gp_052-2000 ppentru instalatii electrice 1000 vca si 1500 vcc

5/10/2018 GP_052-2000 Ppentru Instalatii Electrice 1000 Vca Si 1500 Vcc

1/73

GHIDPENTR.lJ INTALATII ELECTRICE CU TENSIUNIPANA LA 1000 V e.a, S I 1500 V CeC~

INDICATIV GP 052-2000

. l 1 tensiune d in reteaua oobtio!Instalatii electrice alimentate dintr-un post de s 10formare .?;lOlli. ~..~lerdel1 de tensiune mal ma~ decat ~le ~m label pot fi adrnise: pentru motoare , inl1Dipulpormrn, conform dateloT de ClIlolol):;m eazun speciale,. .. 2.. N~. treb11ie ,Iuate. iI~censlderare condiliile temporare IJrrn~Ro8re: supmlensiwliletranzitorii; variatiile de ttensnl ! i l .e in nmpul unei fllnC(ionAti normale.

3.4.9. Pierderile de tensiune relative hU% se pot determina cu ajutonlrelatie! generale: , 0A0%= 1 0 0 < ~U" [ flY '

incare: LJU este pierderea de tensiune [vJ; If,,-tensiunea norninala M.. 3.4.10. Pierderile de tensiune pe circuite ! ; i i i coloane de i luminat ~idepnze se pot calcula cu urmatoarele relatii :- circuite monofazate:

l ; .U% =~ !g .Q._ l_Iltk lk .r l-j. k=l SFk '- circuite trifazate echilibrate:

6.U%= 100 ._1_ i ~klik .-2 S ' ,r LL k=1 n

~coloane rnonofazate:AU'O = 2100Cc 1 l~ P ;k /jk .L> Y o ----


18/73

tronsonul k [mnr']; UF - tensiunea de fazl' l [V]; Uc tensiunea de lime [V];r - conductivitatea materialului conductorului, 57m/QJlun2 la CU si 34mJOmm2la AI j C" coeficientul de cerere.3.4.11. Pierderile de tensiune pe circuite ~i eoloane de farla se potcalcula cu relatiile:- circuite monofazate:

AU%= 2100 __1__ P/ ;r uj, SF- circuite trifazate echilibrate:

L\U% =lOO __ 1__ ~ / ;r vt SF coloane monofazate in regim normal:, 2-100 1 C - p . _ /11(;'0/0=------' c ! ;r u fo SF_ coloane monofazate inregim de pornire:

2.100 1 " .tA.?0=-------:r U~ SF ._ co loane t r if a zate in regirn de pomire:100 1 Ccpp/6,[)Oo=--- ,r vt SF

in care: Pi este puterea instalata in [W]; Pp - puterea la pornire [W] determinatacu relatia

N-lunde: P".~ este puterea la pornire, iar LPk este suma celorlalte N -1 motoare ink = lfunctiune; N _ numarul motoarelor alimentate din tablou; Y, U F, U b l, S F . C. ausenmificariile d e 1 1' 1alt. 3 . 4 . 1 0 .

3.4.12. Sectiunea conductorului neutru ( 1 ' 1 ) este ega la cu see tiuneaeonductorului de faza:_ incireuitele monofazate cu dow concuctoare;_ in circuitele monofazate cu trei conductoare ~i in circuitele trifazatela care sectiunea conductorului de faza este eel mult egala cu 16rrun! Cu sau25mm2AI.30

- sec tiunea conduc torului neutru (N) in ci reuit ele t rifazate poa te fiinferioara cu 0 t reapta fatAde sectiunea unei faze in cazul in care sectiunea fazeieste mai mare de 16 mm ' Cu sau 25mm1 AI, daca sunt indeplini te simultanurmatoarele conditii:curentul maxim care ar putea trece prin conductorul neutru inserviciu normal nu este mal mare decdt curentul admis care corespunde sectiuniireduse a neutrului (practic daca sarcini le sunt uniform dis tr ibuite pe faze) ;- conductorul neutru este protejat impotriva supracurentilor incondij ii le de la cap. 4 ;- sectiunea conductorului neutru este eel putin egala cu 16 rnm! Cusau 25mm2 AI. .

3.4 .13. Conductorul neutru nu poate fi folosit in comun pentru mairnulte circuite individuale .304.14. Sectiunea conductorului de protectie (PE) se alcge dint~'belul 3.~, apli~bil pentru cazul in ca re conductorul de protec tie si de faza sunttim acelasi material, In cazul in care acestea sunt din materia Iediferite, sectiuneaconduc torului de protecti e se stabil este ast fel incat sec tiunea aleasa s a . aj~conductibilitatea echivalenta cu aceea rezultata prin aplicarea tabelului 3.6.

TabeJul3.6Seetluaea conductorului de protect le

Secfiunea eondueterulu! de lali S F [mml] Seetiunea eonduetorululde pll'otectieS lOr rmmJlS,,'S.16 S "163S S;2

In situatia in care conductorul de prorect ie nu face par te din circuitul dealimentare (dintr-un cablu sau conductoare in tubur i) , sau este din AI sectiunealui trebuie s 1 ! . fie eel putin egala cu 4 mm' - .

3.4.15. Un conduc tor PE uti lizat in comun pentru mai multe circuitetrebuie I i " aiba sectiunea dimensionata in functie de sectiunea de fazil cea maimarc.

3 .4 .16. Sectiunea conductorului PEN trebuie s a . fie egala eel put in cu10 mrrr' 1aCu si 16 mrrr' pentru AI.

3.4.17. In anexa 8 se prezinta 0metoda rapida de s tabili re a sectiuniiconductoa~elor circuite~o~ ~e alim.entar~ .pentru gama de rnotoare produse in lara,pr~CUJ~l ~~ a caracterist icilor dispozitivelor de protect ie la suprasarcina ' i ' iSCUItCtfCUltpentru acestea

31


19/73

4. PROTECTII ~I MAsURl DEPROTECTIE

4.1.1. Consecintele socului e lectr ic Ia care a fost supusa 0 persoana,depind de intensitatea curentului elect ric si de tirnpul in care acesta strabatecorpul uman, Intensitatea curentului electric depinde de: tensiunea de atingereaplicata utilizatorului, de impedanta traiectoriei strabatute c a t ~i decaracteristicile corpului uman (umiditatea pielii, transpiratie, prezenta unor tOnietc.), 4.1.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman depind denatura aeestuia: alternativ sau continuu,4.1.3. Curentul alternativ cu frecventa cuprinsa intre 15+100Hz,conform SR CEI 60497-1, produce urmatoarele efecte (vezi fig. 4.1.):0,5 mA, senzatie usoara:10 mA, contractie musculara (tetanic):

- 30 rnA, paralizie respiratorie;75 mA, fibrilatie cardiaca ireversibila;1 A, oprirea inimii.La cresterea frecventei curentului, scade riscul fibrilatiei ventriculare.

4.1.4. In curent continuu, conform SR CEI 60497-1, curentul careprezinta aceeasi probabilitate de a provoca fibrilatie ventriculara se srabileste pebaza mul tiplicarii cu factorul K de echivalare intre curent continuu ~i curentalternativ.De exemplu, pentru durate de soc mai mari decat durata unui ciclucardiac (peste 400 ms) factorul K de eehivalare are valoarea:

K = Ic c (fibrilatie) = = 300mA = = 4] ca (.fibrilatie) 75mA

4.1.5. Curentul electric poate pro'oca arsuri:- terrnice;- electrotennice.

32

4.1.6. Socurile electrice se pot datora:- atingerilor directe;- atingerilor indirecte.4.1.7. Masurile de protectie diferite aplicate intr-o instalatie nutrebuie si! se influenteze ~inici sli se anuleze mutual.

lA i~~th ioprireainimii75

3010

0,5

Fig. 4.133


20/73

A. Prntectta impotriva atingeriJor dlr eete ~i Indlr ectePrntec tla prtn TFJS sau TFJP

4.1.8. Protectia impotriva atingerilor directe sau indirecte (protectiacomplete) se considera real iza ta daca se npl ic ii protect ia prin "al imentare latensiune foarte joasa de securitate" cu circuitul de protectie nelegat la prunant(TFJS) sau cu circuitul de protectie legat la pamant (TFJP) ~idaca urmatoareleconditii sunt simultan tndeplinite;

~ tensiunea nominala este mai midi decst limita superioara adomeniului I de tensiuni (50 V c.a, sau 120 V c.c.);sursa de alirnentare este conform normativului 1.7


21/73

Pentru tensiuni nominale sub aceste valori nu este necesara protectiaimpotriva atingerilor directe,Cond1tii sup ltme ntar e pentru clrculte de pr orect!e legate lapimant (TFJP)

TabeJul4.2

B. Pro teetla impotriva atingerilor dlr eete

Misuti de proteetle impotriva at1ntterilor directe ~iapllcarea acestoraNil ' . Mburl de proteqiecrt. ApUcareMasuri completeL I z ol a re a pAr ti lo r a c ti v e conductoare izolatecabluriaparate de uz casnieaparate mici2. Bariere sau carcase Dulapur iCofreteTablouri3. Tensiune foarte joas1i de securitate (TFJS sau TFJP) I n c sp e ri c ondnc to a red .o .d ,v , e lec tr ic .Masurj narttale4 . Obstacole Incaperi destinate

echipamentelorelectrice5. Amplasare inafara zonei de accesibilitate liniiaerienebaidusuri~ - , . . . . . - - - . , . . . . , " " _ piscine~-- f-. Masurl sunllmentare6. Dispozitive de protectie diferentiale ~ amplasamente(la-,5: 30mA) exterioare;- instalajii desantier,

4.1.16. Atunci cand circuitele de protectie sunt legate is pAmAnt ~inuse impune TF.TS. trebuie asigurata proteetia impotriva atin~erilor dir.ecte prin:_ bariere sau inveli~uri care au grad de protecpe eel punn IP 2X;_ 0 izolatie care s a suporte 0 tensiune alternative de 500 V, valoare

ef icace , t i rnp de Iminut.Protectia impotriva atingerilor directe nu este necesara pentrurnaterialele electrice aflate in interiorul zonei de in flu enta a un ei le ga turiechipotentiale ~i dad! tensiunea norninala nu este superioara tensiuni i de 25 Vc .a , s au 6 0 V c .c .

4.1.17. Protectia impotriva atingerilor directe se realizeaza cu masuriprin care atingerea de catre utilizatori A c?nduc~oarelor ~i. ~lem~~t~lorconductoare destinate a fi inmod normal sub tensiune, sa nu fie posibila. NICl unconductor ~inici 0 parte electrica activa, inclusiv conductoarele N, nu trebuie safie accesibile omului. .4.1.18. Mlisurile de protectie impotriva atingerilor directe po t ficomplete, partiale si suplimentare. Ele au in general numai aplicare locala (nu seaplica intregii instalatii electrice). asa cum se vede intabelul 4.2. 4.1.19. Exceptii de la regula generals de protectie impotriva atingerilordirecte se admit inconditiile date, inurmatoarele cazuri:a) in lncaperile destinate echipamenteJor electrice in care au accesnumai persoane special instruite;b) in indlperile pentru producerea , transformarea ~i distribctiaenergid electrice;c) Pe platformele si laboratoarele de incercari:d) In Incaperile ~i zonele de lucru pentru operajii de sudare cu arc

electric ~i in cele pentru instalatii de electroliza daca tensiunile de lucru nud ep as es c ] 000 V c .a . s au 1500 V c.c.;e) in incaperile si zonele de lucru pentru celule de electroliza ~i in eelepentru galvanoplastie dad! tensiunile de Iucru nu depasesc 500 V c.a. sau

