grădinița estivală – un model de integrare educaţională...

Grădinița Estivală – un model de integrare educaţională

pentru copiii din comunități defavorizate, cu prioritate romi

Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor de 3-5/6 ani

Bucureşti, 2015

Autori: Mariea Ionescu Gheorghe Sarău Anca Stamin Lavinia Varodi Mihaela Manole

Consultant: Daniela Mita

Coordonator: Gabriela Alexandrescu

Ediția din 2015 a ghidului a fost tipărită cu sprijinul financiar al IKEA Foundation, în cadrul proiectului “Șanse egale pentru toți copiii într-o societate fără discriminare”.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ORGANIZAŢIA „SALVAŢI COPIII” (Bucureşti)

Grădinița Estivală – o șansă pentru copiii din comunități defavorizate, cu prioritate romi. Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor de 3-5/6 ani / Organizaţia Salvaţi Copiii - Bucureşti; Speed Promotion, 2015

ISBN 978-606-8344-09-6

159.922.7 37.018.1

Ghid de bune practici pentru educaţia ________________________________ 3 timpurie a copiilor de 3-5/6 ani

CUPRINSEducaţia timpurie, pre-condiţie a succesului școlar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72. Contextul european și naţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2.1. Sărăcie și excluziune socială. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82.2. Romii în context european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92.3. Romii în context naţional. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

3. Educaţia timpurie – necesitatea și beneficiile acesteia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124. Experienţa partenerilor în dezvoltarea de programe de incluziune educaţională a

copiilor din comunităţi defavorizate, cu precădere romi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174.1. Direcţii dezvoltate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice . . . . . . . . 174.2. Experienţa Organizaţiei Salvaţi Copiii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5. Metodologia organizării grădiniţei estivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.1. Cadrul general de organizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.2. Etapele intervenţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

6. Programa grădiniţei estivale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297. Modalităţi de implicare a familiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338. Rezultate obţinute și modalităţi de valorificare a acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389. Resurse necesare grădiniţei estivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

9.1. Resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439.2. Resurse materiale și financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

10. Oportunităţi de multiplicare a experienţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47ANEXE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

I. Studii de caz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 491. Andreea, localitatea Motiș/Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj . . . . . . . . . . . . . . 492. Nicuşor, localitatea Dârvari, judeţul Ilfov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 503. Ivanov, localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 514. Gabriel, sectorul 5, municipiul București . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 525. Orlando, cartierul Bahlui, municipiul Iași . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 526. Izabela, Sorina şi Cristina, localitatea Chiselet, judeţul Călăraşi . . . . . . . . . 537. Francesca, localitatea Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa. . . . . . . . . . . . 548. Serdar, municipiul Constanţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 559. Miriam, municipiul Tulcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

II. Activităţi educaţionale care pot fi realizate în cadrul grădiniţei estivale . . . . . 57III. Instrumente de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

1. Date generale - Comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 642. Fișa copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 653. Fișa de evaluare iniţială/finală pe domenii experienţiale . . . . . . . . . . . . . . 67

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Despre autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

4 ____________ Grădiniţa Estivală – un model de integrare educaţională pentru copiii din comunităţi defavorizate, cu prioritate romi

EdUCațIa tImPURIE, PRE-CoNdIțIE a SUCCESUlUI șColaR

Toţi copiii se nasc pregătiţi pentru a învăţa și, pe măsură ce cresc, ei își dezvoltă curiozitatea și capacitatea de a învăţa, prin interacţiunile cu familia, cu ceilalţi copii și adulţi din jur și cu mediul în care trăiesc.

Participarea la educaţia timpurie de calitate este fundamentală pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi și stă la baza dezvoltării și împlinirii personale, a integrării sociale și, ulterior, a integrării pe piaţa muncii. Pe de altă parte, nefrecventarea grădiniţei determină și accentuează inegalităţile între copii în privinţa pregătirii pentru a răspunde solicitărilor mediului şcolar.

Beneficiile participării la educaţia timpurie sunt în mod special relevante pentru copiii aparţinând grupurilor dezavantajate, în particular pentru copiii romi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mulţi dintre aceşti copii vorbesc în familie limba romani, iar capacităţile de înţelegere şi de exprimare în limba română trebuie dezvoltate.

De aceea, apreciem că este esenţial ca fiecare copil să aibă acces la educaţia timpurie, mai ales la educaţia preșcolară.

În acest sens, continuarea măsurilor de asistenţă a copiilor care nu au frecventat grădiniţa și urmează să fie înscriși în învăţământul primar, prin iniţiative precum Grădiniţa de vară, este deosebit de importantă. Grădiniţa de vară, premergătoare înscrierii în ciclul primar, are rolul să familiarizeze copiii cu achiziţiile minime în domeniile specifice învăţământului preșcolar: dezvoltare fizică, cognitiv, socio-afectiv, limbaj și capacităţi și atitudini în învăţare, contribuind în acest fel la pregătirea acestora pentru școală.

Salvaţi Copiii România a organizat încă din 1999 un program de grădiniţă estivală la Tecuci, în colaborare cu Școala nr. 7 și tot în acel an a organizat primul curs de pregătire pentru cadre didactice care lucrează cu copii romi, la Craiova, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Programul tip Grădiniţă de vară a fost pilotat în Panciu în 2001 de către Agenţia Împreună, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Ulterior, măsura a fost extinsă în toate judeţele ţării, în cadrul programelor PHARE Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, în perioada 2002-2010 și a continuat să fie preluată și extinsă și de alte organizaţii neguvernamentale.

Salutăm iniţiativa Organizaţiei Salvaţi Copiii de a elabora un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucrează cu copii din comunităţi defavorizate, cu prioritate copii romi. Apreciem în mod deosebit strategia de includere a părinţilor ca parteneri în organizarea activităţilor din Grădiniţa estivală, garanţie a succesului programului.

Liliana Preoteasa Subsecretar de stat Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice


Copiii sunt bucuria familiei, prezentul și viitorul societăţii. Ambele sunt responsabile de creșterea și dezvoltarea lor, cu respectarea tuturor drepturilor care li se cuvin: la viaţă și dezvoltare, identitate, nediscriminare, participare în interesul lor superior.

În primii ani de viaţă, copilul are un potenţial uriaș de receptare a informaţiilor și cunoștinţelor și de formare a deprinderilor care-i vor folosi în viitor. Alături de asigurarea sănătăţii și îngrijirea cu dragoste părintească, educaţia are un rol primordial pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Salvaţi Copiii consideră că educaţia preșcolară este esenţială pentru a asigura inserţia socială a copilului în școală și apoi în societate. Vârsta de 3 ani este ideală pentru începerea educaţiei preșcolare deoarece este momentul în care copilul începe să-și dezvolte abilităţi intelectuale și practice care să-l facă apt pentru a face faţă cerinţelor pe care i le va impune mai târziu societatea.

Experienţa Organizaţiei Salvaţi Copiii, acumulată în urma derulării la nivel naţional a unui amplu program de educaţie preșcolară pentru copiii proveniţi din comunităţi defavorizate, a demonstrat că accesul la educaţie preșcolară al acestor copii este posibil, fezabil și benefic. Copiii incluși în program de-a lungul timpului, alături de educatori, mediatori școlari și părinţi, ne-au dovedit că educaţia timpurie aduce un plus de valoare, calitate și dezvoltare celor mici, chiar dacă provin din categorii defavorizate, mai ales romi, despre care, incorect și cu rea-credinţă, s-a spus uneori că sunt greu de educat. Copiii sunt deschiși la noi experienţe, educaţie și acumulări calitative și cantitative dacă sunt abordaţi cu afecţiune, atenţie și interes de către cadrele didactice. Copiii sunt toţi egali, au aceleași drepturi, indiferent de mediul din care provin.

Programul de educaţie preșcolară derulat de Salvaţi Copiii urmărește facilitarea accesului copiilor din comunităţi defavorizate, cu precădere romi, la educaţie preșcolară și școlară și diminuarea riscului acestora de abandon școlar. Participarea la educaţie a copiilor romi este mai scăzută decât în restul populaţiei, iar lipsa educaţiei preşcolare influenţează negativ parcursul şcolar al copiilor. Astfel, studiile arată că 76% dintre copiii şi tinerii romi sub 19 ani nu au mers la grădiniţă, iar 52% dintre persoanele rome în vârstă de peste 16 ani au părăsit şcoala înainte de a împlini 16 ani. Pentru copiii care nu au avut posibilitatea de a merge la grădiniţă și pentru cei care au avut o frecvenţă redusă, participarea la programele unor grupe de

CUvâNt îNaINtE


grădiniţă în perioada verii reprezintă singura modalitate de acomodare la cerinţele sistemului educaţional și de reducere a decalajelor faţă de copiii care au frecventat grădiniţa. Procentul ridicat al copiilor care se integrează în grădiniţe și școli după încheierea grupelor estivale, precum și al celor care finalizează următorii ani școlari, dovedește că demersul Organizaţiei Salvaţi Copiii este un succes în domeniul educaţiei timpurii. Coagularea tuturor factorilor locali în acest gen de abordare – autorităţi, cadre didactice, mediatori școlari, lideri comunitari și părinţi – poate contribui la asigurarea accesului tuturor copiilor la educaţie preșcolară la o vârstă cât mai mică.

O inovaţie a programului o constituie includerea părinţilor în educaţia preșcolară a copiilor. Faptul că părinţii – în mare majoritate mame – au ocazia să ia parte efectiv la activităţile zilnice care se desfășoară în grădiniţe a contribuit esenţial la schimbarea atitudinii acestora faţă de educaţie. Aceștia au înţeles că grădiniţa este un loc securizat pentru copii și, în același timp, au conștientizat apartenenţa lor la o comunitate care-i acceptă și valorizează.

Sperăm că această lucrare va fi un îndrumar, un bun exemplu pentru toţi cei care sunt chemaţi să asigure, să respecte și să implementeze drepturile tuturor copiilor. Iar educaţia este cheia spre progres, pentru schimbarea situaţiei categoriilor marginalizate și spre un acces mai ușor pe piaţa muncii pentru persoanele calificate.

Mulţumiri autorilor şi tuturor celor implicaţi!

Gabriela Alexandrescu Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România


1. INtRodUCEREGhidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de 3-5/6 ani

este un instrument de lucru pentru orice cadru didactic care lucrează cu copii din comunităţi defavorizate, pentru care accesul la educaţie preșcolară este dificil de realizat. În același timp, instrumentul oferă o perspectivă de lucru pentru diverși actori sociali care au ca preocupare centrală copilul, incluziunea în sistemul de educaţie a copiilor preșcolari care nu au acces la educaţie și promovarea practicilor pozitive în domeniu.

Ghidul a fost creat iniţial pornind de la experienţele dobândite de Organizaţia Salvaţi Copiii prin proiectul „Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”1, implementat în perioada 2009-2011. În acea perioadă, activităţile grădiniţelor estivale au fost organizate anual pe durata unei luni din vacanţa şcolară. Ghidul a fost revizuit în contextul derulării proiectului „Șanse egale pentru toţi copiii într-o societate fără discriminare”2, luând în considerare întreaga experienţă acumulată în cadrul programului de educaţie preșcolară pentru copii din comunităţi defavorizate, cu prioritate romi şi extinderea duratei activităţilor grădiniţelor estivale la două luni.

Argumentele de la care am pornit sunt principiul respectării unicităţii fiecărui copil și necesitatea adaptării educaţiei la nevoile, interesele și ritmul individual de dezvoltare a copilului, ţinând cont de faptul că factorii de mediu influenţează ritmul și calitatea dezvoltării lor.

Ghidul oferă și o perspectivă generală asupra situaţiei copiilor romi care să ajute cititorul la o mai bună înţelegere a problemelor cărora aceștia trebuie să le facă faţă.

Ediţia de faţă detaliază metodologia și instrumentele de lucru folosite și prezintă o serie de recomandări privind oportunităţile de multiplicare a unor astfel de iniţiative.

1 Proiect implementat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul și Partenerii Sociali, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

2 Proiect implementat cu sprijnul tehnic al Salvaţi Copiii Suedia şi finanţat de IKEA Foundation.


2. CoNtExtUl EURoPEaN șI NațIoNal

2.1. SăRăCIE șI ExClUzIUNE SoCIalăSărăcia, excluziunea/incluziunea socială, grupuri/categorii vulnerabile,

categorii/comunităţi defavorizate sunt concepte care se regăsesc atât la nivel european cât și naţional în documentele strategice. Deși nu există definiţii general acceptate, atât sărăcia cât și excluziunea socială sunt înţelese într-un cadru ce depășește dimensiunea economică.

La nivelul Uniunii Europene, procesul de incluziune socială se bazează pe o definiţie relativă a sărăciei, agreată în 1975 de Consiliul Europei, care pune accentul atât pe accesul la resurse, cât și pe normele sociale ce definesc un nivel considerat acceptabil al nivelului de trai, norme care pot varia atât de la o societate la alta, cât și în timp. „Se consideră că persoanele trăiesc în sărăcie dacă venitul și resursele acestora sunt atât de inadecvate încât îi împiedică să aibă un nivel de trai considerat acceptabil în societatea în care trăiesc. Din cauza sărăciei, aceste persoane pot fi defavorizate în diverse moduri precum șomaj, venituri scăzute, condiții de locuire precare, servicii medicale inadecvate, bariere în învățarea pe parcursul vieții, în accesul la cultură, sport și activități recreative. Acestea sunt de multe ori excluse și marginalizate de la participarea la activități (economice, sociale și culturale) care reprezintă norma pentru alte persoane și accesul lor la drepturi fundamentale poate fi limitat.”3

Excluziunea socială este considerată un concept mult mai complex, cu mai multe dimensiuni și dinamic: „excluziunea socială este un proces prin care anumiți indivizi sunt împinși către marginea societății și împiedicați să participe în virtutea sărăciei în care se află sau din cauza lipsei competențelor de bază și a oportunităților de a învăța pe parcursul vieții sau ca urmare a discriminării. Astfel, sunt îndepărtați de locuri de muncă, de venituri și de oportunități de educație, precum și de rețele și activități sociale și comunitare. Aceștia au un acces redus la organisme cu putere de decizie astfel încât se simt de multe ori lipsiți de putere sau incapabili să preia controlul asupra deciziilor care le afectează viața de zi cu zi.”4

Un raport din 20095 arăta că romii reprezintă „unul dintre grupurile cele mai

3 European Commission (2010), Combating poverty and social exclusion: a statistical portrait of the European Union 2010, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-EP-09-001/EN/KS-EP-09-001-EN.PDF

4 Idem5 Oxford University , Oxford Institute for Global Economic Development (2009), Survey on

Social inclusion: Theory and Policy, http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/future/pdf/1_omtzigt_final_formatted.pdf


stigmatizate, ce sunt afectate într-o mare măsură de excluziune socială și sărăcie în toate domeniile: educaţie, ocupare, sănătate, participare socială și politică și locuire.”

2.2. RomII îN CoNtExt EURoPEaNTermenul de romi, folosit în documentele oficiale ale Parlamentului

European și Consiliului Europei, include grupurile de persoane care au caracteristici culturale într-o anumită măsură similare, precum Sinti, Travellers, Kale etc., indiferent dacă acestea sunt sedentare sau nomade. Se estimează că aproximativ 80% dintre romi sunt sedentari.6

Conform estimărilor organismelor europene, pe continent trăiesc aproape 10-12 milioane de romi care, în mare parte, se confruntă cu prejudecăţi, intoleranţă, discriminare și excludere socială. Sunt marginalizaţi și trăiesc în condiţii socio-economice precare, lucru inacceptabil în Uniunea Europeană la începutul secolului 21.7

În multe ţări, romii constituie o pondere semnificativă din populaţia de vârstă școlară. Populaţia romă este una tânără: 35,7% au sub 15 ani, în comparaţie cu 15,7% din celelalte popoare. Vârsta medie este de 25 ani, faţă de 40 ani pentru populaţie în general. O mare majoritate din cei care au vârsta de încadrare în muncă nu au educaţia și pregătirea necesare pentru a-și găsi de lucru. Este extrem de important să se investească în educaţia copiilor romi pentru a le facilita mai târziu intrarea pe piaţa muncii în condiţii de șanse egale și demnitate, la fel ca membrii populaţiei majoritare. În ţările cu o populaţie romă numeroasă acest lucru are un impact economic semnificativ. 8

În acest sens, Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe găsirea unor metode viabile pentru a elimina marginalizarea economică și socială pentru cea mai mare minoritate din Europa. Și în primul rând, cel mai important pas este asigurarea accesului la educaţie pentru copiii romi, pentru o durată cât mai mare.

Într-un studiu al Open Society Institute din 2008 (International Comparative Data Set on Roma Education) se arată că în 6 state (Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, România și Slovacia) ponderea copiilor romi care termină ciclul primar era de 42%, existând un mare decalaj faţă de procentul de 97,5% copii care au urmat ciclul primar în ţările Uniunii Europene.

Pentru a ameliora accesul la educaţie al copiilor romi, ţările trebuie să urmărească extinderea reţelei de mediatori școlari, implicarea comunităţilor,

6 European Commission (2011), Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions ”An EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020”, COM(2011) 173 final, Brussels, 05.04.2011.

7 Idem.8 Idem.

10 ___________ Grădiniţa Estivală – un model de integrare educaţională pentru copiii din comunităţi defavorizate, cu prioritate romi

creșterea accesului la educaţie timpurie, precum și organizarea de programe de recuperare educaţională, precum „A doua șansă”. De asemenea, se propune adaptarea curriculei de pregătire a cadrelor didactice pentru a folosi metode inovative și atractive de predare.

Problema educaţiei copiilor romi a devenit o constantă pe agenda organismelor europene și numeroase voci exprimă îngrijorarea și nevoia de acţiune imediată în favoarea asigurării accesului copiilor romi la o educaţie de calitate, de la o vârstă cât mai mică, iar statelor membre ale Uniunii Europene li se solicită să ia urgent măsurile corespunzătoare.

La nivelul statelor din Europa Centrală și de Est s-a creat o iniţiativă comună numită Decada de incluziune a romilor (2005 – 2015), iniţiativă ce reunește guverne, organizaţii internaţionale, organizaţii neguvernamentale și societatea civilă cu scopul de a promova și accelera măsurile de combatere a sărăciei, a excluderii și discriminării romilor.

