marketing grile

24
1. In prezent, majoritatea specialistilor plaseaza momentul aparitiei marketingului: c) la inceputul sec. XX; 2. Aparitia si promovarea in practica a marketingului este asociata in principal, cu: c) dinamismul social-economic ; 3. O definitie cuprinzatoare a marketingului, care sa evidentieze cu pregnanta trasaturile sale, esenta sa, ar trebui sa includa ca elemente de baza urmatorele: c) conceptie moderna asupra orientarii, orientarii si desfasurarii activitatii intreprinderii; un ansamblu coerent de activitati practice; utilizarea unor metode si tehnici stiintifice ; 4. Elementul central de referinta al marketingului este reprezentat de: a) consumator; 5. Marketingulul relational semnifica preocuparea intreprinderii de a delimita foarte bine: b) clientela fidela si de a stabili, pe termen lung relatii foarte bune cu aceasta; 6. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum este o functie a marketingului de tipul: c) functie obiectiv; 7. Maximizarea eficientei econonice (a profitului) este o functie a marketingului de tipul: c) functie obiectiv; 8. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social este o functie a marketingului de tipul: d) functie mijloc. 9. Revista (Marketing Health Service) este editata de: c) AMA;

Upload: ara-brunetzyka

Post on 19-Dec-2015

18 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

grile marketing ase

TRANSCRIPT

1. Inprezent, majoritatea specialistilor plaseaza momentul aparitiei marketingului:c) la inceputul sec. XX;

2. Aparitia si promovarea in practica a marketingului este asociata in principal, cu:c) dinamismul social-economic;3. O definitie cuprinzatoare a marketingului, care sa evidentieze cu pregnanta trasaturile sale, esenta sa, ar trebui sa includa ca elemente de baza urmatorele:c) conceptie moderna asupra orientarii, orientarii si desfasurarii activitatii intreprinderii; un ansamblu coerent de activitati practice; utilizarea unor metode si tehnici stiintifice;4. Elementul central de referinta al marketingului este reprezentat de:a) consumator;5. Marketingulul relational semnifica preocuparea intreprinderii de a delimita foarte bine:b) clientela fidela si de a stabili, pe termen lung relatii foarte bune cu aceasta;

6. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum este o functie a marketingului de tipul:c) functie obiectiv;7. Maximizarea eficientei econonice (a profitului) este o functie a marketingului de tipul:c) functie obiectiv;

8. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social este o functie a marketingului de tipul:d) functie mijloc.

9. Revista (Marketing Health Service) este editata de:c) AMA;

10.Cele mai importante asociatii de marketing din Franta sunt;d) ADETEM si AFM

11.Mediul extern al intreprinderii reprezinta un concept;c) care include deopotriva micromediul si macromediul12. Caracteristicile mediului turbulent sunt reprezentate de:a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii componentelor;13. Caracteristicile mediului stabil sunt reprezentate de:c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor;

14. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului intreprinderii?d) partidele politice.

15. Populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii este inclusa in:a) mediul demografic;

16. Structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe fiecare ramura, gradul de ocupare al fortei de munca reprezinta caracteristici ale:b) mediului economic;17. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statul oamenilor in societate reprezinta caracteristice ale:c) mediului cultural;

18. Ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii constituie:a) mediul institutional;

19. Analiza mediului extern a intreprinderii este concentrata asupra unui:a) proces de identificare si cunoastere a evolutiei factorilor externi ce influenteaza activitatea intreprinderii;20.In categoria organismelor publice, componenta a micromediului extern al intreprinderii, nu se includ:b)concurentii;

21.Relatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in functie de mai multe criterii, intre care:b) profilul agentilor de piata

22. Infunctie de frecventa relatiilor intreprinderii cu piata, acestea pot fi:b) permanente, periodice si ocazionale

23. Infunctie de gradul de concentrare a relatiilor intreprinderii cu piata acestea pot fi:c) dimensionale, spatiale si temporale;

24. Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau serviciilor unei intreprinderi defineste:a) piata intreprinderii;