750 V C.c.;

36 37


22/73

f) in situatiile in care instalatiile e1ectrice sunt realizate astfel incitpersoanele nu pot fi sirnultan in contact , n ici direct nici prin intermediul unorobiecte care inmod obijnuit le manevreaza sau t ransporta, cu mare cu defecteaccidentale de izolatie, cu doW! . pl:\ I1i conductoare (~I1i act ive, mase MlUelemente conductoare) intre care diferenta de potential poate fi rnai mare de:_50V c.a. respect iv 25 V c.a. p e santiere ~iin incaperi agrozootehnice;~ 120 V c,c., respectiv 60 V c.c. p e ~mtiere ~i 111 incliperia grozootehnice;g) ln situatiile de Ia punctul f) daca nu po t fi respectare conditiileenumerate din motive justif icate - necesit st i tehnice impuse de funct ionareamaterialelor sau instalariilor electrice existente SH U dispunerea incAperilor seuzonelor de lucru, trebuie luate urmatoarele masuri:_ incaperile sau zonele de lucru respect ive trebuie del imi ta te in modvizibil; _ p en tr u picioarele si mainile personalului de lucru se vor folosirnateriale izolante corespunzAtoare naturii si conditiilor de lucru;h) La racordul psrtilor mobi le ale materia le lor elect rice, cum sunt deexemplu cArucioarele podurilor rulante SHU chiar podurile rulante, daca acesta serealizeaza cu ajutorul unor distributii electrice flexibile sau prin linii de contactfixe, protejate irnpotriva atingerilor directe.Liniile de contact ale podurilor rulante pentru care nu esre posibil s a fieindeplinite eonditiile enumerate datorita radiatiilor calorice de la materialele sauprodusele manevrate, se po t realize cu conductoare neizolate daca:_ te ns iu ne a de serviciu a liniilor de contact nu depa~~te lOOOV ca.sau 1500 V c.c.;_ condiriile referitoare la ina


23/73

lzolarea lIupHmentari4.1.250.P r ot ec ti a i mp o tr iv a a ti ng er il or i nd ir ec te p oa te f i r e al iz at a prin:- m asuri de p ro te ct ie " B rA i nt re ru p er ea a ut om a t! a a li m en ts ri i" ;- m asuri de proteetie ''prin m t re ru p e re a a u tom a ta a a lim en t ar ii ".4.1.26 . Masurile de protectie "mrA in t re ruperea automata a alirnentarii"s e p ot a pl ie a m a te ri al el or e le ct ri ce s au a num it or rti d in insta la t ie ~i t rebuie sai m pi ed ie e o ri ce a ti ng er e s im u lt an a d in tr e 0m as A s i u n e le me nt c on du cto r a fl at el a p ot en ti al e d if er it e s i e o n st au in:- folosi rea d e m a te ri al e e le ct ri ce d e clasa II sau echivalente:- i zo la re a s up lim en ta ra ;- s ep ar ar ea e le ctr ic a;- a mp la sa re a la d is ta ntl i sa u i nt er ca la re a d e o bs ta co le ;e xe cu ta re a d e l eg at ur i e ch ip o te nt ia le l oc al e, n el eg at e l a pAmant.4.1.27 . Masura de protectie ''prin intreruperea automata a alimentarii"se aplica p ri n u ti li za re a unui dispozitiv de proteetie care trebuie 58 separea uto ma t, in tr u n a nu mit ti mp , fu nc tie d e m ar im ea s i d ur at a t en siu ni i d e a tin ge re ,

alimentarea circuitului sa u materialului protejat hnpotriva contaetelor indirecte,in c az d e d ef ec t.M a su ra d e p ro te ct ie "prin i nt re ru p er ea a ut om a ta a a li me nt ar ii " n ec es it acoordonarea i nt re s ch em e le d e l eg ar e la p l !mAnt si caracteristicile conductoarelorde pro tec t ie ~i i sp o zi ti v el e d e p r ot ec ti e,

4.1.29 . Protectia pr in " izo la re suplimentara' se f ol o se s te l a m a te r ia le l ee le et ric e c ar e a u n um ai 0 i zo la t ie p r inc ipalA ~i s e rea li z eazA in t im pu l e x ee u ti ei >instalatiei electrice (de e xem pl u f ol os in d c on d uc to ar e e le ct ri ce izolate protejateint uburi i zo lan te) ,

Materialele electrice izolate suplimentar po t fi asimilate cu materialeled e c la sA IIde pro tec t ie ,lzolatia suplirnentara trebuie sA fie capabilA sA suporte solicitarilee le ct ri ee , m e ca ni ce s au t erm i ce c ar e p o t s A a p ar a inf u nc t io n ar e no rm a la .Izolatia sup lim en tara nu trebu ie s a fie traversata cu elem en tec on du cto ar e, i ar m as ele i nt er ne e i n u t re bu ie le ga te l a u n c on du cto r de protecpe.1n cazul in care izolatia suplimentara se realizeaza dintr-o cercasa

rnetalica, vopseaua ~i materialele similare nu sunt considerate materialeelectroizolante.Separarea electrlca

4.1.28 . Se po t considera de c lasa II de protectie distributiile realizate

4.1.30. Ma su ra d e p ro te ct ie p ri n " se pa ra re e le ctr ic a" s e a pl ie a t in ii nd u-se searna de conditiile normativului 1.7. ~ i de urmAtoarele precizari; masura "separate de protect ie" n u e st e d es ti na tA a pa ra te lo r cu nivelscazutde izolatie; la uti!izarea r nA s ur ii " se pa ra re d e protect ie ' se recomanda sA serespecte relatia:

U . L s 100 000,incare: U e st e t en s iu n ea nominala a c i rc u it u lu i [V]; L s. 500 In lungimeacircuitului secundar,

in c a zu l a li rn e ntA r ii rnai mu lt or a pa ra te dintr -o s ingura sursa deseparare, daca nu po t fi respectate conditiile generale di n normativul 1.7. ~ic ir cu it ul s ec un da r e st e p re a l un g , t re bu ie aplicate c on di ti il e d e p ro te ct ie s ch em e iIT ;

daca rnasele c ir cu it ul ui d e separare po t veni In c on ta ct c u rnaselea lt or c ir cu it e, p en tr u a ce st c ir cu it s e a pl ic a c on di ti il e i m pu se p en tr u p ro te ct ia p ri n"separare electrica", iar celo rIalte circuite li se aplica m asuri de pro tectiea da pt at e p en tr u a ce st e m a se .

Masuri de pr orectre "'lira intreruperea alimentarii"Materiale electrice de clad II

cu : - c ab lu ri n ea nn ate ~i fllrll invelis metalic; conductoare izolate protejate in tuburi izolante;- cabluri annate sau cu inveli s metal ic, cu condit ia ca armatura sauI nv el i~ u l m e ta li c s A fie izolate la extremitati a stfe l m ca t s a se evite orice lise de

contact intre acesta s i 0 m a sA , u n e lem en t c on d uc to r sau 0 parte activa d in p un ctde vedere electric.C lass 1 1de protectie este eficienta n um ai d ac a s e r esp ec ts c on di ti il e d ea le ge re a g ra du lu i de p ro tec tie in fu nc tie d e in flu en te le ex te me. A tu nci clo da ce as ta p ro te ct ie n u e st e asigurats p ri n c on st ru ct ie ( de e x. m a si ni u ne lt e p o rt ab il e

utilizate In mediu umed sau exterior), trebuie luatA 0 masuri! suplimentara dep ro te ct ie , c ar e c on st a d e r eg ula inu ti li za re a u nu i d is po zi ti v d if er en ti al d e mal tAsensibilitate (d e eel m ult 3 0 rnA).40 41


24/73

Amplasare_B fa distanfa sau IntercalareB de obstaecje Orice defect ap4rut intr-un echipament electric ~i care provoacacirculat ia unui curent, trebuie int rerupt intr-un interval de l imp care sA asigureprotectia persoanelor.4.1.34. La aplicarea mAsurii prin ''intreruperea automata a alirnentarii"trebuie asigurate doua conditii:a) Realizarea sau existenta unui circuit, denwnit "bucla de defect"pentru a perrni te c ircu lat ia curentului de defect . Constroctia aceste i bucle dedefect depinde de schema de legare la pAmAnt(TN, TT.IT).AJegerea dispozitivului de intrerupere automata a alimentlirii va

respecta conditia:

4.1.31. Pentru masura de protect ie prin "amplasare 18 distanJ:. ll.sauintercalare de obstacole", prevederile din normativul 1-7, sunt indeplinite da ca serespects una din conditiile urrnatoare:_ izolatia trebuie sA aiba 0rezistenta mecanica suficienta si sA poatasuporta 0 tens iune de incercare de eel p utin 2 000 V , iar curentuJ de fugA t rebuiesA fie de eel mult 1 rnA, m conditii normale de functionare;_ peretii ~iplanseele incAperilor izolante trebuie sAaiba 0 rezistenta eelp u ti n e ga la c o: 0,5 MO, pentru tensiuni norn inal e ale instal ati eieelmult egale cu 500 V;, . 1MO, pentru tensiuni nominale ale insta lat ie i mai mari de 500 Vmasurate in reate punctele de masura, conform normativului L7.Daca valorile nu sunt resoectate in toate punctele de ma su ra , a tu nc iaceeasi pereti sau aceste pardosel i sunt considerate conductoare electr ic dinpunct de vedere al protectiei la soc electric.

Legituri echipotentiale locale nelegate la pimant4.1.32. Masura de protectie prin "legatur i echipotentiale locale

nelegate la pamant" se aplica in conditiile normativului 1.7. cu urmatoareleprecizari: .. conductoarele de echipotentializare trebuie sa lege toate masele ~itoateelementele conductoare simultan accesibile;. legatura echpotentiala nu trebuie sii fie in legAtl1m cu pamantul nicidirect nici prin intennediul maselor sau elementelor conductoare;_ trebuie luate masuri pentru asigurarea accesului persoanelor laamplasamenul considerat flim ca ele sA poata fi supuse unei diferente de potentialpericuloase (de exemplu in cazul unei pardoseli conductoare racordata lalegaturile echipotentiale dar izolata fatAde pamant).

O.8UfSflREM : : s ; ,p(l+m)Lin care: l R E M este curentul de reglaj al declansatoarelor e lectromagnetiee [AJ;Uf - tensiunea de fazA(cand neutrul este distribuit); Sf i sectiunea conductoarelorde fa7.A [mnr']; p rezistiv ita tea la temperatura normals de funct ionare;m =l, unde SPE este sectiunea conductorului de protectie; L lungimeaSpEconductorului.b) Intreruperea curentului de defect printr-un dispozitiv deprotectie corespunzator, intr-un timp depinzand de anumiti parametri , cum ar fitensiunea de atingere la care poate fi supusa i3rA rise 0 persoana, probabihtateade defect ~iatingere cu pJl.l1iledefecte .4.1.35. In tabelul4.3 se prezinta timpii maximi admisi ai dispozitivuluide protectie in care 0 persoana poote fi supusa i3m pericol Ia 0 anum itAtensiunede atingere. Tabelu14.3

TlmpU m.:l11li1 admi,1 at dispoz ttlvuhll de pro1ecJie in Jane lle de

Misuri de pr etectle prin "intreruperea automatii aalimentiirii"

fens lune. de aUll tenTen.luDe de atlnlere pru:umati Tlmplm.xlml d e intrerupere .1

IV ) dispozilivlllaide protecfler5 1Curentalter...tiv Curen' collfilluu


25/73

4.1.:J6. Condit ia de la art 4.1.34. pUnctwa) llIlpUJ1erevederea deconductoare de proteet ie care leagA'11 '1pAinant masele tuturor echipamentelore le c tr ic e a li rn e n ta t e d e i n st a la t ie , astfel incii:t sa s e c on st it u ie b u c la de defect dinfigUnJe4.2 .. ;4.7.,in funejie descliemele de legare ia~antIT. TN, ITaplicate, . .. Conditiade ta ait.4.L14., punctul b) , impuoeutilizarea unui dispozitivde intrerupere aulofua~ a alunent!rii a le c ar ui ca ra ct er is ti ci s um c o t e s p u n z A t 6 a r eschemei de legare la pAmn t apli~ate:TT~n;J. IT .' . .'

Legirl Ia piimant4.1.37. Masele trebuie sa fieIegateIa conductoarele de protectie in

conditiile prevazute pentru f iecare schema de legare la pAmant ~i in conditiile~fu~2 .' . '... .Masele sirnultan accesibi le trebuie $ ii fie legate 1 8 acela~i.sistein delegare 13P l b n a n t , individual.ipegrupe sau ansambluri, in conditiile date pentruconductoarele deprotectie.