2.3. RomII îN CoNtExt NațIoNalÎn ceea ce privește România, datele recensământului din 2011 arată că

621.573 de persoane s-au declarat de etnie romă, cu 86.433 mai multe decât în 2002. Cu toate acestea, estimările unor specialiști susţin ideea că populaţia romă este mult mai numeroasă, atingând 1,8-2 milioane, din care aproape jumătate (900 de mii – 1 milion) sunt copii.9

Participarea la educaţie a romilor rămâne mai scăzută decât în cazul restului populaţiei. Un studiu recent10 arată că aproape 76% din copiii şi tinerii romi sub 19 ani declară că nu au mers la grădiniţă. Dezavantajul este mai mare în ceea ce privește copiii romi din mediul urban, această tendinţă fiind inversă celei din populaţia generală. Astfel, 82,2% dintre persoanele rome cu vârsta sub 19 ani din mediul urban au menţionat că nu au fost la grădiniţă, spre deosebire de 63,3%, în mediul rural. Vulnerabilitatea mai crescută a romilor este subliniată și de estimarea că 4 din 5 copii care nu merg la școală sunt romi. De asemenea, același raport arată că trei sferturi dintre copiii romi care au abandonat educaţia nu au mers la grădiniţă.

Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a subliniat, în urma unui studiu regional, că 52% din persoanele rome în vârstă de peste 16 ani din România au declarat că au părăsit școala înainte de a împlini 16

9 Au fost consultate sursele: Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, secţiunea II – Informaţii relevante. Ionescu M., Cace S. (2006), Politici publice pentru romi – Evoluţii şi perspective, Ed. Expert, Bucureşti

Gordon A. (2009), Perspectivă regională Romii în Europa, în UNICEF, Uniţi pentru copii – Buletin informativ trimestrial nr. 4.

10 Romani Criss, Unicef (2011), Participare, absenteism şcolar si experienţa discriminării în cazul romilor din România, Ed. Vanemonde, Bucureşti

Ghid de bune practici pentru educaţia _______________________________11 timpurie a copiilor de 3-5/6 ani

ani, spre deosebire de doar 29% dintre persoanele din aceeași categorie de vârstă care locuiau în proximitate, dar care nu aparţineau acestei etnii.11

Neparticiparea la educaţie este strâns legată de sărăcie, arată un alt studiu care a identificat următoarele cauze principale ale abandonului școlar în rândul copiilor romi: în 24% din cazuri părăsirea școlii a fost cauzată de lipsurile materiale; în 20% din cazuri, de participarea la activităţi lucrative sau de îngrijirea fraţilor mai mici; în 16% din situaţii, de rezultatele școlare slabe; 12% au spus că nu au mai vrut să meargă la școală și nu au dorit să indice cauzele; 9% au declarat că decizia a fost a părinţilor lor; 7% au indicat probleme de sănătate; 4% - distanţa foarte mare până la școală, iar 7% au dat alte răspunsuri. 12

Sărăcia afectează drepturile copiilor romi, care sunt mult mai expuși la această problemă socială. Studiul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale menţionat mai sus a analizat și dimensiunea sărăciei care afectează comunitatea romă. Astfel, conform studiului, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării care s-au confruntat cu foamea în ultima lună dinaintea sondajului (care, cel puţin o dată, au mers la culcare înfometaţi din cauză că nu au avut bani pentru mâncare) a fost de 63% în rândul respondenţilor romi și de 13% în rândul celor ce locuiau în proximitatea primilor, dar nu aparţineau etniei. Ponderea persoanelor din gospodării aflate în risc de sărăcie13 a fost de 78% în cazul romilor și de 35% în cazul celor din proximitate, care nu făceau parte din minoritatea romă.14

Din 2012 este în vigoare Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020. Direcţiile de acţiune ale strategiei vizează următoarele domenii: educaţie, ocupare, sănătate, locuire și mică infrastructură, cultură și infrastructură socială, inclusiv protecţia copilului15. La capitolul Educaţie, printre obiectivele strategiei se numără și promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului educaţional, inclusiv prin prevenirea și eliminarea segregării, precum și combaterea discriminării.

11 Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Survey data explorer - Results from the 2011 Roma survey, date pentru România, accesate online la fra.europa.eu/DVS/DVT/roma.php.

12 Duminică G., Ivasiuc A., (2010), O şcoală pentru toţi? Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate, Ed. Vanemonde, București

13 Riscul de sărăcie a fost calculat ca pondere a populaţiei cu un venit disponibil echivalent după transferurile sociale aflat sub 60% din mediana naţională a veniturilor disponibile echivalente după transferurile sociale.

14 Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, op.cit.15 Hotărârea Guvernului nr. 1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de

incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 0006 din 04 ianuarie 2012


3. EdUCațIa tImPURIE – NECESItatEa șI bENEfICIIlE aCEStEIa

Cele mai importante descoperiri ale știinţelor sociale și ale disciplinelor bio-psiho-sociale încearcă să identifice factorii care dau un start cât mai adecvat în viaţă fiinţei umane, pornind de la premisa că, pentru orice copil, nicio perioadă nu va conta mai mult în viaţă ca primii ani.

Conceptul de „educaţie timpurie” are o abordare integrată a copilului, aceasta facilitând concomitent accesul copilului la serviciile de sănătate, nutriţie, educaţie și protecţia copilului, din perioada postnatală până la începerea școlii. Conceptul de educaţie timpurie este strâns legat de conceptul de educaţie parentală, deoarece părintele și în general familia nu pot lipsi din acest cerc educaţional. Familia este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – instituţii de învăţământ specializate (creșa/grădiniţa) și comunitate este hotărâtoare pentru traseul educaţional al copilului.

James Heckman16, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2005, a elaborat un studiu asupra investiţiilor în educaţie timpurie, folosind o formulă matematică care dovedește că investirea unui singur dolar în educaţia timpurie aduce un beneficiu de 7 dolari, demonstrând astfel că cele mai rentabile investiţii în educaţie sunt cele din educaţia timpurie.

În comunităţile defavorizate din punct de vedere socio-economic, nivelul de instruire este mai scăzut, iar rata abandonului școlar este mai mare. Prin urmare, susţinerea educaţiei în aceste zone este o soluţie pentru oferirea de șanse egale tuturor membrilor societăţii, prin educaţie fiecare copil putând să recapete stima de sine, încrederea în forţele proprii și dreptul de a accede la o viaţă mai bună. Mai mult, studii internaţionale longitudinale au făcut dovada incontestabilă a importanţei educaţiei timpurii de care au beneficiat persoane din comunităţi defavorizate social și economic, cu efecte pozitive directe pentru integrarea în societate, poziţionarea pe piaţa muncii și gradul de satisfacţie cu viaţa personală și profesională17.

16 Heckman, J. (2010), A new cost benefit and rate of return analysis for the preschool program, Nation Bureau of Economic Research, Cambridge.

17 Idem


În Legea învăţământului nr. 84/1995, educaţia timpurie se referea la educaţia de dinainte de școlarizarea copiilor, desfășurată în intervalul de la 3 la 6-7 ani. Educaţia timpurie era considerată o activitate desfășurată în instituţiile de specialitate – grădiniţe – și era cunoscută ca învăţământ/ educaţie preșcolară.

Conferinţa Mondială din 1990 de la Jomtiem – Thailanda a introdus un concept nou – învățare pe tot parcursul vieții – și, odată cu acest concept, ideea că educaţia începe de la naștere. Prin urmare, noua Lege a Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 a inclus oficial, pentru prima oară în România, în structura sistemului de învăţământ preuniversitar, termenul de educaţie timpurie, desfășurată prin instituţii de specialitate – creșe și grădiniţe18. Astfel, și în România, ca în întreaga lume, educaţia timpurie cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naștere până la intrarea acestuia în școală, oferind condiţii specifice pentru dezvoltare, în funcţie de evoluţia individuală și de vârsta acestora. Odată cu noua lege, în structura învăţământului primar a fost introdusă clasa pregătitoare, cu rolul de a pregăti intrarea copilului în mediul școlar, frecventarea acesteia fiind astfel obligatorie.

Conform Raportului de Monitorizare globală a educaţiei pentru toţi (2007), educaţia timpurie sprijină supravieţuirea, creșterea, dezvoltarea și învăţarea copiilor de la naștere și până la intrarea în ciclul primar, incluzând nutriţia, sănătatea și igiena, dezvoltarea cognitivă, socială, fizică și emoţională a copiilor. Vârstele mici constituie baza personalităţii copiilor, iar pentru reușita educaţională a copilului este necesar să fie antrenaţi toţi actorii sociali cu influenţă asupra copilului: familia – instituţiile – comunitatea.

Chiar dacă există un consens cu privire la efectele benefice ale educaţiei timpurii, mulţi copii din comunităţi defavorizate nu au acces sau abandonează educaţia timpurie, acest lucru având consecinţe negative asupra lor ca viitori adulţi, asupra comunităţilor din care fac parte și, nu în ultimul rând, asupra societăţii în general.

În cazul copiilor din comunităţi defavorizate, inclusiv al celor aparţinând minorităţii romilor, factorii care determină abandonul în educaţie indiferent de nivelul de educaţie analizat se pot grupa în 3 mari categorii:

18 Art.23 alin.1, din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 prevede la litera a): „educaţia timpurie (0-6 ani) formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare”.


Probabilitatea de apariţie a abandonului în educaţia timpurie este foarte ridicată atunci când:

• Existădeficiențedemanagementalresurselorumanedespecialitatecare lucrează cu copiii minorităţii romilor;

• Cultura organizațională a sistemului tolerează comportamente șitratamente discriminatorii sau nu le recunoaște ca fiind discriminatorii, cu impact negativ pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor;

• Existăunniveldenemulțumireșistreslegatdeactivitateaprofesională:comunicarea, organizarea și desfășurarea muncii;

• Familiacopiluluinuseimplicăîneducație;• Familiacopiluluiseconfruntăcunesiguranțaunuilocdemuncăsau

inexistenţa lui, ceea ce conduce la perpetuarea sărăciei.

Cadrele didactice implicate în program văd în educaţia timpurie a copiilor din familii defavorizate un ajutor important pentru viaţa de școlari și chiar mai mult, pentru sistemul de învăţământ, dar și pentru comunitatea care se confruntă cu toate problemele asociate sărăciei.

Factori individuali

Factori organizaţionali

Factori societali

socio-economici

stilul de organizare şi de conducere

al unităţilor specializate

sărăcia

trăsături de personalitate ale

familiilor şi copiilor

climatul şi cultura organizaţională

crizele şi schimbările socio-economice pe care

le declanşează

pregătirea suplimentară a

cadrelor didactice

restructurările din domeniul

învăţământuluişomajul

comportamente ale educatorilor şi cadrelor didactice

emigrarea


Cum văd cadrele didactice

educaţia timpurie în

cadrul grădiniţei estivale

„Educația timpurie este un ajutor semnificativ pentru copii şi mai târziu pentru

învățători.”

„La această vârstă copiii își însușesc foarte bine bunele deprinderi de comportare

civilizată, de corectitudine și respect pentru educatoare și școală și pentru necesitatea

de a învăța și de a fi un copil ordonat.”

„Datorită numărului mare de copii din familie şi a sărăciei din localitate, singura

şansă de reuşită a acestor copii ar fi începerea educației

preşcolare de la vârste mici (3-4 ani) deoarece se

constată un salt foarte mare la şcoală al copiilor care au venit la grădiniță comparativ cu cei care nu au frecventat

deloc grădinița.”

„Grădinița Estivală și-a dovedit utilitatea prin evoluția și rezultatele școlare ulterioare obținute de-a lungul

întregului an școlar de către copiii participanți la program. Școala nu a fost un șoc pentru ei și

cunoștințele, noțiunile și deprinderile pe care le aveau i-au ajutat să se adapteze mai ușor la cerințele și

ritmul programei școlare.”

„În comunitatea noastră, unde 20% dintre părinți sunt analfabeți, iar alți 70% sunt

absolvenți ai ciclului primar, părinții nu au posibilitatea de a spune o poveste la culcare copilului, de a-l învăța să numere, să coloreze

o carte etc.”


Grădiniţa Salcea, județul Suceava Părinţii au participat zilnic, prin rotaţie, la activităţile educative și recreative din cadrul grupelor estivale.

Grădiniţa „Mihai Viteazul” Târgovişte, judeţul Dâmboviţa Copiii sunt îndrumaţi, la fiecare pas, de un cadru didactic care îmbină activităţile educative cu cele ludice, astfel încât să menţină atenţia micuţilor.


4. ExPERIENța PaRtENERIloR îN dEzvoltaREa dE PRogRamE dE INClUzIUNE EdUCațIoNală a CoPIIloR dIN ComUNItățI dEfavoRIzatE, CU PRECădERE RomI

Majoritatea proiectelor derulate de-a lungul timpului de Organizaţia Salvaţi Copiii în vederea sprijinirii accesului la educaţie al copiilor din comunităţi defavorizate, cu precădere al copiilor romi, a avut ca partener principal Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECȘ). Colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice datează de peste 16 ani și a vizat, în principal, derularea de programe de intervenţie directă pentru facilitarea accesului la educaţie preșcolară și școlară a copiilor romi, pregătirea cadrelor didactice care lucrează cu copii romi și realizarea unor publicaţii de specialitate adresate cadrelor didactice.

4.1. dIRECțII dEzvoltatE dE mINIStERUl EdUCațIEI şI CERCEtăRII ştIINţIfICE19

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice derulează, încă din anul 1990, proiecte pentru educaţia romilor (devenite coerente, strategice din anul 1998). În primul rând trebuie menţionată experienţa românească reușită în direcţia cooptării, formării și menţinerii resursei umane rome în sistemul educaţional la toate nivelurile (educatori, institutori/învăţători, profesori de limba și literatura romani, de istoria romilor, mediatori școlari romi, inspectori școlari, metodiști pentru școlarizarea romilor etc.). Aici poate fi amintită și formarea unei tinere intelectualităţi rome (program demarat în 1990, extins apoi din anii 1992 și 1998), ce a reprezentat o iniţiativă inedită în context european și este cel mai generos dintre programele similare practicate, ulterior, de alte ţări europene, din perspectiva numărului de beneficiari romi (elevi admiși în clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri romi admiși în facultăţi pe criteriul discriminării pozitive).

Prezervarea limbii, istoriei și culturii rome în sistemul educaţional constituie, de asemenea, o realizare importantă care are, pe termen lung, efecte inclusiv asupra educaţiei copiilor romi, prin numărul mare de

19 Capitol realizat de Gheorghe Sarău, consilier MECȘ


profesori de limba și istoria romilor, prin acoperirea cu toate manualele și cursurile universitare necesare de/în limba romani, prin crearea structurilor de pregătire necesare - cursuri intensive de vară de limba și istoria romilor pentru potenţiali profesori romi (1.273 de cursanţi romi formaţi între 1999-2014), însoţite de treapta a doua de formare a cursanţilor în sistemul universitar Învăţământ la Distanţă (cca 700 absolvenţi, între 2000-2012).

Creșterea continuă a numărului de preșcolari și elevi romi care își asumă identitatea romă constituie o altă experienţă pozitivă românească, datorată atragerii resursei umane rome în sistemul educaţional prin programele derulate de MECȘ și de partenerii săi (peste 80 de parteneri, după 1998). Astfel, numărul de elevi care își asumă identitatea romă a crescut de la 109.325 (în 1990), la 266.673 (în 2008). Anual, dintre elevii cu identitate romă asumată care au frecventat sistemul educaţional în ultimii cinci ani (preşcolari şi elevi din clasele I - a XII-a), aproximativ 31.000 - 33.000 elevi (11-13%) din aproape toate judeţele învaţă limba și istoria romilor sau studiază chiar integral în limba maternă romani (un număr mai mic, de aproximativ 900 preșcolari și elevi romi).

Cât privește provocările legate de procesul educaţional în rândul romilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECȘ de a se dedica soluţionării unor aspecte negative privind unele tendinţe de discriminare a romilor în spaţiul școlar (ca: segregarea copiilor romi de ceilalţi ori alte forme de discriminare) și dificultăţi de rezolvare a absenteismului și abandonului școlar. Deși s-au făcut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECT nr. 1540 din 19 iulie 2007, privind interzicerea segregărilor în învăţământ și trecerea la desegregarea claselor/școlilor existente, se cuvine arătat că MECȘ a fost încă din anul 1998 preocupat de acest fenomen, iar ulterior (între 2003-2004) și prin semnalările coerente făcute de ONG-urile rome. Evident, aceasta reprezintă o chestiune monitorizată în permanenţă de cele 42 de inspectorate școlare judeţene, de Minister și de parteneri.

Pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii în rândul copiilor romi și pentru a le îmbunătăţi perspectivele educaţionale (prin eforturile de stopare a absenteismului școlar, care – prin formele sale zilnice, săptămânale, lunare, semestriale – alimentează abandonul școlar, măsurat uneori tardiv, ca abandon anual și/sau la doi ani), MECȘ și partenerii săi – primul fiind Salvaţi Copiii – au procedat, începând din anul 1999, la formarea cadrelor didactice nerome care au elevi romi la grădiniţă sau la clase, din perspectiva romanipenului educaţional (ansamblul de valori fundamentale rome), al nonsegregării și nondiscriminării în educaţie, al reducerii absenteismului și abandonului școlar. Începând cu anul școlar 2010-2011, în cadrul parteneriatului Ministerul Educaţiei – Reprezentanţa UNICEF – Institutul de Știinţe ale Educaţiei, au fost formaţi 300 de directori de unităţi școlare confruntate cu fenomenele absenteismului și ale abandonului școlar și cu populaţie școlară semnificativă (minim 25-30%, în școli de tip ZEP). Cadrele didactice din astfel de școli au beneficiat, la rândul lor, de pregătire din perspectiva metodelor de predare, a drepturilor copilului, iar o componentă a vizat educaţia parentală. Începând cu anul 2003, MECȘ, împreună cu partenerii săi, a pregătit în total 1.079 mediatori școlari, din care, în anul școlar 2013-2014, 410 mediatori activau în sistemul educaţional.


În cadrul proiectelor PHARE ”Acces la educație pentru grupuri dezavantajate” (septembrie 2002 – martie 2010), măsurile s-au concentrat în primul rând pe formarea cadrelor didactice privind educaţia incluzivă, metode active de predare-învăţare, dezvoltarea și implementarea curriculumului la decizia școlii, programe de educație remedială și de tip ”A doua șansă”. Programul ”A doua șansă” a fost extins în toate judeţele și se derulează la iniţiativa școlilor, în funcţie de necesităţile locale. Noul curriculum pentru programele de tip ”A doua șansă” include și discipline referitoare la cultura și tradiţiile minorităţii romilor.

