Elemente de baza pentru

Securitatea MunciiVersiunea nr. 3.4 1.0A 2791R (Roemeens)

Acest plan poate fi utilizat de catre oricine care se pregate§tepentru examenul de Elemente de baza pentru SecuritateaMuncii.

© PBNA 1

1 Legislafia muncii

2 Elemente de baza de securitatea muncii

3 Substanfe/Materiale periculoase

4 Etichetarea

5 Electricitatea

6 Pericolele de incendiu §\ explozie

7 Lucrul in spafii fnchise

8 Cerinfele locului de munca

9 Echipamente §i instalafii de ridicat

10 Lucrul la maltinne

11 Unelte manuale

12 Ma§ini-unelte

13 Echipamentul personal de protectie

Raspunsuri la testele grila

Lista de abrevieri

Anexe

Sumar

►

© PBNA, posibus 68, 3330 AB Zwijndiecht. Toate drepturile rezervate,Nici O porie a acestei edijii color nu poafe fi reprodusö, Tnregistrafa pe un dispoziliv aulomat sou facula publica m nid o formöSQu mod, fie eleclronic, mecanic sou prin folocopiere, Tnfegislrare sou all mod fora permisiunea prealabila o editorului. Aceastase aplicö Tniregii edijii piecum ?i unei porji.

Koninklijke

^PBNA

Capitolul 1

Legislatia muncii

1.1 Introducere ïn legisla^ia muncii

1.2 Drepturi §i responsabilitati

1.3 Supervizarea fi Inspec^ia Muncii

1.4 Serviciul de Sanatate |i Securitate

© PBNA, posibus 68, 3330 AB Zwijndrecht, Toate drepturile rezervoie.Nici O parie o ocestei ecli|ii color nu poole li reprodusó, ïnregislrata pe un dispozitiv automat sau facuta publicó in nici o formö sau mod, fie electronic,meconfc sau prin fofocopiere, inregisfrare sau olf mod fara permisiunea preabbitó a editoo/lui. Aceasto se aplicó infregii edi/ii precum unei par|i.

5

1 Legislatia conditiilor de munca

Introducere ïn legislatia condi^iilor de munca

Legislatia muncii actuala cuprinde prevederi generale in domeniul Securita^ii Sanata^ii si Asigurarii conditiiloroptime in iegatura cu procesul muncii. Aceste principii de baza sunt aplicate in toate organiza^iile dinOlanda. Legislatia muncii este alcatuita din asa numitele prevederi obiectiv. Prin aceasta, sunt stabiliteprincipiile generale, iar guvernul, prin institutiile abilitate, responsabilizeaza atat angajatorii cat si salariatii inaplicarea politicii privind sanatatea si securitatea muncii in cadrul companiei.Decizia privind sanatatea si Securitatea Muncii ofera explicatii privind dispozitiile guvernamentale, care suntcompletate cu norme privind modui de aplicare si respectare a acestor directive.Ramurile sectorului muncii si organizatiile sindicale lucreaza in continuare la elaborarea catalogului privindSanatatea |i Securitatea Muncii. Un astfel de catalog descrie modalitatile diferite prin care angajatorii potaduce la indeplinire prevederile obiectiv prevazute de stat. De exemplu; descrierea competentelor simetodelor, punerea in practica adecvata, normele si manualele practice. Raspunderea elaborarii si aducerii lacunostinta a prevederilor cataloagelor Sanata^ii si Securita^ii Muncii revine angajatorilor si salariatilor (sauorganizatiilor sindicale, de exemplu in cadrul un sector anume).ComentariuOdata CU apari^ia Legii Van Houten, care stabile^e varsta minima Securitatii ;i Sanatatii ïn Munca. In 1994, Legea Securitatii |ide munca a copiilor (1874) mal tarziu a CoduI Muncii (1889) s-a Sanatatii in Munca a fost revizuita ïn intregime 5! completata cudat primul impuls important in domeniul reglementariitermenilor condi^iilor de munca |i protectiei muncii.De-a lungul anilor, aceasta legisla^ie a fost amendata §1completata, printre altele, cu Legea Siguran^ei (1895), care a fostintrodusa pentru a reglementa, printre altele, siguran^a |i iglenala locul de munca.De fapt au fost stabilite mal muite hotarari cu privire lasecuritate, precum:- Reglementarile pentru Securitate pentru ïntreprlnderi ji

ateliere- Reglementarile pentru Securitatea Electro-tehnica

Un alt act normativ Important este Legea privind organizareatimpulul de Lucru care reglementeaza programul normal delucru ;i odihna.

In anul 1980 Legea Securita^il Muncii a fost inloculta cu Legea

Bine-stabilite datorita LegiiSecuritatii si Sanatatii Muncii:Reglementarile au devenit puncte de piecareprin:

y acceptarea responsabilitatii unitare de catreangajator $i angajati

^ cooperarea fi Tntelegerea dintre:• angajator ji angajat (departament)• angajator |i C7RC* (central)suportul expertilor prin, de exemplu:• Departamentul Muncii• medic• organizatie pentru suport profesionalimbunatatire continué a mediului de lucru

*C = ConsiliuRC = Reprezentant conducere

Securitatii ;i Sanatatii in Munca. In 1994, Legea Securitatii |iSanatatii in Munca a fost revizuita in intregime jl completata cureglementarile europene.In anul 2006, Legea Securitatii |i Sanatatii in Munca a fostarmonizata din nou cu reglementarile europene si elaborata calege cu prevederi obiectiv exclusive. Acesta este nivelul protectieipe care companiile trebuie sa 0 asigure salariatilor, astfel tncatacejtia sa poata lucra In conditii de securitate sl sanatate. Acesteprevederi obiectiv sunt descrise pe cat de concret poslbil in LegeaSecuritatii ;i Sanatatii in Munca, in Decizia privind Securitatea siSanatatea Muncii si in Regulamentul privind Securitatea siSanatatea Muncii. De exemplu, luarea de masuri daca existapericolul caderii de la 0 Inaltime de 2,5 m sau mai mare saureglementarea care prevede ca nivelul zgomotului la locul demunca nu poate fi mai mare de 85 declbell.Prin aceasta, atat angajatorii cat si salariatii isi asuma 0raspundere mal mare In cadrul politicii privind sanatatea sisecuritatea muncii in cadrul companiei. El trebuie sa stabileasca incontinuare modalitatea de aducere la indeplinire a acestorprevederi obiectiv. Angajatorul consulta sindicatul saureprezentantii salariatilor in vederea stabillril politicii privindconditiile de munca din cadnji companiei. in general, angajatorii§i angajatii redacteaza a;a-numitele cataloage pentru securitatea§1 sanatatea muncii. Intr-un catalog pentnj sanatatea ;isecuritatea muncii sunt descrise diverse solutii gasite deangajatori ^i angajati pentru a indeplini prevederile obiectivstabilite de autorltafl. De exemplu: prezentarea tehnicilor fimetodelor, a bunelor practici, norme |i manuale practice.Responsabilitatea pentru cataloagele pentru sanatatea ;isecuritatea muncii revine in totairtate angajatorilor 5I angajatilor(sau organizatillor patronale fi sindicale dintr-un anumrt sector deactivitate). Din momentul in care angajatorii fi angajatii au aicatuit un catalog testat cu rezultate pozitive intr-un anumit sector,se abroga toate regulamentele de politica a securitatii f' ^natatiimuncii. La 3 ani dupa intrarea in vigoare a propunerii de lege seabroga toate regulamentele anterioare. Autoritatile pornesc dela premisa ca angajatorii fi angajatii sunt capabill sa alcatuiascaun catalog pentru securitatea fi sanatatea muncll. De aceeacataloagele nu sunt testate mai in detaliu. Se verifica insa dacarealizarea s-a desfafurat bine fl catalogul este adecvat Pe scurt,se verifica urmatoarele:

PBr^iA

Pe constructor ii preocupa nu atat salariul cat siguran^a .

I Pe constructor il preocupè nu atat salariul, catI siguranta...

i Diver^i constructori au participat la o greva fn Kop van[ Zuid in Rotterdam. Acepiia au crezut pe bunë dreptatei ca acfiunile lor erau justificate deoarece doreau sa

imbunatëteasca condifiile de lucru.1 „Anul trecut am fost martor la prabu^irea unei

schele...care a dus la eind morfil" a spus o persoana.Acesta j/ muite alte incidente au incurajat sindicatelesa ceara condijii de lucru mai bune f/ masuri sporite de

! securitate pe ^antierele de construcpi, precum }i o cre$I tere salariala rezonabila. Angajatorii au gasit cëI cerérile erau prea specifice; au oferit o cre^terej salarialë j/ au fost pregatip pentru a incepe negocierile

CU privire la inghe%area perioadei de fntérzieri j; at Politica pentru Personalul fn vërsta. Crefterea salariala

a satisfacut majoritatea constructorilor Unul dintre ei') a spus: „Compensatiile pot fi imbunëtëtite mereu, dari trebuie sa se acorde atenpa cuvenita naturii incarcarii; muncii care genereazë de muite ori gre$eli, care laj randui lor, atrag muite pericole asociate". „Dorin\a deI a lupta pentru condipi de munca mai bune este foartej vizibilë in rSnduI muncitorilor }i sindicatelor, care aul anunjat de asemenea instigarea de acfiuni ?/ in alte

zone.)I ■

j

n/lulfumita Legii Securitatii si Sanatafii Muncii:

^ sarcinile ji competentele angajatilorau fost ïmpartite intre ei; nu va maiexista transferarea responsabilitatii,ci tocmai atribuirea ei

^ riscuri scazute pentru siguranta,sanatate $i bunastare

^ cat mai pu^ina munca repetitiva (cicluscurt) sau munca anosta

^ mai multa munca de preciziemul^umita catalogului pentrusanatatea $i securitatea muncii

• Se men^ ioneaza carui domeniu (ramura/ grup de intreprinderi) seadreseaza catalogul?• Autorii ii reprezinta pe angajatorii |i pe angaja^ii din acest domeniu?• Catalogul este accesibil |i cunoscut angajatorilor ji angaja^ilor?• Daca urmam exemplul acestul catalog, se respecta prevederile obiectiv?Acest punct se testeaza cu a$a-numltul quickscan; catalogul este Inteligibil,loglc f1 nu este in contradicj Ie cu legea?Cataloagele care rezista acestui test formeaza un cadru referen^lal deconsolidare de catre Inspec^ia muncii, dupa ce au fost Incluse intr-oregulament politic.

© PBNA

Condifii de munca

1.2 Drepturi fi Responsabilitati

Fiecare lege atrage dupa sine indatoriri §i responsabilitati. Legea pentru Securitate Sanatate In Muncastipuleaza diverse responsabilitati pentru angajator |i pentru angajat ?n termeni generali. Explicatii maidetaliate ale acestor reglementari pot fi ob^inute din documentele Al.

ïn plus fa^a de obiiga^iiie diverse ale angajatoruiui, acesta poate de asemenea apela la „Clauza denepartinire" ji angajatul Tji men^ine dreptul de a intrerupe munca.

Comentariu

O cerin^a fundamentala a Politicii Muncii este caangajatorul trebuie sa eiaboreze un Inventar $i Evaluarea Riscurilor (IER). In acest raport se ofera o descrieresumara a tuturor riscurilor 51 pericolelor cu privire lamunca. In Planul de Abordare urmator se ofera oexplicatie grafica a diverselor propuneri de tmbunata^ire. Acestea vor fi evaluate Tn raportul anual, dupadeliberarea cu C/RC.

Responsabilitafile angajatoruiui:

y/ Aplicarea Politicii Muncii ji a Absen^ei

^ Intocmejte Inventarul 5i Evaluarea Riscurilor

^ 5edinte de informare pentru edificare jieducare

^ Garanteaza metode sigure de munca 5!condi^ii de munca satisfacatoare

^ Disponibilitatea EPP-urilor

^ Deliberarea cu angajatü (C/RC, printrealtii)

^ Intrarea ïntr-un serviciu ocupationalcertificat pentru sanatate §1 securitate sauïncheierea unui contract cu un medic

Angajatorul poate apela la

Pi Clauza Rezonabilitatii

Mai muit, angajatorul trebuie sa aiba o administrareglobala pentru a reduce ji controla absenteismul |i bolileprofesionale.