Legiitura eehlpoteotlalil principals4.1.38. in fiecare cladiretrebuie realizata, in conditiile normativului

1.7., 0 leglUld echipotentiala.denumita.pr incipala, princare =e leagiiinire elemasele ~i elernentele conductoare. . ': . . . . .La . .legatura echpotentiala principala' t rebuie racordate . r n cladiri:conductoarele ;principale de protectie,; de- I eg ar e . lamant,conductel.e

instalajiilcr (d e apl!.;gaz) in apropierea locului de intrarefn c1lldirl, conduete deincalzire centrala, tubularura de ventilare-climatizare (daclie?listA), .elcrneiltemetalice aleconstrucpei (vezi fig ..4.2.). :" .' .... .' . .'Legatura echpotentialaprincipala arerolul d e a evita aparifia;ca.utmatea unui defect de origmeexterioara cladirii, unei diferente de potential lntre. el emen te le conduc toa re din punet de v e d e r e electric din c ladi re . .Zona protejata de legatura echipotenpala-principala cuprinde numaisupraf a ta in te r ioa ra -c lad ir i i atunci c an d p ri za de pAmnt a rnaselor este legata-la

centura depfunllnt din fundaia cUidirii sau cartd este legata la fundatiile annaturiimetalice ale clAdirii. .

44

.....----..-..... ascensoareconductor exterio ral ca blului a nt en ei---t___,~---conductor principal

de prorectie .!tlins alatii de gaze -..........

:i nst al at ii de incalzire s :

instalarii sanitate

legatura echipotentialaprincipal.

legaruri la a rmaturileconstructiei

nlacura deseparate

etectrozj

Fig.4.2Legiitura eebfpotenfiali supllmeutara

4.1.39. Daca nu pot fi respectate conditiile de protectie de la art.4.1.37. pentru 0 instalatie sau 0 par te din ins talatie, atunci trebuie realizata 0legaturA locala echipotentiala, numita "suplimentara" (vezi f ig. 4 .3 .) .

Aceasta legatura poate fi realizata pentru toata instalatia electrica, numaipentru 0parte, u n a pa ra t, s au unarnplasament,Utilizarea legaturi i echpotentiale suplimentare se asociaza cu protect iaprin "intre rupere automata a alimenta ri i" pent ru alt e mot ive dedit cele pentruprotectia l a soc electric (de exemplu pentru protecti a impotriva incendiului ,pentru protectia termica a echipamentelor etc.) tiinu 0 exclude pe aceasta.

45


26/73

LegiilurG1

masa supl imenuri i; de: $arpan/"" echipot en~iatizar~ metalic

conductori de proree If iet''''_l

conductor principal deproree ~ie (PE)pJaeu~a de legllturi principal;) canalizare (meralica)separatecleetrod ; ~ de echipotentialirate solI -, prizi de pimant J

Fig. 4.3Schema TT

4.1.40. In schema IT toate masele rnaterialelor electrice protejate prinacelasi dispozi tiv de protectie ~i toate. m~sele si rnultan a.cce~ibi le t reb~ieinterconectate prin conductoare de protecpe ~1 legate la a~eea~l .pnzAde pruna.nt(vezi fig. 2.1.) Daca sunt montate in serie mai multe dlSpozltl .ve de protectle:aceasta prevedere se aplica separat tuturor rnaselor protejate de acelasidispozitiv.Punctul neut ru sau, dacl l . acesta nu exists. un conductor de falA 1 1 1fiecarui transformator sau generator, trebuie legat la pamant,4.1.41. In schema IT, defectele int re faza si masa provoaca circulatiaunui curent prin bucla de defect conform fig. 4.4. Impedanta constituita pri~rezistenta prizei de defect a maselor ~i a neutrului lirniteazi'l valoarea curentuluide defect sub valoarea curentului de scurtcircuit (vezi art . 2.4.).

46

Schema ITLlL2

~ - - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - L3N+

I-----l~Z

.,J~-----..-.--,~

masa

buela dedefectdefect foz::i-mui

. .~ - - - - - - - - - ~

Fig. 4.4.4.1.42. In schema IT, la alegerea caracterist ic ilor dispozit ivelor deprotectie impotriva atingerilor indirecte, trebuie respectate conditiile de la art .2S ~i2.6. La folosirea dispozitivelor diferentiale reziduale, trebuie respectate Oiconditiile de la art 4.1.74 .... 4.1.87.4.1.43. Dispozitivele de protect ie la supracurent i nu pot fi folosite laprotectia irnpotriva atingerilor indirecte in schema TT, decat daeA rezistentele dedispersie ale prizelor de ~nt R " , sunt mid ~iindeplinesc conditiile din relasia:RA Id $ Vincare: R ,4 este rezis tenta de dispersie a prizei de Iegare la p1imllnt a rnaselor

[0]; I curentul de defect ce ssigura funcjionarea dispozitivului de protectie intimpul prevazut in tabelu143, corespunzator valorii de atingere prevazute [A];U tensiunea maxima admisa (50 V c.a.),Rezulta: Id S 12,.5A pentru R .. =40; Id S SOA pentru R ,4 =10.4.1.44. Daca condi tia de la art. 4.1.43. nu poate fi indeplinitA, trebuierealizata 0 legAtura echipotentiala suplimentarA.

47


27/73

4.1.45. 1~schema IT se pot folosi urmatoarele dispozitive de protectie:- d ispozitive de p rotec tie la sup racu ren t i;- dispozitive de protectie diferentiale,Dispozitivele automate de protectie la tensiuni de at ingere (PATA) sepo t folosi in situatii speciale atunei cand alte dispozitive de protectie 01.1 pot fiutilizate.Scbema TN

4.1.46. in schema TN toate masele instalatiei electrice t re bu ie s !: lfielegate prin conductoare de protectie Ia punctul neutru al sursei care trebuie legatla pmtAnt in ap ro p ie r ea f ie c ar ui t ra n sf ormato r de alimentare s au g en er at or , D a caun punct neutru nu este disponibi l, un conductor de faz~ t rebuie legat la ~mantdar niciodata conductoru1 de faza nu seutil izeaza drept conductor PEN.Daca exista posibilitati eficiente de legare Ia pa.mant , se recomandalegarea conductorului de protectie Incat mai multe puncte la paman t. Lega tu r ilemultiple la piimant au drept scop asigurarea unui potential dit mai apropiat de eelal pamanrului, in ca z de defect.Pentru a respecta conditia de a avea un potential al conductorului deprotectie cat mai apropiat de cel al pamantului, se recomanda Iegarea lui lapamant inpunctul de intrare :in cladire.La cladirile inalte, aceasta legare rnultipla a conductorului de protectie nu poatefi p ract ic r ea liza ta . De aceea ea poate fi i nl o cu it j, c u legaturi echipotentiale careau 0 functie similara.4.1.47. Realizarca legarii maselor la punctul neutru depinde de t ipulschemei TN Astfel:in schema TN-C (fig. 4.5.a.). legarea maselor la conductorul PENtrebuie sA fie rcalizata in locuri usor accesibile. Aceste legaturi trebuie s a permitso deconectare u~oarn ~iefectuarea de rnasurari de izolatie. Trebuie luate rnasuripent ru a evita orice rupere a conductorului PEN. Prizele de curent t rebuie s a .aiba, in afara contactelor de faza, un contact pentru conductorul neutru si uncontact pentru conductorul de protectie (3F+N+P).- in schema TN-S (fig. 4.5.b.) , conductorul de protectie este legat lapunctul neutru a] sursci care esre legal 1a pamsnt. in general, circuitele dereceptor sunt realizate In schema TN-S.- in schemele TN-C sau TN-S, cablurile flexibile ale materialelorelectrice mobile trebuie s a aiM un conductor de protectie distinct de conductoruIneutru, acest conductor de protectie fiind legat la contactul de protectie al prizei.

48

Schema TN-C Scbema TN-S .

N~--~~~~~~~_PE! defect

a) b)Fig. 4.5

4.1.48. Cele douII. scheme, TN-C si TN-S, pot fi utilizate in acceasiinstalatie, cuconditia ca schema TN-C s a . fie utilizata in arnonte de schema TN-S(TN-C-S)4.1.49. In schema TN pot fi urilizate, in condi ti ile de la art. 2.10 . .. .2.15 dispozitive de protectie impotriva supracurentilor ~idispozitive de protectielacurent diferential rezidual, cu urmatoarele precizari:- in schema TN-C nu se pot utiliza dispozitive de proteetie la curentdiferential rezidual cu exceptia prevederilor de la art. 4.1.50.;atunci cand se utilizeaza un dispozitiv diferential rezidual in schemaTN-C-S, legarea conductorului de protectie Ia conductorul comun (PEN) trebuiesa se faca inamonte de dispozitivul de protectie diferential (conductorul PEN nutrebuie utilizer in aval de dispozitivul de protectie diferential).4.1.50. Atunci cand un dispozit iv de protectie di ferential este util izatpentru intreruperea automata a unui circuit din exteriorul zonei de actiune alegaturii echipotentiale, masele nu trebuie s a . f ie legate la conductoare. le de

proteetie ale a schemei TN dar trebuie sl\ fie legate la 0 prim de pfunant avand 0valoare care s a . asigure functionarea dispozitivuIui de protectie diferential . in49


28/73

aceastil situatie, circuitul astfel protejat poate fi considerat in schema IT ~i seap l ica cond it i il e de l a a rt . 4.1.40.... 4.1.45.Schema IT

4 .1 .5 1 . l n schema IT cu neut rul al iment lhii izolat [at11 de pAmiint(fig. 4.6 a.), curentul Z , al primului defect care poate afecta 0 faza lie inchide prinimpedantele de izolare (capacitive ~irezistive de izolatie) ale celorlalte douA fazein raport cu mantul.4.1.52. In .schema IT cu neutrul alimentarii legat la pamant prinintermediul unei impedante Z (fig. 4.5b), intensitatea eurentului primului defecteste practic limitata de valoarea acestei irnpedante, capacitatile celorlalte douafaze in r ap or t c u prunantul prezentand 0 impedarqa in general mai scAzutA, dacainstalatia nu cuprinde lungimi mari de cabluri sau nu comports invelisurimetalice. .

1-------1BI

Id__ ........ ~_ Ja) b)

Fig. 4.64.1.53. In ~chema IT,la aparitia primului defect de izolatie, curentul dedefect este limitat astfel incat s a nu apara in instalatie 0 tensiune de atingere

50

periculoasa mai mare deeat tensiunea limit! conventionala. In acest scop trebuierespectata relapa:R",.I ri 5U Lincare: R" , este rezistenta de dispersie a prizei de prunant a maselor [Q];Ir i -curentul primului defect [A]; U L - tensiunea de atingere limita admisa [V].Aceasta condit ie permi te evitarea oricarei intreruperi a alimentarii laaparitia prirnului defect ~i cont inuarea exploatarii instalatiei dar trebuie luatemasuri de protectie pentru a se evita periclitarea utilizatorilor in cazul unui al

doilea defect.Pentru mentinerea acestui avantaj, este necesar ca primul defect sa fierapid detectat ~ieliminat cu ajutorul controlului permanent 81instalatiei (CPI) .In caz contrar , insta lat ia se va comporta ca in schemele TN sau 1'1' ~i se pierdeavantajul schemei IT.4.1.54. Daca primul defect nu este eliminat ~idaca se produce al doileadefect de izolatie afectand 0 altA faza, apare un curent de dublu defect Acestcurent este LUl curent de scurtcircuit (intre faze), conform fig. 4.7.

~-~-~-~-.~-~~-~--~-~-~--~-~--~-~~-~.-~-~-~~{~-~--~.~-~--~-~--~-~-~--~-~--~-~-~--~-~--~-~'---------I1.2~'~-~-~--~-~-~--~-~-~--~-~-~-~4--4--------------~~~------FE---.:,, _ _ , _ o c _ ow,,, ,

~ Z. ml,,,----,ml. ,

eo.,.---+--+-+--+--,

A B. . ._ .H "~ H ' " " " ' _ "_.- : ~ . c ur en t d e d u b lu d ef ec tFig. 4.7

4 .1 .5 5. t n schema IT, se pot utiliza urmatoarele dispozitive de protectiesi semnalizare:- CPI - dispozitive de control permanent al izolatiei (1aprimul defect);

- dispozitive de protectie la curent diferential rezidual (la primul defect;- dispozitive de prote~lie la supracurensi (numai la al doilea defect).