MECȘ a dezvoltat de-a lungul anilor colaborări/parteneriate benefice atât cu instituţii cu responsabilităţi în domeniul romilor (Agenţia Naţională pentru Romi, Universităţi, Institutul pentru Știinţe ale Educaţiei, alte ministere), cât și cu organizaţii internaţionale (UNICEF) și naţionale (Romani CRISS, Amare Rromentza, Agenţia de Dezvoltare Împreună, Salvaţi Copiii, Educaţia 2000+, OvidiuRo) care au contribuit la organizarea, derularea sau finanţarea de programe în sprijinul accesului copiilor romi la educaţie.

Colaborarea MECȘ cu Salvaţi Copiii a constat în realizarea în comun a cursurilor de pregătire a cadrelor didactice care lucrează cu copii romi, a unor materiale în sprijinul profesorilor și elevilor privind educaţia multiculturală, schimb de expertiză și programe pentru facilitarea accesului la educaţie preșcolară și școlară a copiilor romi.

4.2. ExPERIENța oRgaNIzațIEI SalvațI CoPIIIOrganizaţia Salvaţi Copiii a acordat o atenţie specială intervenţiei în

favoarea copiilor romi, începând cu anii 1997-1998, când a fost organizat la București Seminarul Internaţional Copiii Romi din Europa. În paralel, a fost derulată o cercetare calitativă în 10 comunităţi rome, finalizată într-un prim raport privind situaţia copiilor romi din România, care a atras atenţia asupra numeroaselor probleme ale acestora.

zz Educație preșcolarăÎn 1999, Salvaţi Copiii a dezvoltat primele proiecte, organizând, în

cartierul Bălcescu din Tecuci, prima grupă de grădiniţă pentru copiii romi care nu frecventaseră învăţământul preșcolar.

Această experienţă a demonstrat contribuţia semnificativă pe care o are pregătirea preșcolară la inserţia școlară ulterioară a copiilor romi și la diminuarea diferenţelor între ei și colegii lor în procesul de instrucţie, rezultatele școlare reflectând acest lucru. Modelul a fost multiplicat pe parcursul anilor în alte localităţi, majoritatea rurale, prin organizarea și susţinerea unor grupe noi de grădiniţă pentru copii – în majoritate romi – cât și prin dezvoltarea unui sistem de „grădiniţe estivale” care au oferit o pregătire de bază copiilor din comunităţi defavorizate care nu au avut


posibilitatea să frecventeze grădiniţa.

În activitatea de organizare și desfășurare a grădiniţelor estivale pentru copiii din minoritatea romă, Salvaţi Copiii a colaborat atât cu autorităţile locale, mediatorii școlari romi și liderii romi locali, cât și cu unele organizaţii ale romilor precum Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, Rromani Criss, Amare Romentza.

De-a lungul anilor, peste 5.000 de copii au beneficiat de acces la educaţie preșcolară cu sprijinul Organizaţiei Salvaţi Copiii. Au fost organizate peste 240 de grupe de pregătire estivală, iar 9 grădiniţe din comunităţi defavorizate au fost renovate și dotate cu mobilier, echipamente și materiale didactice. În același timp, Salvaţi Copiii a încurajat permanent menţinerea unei legături strânse și colaborarea cu părinţii romi pentru ca aceștia să fie parte la procesul educativ al copiilor lor.

Dintre proiectele cu o componentă de grădiniţă estivală derulate în ultima perioadă, trebuie menţionate în mod special 4 proiecte: “Copiii romi se pregătesc pentru grădiniță”, cu extinderea activităţilor la nivel naţional (41 de judeţe și municipiul București) în perioada 2009-2011, “Centre de Orientare și Resurse pentru Educație Incluzivă”, cu activităţi derulate în 30 de judeţe și municipiul București în perioada 2010-2014, „Şanse egale pentru toți copiii într-o societate fără discriminare”, prin care sunt organizate 30 de grădiniţe estivale în perioada 2012-2015 şi „Centre educaționale integrate pentru copii din grupuri vulnerabile”, care continuă organizarea de grădiniţe estivale în 17 judeţe în perioada 2014-2015.

zz Prevenirea abandonului școlar, integrare/reintegrare școlarăAbandonul școlar ridicat în rândul copiilor din comunităţi defavorizate,

inclusiv romi, este determinat, printre alţi factori, și de imposibilitatea familiilor de a-și ajuta copiii să-și consolideze cunoștinţele predate la școală. Pentru a veni în sprijinul acestora, începând cu anul 2001, Salvaţi Copiii derulează în centrele educaţionale create în școli partenere programe de tip ”Școală după Școală”, în cadrul cărora copiii în risc de abandon școlar beneficiază de pregătire școlară suplimentară și își efectuează temele sub îndrumarea cadrelor didactice, prevenindu-se astfel abandonul școlar. Până în prezent, aproximativ 13.600 de copii au participat la programe de tip ”Școală după Școală”.

Totodată, Salvaţi Copiii a avut o preocupare constantă pentru integrarea/reintegrarea școlară a copiilor care au ajuns în situaţia de abandon școlar sau care nu au frecventat școala și au depășit vârsta de frecventare a învăţământului de masă, în cadrul programelor de tip ”A Doua Șansă”. Peste 3.100 de copii au fost sprijiniţi în centrele educaţionale să recupereze materia școlară și să își continue studiile.

Pe lângă programele de educaţie, copiii beneficiază, alături de familiile lor, de intervenţii sociale destinate diminuării situaţiilor de risc în care se găsesc.


zz Pregătirea cadrelor didacticeTot în 1999 a fost iniţiat primul curs de pregătire a cadrelor didactice

care lucrează cu copii romi, la Craiova. Modelul a fost replicat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin „Programul Național Multianual de Formare a Cadrelor Didactice Nerome”, derulat în parteneriat cu Salvaţi Copiii, care a fost apreciat ca un exemplu de curs eficient din perspectiva cunoașterii istoriei și culturii romilor și a însușirii unor abordări interculturale. Până în anul 2004, în cadrul programului au fost formate în fiecare vară sute de cadre didactice în următoarele domenii:

•Componenta romă: moștenirea culturală a copilului rom, tradiţii, istoria și limba romani, servicii educaţionale pentru romi din perspectiva cadrului legislativ al învăţământului pentru minorităţi și pentru minoritatea romă;

•Componenta interculturală: comunicarea interculturală și relaţii interetnice; tehnici de comunicare cu copiii romi preșcolari și școlari; tehnici de comunicare cu părinţii romi și persoane din comunitatea de romi; activităţi de educaţie multi/interculturală în școli;

•Drepturile copilului: informarea cadrelor didactice cu privire la drepturile copilului, acordarea de șanse egale în procesul educativ.

Considerând extrem de importantă informarea și pregătirea cadrelor didactice, în sensul înţelegerii nevoilor copiilor din comunităţi defavorizate, și în special ale celor romi, dar și al eliminării discriminării și marginalizării acestora, toate proiectele Organizaţiei Salvaţi Copiii au prevăzut cursuri obligatorii, la începutul derulării lor. Colaborarea cu Ministerul Educaţiei a continuat şi în perioada următoare, iar în 2014, 42 de mediatori şcolari au fost instruiţi în cadrul acestui parteneriat. În acest fel, putem aprecia că peste 1.500 cadre didactice au participat la aceste cursuri de pregătire.

zz PublicațiiSalvaţi Copiii a promovat și încurajat realizarea unei educaţii multiculturale

în școli care să conducă la cunoașterea, înţelegerea și acceptarea diversităţii și instaurarea unui climat de toleranţă în rândul cadrelor didactice și al tuturor elevilor din școală. În acest sens, au fost editate diverse materiale informative20 care au fost puse la dispoziţia profesorilor din întreaga ţară.

20 Publicaţii ale Organizaţiei Salvaţi Copiii: 1999 - Copiii romi din România, autori: Sorin Cace, Ana Bleahu, Dana Costin Sima, Alina Manole

și Mihai Surdu; coordonator: Gabriela Alexandrescu; consultanţi de specialitate – Nicolae Gheorghe, Vasile Ionescu, Dan Potolea, Alin Stănescu

2001 - Rromanipen-ul (rromani dharma) și mistica familiei. Familia tradiţională în comunităţile de rromi din arealul românesc, autor: Delia Grigore

2006 - Educaţia multiculturală - Rromii în școală – Mic îndrumar metodologic, coordonator: Gabriela Alexandrescu

2006 - Istorie și tradiţii rrome, autori: Delia Grigore și Gheorghe Sarău


Grădiniţa „Mihai Viteazul”, Târgovişte De la linii, bastonașe și floricele până la scriere cursivă este doar un pas. Experienţa grădiniţelor estivale ne-a demonstrat că, adesea, chiar și copii cu probleme majore de limbaj și cu lacune în educaţie deprind rapid și cu mare plăcere lecţiile.

Grădinţa Vulcana Pandele, judeţul DâmboviţaEducaţia nu trebuie să fie un chin: în cadrul grădiniţelor de vară, micuţii acumulează cunoștinţe esenţiale primilor ani de viaţă, însă, în paralel, leagă prietenii, se joacă, învaţă să se preţuiască pe ei înșiși și pe cei din jur.


5. mEtodologIa oRgaNIzăRII gRădINIțEI EStIvalE

5.1. CadRUl gENERal dE oRgaNIzaREExperienţa Organizaţiei Salvaţi Copiii arată că abandonul timpuriu al școlii,

cu precădere în rândul copiilor aparţinând minorităţii romilor, are printre cauze dificultatea de a se integra și răspunde cerinţelor școlii, fapt care se datorează lipsei de pregătire preșcolară. Educaţia preșcolară a copiilor din comunităţile defavorizate sprijină procesul de integrare școlară ulterioară și, pe termen lung, asigură creșterea șanselor de pregătire profesională, necesară unui trai decent.

Obiectivul general al programului de educaţie preșcolară pentru copiii din comunităţi defavorizate, cu prioritate romi, derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, este acela de a facilita integrarea școlară a acestora și de a diminua riscul de abandon școlar, prin creșterea accesului la educație preșcolară.

Metodologia prezentată în continuare este utilizată în cadrul acestui program în organizarea anuală a grupelor de grădiniţă estivală și în monitorizarea evoluţiei ulterioare a copiilor la grădiniţă sau școală.

În vederea atingerii obiectivului general, strategia de intervenţie are în vedere următoarele componente:

• Pregătireaeducatoarelorșiamediatorilorșcolaripetemespecificecomunităţilor defavorizate și comunităţilor de romi;

• Pregătirea copiilor pentru integrarea în sistemul de învățământ(preșcolar/primar), printr-un program de educaţie preșcolară de 8 săptămâni organizat înainte de începerea anului școlar;

• Implicareapărinților înactivitățiledesfășurate îngrădinițeleestivalecu scopul valorizării beneficiilor educaţiei pentru copiii lor;

• Monitorizareaevoluțieișcolareulterioareacopiilorlagrădiniță/școală;• Atragereaautoritățilorlocaleșiaaltorfactorisocialidincomunitățiîn

sprijinirea activităţii grădiniţelor estivale.

Grădiniţa estivală reprezintă un program de educaţie menit să faciliteze integrarea ulterioară a copiilor fără pregătire preșcolară, cu vârste de 3-5/6 ani, în sistemul educaţional de masă și să reducă decalajul educaţional dintre aceștia și cei care au beneficiat de o asemenea experienţă. De asemenea, la grupele estivale pot fi incluși, în limita locurilor disponibile, și copiii cu o vârstă mai mare care nu au fost înscriși la școală, dar nici nu au frecventat grădiniţa sau au frecventat-o sporadic.


Principalul grup-ţintă al acestui program este constituit de copiii din comunităţi defavorizate, cu prioritate romi, de vârstă preșcolară, care nu au avut posibilitatea parcurgerii etapei preșcolare de învăţământ, fie pentru că nu au fost înscriși în sistemul de învăţământ, fie pentru că, deși au fost înscriși, au avut o frecvenţă redusă, ceea ce îi va plasa în risc de abandon școlar. În ultima perioadă a fost acordată prioritate includerii în program a copiilor care urmau să fie înscrişi în clasa pregătitoare. Un alt grup-ţintă este constituit de părinţii copiilor care participă la programul educaţional, personalul proiectului urmărind să crească nivelul de conștientizare al acestora cu privire la rolul educaţiei în dezvoltarea copiilor. Nu în ultimul rând, cadrele didactice, în special educatoarele, și mediatorii școlari reprezintă categorii de persoane vizate de program prin activităţile constante de pregătire profesională.

Cursurile grădiniţei estivale se desfășoară pe parcursul vacanţei de vară, în intervalul iulie – septembrie, timp de 40 de zile lucrătoare consecutive. Programul este zilnic, de luni până vineri, 4 ore/zi. Componenţa optimă a fiecărei grupe este de aproximativ 20 de copii. În timpul programului, copiii beneficiază de sprijinul a minim doi adulţi (educatoarea și mediatorul școlar), fiind încurajată și promovată participarea la activităţile educaţionale și extracurriculare a câte unui părinte în fiecare zi.

Locaţiile de derulare a programului sunt selectate fie în urma recomandărilor Inspectoratelor Școlare Judeţene, fie în urma identificării directe a acestora de către personalul programului sau a solicitărilor unor grădiniţe, după evaluarea nevoilor locale, utilizând criterii precum numărul copiilor din grupul-ţintă, rata abandonului școlar, situaţia socio-economică a comunităţii vizate. Un model de fișă a comunităţii dezvoltată în cadrul programului este prezentată în anexa II. Următorul pas vizează realizarea de parteneriate cu școlile sau grădiniţele unde vor fi organizate grupele de pregătire estivală.

5.2. EtaPElE INtERvENțIEI

zz Pregătirea cadrelor didactice și a mediatorilor școlariDupă stabilirea locaţiilor de desfășurare a programului, sunt selectate

cadrele didactice și mediatorii care vor lucra cu copiii. În perioada premergătoare demarării grădiniţelor, în fiecare an, se organizează cursuri de pregătire a acestora. Cursul are o durată de 2 zile și abordează teme specifice următoarelor domenii: particularităţile comunităţilor defavorizate, cultura, istoria și tradiţiile romilor, educaţia copiilor romi din perspectiva cadrului legislativ al învăţământului pentru minorităţi, inclusiv pentru minoritatea romilor, comunicarea cu familiile din mediile sociale defavorizate, consilierea familiilor, drepturile copilului, dezvoltarea psihosocială, intelectuală și emoţională a copiilor preșcolari, rolul profesorului și al mediatorului școlar în atragerea și menţinerea copiilor în sistemul de educaţie. Tematica cursului


poate fi adaptată în funcţie de nevoile identificate în locaţiile în care se desfășoară grădiniţele.

zz Identificarea și selecția copiilor din comunitate

Identificarea copiilor se realizează de către educatoare și mediatorul școlar, în perioada premergătoare organizării grădiniţei estivale, atât în urma deplasărilor în comunitate, cât și în urma referirii de către grădiniţele, școlile sau instituţiile partenere. În urma colaborării cu instituţiile locale și a vizitelor în comunitate sunt selectaţi copii de vârstă preșcolară, atât fete, cât și băieţi care fie nu au fost înscriși la grădiniţă, fie au avut o frecvenţă redusă, provenind din familii cu situaţie materială precară sau care se află în alte situaţii de vulnerabilitate, fiind acordată prioritate copiilor care urmează să fie înscrişi în clasa pregătitoare. Pot exista excepţii în ceea ce privește vârsta copiilor; atunci când în comunităţi sunt identificaţi copii cu vârsta mai mare de 6 ani neînscriși în sistemul de învăţământ, este recomandat ca și aceștia să fie incluși în grupa estivală înainte de a debuta în viaţa de școlar. Pentru fiecare copil selectat se întocmește o fișă ce conţine informaţii generale despre copil și familia acestuia, acordul părintelui/tutorelui de a participa la grădiniţa estivală precum și o descriere narativă a progreselor înregistrate de copil pe parcursul grădiniţei (vezi anexa III).

zz Întâlniri cu părinții

Înainte de începerea cursurilor estivale, în cadrul unei întâlniri iniţiale, educatoarele și mediatorii școlari discută cu părinţii copiilor despre programul educaţional al grădiniţei estivale, le explică regulile care vor trebui respectate și modalitatea în care aceștia se vor implica în activităţile cu copiii. În continuare, părinţii sunt informaţi periodic cu privire la evoluţia copiilor, educatoarele organizând întâlniri cu părinţii, ori de câte ori consideră necesar. Mediatorii școlari (majoritatea de origine romă) au un rol esenţial în menţinerea relaţiei cu părinţii.

zz Derularea programului educativ

Dacă în primii ani de desfășurare a grădiniţelor estivale cursurile au fost organizate pe perioada a patru săptămâni, ulterior durata acestora a fost extinsă la opt săptămâni (40 zile lucrătoare).

Organizarea activităţilor din timpul programului este la decizia educatoarei în urma evaluării iniţiale a grupului de copii, în concordanţă cu prevederile și structura curriculumului agreat la nivel naţional. Activităţile educaţionale desfășurate au în vedere vârsta copiilor, contextul social din care provin și ritmul de învăţare al fiecăruia. Ele trebuie să fie atractive și accesibile tuturor copiilor, să înglobeze teme și domenii variate de cunoaștere și să vizeze soluţionarea unor dificultăţi specifice vârstei. Principalul mijloc de realizare a


activităţilor este jocul. Atmosfera de lucru trebuie să fie funcţională, optimă din punct de vedere socio-afectiv, de ajutor și sprijin în demersul deprinderii noilor abilităţi, de colaborare și comunicare în cadrul grupului de copii, evitându-se criticarea și pedepsirea, promovând aprecierea pozitivă.

Evaluarea preșcolarilor este o componentă ce trebuie avută în vedere încă de la începerea grădiniţei estivale, deoarece pentru fiecare copil ce participă ar trebui înregistrat progresul individual. Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși și mai puţin raportarea la norme de grup. Este indicată utilizarea celor trei tipuri de evaluări: iniţială, curentă și finală, fiecare dintre ele având rolul său.