25.Cererea consumatorilor individuali, in calitatea lor de persoane fizice, este cunoscuta sub denumirea de:c) piata de consum

26.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii este cunoscuta sub denumirea de:b) piata afacerilor

27.Piata efectiva poate fi definita ca:b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat;

28.In functie de obiectul tranzactiilor piata se subdivide in:a) piata bunurilor materiale si piata serviciilor

29. Piata potentiala poate fi definita ca:a)dimensiunea maximala a pietei;

30.Piata bunurilor materiale se subdivide in:b) piata mijloacelor de productiesi piata bunurilor de consum

31.Clasificarea pietei in interna sau externa se realizeaza in functie de:a)locul de desfasurare a tranzactiilor;

32.Suma tranzactiilor efectuate atat in in interiorul, cat si in exteriorul granitelor nationale defineste:d) piata mondiala

33.Notiunea de gravitatie comerciala se refera la:a) aria comerciala a intreprinderii;b)existenta unor piete locale dificil de monitorizatc)atractia exercitata de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele invecinate;d) atractia exercitata de hypermagazine si supermagazine asupra cumparatorilor din zonele invecinate.

34. Volumul vanzarilor este un indicator de caracterizarea:c)capacitatii pietei;

35.Unul dintre obiectivele cercetarii structurii pietei consta in:c) identificarea si dimensionarea segmentelor de piata;

36.Volumul ofertei este un indicator utilizat in determinarea capacitatii pietei atunci cand:d) oferta este mai mica decat cererea.37.Cota de piata reprezinta:b)ponderea detinuta de o intreprindere sau produs in cadrul unei piete de referinta;

38. Aparitia unei noi piete este marcata de:b) existenta, in cadrul mediului, a unei nevoi nesatisfacute si satisfacerea acesteia printr-o noua oferta;39.Etapa de maturitate a pietei este caracterizata de existenta:b) mai multor produse aflate in raporturi de concurenta;

40 Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu piata altui produs atunci cand:d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.

41.Piata unui produs se afla in raporturi de concurenta cu piata altui produs atunci cand:a) isi disputa aceesi consumatori, vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum;

42.Calea intensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii este reprezentata de:b) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere utilizatoare);

43. Dezvoltarea extensiva a pietei confectiilor sport in Romania nu poate fi realizata prin:b) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum;

44. Insituatia mentinerii numarului de cumparatori ai unui produs si cresterii cu 50% a cantitatii medii achizitionate de fiecare cumparator, cresterea intensiva a pietei raportata la cresterea totala a pietei este de:c) 50%;

45. Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este consumat in perioada T0 de 3,7 milioane de persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de20 kg, va fi consumat in perioada T1 de 4,5 milioane persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de25 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor trei cai de dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta ordine) - in total crestere a pietei:d)41,56%; 48,05%; 10,39%.

46. Inanul 2001 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 26%, iar pentru anul 2002 se prevede o crestere cu 8% a cifrei de afaceri. In conditiile in care piata de referinta a intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 2% sa se calculeze care va fi cota de piata a intreprinderii in 2002:a) 27,53%;

47. Pe piata tarii "A" s-a inregistrat, in anul 2001, un volum total al vanzarilor de marfuri de 1600 miliarde unitati monetare (u.m.) din acre, importurile de marfuri au reprezentat 500 miliarde u.m. O intreprindere straina "Z" a exportat pe piata tarii respective un volum de marfuri de 40 de miliarde u.m. In anul urmator nivelurile se modifica, reprezentand, in ordine, 1850 miliarde u.m. 670 miliarde u.m. si respectiv, 48 miliarde u.m. Sa se calculeze care au fost cotele de piata ale intreprinderii "Z" (2001 si 2002) in total importuri?d) 8,000%; 7,164%;