Sl


29/73

Priza de pimint4.1.56. Rezisrenta prizei de plbnAnt depindc de forma sa, dedimensiunile sale si de rezistiviratea terenului in care este amplasata, Rezistenta

prizei de pamant trebuic s a fie cat rna i s c ll zu tA .4.1.57. La cladirile noi, p r i z a de fundatie se realizeaza odaUi cufundatia, de e xe rn plu c u 0 platbanda de otel cu sectiunea m inim a 100 m m2 ~i3 mm grosime, dispusa de preferinta pe conturul fundatiei sau printr-un cablu deotel cu sectiunea minima de 95 mm', inglobate direct in betonul fundatieieladirii, asrfel incat s a fie invelite eu un strat de beton de eel putin 3 em(v.fig.4.2) Legatura dintre acestea ~i eonductorul de protectie se face eueonductoare de legare la pamant din otel cu sectiunea minima de 50 mm',inglobate inconstructie la executarea ei ~isudate la conductoarele din fundatie,4.1.58. Armaturile e1ementelor din beton annat (radiere, stalpi, grinzi,plansee) se leaga intre ele, la o priza de pl!.milnt~iIa conductoare de protectie inpuncte cat mai apropiate de acestea. Se VA evita legarea la acesr sistemechipotential astfel realizat a annaturilor precomprimate.La cladi rile care au schele t metalic si la care sta lpi i peret ilor exrerioriconstituie practic prize de pamant, nu este necesara prevederea u ne i c en tu ripentru priza de fundatie, In acest caz se verifies eontinuitatea clectrica a acestorprize de pamant, Ansamblul prizelor de plbnant inastfel de situatii, este bine s acuprinda si legatura echipotentiala principala,4.1.59. Conexiunile intre elementele dm: otel si conductoarele dineupru nu rrebuic niciodata inglobate inbeton si trebuie s a fie realizate legaturi inmomaj aparent.4.1.60. La cladirile noi unde se folosesc in mod obligatoriu prizelenaturale de parnant (fundatiile si structurile metalice ale constructiilor,conductele de apa Ingropate in parnant etc.) este necesar sa se verifice, pe faze deexecutie, continuitatea electrica a acestora,4.1.61. in cazul cIadirilorexistente, priza de legare la pamant poate ficonstruira din:platbanda ingropata orizontal;

placi metalice subtiri, ingropate;eleetrozi verticali.

4.1.62. Conductoarele ingropateorizontal se pot amplasa in santuridestinate instalatiilor, la 0 adancirne de cca. I rn. santurile nu trebuie urnplute cupietris, reziduuri sau materiale analoage, ci de preferinta eu pamsnt, capabil saretinA umiditatea. Valoarea rezistentei prizei de pAmant se poate diminua prin

52

cresterea I~~jj traseului, ~onduetorul inglobat orizontal trebuie sA aib!!.secnunea minima de 10 0 mm cand este realizar din otel 25 mr r f eand esterealizat din cupru masiv ~i 35 mrrr ' pentru cupru funie . 4.1.63. Placile meta lice subtiri pot fi rectangulare de 05 m x I msau de] m x Im, Ingropate vertical pentru un contact mai .bun cu solul al

ambelor fete ;~ias!fel ineat centrul placii s a se gaseasca la adancimea de I m.PI~et1e din cupru rrebuie sa aiba grosimea de eel putin 2 mm, cele din

otel galv~1Z8t de 4 mm sau 6 mm in funct ie de ph-ul terenulu i, iar cele din otelnegalvanizat, 6mm.Rezistenta de dispersie a prizei de pamsnt de aeest tip este aproximat ive ga la c u:

R =O,8p lIL [0]incare: peste rezistivitatea terenului [0]; L - perimetrul placii [m]. . 4.1.64. Ele:trozi:i ~erticali trebuie s a plltrundA in pAmfint pana laadancimea de eel put in 2 m ~1se confectioneaza din:teays de ote l galvanizer eu diametrul de eel putin 25 mm:prom din otel galvanizat eu latura de minim 60 mm: '

- bare de cupru sau o te l cupra t eu diarnetrul de eel putin IS mm .4.1.65. Rezistenta de dispersie a prizelor de p!imil.ntinfunctie de naturat er en u lu i s e poate detennina conform STAS 12604/5.Conductoare de proteede ,1legatori de eehlpotentlallzare

. . 4.!.66. Un ~onduetor de protect ie PE poate fi comun pent ru mai multeci rcui re avand acelesi traseu, daca sect iunea sa a fost dimensionata eonfonn art3.3.16. .Sectiun ile conduetoarelor de protectie se stabilesc eonfonn art. 3.4. 14.

... 3.4.16.4.1.67. ~onduetorul de l eg a re l a plhniint leagA priza de plitnant l a b om ade l eg ar e l a prunan~ la care sunt raeordate conductorul principal de protectie ~ieonduetorullegAt1,lfti de e c hi p ot en ti al iz a re p r in c ip a le ( v ez i fig. 4.2 . ~i4.3.)In cazul in care racordul la priza de pamant se face int re doua metalediferite se utilizeaza racorduri speciale care nu trebuie sA fie in contact direct cupamantul. .. 4.~.6~.Condu~toare1e de protectie ~i legaturile echipotentiale(tn.te~con~xtunil.e~ tr~bute s a fie. protejate irnpotriva dcteriorarilor mccanice ~ichimice ~t a solicitarilor electrodinamice,Ele trebuie s l l . fie protejate ~ila trecerile prin elemenrele de constructie.

53


30/73

4.1.69. Conductoarele de protectie ~i legaturile echipotentiale(interconexiunile) trebuie sA fie vizibile, iar daca sunt inchise, trebuie sll fieaccesibile.4.1. 70. Legaturile conductorului de protectie la conductorul principal

de p ro te ct ie t re bu ie M fie realizate individual, a stf el i nc st , d ac a u n conductor deprotectie unneaza s a f ie separat de conductorul principal, legatura tuturorcelorlalte eonductoare de protectie la conductorul principal sa nu fie afectata,4.1. 71. Pentru realizarea conductoarelor de protectie pot fi utilizate:conductoare izolate incorporate incabluri;conductoare izolate pozate in tuburi, plinte erc.:conductoare neizolate care trebuie s a unneze str ict traseul

conductoarelor active ale circuitelor respective.4.1.72. Pot fi ut il iza te drept conductoare de protect ie inveli suriledistributiilor prefabrieate daca indeplinesc simultan urmatoarele conditii:a) prezinta pe toata lungirnea, lin..nd seama ~i de imbinari, 0

conductibilitate echivalcnta cu aceea impusa conductorului de protectie;b) continuitatea lor electrica este astfel realizata m c a t asigura protectiaImpotr iva deter iorar ilor rnecanice, chimice sa u electrochimice:c) permit pe traseullor ~iracordarea altor conductoare de protectieFiecare element 81 invelisului trebuie ca la 15 em de la capat s a fiemarcat cu 0 banda verde/galben sau prin literele PE pentru a sernnala cll invelisuleste folosit in acest seep. Aceste marcaje t rebuie sArilmanA vizibile ~i duramontarea elementului de lnvelis.

4.1.73. Pot fi util izate drept conductoare de protect ie sarpante lemetalice ale carer c lemente conductoare permit asigurarea unor legaturi deechipotentialitate locale si care sunt special recomandate in instalatiile in care inprotectia irnpotriva atingerilor indirecte se utilizeaza dispozitive de protectieimpotriva supracurenjilor.Legarea maselor la sarpantele metalice trebuie sA se faca prin legsruri deechipotenrializare realizate cu conductoare neizolate sa u cabluri.

Intreruperea automata a alimentiiri i prln dispozltlve dlferentlale rezlduale4.1. 74. Protectia irnpotriva atingerilor indirecte cu ajutoruldispozitivului diferential rezidual este asigurata atunci cand este indeplinita

relatia:

54

incare: keste curentul diferential nominal (de functionare) (A); R",' rezistentade dispersie la ~lant a maselor legate la pamint [0]; UL - tensiunea de atingeremaxim admisa [V] care poate fi:

050 V c.a, incazul general;o 25 V CoB. pentru s ant ie r e s i ferme agrozootehnice,4.1. 75. Curentul diferential nominal (de f unc t iona re ) I .&rrebu ie sA aiba

o valoare apropiata de valoarea cu ren tu l ui d if er e nt ia l rezidual Ib - Curentuldiferential rezidual I~ depinde de valoarea rezis tente i de dispersie la pamAnt amaselor legate la pAmantR. . . .conform tabelului 4.4. Tabelul4.4Alegerea dlspozltivelor dlferenliale de pro tee tie in funcUe de vaJoarearezlstentel de disnersie la pamint a maselor

Valoarea maximi a rezlstenlei de dlspersle laCurentul diferenllal rezldual pimAnt a maselor legate I. pimiot

l. A [ rnA] R~ rn iUL - SOV C.B. UL = 25 Vc.a.Dispozitive 1000 50 25diferentiale de 65 0 76 38medie 50 0 100 50sensibilitate 30 0 16 6 8310 0 50 0 25 0

4.1. 76.1n eazul in care nu este posibil sli se realizeze 0 rezistenta R " ,mai mica de 500npentru Ur 50 V c.a, i de 2500: pentru UL=25 V C.H., serecomanda s a se uti lizeze un dispozit iv di ferentia l de inal tA sensibili ta te(/.tl= 6, 10, 30 rnA valori uzuale). Se pot utiliza ~idispozitive pentru care I~ este12 sau 16 rnA

4.1. 77. La montaj, circuitul magnetic al dispozitivului diferentialtrebuie M cuprinda toate conductoarele active ale circuitului protejat, inclusivneurrul. Conducrorul de protectie PE al circuitului trebuie sA rl'imana inexteriorulcircuitului magnetic (fig. 4.K).

4.1. 78. Daell instala ti ile elect rice alimenteaza echipamenre care aucurenti de fugll perrnanenti, incornpatibili cu utilizarea dispozirivelor diferentiale,atunci se foloseste 0 altAm;i!isurl!.e protectie (de ex. separarea de protectie),4.1.79. Aparatul general de cornanda si protectie al unei instalatiielecrrice alimemate din reteaua publica de joass tensiune, adica disjunctorul debransarnent, poate s a nu aiM ~ifunctie diferentiala,

55


31/73

ORIA400m.I. ~ ... D R 'OOmA. (do ex , lip S)_-_. 40m.s

Sel ectivitate vertlcala (in ca sca da) in tr e i tre nteFig. 4.1] ,b

4.1.84. Disjunctorul de bransament de tip S (selectiv) permiteasigurarea selectivitatii verticale in doua sau trei trepte prin utilizareadispozitivelor diferentiale de 100 rnA sau 30 rnA amplasate in aval de acesta,

4.1.85. In instalatiile electrice mari, cu nurnar mare de nivele dedistributie, se po t combina ceJe doua sisteme de selectivitate (orizontala ~iverticala). 1naces! caz, in tabloul general de distributie se monteaza un disjunctorgeneral ~rl!. functie diferentiala (fig. 4.10.).

4.1.86.1n insta la tia e lectr ica prote jata cu dispozit ive di ferentiale dema l tA sen sib il i ta te , mase le t r ebu ie legate la pamdnt,

4.1.87. Dispozitivele diferentiale de ma l tA sensibilitate se utilizeazapentru protectia:a) c ircuitelor de priza;cu curent i nominali rnai mici sau egal i cu 32 A, indiferent de loculde arnplasare;din incaperile de clasa AD4 (U3);din insta la tii le electr ice provizorii (de exemplu in instalaDii desantier) indiferent de curentul nominal;din sali de baie, dusuri ~ipiscine (numai involurnul 3);pentru incAlzirea electrica prin pardoseala sau plafon.b) instalatiilor electrice utilizate inconditii grele,

58

4.2. Prutectia circultelor clectricePretectia impotriva supracurentller

4.2.1. Conductoarele electrice trebuie protejate impotrivasupracurentilor prin unul sau rnai multe dispozitive de protectie automata.Aceasta protectie poate fi:irnpotriva curenilor de sup rasarc in a s i /sauimpotriva curentilor de scurtcircuit.4.2.2. Dispozitivele de protect ie se aleg tinand seama ~ide indicat iilefumizorilor de eehipamente electrice.

Protectla Ia suprasarcinii4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcina, pentru a asiguraprotecpa unei distributii, trebuie sl1indeplineasca urmatoarele conditii generale(vezi fig. 4.] 2):

IcSINSlodm12S1.45Jodm,in care: Ie este curentul de calcul al dis tr ibutiei ; IN curentul nominal aldispozitivului de protectie; I .a... . curentul adrnisibil in conductorul distributiei;I) - curentul conventional (curent care asigura efectiv declansarea dispozitivuluide protectie sta.bilit in norme sau indocumentatia de referinta a produsului).