• Evaluarea inițială se realizează în prima săptămână de lucru, pentru a constata nivelul iniţial al cunoștinţelor, deprinderilor și abilităţilor fiecărui copil la începutul cursurilor;

• Evaluarea curentă se realizează pe tot parcursul activităţilor educative;• Evaluarea finală are loc în ultimele săptămâni de lucru, având rolul

de a cuantifica în ce măsură copiii și-au îmbunătăţit cunoștinţele, deprinderile și abilităţile.

Pentru înregistrarea rezultatelor evaluării este folosit un formular standardizat21 care conţine itemi referitori la următoarele aspecte ale dezvoltării copilului: prerechizitele școlarităţii22, abilităţi sociale, abilităţi motrice și autonomie personală (vezi anexa III).

Evaluarea copiilor are atât rolul de a ajuta cadrele didactice la activităţile desfășurate în cadrul grupei, pentru a avea o abordare individuală a fiecărui copil, cât și rolul de a oferi o imagine de ansamblu a rezultatelor obţinute în cadrul programului de grădiniţă estivală.

Pe parcursul derulării grupelor estivale, copiii beneficiază de o gustare zilnică, de rechizitele necesare pentru activitatea educativă și de produse igienico-sanitare; totodată, pentru familiile acestora este oferit suport material constând în produse alimentare de bază.

În ceea privește implicarea părinţilor, o inovaţie a programului constă în faptul că aceștia participă, prin rotaţie, la activităţile câte unei zile a grădiniţei estivale, alături de copii, cu scopul de a înţelege mai bine necesitatea educaţiei preșcolare pentru copiii lor și de a se familiariza cu cerinţele mediului educaţional.

21 Itemii din formular au fost preluaţi dintr-un chestionar care face parte din Bateria PED – Platforma de Evaluare a Dezvoltării copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani, dezvoltată de Cognitrom.

22 ”Prerechizitele școlarizării se referă la blocuri de cunoștințe și deprinderi pe care copilul trebuie să le dezvolte între 3-6/7 ani pentru a putea dobândi competențele necesare succesului școlar” – Miclea M, Bălaj A., Porumb M., Porumb D., Porumb S., (2010), Peda: platformă de evaluare a dezvoltării 3 – 6/7 ani, Vol. I, Cluj Napoca, Ed. ASCR, pag. 10 , disponibilă la http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/27347/1/Miclea%20Mircea-Platforma%20de%20evaluare-2010%20vol%20I.pdf


zz Înscrierea copiilor în sistemul de învățământ

Educatoarele și mediatorii școlari sprijină familiile pentru înscrierea copiilor în sistemul de învăţământ, în anul școlar următor, conform vârstei (în grădiniţe sau școli). Sprijinul constă în identificarea grădiniţelor și școlilor în care vor fi înscriși copiii, alcătuirea, împreună cu familia, a dosarelor de înscriere, informarea cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ respective în legătură cu situaţia copiilor, realizarea unor întâlniri copii – părinţi – cadre didactice pentru cunoașterea reciprocă. Planificarea acestei etape trebuie să ţină cont de calendarul și metodologia de înscriere a copiilor în învăţământul preșcolar și primar.

zz Monitorizarea evoluției copiilor

Evoluţia copiilor este monitorizată și după începerea frecventării grădiniţei sau școlii, prin intermediul educatoarelor și mediatorilor școlari.

În urma discuţiilor cu cadrele didactice din grădiniţele/școlile în care sunt înscriși copiii, dar și cu familiile, sunt colectate o serie de informaţii referitoare la frecvenţa la cursuri, rezultate școlare, implicarea părinţilor. Aceste date sunt colectate și centralizate la finalul semestrelor școlare, iar la începutul anilor școlari se înregistrează statutul școlar al fiecărui copil. Din experienţa implementării proiectelor organizaţiei, este recomandat ca evoluţia copiilor să fie monitorizată pentru cel puţin 2 ani de la finalizarea grădiniţei estivale.

În unele cazuri, după finalizarea grădiniţei estivale, frecventarea regulată a grădiniţelor și a școlilor este, însă, îngreunată de mai mulţi factori care constituie adevărate bariere: situaţia materială precară a familiilor, auto-marginalizarea și, implicit, devalorizarea educaţiei, inclusiv a celei timpurii, distanţa mare dintre mediul de rezidenţă al copiilor și grădiniţă sau școală și, în câteva situaţii, marginalizarea copiilor aparţinând minorităţii romilor de către cadrele didactice. În aceste condiţii, o monitorizare și un sprijin constant al copiilor și familiilor acestora trebuie realizate prin implicarea efectivă a tuturor factorilor locali din comunităţile defavorizate, fie ele rome sau nu.

Autorităţile locale și alţi factori sociali din comunităţi pot contribui semnificativ la sprijinirea activităţii grădiniţelor estivale, de aceea planificarea demersurilor în comunităţi ar trebui să includă și atragerea acestora ca parteneri. Contribuţia acestora poate fi atât materială (sprijin pentru achiziţionarea materialelor didactice necesare, a gustării zilnice pentru copii etc.) cât și în relaţia cu comunitatea abordată (identificarea copiilor, medierea comunicării cu familiile etc.).


Comunitatea de romi din Chiselet, judeţul CălăraşiPoate cea mai dificilă sarcină a educatoarelor și mediatorilor școlari implicaţi în program este să convingă părinţii copiilor de importanţa educaţiei preşcolare pe termen lung. În acest scop, cadrele didactice se deplasează frecvent la domiciliul copiilor din zonele cele mai sărace.

Grădiniţa Isaccea, judeţul Tulcea La grupa estivală, copiii au descoperit că școala nu este un spaţiu străin și neprietenos, ci un loc în care copiii se simt în siguranţă, sunt valorizaţi, își dezvoltă cunoștinţele și, în același timp, își asumă identitatea culturală și tradiţională.


6. PRogRama gRădINIțEI EStIvalEÎn eforturile lor de a aborda aspectele critice care afectează participarea

la educaţie și nivelul educaţional al populaţiei, ţările europene au identificat educaţia preșcolară („educaţia timpurie”) ca fiind un instrument, o soluţie la aceste probleme. Datele existente relevă faptul că, dacă dezavantajul educaţional este abordat de la o vârstă fragedă prin intervenţii la nivelul educaţiei preșcolare, se obţin beneficii durabile pe termen lung în ceea ce privește performanţa individului în școală și ulterior în carieră, deoarece acest tip de educaţie este esenţial pentru dezvoltarea din punct de vedere al abilităţilor de învăţare, contribuie la prevenirea părăsirii timpurii a școlii, la creșterea nivelului educaţional și facilitează participarea ulterioară la educaţie.

Educaţia timpurie este parte a sistemului de educaţie și urmărește socializarea și dezvoltarea emoţională, cognitivă și mentală a copiilor, prin metode și activităţi specifice. În acest context, pregătirea copiilor din zone defavorizate, cu prioritate romi, dar și a părinţilor acestora, este o acţiune care trebuie urmărită constant.

Organizarea programului zilnic pentru cele 40 de zile ale grupelor estivale este la decizia educatoarei, pe baza experienţei acumulate, a nivelului de cunoștinţe al copiilor și ţinând cont de eventualele diferenţe de vârstă ale copiilor incluși la aceeași grupă, urmărindu-se realizarea obiectivelor educaţiei timpurii preșcolare.

Obiectivele generale ale educaţiei timpurii sunt prezentate în schema din pagina alăturată.

Pentru atingerea acestor obiective, principalul mijloc de realizare este jocul. De asemenea, se încurajează participarea copilului în scopul educării independenţei acestuia.

În planificarea activităţilor educative s-a ţinut cont de Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani23. Acesta cuprinde următoarele domenii de dezvoltare a copiilor:

• Dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală: dezvoltarea motricităţii grosiere și fine, dezvoltarea senzorio-motorie, promovarea sănătăţii și nutriţiei, igienei și îngrijirii personale și a practicilor privind securitatea personală.

• Dezvoltarea socio-emoţională: dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii și cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea și respectarea diversităţii, dezvoltarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea conceptului de sine, a controlului emoţional și a expresivităţii emoţionale.

23 http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=16980&folderId=31565&name=DLFE-2701.pdf


• Dezvoltarea limbajului și a comunicării: dezvoltarea capacităţii de ascultare și înţelegere, a capacităţii de vorbire și comunicare, cunoașterea și aprecierea cărţii, dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literă, conștientizarea mesajului vorbit/scris, însușirea deprinderilor de scris.

• Dezvoltarea cognitivă: dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme, cunoștinţe și deprinderi elementare matematice, cunoașterea și înţelegerea lumii.

• Capacităţi și atitudini în învăţare: curiozitate și interes, iniţiativă, persistenţă în activitate, creativitate.

Programa utilizată pentru grădiniţele estivale se încadrează așadar în domeniile experienţiale din curriculumul pentru învăţământul preșcolar.

Obiectivele generale ale

educaţiei timpurii

Sprijinirea copilului în achiziţionarea de

cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la

intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

Dezvoltarea capacităţii de a

interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul înconjurător pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini

şi conduite noi.

Dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului,

sprijinirea formării autonome şi creative a

acestuia

Descoperirea de către fiecare copil a propriei

identităţi, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini

de sine pozitive


Tipurile de activităţi care trebuie urmărite se împart în:• Rutine – sosirea copilului la grădiniţă, întâmpinarea lui, salutul,

spălatul mâinilor, verificarea ţinutei, gustarea, somnul (dacă este o grădiniţă cu program prelungit), plecarea, salutul. Acestea se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aceleași conţinuturi.

• Tranziții – activităţi scurte de trecere de la rutine la celelalte activităţi – aici intervin și calităţile educatoarei – activităţi în mers ritmat sau activităţi pe muzică sau recitarea unei numerotări, un joc cu text și cântec cu anumite mișcări cunoscute de copii.

• Activități de învățare – cele cu caracter planificat, sistematic, metodic. Ar fi de dorit ca spaţiul sălii de grupă să fie organizat pe colţuri pentru activităţi gen: Biblioteca, Colţul căsuţei, Construcţii, Știinţă, Arte etc., în funcţie de resurse materiale și spaţiu, iar activităţile să se desfășoare, prin rotaţie, cu grupe mici. Activităţile opţionale sunt tot activităţi de învăţare pentru care se alocă aceeași durată ca pentru activităţile de educare.

Anexa II a ghidului prezintă o serie de activităţi educaţionale care pot fi realizate în cadrul grădiniţei estivale, grupate pe domeniile de dezvoltare.

Domenii experiențiale

Domeniul limbă și comunicare

Domeniul om și societate

Domeniul psiho-motric

Domeniul științe

Domeniul estetic și creativ


Școala Gimnazială Ion I.C. Brătianu, București Educatoarele au sarcina deloc ușoară de a convinge părinţii să permită participarea copilului la activităţile grădiniţei estivale și să se adapteze la nivelul fiecărui copil în parte. Răsplata este însă pe măsură, peste 90% din copiii participanţi la grădiniţele estivale fiind ulterior înscriși la grădiniţe normale.

Grădiniţa nr. 7, Tulcea În cazul copiilor de vârste mici, un element de bază în procesul educativ este reprezentat de activităţile extracurriculare: vizite la muzee și alte obiective turistice, ateliere de creaţie, punerea în scenă a diverse piese de teatru sau dansuri - toate contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.


7. modalItățI dE ImPlICaRE a famIlIIloR

Societatea românească atribuie familiei în general un rol important în procesul de formare a copiilor, cunoscut sub sintagma „cei șapte ani de acasă”. Familia este responsabilă atât pentru transmiterea unor valori generale, necesare formării personalităţii copilului, cât și pentru dezvoltarea psihofizică și intelectuală a copilului. Familia reprezintă primul spaţiu fizic, socio-emoţional și cultural cu care copilul intră în contact, iar amprenta sa asupra copilului este crucială.

Un studiu recent24 asupra factorilor care influenţează nivelul de ocupare în cazul minorităţii romilor arată că femeile au un rol decisiv atunci când este vorba despre educaţia copiilor și dezvoltarea lor, influenţa educaţiei mamei fiind mai puternică asupra traseului educaţional al copilului comparativ cu cea a tatălui. Prin urmare, atunci când copiii frecventează grădiniţa și școala, mamele au mai multă responsabilitate, iau mai des legătura cu educatoarele și cadrele didactice, participă la procesul educaţional. Abordând o perspectivă diferită, studii25 realizate în ultimii ani au evidenţiat faptul că, în familiile cu mulţi copii, posibilitatea ca mama să acorde atenţia cuvenită fiecărui copil este scăzută și că, începând cu vârsta de 11-12 ani, copiii încep să muncească pentru a completa veniturile familiei, ceea ce conduce către ipoteza că deciziile privind viitorul copiilor, în familiile extinse de romi, par a fi luate de bărbaţi. În consecinţă, discuţiile trebuie să vizeze ambii părinţi, dar mamele sunt cele care pot deveni „aliate” ce pot susţine înscrierea copiilor la grădiniţă sau la școală.

Experienţa programului de educaţie preșcolară implementat de Salvaţi Copiii ne-a arătat că, în cea mai mare parte a cazurilor, părinţii au înţeles rolul educaţiei copiilor lor, atât la nivel preșcolar, cât și la nivel școlar. În urma vizitelor mediatorului școlar în comunitate și a consilierii părinţilor, cei mai mulţi dintre aceștia au fost ușor de determinat să trimită copiii la grădiniţa estivală și apoi la grădiniţa obișnuită sau școală, un indicator al faptului că au conștientizat importanţa educaţiei pentru copiii lor. În puţine cazuri părinţii au fost mai rezistenţi la schimbare și mai greu de convins asupra beneficiilor/achiziţiilor copiilor lor determinate de participarea la grădiniţele estivale.

24 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (2010), ”Legal şi egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor care influenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România”, Bucureşti, Editura Expert

25 Duminică G., Ivasiuc A.,(2010), ”O școală pentru toţi? Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate”, București, Editura Vanemonde


În convingerea părinţilor în legătură cu participarea copiilor la grădiniţe, dar și în general, în menţinerea relaţiei cu aceștia, un rol esenţial îi revine mediatorului școlar. Consilierea părinţilor în vederea conștientizării beneficiilor educaţiei pe termen lung reprezintă factorul-cheie în acest demers. De asemenea, abordarea temerilor generale ale părinţilor referitoare la comportamentul necorespunzător al unor cadre didactice faţă de copiii din medii defavorizate, evidenţierea utilizării în cadrul grădiniţelor estivale a unor practici educaţionale nediscriminatorii și a includerii în activităţile de educaţie a elementelor de identitate culturală sunt aspecte importante incluse în discuţiile cu părinţii. În contextul deprivării economice specifice comunităţilor defavorizate, un rol important îl are și asigurarea gratuită a materialelor necesare participării educaţionale, inclusiv a unei gustări zilnice pentru copii și a suportului material, constând în alimente de bază pentru familii.

În programul derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, una din componentele strategiei de intervenţie și în același timp unul din factorii de succes a vizat implicarea părinţilor copiilor în organizarea și desfășurarea activităţilor la grădiniţa estivală. Astfel, părinţii devin parteneri în procesul de educaţie desfășurat la grădiniţă. Parteneriatul presupune implicarea conștientă a educatorilor și părinţilor în găsirea celor mai bune soluţii care să conducă la o dezvoltare armonioasă și o traiectorie de învăţare propice copilului. Revine în sarcina educatorului să creeze, încă de la începutul programului, premisele necesare unui parteneriat și construirii unei relaţii bazate pe respect reciproc, încredere și egalitate.

Un alt scop al parteneriatului părinte-educator este acela de a identifica cu acurateţe și cât mai de timpuriu acele aspecte în privinţa cărora copilul are nevoie de ajutor suplimentar și de a stabili strategii comune ale adulţilor care să-l ajute în acest sens prin coerenţa practicilor educaţionale. Părinţii sunt încurajaţi să continue acasă procesul de învăţare iniţiat la grădiniţă pentru consolidarea achiziţiilor copiilor.

De asemenea, prin implicarea părinţilor în activităţile grădiniţei se urmărește familiarizarea acestora cu mediul educaţional și creșterea gradului de încredere în sistemul de învăţământ, perceput de multe ori ca fiind unul ostil și plin de pericole pentru copii, dar și interacţiunea cu ceilalţi părinţi.

Părinţii pot fi implicaţi în activităţi care să contribuie la consolidarea relaţiei părinte-copil-profesor, precum:

• activităţi de rutină (amenajarea clasei, organizarea mobilierului, asistarea la ore, supravegherea copiilor, sprijinirea acestora în vederea adaptării etc.)

• activităţi de învăţare (oferirea de sprijin în timpul activităţilor educative, recreative și extracurriculare)

• activităţi ocazionale (însoţirea copiilor în excursii, pregătirea serbărilor de la sfârșitul programului etc.)


Participarea părinţilor la activităţile grădiniţei estivale este asigurată prin rotaţie, câte o zi pe săptămână. Ei trebuie să acorde o atenţie egală tuturor copiilor, nu numai propriilor copii. În general, mamele și bunicile au fost implicate mai mult decât taţii și au arătat un real interes pentru activităţile desfășurate cu părinţii la grădiniţă.

Ordonarea rolului părinţilor în desfășurarea activităţilor din cadrul grădiniţelor estivale cu scopul valorizării beneficiilor educaţiei pentru copiii lor poate constitui un factor de succes în organizarea unui astfel de proiect.

Opinii ale părinților_______________________________________

„Vreau ca și copiii mei să învețe carte ca să le fie mai ușor în viață.”

„Dacă eu nu am învățat carte, măcar copiii mei să învețe.”

„Vreau să știe copiii mei mai mult decât știu eu.”

„Dacă știam ce bine este la grădiniță și cât de mult îi place copilului, îl aduceam mai de mult”.

„Sunt foarte mulțumită de copilul meu de când merge la grădiniță”.

„Nu m-am gândit că așa de mică cum este fata mea poate să învețe atâtea lucruri bune la grădiniță. Merită să meargă și la grădiniță și la școală, să învețe să scrie și să citească”.

„Doamnele m-au invitat și pe mine să particip la activități… Acolo am văzut că băiatul meu poate să facă o mulțime de lucruri… mi-am cunoscut copilul mai bine și am înțeles cât este de importantă școala.”

„Eu nu am reușit să învăț să scriu toată viața, dar copilul meu a învățat literele într-o vară... Grădinița de vară a făcut minuni cu copilul meu... Într-o zi el mă va învăța și pe mine să scriu și să citesc... Mulțumim pentru tot!”

„Pentru că sunt săracă, nu am putut să-i cumpăr copilului meu rechizite, dar la grădinița estivală a primit tot ce trebuie.”