ïn zona bunastarii, angajatorul ar trebui sa eiaboreze opolitica pentru prevenirea $i controlul intimidarii,agresiunii $i violen^ei sexuale.

Mai important, angajatorul ar trebui sa organizezeledin^e informative cu inten'Jia de a lamuri $1 educa.

Angajatul este obligat sa participe la aceste evenimente.Este responsabilitatea angajatoruiui sa asigure metodesigure de lucru. El este de asemenea obligat sa combatapericolele pentru siguran^a $i sanatate la sursa.Angajatul trebuie sa adere la toate masurile desecuritate §i sa poarte toate mijloacele de protectiedisponibile pentru a se proteja impotriva leziunilorpersoanei sale. Angajatul are obligatia de asemenea sautilizeze in mod corect toate instalatiile fiechipamentele. Mai muit, angajatorul poate apeta laclauza impartialitatii in cazul In care masurile luate nupot fi implementate in condi^iile date. Angajatul aredreptul la intreruperea muncii daca pericolul esteiminent |i responsabilul cu Sanatatea $i securitatea nupoate ac^iona in acel moment. Aceasta situatie trebuieraportata imediat jefului ierarhic. Inspec^ia Muncii va fide asemenea informata.

© PBNA

Angajcitorul responsabil pentru RSi

I Din ziar:Xh - ■ '

AngajatoruÊ responsabil pentru RSI

f Judecatorul cantona! considera compania responsabilaI pentru leziunea tip RSI a unuia dintre angay'af/. Omul del 39 ani a fost dedarat inapt pentru munca dupa ce a1 efectuat o munca repetitiva timp de ani de zile in condipii foarte proaste. Este pentru prima data in Olanda cênd oj firmS trebuie sa dea socoteala pentru RSI. RSI este o boala

profesionalé de care, conform estimarilor Consiliului Sëna\ tapi, este afectata 20-40% din forfa de munca. OameniiI care sunt mai ales vulnerabili la aceasta boala sunt cei care

lucreaza in fa\a unui ecran §i muncitorii la banda! transportoare.

l .'? ■i .5j

f

l •■1

Responsabilitafile angajatului:

sa se informeze §1 educe

^ sa foloseasca corect EPP si sa-Iintretina in mod corespunzator

^ sa introduca $i sa aplice masurile desecuritate

^ sa raporteze pericolele iminente

^ sa raporteze accidentele de munca

Angajatul poate apeia la dreptul deintrerupere a muncii daca:

^ exista un pericol iminent $i serios iarInspectia Muncii nu se poateprezenta in timp util. Pericolul va firaportat direct conducatoruluilocului de munca.

© PBNA

Condifii de munca

1.3 Supervizarea §i Inspec^ia muncii

Ca §i CU fiecare lege, verificarea ji controlul trebuie efectuate, fi in acest caz, institutia competenta esteInspectia Muncii. Inspectorii de munca au autoritatea de a-5i Tndeplini obliga^iile la orice loc de munca.Cataloagele privind sanatatea si securitatea muncii §i bro§urile pe ramura de activitate ale inspec^ieiMuncii reprezinta un punct de pornire in efectuarea controalelor. inspec^ia Muncii verifica deasemenea respectarea Legii privind timpul de lucru.

Comentarii

Inspectia Muncii poate investiga, Tn caz de accident, darefectueaza $i verificari aleatorii, de exemplu ca rezultatal Tncalcarilor intr-o ramura anume.Ei pot efectua teste |i masuratori, pot lua materiale jiechipamente pentru investiga^ii, pot face fotografii fidesene, ji pot cere informatii de la colegii prezen^i

in functie de constatari, Inspec^la muncii poate decide:- sa dea un avertisment;- sa Impuna o respectare mai stricta;- oprirea lucrului- sa dea o amenda;- sa tntocmeasca proces verbal.

in acest ultim caz, llcen^ele sunt revocate pana laavizul reluarii muncii.De la 1 noiembrie 1999 Inspec^ia IVIuncii poate aplica §1amenzi.in acest fel interven^ia devine muit mai eficienta, faraimplicarea judecatorilor $i avocatilor.Chestiunile penale, cum ar fi solutionarea unui accidentgrav raman in competenta tribunalului. Aceastaprocedura Implica deseori perioade mai lungi de timp.

Cand un accident (grav) are loc,Inspecf ia IVIuncii poate decide

/ efectuarea unei investigatii

y luarea de fotografii §i elaborarea deschi^e

y efectuarea de calcule

y colectarea de materiale / obiectepentru inspectie

y colectarea de probe

y colectarea de informatii de laangajator §i angajafi

Un accident serios sau mortal trebuie raportat imediatde catre angajator prin telefon sau fax. Mai tarziu unformular de raportare poate fi completat |i trimis.

Rolul cataloagelor pentru sanatatea $1 securitateamunciiInspectia muncii verifica daca intreprinderile respectareglementarile legale. Din momentul in care se scoateun catalog testat pentru sanatatea $i securitateamuncii, acesta devine un punct de pornire pentruinspecfia muncii. Angajatorii care contribuie laeditarea unui catalog pot conta pe un tratamentflexibil din partea Inspec^iei muncii. in sectoarele curisc ridicat, unde lipsejte un catalog pentru sanatatea

securitatea muncii, Inspectia muncii va veni mai desïn control. Intr-un catalog pentru sanatatea |isecuritatea muncii sunt prezentate diverse moduri ïncare angajatorii pot ïndeplini prevederile obiectivstabilite de autorita^i. De exemplu: prezentareatehnicilor $i metodelor, a bunelor practici, norme jimanuale practice. Responsabilitatea pentrucataloagele pentru sanatatea |i securitatea munciirevine in totalitate angajatorilor ji angaja^ilor (sauorganizatiilor patronale |i sindicale dintr-un anumitsector de activitate).

Rolul bro$urilor pe ramuri de activitate, editate deInspectia munciiInspectia muncii elaboreaza o serie extinsa de a$a-numite „brojuri pe ramuri de activitate". Aceste brofuri pe ramuri de activitate sunt mijloace de informarecare sunt distribuite tuturor firmelor dintr-o anumitaramura de activitate. Pana acum a fost oferit primulset de patru brofuri pentru respectivele ramuri deactivitate. Cu ajutorul acestor brofuri, angajatorii sepot pregati corespunzator pentru un control alInspectiei muncii. Brojurile cuprind informatü legatede obligatiile angajatorului, despre modui in care sedesfajoara o inspectie la intreprindere, precum §iexpuneri ale celor mai importante riscuri de sanatate fisiguran^a din respectiva ramura de activitate. Astfel,moduI in care actioneaza autoritatile devine dar fiprevizibil.

© PBNA

Politica dinte pentru dinte|r

L

Din ziar:

O ploaie de amenzi...Ii Angajatorii f/ angajap'i care nu respecta prevederileI Legii securitap'i sanatatii in muncë risca sa fieI amendap. Inspecpa Mundi are autoritatea de aI prinde contravenienpi. Cuantumul amenzii depindeI de natura contravenpei, numarul de angajafi care au\ fost expufi j/ numarul total de incalcari din cadrul5 companiei. Amenda pe fiecare contravenpe carei poate fi acordata este intre 100 $i 10.000 Euro.j Atünci cSnd exista mai muit de o contravenpe,I amenda maxima poate ajunge la 50.000 euro.I Angajatul va primi o amenda de aproximativ 200! Euro. Atunci cand contravenpa a avut loc intr-o zonaI unde lucrul este efectuat la o inalpme > 2,50 m fara? protectie impotriva caderii de exemplu, Inspectia\ Muncii poate da o amenda pe loc. Inspectorii vorI ordona incetarea lucrului specific activitapi pêna\ cand situapa periculoasa va fi fnlaturata. Dacaj abaterea nu a dus la un pericol imediat, primaI masurS luata va fi aplicarea unui avertisment. Daca,l in urma unei inspec^ii, reiese ca abaterea nu a fostf rezolvata spre satisfacfia lor, se va aplica o amenda.i '

Daca se constata abateri legate desandtatea $i securitatea munciiinspeel ia iViuncii poate:

X da un avertisment

X sa ceara o respectare mai stricta

X sa ordone incetarea lucrului (ceea ceimplica anularea autorizatiilor delucru)

X ïntocmi un proces verbal deconstatare a contraven^iei

X aplica O amenda atat angajatoruluicat $i angajatului

1 Conditii de lucru

1.4 Suportul specialiftilor

Pentru a asista angajatorii §i angaja^ii ?n aplicarea unei Politici sanatoase a Conditiilor de Lucru,urmatoarele op^iuni legale sunt disponibile:- Compania trebuie sa fie membra a unui serviciu ocupa^ional intern sau extern certificat pentru

sanatate $i securitate- Compania semneaza un contract cu un centru de medicina muncii.

Colaborarea cu serviciul ocupational sau centrul de medicina muncii este obligatorie pentru;- Tndrumarea angaja^ilor bolnavi;- implementarea controlului periodic pentru sanatatea muncii ji bunastarii;- controale medicale daca sunt cerute pentru o functie sau activitate specifice;- verificarea condi^iilor de munca

Companiile trebuie sa aiba expertiza proprie cu privire la Regulile |i Regulamentele Condi^iilor delucru. Acestea au un rol consultativ ji asigura asisten^a ji Tndrumarea cu privire la securitate, sanatate $i bunastare.

Comentariu

Serviciul ocupational pentru sanatate §1 securitate sauexpertul sfatuie^e angajatorul sau angajafii.Ei pot oferi companiei informa^ii pretioase cu privire laproblemele din zona securita^ii, sanata^il ;i bunastarii.ïn principiu, Inventarierea §i Evaluarea Riscurilor (IER)trebuie sa fie initiata de catre compania insaji, cuaslstenta unui angajat cunoscator. Aceasta persoanaeste cunoscuta drept Expertul in Prevenire. E depreferinta ca IER sa fie efectuata de catre un Expert TnConditii Interne de Lucru.

Serviciul ocupafional pentrusanatate $i securitate /Departamentul de Munca sauReprezentantui pentru Muncêasista ia:

^ initierea IER

^ investigarea climatului, zgomotului jiïncarcaturii fizice, substantelorpericuloase §i echipamentului delucru

inventarierea §1 evaluarea riscurilor(IER) |i la elaborarea planului de

-^actiune

Daca acest lucru nu este posibil, trebuie folositaasisten^a unui expert extern.

IER nu va fl completa fara aprobarea lor. Ei potefectua inventarleri, cu privire la aspecte de SSMprecum zgomotul, climatul, sarcina fizica la locul de

indrumarea angajatilor bolnavi este una din funcjiileprimare ale serviclulul ocupational pentru sanatate $isecuritate $i a medicului companiei. Mai muit,angajatorul va implica serviciului ocupational pentrusanatate fi securitate sau medicului de medicina munciiin efectuarea controlului medical periodic lar angajatiipot utiliza programarile regulate atunci cand auTntrebari despre sanatate referitoare la munca lor sauaite aspecte.

Controalele medicale specifice pot fi efectuate deexemplu pentru macaragli, pentru persoanele carelucreaza cu protectie respiratorie independents sau cumateriale periculoase. In cazul bolilor profesionalestabilite, serviciului ocupational pentru sanatate jisecuritate sau medicului de medicina munci trebuie saraporteze acest lucru Centrului Olandez pentru BoliOcupationale.Angajatorul va fl de asemenea Informat fara a sementlona nume.

Cu IRE pe aproape, %inem doctorul departe

Din ziar

IREl'I,I Secretarul de Stat pentru Ministerul Muncii siï Securitapi sociale nu are nimic de spus fn legaturë cuI desfiinjarea controlului obi$nuit de reintegrare dupai un an de boalë. Totu^i, acesta intenponeaza saj rezolve maniera cazualë in care aceste controale suntj efectuate. Acesta crede cu putere in proiectul dei lege „imbunataprea sistemului de monitorizare"

; unde punctul de plecare al controalelor este un an.I Numai angajapi care se recupereaza dupa boalë j/[ care sunt aproape gata sa reinceapë munca vorI putea cere o amanare a controlului. Controlul

obligatoriu inipal va ramSne totu^i neschimbat.Aceste obligapi se aplicë numai angajaplor care

I lucreazë pe fantierele de construc^ii in mod regulatj acolo unde trebuie sa efectueze munci fizice

deosebit de grele. Legea interzice examinareai inipala a altor membri ai personalului, de ex.

angajapi din birou.