Caraeteristlclle de referintii ale dl~tributiei electrlce (circuit, coloanii)I, eurentulsdmisibil

1 , . "

. .intrenlploru]uiFig. 4.12

59


32/73

4.2.5. In cazul in care protectia la suprasarcina este asigurats cusigurante fuzibile, atunci acestea trebuie sA respecte urmatoarele doua eondil.lii:

IF~Ic ; I12:5 l,451 QJm sau IF :5 ; m ,3

unde K 3 = K 2 , in care: K] este raportul dintre curentul I] asigurand efectiv1,45functionarea dispozitivului de protectie ~i curentul sau nominal IN (in acest cazI F) . Valoarea raportului K] variaza in functie de natura dispozitivului deprotectie, conform tabelului 4.5.

TaOOI111~t5Valorlle eeeflclentllor K $iK, in functle de tipul dispozitivului de protecieDispozitivul I N s; I,/l..J", X Jde protectie [A JSigurante ellfuzibil tip gIIF=6A 6 1,9 0,76 1,31IF= lOA 10 ],75 0,83 1,21I F=25A 25 1,6 . 0,91 1,101" .= toOA 100 1,6 0,91 1,10Intreruptoareautomate mid 6 + 25 1,45 1,00 1,00Intreruptoareautomate 63 1,25 1 16 0,86. , ,NOTE: 1.Penfru slgurante fuzibile 18care Kleste cupnns mire 1,6 ~I1,9,

conditia I] S; 1,45 iDd~ este mal seven! deciitiF SiDJ.r2. Pentru intreru ptoare automate.conditia INS I......este mai seven! decii t/ J S 1,45 I~.3. Inpractica, pentru intreruptoare le automate, rezulta urmatoerele condijii:IcSI)


33/73

Tabelul41.7Caraeterlst ieile dispozitivelor de protect le pentru circuitele eleerriee dUI!I l

IoeulateTipu l c i rcu i tu lu i casnic Sectlaeea tntreruphHIIIf(f:onofazat 230V conductoarelor Sigurante1 faza+N sau de eupru Iuzibile midi1 faza+N+PE [mm2) Curentul nominal (A]I luminat fix ],5 10 16Prize de curent 2,5 20 25Circuite specializate: 2,5 20 25- boiler- masini de spalat vase 2,5 20 25- ma~ini de spi!lat rufe 2,5 20 25- masini de gatit 6 32 40

Protectla impotriva supratenslunfloe4.2.10. Supratensiunile la care pot fi supuse instalatiile elecrrice pot fi

generate de: un defect de izolatie al instalatiilor de J.T. fatii de instalatiile deinalta tensiune:dcscarcari atrnosferice;

manevrarea echipamentelor electrice;fenomene de rezonanta:intreruperea neutrului (N) inreteaua de l.T.4.2.11. Apara tele de protee tie la supratensiuni sunt de urmatoare le

tipuri: tip A, pentru linii electrice aeriene (LEA);tip B, pentru cladiri cu bransarnent aerian sau subteran prevazute cuIPT;tip C, pentru cladiri cu bransament subteran sau aerian prevazutesau nu cu 1PT;tip D . pentru protectia receptorului fmaL4.2.12_ Protec ti a instalati ilor e lec trice la supra tensiun i de ongme

atmosferica se face cu dispozit ive de protec tie la supra tensiuni de t ip B pentrutensiuni cuprinse intre 0,4 . .. 4 kV (0,5 . . .2,5 kV) pentru un curent maxim dedesearcare de 30... 140(5) le A pentru timp de descarcare 8 / 20 us.

62

Aceste dispozit ive se monteaza in t abloul electri c general. dupasigurante ~i inaintea aparatelor de mAsurl!.~iinregistrare ~i au in componentaeclatoare, separatoare termice ~ivaristoare cu oxid metalic.

Echiparea instalatiei electrice eu astfel de aparate este necesara numai incazul in care construct ia este prevl!.zutA eu ins talatie de protect ie impotrivat ra sn e te lo r s a u este alimentata prin racord aerian la r e t e a u a de j o as a t en s iu n e,4.2.13. Protec tia instalati ei electri ce la supratensiuni acc identale

generate de comutatie pe sarcini inductive sau capacitive (actionari aleechipamentelor e lec trice) se face cu apara te de prorect ie la supratensiuni decomutatie de tip C pentru retele de 75-500 V in reteaua de alirnentare de joasatens june.

Echiparea cu aparate de acest tip este necesara atat in cazulconstruct ii lor echipate cu msralatie de protect ie impotriva trasnetelor , cat ~i incazul celor neechipate, indiferent de modul de racordare (aerian sau subteran) lareteaua de j oa sa tensiune,

Aceste aparate pot c ont in e p r ot ec t ie d i nam ic a , p r ot ec ti e t erm ic s, varistorcu oxid meral ic ~ieclator cu descarcare ingaz si se monteaza in tabloul principals au secunda r ,4.2.14. Aparatele de proteetie la supratensiuni de tip B ~i C care nusunt prevazute eu carruse inrersanjabile, trebuie separate 1 -1 tabloul electric printr-un separator legat i n p ar al el , care sll permits inlocuirea aparatului defect ~i

realimentarea instalatiei generale.4.2.15. Protectia individuala a receptoarelor (protectie finala) lasupratensiuni induse ~iremanente se face cu aparate de protectie la supratensiunide tip D pentru retele de 230 V. Pentru aparate de laborator, echipamenteelecrrice ~i tehnicA de calcul, apara tele de protect ie sunt echipate cu cont roltermic de functionare pentru echilibrarea de potential intre cablurile de antena ~ialimentare electrica ~icu filtre antiparazite de banda largll.

Aceste aparate se monteaza in prize cu contact de protect ie .4.2.16. Toate apararele de protectie la supratensiuni asigura 0protectie

efi cienra numai daca rezistenta de dispersie a prize] de parnant a instalati eie lec t r ic e e s te core spunza toa re (R ~ ]0 - pentru priza comuna cu prize IPT . R ~5 0 p en tru p riz a de pamant s ep ar at a n at ur al a s au R"'lOn p e nt ru p r iz a de pamantartificiala ).

Proteel ia impotrfva teosiunilor mlnlme4.2.17. Protecti a impot riva tensiuni lor minime se aplica in special

instalatiilor electrice care sunt dotate cu motoare concepute s1lporneasca automatdupa oprirea provocata de0ensiune scazuta sub 0anumita valoare.63 i

iII


34/73

4.2.18. Dispozitivele de protectie la tensiuni scazute sunt necesare ininstalatiile electriee ale cladirilor prevazute cu echipamente de sigurants sau cualimenrare de r ez e rv a . A ce s te d is p oz it iv e t re b ui e sA as igu r e punerea ir n functiunea surselor de sigurama sau de Inlocuire ~i alimentarea echipamentelorcorespunzAtoare atunci cand tensiunea este inferioara limitei de funetionaren o rma l s a ap ar at e lo r.

5. MATERIALE ELECTRICE5.1. Prevederile acestui capitol se aplica:materialelor pentru distributii: cabluri, conductoare, tuburi de

protectie etc.;aparatajelor si aparatelor electrice: prize, inrreruptoare, dispozitivede protectie, aparare de ml!.surnetc.;receptoarelor electrice: corpuri de iluminat, motoare etc..5.2. Materialele electrice not trebuie s a fie agrernentate tehnic conformlegii ~i sA aiM certificates de confonnitate a c a li ta t ii , A c e sr e rnateriale, aparare sireceptoare trebuie sA fie insotite de certificate de calitate.

5.3. Pentru a asigura securiratea persoanelor si a bunurilor rnarerialeleelecrrice trebuie siI-{\i pastreze in timp calitatile ~i caracterisricile tehnice subactiunea influentelor exteme din incaperile sau amplasamentele in care ele aufost instalate.5.4. Gradele de protectie irnpuse pentru materialele electr ice pot fiasigurare prin:carcasa proprie:carcasa comuns a mai multor aparare (dulapuri, tablouri, cofrete);instal are (amplasare la distants, izolare suplimentara),in anexele 2, 3 ~i 4 sunt definite gradeJe de prorectie IP la corpuris t ra in e, apa ~iprotectia la so c mecanic,

5.5. In functie de clasele de prorecjie la socuri electrice, materialeleelecrrice se clasifica conform tabelului 5.1.Tabelul s.t

Clase de nreteette 51simbohui nentm materhllele eledriceClasa mated.lulut Simbol ;\Iod de realizllre

intenlationa'Protecjia se bazeaza pe "izolatia cprincipals".Su esre preVAZlllAnici 0mlislirnpentru legarea pIII1ilorconductoare

0 - accesihile, dacij existA, 18linconductor de protectie care face partedin insta lalia electricA fid, protecjlain caz de defect al izolaliei prlncipalebaziindu-se De "imnrehnulre".

65


35/73

Tabelul 5.1.(continuare I0 1 2

C ar ca se le c u pAr t i bune eonduetoa re_L electric sunt prevszute I;U borns deI legare 1 1 1p ll m an t, a st fe l inca! ~!'jile-- a cc es ib il e n ei zo l at e sa n u p o a~ ~- d ev en i p er ic ul oa se i n c a zu ld e fe ct ii ri i i zo l at ie i p r in c ip a le .

[ill P ro te ct ia s e r ea li ze az a p ri n " iz ol at ieII dub la " s au " izo1at ie int ll ri tJC Nu s ep re ve de b or n! ! d e l eg ar e l a pimanL Pro tect ia se rea lizeaza prinIII a limentarea I sTFJS s au TFJPw Sun bolul pentru corpun de ilumlnat cu su[lieincandesceme, U,tensiunea de alimemare (\1-

Dtstrfbutft5.6. Modurile in care pot fi pozate conductoarele ~i cablurile electrice

sunt prezentate in tabelul 5.2.Tllbelui 5.2

Modurl principaJe de po zar e a cabJuriior ~i cundue to ar elnrizolate

Mod de pozare Cabluri Conductoare lzolateFixare directs De oereti Da N uTuburi de . .E!:_otect i einmomai a p ar en t Os DaTubur i de protectie inmon t ai i n e ro r e t Os" Da ..-Pozare.Jl..e podur i de cabluri Da N uP o z ar e i n p ro fi le p re fa b ri ca te ( pl in te , D a Da'"izheeburi etc.) -. - .... ) C u condltls ca profllele sa 8 1M . pereu plini ~ l sa fie prevazute cu un capac ee poate Ii dernomatnumai ell a j1 l1 or ui u ne i s cu le . ) Nurna i pe poJ1iun i scurte pen tru moore !la u ti la je , t rece ri p rin peret i, p lansee e tc ,

5.7. Conductele electrice trebuie protejate mecanic pe roars lungimealor. tarA discontinuitati,

5.8. Atunci cand tuburile de protectie sunt rnontate Inglobat inelernentele de constructie, accesoriile de imbinare ale acestora trebuie sAasigureetanseitatea In timpul prizei cimentului.

66

5.9. Stabilirea traseului tuburilor de protectie trebuie sI ! se faca astfelincat sA nu fie posibila acumularea apei de condensatie in nici un punct alacestuia,

5.10. Tuburile de protectie trebuie pozate astfel incst sA nu fie posibilApatrunderea apei,5.11. Tragerea conductelor electrice in tuburile de protectie, In plintesau inprofile se face numai dupArnontarea lor si a accesoriilor acestora.5.12. Pentru a indeplini conditiile de instalare a conductelor electriee sipentru a indeplini condi ti a de limitarc a temperaturi i de functionare normala ,

sectiunea totala a acestora (conducte izolate) trebuie sa fie eel mult egala cu 1/ 3din sectiunea inter ioara a tubului de protect ie S8U a profi lelor. tn cazul trageri iunui singur eablu in tub, rapor tul dintre diametrul inter ior al tubului ~idiametrulexterior al cablului trebuie sa fie de ee l putin 1,5 .

5.13. Atunei cand se uti lizeaza tuburi de protecti e meta l ice , acesteatrebuie legate la pamant. Tuburile metalice nu trebuie utilizate drept conduetoarede legare la pamant sau drept conductoare de protectie.Atunci cand se utilizeaza tuburi de protectie metal ice din materiale

feromagnetice, toare conductoarele aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorulde proteeti e trebuie insta late in acelasi tub. Face exceptie conduc torul PE taraizolatie care trebuie instalat separat.