Opinii ale educatoarelor__________________________________

„Mama ar fi mulțumită dacă copiii ei ar termina măcar 8 clase. Nu au șanse să-i trimită mai departe, la liceu.”

„Mama nu știe carte și a cerut educatoarei s-o învețe carte ca să-și ajute copiii, iar educatoarea a înscris-o la un curs destinat părinților.”

„Pentru că au fost încurajați să participe activ la activitățile grădiniței de vară, părinții copiilor s-au apropiat mai mult de școală, și-au valorizat mai mult propriii copii și au înțeles că educația este cea care poate schimba vieți. Pe tot parcursul anului școlar și-au păstrat interesul și, în momentele dificile, ne-au solicitat sprijinul, dovedind încredere și consolidând în felul acesta relația de parteneriat cu școala.”

„Părinții au povestit în comunitate despre proiectul nostru, astfel încât, la începutul verii, alți părinți își îndreaptă pașii către grădinița estivală pentru a-și manifesta dorința ca și copiii lor să meargă la grădinița de vară.”

„Părinții s-au bucurat de ceea ce au învățat copiii lor; să denumească culorile, să picteze, să coloreze, să cânte un cântecel, să spună o poezie, să joace un joc, să se prezinte, să-și recunoască emoțiile...”

„Faptul că prin program s-a asigurat o gustare zilnică, cât și pachetul cu alimente pentru familie, a însemnat o motivare suplimentară.”


Grădiniţa Scărişoara, judeţul OltLa grădiniţa din Scărișoara, părinţii au participat cu interes la activităţile din cadrul grupei estivale, colaborând cu educatoarea și cu mediatorul școlar.

Grădinița nr. 7, județul TulceaPe lângă activitatea de învăţare propriu-zisă, micuţii participanţi la grădiniţele estivale deprind obiceiuri esenţiale – cum sunt cele ce ţin de igienă – și norme sociale care le vor fi de mare ajutor în perspectivă, de la deprinderea bunelor maniere la relaţionarea cu colegii și cu dascălii.


8. REzUltatE obțINUtE șI modalItățI dE valoRIfICaRE a aCEStoRa

Urmărind creșterea accesului la educaţie preșcolară și îmbunătăţirea nivelului de pregătire pentru școală, grădiniţele estivale organizate anual de către Salvaţi Copiii constituie o modalitate prin care copiii din comunităţi defavorizate, cu precădere romi, care nu au frecventat grădiniţa sau au avut o frecvenţă redusă, sunt atrași către școală, ajutaţi să se integreze în plan educaţional și să reducă decalajul educaţional existent faţă de copiii care au beneficiat de pregătire preșcolară. Grădiniţa este mediul în care copiii deprind norme de relaţionare, cunosc și împărtășesc modele culturale variate și se pregătesc pentru viaţa de școlar, însușindu-și cunoștinţe și abilităţi necesare pentru participarea lor școlară.

De-a lungul timpului, organizaţia Salvaţi Copiii a reușit să includă în programe de educaţie preșcolară peste 5.000 de copii. Această experienţă a demonstrat diferenţa semnificativă pe care o face pregătirea preșcolară la inserţia școlară ulterioară a copiilor romi, rezultatele școlare ale copiilor reflectând acest lucru.

În cele ce urmează vom prezenta rezultatele26 obţinute în ultimii trei ani de implementare a acestui program (2012-2014):

• 1240 de copii au beneficiat de programul de pregătire preșcolară în cadrul a 67 grupe de pregătire estivală. Participarea copiilor la grupele estivale a fost de aproape 100%, singurele absenţe fiind cele cauzate de boli sau probleme de familie.

• 765 părinți au fost implicaţi în activităţile educative și au primit consiliere din partea specialiștilor Salvaţi Copiii.

• 89 de educatoare și mediatori școlari au beneficiat de cursuri de pregătire pentru a lucra în cele mai bune condiţii cu copiii și părinţii din comunităţi defavorizate.

Evaluarea realizată pe parcursul derulării grupelor estivale prin intermediul completării de către educatoare a unor formulare standardizate pentru fiecare copil la începutul și la finalul perioadei de pregătire a indicat o serie de progrese atât în ceea ce privește dezvoltarea prerechizitelor școlarităţii, cât și dezvoltarea abilităţilor sociale, abilităţilor motrice și a autonomiei personale. Modelul de formular standardizat utilizat este prezentat în Anexa a III-a.

26 Conform prelucrării bazelor de date ale proiectelor


Prezentăm mai jos rezultatele27 comparative ale evaluării iniţiale/finale (în grafice sunt reprezentate doar procentele copiilor care erau capabili să îndeplinească singuri sarcinile menţionate). În ceea ce privește dezvoltarea prerechizitelor școlarităţii, observăm progrese importante referitoare la mânuirea corectă a instrumentelor de scris/desenat, recunoașterea numelui propriu, ascultarea activă și înţelegerea mesajului, indicarea poziţiei unor obiecte în raport cu un anumit spaţiu, pronunţarea corectă a sunetelor și cuvintelor, denumirea părţilor componente ale corpului uman, plantelor și animalelor, identificarea formelor geometrice de bază etc.

27 Rezultatele obţinute în urma evaluării iniţiale și finale ale grădiniţelor estivale din perioada 2012-2014

60

53

28

32

40

63

64

24

40

36

55

43

37

44

60

53

58

36

37

50

53

15

15

8

10

8

18

14

3

11

8

13

6

11

10

13

12

12

4

5

10

9

0 10 20 30 40 50 60 70

Ascult ac�v, dând dovad c în elege mesajulă ă

Vorbe te clar, pronun ând rela�v corect sunetele limbiiromâne

Poate descrie în detaliu ac�vitatea pe care o desf oarăș ă

Formuleaz întreb ri i r spunsuri cu mesaj clară ă ș ă

Respect ritmul, intona ia, pauza, în concordan cu mesajultransmis

Î i recuno te numele propriu oriunde îl întâlne teș ș ș

corect instrumentele de scris, colorat, pictat

Poate denumi corect toate ano�mpurile

Poate num ra corect de la 1ă -10 i recunoa te cifreleș ș

Poate compara diferite obiecte în func ie de mai multecriterii

Spune unde se g sesc obiectele în raport cu un anumit spa iu(pe, sub etc.)

Iden�fic formele geometrice de bază ă

Adreseaz întreb ri în leg tur cu cele observateă ă ă ă

Ș ă ă ă�e s denumeasc p r ile componente ale corpului uman,plantelor i animalelorș

Coloreaz f r a dep i conturulă ă ă ăș

Aplic culoarea pe suprafe e date sau libere (cu pensula,buretele, degetul, palma, ghemotocul de hâr�e, ghemul de…

Denume te materiale i instrumente de lucru specificeș șdesenului, modelajului, picturii

Aplic tehnicile înv ate pentru realizarea unor combina iiă ăoriginale

Elaboreaz crea ii individuale i colec�ve cu i f r temș ș ă ă ădată

Reu e te s in ritmul în cântec i dans, al turi de ceilal iș ș ă școpii i profesorș

Diferen iază audi�v i reproduce intensitatea unor sunetedin mediul înconjur tor i a sunetelor muzicale (tare-încet)ă ș

Prerechizitele colarit iiș ăEvaluare ini ial Evaluare finală

% copii care reușesc singuri


Referitor la abilităţile sociale, dacă în primele zile doar 18% dintre copii reușeau singuri să respecte regulile de convieţuire socială în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi), la finalul grădiniţelor estivale acest procent a crescut la aproape 70%. Procentul copiilor care cooperează și se simt bine în prezenţa celorlalţi a crescut de la 21% la 66%.

De asemenea, în ceea ce privește abilităţile motrice și autonomia personală se observă progrese importante la toate abilităţile și comportamentele urmărite.

63

69

66

17

18

21

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Este activ în jocurile în care este implicat

ș ăi particip la reu ita echipeiș

Respect regulile de convie uire socială � ă

în rela iile cu cei din� jur

Coopereaz i se simte bine în prezen a celorlal iă ș � �

Abilit i socialeă�

Evaluare ini ial� ă Evaluare finală


57

55

51

50

11

12

12

13

0 10 20 30 40 50 60 70

Respect pozi ia corect pentru comenziă � ă

Execut corect mi c rile diferitelor segmente

ale corpului

ă ș ă

Cunoa te i aplic reguli de igien a efortului fizicș ș ă ă

Execut , progresiv, un exerci iu fizică � în num r crescută

de repet riă

Abilit i motriceă�



82

68

65

74

63

30

17

17

20

14

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Comunic prin cuvinte nevoia de a merge la toaletă ă

M nânc folosind tacâmurileă ă

Respect regulile de igien individual i colectivă ă ă ș ă

Ș ătie s se prezinte

Dovede te autonomie în activitatea zilnicș ă

Autonomie personală




În contextul în care dezvoltarea normală a copilului este un proces continuu, de lungă durată, elementele de progres și dezvoltare evidenţiate mai sus descriu evoluţia copiilor pe termen scurt, de opt săptămâni, perioadă în care aceștia s-au adaptat unui mediu nou, în cele mai multe cazuri necunoscut, au dobândit și achiziţionat un anumit număr de cunoștinţe și deprinderi, au dezvoltat un comportament considerat adecvat și s-a iniţiat probabil o autodefinire în raport cu sine și cu ceilalţi copii. Toate acestea au facilitat integrarea ulterioară a copiilor în sistemul de învăţământ.

În urma participării la grădiniţele estivale, în 2012, copiii au fost înscriși în școli sau grădiniţe în proporţie de 100%. 91% dintre ei au finalizat anul școlar 2012-2013 (82% dintre cei care au finalizat anul școlar având frecvenţă și rezultate bune și foarte bune), iar 88% au finalizat anul școlar 2013-2014 (81% dintre cei care au finalizat anul școlar 2013-2014 având frecvenţă bună și foarte bună și 75% rezultate bune și foarte bune), integrându-se în anul şcolar 2014-2015.

În 2013, 98% dintre copiii care au participat la grădiniţele estivale și-au continuat educaţia în școli sau grădiniţe, iar 94% au finalizat anul școlar 2013-2014 (88% dintre cei care au finalizat anul școlar având frecvenţă bună și foarte bună și 82% rezultate bune și foarte bune) şi s-au integrat în anul şcolar 2014-2015.

Dintre copiii care au participat în 2014 la grădiniţele estivale, 97% au fost înscrişi în şcoli sau grădiniţe în anul şcolar 2014-2015.

În concluzie, participarea la grădiniţa estivală are ca rezultat înregistrarea unor progrese semnificative în dezvoltarea copiilor, dar continuarea frecventării grădiniţei normale, înscrierea și frecventarea școlii își pune amprenta în viaţa copiilor. De aceea, intervenţia trebuie văzută dincolo de finalizarea activităţilor grădiniţei estivale, prin menţinerea unei comunicări permanente cu părinţii copiilor, sprijinirea înscrierii copiilor la grădiniţa obișnuită sau școală și monitorizarea evoluţiei acestora pe parcursul următorilor ani școlari.

Pe termen lung, rezultatele așteptate se referă la creșterea interesului membrilor comunităţilor faţă de educaţie, o mai bună valorizare a educaţiei, menţinerea copiilor la școală pe o durată cât mai lungă și la creșterea șanselor de pregătire profesională pentru o viaţă independentă și un trai decent. La nivelul comunităţii, printr-o intervenţie susţinută se poate contribui la creșterea capitalului educaţional și, mai mult decât atât, la reducerea sărăciei. Derularea grădiniţelor estivale poate produce, pe termen lung, schimbări și la nivelul sistemului de învăţământ, prin dezvoltarea unei reţele de educatori și mediatori școlari mai bine pregătiţi pentru a lucra cu copii din comunităţi defavorizate, cu precădere copii aparţinând minorităţii romilor.


Grădinița Vulcana-Pandele, județul DâmbovițaDe ani buni, metodele de educaţie a copilului pun accentul pe învăţarea prin joacă, prin care acesta devine conștient de mediul înconjurător, își dezvoltă abilităţi sociale și cognitive, dobândește încredere în propriile forţe și descoperă noi și noi lucruri și senzaţii.

Grădinița Isaccea, județul TulceaPe parcursul anilor, joaca dobândește noi sensuri: în curând, poveștile și cărţile vor lua locul jocurilor simple, devenind unul dintre principalele instrumente de învăţare pe termen mediu și lung.


9. RESURSE NECESaRE gRădINIțEI EStIvalE

9.1. RESURSE UmaNEEchipa de implementare la nivelul fiecărei grădiniţe este formată din

educatoare și mediator școlar.

zz Rolul educatoarelor

În afară de organizarea și desfășurarea activităţilor la grupele estivale, în colaborare cu mediatorii școlari, educatoarele participă la identificarea și selecţia copiilor și la consilierea și atragerea părinţilor către activităţile cu copiii. De asemenea, ele coordonează și procesul de înscriere a copiilor în grădiniţe și școli, monitorizează acomodarea copiilor în noul colectiv, frecvenţa și rezultatele școlare ale acestora pe parcursul următorilor ani școlari.

zz Rolul mediatorilor școlari

Potrivit Ordinului Ministrului MECI nr. 1539/19.07.2007, „principala responsabilitate a mediatorului școlar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor și în viaţa școlii, facilitând colaborarea dintre familie – comunitate – școală“.

Percepuţi ca fiind pârghiile de legătură între familie și școală, în general, mediatorii școlari au un rol esenţial în buna derulare a grădiniţelor estivale. Atribuţiile specifice ale acestora constau în identificarea și selecţia copiilor, informarea părinţilor cu privire la programul și activităţile grupelor (și, după caz, convingerea acestora de a lăsa copiii să vină la grădiniţa estivală), sprijinirea educatoarelor în unele activităţi specifice, sprijinirea copiilor pe perioada desfășurării activităţilor în cadrul grupelor estivale și chiar însoţirea copiilor la grădiniţa estivală și înapoi către casă. După încheierea grupelor estivale, rolul mediatorilor școlari este acela de a monitoriza permanent situaţia copiilor care au participat la aceste activităţi, precum și de a consilia părinţii asupra necesităţii frecventării în continuare a grădiniţei și a școlii.


Experienţa din cadrul programului arată nu numai faptul că mediatorul școlar a fost persoana resursă de legătură și suport pe toată perioada de implementare a proiectului în marea majoritate a cazurilor, ci evidenţiază și o bună practică de lucru în echipă a mediatorului școlar cu educatoarea, practică ce trebuie multiplicată în toate unităţile de învăţământ preșcolar și școlar.

„Mediatorul școlar a lucrat alături de educatoare zi de zi, ne-am împărțit sarcinile și ne-am completat reciproc. O singură persoană nu reușește să lucreze cu acești copii.” (opinie educatoare)

„Mediatorul școlar este persoana de legătură între educatoare și copil, între educatoare și părinți și chiar între copil-copil, explică pe înțelesul lor, în limba romani, cerințele educatoarei.” (opinie educatoare)

„Consider că rezultatele obținute nu le-am fi avut fără ajutorul mediatorului școlar (asigurarea frecvenței zilnice, comunicarea cu părinții, identificarea copiilor etc.).” (opinie educatoare)

Mediatorul ca persoană de legătură

între familii și grădiniţă

Mediatorul ca persoană de legătură

între educatoare și copil și între copil-copil

• Vizitează la domiciliu copilul și părinţii și discută cu ei despre grădiniţă, despre avantajele educaţiei timpurii.

• Prezintă familiei programul grădiniţei estivale.• Vizitează familiile copiilor împreună cu educatoarea și convinge

părinţii să lase copiii la grădiniţă.• Discută despre orice problemă cu părinţii.• Asigură prezenţa părinţilor la grădiniţă.• Ajută la împărţirea alimentelor pentru copii.• Ajută educatoarea la înscrierea copiilor la grădiniţa obișnuită.• Ține legătura cu familia până începe grădiniţa normală și în

continuare.

• Comunică tot timpul cu copilul.• Explică pe înţelesul copiilor, în limba romani, unde este cazul,

cerinţele educatoarei.• Ajută copii să se adapteze la regimul zilnic din grădiniţă.• Lucrează individual cu copiii.• Ajută copii la toaleta zilnică și la învăţarea normelor de igienă.• Ajută copiii să se integreze în colectivitate.• Lucrează alături de educatoare zi de zi.


„Mediatorul școlar, sprijin real pentru cadrele didactice, a contribuit foarte mult la dezvoltarea relației de colaborare cu familiile copiilor și la rezolvarea situațiilor dificile din comunitate. Prin activitatea sa a întărit și a sporit încrederea comunității în instituția școlară, contribuind în acest fel la prevenirea eșecului și abandonului școlar.” (opinie educatoare)

„Mediatorul școlar este o resursă cheie, el joacă un rol clar în atragerea acestor părinți către Grădinițele Estivale, în comunicarea către ei a faptului că educația este benefică și pentru cei mai mici dintre copii și, de asemenea, el are un rol important pentru ca acești copii să frecventeze, odată înscriși, grădinița.”(opinie educatoare)

Dacă rolul mediatorului școlar este bine definit în desfășurarea grădiniţelor estivale, trebuie luate în calcul și limitele rolului acestuia. Mediatorul școlar nu poate suplini nici prezenţa cadrelor didactice în comunitate, nici responsabilitatea acestora de a comunica direct cu părinţii copiilor preșcolari și școlari și nici nu poate remedia posibilele rupturi dintre grădiniţă, școală și comunitate, chiar dacă se bucură de recunoaștere din partea comunităţii romilor.

zz Rolul părinților

Majoritatea politicilor publice sugerează crearea cadrului de dialog între instituţiile de specialitate și membrii comunităţilor de romi (Strategia guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor), dezvoltarea capacităţii și motivaţiei familiilor de romi de a susţine activ dezvoltarea socială a copiilor în perspectiva integrării într-o societate modernă (Memorandumul comun privind incluziunea socială – JIM), participarea părinţilor la procesul educaţional (politicile educaţionale, curriculum naţional privind educaţia timpurie) etc.

Părinţii constituie pe de o parte un grup ţintă al programului (mediatorul școlar și educatoarele încercând să crească nivelul de conștientizare al părinţilor cu privire la rolul educaţiei în dezvoltarea copiilor), iar pe de altă parte o resursă umană extrem de importantă. Părinţii implicaţi și-au susţinut copiii în adaptarea la mediul educaţional și au sprijinit și activităţile zilnice ale grădiniţei estivale. Totodată, în urma experienţelor acumulate, au contribuit la diseminarea informaţiilor în comunităţile de provenienţă, încurajând astfel alţi părinţi să își înscrie copiii la grădiniţă/școală.