)1/i1

Serviciul ocupafional pentrusanatate $i securitate / mediculcompaniei trebuie sa acordeasistenfa de asemenea $i fn acestechestiuni:

^ suportul angajatilor bolnavi

^efectuarea controlului medicalperiodic

^ examinari specifice de admitere lamunca

© PBNA

Capitolul 1 Teste grila

1. Unicul scop al Legii pentru Securitate |i Sanatate ïnMunca este:a. promovarea conditiilor de munca pentru

angaja^i;b. men^inerea unui nivel de productie ridicat in

companie;c. scurtarea orelor de lucru.

2. Fiindca Legea pentru Securitate ji Sanatate ïnMunca este o lege generala, exista regull/regulamente suplimentare. Acestea pot fl gasite in:a. CoduI de Legi pentru Legisla^ia Penala;b. CoduI de Legi pentru Legisla^ia Mediului;c. Decretul pentru Condi^iile de Munca.

3. Conform Legii pentru Securitate |i Sanatate inMunca, angajatul este obligat sa:a. foloseasca majinile |i echipamentul conform

instructiunilor;b. puna la dispozi^ia colegilor mijloace de protec^ia

personala;c. informeze §1 sa educe.

4. Cine este responsabil pentru securitate ïncompanie?a. Serviciul Ocupa^ional pentru Sanatate $i

Securitate |i Inspec^ia Munciib. Inspec^ia Muncii $i angajatorul;c. Angajatorul $i angajatul.

5. Legea pentru Securitate $i Sanatate in Munca obligaangajatorul sa:a. combata pericolele pentru securitate ;i sanatate

ale angaja^ilor de la sursa;b.ofere oportunita^i pentru a informa fi educa

angaja^ii cu privire la problemele de munca;c. a 5i b sunt corecte.

6. Inspecfia Muncii supravegheaza aplicarea Legiipentru Securitate fi Sanatate in Munca. Inspec^iaMuncii este autorizata de asemenea sa:a. dea un avertisment Serviciul Ocupa^ional pentru

Sanatate ji Securitate;b.sa dea o amenda sau sa ïntocmeasca un proces

verbal;c. sa monitorizeze munca $i rapoartele saptamanale.

7. Inventarierea ;i Evaluarea Riscului (IER) trebuie safie controlata ji aprobata de:a. un Serviciu Ocupa^ional pentru Sanatate ji

Securitate certificat;b. Inspec^ia Munciic. Sindicate.

8. Atunci cand Inspec^ia Muncii decide incetarea uneiactivita^i specifice:a. pute^i continua lucrul, daca nu sunte^i implicat;b. trebuie sa va opri^i din munca ji sa va ïntoarce^ila companie;c. trebuie sa va opri^i din munca pana cand

Inspectia Muncii autorizeaza reluarea lucrului.

9. Conform Legii pentru Securitate |i Sanatate ïnMunca nu pute^i:a. deteriora sistemele de protectie ale mafinilor delucru;

b. colabora la informare si instruire;c. informa conducatorul locului de munca cu privire la

pericolele existente la locul de munca;

10. Conform Legii pentru Securitate $i Sanatate ïnMunca angajatorul ;i angajatul trebuie sa:a. coopereze $i negocieze;b. se monitorizeze reciproc ji sa se informeze despre

tot ceea ce nu func^ioneaza corespunzator;c. sa ïfi intocmeasa fiecare propriul set de

regulamente de securitate.

14 © PBNA

/7/\ Koninkliike

c^^PBNA

Capitolul 2

Elemente de baza ale securita^ii muncii

2.1 Riscuri

2.2 Controlul accidentelor

2.3 Prevenirea

2.4 Raportarea accidentelor

© PBNA, postbus 68, 3330 AB Zwijndrecht. Tcaie d'epiuiile rezervale.Nici O porie a aceslei ediiii color nu paite ti reprodusa, inregisirola pe uii dispozillv ouiomai sau lacula publico in nici o foima sou mod, fie electionic.iTieconic sou prin folocopiere, inregisifore sou ail mod fatö permisiuneo preobbiló a edilorului, Aceasio se aplicó inuegii edijü precum unei pöf.ti.

15

2 Elemente de baza ale securitafii muncii

2.1 Riscurile

Riscurile vor exista peste tot. Nu numai la munca, dar Tn trafic sau acasa, ïn timpul liber $i atuncicand participam la activitati recreationaie.Cea mai buna cale de management al riscului este de a fi conjtien^i de pericolele implicite $i cum saIe ïndepartam ji sa Ie rezolvam. Pentru acest motiv fiecare companie ar trebui sa realizeze oInventariere Evaluare a Riscului (IER).

Securitatea reprezinta a face riscurile controlabile. Securitatea poate deci fi definita:

Securitatea este managementul conjtient al riscurilor acceptabile.

Cuvintele cheie din aceasta propozi^ie sunt „conftient" fi „acceptabil". Conjtient se refera laangajator ji angajat. Acceptabil provine din legisiatie.

Comentariu

Ce este de fapt riscul?Studiile de securitatea muncii au definit termenuldupa cum urmeaza:Riscul este masura probabilitatii ca un efect nedorit saaiba loc.

Deji suna complicat, acest lucru poate fi simplificat ca:

RISC = §ANSA X EFECT

Rata accidentelor poate fi scazutaprin:

securitatè: managementul con§tiental riscurilor acceptabile

^ grad ïinait de cunojtin^e tehnice;important

implicarea angajatorului; acestaasigura mentinerea nivelului deconfort pe parcursul orelor de lucru,diversificarea muncii, fmpreuna cuangajatü.

Masura „probabilitatii" reprezinta ;ansa ca ceva sa setntample iar „efectul nedorit" reprezinta consecin^eledaunatoare sau efectul. Cauzele riscurilor pe care Iepüte^i intaini la locul de munca pot fi rezumate dupacum urmeaza:- tipul de munca; - cunoftin^e ji experien^a- locul de munca in sine;- bunastarea;- mentalitatea.

Toti acefti factori vor fi tratati ïn Inventarierea 5IEvaluarea Riscurilor pe care angajatorul este obligat saO elaboreze fi implementeze. Frecven^a sau timpul deexpunere la anumlte riscuri trebuie luate In calcul. Cuaceste informatii la ïndemana, pot fi rezolvate riscurileinacceptabile. Prin sesiuni informative fi educativeeficiente, riscurile care raman pot fi facute acceptabiledeoarece nu exista securitate totala.IER monitorizeaza in special aceste zone:- tratarea substan^elor periculoase- folosirea majinilor 5I echipamentelor periculoase- lucrul cu monitoarele calculatoarelor- expunerea la zgomot- etc.

© PBNA

Nu este ïntotdeauna bine sa te grabe^ti la lucru..

Acdtientele se petrec adesea din cauza neglijenfer.

Neglijenfa, bravada p utilajele avariate sunt cauzacelor mai muite accidente industriale grave.Majoritatea acestor accidente se petrec la marilecompanii (cu mai muit de 500 de angajap). Totusi,angajatii companiilor mai mici simt ca sunt maiexpu§i riscurilor Acest lucru a reie^it dintr-un studiupe care Sindicali^tii FNV l-au prezentat Secretaruluide Stat al Ministerului muncii fi securitapi sociale. Unstudiu anterior realizat de Inspecpa Muncii a indicatfaptul cS accidentele serioase raportate Inspec^ leiMuncii au crescut cu mai muite de 40% intre 1996 f/1999. Cum Ministerul nu a avut timp sa constatecauzele accidentelor, Sindicali^tii FNV au pornitpropria investigape.Investigap'a a aratat ca aproape 30% dintre ceiintervievap erau de parere ca accidentele industrialeapar in special datorita neglijentei din parteaangajatului sau angajatorului.Aproape 11% au dat drept motive „bravada" sau„riscul exces/V". De asemenea, reiese ca personalulinterimar j; angajapi contractorilor sunt factori cereprezinta o ameninfare pentru securitate. „Ace^tianu sunt informap suficient in privinfa procedurilorde lucru", conform anali^tilor Pu^in peste 4% dintreangajap spun ca accidentele grave au loc datoritamcërcarii cu sarcini de munca. Pericolele la caremuncitorii sunt expuy difera de la un domeniu laaltul. Angajapi implicati in activitap industrialeadesea sufera de taieturi, exista pericolul de a searde j/ sunt expu§i la substan^e periculoase. Lacelelalte companii (de alimentatie, transport,siderurgice), angaja^ii sunt supuy la marl riscuri inceea ce prive§te alunecarea, caderea de la inalpme $icoliziunile.Din Haagsche Courant 16 mai 2001

Rata de accidente cre$te ca urmarea riscuriior, de ex:

X comportament „dur" §i nesigur

X loc de munca dezorganizat

X ciclu de munca scurt monoton

X lipsa de experienta §i informatii

X risc de incendiu §i explozie

X iluminat inadecvat

X zgomot excesiv

2 Practici de munca

2.2 Controlul accidentelor

Un accident este o situatie neplacuta. Un accident provoaca daune fi/sau raniri fi dorim saimpiedicam acest lucru. Pot aparea ji „aproape accidente". ïn teoria accidentelor a lui Lateiner sespune cum se ïntampla accidentele ji ceea ce se poate face pentru a Ie preveni.

Structura accidentelor conform lui Lateiner.Ranirea (leziunea) este rezultatul unui accident (eveniment nedorit). Acel accident este rezultatulunui act nesigur ji/sau condi^ii nesigure, care la randui lor sunt rezultatul unei erori umane. Cauzaerorii umane poate fi urmarita in fondui unei persoane relevante (caracter, abilitate, chestiunipersonale).

Comentariu

Defini^ia unui accident este;Este un eveniment nedorit care are drept consecintedaune |i/sau leziuni.

Un aproape-accident arata ca un accident cu excep^iafaptului ca nu sunt implicate daune ^i/sau leziuni. Unastfel de exemplu este atunci cand un tamplar scapa unciocan care cade chiar langa dvs. pe sol. Daca ciocanul arfi aterizat in capul dvs. si nu peste bocancii de protectie,am fi avut de-a face cu un accident.

y preveniti accidentele prinïmpiedicarea actiunilor §i/sausituatiilor nesigure

y prevenirea situatiilor nesigure prinincetarea acestor situa^ii sau prinmarcare

y informarea cu privire la ïndatoriri,responsabilitati si competente

Psihologul Henrich 5I expertul in securitatea muncliLateiner au alcatuit un program educational pentruprevenirea apari^iei accidentelor.Aici este important sa cunoaftem cauza accidentului |iprin urmare sa o ïndepartam.

in acest scop, Lateiner a ïmpartit termenul de „accidentgrav" in cinci sec^iuni, dupa cum poza de pe paginaurmatoare ilustreaza.1 circumstantele;2 eroarea umana;3 ac^iuni |i/sau situa^ii nesigure;4 un eveniment neajteptat;5 plerderi fi/sau leziuni.

Cauza accidentului poate fi urmarita in acjiuni nesigure(80 %) $l/sau situa^ii (20 %).Exemple de ac^iuni nesigure;- polizarea fara ochelari de protectie, ducand la

proiectarea de afichii in ochi.Exemplu de situatie nesigura;- tigle desprinse care pot provoca impiedicarea.Eroarea umana este responsabila pentru (circa80%) din aceste gre^eli. Exista trei motive pentru aceste

erori umane;- nu jtii cum (nici o instructiune);- nu poti sa faci (fara experlenta);- nu vrei sa faci (mentalitate).

Viata privata a unei persoane (fondui) poate influenzade asemenea comportamentul (vezl Anexa 2 - exemplede asemenea)

Teoria dominoului: mai bine previi decat sa tratezi.