5.14. Tuburile de protect ie pozate in cana le tehnice si irnbina ril e lortrebuie sAfie etanse, Tuburile de protect ie meta l ice trebuie montate astfel incalsa se asigure evacuarea apei de condensatie.5.15. Pozarea tubur ilor de protect ie ale ins talatiei electrice in ;;,lijuripracticate in plansee este interzisa. Tuburile de protectie pot fi inglobate inplansee la turnarea acestora sau pot fimontate peste placs ~i inglobate in sapa deegalizare,

5.16. Capacele dozelor de der ivat ie trebuie sA ram a n a acces ibile ~idemontabile dupa incastrarea in elementul de constructie,5.17. Goluril e pentru t raseele electri ce din construc tie trebuie sI !permits rrecerea libera a tuburilor de protectie.5.1S. Tuburile de protect ie care se monteaza in golur ile construct ieitrebuie sa fie etanse in situatiile in eare este cazul.5.19. Arunci cand plafoanele false sunt formate din panouridemontabile , dis tr ibutii le electrice trebuie sA fie f ixate independent de acestepanouri (vezi fig. 5.1.).

67


36/73

Planseu

Doza deDerivatieElemeru de fixare

Cablu

Plafon fals demontabilCorp de iluminat

Fig. 5.1.5.20. Plintele sau prof.t. le le t rebuie alese si pozate astfel indi t 5 i1 nu

dsuneze conductoarelor electrice. Ele trebuie sa suporte, far~ a crea pericole,in flu ente le ex terne la care sunt supuse.5.21. In pl inte sau profile cu capac dernontabil cu ajutorul unei scule,sunt admise conexiuni realizate conform paragrafului "Conexiuni" din prezentulzhid,- 5.22. Plintele sau profilele ale carer capace sunt demontabile ftiraajutorul unei scule sau au pereti perforati , pot fi utilizate numai in incaperi pentruechipamente electrice.5.23. De preferinta, in plin te sau profile, conductoarelc electr ice sepozeaza intr-un singur strat.5.24. Un tub sau un compartiment al unei plinte, poate s a continaconductoare izolate apartinand unor circuite diferite alimentate la aceeasitensiune nominala.Dad conductoarele izolate eare tree prin acelasi tub sau compartimental unei pl intc apartinand unor ci rcui te diferite , al irnenteaza acelasi aparat sauechipament, atunci fiecare circuit trebuie protejat separat impotrivasupracurentilor.

5.25. Nu seadmireutilizarea aceluiaticonductor neutru (N)pentru maimulte circuite individuale,5.26. in cazul distributiilor prefabricate de tip industrial, producatorultrcbuie sa precizeze urrnatoarele valori pentru calculul impedantelor buclelor dedefect necesare verificarii conditiilor de protectie impotriva atingerilor indirecte:

68

R. - rezistenta fiecaruia dintre conductoare active la temperatura de 20C;R, - rezistenta fiecarui conductor activ atunci cand echilibrul termic este atins:X - impedanta medie pe metro de lungirne a conductoarelor active, inregim 'trifazat echilibrat, pentru curentul ~ifrecventa nominala;RpE - :ezistenta ohmica pe metru de lungime a conductorului de protectie;Z b - impedanta pemetru de lungime a buclei de defect avand eonfiguraOia ceamai defavorabila:pentru eonductoarele active, buc1ele faza-faza si faza-neutru:bucla faza-conductorul de protectie.5.27. Distributii le prefabricate trebuie sa aiba gradul de protecpecorespunzator incaperii SHU amplasamentului in care se instaleaza, conformnonnativului I.7.5.28. Nu este permisa utilizarea distributii lor prefabricate in bai sau inincaperi eu dusuri.5.29. Amplasarea elernentelor ~iaccesoriilor (clemente de imbinare de

schimbare a directiei, de ramificatie etc.) precum si fixarea lor, trebuie sa se fadiconform indicajiilor dale de producator.. 5.30. :A-paratele si accesoriilc integrate in distributiile prefabricatedestinate sa alimenteze conductoare exteme (de exemplu prize, blocuri .dejonctiuni) trebuie sii fie corespunzstoare normelor de produs.5.31. lnstalatiile eleetrice in distributii prefabricate trebuie s a aibacurentul nominal ~i caderea de tensiune corespunzatoare eel putin puteriitransportate ill functionare normala.Dtstr tburlt in c ab lur i

5.32. Cablurile rigide pot fi montate aparent:- fixate pe clemente de constructie eu ajutorul colierelor de prindere saualte mijloace de fixare; pozate pe poduri de cabluri sau suporturi simiIare.5.33. Pot fi uti lizate cabluri f lexib ile , dar nurnai pe distante scurte ,.pentru al imentarea receptoarelor fixe care nu necesi ta racordare prin priza sipentru cazurile in care trebuie evitats 0 conexiune suplimentara,

5.34. Cablurile pot fi pozate in goluriJe constructiei daca se respectsurmaroarele dous conditii simultan:- dimensiunea transversals a golului este de eel putin 20 mm pe toatalungimea acestuia;

69


37/73

sectiunea manunchiului de cabluri este eel mult egala cu 1/8 dinsectiunea golului.La rrecerea cablurilor prin pereti ~iplansee antifoc sau rezistente la foese vor lua masuri corespunzatoare de etansare a goluriJor din jurul acestora cualcatuiri rezistente la foe, potrivit prevederilor normativului P 118 ~i alenormativului PE 107.Nu se admite montarea cablurilor care alimenteaza receptoare vita ledirect pe elementele combustibile (clasele C3-CA2c ~iC4-CA2d).5.35. De regula, un cablu sau 0 distributie prefabricata contine numaiconductoarelc aceluiasi circuit. Exceptie fac circuitelc destinate pentru unansamblu de instalatii de comanda-control ~itelemecanica.

Conexiuni5.36. Conexiunile trebuie efectuate astfel in cii t ~ fie sigure si durabile

si slipenn ita verificarea contactelor,5.37. Conexiunile trebuie sa fie:realizate cu dispozitive corespunzatoare narurii ~i sectiuniiconductoarelor;_ accesibile pentru a se putea verifica evcntuala crestere anormala atemperaturii (eu exceptia conexiunilor cablurilor subterane);_ prorejate impotriva atingerilor indi recte si s a prezinte un grad deprotectie de min. IP 2X.5.38. Conexiunile sunt admise in doze al carer capae se fixeaza princlipsare sau cu suruburi, in tablouri, in plinte 58U profile prefabricate.5.39. Conexiunile trebuie sli penn ita eventuala inlocuire aconductorului sau modificarea conexiunilor in cazul schimbarii schemei.5.40. Conexiunile trebuie realiza te ast fe1 incat s a nu fie posibiladesfacerea legaturilor in t impul functionarii datorita incalzirii, variatiilor desarcina sal! vibratiilor,5.4L Conexiunile nu trebuie sli fie supuse 1 8 0 nici un efort de tractiune,cu exceptia acelora care sun! executate [inandu-se seams de acest efort ,5.42. Nu sunt admise conexiuni in traversarile elementelor deconstructie.

5.43. N u se admit conexiuni in tuburile de protectie ~i in accesoriileacestora (coturi, raruificatii, curbe).

70

5.44. Se a dm it e c a l eg at ur a a rm a tu ri i constructiei la p am an t sA .nu fieaccesi.bill i cu eondijia ca aceasta sa f ie real izata print r-un procedeu sigur ~idurabil, 5.45. Nu se admit conexiuni in plafoane false nedernontabile deethdaca ele sunt fixate pe un aparat sau receptor electr ic . Ele trebuie sa rrunanliaccesibile pentru 0 eventuala demontare (de exemplu a unui corp de ilurninatpentru a-I curata),5.46. Dozele ~i cutiile de derivatie trebuie s . l i asigure un spatiusuficient conductoarelor si borne lor de conexiuni ~i aecesul r n r i ! riscuri laacestee. 5.47. Bomele de conexiuni ale eircuitelor de siguranta nu trebuie sa fieamplasate in aceeasi doza cu acelea ale altor circuite.

Aparate ,ireceptoare electric:e5.48. Aparatele si receptoarele electr ice trebuie sa aiba gradul deprotectie corespunzator influentelor externe ale rnediului in care urmeaza sAfunctioneze, conform normativului 1.7. .5.49. Majoritatea aparatelor ~iechipamentelor electrice sunt concepute

sA functioneze normal la 0 temperatura ambianta cuprinsa in intervalul+5 VC... +40QC.

5.50. In siruatii speciale, receptoarele pot fi:- de c la ss 1 11 ,alimentate la T FJS sa u T FJP p rin tr-u n transfonnator deseparare; - de clasa Il, alimentate printr-un transformator de separare de clasa II.

Aparate de separare5.51. Toate circuitele trebuie s a poata fi separate de orice sursa deenergie prin scoaterea de sub tensiune a conductoarelor active (inclusivconductorul neutru) inscopul executarii lucrarilor de intrejinere & 3 . U reparatie,5.52. Pentru tensiuni mai mari de 500 V separarea se real izeaza cu un

aparat prevazut cu un dispozitiv de blocare pe pozijia deschis,5.53. Separatoarele nu au putere de rupere f iind caracrerizate prin

tensiune nomina I I ! cu ren r nominal (curentul care I e s tr ab a te p e rm an en t) ~i nurnarde p ol i. E le r ea li ze az a s ep ar ar ea v iz ib il a a c ir cu it el or in gol.71


38/73

5.54. Pentru circuite monofazate, realizarea separari i se poate face ClJdispozitive de separare daca acestea sunt bipolare.5.55. tn ci rcuit ele tri faza te tarl t neutru, separa rea se rea lizeaza cu undisjunctor tripolar sau un intreruptor tripolar care asigura intreruperea sirnultanaa conductoarelor active.tn eircuitele trifazate cu conductor neutru, separarea se face cudisjunctor tetrapolar sau cu di sjunctor tet rapola r care asigura mt rerupereasirnultana a conductoarelor active ~ia conductorului neutru.In schema TN-e conductorul PEN nu t rebuie ~ fie intrerupt , in acestcaz aparatele de separare sunt tripolare,5.56. In cazul in care in circuitele trifazate se utilizeaza dispozitive deseparare unipola re pentru fiecare conduc tor de faza, atunci acestea trebuiegrupate ~i eticbetate distinct pentru identificare corecta fatJl de alte dispozitivesimilare.

Aparataje (intreruptoHre, comutatoare, prize)5.57. Intreruptoarele ~icomutatoarele sunt aparate de cornanda ~isunt

caractcrizate prln curentul nominal, prin curenrii p e care Ii pot st abili (putere detnchidere) ~iintrerupe, tensiunea nominata ~inumarul de poll. Acestea pot fi:intreruptoare, comutatoare, butoane pentru utilizare curenta;intreruptoare, comutatoare, butoane pentru utilizare industrials.5.58. [rareruptoarele circuitelor de lumina trebuie sa aiba ee l putin

curentuI nominal a l acestora, dar nu mai mic de 10 A pentru c ircui rele cu lampifluorescente, conform normativului 1.7.5.59. [ntreruptoarele s i cornutatoarele pentru circuitele de iluminat s iprize le po t fi instalate:

ingropate sub tencuiala:aparenre;

- montate in plinta sau profil,Se recornanda s a se lase la conductoare 0 lungime de rezerva pentruconexiuni la aparataje astfel inciH montarea ~i dernontarea acestora sa se poatae fe c ru a u s or .

5.60. Teate prize le de 10 / 16 A trebuie s a . f ie cu contact de protecrie s i,daca este posibil, safie prevazute cu obturatoare.Se recomanda ca circuitele care alimenteaza aceste prize s a fie protejarecu dispozitive de protectie diferentiale de inalta sensibilitate (1& ~ 30 mA).

72

Aparate de acj lonar e, de pr otecj ie ,Ide mhurll5.610 Alegerea intreruptorului manual se face respectandu-se relatia de

mai jos ca re l ine seama de faptul c ll la aceste aparate curentul de rupere I,estemai mic decar curentul lui nominal (vezi tabelul 5 .2)t.et,in care: I, este curentul de rupere alintreruptorului [A];l, - curentul de calcul alcircuitului (coloanei) [A].