48. Inperioada T0, din totalul cifrei de afaceri inregistrate cu un produs intreprinderea "A" detine o cota de piata de 9%, iar intreprinderea "B" o cota de piata de 16%. In perioada T1 cifra de afaceri a intreprinderii "A" este cu 7% mai mare, iar a intreprinderii "B" cu 6%. Cunoscand faptul ca cifra de afaceri totala inregistrata cu produsul respectiv este, in T1, cu 9% mai mare ca in T0, sa se calculeze la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua intreprinderi (in ordine -A si B)?b) 8,834%; 15,560%;

49. Limitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti economici constituie:c) practica anticoncurentiala;

50. Intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare cu ceilalti concurenti constituie o:c) practica sanctionata de legea concurentei;

51. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse (servicii) diferite poarta denumirea de concurenta:c) indirecta;52. Concurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi disputa, practic, aceleasi venituri ale consumatorilor poata denumirea de concurenta:a) generica;

53. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi prin oferirea de produse (servicii) similare sau identice poarta denumirea de concurenta:a) directa;

54. Singura varianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de manifestare a concurentei este:d) monopolul bilateral.

55. Denigrarea concurentilor consta in:a) punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora;

56. Incalcarea legilor fiscale(frauda fiscala) cu scopul practicarii unor preturi mai mici comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip:b) ilicit

57. Obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si cea a concurentilor se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip:a) parazitar

58. Conjunctura pietei exprima:a)fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, raporturile dintre acestea si efectele pe care le genereaza

59. Ingrupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se incadreaza:b) crizele economice

60. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a conducerii startegice:d) investigarea pietei, a nevoilor si dorintelor consumatorilor.

61.Punctul central al programarii de marketing la nivelul oricarei intreprinderi este reprezentat de:b)formularea strategiei de piata;

62. Insituatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul marketingului este de:b) dezvoltare a cererii;

63. Insituatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de:d) regularizare a cererii.

64. Strategia pe care o adopta intreprinderea se poate diferentia si dupa comportamentul acesteia in relatie cu schimbarile aparute la nivelul mediului extern. Daca intreprinderea prevede modificarile ce vor aparea la nivelul mediului extern si cauta, prin masuri adecvate, sa-si corecteze staregia inainte ca aceste schimbari sa devina realitate, putem afirma ca are un comportament de tip:b) anticipativ;

65. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderii fata de structurile pietei este:a) strategia diferentiata;

66. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderiiin raport cu evolutia produselor si pietelor sale este:c) strategia diversificarii concentrice;

67. Creatorul conceptului de marketing-mix, ce detine o pozitie centrala in teoria si practica marketingului, a fost:a)Neil H. Borden;

68.In componenta mixului de marketing intra o serie de variabile, ce pot fi manevrate de la nivelul intreprinderii. Numai una din gruparile de mai jos cuprinde, in totalitate, componentele mixului de marketing:d) produs , pret, distributie, promovare.

69.Locul central in cadrul mixului de marketing revine:a)produsului;

70.La nivel de intreprindere politiciide produs i se pot atribui trei sarcini principale:d) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea produselor ''imbatranite''

71. Nu face parte din activitatile ce compun politica de produs:b) identificarea de noi zone pentru distributia produsului;

72. Totalitateaoperatiunilorprin care intrprinderea producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeazareprezinta activitatea de:c) modelare a produsului:

73. Ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotriva contrafacerilor reprezinta activitatea de:d) asigurare legala a produsului;

74. Marca produsului reprezinta o:b) componenta acorporala a produsului;

75. Ansamblul informatiilor despre produs, transmisie de producator sau distribuitor cumparatorului potential, cunoscute si sub denumirea de comunicatii privitoare la produs se refera la:a) actiuni de merchandising;

76. Dezvoltarea unei game de produse creeaza intreprinderii avantajul:c) acoperirii unei zone mai mari din piata;

77. Dezvoltarea unei game inguste si putin profunde de produse creeaza intreprinderii avantajul:a) concentrarii eforturilor;

78. Pozitionarea produselor in cadrul gamei reprezinta, pentru intreprindere, o operatiune:b) premergatoare stabiliriistrategiei de produs;

79. Pozitionarea produselor in cadrul gamei nu se realizeaza in functie de:d) materiile prime utilizate pentru obtinerea fiecarui produs.

80. Testarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata prin care:b) se urmareste sa se verifice (in principal) respectarea parametrilor tehnico-functionali propusi pentru produsul nou;

81. Procesul prin care se urmareste rationalizarea functiilor ce trebuie indeplinite de un produs, proces sau serviciu, cu scopul de a obtine o utilitate maxima in conditiile minimizarii costurilor de realizare, se numeste:c) analiza valorii;

82 Optiunea de prezentare si vanzare a produsului sub o marca a unui distribuitor (marca comerciala) este recomandata in cazul produselor ce prezinta un nivel calitativ :c)mijlociu;

83. Care din urmatoarele afirmatii privind componentele procesului de lansare a produselor noi pe piata nu este adevarata:a) pregatirea fortelor de vanzare este o activitate care precede fixarea zonei teritoriale pe care va fi lansat produsul;84.Strategia selectiei sortimentale reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit:a)dimensiunilor gamei de produs;

85.Strategia stabilitatii calitative reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit:b)nivelului calitativ al produselor;

86. Strategia asimilarii de noi produse reprezinta o alternativa a strategiilor de produs stabilita potrivit:c) gradului de innoire a produselor;

87. Dobandirea unei pozitii mai bune pe piata, prin castigarea unei cote mai mari de piata se poate realiza apeland, in primul rand, la strategia:d) cresterii dimensiunilor gamei de produse.

88. Problema optimizarii calitatii produselor oferite pe piata in raport cu nivelele diferite de exigenta ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizeaza, de obicei, prin aplicarea strategiei:c) diferentierii nivelului calitativ al produselor;

89. Pozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este o activitate specifica:c) cercetarii produsului;

90. Inmod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestease comporta conform afirmatiei de mai sus. Care sunt acestea?c) produsul si promovarea;

91. Inmod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestea nuse comporta conform afirmatiei de mai sus, avand cel mai adesea, un caracter mixt (endogen si exogen). Care sunt acestea?d) pretul si distributia.

92. Atunci cand statul nu intervine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor (evaluare) se poate afirma ca preturile practicate se incadreaza in categoria:a) preturi libere;

93. Pragul rentabilitatii reprezinta:

a) situatia in care veniturile realizate sunt egale cu cheltuielile efectuate;

94. Scaderea pretului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicata in situatia cand:b) apare pe piata un nou concurent foarte puternic;

95. Cel mai important factor endogen, careinfluenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce vor fi implementate, este:c) nivelul cotei de piata, stabilit ca obiectiv pentru perioada urmatoare;

96.Printre factorii exogeni, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce vor fi implementate, se afla:b) previziunea privind rata anuala a inflatiei;

97. Strategia pretului inalt se practica atunci cand:d) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servicii.

98.Strategia pretului de penetrare pe piata se practica atunci cand:c) capacitatea de absortie este foarte redusa;

99.Decizia de a adopta, in mod expres, una dintre cele doua alternative opuse privind strategia de pret-startegia pretului inalt ori strategia de penetrare pe piata- depinde in mod esential de:b) caracterul elastic sau inelastic al cererii in functie de pret;

100. Infaza lansarii (introducerii) pe piata a produsului sau serviciului nu este recomandata sub nici o forma practicarea unei:c)strategii de pret intermediare (nici ridicat, nici depenetrare);

101.Politica de pret si politica preturilor sunt doua notiuni:d)diferite

102.Deciziile referitoare la politica preturilor fac parte din categoria:c)deciziilor tactice;

103. Pretul impar, de tipul preturilor cu terminatia 9, face parte din categoria:a) preturilor psihologice;

104. Reducerile calculate la pretul de baza, care se fundamenteaza pe economiile rezultate in urma comercializarii unor cantitati mai mari de produse catre un singur cumparator, fac parte din categoria rabaturilor:c) acordate pentru cantitatile cumparate;

105. Pretul de prestigiu prezinta intotdeauna un nivel:b) mai ridicat decat valoarea propriu-zis a produsului;

106. Practicarea unui nivel de pret peste cel al concurentei se impune cand:a) produsele au un caracter distinct si exclusiv;

107. Canalul de distributie si canalul de marketing sunt doua notiuni:d) canalul de marketing include si activitati nespecifice canalului de distributie.