9.2. RESURSE matERIalE șI fINaNCIaREProgramul Organizaţiei Salvaţi Copiii se adresează copiilor din familii

dezavantajate socio-economic care nu își permit să asigure minimul necesar pentru participarea copiilor la educaţia preșcolară. Având în vedere această situaţie, pe parcursul derulării grupelor estivale sunt asigurate rechizitele pentru activitatea educativă, produse igienico-sanitare, gustarea zilnică a copiilor și o serie de alimente de bază pentru familiile lor. Copiii sunt susţinuţi în continuare cu rechizitele necesare procesului educativ și după începerea anului școlar. Adăugând la aceste cheltuieli și salariul educatoarelor pentru două luni, se poate estima un cost mediu de cca. 150 euro/copil, deci 3000 euro pentru grupa estivală de pregătire a 20 copii, sumă care, cu o bună gospodărire și folosire a resurselor comunitare, ar putea fi asigurată de autorităţile locale.

Pe parcursul programului, adulţii implicaţi, fie că este vorba de cadre didactice sau de mediatori şcolari, au participat la cursuri de formare privind comunităţile defavorizate. Au beneficiat, de asemenea, de pregătire de specialitate privind cultura, istoria și tradiţiile romilor, cunoașterea reglementărilor privind educaţia timpurie și cele mai eficiente metode de a lucra și comunica cu copiii și cu familiile acestora.


10. oPoRtUNItățI dE mUltIPlICaRE a ExPERIENțEI

Experienţa grădiniţelor estivale ne-a condus la concluzia că acestea pot fi organizate în orice localitate a ţării, cu resurse minime, atâta vreme cât există voinţă și cooperare între actorii locali. Grădiniţele actuale pot constitui oricând spaţiul organizării unei grădiniţe estivale fără investiţii suplimentare. Stimulentele alimentare sau materiale pot fi asigurate fie cu sprijinul autorităţilor locale, fie prin sponsorizări locale. Dincolo de aspectele materiale, cea mai importantă resursă care trebuie găsită la nivel local o reprezintă cadrele didactice cu deschidere și abilităţi de integrare a copiilor ce vin din medii foarte diferite și mediatorii școlari. Parteneriatul și lucrul în echipă al acestora reprezintă cheia succesului unui astfel de proiect.

Analizând experienţa acumulată în desfășurarea grădiniţelor estivale putem formula o serie de recomandări pentru a asigura succesul unor astfel de grădiniţe estivale:

• Programa după care se face educaţia trebuie să fie extrem de flexibilă, adaptată în funcţie de fiecare copil, ţinându-se cont de mediul său familial, nivelul de dezvoltare psihică și intelectuală, deprinderile de viaţă, comportament.

• Educatoarele au nevoie de o pregătire prealabilă pentru a fi informate despre specificul comunităţilor defavorizate din care provin copiii, cu un accent special pe particularităţile etniei rome; de asemenea, acestea au nevoie de o pregătire prealabilă în ceea ce privește comunicarea eficientă și corectă cu părinţii copiilor din comunităţi defavorizate.

• Trebuie extinsă reţeaua mediatorilor școlari care și-au dovedit eficienţa pe durata proiectului, în menţinerea unei legături permanente între grădiniţă și familie.

• Abordarea comunităţii defavorizate în ansamblu, prin includerea copiilor din familii cu probleme sociale/economice este o modalitate de a evita segregarea pe criterii etnice, în grupele de copii urmând a fi incluși și copii de alte etnii din aceeași zonă de locuire. Astfel, copiii se cunosc din vecinătate și integrarea se face cu mai multă ușurinţă.

Este foarte importantă colaborarea cu părinţii copiilor, consilierea lor și implicarea acestora în activităţile educative, pe de o parte pentru a eradica teama că la grădiniţă i se poate întâmpla ceva rău copilului, pe de altă parte, pentru a înţelege mai bine importanţa educaţiei pentru viitorul copiilor lor. Participarea părinţilor, cel puţin pe durata a câtorva zile, la activitatea desfășurată în grădiniţe este o inovaţie de succes a programului, marea majoritate a părinţilor fiind încântaţi să ajute educatoarea și copiii.


Implicarea autorităţilor locale trebuie încurajată și sprijinită pentru a se întări spiritul apartenenţei comunitare. Întrucât programul se adresează copiilor din comunităţi defavorizate, este necesar și ajutorul societăţii civile și comunităţii în ansamblu.

Grup de lucruÎn cadrul cursurilor de pregătire, educatoarele și mediatorii școlari au dobândit cunoștinţe referitoare la drepturile copilului, cultura, istoria și tradiţiile romilor, facilitarea comunicării cu familiile copiilor.


aNExE

I. StUdII dE Caz

1. Andreea, localitatea Motiș/Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj, participantă la Grădiniţa Estivală din 2009

Andreea, din localitatea Motiş, Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj, a ajuns prima dată la grădiniţă când avea 5 ani, cu ocazia organizării grădiniţei estivale în localitatea sa. Ea provine dintr-un sat mic (în care la momentul organizării grădiniţei estivale locuiau 426 de persoane, dintre care 248 aparţineau minorităţii romilor), cu oameni cu o situaţie precară din cauza lipsei locurilor de muncă. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Motiş erau în număr de 27, iar procentul celor care frecventau grădiniţa, de 75%.

Andreea locuieşte cu părinţii, un frate şi două surori, însă mama nu are atâta timp cât ar trebui să se ocupe de fiecare dintre copiii ei. Nici la grădiniţă nu îi dusese vreodată şi de aceea cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile de viaţă ale Andreei erau ca pentru un copil de 3 ani şi jumătate şi nu pentru un copil în vârstă de 5 ani.

La momentul organizării grădiniţei estivale, mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la părinţii Andreei să discute despre posibilitatea ca ea să meargă la grădiniţa estivală. Părinţii au fost uşor de convins, însă pentru Andreea totul avea sa fie nou: personalul, jucăriile, rechizitele şcolare, spaţiul educaţional etc.

În ziua când a început grădiniţa estivală, Andreea a venit însoţită de mama ei. Chiar dacă acolo mai erau şi alte fetiţe şi băieţi care se jucau sub supravegherea atentă a educatoarei şi a mediatoarei şcolare, Andreea se simţea stingheră fără fratele ei şi fără cele două surori cu care era obişnuită să se joace acasă. În faţa atâtor elemente noi, primul imbold a fost să plângă şi să protesteze, conform vârstei ei. A refuzat comunicarea cu adulţii şi cu copiii, apoi s-a izolat de restul copiilor, preferând doar să asiste tăcută la activităţile instructiv-educative.

În ziua când mama Andreei a participat la activităţile grădiniţei, s-a implicat în desfăşurarea activităţilor şi a fost mulţumită de întreg programul desfăşurat pe parcursul zilei. La sfârşitul zilei, când mama Andreei a primit un pachet de alimente, a mulţumit educatoarei pentru ele, dar şi pentru că i s-a împlinit dorinţa de a-şi vedea fetiţa integrată în colectiv. „Nu m-am gândit că aşa de mică cum este fata mea poate să învețe atâtea lucruri bune la grădiniță. Merită să meargă şi la grădiniță şi la şcoală, să învețe să scrie şi să citească” (opinia mamei). Pe lângă mamă, mediatoarea şcolară a lucrat alături de educatoare zi de zi. „Ne-am împărțit sarcinile şi ne-am completat


reciproc. O singură persoană nu reuşeşte să lucreze cu aceşti copii” (opinia educatoarei).

Încet, încet, în următoarele zile, prin metode educative adecvate, jocuri distractive, Andreea a început să coopereze şi să participe alături de colegi la activităţile organizate. A înregistrat progrese în limbaj - exprimare în propoziţii simple, reducerea defectelor de pronunţie, a învăţat să deseneze, să memoreze și să coloreze după model şi cu sprijin din partea educatoarei.

Andreea a fost înscrisă ulterior la grupa mijlocie a grădiniţei normale. Având câteva deprinderi formate şi fiind obişnuită cu regimul zilnic de activitate din timpul grădiniţei estivale, nu au fost probleme deosebite de adaptare. Andreea este acum elevă în clasa a III-a.

2. Nicuşor, localitatea Dârvari, judeţul Ilfov, participant la Grădiniţa Estivală din 2009

Nicuşor, din localitatea Dârvari/Ciorogârla, judeţul Ilfov, nu fusese la grădiniţă până la vârsta de 4 ani. Provine dintr-o localitate cu aproximativ 2.000 de locuitori, dintre care 1.000 aparţin minorităţii romilor. Procentul copiilor care frecventau grădiniţa era la momentul organizării grupei de 50% din 80 de copii de vârstă preşcolară.

Nicuşor provine dintr-o familie săracă: mai are alţi 3 fraţi şi 2 surori, iar părinţii lui muncesc cu ziua la oamenii din sat. Părinţii spun că nu i-au dat la grădiniţă pentru că nu au avut cu ce să cumpere îmbrăcăminte pentru toţi copiii.

Când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la Nicușor să discute cu părinţii lui despre posibilitatea ca el să meargă la grădiniţa estivală, părinţii au fost greu de convins, dar până la urmă au acceptat acest lucru. Nicuşor avea un vocabular sărac, cunoştinţe şi abilităţi medii, iar deprinderile formate în familie erau limitate pentru vârsta lui.

În ziua când a început grădiniţa estivală, Nicuşor a venit însoţit de mama lui. Acolo mai erau alţi copii, dar şi educatoarea şi mediatoarea şcolară care fusese acasă la el şi părinţii altor copii. Nicuşor credea că şi mama lui va sta cu el la grădiniţă, aşa cum observase la doi-trei copii. Plecarea mamei l-a făcut să plângă. Educatoarea şi un părinte „de serviciu” din ziua aceea l-au ajutat să se calmeze, să se integreze în grupa de copii şi să se adapteze la programul grădiniţei.

Cu timpul, părinţii lui Nicușor au înţeles că educaţia are un rol important în viaţa unui copil şi de aceea l-au adus la grădiniţa estivală pe tot parcursul acesteia, iar mediatorul şcolar a păstrat în permanenţă legătura dintre familie şi grădiniţă.


Dacă la început exprimarea lui Nicuşor era săracă în cuvinte și incorectă, la finalul grădiniţei estivale, deşi nu a ajuns la stadiul normal pentru un copil de vârsta lui, Nicuşor a recuperat mult din decalajul ce îl distanţa de colegii săi. De-a lungul zilelor petrecute la grădiniţa estivală, Nicuşor a învăţat să ţină un creion în mână, să coloreze fără să depăşească conturul, să modeleze şi să picteze. La activităţile de educare a limbajului, a memorat poezii care l-au ajutat să descopere lumea înconjurătoare. La activităţile matematice a învăţat să recunoască cele 4 forme geometrice și a învăţat cifrele de la 1 la 5.

După finalizarea grădiniţei estivale, Nicușor a fost înscris la grădiniţa normală, unde s-a adaptat foarte bine şi colectivului şi programului, iar în prezent este elev în clasa a III-a.

3. Ivanov, localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa, participant la Grădiniţa Estivală din 2010

Ivanov avea 6 ani când a fost inclus în programul grădiniţei estivale organizat în localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa. Datele culese de la nivelul comunităţii arătau că localitatea număra 6.700 de locuitori, dintre care 6.600 aparţinând minorităţii romilor. Copiii de vârstă preşcolară din Bărbuleşti erau la momentul organizării grădiniţei în număr de 640, iar procentul celor care frecventau grădiniţa era de 18%.

Ivanov provine dintr-o familie cu situaţie materială foarte grea, membrii familiei trăind din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Familia lui Ivanov mai are alţi şapte copii: patru surori şi trei fraţi.

Părinţii lui Ivanov au fost de acord încă de la început ca el să meargă la grădiniţa estivală. Când a început grădiniţa, Ivanov a venit însoţit de mama lui. Chiar dacă şi ceilalţi copiii erau tot din Bărbuleşti, Ivanov s-a integrat destul de greu - stătea mai mult pe scaun, nu vorbea decât atunci când era întrebat şi răspundea cu da sau nu.

Se exprima greu în limba română, nu răspundea nici măcar în propoziţii, nu răspundea la întrebările persoanelor necunoscute. Era cuminte, privea măsuţa goală, nu se juca cu fetele şi, dacă primea creioane colorate sau alte obiecte, nu le dădea şi celorlalţi copii de la măsuţă.

După o perioadă, Ivanov a devenit mai comunicativ, a împrumutat creioanele şi culorile copiilor de la aceeaşi masă, a început să vorbească şi cu fetele. A început să se exprime mai bine în limba română și să răspundă în propoziţii scurte. A învăţat două poezii scurte, trei cântece, să numere până la 5, a învăţat principalele culori, să coloreze, chiar dacă depăşea conturul desenelor, şi a făcut parte din jocul „ciupercuţelor”.

Ivanov a fost înscris la grădiniţă unde s-a adaptat fără probleme în noul colectiv, cu 20 de colegi care nu au fost la grădiniţa estivală.


Mama lui Ivanov a fost plăcut impresionată de activităţile desfăşurate la grădiniţă. A apreciat efortul educatoarei şi al mediatorului şcolar, dar şi comportamentul celorlalţi copii. În general, mama a venit la grădiniţa estivală şi pentru alimente, dar la sfârşitul activităţilor a fost încântată de comportamentul copiilor din grupă.

Când educatoarea l-a întrebat pe Ivanov dacă i-a plăcut la grădiniţă, el a spus: „Îmi place la grădiniță şi vreau să mai vin”. Auzind răspunsul, mama a adăugat: „contează foarte mult să te ocupi de copii de când sunt mici, dar noi nu ne ocupăm pentru că nu ştim carte şi avem şi mulți copii şi multe alte probleme (materiale)”.

4. Gabriel, sectorul 5, municipiul București, participant la Grădiniţa Estivală din 2012

Gabriel are 10 ani și provine dintr-o familie cu 3 copii. Familia sa locuiește într-un apartament de 2 camere confort III, împreună cu familia lărgită. Locuinţa, deși foarte mică, este bine îngrijită însă nu este dotată cu baie, iar bucătăria este improvizată. Veniturile familiei sunt foarte mici, acestea compunându-se doar din alocaţiile copiilor. Comunitatea în care trăiesc se caracterizează prin multiple probleme socio-economice, fiind alcătuită preponderent din populaţie de etnie romă. O altă caracteristică a acesteia este nivelul de educaţie redus al membrilor ei și numărul mare de copii.

Până la integrarea în programul de grădiniţă estivală, Gabriel nu frecventase învăţământul preșcolar. În momentul în care a venit la grădiniţă, Gabriel, deși intelectual dezvoltat destul de bine, avea mari carenţe în ceea ce privește socializarea. Comportamentul său era violent, îi lovea pe copiii din grupă, ţipa la ei sau îi jignea, din acest motiv fiind marginalizat de aceștia. În același timp, nu recunoștea întotdeauna autoritatea cadrului didactic, de multe ori refuzând să efectueze sarcinile date. După o perioadă, s-a observat o îmbunătăţire a modului de relaţionare a acestuia, reușind să se împrietenească cu ceilalţi copii din grupă și să respecte regulile stabilite de cadrul didactic. Perioada petrecută la grădiniţa estivală a Organizaţiei Salvaţi Copiii a fost foarte importantă pentru Gabriel. Aici el a înţeles că “nu contează de ce etnie ești sau din ce zonă provii”. De asemenea, mama lui consideră că ”numai învățând, viitorul copiilor se va schimba în bine.”

După cele de 2 luni de grădiniţă estivală, Gabriel a fost înscris în clasa I într-o școală din sectorul 5, integrându-se foarte bine în colectiv. În prezent, Gabriel este elev în clasa a III-a şi are rezultate școlare foarte bune, învăţătoarea fiind extrem de mulţumită atât de parcursul educaţional, cât și de comportamentul acestuia.


5. Orlando, cartierul Bahlui, municipiul Iași, participant la Grădiniţa Estivală din 2012

Familia lui Orlando este compusă din 8 membri, dintre care 6 copii, mama şi concubinul acesteia. Primii patru copii provin dintr-o relaţie anterioară a mamei, tatăl lor fiind decedat.

Familia locuieşte într-o zonă periferică a Iaşiului numită Dallas, situată în zona Şes Bahlui, în care s-a format o comunitate majoritar de etnie romă. Locuitorii acestei comunităţi nu deţin nicio formă legală de proprietate asupra imobilelor improvizate pe care şi le-au construit. Doar o mică parte a locuinţelor sunt racordate la energie electrică, restul utilităţilor fiind inexistente. Din acest motiv condiţiile igienico-sanitare sunt precare şi improprii creşterii şi dezvoltării armonioase a copiilor.

Locuinţa familiei este compusă din două imobile: unul improvizat, unde locuiesc părinţii, iar celălalt, unde locuiesc copiii, fiind o căsuţă din lemn, cu spaţiu restrâns, format dintr-o singură cameră. Veniturile familiei sunt compuse din alocaţiile copiilor şi din venituri realizate din colectarea şi vânzarea de către concubin a diferitelor deşeuri feroase sau neferoase. Mama este casnică.

La momentul contactării de către echipa Salvaţi Copiii, 3 copii erau de vârstă şcolară și frecventau şcoala. Dintre aceștia, fata înregistrase un eşec şcolar în clasa a IV-a, ceilalţi doi neavând probleme mari la învăţătură. Ceilalţi 3 copii nu aveau încă vârsta pentru înscrierea la şcoală.

Orlando avea la momentul respectiv 7 ani și nu frecventase nicio formă de învăţământ preşcolar, mama motivând că nu a avut bani să-l dea la grădiniţă. El a fost inclus în cadrul grădiniţei estivale organizate de Salvaţi Copiii.

Frecvenţa copilului la grădiniţă a fost bună. Orlando a fost interesat de activităţile din program și a fost receptiv la sarcinile propuse, realizându-le cu atenţie. Cel mai mult s-a implicat în activităţile ludice, i-a plăcut să coloreze și să cânte. S-a implicat și în activităţile gospodăreşti şi în sprijinirea cadrului didactic în strângerea jucăriilor, aşezarea scaunelor, împărţirea porţiilor de mâncare, curăţenie, etc.