Tabelul S .2Cur enri! de r uper e Is intreruptoarele manualeCurentul Curentul derupere I. IA lnomlnal Tenslunea DomlnaliIN[AJ 250 V e.c, 440 V 380 V c.a, 500 V e.a,

C o C o eose=I cosaF07 cose=I cosqFO,7-'-. 25 19 6 16 12,5 - &63 45 15 48 30 24 18100 80 25 80 50 40 30r--- 200 150 50 160 1 00 80 60350 . 28 0 175 - 140 105630 . & 48 0 30 0 240 1801000 - - 80 0 800 40 0 300

5.62. Alegerea contactoarelor se face respectandu-se conditia:INC~Jc [A],

in care: 1;'1: este curentul nominal al contactorului care este mult mai mic deC. teurentul de rupere I. ( 1 . - '=(8. lO)J.rvc) [AJ.

Pentru motoarele mic i, daca condit iil e de pornire 0 permi t, se po tprevedea contactoare asociate cu reIee tennice.Contactoarele se uti lizeaza numai in asociat ie cu s igurante astfel ineat

conditia de stabilitate termica ~idinarnica sA corespunda locului de instalare,5.63. Se recomanda ca aparatele de protectie impotriva supracurentiloreat si cele pent ru protecti a imporriva a tingerilor indirecte sa fie grupate intablourile electrice.

5.64. Caracteristicile dispozitivelor de protectie sunt alese astfel inclt,in caz de defect, si \ nu fie eliminat decat circuitul afeetat de acest defect.

73


39/73

5.65. Selectivitatea dispozitivelor de protectie presupune comparareacaracteristicilor de functionare ale acestora,Pentru fuzibile, selectivitatea este asigurata atunci cand curentulnominal al fuzibilului din amonte este e el p ut in e ga l cu de 2 ori curentul nominalal fuzibilului din ant.5.66. Selectivitarea intre dow dispozitive de protectie diferentiale seasigura atunci cand curentul diferential nominal al dispozitivului din amonte e5ternai mare de eel put in 2 ori decat curentul diferential nominal al dispozitivuluidin aval si/sau arunci cand dispozitivul din amonte are 0 intarziere constantssuperioara timpului de functionare al dispozitivului din aval.5.67. Sigurantele fuzibile, in functie de caracteristicile lor defunctionare, po t fi utilizate pentru:protectia la suprasarcina a conductoarelor cireuitelor de ilurninar:protecria la scurrcircuit a eonduetoarelor de forJA (prorectia lasuprasarcina putand fi asigurata prin relee termice) ~i a coloanelor tablourilorelectrice;

deconectarea circuitelor ~icoloarelor electrice arunei eilnd acesreanu sunt prevazute cu aparate de comutare.Alegerea sigurantelor se va face p e baza conditiilor din cap. 3 ~i4.5.68. Alegerea intreruptorului automat se face respectand conditiaprezentata pent ru contactoare. FatA de contactoare, intreruptoarele permit unnumar mu1t mai mic de actionari, po t rupe curenti foarte rnari, de ordinulkiloamperilor si au pozitiile "inchis" si "deschis" usor vizibile ~i de identificat,Pot fi eehipate ~icu echipamente diferentiale (cu 81 = 100-300-500 rnA sau 1A).5.69. [ntreruptorul general de pe tablourile generale, in caz de urgent!trebuie sa. poata scoate de sub tensiune, printr-o singura manevrs, toateconductoarele act ive . Acest aparat t rebuie s1l aiba dispozit ivu l de actionareamplasat inexteriorul tabloului electric.5.70. Disjunctoarele se aleg respectand urmatoarea conditie:

I ND 2 :Ic,In care: I N r I este curentul nominal aJdisjunctorului [AJ.Disjunctoarele sunt prevazute cu echipamente pentru protectia lasuprasarcina, pentru protectia la seurtcircuit, cu reglaj fin sau in trepte si optional~icu echipament diferential,

La alegerea di sjunctoru lui se are in vedere ea alegerea si reglajulechipamentelor de protectie se face:pentru relee termice si electromagnetice, conform art. 5.71 ~i5.12;

74

- pentru protectia diferentiala, valoarea curentuJui nominal alechipamentului diferential se stabileste pe considerente de selectivitate doritaastfel:

. .. . pentr~ selec~ivitate pe orizontala (vezi cap. 4) nu sunt impuseconditii, echiparnentele diferentiale functionand inparalel; pentru selectivitatea pe vertical a. se impune ea valoareacurentu lui nominal a l echiparnentulu i diferential din amont.e sa . f ie eel put indublu fat:! de valoarea cea mai mare a echiparnentelor din aval.

5.71. Alegerea sl reglarea releelor termice se face tinandu-se seama derelatia:I"gl"r~~ r, rA].Releul tennic se foloseste pentru protectia la supra sarcina aconductoarelor circuitelor (coloanelor):

in serie cu un eontactor ~icu sigurante;in serie cu un intreruptor automat.Pentru protectia la scurtcircuit a reJeelor rermice in cazul asocierii cusigurante trebuie asigurata 0 coordonare a caracteristicilor lor cu acelea alesigurantelor fuzibile (vezi tabelul 5.3)

Tabelul5.3Coordonarea intre curentuI maxim a] fuzibilului $i cur enrulde scrviciu al RT

0 I 2 3 4 ~ 6 7 S 9 10 JJ 12Curentulde 0,1 05 1.3 3.3se rvi c iu a l 9 0,29 0,40 s 0,7~ 1.(10 0 1.80 2.40 4,50 6.000RTrA]Curentiim ax im i a ifuzibiluiui 0,5 0,8 2 2 2 4 4 6 6 10 10 16siguranjei1 M _Curentuldese rvi c iu a l 8 II 15 : 0 25 32 40 63 80 100 125 160RTrA]

Curentiim a xi mi a ifuzibilului 20sigurantei 15 3~ so 63 80 100 125 160 :0 0 2~O 15 0[A ]

Ii

75


40/73

Ta b el ul 5 .3 ( co n ti nu a re )1 2 3 4 S 6 7 8 9 10 11 12Curentulde 20 0 250 315 40 0 50 0 63 0serviciu alRTrAlCurentiimaximia i . . .uzibllului 31 5 315 500 63 0 . . .

sigurantei-rAl ...... Nu rnaimtreruptor automat5.72. Alegerea ~i r eg la re a r el ee lo r electrom~.gnetice din constructia

disjunctoarelor se face respectandu-se unnatoar:le r~latll:I R E M 2: 1 . 2 I p , pentru circuite;

IR E M ~ 1,2 I


41/73

6. VERIFICARI6.1. Toate instalat ii le electrice trebuie verificate pentru a se asigura 0buna f unc tiona re ~ipentru a p r ev e ni a p ar it ia unor accidente s au incend i i,Ve r if ic a ri le s e f ac e inaintea punerii in functiune a instalatiilor electrice, pentru iucrlirile

noi; - dupa modifieari, reparatii capitale, modernizari, extinderi aleinstalatiilor; in e xpl o at ar e, I ll !intervale regulate de t imp (periodic) in conformitatecu reglementari le de exploatare ~i instruct iunile intocmite de proiectant ~i de

producatorii de echipamente, aparate, receptoare ~irnateriale electrice.Verificarea periodica se efectueaza de cat re personal cal ificat careposeda cunostinte aprofundate de protectia muncii 9i in domeniul preveni ri iriscurilor de soc electric.6.2. Alimentarea cu ene rg ie e lect r ic a a c ons umaro ri lo r s e face n um ai inbaza unui "certificat de conformitate" cu nonnele in vigoare a instalatiei electricee xec u ta te , p r iv i nd s ig u ra n ta in exp loa ta re ~ ip ro tec ti a u t i li z a to r i lo r .Acest "cer tificat. de conformitate" se elibereaza executantului duparealizarea de catre acesta ainstalatiei electrice, de caire 0 socierare al carei obiectde activitate este verificarea instalatiilor electrice,Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) sa ceara executantuluilucrarilor de instalatii electrice 0 copie a "certifieatului de conformitate" cureglementarile tehnice in vigoare, pentru instalatia electrica executata, certificatin baza eiiruia Seaf acu t pune rea sub rensiune a acesteia,6.3. Verificarile mstalstiilor electrice se fac prin examinare vizuala ~imasuratori (ircercari).

Verlficari prtu e:uminare "izuali6.4. Verificarile prin exarninare se fac inaintea verificarilor prinmasuratori .6.5. La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care infunc tionare normals se afl1l. permanent sub tensiune, se urmareste slI sestabileasca daca acestea indeplineasc urmatoarele conditii:- sunt in conforrnitate cu normele de securitate ~i de produs (rnarcaj,certificare );

78

, - sunt alese ~i montate corect , conform prevederilor din nonnativul1.7din prezerrul ghid, ~strwucti~~i1orproducatoruIui si co alte nonne specif ice; ,, - ~u pre~mta ruci un defect vizibil care ar putea afecta bunafunctionare ~1secuntatea bunurilor ~ia persoanelor.6.6. Verificarea pr in examinare trebuie sli aibi'! ill vedere pe c a tposibil:

masurile de protectie irnpotriva socurilor electnce:. mft.surile de protectie impotriva incendiului (prezenta barierelor

a~tlf~ sau reZl,s t:nte Ia foe ~i a altor elemente pentru impiedicarea propagariiflacarii, furnului ~1 gazelor fierbinti si protectia impotriva efectelor termice);- alegerea corecta a conductoarelor; ,alegerea corecta ~i reglajul dispozitivelor de protecpe ~i control alizolatiei;

.1

prezenta ~i corecta amplasare a dispozit ivelor de intrerupere ~icomanda;- alegerea echipamentelor , materiaIelor ~i masuri lor de protectiec o re s pun zam r i n fl u en t el or e x tem e;

~dentific3rea conductoare1or neutre ~ide protectie;identificarea circuitelor, sigurantelor, intreruptoarelor, butoaneloretc.;- realizarea corecra a conexiunilor eonductoarelor'. ,

asigurarea aecesibilitatii pentru intretinere.Incercir i - mi'isurii tori

6.7. Incercarile la care sunt supuse instalajiile electrice se efectueaza inurmatoarea ordine:continuitatea conductoarelor de protectie ~i a legaturilorechipotentiale principale ~isuplimentare;

rezistenta de izolatie a instalatie] electrice;separarea eircuitelor;- rezistenta de izolatie a pardoselilor,i nt re ru p er ea a ut om a ta a alimentarii:Incercari functionale pen tru ech tpemente neasamblate de produclltor.

6.8. Verificarea continuitatii conductoarelorPentru ci rcuit ele cu intensitatea nominala mai mica sau eoala eu 30 Ase ree,omanda ca incercarea s a fie efectuats cu 0 SUrsa de tensiune de 4.. .24 V l~rners in gol, de curent eontinuu sau alternativ ~ieu un curent de eel putin 0,2 A.

79


42/73

Curentul utilizat pentru incercarea continuiatii trebuie ~ fiecore spunza to r c la se i de influen~ e x te r na a i n ca p er ii respective .lncercarea este considerate satisfacatoare daca dispozit ivul uti lizat

pentru aceasta da 0 indica tie corecta ~istabila,

6.9.Verificarea rezistentei de Jzolatie a lnstalatielMasuratorile se efectueaza cu instalatia scoass de sub tensiune ~i cu

aparatele aferente acesteia, deconectate.Rezistenta de izolatie masurata mire f ieeare conductor act iv si plhnant(conductoarele de faza si conductorul neutru pot fi legate impreunll),consumatori i f iind deconectati , t rebuie sli fie eel putin egala cu valoareacorespunzatoare din tabelul 6.1.

Masuratorile se efectueaza in curent continuu. Aparatul utilizat trebuies a fie capabil s a furnizeze tensiunea de incercare mentionats intabelul 6.1 cu uncurent de ImA.

Tabelu16.1V~lorile tensiunilor de incercare

Tenslunea nominata a Ten si u ne a d e incercare Re zl st en ta d e I .r ol al 1eclreultulul in curent eonttnnuIV ] [V} !MOl

TF.TS ~iTFJP 250 ~0,25$500 500 ~0 5> 500 1000 ; ? ; I , O-

In cazul rezistentei de izolatie a cablurilor electrice de incalzireinglobate inclemente de constructie trebuie sA setina seama de urmatoarele: Rezistenta de izolape masura ta dupi! inglobarea acestora in beton

t rebuie sl l fi e ee l putin egala cu 1000 n/volt tensiune nominala si element deinealzire dar nu mai putin de 250 000 O.