ItsUURVANDORD/tMA6E

ACCIDENT

cfTUATlONS/Acno^s^

Back

Securitatea muncii, mai ales pe hartie. ^

Din investigapile pe care le-au lansat in curtea lor cuprivire la accidentele de munca, Asociapi FNV au ajuns laconcluzia cS securitatea muncii poate exista adesea numaipe hartie f/ sa nu fie pusa in practica.Patru din eind companii au (compilat) o politica desecuritatea muncii pe hartie, dar in aproape 30% dincazuri nu au avut nici o direcfie. in aparen^a, riscurile incompaniile cu mai pupn de 100 angajap sunt mai marldecat in acelea mai mari. Cauza principala a accidentelorgrave consta in neatenpa angajaplor.Capva dintre principalii factori de contribupe care au fostidentificap de catre cei Intrebap sunt sarcinile prea maride munca, bravura §i supravegherea insuficienta. frecventaccidentele au loc datorita erorii umane.Avariile tehnice §i slaba intrepnere sunt rar menponate.Implicarea Serviciilor de Munca este la fel de criticata, maiales in companiile mici unde prezenfa Serviciilor de Muncaeste aproape inexistenta. Asociapi FNV au inceputinvestigapa datorita incapacitapi Inspecpei Muncii de aindica crefterea care a avut loc in seria accidentelor demunca grave de cSnd acestea au inceput sa fie raportate.intre 1996 5/ 1999 numarul lor a crescut cu 40% de la 1.781la 2495 cazuri.

Bizz, mai 2001

X 80 % din accidente sunt rezultatulerom umane

X 20 % datorita situa^iilor nesigure

X „aproape-accidentele" ori nu suntraportate deloc sau sunt imprecise

X accidentele sunt acceptate

2 Practici de munca

2.3 Prevenirea

Conform Legii Conditiilor de Munca, accidentele grave fi mortale trebuie trebui raportateinregistrate. Primul pas care trebuie luat este de a investiga circumstan^ele in care accidentul a avutloc, pentru a preveni apari^ii similare pe viitor. Din cunoajterea datorata acestui lucru (experien^a),o Politica de Securitate comprehensiva poate fi compilata fi masuri preventive pot fi introduse. Prinurmare, este ïn interesul companiei sa raporteze ji sa mregistreze toate situa^iile nesigure,„aproape-accidenteie" ji ranirile ujoare.

Comentariu

Mn paragraful anterior am Tnva^at ca principalele cauzeale accidentelor pot fi urmarite direct la actiunile 5Isituatiile nesigure. Daca am inva^a cum sa rezolvamaceste cauze, accidentele ar putea fi prevenite.Sistemul de Prevenire al accidentelor ar trebuie sa deaaten^ie urmatoarelor:- oamenilor; are angajatul instruirea / experien^a

necesara ?- organizatiei: lucreaza fiecare angajat ?n pozi^ia

potrivita?- tehnicil: ma5ini fi echipamente sigure;

accidentele pot fi prevenite prinevitarea actiunilor §i/sau situatiilornesigure

^ situa^iile nesigure pot fi preveniteprin eliminarea lor

y ordonarea ïncetarii actiunilornesigure

y infornnare ji educatie

y masuri de securitate

y prin rezolvare la sursa este cea maibuna cale de management alriscului!

- mediului: amenajarea locului de munca conformnecesitatilor angajatului, reguliior de securitate etc.

Politica de Securitate a companiei se va adresa acestorpatru repere. Politica de Securitate este elaborataconform Inventarului Riscurilor ji Planului de Abordarecare deriva din acesta.Registrul de accidente va fi de asemenea inclus.Cunoaftere riscurilor inerente ji a cauzelor care potconduce la accidente este esen^iala pentru a avea oviziune profunda asupra manierei in care prevenireapoate fi realizata. In acest mod, situa^iile jievenimentele de nedorit pot fi prevenite cu mai muitsucces pe viitor.Raportul Anual de Munca va fi 0 buna Indicatie asuccesului acestor eforturi. Cooperarea dintreangajator fi angajat este de o importan^a capitalapentru o Politica Eficienta de Securitate atunci candeste vorba despre securitate, sanatate fi bunastare.

© PBNA

Preven\ia: nu inceteaza niciodata..

k.

Durerile de gat prevenite prin efectuarea de munci maipu^in solidtante

© PBNA

Pentru a preveni durerile de gêt (din punctul de vedere alabsenjel pe motiv de boala) pnta este de descrejte atat aefortul fizic cat f/ psihosocial al angajaplor la locul demunca. Acest fapt devine evident intr-o lucrare dedoctorat de la Universitatea din Amsterdam. In Olandamuite dintre plêngeri, dintre care acelea cu referire ladurerile lombare fiind ceie mai frecvente, pot fi atribuitebiomecanicii (posturilor). Durerea de gat este pe locul II.Lucrarea are drept scop identifiacrea factorilor de riscpentru durerile de gat in contextul legat de efectuarealucrului.1800 de angajap din 34 de companii au participat laaceasta investigape care a durat 3 ani. Sarcinile de lucruridicate, perioadele indelungate de ^edere, oportunitapleinsuficiente de dezvoltare a abilitaplor j/ suspnereanesatisfacatoare a colegilor par sa fie factorii de riscresponsabili pentru durerile de gat Exista de asemeneadovezi ca indoirea gatului, mai ales la angajapi cu mu^chiinflexibili ai gêtului j/ controlul insuficient asupra munciilor, posibilitate aparipei durerii de gat, precum j; aabsen^elor pe motiv de boala.

X vor fi luate masuri pentru prevenire

X situatiile nesigure nu pot fi negate

X nimeni nu va avea voie sa efectuezeactivitëti periculoase fara a aveacuno§tintele / experien^a necesare

X comportamentele nesigure nu vor fitolerate

2 Practici de munca

2.4 Raportarea accidentelor

in ciuda tuturor masurilor ji prescriptiilor de securitate, accidentele tot mai au loc. Este importantsa fie raportate cat mai repede cu putin^a.Accidentele artrebui raportate prin numarului intern de alarma sau, daca nu este unul, prin 112.Prin formarea numarului intern de alarma, cineva de la SOSS va fi anuntat.La centrala 112 pute^i cere asisten^a profesionala de la politie, pompieri ji ambulan^a.Chiar daca nu ave^i nevoie de ajutor, un (aproape)-accident ar trebui raportat. Este important cafiecare angajat sa fie conjtient de procedura pe care trebuie sa o urmeze atunci cand trebuie saraporteze un accident.

Comentariu

Un accident poate Tntotdeauna aparea in ciuda tuturormasurilor de precautie. In aceste cazuri va fi crucial saavem asisten^a din partea profesioniftilor. Fie ca estevorba de un accident sau de un incendiu, de exemplu,trebuie sa pute^i oferi urmatoarele informatii atuncicand sunati la numarul de urgenta; numele dvs. §1departamentul unde lucratl. Acest lucru va daposlbilitatea oamenilor de a va contacta din nou lanevoie. O descriere preclsa a locului unde a avut locaccidentul este de asemenea importanta, deoareceajutorul va fi dat Tn loca^ia corecta muit mai rapid.

V toate (aproape) accidentele trebuieraportate managerului

^ Inspecjia Muncii va fi informata cuprivire la:

• toate accidentele mortale• toate accidentele care au dus la

leziuni serioase (fizice ji mentale)

V un raport precis ar trebui sa includa:• numelé §i departamentul• locul unde s-a petrecut accidentul• numarul victimelor• tipul de rani• detalii (optional)

1 I* ruta de apropiere (optional)

Persoana de la SOSS sau de pe ambulanta va aveanevoie de urmatoarele informatii; numarul de victime$i de natura ieziunilor. De asemenea, detaliile despreruta de apropiere, ajutorul expertllor ji prezen^ aeventualelor persoane care pot oferi informatü sunt demare importanta.

Raportati accidentul catre managerul local (jeful SOSSde exemplu), pentru a-I informa ca ajutorul este pedrum.

Toate accidentele trebuie raportate cat mai devremeori conducerii sau expertului in securitatea muncii dinfirma.

in cazul unui accident grav, angajatorul este obligat saanun^e direct lnspec{ia Muncii.Se va intocmi un raport al accidentului, pe baza caruiase va porni investiga^ia pentru aflarea cauzei. In acestmod, pot fi luate masuri pentru a preveni pe viitoraccidente similare.

Inspectia Muncii va fi anun^ata imediat cand:- accidentele au ca rezultat decesul;- accidentele au dus la leziuni afa de grave Tncatvictima a trebuit sa fie internata ïn decurs de 24 de

© PBNA

Linia de urgen\a interna sau 112... unde fiecare secundi conteaza..

■ Din ziar:

! Apeluri reinnoite au fost facute catre dreptul fiecareii persoane de a cere o investigape independenta a unuii accident. O investigape independenta presupune mai muit\ decat atribuirea vinei, totu§i. Aceasta imbunatafefteI securitatea muncii deoarece anumite companii de fapt

beneficiaza de pe urma faptului ca adevaratele\ evenimente sunt ascunse.

De exemplu: mecanicii de la intrepnere, care au montat[ incorect un macaz ceea ce a dus la deraierea trenurilor.j Este dar a cui este vina, dar investigapile independente au

revelat faptul ca regulile au fost acestea de ani, in care cazmecanicii trebuiau sa faca mai multa munca de intrepneredecat prescria manualul. Nu s-a ajuns la nici un consens cu

I autoritaple de reglementare cu privire la aceasta problemë1 ■ ...

Acum capva ani Consiliul de Securitate a Transporturilor a1 fost stabilit in Olanda; o institupe independenta careI efectueaza investigapi pe cont propriu ale accidentelor j;

incidentelor.

^ nu schimbati nimic la loculaccidentului (decat daca pune ïnpericol via^a dvs., a altora sau avictimei)

X nu va pune^i dvs. sau pe al^ü Tnpericol; chiar atunci cand se acordaajutor

X nu deranjati asistentii ïn acest timp,dar permitetl-le sa 15! faca datorianestingheriti

X nu efectua^i operatiuni despre carenu aveifi cunostinta (de exempluresuscitarea)

X nu interveniti dupa producer(aproape)-accidentelor

Capitolul 2 - Teste grila

1. „Risc" inseamna: 8.a. $ansa sau probabilitatea ca un accident sa se

ïntample, avand ca rezultat leziuni / raniri;b.flansa sa un incident sa se produca;c. daunè materiale.

2. Conform teoriei dominoului (a lui Lateiner), unaccident este rezultatul direct al: 9.a. fondului;b.erorii umane;c. ac^iunilor / situa^iilor nesigure.

3. Securitatea implica:a. acceptarea con^tienta a riscurilor acceptabile;b. acceptarea inconjtienta a tuturor riscurilor;c. neacceptarea nici unui risc.

4. Atunci cand intalni^i o situatie nesigura, dvs.trebuie;a. sa anun^a^i Inspec^ia Muncii pentru o face oinvestiga^ie mai amanun^ita;b.sa raporta^i situa^ia managerului ;i sa spune^i

cine a provocat aceasta situatie;c. sa rezolva^i o situatie sau, daca nu este posibil, sa

introduce^i marcaje sau masuri de siguran^a.

5. Un tub de schela love|te pe cineva in cap ^i-iprovoaca o rana. Acesta este un exemplu de;a. un aproape-accident;b. un risc major;c. un accident.

6. intalniti o situatie nesigura. Ce face^i?a. raporta^i situa^ia nesigura mai Intai managerului

dvs.;b-incerca^i sa rezolva^i situa^ia nesigura mai fntal;c. identificati persoana care a cauzat situa^ianesigura.

7. De fiecare data cand apare un accident, secompleteaza un raport de accident. Acesta esteimportant pentru:a. a preveni accidente simiiare pe viitor;b.a identifica vinovatul;c. a putea informa Inspec^ia Muncii

Responsabilul cu securitatea muncii §i sanatateatrebuie sa fie informat asupra:a. accidentelor care duc la decese;b. accidentelor care duc la rani grave |i neceslta

internarea;c. a fi b sunt incorecte.

Prevenirea accidentelor implica:a. cunojtin^e lucrabile / practice ale Actului

Condi^iilor de Munca;b. prevenirea ac^iunilor fi situa^iilor nesigure;c. cunoajterea con^inutului Circularei de Informare

in Munca.

Daca doriti sa raportati un accident in mod precis,mai intai trebuie sa men^ionati:,a. numele dvs $i scena accidentului;b. marimea daunelor;c. posibilii provocatori ai accidentului.