În prezent, Orlando frecventează clasa a II-a. A reușit să se integreze în activităţile școlare și are o frecvenţă școlară bună.


6. Izabela, Sorina şi Cristina, localitatea Chiselet, județul Călăraşi, participante la Grădiniţa Estivală din 2013

Izabela, Sorina şi Cristina sunt 3 surori din Chiselet, o localitate cu 3.450 de locuitori, din care peste 19% sunt romi. Cei mai mulţi trăiesc din ajutoare sociale și alocaţiile de stat pentru copii, iar unii muncesc în străinătate.

La momentul organizării grădiniţei, cele 3 fetiţe aveau vârstele între 4 și 6 ani. Ele provin dintr-o familie destrămată (locuiesc doar cu tatăl), mama părăsind domiciliul, fără a le vizita ulterior. Fetiţele îmbracă hainuţe oferite de către alte persoane, pe care le spală uneori tatăl, alteori chiar ele. Înainte de a veni la grădiniţă, în cea mai mare parte a timpului cele trei surori rămâneau singure acasă, jucându-se cu câte o jucărie veche din frunze sau hârtie, „cumpărând bomboane”(cum spuneau ele corcoduşelor) sau „clame pentru păr“ (flori din grădină).

În ziua în care mediatorul şcolar şi educatoarea au fost la ele acasă pentru a discuta cu tatăl lor despre posibilitatea ca fetiţele să meargă la grădiniţă, acesta nu a fost de acord. Cu răbdare şi tact i-a fost explicat scopul grădiniţelor estivale, iar în final a acceptat să le înscrie. Mai mult, tatăl a fost responsabilizat să aducă fetiţele la grădiniţă în fiecare dimineaţă, ceea ce pentru el însemna să nu consume alcool.

La venirea în grădiniţă, Izabela, Sorina şi Cristina se izolau, nu se jucau, ci doar priveau cum se jucau ceilalţi copii. Manifestau grijă una faţă de cealaltă şi erau tot timpul împreună. După doar două săptămâni de activităţi educaţionale în cadrul programului estival, au devenit independente, alegându-și jocul preferat, locul la măsuţa de lucru, au învăţat să recunoască culorile, să număre crescător, să folosească formule de politeţe și şi-au însuşit deprinderi de igienă.

În prezent, Izabela este elevă în clasa a II-a, iar Sorina şi Cristina sunt eleve la clasa pregătitoare, având frecvenţă şi rezultate bune.

7. Francesca, localitatea Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa, participantă la Grădiniţa Estivală din 2013

Francesca este o fetiţă în vârstă de 7 ani din satul Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa. Satul are 2.130 locuitori, din care aproximativ 60% aparţin minorităţii romilor (nedeclaraţi), majoritatea având o situaţie grea din punct de vedere material, posibilităţi reduse de a găsi un loc de muncă, iar cei mai mulţi trăiesc din alocaţia copiilor şi ajutoarele sociale.

Singura sursă de venit a familiei Francescăi este alocaţia fetiţei. Familia locuiește într-o cameră închiriată, iar plata chiriei constă în munca zilnică în gospodăria proprietarei unde stau cu chirie.


Încă de la începutul programului grădiniţelor estivale, Francesca a venit zilnic la grădiniţă împreună cu mama ei. Amândouă au fost încântate de programul educaţional, mama declarând că doreşte ca fetiţa ei „să învețe carte, să ştie să scrie, să citească, să nu ajungă în situația mea, analfabetă, fără nicio posibilitate să găsească un loc de muncă şi să fie nevoită să se roage de alții atunci când are nevoie să scrie sau să citească ceva. Doresc un viitor mai bun pentru copilul meu.”

În primele zile de grădiniţă Francesca era timidă, retrasă, avea un vocabular sărac, nu cunoştea culorile, nu ştia să numere, folosea cu dificultate instrumentele de scris și nu participa la activităţile desfăşurate în centru. Însă, după câteva săptămâni, a început să comunice şi să participe la activităţile educative şi de socializare, dar mai ales la activităţile de educaţie muzicală şi cele de desen, a învăţat să numere, să recunoască culorile şi să folosească corespunzător instrumentele de scris.

După finalizarea grădiniţei estivale, Francesca a fost înscrisă la grupa pregătitoare, având frecvenţă şi rezultate bune , iar acum este elevă în clasa I.

8. Serdar, municipiul Constanţa, participant la Grădiniţa Estivală din 2013

Serdar, în vârstă de 8 ani, și fratele lui, Demir, în vârstă de 9 ani, au fost părăsiţi de tată imediat după nașterea celui mic, mama fiind nevoită să se ocupe singură de creșterea, îngrijirea și educaţia celor doi copii. Serdar și familia lui locuiesc la periferia municipiului Constanţa, în cartierul Palas, unde populaţia este predominant de etnie romă.

Familia, numărând opt persoane, locuiește într-o casă cu trei camere: mama cu cei doi copii, bunica maternă și soţul acesteia, fratele mamei lui Serdar cu cele trei fetiţe, acestea părăsite la rândul lor de mamă.

Atât Serdar, cât și fratele lui, Demir, nu fuseseră înscriși niciodată la grădiniţă, deși mama își dorise mereu ca cei doi copii să beneficieze de educaţie. Situaţia materială precară a făcut însă imposibilă înscrierea și frecventarea cursurilor preșcolare pentru cei doi copii.

Oportunitatea înscrierii și participării celor doi băieţi la activităţile grădiniţei estivale a fost primită cu mare bucurie și entuziasm în familia acestora.

Chiar dacă în primele zile ale programului estival Serdar a fost timid, retras și a refuzat compania altor copii în afara fratelui său, la scurt timp a devenit un copil vesel, prietenos, adorând jocurile de mișcare și activităţile de abilităţi practice.

Înscrierea lui Serdar în grupa pregătitoare a fost dificilă din cauza


tulburărilor de limbaj, băieţelul făcându-se greu înţeles, pronunţând și reproducând cuvintele cu dificultate, ceea ce afecta direct realizarea sarcinilor școlare/ instructiv-educative. Echipa Salvaţi Copiii a reuşit să-l înscrie pe Serdar la grădiniţă, acestuia oferindu-i-se posibilitatea de a primi suport logopedic. În prezent, Serdar este elev în clasa pregătitoare şi este în continuare atras de activităţile de abilităţi practice, iar tulburările de limbaj i s-au ameliorat, cu sprijinul logopedului.

9. Miriam, municipiul Tulcea, participantă la Grădiniţa Estivală din 2013

Miriam are vârsta de 8 ani şi provine dintr-o familie romă extrem de săracă. Ea locuiește într-o casă din chirpici, fără curte sau gard şi neracordată la utilităţi (apă, electricitate şi canalizare). În casa compusă din două camere locuiesc părinţii cu cei patru copii, precum şi bunica maternă, iar condiţiile de igienă sunt deosebit de precare. Deşi ambii părinţii lucrează ocazional, aceştia nu sunt interesaţi de dezvoltarea personală a copilului, bunica fiind cea care are în grijă toţi copiii din casă.

În urma vizitei făcută la domiciliul familiei de către mediatorul şcolar şi educatoare, părinţii şi-au înscris fetiţa în cadrul programului grădiniţelor estivale, fiind motivaţi în primul rând de servirea mesei.

Lui Miriam i-a plăcut foarte mult să se joace, dar nu a refuzat nici să participe la celelalte activităţi. A luat parte cu multă bucurie şi plăcere la toate activităţile realizate în cadrul grădiniţei, fiind atentă şi conştiincioasă și dând dovadă de o satisfacţie incredibilă atunci când era ascultată de către ceilalţi. Răspundea corect la întrebări şi îndeplinea sarcinile date de către educatoare. Miriam ne-a povestit că „vin la grădiniță ca să nu ajung ca mama şi ca tata, să nu lucrez la gunoi, pentru că miroase.”

După finalizarea grădiniţei estivale, Miriam a fost înscrisă în clasa pregătitoare. În prezent este elevă în clasa I, iar frecvenţa şi rezultatele ei şcolare sunt bune.


II. aCtIvItăţI EdUCaţIoNalE CaRE Pot fI REalIzatE îN CadRUl gRădINIţEI EStIvalE

Domenii de dezvoltare

Repere Activități educaționale care pot fi realizate în cadrul Grădiniței Estivale

Dezvoltarea fizică,

sănătate şi igienă

personală

1. Dezvoltarea coordonării mușchilor mari ai corpului pentru a se mișca și deplasa (motricitatea grosieră)

- exerciţii în cerc de imitare a mişcărilor corpului educatoarei

- jocuri-cântece de tipul: „Dacă vesel se trăieşte”, „Bate vântul frunzele”, „Un elefant se legăna...”

- activităţi fizice de mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări, ştafete

2. Dezvoltarea capacităţii de a-și utiliza mâinile și degetele în diferite scopuri

- exerciţii în cerc de imitare a mişcărilor mâinilor educatoarei

- jocuri de tipul „Picură, plouă, tună, fulgeră, a ieşit soarele!”

- modelări plastilină (confecţionări obiecte, animale, păsări), pictură, desen

- exerciţii de aruncare şi prindere a mingii

3. Dezvoltarea capacităţii de a-și utiliza corect simţurile (văz, auz, miros etc.) pentru a interacţiona cu mediul

- jocuri de tipul „Ghiceşte ce-am ascuns” (dintre obiectele pe care le văzuse pe masă), „Deschide urechea bine” (ghiceşte colegul care i-a spus numele), „A ce miroase?” (ghiceşte mirosul legat la ochi)

4. Stimularea interesului pentru a participa la activităţi fizice variate, în scopul menţinerii sănătăţii și dezvoltării fizice armonioase

- jocuri în aer liber (jocuri cu mingea, alergat, mers pe bicicletă)

- jocuri-cântece în aer liber „Un elefant...”, „Batistuţa”

- jocul cu jucării la alegere în grădiniţă

5. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza o alimentaţie sănătoasă variată

- servirea unei mese calde în cadrul grădiniţei

- discuţii despre fructe, legume

- discuţii despre alimente sănătoase şi alimente nesănătoase

6. Dezvoltarea deprinderilor de păstrare a sănătăţii și igienei personale

- însuşirea regulilor de igienă personală şi colectivă (spălatul mâinilor înainte de fiecare masă, ştersul mâinilor şi al gurii, curăţarea mesei, spălatul mâinilor după folosirea toaletei, folosirea hârtiei igienice şi a săpunului, folosirea doar a obiectelor personale)

- poezii pe tema dată „Cu săpun mă spăl...”

- jocuri tematice


7. Dezvoltarea unor abilităţi de protecţie faţă de obiecte și situaţii periculoase

- discuţii despre accidente, incendii, catastrofe naturale etc.

- discuţii despre posibile situaţii periculoase din mediul apropiat copilului

- exercitii de tipul „Ce facem dacă...”

8. Dezvoltarea capacităţii de a conștientiza și înţelege regulile de securitate personală

- “Pe unde traversăm strada”, poezii pe tema dată – ex. „Semaforul”

- discuţii pe tema regulilor din grădiniţă

- prezentarea unor desene cu situaţii potrivite şi nepotrivite în contextul grădiniţei

- prezentarea unor noţiuni elementare despre recunoașterea abuzului (ex. ce fac dacă un coleg mă loveşte, dacă un adult necunoscut îmi cere să îl urmez sau îmi oferă ceva etc.)

Dezvoltarea socio-

emoţională

Dezvoltare psihosocială- activităţi în care copiii îşi prezintă membrii familiei (cu ajutorul desenelor, planşelor educative)

- activităţi în care copiii se prezintă şi se descriu, răspund la întrebări referitoare la identitatea personală, domiciliu

- jocuri cu participarea activă a adulţilor

1. Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu adulţii cunoscuţi

2. Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona pozitiv cu alţi copii, îndeosebi cu cei de vârstă apropiată

- exerciţii pentru utilizarea formulelor de salut

- jocuri de socializare („La magazin”) şi sprijin reciproc care să dezvolte atitudini de toleranţă, prietenie, armonie, autocontrol

- jocuri de autoprezentare și de prezentare a celuilalt: „Mă numesc...şi am...ani”, „Eu mă numesc..., am... ani şi îmi place... / El, ea se numeşte..., are ..ani şi îi place....”

- alegerea unei denumiri a grupei pentru confirmarea apartenenţei la grup şi întărirea identităţii sociale

3. Dezvoltarea abilităţii de a recunoaște, accepta, aprecia și de a respecta asemănările și deosebirile dintre oameni

- jocuri de tipul: “Cine are ochi albaştri / pantofi maro / tricou galben etc. schimbă locul cu un alt copil ”

- „Eu şi ceilalţi” - poveşti, discuţii, desene despre drepturile copilului, diferenţele individuale, de origine, de tradiţii

- activităţi de promovare a propriei culturi

4. Dezvoltarea capacităţii de a respecta regulile și de a înţelege efectele acestora

- stabilirea împreună cu copiii a regulilor grupei şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de respectarea lor (excluderea pedepselor)

- reamintirea periodică de către copii a regulilor

- realizarea unor colaje, desene, poezii care să ilustreze regulile grupei


5. Dezvoltarea capacităţii de a-și asuma responsabilităţi, de a negocia și participa la luarea deciziilor

- alegerea de către copii a activităţii ce urmează a se desfăşura, de ex. „Ne jucăm sau colorăm?”

- stabilirea împreună cu copiii a responsabilităţilor individuale zilnice la grădiniţă şi repartizarea acestora (împărţirea materialelor pentru lecţii, udatul florilor etc.)

- jocuri de rol în vederea dezvoltării capacităţii de negociere

6. Dezvoltarea capacităţii de a coopera cu ceilalţi

- realizarea unor desene, colaje, construcţii etc. în grupe de 2-3 copii

- jocuri de grup

7. Dezvoltarea abilităţii de a manifesta empatie faţă de alte persoane

- jocuri de rol şi piese de teatru, scenete şi diverse poveşti şi poezii: „Capra cu trei iezi”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”

Dezvoltare emoțională- jocuri de autoprezentare „Mă numesc.., am...ani şi îmi place... (animal, fruct, legumă, etc) pentru că...”

- jocuri de identificare a unor trăsături personale elementare

8. Dezvoltarea capacităţii de a se percepe, în mod pozitiv, ca persoană unică, cu caracteristici specifice

9. Dezvoltarea capacităţii de a-și adapta trăirile și emoţiile

- exerciţii de mimare a emoţiilor de bază (bucurie, tristeţe, veselie, furie, teamă) şi de recunoaştere a unor situaţii din viaţa personală în care au trăit asemenea emoţii

- exerciţii de asociere a emoţiilor cu diferite obiecte, planşe, situaţii

10. Dezvoltarea capacităţii de a recunoaște și a-și exprima adecvat o varietate de emoţii

- exerciţii de recunoaştere a emoţiilor de bază (în poze, pe faţa profesorului și a colegilor, folosind cartonaşe cu expresii)

- exerciţii de recunoaştere a stării emoţionale prezente

- „Ce fac când sunt fericit, trist, mânios, relaxat, când îmi este frică”: identificarea comportamentelor manifestate de oameni atunci când sunt fericiţi, când se simt trişti etc.

- negocierea de soluţii/ comportamente pe care copiii pot să le adopte atunci când: un coleg loveşte, doi colegi se bat, un coleg plânge, un coleg foloseşte cuvinte nepotrivite etc.


Dezvoltarea limbajului, a comunicării

şi a premiselor

citirii şi scrierii

Dezvoltarea limbajului și comunicării

- ascultarea de poveşti, ghicitori, glume, citite sau povestite de un adult sau prin mijloace audio-video

- jocuri-cântece de tipul „Deschide urechea bine”

1. Dezvoltarea capacităţii de a asculta în scopul înţelegerii limbajului

2. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege semnificaţia limbajului vorbit

- lecturarea de către adult a unor povești, cu folosirea intonaţiei potrivite pentru a creşte suspansul şi a atrage atenţia, în vederea stimulării ascultării active

- jocuri în care este folosit limbajul non-verbal

3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica eficient

- formularea de întrebări şi răspunsuri pe marginea poveştilor, discuţiilor avute

- organizarea de discuţii în mici grupuri

- jocuri de rol („conversaţie la telefon”)

4. Dezvoltarea capacităţii de a se exprima corect din punct de vedere gramatical

- jocuri de tipul „Eu spun una, tu spui multe”, „Eu spun mare (casă), tu spui mic (căsuţă) etc.”

- exerciţii de utilizare corectă a limbii, de exprimare logică

- exerciţii de modificare a formei cuvântului (copil-copii-copiilor), (scrie-a scris-scriu).

5. Dezvoltarea capacităţii de a-și extinde progresiv vocabularul

- explicarea cuvintelor necunoscute din poveşti, poezii etc.

- redarea poveştilor, descrierea personajelor etc.

Dezvoltarea premiselor citit-scrisului

- folosirea cărţilor ilustrate

- exerciţii prin care i se cere copilului să aducă educatoarei cartea care i se cere, cartea care doreşte să-i fie citită, cartea ale cărei imagini doreşte să le vadă

6. Dezvoltarea interesului pentru carte

7. Dezvoltarea interesului pentru citit

- lecturarea de către adult, cu intonaţie, a unor poveşti din cărţi ilustrate

- discuţii despre cărţi (poveşti, poezii care li s-au citit sau ale căror ilustraţii le-au văzut)

- prezentarea de către copil a ceea ce a „citit”

8. Dezvoltarea capacităţii de a identifica diferite sunete ale limbii

- exerciţii de folosire a interjecţiilor, imitare a sunetelor din natură

- utilizarea de cântece pentru dezvoltarea auzului fonematic „Aaaa, acum e toamnă, da!”

- exerciţii prin care se solicită copilului exemple de cuvinte ce conţin un anumit sunet

- exerciţii de exersare a pronunţiei - “Să pronunţăm corect!”


9. Dezvoltarea capacităţii de a pune în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete

- exerciţii de corelare a cuvintelor pronunţate cu imaginile/simbolurile la care acestea se referă

10 Dezvoltarea capacităţii de a aprecia și de a utiliza limbajul scris și tipăritura în fiecare zi

- identificarea diferenţei dintre desen şi scris

- exerciţii de recunoaștere a scrisului în cărţi, reviste, ziare, filme etc.

- exerciţii de recunoaștere a scrisului în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe cu numere de maşini)

11. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza mesaje scrise/vorbite în scopuri variate

- exersarea comunicării propriilor nevoi (sete, foame etc.)