108. Notiunea de canal de marketing se refera la :c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii;

109. Nu sunt considerati participanti in cadrul canalelor de marketing:b) consumatorii;

110. Gama de servicii funtionale prezente in procesul de distributii cuprinde:a) depozitarea;

111. Gama de servicii de sprijin prezente in procesul de distributii cuprinde:c) servicii de asigurari;

112. Latimea canalului de marketing este determinata de:b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul fiecarei secvente (faze) a rutei de distributie;

113. Insituatia in care marfurile sunt comercializate exclusiv pentru doua unitati operative (depozite si magazine) apartinand unui singur indermediar, canalul de distributie utilizat intra in categoria celui:b) scurt;

114. Utilizarea canalelor lungi de distributie este specifica:a) pietei bunurilor de utilizare productiva;b) pietei prestarilor de servicii turistice;c) pietei bunurilor de consum;d) pietei serviciilor financiar-bancare.

115. Lungimea canalului de marketing se diminueaza prin:a) micsorarea distantei geografice dintre producator si consumator;b) renuntarea la unul dintre distribuitori;c) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing;d) concentrarea distributiei pe o anumita zona geografica.

116. Utilizarea unui sistem de marketing de tip corporatist, in domeniul distributiei, reprezinta dezavantajul:a) diversificarii mixului de produse;b) cresterea relativa a costurilor de distributie;c) scaderea gradului de control asupra activitatilor desfasurate;d) scaderea fortei de munca.

117. Utilizatorii retelei Internet, care efectueaza achizitii online, prefera sa-si comunica prin intermediul retelei, produse cum ar fi:a) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, carti;b) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sportiv;c) softwarte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sportiv;d) softwarte, CD-uri cu muzica, actiuni, echipament sportiv;

118. Sistemul logistic este compus din:a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs;b) ansamblul de activitati ocazionale de transferul produselor intre diversele niveluri ale canalelor de marketing, precum si din infrastructura necesara desfasurarii acestei activitati;c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii;d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal necesar realizarii distributiei produselor.

119. Cea mai importanta activitate din structura mixului logistic este considerata cea mai:a) stocare;b) depozitare;c) receptie;d) transport.

120. Incadrul sistemului logistic activitatea care se situeaza pe locul doi, din punct de vedere al ponderii in totalul costurilor, este:a) stocarea;b) depozitarea;c) sortarea;d) transportul.

121. Criteriul care nu poate utilizat in diferentierea tipologiciei intermediarilor este:a) locul ocupat in canalul de marketing;b) natura si obiectul fluxulilor la care participa;c) gradul de independenta;d) numarul intermediarilor din canalul de marketing.

122. Cel mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor:a) detailistilor;b) angrosistilor;c) reprezentante ale producatorilor;d) concesionari.

123. Scopul principal al realizarii unui lant voluntar este reprezentat de:a) cresterea profiturilor detailistilor;b) asigurarea unui inalt de independenta intermediarilor participanti;c) cresterea fortei de negociere a detailistilor si cumpararea de produse ori servicii in conditii mai avantajoase decat in situatia negocierilor individuale;d) dorinta angrosistului de a dobandi pozitia de lider.

124. Difuzarea larga a produselor utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari se incadreaza in strategia distributiei:a) selective;b) extensive;c) exclusive;d) directe.

125. Strategia distributiei selective presupune:a) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cela mai diverse tipuri de intermediari;b) utilizarea unui numar redus de intermediari, de regula specializati in distributia anumitor produse;c) utilizarea unui numar redus de intermediari care distribuie o gama cat mai larga de produse;d) recurgerea la un singur intermediar, care dobandeste exclusivitate, in diverse variante, in privinta distribuirii produselor.