Un exemplu de ac^iune nesigura este:a. O deschidere neprotejata a unei platforme de 6 m

inal^ime;b. polizarea fara protectie adecvata a ochilor;c. majini neprotejate.

/T/^ Koninklijke

S^PBNA

Capitolul 3

Substanfe / Materiale periculoase

3.1 Riscurile implicate de expunerea lasubstan^e periculoase

3.2 Materiale periculoase §i otravitoare

3.3 Diverse tipuri de materiale periculoase

3.4 Valorile CMA

3.5 Precautii ïmpotriva expunerii la

materiale periculoase

© PBNA, posibus ó8, 3330 AB Zwijndrechi. Toaie drep:utile reüervaie.Nici O porie o aceitei edilii cobr nu pocite li fepfoduso. inregiyrala pe un cJispozitiv rjuiornoi sou faculü publicó in nici O foimó sau moc^, (ie eiectionic,mecanic sou prin folocopieie, inregisiiofe sau all niocl lörö perrnisiuneo preabbiló o editorului, Acecisia se aplicó inifegii edijü precum ^ uiiei porli.

25

3 Substanfe / materiale periculoase

3.1 Riscurile implicate de expunerea la substan^e

periculoase

Cu to^ii suntem expuji la tot felul de substan^e materiale zilnic. Diferite substan^e implica diferiteriscuri. Riscul de incendiu sau explozie poate fi prezent ïn acelaji timp cu riscul de otravire sausufocare.

Cum ati defini substan^ele periculoase? Nu riscati sa inhala^i aceste substan^e in cursul unei zile obi?nuite? Cand devine otravirea o problema? O explicatie comprehensiva a acestor chestiuni va fioferita in acest capitol. Riscul de incendiu ji explozie necesita o aten^ie specializata fi, prin urmare,va fi tratat intr-un capitol ulterior.

Comentariu

Materialele sunt clasificate ca fiind periculoase atuncicand afecteaza sanatatea sau mediul. Aceste materialepot fi inhalate prin organele digestive, piele ^irespiratie. Substan^ele solide ji lichide sunt absorbiteprin gura. Pute^i chiar absorbi materiale periculoaseprin consumarea hranei cu mainile murdare saumancand Tntr-un loc de munca murdar Mancand jiband (sau fumand) in zona alocata $i prin spalareaserioasa pe maini inainte, va ve^i proteja suficient.Pielea poate ufor absorbi substan^ele (mai ales acolounde este o rana deschisa) precum solventii in fluxuisanguin.

Pentru a preveni acest lucru, trebuie sa purta^iechipamentul de protectie (|orïul, manujile etc.) }i satrata^i ranlle minore in mod adecvat.

Prin respiratie putem inhala praf, vapori |i gaze.Anumite substan^e pot avea efect imediat asupratraheei |i plamanilor; pe cand cu altele detectamefectele muit mai tarziu, de ex. nicotina fi azbestul. Inultimele cazuri, nu va ve^i da seama ca ceva nu e inordine decat dupa cativa ani. Perii din nas |i flegmadin trahee de obicei protejeaza corpul impotrivaacestor efecte. Totufi, praful foarte fin poate penetraalveolele |i acesta poate fi oprit prin purtareaechipamentului de protectie adecvat.

y manlpulatl cu responsabilitatesubstantele periculoase §1 nusubestimati riscurile

ypurtati EPP necesar

y petrece^i destu! timp §i acorda^iatentia cuvenita igienei personale

y sa aveti buletinele de informarerelevante cu privire la securitateamuncii §i sa va familiarizati cucontinutul acestora.Un tabel cu elennentele chimice estede ajuns.

PBNA

Daca vrei sa te bucuri de un sandwich sanatos, spala-te pe maini mai intai!

Din ziar:

Oor §i acid clorhidric eliberate in timpuiincendiului din Venray

Atunci cand a izbucnit un incendiu de propor^ii la o firmadin Venray. gaz de dor §i acid clorhidric au fost eliberate.Acest lucru a fost confirmat de catre brigada de pompieri.Un pompier a trebuit internat in spital fiindca fuseseafectat j; suferea de deshidratare severa. Polijia f/ brigadade pompieri au sfatuit companiile din jur sa inchida toateferestrele j/ u§ile j/ sa opreasca ventila^ia. Toate companiiledin zona au trebuit evacuate par(ial.

Incendiul a izbucnit in jurul orei eind la o firmaconstructoare de piscine. Depozitul care conpnea muitemateriale din PVC, dor j/ acid clorhidric a ars in totalitate.Dupa zece ore situa\ia a fost rezolvata, fara vreoamenintare a vaporilor periculo^i rama^i.

^ö~

y§.

1'^

X nu mancati, be^i sau fuma^i in zonade lucru

X nu manipulati substan^e periculoasefara protec^ia necesara

X aten^ie cand folositi diferite tipuri desubstan^e / materiale periculoase macela^i timp

X poate fi foarte riscant sa luatimedicamente ïn prezen^asubstan^elor periculoase

I

3 Substanfe / materiale periculoase

3.2 Materialele periculoase intoxicaVia

Materialele otravitoare perturba func^ionarea normala a organismului uman. Lua^i arsenic sauotrava pentru jobolani de exemplu. Cat de incredibil ar parea, aceste articole nu au fostresponsabile pentru majoritatea accidentelor care au avut loc ca urmare a otravirii. Oamenii suntadesea otraviti datorita inhalarii substantelor pe care nu putem sa Ie vedem sau mirosim sau chiarcare miros frumos. De muite ori oamenii nu sunt conjtien^i ca aceste materiale sunt periculoase.Benzina de exemplu con^ine o substan^a care provoaca cancerul. Chiar sarea de bucatarie poate fiotravitoare in cantita^i mari.

Comentariu

Consideram un material ca fiind toxic atunci candingerarea acestuia m cantita^i mici perturbafunctionarea normala a intregului organism. Daca unasemenea material intra In organism, poate provocagreturi sau dureri mari de cap. Poate ,fi chiar mortal incazurile cele mai grave.Exista doua tipuri de intoxicatie;- acuta:

Efecte imediate dupa expunere. O persoana trebuieexpusa doar o singura data la acest tip de materialtoxic pentru ca acesta sa aiba un efect imediat |ivizibil. Un exemplu in constituie intoxica^iaalimentara.

y evita^i folosirea combina^iilorantagonice de diferite tipuri dennateriale periculoase

y ïntotdeauna consulta^i un medicdupa ce a^i absorbit o substantatoxica

«/ nu mirositi recipientii al carorcon^inut nu il cunoa§teti

y consultati circularele informativeadecvate; un tabel al elementelorchimice

efectele devin vizibile numal dupa o expunereindelungata. Numai dupa ce persoana a fost expusamaterialului toxic pe o perioada de timp, efectelever deveni vizibile.

Un exemplu in acest caz este intoxica^ia cu plumb, careeste provocata de o expunere indelungata laconcentra^ii mici de materiale ce con^in particule deplumb sau azbest, care sunt contractate ca urmare alucrului cu azbestül (adica expunerea prelungita la micicantita^i de azbest).

Anumite materiale nu sunt otravitoare in sine, dardevin in combinatie cu alte materiale. Folosireamedicatiei sau alcoolului poate intensifica efectulotravitor al anumitor materiale. Daca a^i ingerat unmaterial otravitor, este bine sa consultati un medic.Pentru a putea da medicului datele necesare, trebuiesa luati ambalajul cu dvs.

© PBNA

Alcoolul... nu ƒ/ miro§i dar cu siguran^a il vei sim^i

Gafe de-ale curatatului: 17 oameni in suferinlë

!n centrul sportiv de la Kardinge din Groningena fost eliberat gaz de dor. ^aptesprezece oameni aufost afectati. O femeie insardnata a fost dusa la un spitalpentru a fi pusa sub observatie.

Gazul a fost eliberat fn timp ce se facea curatenia podeleiCU un aspirator electric in zona din spatele bazinului deinstruire.

Acesta a dezinfectat mai intai podeaua cu apa careconpnea tablete de dor solubil, apoi a repetat procedeulcu acid clorhidric diluat care a dus la accidente.

Sursa:ANP, 4 aprilie 2003

X poate fi foarte riscant sa lua^imedicamente ïn prezen^amaterialelor periculoase

X poate fi foarte riscant sa folosi^i ocombinatie de diferite materialepericuloase

X nu lucra^i cu materiale periculoaseale caror instruc^iuni nu Ie aveti

3 Substanfe / materiale periculoase

3.3 Diverse tipuri de materiale periculoase

Substan^ele / materialele periculoase pot exista sub mai muite forme. ïn forma solida sau lichidaele pot aparea sub forma de gaz sau pulverizata, praf sau vapori. Nivelul de otravire va depinde deun numar de factori. Pentru a va familiariza cu diferitele materiale, acestea au fost ïmpar^ite in maimuite grupe; solvenfi, solutii acide fi caustice, metale, monoxid de carbon $i azbest.

Comentariu

Solven^i: aceste lichide pot fi gasite ïn vopseluri, lacuri,rafini fi lipici, dar §i intr-o varletate de combustibill.Cunoa§tem combinatiile ciclice, de ex. solventi precumbenzina, fenolul, toluenul fi xilenul, precum fi solventiiorganici, sunt adesea produfii petrolului, de ex.terebentina fi benzenul pentru curatirea hainelor.

Prevenirea intoxicatülor:

y preveniti lucrul neprotejat cusolventi

y asigura1;i-va ca pielea §i ochii suntprotejate cand lucrati cu acizi §isolutii caustice

y buna ventilatie sau protectiarespiratorie va ïmpiedica inhalareavaporilor care contin urme de metale

y intoxicatia cu monoxid de carbonpoate fi ïmpiedicata prin efectuarearegulata de masuratori;

y (urmele) particulele de azbest pot fimdepartate numai de speciali§ti

Solven^ii pot fi foarte ufor absorbi^i prin piele fi dufi influxui sanguin. Acest lucru poate duce la boli precumleucemie (prin expunerea la benzen) sau SNC poate fiafectat, rezultand ïn SOP (sindrom organo psihic), maibine cunoscut ca sindromul vopsitorilor-).

Acizi fi solutii caustice; au o acjiune coroziva fidecapanta. Puterea acidulul va determina severitateaefectului. Atunci cand va intra acid ïn piele sau ochi,acesta poate fi clatit cu apa. Apoi totufl trebuie sa vaduceti la un medici Acizii pot fi cateodata inflamabili.

Metalele grele: metalele pot fi absorbite sub forma depraf sau vapori. Majoritatea metalelor (de ex. plumbul,staniul fi mercurul) sunt toxice fi pot fi cauzaintoxicatülor cronice.

Monoxidul de carbon este eliberat ïn timpulcombustiei incomplete fi ïmpiedica absorbfia deoxigen ïn organism.

Azbestul este o fibra minerala care se aplica adesea camijloc de izolare, captufeli pentru frane etc.. Estefoarte periculos sa absorbiti fibre de azbest; pute^icontracta azbestoza, cancer de plamani saumezoteliom.

© PBNA

Niveiul intoxicatie! depinde de:

A cantitatea de substan^d pe care a^iinhalat-o

X temperatura: materialele suntabsorbite mai repede la temperaturimai mari

X finefea materiaielor sau spray-ului: daca particulele sunt extrem define, corpul Ie va absorbi muit mairepede ji mai ufor...?

X ventiiafia: materialele pot fiindepartate mai ujor dar pot fidistribuite catre alte locuri unde nu arfi bine venite deloc

X prezenfa aitor substanfe

3 Substanfe / materiale periculoase

3.4 Nivelul CMA

Materialele care afecteaza func{ioriafea normala a corpului, chiar in cantita^i mici, sunt consideratetoxice. Dar cat de mica este cantitatea mica? Este vorba de grame sau de miimi de grame ji cum seleaga acest lucru de timpul de expunere? Conteaza? Pentru a evita confuzia, a fost introdustermenul de CMA.

