarăd) prin comparatia vanzarilor

16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:a) divizarea managementului

b) divizarea activelor c) asamblarea unor unităţi viabiled) fuziunea serviciilor

17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de funcţionare:a) se estimează valoarea de piaţă

b) se estimează valoarea de casarec) se consideră la cea mai bună utilizared) se consideră şi utilizarea existentă



67

18. La evaluarea activităţilor viabile:a) valoarea este dată de abordarea prin venit

b) valoarea este dată de abordarea bazata pe activec) se consideră numai valoarea activelor componented) nu se ia în considerare fondul de rulment

19. Evaluarea pentru lichidare:a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activb) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelorc) ţine cont de hotărârile Adunării Generale a Actionarilor/Asociatilor d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic

20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:a) se ia în calcul numai valoarea de casare

b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recentec) se consideră preţurile oferite la cumpărare de furnizorii acestor utilajed) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua

21. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile dacă:a) nu au nevoie de investiţii suplimentare

b) au nevoie de fond de rulmentc) au nevoie de managementd) sunt acceptate la Registrul Comerţului

22. Obligaţiile speciale către salariaţi:a) nu se mai iau în considerare

b) rămân să se achite după finalizarea lichidăriic) se evaluează la data lichidării

d) vor fi achitate de acţionari

23. Veniturile înregistrate în avans, in cazul lichidarii:a) se restituie celor ce le-au constituit

b) se impozitează şi se trec la activec) se consideră profitd) se anulează

24. Fondul comercial al societăţii în lichidare:a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar la data evaluării

b) rămâne la valoarea contabilă

c) nu are valoared) se împarte proporţional între acţionari/asociati



68

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL

1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă:a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor b) suma valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale ce aparţin acţionarilor/asociaţilorc) valoarea investiţiilor realizate de acţionari/asociaţid) a şi b

2. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:a) aport în numerar

b) aport în naturăc) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluared) una din căile prezentate la pct. a, b şi c

3. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice

b) aport în naturăc) încorporarea rezervelor legaled) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c

4. In cazul majorării capitalului social, dr eptul de preemţiune poate f i exercitat prin:a) aport în naturăb) aport în numerarc) încorporarea rezervelor legaled) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990

5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie în cazul:

a) aportului în numerar b) aportului în naturăc) încorporării fondurilor propriid) în toate cazurile



69

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL

1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un pachetmajoritar, elementul esenţial îl reprezintă:

a) dacă societatea este închisă sau deschisă

b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluarec) structura acţionariatului/asociaţilor d) nici un răspuns corect

2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF cu un procentaj bazat pe raţionamentul şi

experienţa evaluatoruluib) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor date

de deţinerea pachetului majoritarc) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor d) nici un răspuns corect

3. Valoarea unei acţiuni pe baza de control poate fi determinata prin:a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere

b) metoda ANCc) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor d) prin metodele de la pct. a şi b

4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:a) mărimea participaţiei – pachetul minoritar sau pachetul majoritar

b) structura activelor si gradul de lichiditate a acestora

c) mărimea intreprinderiid) toate elementele prezentate la pct. a, b şi c

5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinata prin:a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor

b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprinderecomparabilă

c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdered) prin una din metodele de la pct. a şi b

6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:

a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de falimentc) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control

7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai mică de 1,5

b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi/total active este mai micăde 2%

c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma evaluatăd) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi generat de

firma evaluată



70

8. Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi necotate este:a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate

b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritatec) nu se aplică discont pentru nelichiditated) orice ordine

9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de controlb) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de controlc) utilizarea metodei capitalizării dividendelor d) oricare din cele două variante de mai sus

10. Care este diferenta intre valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet de control si valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachetminoritar:

a) prima de emisiune b) fondul comercial

c) prima de controld) valoarea prezenta a profitului reinvestit

11. In evaluarea unui pachet minoritar, o corectie neadecvata se refera la::a) salariile managerilor/proprietarilor

b) impozitul pe profitc) prima de controld) nici una din cele de mai sus



71

EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE

1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop:a) estimarea valorii de piaţă a societăţiib) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil

c) determinarea discontului pentru pachet minoritar prin comparaţie cu valoarea de piaţă a uneiacţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă

d) toate raspunsurile de mai sus

2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii:a) să aibă un cost sau o valoare, care poate fi evaluat (ă) în mod credibil

b) să genereaze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte activec) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilăd) toate criteriile de mai sus

3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune

b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrativec) valoarea amortizabilăd) valoarea la care un activ este recunoscut dupa ce se scade amortizarea cumulata si orice

pierdere cumulata din amortizare

4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost utilizat siamortizat parţial, este dată de:

a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător

c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător d) valoarea determinată printr -un raport de evaluare, la data achiziţiei

5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:a) investiţii ulterioare

b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţieic) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzură fizicăd) unul din cazurile a sau b