126. Strategia de distributie de tip "pull" presupune:a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre intermediari.

127. Strategia de distributie de tip "push: presupune:a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre intermediari.128. Inprocesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este precedata de:a) identificarea variantelor strategice posibil de implementat;b) calcularea costurilor necesare implementarii fiecarei variante strategice;c) selectarea celei mai adecvate variante strategice privind distributia;d) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de distributie si nivelului calitativ al acestuia.

129. Inprocesul de operationalizare a strategiei de distributie, motivarea intermediarilor este precedata de:a) evaluarea membrilor canalului;b) selectarea intermediarilor;c) selectarea celei mai adecvate variante strategice privind distributia;d) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de distributie si nivelului calitativ al acestora.

130. Sistemul de comunicatie - prin care intreprinderea pune in circulatie o idee, o informatie sau o atitudine - nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:a) un destinatar;b) un mesaj;c) sursa de informatie;d) o cercetare privind perceptia mesajului.

131. Publicitatea este o variabila:a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ;c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung.

132. Promovarea vanzarilor este o variabila:a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ;c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung.

133. Relatiile publice sunt o variabila:a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ;c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung.

134. Manifestarile promotionale sunt o variabila:a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ;c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung.

135. Infunctie de obiect, publicitatea poate fi:a) de produs, de marca, institutionala;b) de produs, de pret, institutionala;c) de produs, de marca, de pret;d) de pret, de marca, institutionala.

136. Publicitatea poate fi:a) de pret, de conditionare, de reamintire, comparativa;b) de informare, de pret, de reamintire, comparativa;c) de informare, de conditionare, de reamintire, comparativa;d) de informare, de conditionare, de reamintire, de pret.

137. Printre suporturile utilizate in actiunile de publicitate exterioara nu se includ:a) panourile stradale;b) cataloagele;c) afisele transparente;d) insemnele luminoase.

138. Care dintre urmatoarele tehnici nu fac parte din categoria actiunilor de promovare a vanzarilor:a) reducerea preturilor;b) vanzarile grupate;c) publicitatea la locul vanzarii;d) oferirea de agende si calendare.

139. Publicitatea la locul vanzarii reprezinta o tehnica de promovare ce se incadreaza in domeniul:a) publicitatii;b) participantilor la manifestari promotionale;c) promovariii vanzarii;d) merchandisingului.

140. Merchandisingul reprezinta o:a) varianta speciala de publicitate;b) forma speciala de participare in cadrul manifestarii promotionale;c) varianta de marketing direct;d) forma ce vizeaza prezentarea in cele mai bune conditii a produselor si serviciilor.

141. Precizati care dintre gruparile de mai jos contine integral atributul cu care trebuie sa fie inzestrata o marca:a) notorietate, asociativitate, putere de evocare, distinctie;b) exhaustivitate, asociativitate, putere de evocare, distinctie;c) notorietate, forta de decodificare, putere de evocare, distinctie;d) notorietate, asociativitate, putere de evocare, distinctie;