Comentariu

Valoarea CMA ïnseamna Cantitatea Maxima Admisa fise aplica gazelor, vaporilor, pulberilor sau prafului.Valorile CMA sunt determinate de catre guvern siaplicate tuturor angajatiior. Valoarea CMA vadetermina cantitatea maxima de materiale periculoasecare este permisa la locul de munca, In termeni demg/mg3 sau ppm. Masuratorile in mg/mg3 nu suntacelaji lucru cu acelea in ppm. Ambele sunt utilizate.Ambele valori sunt aplicate majoritatü substan^elor.- mg/m3 inseamna miligram pe metru cub.- ppm inseamna „par^i pe milion".

^ CMA-MT: coeficientul de siguranta• 8 ore pe zi/40. ore pe saptamana• persoane sanatoase, mature• fara munca grea

y folositi o unitate de masura claradeterminata de guvern

y oamenii ar trebui sa póarte EPP

Valoarea este stabilita in afa fel Incat sa nu existeconsecinte daunatoare sanatatü angaja^ilor sau copiilornenascu^i ai acestora. Valoarea CMA este relevantapentru persoanele care:- nu lucreaza mai muit de 8 ore pe zi;- nu lucreaza mai muit de 40 ore pe saptamana;- sunt dezvoltati pe deplin fi sanatoji;- lucreaza in condi^ii normale fi nu efectueaza munca

fizica grea.

CMA-MT (media de timp) este folosita ca o medielimita fa^a de ecua^iile ce implica „8 ore pe zi" §i numai muit de „40 ore pe saptamana". Timpul esteesen^ial in acest caz. Daca concentra^ia este mai maredecat valoarea CMA-TGG, orele de lucru trebuiescurtate. Materialele care necesita un maxim absolutvor fi indicate cu litera L (limita, plafonul). Maximul seva aplica in ciuda cadrului temporal. Materialele caresunt ufor absorbite prin piele, vor fi etichetate culitera P (piele).

© PBNA

i Sfaturi dèspre nöua valoare a CMA cu privire la1 fumul de sudurè1

Valoarea CMA a fumului de sudura a fost redusaf/ noi dezvoltari au avut loc in reglementarile de

'munca §i regionale cu privire la sudare, debitare §iI procesele aferente. in aceasta lumina, angajatorii j;j sindicatele din industria metaiurgica au organizat unj numar de intalniri de informare. In prezent o Concentratie

Maxima Admisa (CMA) de 5 miligrame de fum pe metrucub de aer se aplica sudurii otelurilor inox. De la 1 ianuarie2003, valoarea ar fi trebuitsa scada la 3,5 mg de fum pemetru cub de aer j/ de la 1 ianuarie 2005 1 mg de fum de

\ sudura pe metru cub de aer. In cooperare cu PTC (proiecti de transfer al cunoftin^elor): „stabilirea atelierelor! moderne de sudura", OrganizapHe FME-CWM y

Sindicatele Metalurgijtilor au organizat o serie de IntêlniriI informative de asemenea. h mai, aceste intalniri s-au axat\ in special pe management. Din iunie, au fost organizate

intalniri pentru sudori.

j Condipile de munca, 04-01

CMA... este MAX...

... READ FIRST!

... KNOW WHAT YOU INHALE !

X Valoarea CMA-C nu trebuie depajitasub nici o forma

X atunci cand apar concentratü maimari decat CMA, órele de lucru artrebui reduse

X

1

© PBNA

3 Substanfe / materiale periculoase

3,5 Precautii impotriva expunerii la materiale

periculoase

Paragrafele anterioare au aratat dar cum contactul cu materialele periculoase poate fi evitat. inacest scop, Actui Conditiilor de Munca a stabilit cateva reglementari. Acest plan ïn patru pa^i estecunoscut de asemenea ca „Strategia Condi^iilor de Munca".

Comentariu

Este dar pentru toata lumea ca trebuie facut ceva inlegatura cu expunerea la materiale periculoase. Deaceea $i exista Legea Securitatü $i Sanatatii in Munca -pentru a ne spune cum sa facem acest lucru. ConformStrateglei Condi^iilor de Munca, cel mai bun loc de aincepe este nivelul zero. Ventilatie fi separareaoamenilor de sursa este urmatorui pas. Protectiapersonala este varianta finala.

^ Strategia Conditülor de Munca:• reglementari la sursa• ventilatia• separarea oamenilor de sursa• mijloace de protectie personala

^ clauza rezonabila: permisa numaicand exista motive ïntemeiate pentruneimplementarea reglementarilortehnice sau organiza^ionale

y sfaturi de expert de la Serviciul deSecuritatea muncii ji sanatate

Reglementarlle ce trebuie aplicate la sursa sunt:- mlocuirea materialului /oprirea procesului;- inloculrea materialului cu un altul;- reglarea metodei de manipulare;- izolarea: prin dispozitive ïnchise de amestecare sau

prin sisteme automate de amestecare.- exhaustare locala.

VentllatiaVentilatia (naturala) va reduce concentra^ia demateriale periculoase.

Separarea oamenilor de sursaPrin ridicarea de panouri sau pere^i despar^itori intreangajat fi material.

Echipamentul de protectie personalAceasta este protec^ia finala care poate fi folosita ïnprezenta materialelor periculoase. In practica, aceastametoda este cea mai intalnita. Se afteapta caangajatorul sa se conformeze Strateglei Conditiilor deMunca. Numai cand au fost ridicate obiectii rezonabiletehnice sau organizationale, se va permite devierea |lconceperea unei solu^ii alta decat apropierea de sursa.Aceasta este cunoscuta drept Clauza Rezonabilita^ii.

© PBNA

Incepe la sursa... §i echipamentul de protectie personala ca ultima solutie

Dificultap la respirape

r

NO

Doi angajap ai unei macelarii au fost internap' cuprobleme respiratorii.

h timpul proceselor de amestecare a acidului fosforic j; aclorurii de fier, a avut loc o reacfie necontrolata. O parte amaterialului a /ej/f sub forma unui fum maro-negru. Cumangajapi nu erau protejap adecvat, au inhalat substan^a §is-au gasit in situapa de a se lupta sa respire. Un asistentintern a fëcut lucrui potrivit cênd i-a impins pe cei doiafara la aer curat, unde au putut sa respire aer curat Oambulant care a sosit la locul accidentului aproapeimediat, a avut grija de victime.

Cauza reala a incidentului nu a fost inca aflatë. Existareguli foarte stricte cu privlre la amestecul de substanjepericuloase. Au existat j/ reguli foarte riguroase cu privirela purtarea articolelor corecte pentru protecpa personala.Responsabllul cu securitatea muncii j/ sanatatea a lansat oinvestigape in cauza.

X banui^i o boala profesionala?Atunci trebuie sa o raportati laServiciul Securitatea muncii §i sanatate

X Nu au fost luate masuri pentru cSerau implicate costuri mari? Asta nuse accepta

Capitolul 3 Teste grila

1. Corpul dvs. poate absorbi materiale toxice prin;a. respiratie fi sistemul digestiv;b. piele;c. a & b sunt corecte.

2. Cand inhala^i prea mui^i soiven^l:a. pute^i avea o irita^ie;b. ve^i putea dezvolta o rezisten^a;c. pute^l contracta SOP.

3. Ve^i absorbi mai muite materiale periculoase atuncicand:a. sunte^i sensibil la praf;b.este cald sau a^i depus mai muit efort;c. a & b sunt corecte.

4. Efectele intoxica^iei acute devin vizibile:a. dupa ca^iva ani;b. numai dupa ce au fost absorbite materiale grele;c. imediat dupa ce substan^a toxica este eliberata.

5. Pentru a va proteja impotriva ingerarii de materialepericuloase:a. nu trebuie sa manca^i, fuma^i $i bea la locul de

munca;b. trebuie sa fuma^i pe saturate;c. trebuie sa be^i muit lapte.

6. CMA-MT va indica concentra^ia maxima cand urmatoarele sunt implicate:a. 8 ore pe zi fi 40 ore pe saptamana;b. toate persoanele;c. orice condi^ii de munca.

8. Intoxicatia cronica este provocata de:a. expunerea la mici cantita^i de materiale

periculoase ani la randui;b. expunerea zilnica la mari cantita^i de gaz;c. o singura expunere la vapori care con^in urme de

metale.

9. Atunci cand unui material i se face CMA-C, acestlucru inseamna:a.ca puteti depa^i aceasta limita;b.ca nu pute^i depa^i niciodata aceasta limita;c. ca materialul nu este corosiv.

10. Daca a^i ingerat o substan^a toxica, ar trebui:a. intotdeauna sa consulta^i medicul ji sa lua^i

ambalajul cu dvs.;b.sa informa^i departamentul de mediu;c. sa contacta^i Inspec^ia Muncii pentru mai muite

informa^ii.

11. MonoxiduI de carbon:a. este periculos ïntrucat ïmpiedica aspirarea de

oxigen in organism;b.este periculos ïntrucat ve^i avea plamanii negri

din cauza lui;c. nu este periculos deoarece nu pute^i sa il mirosi^i

7. Acizii solu^iile caustice:a. sunt intotdeauna foarte inflamabile;b.au un efect corosiv ;i iritant asupra pielii |i

ochilor;c. nu ar trebui folosite cu apa.

36 © PBNA

KoninkliikQ

Lpbna

Capitolul 4

Etichetarea

4.1 Etichetarea, pericole specifice §i recomandari

4.2 Diamantul de avertizare a pericolului

4.3 Foile de securitate chimica

© P6NA, posibus 68, 3330 AB Zwijndrechl. Tcx3le drepturile rezervate.Nici O pariea acestei edijii color nu poate fi reprodusa, ïnregistrola pe un dispozitiv automal sou lacuta publica Tn nici o forma sou mod, fie eledronic,meconic sou prin folocopiere, inregislrare sou alt mod fora permisiuneo prealabilo o edilofului. Aceoslo se oplico Iniregii edijii precum ^ unei porji.

37

4 Etichetarea

4.1 Etichetarea, pericole specifice fi recomandari

Substan^ele periculoase sunt greu de recunoscut. Se specifica in Actui Substantelor periculoasepentru mediu, care stipuleaza ca impachetarea $i ambalarea trebuie sa aiba o eticheta vizibila,mentionand cele mai importante informatii despre con^inut, pericole ji instructiunile de

] manipulare, mai ales pentru ambalajele de dimensiuni mici ji mijlocii. Pentru pachetele mai mariprecum tancuri, containere ji majini se aplica reguli ji reglementari separate.

Comentariu

O eticheta trebuie sa fie vizibila $i ar trebui sa continaurmatoarele informatii:- denumirea (chimica) a materialului;- simbolul de pericol;- Propozi^iile R;- Propozi^iile S;- numele producatorului / fumizorulul.

^ eticheta trebuie sa reflectezeinformatiile necesare;• denumirea (chimica) a materialului• simbolul de pericol• Propozi^iile R• Propozitiile S• numele producatorului /furnizorului

1/ Copii recente ale fluturajilor deinformare despre toate materialelepericuloase trebuie sa fie disponibilein fiecare firma;

materialele periculoase ar trebuipastrate Tn modui corect, conformindicafiilor de pe flutura;

^ registrele de stocuri trebuienmentinute pentru materialele

periculoase

Textul trebuie sa fie ïn limba locala.Denumirea chimica indica tipul materialului.Simbolurile de avertizare a pericolului sunt micidesene care ilustreaza dar pericolele imediate asociatecu materialul. Cateodata contine mai muite simboluri.Intelesul sau este ilustrat pe pagina urmatoare.

Propozitiile R (Risc) indica nivelul de risc almaterialului. Acestea sunt fraze Standard carora le-afost alocat un numar. Numerele, precum ji ïntreagafraza, sunt afifate pe eticheta. Acestea vor indicanivelul de pericol al materialului. De exemplu:R1 = poate exploda ïn condi^li uscate;R26 = extrem de toxic atunci cand este inhalat.

Propozitiile S (Securitate) indica ce masuri trebuieaplicate la manipularea materialului. Aceste fraze S aude asemenea un numar, de exemplu:SI = se tine sub lacat (ji cheie);517 = se ^ine departe de substan^ele / articolele /materialele inflamabile.