- exerciţii de scriere (mâzgăleala, semne ca: cerculeţe, punctuleţe, cruciuliţe)

12. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza diferite modalităţi de comunicare grafică

- exerciţii de recunoaștere a numelui propriu şi de scriere a acestuia cu majuscule

- interpretarea unor succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor

Dezvoltarea cognitivă şi

cunoaşterea lumii

1. Dezvoltarea capacităţii de conștientizare a relaţiei cauză-efect

- ascultarea poveştilor de tipul „Cei trei purceluşi”, „Scufiţa Roşie”

- identificarea consecinţelor unor acţiuni ale unor personaje din povești, din viaţa de zi cu zi etc.

2. Dezvoltarea capacităţii de a observa, compara și evalua experienţe, acţiuni, evenimente

- observarea unor fotografii cu animale, păsări, a asemănărilor şi deosebirilor dintre ele

- identificarea succesiunii anotimpurilor pe baza transformărilor observate

- compararea și evaluarea propriilor comportamente, experienţe, acţiuni în raport cu ale celor din jur

3. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza experienţe anterioare pentru a construi noi experienţe

- realizarea unor desene (ex: căsuţa) din forme geometrice

- jocuri de rol pe baza poveştilor deja citite, cu intervenţia imaginaţiei şi creativităţii copilului

- recunoaşterea unor obiecte din realitate care se aseamănă cu formele geometrice învăţate

4. Dezvoltarea capacităţii de a găsi multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme și provocări

- rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici

- crearea unor situaţii problemă în care copilul să descopere soluţii variate

- activităţi de tipul „Cum construim un leagăn” - ce materiale sunt necesare, unde le găsim, câţi oameni lucrează etc.


5. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza numerele și numeraţia în contexte variate, adaptate vârstei și interesului lor de cunoaștere

- exerciţii de numărare de tipul “să ne numărăm pe noi”, “să numărăm creioanele din cutie, picioarele scaunelor şi meselor etc.”

- utilizarea de poezii / cântece de tipul „Una-două”, „Una este luna”, „Un elefant”

- exerciţii de alcătuire de grupe de obiecte în limita 1-10

- exerciţii de numărare crescătoare 1-10 și de numire a vecinului din dreapta sau stânga unui număr

6. Devoltarea capacităţii de a utiliza caracteristici ale obiectelor precum: mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum, în contexte variate, adaptate vârstei și intereselor lor de cunoaștere

- măsurarea copiilor şi ordonarea lor după înălţime (crescător şi descrescător)

- jocuri de numire a copilului cel mai înalt / cel mai scund, obiectelor cele mai uşoare/cele mai grele, cele mai mari/cele mai mici etc.

- utilizarea metodelor de învăţare prin descoperire (măsurarea unor obiecte, compararea capacităţii vaselor etc.)

7. Dezvoltarea capacităţii de a identifica și a denumi forme ale obiectelor

- identificarea formelor obiectelor prin comparaţie cu formele geometrice de bază

- realizarea unor desene/colaje/construcţii cu formele geometrice de bază

- trasarea formelor geometrice în aer şi apoi pe hârtie

8. Dezvoltarea capacităţii de a realiza operaţii de seriere, grupare, clasificare și măsurare a obiectelor

- gruparea unor obiecte asemănătoare după formă, culoare, mărime

- ordonarea crescător / descrescător a şirului de copii, de obiecte etc.

- recunoaşterea asemănărilor şi deosebirilor dintre grupuri

- motivarea apartenenţei unui obiect la un grup sau altul

9. Dezvoltarea capacităţii de a obţine informaţii despre mediul înconjurător și lumea vie prin observare, manipulare și investigare a mediului

- jocuri de descoperire şi descriere detaliată a obiectelor, animalelor, plantelor etc. din mediul înconjurător

- jocuri de tipul „Ghiceşte obiectul la care mă gândesc” (ales din imediata vecinătate şi descoperit prin adresarea de întrebări)

10. Dezvoltarea capacităţii de a utiliza instrumente și metode specifice pentru investigarea mediului

- jocul cu lopăţele, grebluţe, găletuşe etc. în nisip, în pământ

- compararea lungimilor/lăţimilor/înălţimilor a două sau mai multe obiecte

- compararea duratei unor activităţi (evenimente)


11. Dezvoltarea capacităţii de a observa și descrie caracteristici ale lumii vii

- descrierea unor animale, păsări etc.

- observări asupra plantelor şi animalelor din colţul naturii

- vizionarea de filme și diafilme cu conţinut ecologic

- observări de lungă durată asupra procesului de creştere şi dezvoltare a plantelor (plantare şi îngrijire grâu)

12. Dezvoltarea capacităţii de a observa și descrie caracteristici ale Pământului și Cosmosului

- descrierea unor planşe care să conţină planete, fenomene ale naturii

13. Dezvoltarea capacităţii de a observa și descrie omul ca parte a lumii vii și ca fiinţă socială

- descrierea părţilor componente ale corpului uman (prin observaţie, contur pe foaie mare)

- realizarea de colaje pentru formarea corpului uman

- identificarea tipurilor de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate, educaţie, transporturi etc.)

Capacităţi şi atitudini de

învăţare

1. Dezvoltarea interesului și a curiozităţii faţă de lucruri noi

- introducerea unor elemente-surpriză în timpul lecţiilor

- crearea de situaţii diverse și inedite de învăţare

- amenajarea spaţiului într-un mod prietenos și stimulativ

2. Dezvoltarea iniţiativei în interacţiuni și activităţi

- activităţi în care copilul este încurajat să ceară ajutorul colegului

- realizarea unor sarcini comune

3. Dezvoltarea capacităţii de a continua realizarea unei sarcini, chiar dacă întâmpină dificultăţi

- derularea unor proiecte care presupun mai multe etape

- activităţi în care copilul este încurajat să solicite sprijinul adultului pentru a continua sarcina care pare dificilă şi să-şi sprijine colegii

4. Dezvoltarea creativităţii în activităţile zilnice

- realizarea unor colaje, desene, picturi ce au la bază iniţiative personale, având la dispoziţie diverse materiale și instrumente de lucru

- realizarea de prezentări, expoziţii cu participarea părinţilor


III. INStRUmENtE dE lUCRU

1. Date generale - Comunitate

Localitate Județ

Profesor Mediator școlar

1. Prezentare comunitate_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Date generale

Numărul copiilor de vârstă preșcolară din comunitatea/ localitatea dvs.

Numărul copiilor din comunitate care au frecventat grădiniţa în anul școlar anterior

Vârsta la care încep copiii din comunitate grădiniţa

Cauzele care diminuează participarea copiilor la educaţia preșcolară_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Numărul copiilor din comunitate înscriși în ciclul de învăţământ primar

Participarea copiilor din comunitate la grădiniţă/școală

Criteriu Slabă Medie Bună

Prezenţa copiilor

Participarea părinţilor

Prestaţia educaţională a copiilor


2. Fișa copilului

Grădiniţă Localitate /Judeţ

Profesor Mediator școlar

Informații generale

Numele și prenumele copilului

Vârsta Sex Masculin Feminin Etnia

Domiciliu Condiţii de traiCu cine locuiește în mod obișnuit? cu mama cu tata cu bunicii cu fraţi/surori cu rude cu altcineva………..............................

Înscris anterior la grădiniţă

Da Frecvenţa ..........................

Nu Motivul ..............................

Numele și prenumele mamei

Vârsta mamei Câte clase a urmat? Ocupaţia

Numele și prenumele tatălui

Vârsta tatălui Câte clase a urmat? Ocupaţia

Număr de copiiCopii la grădiniţă Copii care au abandonat grădiniţa/școala

Motive..........................................................Copii la școală

Acordul părintelui/tutorelui

Sunteţi de acord să înscrieţi copilul la grădiniţa estivală? Da Nu

Sunteţi de acord să-l înscrieţi la grădiniţă/școală din această toamnă? Da Nu

Sunteţi de acord să participaţi la activităţile grădiniţei estivale timp de o zi? Da Nu

Sunteţi de acord ca fotografiile dvs. sau ale copilului dvs. care au fost realizate în timpul activităţilor proiectului să fie folosite de Organizaţia Salvaţi Copiii în vederea promovării proiectului (publicaţii, pagină de internet)?

Da Nu

Semnătură părinte/tutore __________________ Data ___/___/_______


Descriere narativă

În prima săptămână Data ___/___/_______

Descrierea activităţii și a comportamentului ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În săptămânile 3-6 Data ___/___/_______

Descrierea activităţii și a comportamentului ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Opinia copilului despre activitate (citat) _________________________________________________________________________

Descriere finală a comportamentului din săptămânile 6-8 Data ___/___/_______

Descrierea activităţii și a comportamentului ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Concluziile profesorului și recomandări ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Opinia copilului despre realizările sale din timpul grădiniţei estivale (citat) ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Opinia părintelui/tutorelui despre realizările copilului din timpul grădiniţei estivale (citat)________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Rata prezenței copilului pe parcursul grădiniței estivale ____/40


3. Fișa de evaluare inițială/finală pe domenii experiențiale

Domeniul limbă și comunicare

Itemi Nu reușește încă

Reușește cu ajutor

Reușește singur

Ascultă activ, dând dovadă că înţelege mesajul Vorbește clar, pronunţând relativ corect sunetele limbii române

Poate descrie în detaliu activitatea pe care o desfășoară

Formulează întrebări și răspunsuri cu mesaj clar Respectă ritmul, intonaţia, pauza, în concordanţă cu mesajul transmis

Își recunoaște numele propriu oriunde îl întâlnește Ține corect instrumentele de scris, colorat, pictat

Domeniul științe



Reușește singur

Poate denumi corect toate anotimpurile Poate număra corect de la 1-10 și recunoaște cifrele

Poate compara diferite obiecte în funcţie de mai multe criterii

Spune unde se găsesc obiectele în raport cu un anumit spaţiu (pe, sub etc.)

Identifică formele geometrice de bază Adresează întrebări în legătură cu cele observate Știe să denumească părţile componente ale corpului uman, plantelor și animalelor

Domeniul estetic și creativ



Reușește singur

Colorează fără a depăși conturul Aplică culoarea pe suprafeţe date sau libere (cu pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de aţă, ștampila, peria, tubul etc.)

Denumește materiale și instrumente de lucru specifice desenului, modelajului, picturii

Aplică tehnicile învăţate pentru realizarea unor combinaţii originale

Elaborează creaţii individuale și colective cu și fără temă dată


Reușește să ţină ritmul în cântec și dans, alături de ceilalţi copii și profesor

Diferenţiază auditiv și reproduce intensitatea unor sunete din mediul înconjurător și a sunetelor muzicale (tare-încet)

Domeniul psiho-motric



Reușește singur

Respectă poziţia corectă pentru comenzi Execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului

Respectă regulile de joc stabilite de comun acord în cadrul grupului

Își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare

Este activ în jocurile în care este implicat și participă la reușita echipei

Cunoaște și aplică reguli de igienă a efortului fizic Execută, progresiv, un exerciţiu fizic în număr crescut de repetări

Domeniul om și societate



Reușește singur

Respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi).

Comunică prin cuvinte nevoia de a merge la toaletă

Mănâncă folosind tacâmurile Respectă regulile de igienă individuală și colectivă Știe să se prezinte Cooperează și se simte bine în prezenţa celorlalţi Dovedește autonomie în activitatea zilnică


bIblIogRafIE- Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară Împreună, UNICEF (2010), O școală pentru toţi?

Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate, Ed. Vanemonde, București

- Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Survey data explorer - Results from the 2011 Roma survey, date pentru România, accesate online la fra.europa.eu/DVS/DVT/roma.php.

- Andruszkiewicz, M. Desegregarea școlilor – progrese și provocări. Experienţele Programului PHARE 2003: „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”, raport nepublicat, pregătit pentru proiectul Phare 2003, prezentat la o masă rotundă din mai 2006, pp. 6-10, disponibil la http://www.edu.ro/index.php/articles/6758

- Ciolan, L. (2003), Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/cross-curriculară

- Crișan, A. (2006), 15 ani de schimbare în curriculum, în Patru exerciţii de politică educaţională în România, Editura Humanitas Educaţional, București

- Duminică G., Ivasiuc A., (2010), O şcoală pentru toţi? Accesul copiilor romi la o educaţie de calitate, Ed. Vanemonde, București

- ECHOSOC, cu sprijinul Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (2009), Cornul și laptele – percepţii, atitudini și eficienţă, București, Editura Expert

- ERRC (2007), The Impact of Legislation and Policies on School Segregation of Romani Children; A Study of Anti-Discrimination Law and Government Measures to Eliminate Segregation in Education in Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Romania and Slovakia, Budapest.

- European Commission (2010) - Combating poverty and social exclusion: a statistical portrait of the European Union 2010, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-EP-09-001/EN/KS-EP-09-001-EN.PDF

- European Commission (2011), Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions ”An EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020”, COM(2011) 173 final, Brussels, 05.04.2011.

- Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București

- Gordon, A. (2009), Perspectivă regională Romii în Europa, în UNICEF, Uniţi pentru copii – Buletin informativ trimestrial nr. 4.

- Heckman, J. (2010), A new cost benefit and rate of return analysis for the preschool program, Nation Bureau of Economic Research, Cambridge.

- Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (2010), Legal și egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor care influenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România, București, Editura Expert.

- Ionescu M., Cace S. (2006), Politici publice pentru romi – Evoluţii și perspective, Ed. Expert, București

- Miroiu, A. (ed.), (1998), Învăţământul românesc azi, Polirom, Iași

- Oxford University , Oxford Institute for Global Economic Development (2009), Survey on Social inclusion: Theory and Policy, http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/future/pdf/1_omtzigt_final_formatted.pdf


- Păun, E. (1999), Școala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași

- Raffel, J. (1998), Historical Dictionary of school segregation and desegregation, Greenwood Press

- Romani Criss, Unicef (2011), Participare, absenteism școlar si experienţa discriminării în cazul romilor din România,Ed. Vanemonde, București

- Stoica, N.I. (2007), Combaterea și prevenirea segregării în educaţie, Ghid Practic, disponibil la www.stop-segregation.ro

- Surdu, M., Desegregarea – un exerciţiu de policromie (http://www.policy.hu/surdu/ Raport%20final%20IPF%20martie%202003.pdf )

- Ștefănescu, D.O., (2003), Dilema de gen a educaţiei, Iași, Editura Polirom

- Vlăsceanu, L. Școala la răscruce, (2002), Schimbare și continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact

- Wieviorka, P. (1994) – Spaţiul rasismului, Editura Humanitas, București

- Zamfir, C., Vlăsceanu, L. coord. (1998), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, București

- Hotărârea Guvernului nr. 1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 0006 din 04 ianuarie 2012

- Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării și Tineretului, nr. 1540/19.07.2007 privind interzicerea segregării școlare a copiilor romi

- Notificarea Ministerului Educaţiei, Cercetării și Tineretului, nr. 29323/20.04.2004

- Plan de desegregare – Proiectul Resurse și sprijin pentru educaţie incluzivă – ISJ Cluj, 2005

- Plan de desegregare, ISJ Satu Mare (http://www.isj.sm.edu.ro/isj/index.php)

- Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, secţiunea II – Informaţii relevante.


dESPRE aUtoRIMariea Ionescu este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Creștine „Dimitrie

Cantemir”, București și doctor în sociologie la Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială.

Având o experienţă diversă, în general în domeniul drepturilor omului și, în special, în domeniile administraţie publică, managementul instituţiilor și al organizaţiilor neguvernamentale, dezvoltare comunitară locală, managementul proiectelor, elaborarea politicilor publice naţionale și europene destinate minorităţii romilor, în perioada 2005 – 2007 a deţinut funcţia de Secretar de Stat la Agenţia Naţională pentru Romi.

Este membru fondator al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”. Din 1992 și până în 2000 a lucrat în cadrul unor organizaţii neguvernamentale, ca militantă activă pentru drepturilor omului. A colaborat cu diverse organizaţii rome și nerome, interne și internaţionale, în general în domeniul protecţiei drepturilor omului, a categoriilor vulnerabile, și, în special, în domeniul drepturilor minorităţii romilor.

Este autor/coautor a unor cărţi, studii și articole care au ca subiect procese de dezvoltare socială, accesul romilor pe piaţa muncii și incluziunea romilor, dar și a unor rapoarte referitoare la situaţia romilor din România, relaţiile romilor cu autorităţile și instituţiile publice, relaţiile romilor cu poliţia, cazurile de violenţă dintre romi și populaţia majoritară, situaţia femeilor etc.

De numele lui Gheorghe Sarău se leagă organizarea învăţământului de limba romani și școlarizarea romilor, încă din anul 1990, planificarea lingvistică pentru această limbă în România, dar și normarea limbii romani, cu toate aspectele pe care le presupune un astfel de demers: elaborarea primelor instrumente de lucru pentru domeniul rom – dicţionare, programe și manuale școlare, materiale auxiliare etc., demararea primelor structuri de studiere a limbii romani – 29 ediţii ale cursurilor de vară de limba romani, învăţământ deschis la distanţă pentru pregătirea institutorilor romi pentru predarea limbii romani sau integral în această limbă, introducerea primului curs de limbă romani la nivel universitar, organizarea primei secţii de limba romani la Universitatea din București, publicarea unui număr impresionant de lucrări consacrate acestei limbi la nivel școlar și universitar, formarea și captarea în sistemul educaţional a resurselor umane rome (mediatori școlari, inspectori, educatori, învăţători, institutori, profesori).

Gheorghe Sarău este, deopotrivă, cadru didactic universitar, prof. dr. la secţia de limba și literatura romani – Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universităţii din București, din anul 1992 și consilier pentru limba romani și romi, la Ministerul Educaţiei și Cercetării Știinţifice, unde, din anul 1990 și până în prezent, gestionează problematica privind studiul limbii romani și școlarizarea romilor.

Daniela Mita este licenţiată în sociologie la Universitatea din Bucureștiși deţine un Masterat în Politici Sociale pentru Dezvoltare. Și-a început cariera în domeniul dezvoltării regionale în cadrul Institutului Urbanproiect. Au urmat 4 ani în domeniul cercetării și monitorizării drepturilor copilului în Organizaţia Salvaţi Copiii și 7 ani în domeniul cercetării sociale calitative și cantitative la Gallup România. Tematica abordată până în prezent include drepturile copilului, drepturile omului, evaluarea politicilor sociale și politicilor publice.

grădinița estivală – un model de integrare educaţională...

Documents