142. Precizati care dintre urmatoarele elemente nu pot reprezenta un obiectiv al activitatii fortelor de vanzare:a) nivel al cifrei de afaceri;b) ameliorarea imaginii de marca;c) nivel al sponsorizarilor obtinute;d) numar de potential noi clienti contactati.143. Daca printr-un mesaj promotional se subliniaza ca un nou autoturism are un consum de carburant in medie cu 8% mai scazut decat modelele din aceeasi clasa, acest mesaj intra in categoria apelurilor:a) morale;b) rationale;c) sociale;d) informationale.144. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta modalitati de constituire a bugetului promotional:a) procent din cifra de afaceri;b) analiza obiectivelor;c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite;d) procent din profilul previzionat.145. Cea mai simpla, dar si vulnerabila, modalitate de constituire a bugetului promotional este:a) procent din cifra de afaceri;b) analiza obiectivelor;c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite;d) procent din profilul previzionat.146. Actiunile de promovare avanzarilor vizeaza un public tinta format din:a) furnizori, distribuitori, prescriptori;b) consumatori, distribuitori, prescriptori;c) consumatori, furnizori, prescriptori;d) consumatori, distribuitori, furnizori.147. Strategia promovarii imaginii globale a intreprinderii reprezinta o alternativa a strategiilor de promovare stabilita dupa:a) modul de desfasurare in timp a activitatii promotionale;b) obiectivele globale stabilite pentru activitatea promotionala;c) rolul atribuit activitatii promotionale;d) sediul activitatii promotionale.148. Strategia activitatii promotionale intermitente reprezinta alternativa a strategiilor de promovare stabilita dupa:a) obiectivele globale stabilite pentru activitatea promotionala;b) rolul atribuit activitatii promotionale;c) modul de desfasurare in timp a activitatii promotionale;d) sediul activitatii promotionale.149. Una din metodele de evaluare a rezultatelor actiunilor promotionale este:a) analiza morfologica;b) analiza valorii;c) brainstormingul;d) analiza vanzarilor.150. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu o slaba diversitate a produselor, zonelor geografice de actiune si clientilor, se recomanda a fi realizata potrivit criteriului:a) functiilor;b) geografic;c) produselor;d) pietelor sau grupelor de clienti.151. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor care dispun de o oferta relativ omogena, dar destinata unor piete eterogene din punct de vedere al cererii, concurentei, formelor de comercializare etc., se recomanda a fi realizata potrivit criteriului:a) functiilor;b) geografic;c) produselor;d) pietelor sau grupelor de clienti.152. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu un nomenclator restrans sau grupe relativ distincte de produse, se recomanda a fi realizata potrivit criteriului:a) functiilor;b) geografic;c) produselor;d) pietelor sau grupelor de clienti.153. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii functionale cu:a) clientii intreprinderii;b) conducerea intreprinderii;c) furnizorii intreprinderii;d)alte compartimente, birouri sau servicii din intreprindere.154. O decizie reprezinta:a) un obiectiv ce trebuie realizat;b) o metoda de obtinere a unei informatii;c) cursul de actiune ales pentru atingerea unui obiectiv;d) o tehnica de obtinere a unei informatii.155. Managementul fiecarei unitati strategice de afaceri este responsabil de:a) functia de marketing si cea de productie;b) functia de marketing si cea financiara;c) functia de marketing si cea de personal;d) majoritatea sau totalitatea functiilor de baza.156. Un plan de produs, elaborat la nivelul compartimentului de marketing, trebuie sa fie in concordanta, loa capitolul obiective si strategii propuse, in primul rand cu planul:a) manifestarilor promotionale la care va participa intreprinderea in urmatorul an;b) strategic de marketing al intreprinderii;c) de productie al intreprinderii;d) de dezvoltare a resurselor umane.157. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analiza SWOT nu este adevarata?a) este prima componenta a planului de marketing;b) prezinta si evalueaza punctele forte si slabiciunile intreprinderii, oportunitatile si amenintarile din mediul extern;c) reprezinta sinteza programului de audit;d) se caracterizeaza prin specificitate, indicand situatia intreprinderii pentru care se realizeaza si raporturile acesteia cu mediul extern.158. Un plan de marketing elaborat pentru urmatorii 3 ani poarta denumirea de:a) plan de afaceri;b) program de marketing;c) plan strategic;d) plac tactic.

159. Diagrama propusa de Henty L. Gantt pentru programarea productiei pune accentul pe:a) factorul timp - vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului;b) fabricarea unei anumite cantitati de produse;c) responsabilizarea personalului angajat in implementarea programului;d) minimizarea duratei de implementare a programului.

160. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul metoei PERT reprezinta suma:a) duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;b) duratelor estimate ale activitatilor necritice;c) duratelor estimate ale activitatilor critice;d) suma rezervelor de timp.