Frazele R |i S pot fi folosite ;i in combinatie, de ex.:R20/22 = poate provoca rani la inhalare sau ingerare;S3/9 = a se tine ïn loc rece |i spa^ii bine ventilate.R11/S21 = ujor inflamabil, a nu se fuma ïn timpulutilizarii. (a se vedea tabelul elementelor chimice dinAnexa 3)

© PBNA

Bang, bum, foc, fum

èSUBSTANTEEXPLOZIVE substante SUBSTANTE 'JNFLAMABILE §1 OXIDANTH

fOARTE INFLAMABILE

SUBSTANTE ■PERICULOASEPENTRU MEDIU

X aSUBSTANTE TOXICE SUBSTANTE SUBSTANTE51 FOARTE TOXICE DAUNATOARE §1 COROSIVE

IRITANTE

Materials periculoase care nu au fost pëstratecorespunzator

Muite centra de distribupe nu depoziteazamaterialele periculoase §i u§or inflamabileprecum vopseaua, lipiciul f/ chimicalele in modadecvat. Acest lucru a devenit evident dupa o investigapeefectuatë de catre Inspectoratul pentru Igiena Mediului. 29centre de distribupe din Overijssel j/ Gelderland au fostinvestigate. Din treisprezece companii care au fostimplicate in depozitare j/ transbordare, zece nu auindeplinit criteriile. Nu existau podeie etan§e iarzonele deincarcare §i descarcare nu erau indicate. Nu se dadea nici oatenpe condipilor de distanfa. Trei dintre companiile undemari cantitap de materiale periculoase erau depozitate nuerau echipate cu echipamentele anti-incendiu.

Cu aceste rezultate la indemênë, inspectorii au decis oinvestigape la nivel naponal in anul urmator, mai ales lacompaniile care puteau pune in pericol mediul inconjura

ANP, 21

X nu folosi materiale periculoase dacanu au eticheta

X furnizorul / producatorur nu poatere^ine flutura§ii informativi aiprodusuiui

X furnizorul nu poate re^ineinformatiile cu privire la noiledezvoltari fi modificari

4 Etichetarea

4.2 Diamantul de avertizare a pericolului

In muite industrii se folosesc butoaie ji tancuri mari pentru a depozita materialelé periculoase. Estede importan^a vitala ca informatiile asupra pericolelor sa fie imediat $i dar vizibile. Prin urmare,Diamantul de avertizare a pericolului este folosit pe butoaie ji tancuri. Denumirea internationalaoficiala este codui ANPI (Asocia^ia Nationala de Protectie contra Incendiilor)

Comentariu

Diamantul de avertizare a pericolului are 4 sectiuni,fiecare cu o alta culoare. Fiecare sec^iune indica un tipde pericol. In fiecare sec^iune exista un numar de la Ola 4. Aceste numere indica nivelul de pericol. Cu cat emal mare numarul cu atat pericolul este mal mare.

Sec^iunea din stanga (Sectiunea S - S=sanatate) estealbastra |i indica pericolul pentru sanatate. 0-nu estenici un pericol, 4 este pericol mortal.

y Eticheta ar trebui sa afi§eze toateinformatiile relevante;• denumirea (chimica) a nnaterialului• simbolul de pericol• Propozitiile R• Propozitiile S• numele producatorului /

furrüizorului

Sectiunea de sus (Sec{iunea I = incendiu) este ro|ie 5iindica pericolul de incendiu. O inseamna ca substan'tanu este inflamabila, 4 inseamna foarte inflamabila.

Sectiunea din dreapta (Sectiunea R = reactivitate) estegalbena fi indica reactivitatea. O inseamna ca substan^aeste stabila, 4 substan^a este foarte exploziva chiar latemperaturi normale / scazute.

Sectiunea de jos este alba ji con^ine informatiispeciale. Un spa^iu gol indica faptul ca un incendiupoate fi stins cu apa. Daca este afisat simbolul-W-inseamna ca nu poate fi stins cu apa sub nici o forma.Simbolul international pentru radioactivitateavertizeaza cu privire la posibila eliberare de materialradioactiv.

^ sa §titi ce reprezinta numerele de pediamantul de avertizare a pericolelor

© PBNA

Diamantul de avertizare a pericolului: rapid. sigur §i simplu .

Riscurile

pentru sanatate^^ 'Extrem de periculos. ContactulCU vaporii sau lichidele asociate . <trebuie evitate daca nu se poartaprotectia proiectata in acest scop. ^

Foarte periculos. Activitatile in zonelepericuloase vor fi efectuate numai candechipamentul poate oferi protectie completa,

cand echipamentul de respirat este purtat.

Periculos. Activitatile vor fi pemnise in zonelepericuloase numai dacè echipamentul derespirat este purtat, precum $i mal muitestraturi de echipamente de protectie.

Pericol de incendiuExtrem de inflamabil

Foarte inflamabil (la temperaturi normale)

Inflamabil la incalzire

Inflamabil in conditii/temperaturi caldi

I Neinflamabil

Reactivitate

Risc mare de detonare, 4descarcare exploziva saureactie la temperatura $i

presiune normale.Zona de siguranta sa fie ridicata.

Evacuati imediat in cétz de Incendiu.

Risc de detonare, descarcare exploziva saureactie prin sursé de aprindere, caldura sau

contact CU apa. Zona de siguranta sa fieridicata. Stingeti Incendiul de la distanfa.

Risc putemic de reactie chimica latemperaturi §1 presiuni mari sau in timpul

contactului cu apet Masuri de sigurantaridicate. Stingefi incendiul de la distanta.

•4 Pericol limitat. Se recomanda purtareaechipamentului de respirat.

instructiuni

O FSra pericol imediat. Spatiu gol: Apa se poate folosi pentru" stingerea incendiului

Poate deveni instabil la Tncalzire saupoate reactiona cu apa Stabiliti

^ reguli de securitatea muncii.

w Nu folositi apa pentru stingerea incendiului

Ramane stabil in conditii^ normale, chiar in

caz de incendiuQ

Pericol de radiere la eliberarea substantei

X nu manipulati butoaie care continsubstan^e chimice daca diamantul deavertizare nu este prezent pe acesta

X furnizorul / producatorul nu poateretine nici un flutura§ cu informa^iiledespre produs

4 Etichetarea

4.3 Foile de securitate chimica

Foile de securitate chimica ofera muite informatii despre materialele periculoase. Este un sistemstandardizat recunoscut la nivel international de catre furnizorii de substan^e chimice ^i de catreproducatori;Foile sunt integrate Tn cartea de securitate chimica - CD Rom. Mai muit, exista ji Foaia de Informa^iiCU privire la Siguran^a Materialului.

Comentariu

Foile de Securitate Chimica sunt toate similare. Acesteasunt foarte practice la utilizare din moment ce sistemuleste standardizat 5! apllcat la nivel international. ToateInformatiile importante cu privire la materialulrelevant se afia acolo ïntr-un manual cu referinteujoare.Foaia este ?n limba locala, §1 ofera informatü asupracompozitiei, utilizaril, sumarul frazelor R ;i S, valorileCMA |l sfaturi de prim ajutor Numarul de foi este increftere caci apar noi materiale. Mai completa este

Foaia de Informatii cu privire la Siguran^a Materialului,cu 16 capitole de informatie extinsa. Furnizorii 5!producttorii sunt obligati, conform actuluiSubstantelor Periculoase pentru Mediu sa ofereinformatiile referitoare la produs.

(Vedep exemplul de tabel chimic din Anexa 3)

^ tabelele chimice ofera o vedere deansamblu asupra tuturorinformatiilor relevante

^ mul^umita reglennentarilor introdusede catre Actui SubstantelorPericuloase pentru Mediu, utilizatoriivor avea mtotdeauna informatiilecorecte despre produs

^ numarul de tabele chimice pentrualte tipuri de substan^e este ïn.continua crejtere

© PBNA

O vom gasi... m cartea cu foile de securitate chimica!

I Experiment lansat pentru inregistrarea materialelor; periculóase.

'I1in Rotterdam a fost stabilit un punct central deinregistrare (PCI) pentru materiale periculóase cumuit inainte ca legislapa rurala sa stipuleze acest

I lucru. in acest moment opt companii participa in acestf experiment voluntar, dar inainte de sfar^itul anului vor fij inciuse j/ restul de 160. Documentele pentru comitetul

conslliului municipal confirma acest lucru.

Rotterdam a cerut crearea punctului central deinregistrare dupa incendiul de la compania CMI din 1996.Problema era ca motiva^ia companiei de a face acest lucruera perspectiva competitiei. Erau de asemenea speria^i capolipa j/ Serviciile de Mediu Rijnmond i-ar fi pedepsit in

! ceea ce priyefte respectarea reglementarilor de mediu.\ AtSt Ministerul VROM cSt §i Afacerile Interne nu au vrut sa( legifereze acest lucru.if ■ ■j Schimbarea a fost realizata dupa dezastruosul incendiuj din Enschede. Dupa un an §ijumatate, Afacerile Interne j/i VROM au introdus legea, care probabil a dus la\ obligativitatea inregistrarii centrale a materialelorj periculóase in 2003..II Cobouw, 4 iulie 2001.

X nu lucra^i cu materiale periculóasedaca nu jti^i nimic despre ele saudaca nu a^i consultat tabelul chimic

X furnizorul / producatorur nu poateretiné fluturajii de Informare aiprodusuiui

X informatiile afi§ate pe tabelul chimicïntr-o limba straina nu se accepta

Capitolul 4 Test grila

1. Eticheta de pe ambalajul unui material periculosofera urmatoarele informatii:a. denumirea (chimica) a substan^ei;b.adrésa Serviciului de Mediu;c. ce trebuie sa face^i in caz de incendiu.

2. Frazele R de pe eticheta indica:a. precautiile de siguran^a ce trebuie luate;b. viteza de reactie a substan^ei;c. pericolele asociate substan^ei.

3. Frazele S de pe eticheta indica:a. numarul serial al materiilor prime;b. recomandarile de securitate;c. compozi^ia substan^ei.

4. Partea ro|ie de sus a diamantului de avertizareindica:a. cat timp ii ia sa reac^ioneze cu apa;b. riscul de incendiu;c. detaliile.

5. in diamantul de avertizare simbolul "-W-"tnseamna;a. ca substan^a nu are rezisten^a la electricitate;b. nu poate fi folosita apa la stingerea incendiului;c. ca nu trebuie limitate orele de lucru.

7. O foaie de securitate chimica:a. descrie compozi^ia ji calitatile substan^ei;b. descrie pericolele asociate cu toate substan^ele

chimice;c. indica ce sa facem daca nici o substan^a nu intra

in corp.

8. Un material periculos nu poate fi niciodata turnatin;a. ambalaje care suporta turnarea substan^ei;b.ambalaje mai mici;c. ambalaje destinate cu^itelor.

9. Furnizorul este obligat sa;a. informeze utilizatorul despre noi dezvoltari sau

modificari;b.furnizeze un produs de calitate;c. sa faca referinta la reglementarile aplicabile in

informa^iiie despre produs;

10. Angajatorul este obligat sa:a. sa men^ina un registru cu stocurile;b.sa ofere informa^iile $i educatie adecvate cu

privire ia materiaiul periculos;c. a |i b sunt corecte.

6. Pe foiie de securitate chimica ve^i gasi:a. informa^ii de securitate cu privire la substan^a;

recomandari pentru primul ajutor ji stingere aincendiului;

b. informa^ii de securitate cu privire la substan^a;indica tipul de pericol;

c. detalii despre substan^a; care este riscul deincendiu ji recomandarile pentru stingereaincendiului.

44 © PBNA

Teste grila - Capitolele 1, 2, 3 §i 4

A se completa j/ returna pentru corectare. (Aplicabil numai pentru cursurile scrise)

1. Acestea sunt cele mai importante puncte de vedereale Actului Condi^iilor de Munca:a. politica de motivare ji numirile CAO;b. dezvoltarea ji controlul calitatii produselor;c. securitate, sanatate 5! bunastare.

2. Cataloagele de Sanatatea si Securitatea Muncii suntintocmite de::a. Funda^ia pentru afacerile VCA;b. angajator si salariat, eventual in colaborare cu

organiza^iile sindicale;c. Inspec^ia Muncii.

3. Care responsabilitate apar^ine serviciului ocupationalpentru sanatate $i securitate?a. sa ofere sfaturi despre subiecte precum securitatea,

sanatatea $i bunastarea;b. inregistrarea somatiilor ji amenzilor inspec^iei

muncii;c. sa completeze reglementarile $i deciziile condi^iilor

de Lucru.