6. Deprecierea unui activ reprezintă:a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică

b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică, cât şi de modificările în domeniultehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi desfăşoară activitateac) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare

7. In accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar reprezintă:

a) valoarea de piaţă a activuluib) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de

utilizarec) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)d) valoarea de vânzare forţată



72

8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta:a) un activ corporal imobilizat în bilanţului său contabil

b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierderec) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabild) o diminuare a capitalurilor sale proprii

9. Incasarea facturilor de la clienţii întreprinderii reprezintă pentru aceasta:a) o creştere a veniturilor sale totaleb) o diminuare a creanţelor salec) o majorare a profitului din exploatared) o scădere a cheltuielilor de exploatare

10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:a) o creştere a veniturilor sale financiare

b) un activ în cadrul bilanţului său contabilc) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabild) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare

11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdereb) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său contabilc) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de platăd) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia

12. Cheltuielile cu amortizarea reprezintă:a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderiib) alocarea sistematica a valorii depreciabile a unui activ de-a lungul duratei de viata utilac) venituri pentru întreprindere ce asigură recuperarea capitalului investitit în activele acesteia

d) cheltuieli înregistrate în avans de către întreprindere pentru recuperarea capitalului investit înactivele sale

13. In acceptiunea IAS 2 - Stocuri, stocurile trebuie evaluate la:a) costul lor

b) valoarea realizabila netac) valoarea justad) valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta

14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metoda FIFO areca efect (în condiţii de inflaţie):

a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprinderec) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii prime

deţinute de întreprindered) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime deţinute de

întreprindere

15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea la metoda deamortizare accelerată are ca efect:

a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare b) diminuarea valorii juste a activelor amortizatec) creşterea veniturilor din exploatared) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate



73

16. In cazul leasingului financiar, r ata de plată:a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat

b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar c) este integral deductibilă din veniturile firmeid) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de plată)

17. In acceptiunea IAS2 - Stocuri, stocurile includ:a) materialele si consumabilele destinate utilizarii in productie b) productia aflata in curs de executiec) terenurile si alte proprietati imoiliare detinute pentru a fi revanduted) toate cele de mai sus



74

JURIDIC

1. Ipoteca convenţională:a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie

b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutatăc) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care

garantează împrumutuld) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil

2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:a) sunt comune indiferent de modul de dobândireb) pot fi bunuri proprii, în anumite condiţiic) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţid) doar cele obţinute de soţi prin cumpărare sunt bunuri comune

3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul aparţinând altcuiva:

a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate b) constructorul poate fi despăgubit, chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină şi proprietarul construcţiilor

c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor plus preţul muncii fie sporul de valoare dobândit de teren

d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire care poatereprezenta manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare

4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice

b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice

c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietateaprivată aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilord) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic

5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:a) nu este necesară forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare

b) contractul este valabil indiferent de forma actuluic) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru vânzarea

terenuluid) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată se dobândeşte proprietatea doar

asupra construcţiei

6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun are drept de prioritate:a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară

b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecăc) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecatd) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare

7. În cazul constituirii unui drept de superficie:a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei

b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscrisc) acesta se menţine numai pe durata existenţei construcţiei

d) acesta încetează prin vânzarea terenului



75

8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:a) nu trebuie respectat de noul proprietar

b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciarăc) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară, pentru a fi

respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga duratăd) trebuie respectat doar dacă are formă autentică

9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului:a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publicăb) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privatc) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionated) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând persoanelor

private

10. În cazul coproprietăţii obişnuite:a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun fără acordul celorlalţi

b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari

c) fiecare coproprietar îşi poate vinde în mod valabil cota din dreptul de proprietated) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi este sancţionată întotdeauna cu nulitatea actului



76

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU

1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţetoxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:

a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt

b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderiic) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitated) toate cele de mai sus

2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii

b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţiiextrabilanţiere

c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar d) toate cele de mai sus

3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu asupravalorii, sunt:

a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează valoarea proprietăţii

b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizatc) nu are responsabilităţi în acest domeniud) punctele a şi b cumulat

4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu,riscurile asociate activităţii sunt:

a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediub) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediuc) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor d) nici una din cele de mai sus

5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:a) costurile directe necesare tratării si remedierii

b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologicec) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum si a riscurilor asociate şi a pierderii de

vandabilitated) toate cele de mai sus



77

PROBLEME

1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mii lei, ratade actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea întreprinderiicalculată prin metoda capitalizării profitului va fi:

a) 555,6 mii lei

b) 500,0 mii leic) 454,5 mii leid) 599,9 mii lei

2. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă nedefinită în viitor estede 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacăvaloarea activelor necorporale este de 100 mii lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării

profitului va fi:a) 555,6 mii leib) 500,0 mii leic) 454,5 mii leid) 600,0 mii lei