In functie de valoarea tensiunii nominale a elementelor incl! .lzj toare,rezistenta de izolatie trebuie s A fie cel putin egala cu:

250 000 0pent ru elemente le incalzitoa re cu tensiunenomina la de 220 sau 230 V; 400 000 0pentru elemente tnca lzitoare cu tensiunea

nominala de 380 sau 400 V.in cazul c~blurilor de incAlz ire cu izola tie mineral s, daca valoarea

prescrisa nu este atinsa la ver if icarea ini lial ll , t rebuie supravegheata evolutia

8 0

rezistemei de izolatie, Aceasta trebuie s a ajungl! . la valoarea necesara intr-uninterval de timp acceptabil.6.9. Verificarea separiril circuitelorSepararea partilor active de cele ale altor circuite ~i de pAmant (cue xce p ti a TF J P ) trebuie verificats prin rna su ra rea rez is t en te i de izolatie. Valorilemasurate ale rezistentei trebuie sa fie cele din tabelul 6.1.6.10. Veriflcarea rezlstentel de izolafie a pardoselilorP e nt ru a ce as ta v er if ic ar e s e utilizeazl! un ohm rn e tr u eu magnetou sau un

aparat pentru masurarea izolatiei eu baterii incorporate care dll0ensiune la mersin gol de 500 V c,c. ( sau de 1000 V c.c. daca tensiunea nominala a instalatieieste m ai m are d e 500 V).Rezistenta se mascara intre electrodul de masura aplicat Ia suprafatapardoselii ~j un conductor de protectie 8 1 instalatiei.6.11. Verificarea intreruperii automate a allmentirii6.11.1. Verificarea eficacit ati i masuri i de protecti eimpotrivaatingerilor indirecte se face tinand seama de schema de legare la pamant.in schema TN incercarea cons ta in verificarea valorii curentului minim

de defect intre faza ~iconductorul de protectie. Aceasta valoare trebuie s a fie eelpujin egala cu valoarea curentului care asigura funetionarea dispozit ivului deprotectiein intervalul de t : i 1 1 1 P corespunzator.Verificarea conformitatii instalatiei eu nota de calcul a proiectantului seface nurnai prin examinare in ceea ee priveste:

sectiunile ~ilungimile circuitelor;tcnsiunea nominal A (pentru fuzibile) s i reglajul dispozit ivelor deintrerupere automata (pentru disjunetoare).

6.11.2. Pentru verificarea functionarii dispozitivelor diferentiale se potfolosi urmaroarele trei metode de ineercare:a) 0 rezistenta variabila R p este montara int re un conductor activ si inaval de masele legate la conductorul de protectie (fig.6.1). Curentul este masurat

reducand valoarea rezistentei variabile R p- Curentul 1.1pentru care functioneazsdispozit ivul nu trebuie s a fie superior curentului diferential rezidual nominal 1"".Metoda se poate aptica pentru schemele TN-S, T T, IT .

81


43/73

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - L l- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - ~ ~ L ,- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - r ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - L 3- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - NDispoz i t ivDiferential

Fig. 6.1b) in cea de-a doua metoda de verificare (fig.6.2) , rezis tenta variabilaesre montara intre un conductor acriv ( in amonte) si un alt conductor activ (inaval),Curentul /~pentru care dispozit ivul functioneaza nu trebuie sa fie mai

mare decat / : J t i .Merodase poate aplica pentru schernele TN, TT, IT.c) Cea de-a treia metoda utilizeaza un electrod auxil iar (f ig .6 .3).Valoarea curenrului este mariti!. prin reducerea valorii rezistentei variabile Rr Semllsoarll tensiunea intre mase si un electrod auxiliar.

82

l1 l2 (l3}

Dispozitivdiferential

Sarcinadeconectata

Fig. 6.2

Dispozitivdiferential

Electrodauxiliar

Fig. 6.3.83


44/73

Se miiSoarii curentul It. care nu trebuie s a f ie mai mare d e c a t ! r J r " dup3care s e v e ri fi ca u rm at o ar e a c ondi ti e: i,U = U L - [V]1Munde UL este t en s iu n ea l im i ta a dm is a [V].Aceasta metoda se util izeaza in schemele TNS, IT ~i IT. In schema ITpoate fi necesara legarea la prunilnt a unui punet din instala tie in t irnpulincercarilor pentru a se obtine functionarea dispozitivului.

6.12. lneercarile funetionale pentru echipamenre neasamblare deproduciitor se fee impreuna cu tehnologul sau speeialistul proiectant, p e bazainstrucjiunilor producatorilor.

84

7. INSTALATII ELECTRICE IN SPATIISPECIALE1.1. Compensarea pnterii reactive

7.1.1. Cornpensarea puterii reactive se aplica in instalatiile eleetriceavandu-se in vedere faptul c A aceasta compensare aduce importante avantaje,cum sunt:- reducerea sectiunii eonductorului (vezi tabelul 7.1);

- reducerea pierderilor inretea:reducerea socurilor de tensiune; .- cresterea puterii disponibile la consurnator (se poate realiza de

exemplu extinderea insralatiei elecrrice); v Tabelul 7.1Indtce le de majorare a secj lunl] conductoarelor in functie defl' Ialo ar e a actor u UI ( e putereFactorul de putere I 0,8 0,6 0,4c os ~Indkele de mll jorare asect1nnli 1 1,25 1.76 2,5eonduetoareler

1.1.2. 0 indicatie asupra energiei reactive, respectiv a puterii reactivepe care 0 consuma instalatia elecrrica se obtine detenninand 19 qJCU relajia:

tane = = Q ,pincare: puterea activa P [W] este in

- rnonofazat P = U J COsqJ- trifazat P =.fjUl cose,puterea reactiva Q [var] este, in: monofazat Q = U p sine- trifazat Q = fjw sin c p

85


45/73

pu ter ea aparen ta S [VA] este in- monofazat S= U I~ t r if azat S= . J 3 V l

unde J este curentul de fazA [V]; Ufi- tensiunea de faza tV]; U - tensiunea de linie[V];

S=~p2+Q2 ,(conform diagrarnei puterilor), puterea aparenta [VA];pcos 'P = -, factorul de putere.S

Cu cat valoarea tg(O este rnai mica, cu atAtponderea energiei, respectivputerii reactive este m ai m ica si deci in s ta la tia e lect r ica funct ioneaza optim.in tabelul 3.1 se dau valorile cose ~i tg 9 ' pentru cele mai uzualere ce pto are e le ctric e, ,7.1.3. Cornpensarea puterii reactive s e p oa te face pe cale n at ur als s aupe cale artificiala.7.1.4. Compensarea puterii reactive se face pe cale naturala, prinrnasu r i p r iv ind mon tarea ~ifunctionarea receptoarelor,Masurile de compensate pe cale naturals sunt:inlocuirea motoareJor asincrone, putin incsrcate, ell motoareasincrone cu putere rnai mica;- evi tarea mersulu i ingol al motoarelor ;desfiinjarea, pe cat este posibil, a transmisiilor;

imbunatlitirea calitatii reparatiilor motoarelor;inlocuirea rnotoarelor asincrone cu motoare sincrone:- inlocuirea transformatoarelor putin incarcate ~i deconectareatransformatoarelor intimpul mersului ingol utilizand limitatoare de mers ingol,7.1.5. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale ~J1ifici~IA.prin montarea de instalajii sau echipamente care 53 compenseze energia reactivanecesars functionarii consumatorilor industria li, cum ar fi:- compensatorul sincron care este un motor sincron, care se uti lizeazaexclusiv pentru imbunatatirea factorului de putere, fhr~ ~rcinil la arbore, E!poate fi usor regla t (prin variatia e~citati~i) la necesitatile de moment aleinstalatiilor privind compen sa re a p u te rn r ea c ti ve a acestora. ..- condensatoare statice individuate sau grupate inbaterii.- ins ta la tii de compensate automata cu condensatoare statice,

86

7.1.6. Condensatoarele statice se fabrics pentru diferite tensiuni ~ielese monteaza:- centralizat, pentru 0 intreaga instalatie pe care 0 deserveste;- descentralizat, in diferite puncte ale instalatiei;- direct la receptoarele inductive.7.1.7. Dad! puterea reactiva de compensat este mai mica de ]5% dinputerea aparenta a transforrnatorului, atunci se utilizeaza baterii de condensatoarestat ic e cu 0 s ingu r a t r eap r a,Daca puterea reactiva de compensat este mat mare de 15% din putereaaparenta a transformatorului, atunci se utilizeaza condensatoare statiee in trepte,cu reglaj automat.7.1.8. Condensatoarele statice individuale sau grupate in baterii aup u te re u n it a ra co ns ta n ts s i p u ne re a lor in f un ct iu ne s e face:cu ajutorul unui disjunctor sau intreruptor;cu ajutorul unui eontactor;

direct la bornele receptorului.Condensatoarele statice individuale sau grupate in baterii se urilizeaza:la bornele receptoarelor de tip inductiv (motoare ~itransfonnatoare );

p e un grup de motoare mici 1a care compensarea ar fiprea seumpsd ac a s -a r face individual;in cazul in care fluctuatia de sarcina a consumatorului este mica ~ifactorul de putere are v a ri at ii m id .

7.1.9. Instalatiile de condensatoare statice in trepte cu reglaj automat,permit adaptarea automata a puterii reactive eompensata de bateriile decondensatoare in functie de un cos (0 dorit ~iimp us i n p enn anen ta ,lnsralatiile de condensatoare statice in trepte cu reglaj automat seutilizeaza in cazul in care puterea reactiva consumata sau puterea activa variazaintre limite largi (de ex.la borne Ie tablourilor generale dejoasii tensiune).7.1.10. Dupa deconectarea unui condensator acesta ramane indircat cuo s a rc in a . electrica, t en si un ea l a bomele lui fiind egala cu tensiunea instalatiei inmomentul inrreruperii, fiind necesara descarcarea lui rapids pentru:a proteja personalul impotriva unor descarcari accidentale;a nu se reconecta incarcat la instalatie.D e sc ar ca re a s e face cu reactante inductive sau r ez is tente de descarcare,montate in par ale l cu condensa toar ele .

87


46/73

In cazul in care condensatoarele sunt montate direct la receptor ~i inparalel cu infl(~ur1lrilemotorului sau transformatorului, aceste infliiurnri servescsi ca rezistente de desearcare.7.1.11. Masura de protect ie la soc e lec tric prin limita rea energiei dedescarcare, care se aplica in special condensatoarelor, trebuie s a . satisfaca douaconditii: - sa l im iteze ene rgia de d es ca rc ar e l a maximum 50 ) .I .C ;

- sa l imiteze curentul permanent care poate sA se scurga dupa descarcarela: 1 mA in curent alternativ sau 3 rn A in curent continuu,pentru pfiI1ilecare pot fiatinse in functionare normala; 3,5 mA in curent al terna tiv sau 10 rn A in curent continuu,

pentru alte ~I1i.In tabelul 7.2, se dau or ientativ , valorile puterii bateriilor decondensa toare in functi e de puterea nominala a motoarelor pent ru un factor deputere compensat de cca. 0,92.

Tabelul 7.2Valorile puterl i bate riilor de condensatoare in func tie de pute rea nomimt laa motoruJuiPuterea Domlnal i i a .Puterea reactivi necesani in Iar] tn Junette de vlteza Imotorului de rotane rrot/min) a motorulul IkW CP 3000 1 5 0 0 1000 75 0 i0 1 2 3 4 s :2 2 30 6 8 9 103 0 4 0 7 , 5 1 0 11 12 5 i3 7 50 9 11 125 1 6 I45 6 0 11 13 14 175 5 7 5 13 17 18 217 5 1 0 0 1 7 12 25 2 8 I9 0 1 2 5 2 0 25 2 1 3011 0 15 0 24 2 9 3 3 371~'J 180 3 1 3 6 38 43 !,-16 0 2 ] 8 35 41 4 4 5" ) I20 0 2 7 4 4 3 4 7 53 6125 0 2 4 0 5 2 57 63 712 8 0 3 8 0 57 63 1 0 7 935 5 4 8 2 6 7 7 6 8 6 9840 0 5:44 7 8 8 2 97 1 0 6450 6 1 0 8 7 9 3 1 0 7 11 7

88

De exemplu, pentru un motor cu putere nominala 22 kW ~in = 3000 rot/min, la sa rcina nominala cos ({ J =0,83, i ar dupa compensare cu6 kvar, factorul de putere devine coser= 0,93.

7.1.12. Eehip~entele care contin electronic! de pu

gp_052-2000 ppentru instalatii electrice 1000 vca si 1500 vcc

Documents