3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani) este de100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:

a) 210 mii lei b) 500 mii leic) 750 mii leid) 599 mii lei

4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani), este 1mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabila neta a activelor lasfârşitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii prin metoda DCF va fi:

a) 1,289 mil. lei b) 1,5 mil. leic) 0,711 mil. leid) 0,868 mil. lei

5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1 mil. lei. Afacereanu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfârşitul

perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea întreprinderii prin

metoda DCF va fi:a) 1,8 mil. lei b) 1,5 mil. leic) 0,7 mil. leid) 1,667 mil. lei

6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s -au vândut cu 10 lei /acţiune în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei valoriide piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:

a) 9,167 lei/acţiune b) 11,833 lei/acţiune

c) 10 lei/acţiuned) 8,333 lei/acţiune



78

7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50 miilei/acţiune în condiţiile: 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţieivalorii de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:

a) 5 lei/acţiuneb) 4,3333 lei/acţiunec) 4,1667 lei/acţiuned) 5,6667 lei/acţiune

8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1 mil. lei, iar costurile de neutralizare a produselor respective este de 1,2 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii contabile a acelui stoc estede:

a) minus 1 mil. leib) minus 1,2 mil. leic) minus 2,2 mil. leid) plus 1,2 mil. lei

9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1 an. Ratade actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este de 20% iar ratainflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrulmetodei ANC va fi:

a) minus 333 mii leib) minus 167 mii leic) minus 500 mii leid) plus 167 mii lei

10. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5. Profitul brut alintreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 16 %, valoarea

estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:a) 3,3 mil. leib) 2,77 mil. leic) 3,4 mil. leid) 3,1 mil. lei

11. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5. Profitul brut al firmeievaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o valoare estimată de 0,5mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 16 %, valoarea estimată prin metodacomparaţiei directe va fi:

a) 2,8 mil. lei

b) 2,3 mil. leic) 2,43 mil. leid) 3 mil. lei

12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul netcontabil al firmei evaluate este de 10 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe vafi:

a) 22 mil. lei b) 51 mil. leic) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a valorii

prin comparaţied) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o

indicaţie a valorii prin comparaţie



79

13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1 mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mil. lei. Această situaţie implică (costul capitalului =20%):

a) o corecţie cu minus 0,417 mil. lei asupra datoriilor b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra activelor circulantec) o corecţie de minus 0,417 mil. lei asupra activelor necorporaled) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor

14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1 mil. lei şidurata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mil. lei. Aceastasituaţie implică (costul capitalului = 10%):

a) o corecţie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra clădirilor c) o corecţie de plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporaled) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor

15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 55,5 b) 0,555c) 5,55d) 4,45

16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii: rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 5 % coeficientul beta: 1,1 prima de risc pe piaţa bursieră 6%

a) 11,6 % b) 11,0 %

c) 11,5 %d) nici un răspuns corect.

17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii: fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune explicită = 1 mil. lei; rata dobanzii la obligaţiunile de stat: 4 % coeficientul beta: 1,4 prima de risc pe piaţa bursieră: 6 % rata de creştere g = 2 %

a) 9,61 mil. lei b) 10 mil. lei

c) 9,8 mil. leid) 8 mil. lei

18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500 mii lei.Rata de actualizare este 18%, iar rata medie anuala de creştere a profitului este 2%. Dacă valoarearealizabila neta a activelor din afara exploatării este 350 mii lei valoarea întreprinderii va fi de:

a) 3,125 mil. lei b) 2,775 mil. leic) 3,475 mil. leid) nici un răspuns corect



80

19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mii lei,valoarea activelor necorporale este 500 mii lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul N+3 estede 500 mii lei, iar valoarea realizabila neta a activelor din afara exploatării de 500 mii lei. Valoareaîntreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de:

a) 2,396 mil. lei b) 2,896 mil. leic) 3,296 mil. leid) 1,843 mil. lei

20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata deactualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la dispoziţiaacţionarilor (FNNA), ştiind că:• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %• prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 %• coeficientul β al domeniului = 0,9 %• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %• prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 %

• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %

a) 19,95 % b) 14,95 %c) 25,5 %d) 19,5 %

21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii este:a) 4 %

b) 2 %c) 3,77 %d) 4,53 %

22. Dacă dividendul anual sperat pe acţiune este 15 lei si va creste cu 2 % pe an, iar cursul acţiunii este105 lei, costul capitalului propriu va fi:

a) 14,2 %b) 16,2 %c) 12 %d) nu se poate calcula

23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu proprietăţi comparabile:

Intreprindereaa comparabilăIndicatorX Y Z

Profit net corectat (mil. lei / an) 1,1 1,45 1,2Preţ de vânzare (mil.lei)- corecţia preţului de vânzare pentru

condiţiile tranzacţiei- corecţia preţului de vânzare pentru

deprecierea echipamentelor

6,5-

-

7,4-

+15%

6,5+5%

+10%

Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de:

a) 19,6 % b) 20,6 %c) 19,9 %d) 16,9 %

grile evaluare

Documents