4. Cine supravegheaza respectarea Actului Condi^iilor deMunca?a. angajatorul;b. Inspec^ia Muncii;c. serviciul ocupa^ional pentru sanatate $i securitate.

5. Angajatorul este responsabil pentru:a. securitatea angaja^ilor proprii;b. securitatea tuturor angaja^ilor pana la stabilirea ma

surilor de securitate a muncii;c. a fi b sunt corecte.

6. Ca fi angajat, ave^i dreptul la intreruperea munciiatunci cand:a. nu mai ave^i capacitatea sa efectua^i munca;b.exista o amenin^are imediata $i serioasa a unui

pericol;c. nu vi se cere sa raporta^i pericolul managerului dvs.

7. Daca lucra^i conform instruc^iunilor din folie deinformare asupra conditiilor de munca:a. respecta^i cererile legislatiei privind conditüle de

munca;b. respecta^i conditüle de calificare;c. nu respecta^i la Actui Condi^iilor de Munca, dar ar fi

mai sigur.

8. Angajatorul este responsabil pentru siguran^a ter^ilor.Acejtia sunt:a. vizitatori, trecatori fi personal de livrare;b. angaja^i cu contract temporar;c. zilieri.

9. Un ciocan cade de pe schela ji ajunge chiar langatamplar (la sol). Acesta este:a. un accident;b. un aproape-accident;c. o avarie.

10. Inventarierea ji Evaluarea Riscului (IER) esteobligatorie pentru:a.companiile cu mai muit de 150 de angaja^i;b. companiile cu metode de productie periculoase;c. toate companiile.

11.80 % din toate accidentele sunt provocate de:a.tehnica;b.modui in care este organizat locul de munca;c. ac^iunile umane.

12. Vede^i un coleg care efectueaza o munca nesigura. Ceface^i?a. nu ?i permite^i sa continue cu modui nesigur de

munca;b. raportati acest lucru supraveghetorului mai intai;c. incerca^i sa afla^i mai intai de cand lucreaza colegul

acolo.

13. Atunci cand se produce un accident, ar trebui caimediat:a. Inspec^ia Muncii;b.sa anun^ati familia victimei;c. sa apela^i numarul intern de alarma sau 112.

14. Un exemplu de situatie nesigura este:a. sudarea fara casca de sudura;b. sa nu purtam deloc casca;c. o schela fara balustrada.

15. Conform teoriei dominoului, un accident esteprovocat de:a. ranire $i/sau daune;b.circumstan^e;c. eroare umana.

16.0 substan^a toxica:a. duce la o indigestie urata;b.este periculoasa pentru mediu;c. perturba func^ionarea normala a organismului dvs.

17. Pentru a va proteja impotriva inhalarii materialelorpericuloase, este cel mai bine sa:a. purta^i echipamentul de protectie personala;b.inlocui^i substan^a cu o alta, netoxica;c. lasa^i munca specialiftilor.

© PBNA 45

18. Perioadele lungi de expunere la fibrele de azbestduc la:a. azbestoza;b. astm;c. eczeme.

19. Materlalele perlculoase pot fi mtalnite sub forma de :a. articole solide $1 lichlde;b. gaze vapori;c. a |i b sunt corecte.

20.Valoarea CMA a unei substan^e indica:a. Concentratjia Maxima Acceptabila;b. ConcentraVa Maxima Perceptibiia;c. Concentra^ia Minima Acceptabila.

21. CMA-P indica:a. substanta este foarte concentrata;b.substan^a nu este destinata utilizarii casnice;c. substan^a poate fi absorbita u$or de piele.

22. Vaporii care con^in urme de plumb:a. nu sunt niciodata toxici;b.sunt ïntotdeauna mai grei decat aerul;c. pot fi toxici.

23. Atunci cand pielea sau ochii intra in contact cu acizisau solu^ii caustice, ar fi cel mai bine sa;a. nu face^i nimic, deoarece substan^a se va duce de

pe piele oricum;b.clati^i bine cu multa apa ïntotdeauna consulta^i

medicul dupa aceea;c. se acopera bine cu bandaje.

24. Cand lucra^i cu gaze toxice.a. nu trebuie sa purta^i EPP;b. nu sunte^i obligat sa efectua^i masuratori;c. trebuie sa instala^i echipament de evacuare §1

ventilatie.

25.Veti gasi diamantul de avertizare a pericolului:a. tancuri ;i butoaie;b.ambalajele mici;c. camioane.

26. Legea Substan^elor Periculoase pentru Mediuprescrie ca;a. fiecare ambalaj mie care con^ine un material

periculos trebuie sa aiba o eticheta;b. fiecare eticheta sa fie m limba engleza;c. fiecare eticheta sa fie aIba cu textul roju.

27. Eticheta afijeaza urmatoarele informa^ii;a. culoarea substan^ei;b. pericolele implicate atunci cand substan^a este

expusa la foc;c. recomandarile $i masurile de securitate.

28. Atunci cand substan^a este turnata in ambalaj;a. acest lucru este permis numai daca aplica^i o

eticheta pe el;b. acest lucru este permis numai daca ave^i

permisiunea Inspec^iei Muncii;c. acest lucru este permis numai daca aceste fiole nu

sunt de unica folosin^a.

29. Materiaie periculoase;a. trebuie depozitate ?n vestiare $i dulapuri de

depozitare sau zone de depozitare speciale;b. pot fi tinute printre tacamuri;c. nu trebuie sa aiba ïntotdeauna o eticheta.

30. Monoxid de carbon:a. este periculos, deoarece obstruc^ioneaza intrarea

oxigenului ïn organism;b.este periculos deoarece plamanii pot fi ïnnegri^i de

acesta;c. nu este periculos deoarece nu putem sa il mirosim .

46 © PBNA

Sec^iunea:A2691

Capitol:1,2,3|i4

Intrebare Indica^i optiunea dvs.Prin bifarea casu^ei cu cerneala neagra

Intrebare Indica^i optiunea dvs.Prin bifarea casu^ei cu cerneala neagra

A B c A B c

1 n □ □ 16 □ n □

2 n □ □ 17 □ □ □

3 □ □ 18 □ □ □

4 □ □ □ 19 □ □ □

5 □ □ □ 20 □ n n

6 n □ □ 21 □ n □ ■

7 □ □ □ 22 □ n □

8 □ □ □ 23 □ □ □

9 □ □ □ 24 □ □ □

10 n □ □ 25 □ □ n

11 □ □ □ 26 □ □ □

12 □ □ □ 27 □ □ □

13 n □ □ 28 □ □ □

14 □ n n 29 □ □ □

15 □ □ □ 30 □ □ □

PBNA 47

Koninklijke

&PBNA

Capitolul 5

Curentul electric

5.1 Riscurile implicate m lucrul cu curentul

electric

5.2 Cum lucram in siguran^a cu curentul electric

5.3 Anumite pericole specifice cu privire la

curentul electric

© PBNA, poslbus 68, 3330 AB Zwijndrecht. Tcoie drepturile fezervate.Nici O paria o ocestei edijii coior nu poate fi reprodusa, inregisiralö pe un dispozitiv aulomat sau fócuto publicó in nici o brmo sou mod, lie electronic,mecQnic sou prin folocopiere, inregislrare sou all mod (ara permisiunea pfealabila a editorului. Aceasla se aplica intregii edijii precum ^ unei poli.

49

5 Curentul electric

5.1 Riscurile implicate m lucrul cu curentul electric

Nu mai putem separa curentul electric de vietile noastre cotidiene. Este utilizat mereu, atat intimpul zilei cat ji noaptea; acasa, la birou $i in trafic, pentru a da lumina, caldura §1 pentruaparatele de uz casnic.Daca aparatele electrice sunt defecte sau folosite incorect, acestea ar putea deveni foartepericuloase. Nu numai ca putefi suferi un joc electric, dar ar putea izbucni un incendiu datoritascurt-circuitelor provocate de electricitatea statica. Cat de periculos poate fi curentul electric?Sunte^i mereu in pericol $i care este cea mai sigura metoda de a folosi aparatele de uz casnic?Aceste intrebari iji vor gasi raspunsul in paragraful urmator.

Comentariu

Ce este curentul mai exacta Adesea vorbim de„puterea la o priza" dar de fapt ne referim la faptul ca„are tensiune". Tensiunea pentru aparatele de uzcasnic $1 birou este de 220 vol^i pe cand in ateliere,unde adesea folosim ma|ini grele care necesita uncurent muit mai mare (400 V). Acesta este denumit„tensiune joasa". Tensiunea fnalta este mai mare de1000 V ji de obicei o ïntalnim la firele de la trenuri, deexemplü, fi in camerele transformatoarelor. Pentru aobtine curentul electric (I), avem nevoie de rezisten^a(R) in plus fata de tensiune (U). Puterea curentului esteegala cu tensiunea ji atunci cand este inversata esteegala cu rezisten^a (R).

Formula: U = IX R (Legea lui Ohm)

Tensiunea = puterea curentului xrezistenfa

U (volt) = / (Ampère) x /? (Ohm)

folositi izolatori (manufi ji talpi dincauciuc sau covoare de cauciuc)

^ folositi unelte cu dubla izolatie carèau simbolul O

^ prin aplicarea unei tensiuni sigureve^i reduce riscul pentru dvs.

^ un curent sigur este:50 volt CA (50 V~)120 volt CC (120 V=)

Pentru a face sumarul;Mai multa tensiune —putere mai mare a curentuluiRezisten^a mai mica —^ putere mai mare a curentului?n ambele cazuri exista niveluri mari de risc. Oiverselemateriale au de asemenea o rezisten^a; conduccurentul sau nu. Metalele precum cuprul, o^elul ;iargintul |i chiar apa conduc fara efort curentul. Aceftiasunt conductori. Mai exista aite materiale care nuconduc curentul afa de bine. Sa luam plasticul deexemplu. Aceftia se numesc izolatori.

Atunci cand purta^i manufi fi talpi din cauciuc deexemplu, reduce^i muit riscul pentru dvs.Aparatele de uz casnic cu dubla izolatie vor fi maisigure. Pute^i sa Ie identificati prin acest simbol [□]Puterea curentului poate fi periculoasa, in functie deurmatoarele;- de tensiune (tip (- sau =) fi putere (volt));- de intensitatea curentului (in miliamperi, mA);- de durata de trecere a curentului;- de cursul urmat de curent prin corp;- condi^ia fizica a persoanei care a fost lovita.- zona de contact.

Mai jos avem indica^ia efectului pe care CAil poateavea:0,2 - 2 mA ufoare furnicaturi2 mA -10 mA durere musculara crescanda10 - 20 mA curent de limitare; nu va ve^i putea

desprinde mana de piesele prin caretrece acest curent

>20 mA respira^ia este perturbata; este nevoiede asisten^a imediata pentru a impiedicasufocarea

100 mA fibriia^ie cardiaca, poate fi fatala dacanu se intervine imediat (electrocutareinstantanee)

(Vezi capitolul 4 Termeni electrici)

© PBNA

Din ziar:

I Incendiu in spa\iul instala\iei duce la caderea tensiunii inf tunel.iJ Trenurile s-au oprit atunci cênd alimentarea a fost

tntrerupta in timpul unei caderi de tensiune care / .J a fost provocata de un incendiu care a izbücnit la ,,i O instalape izolata din tunelul Schipol. ^'i Pasagerii au fost prinfi in vagoane timp dei 2 ore. Incendiul a fost stins in cateva secunde.; „A fost ceva fum. Mai muit ca sigur un scurt-circuit a apaj rut in instalapa de forja. Cauza reala este inca in

investigatie", au spus pompierii din Haarlemmermeeri,i Procedurile Standard de operare totu§i stipuleaza faptul ca5 pompierii nu vor avea voie sa intre in zonale de inaltë

tensiune atêta vreme cSt acestea erau inca sub tensiune.j! Pompierii dar nu sunt prègatip pentru acest risc. Dupa ce

traficul a fost Intrerupt, muite dintre luminile de avarie alet trenurilor s-au stins. Iluminatul cu tuburi din tunel inca

funcpona..

„Pasagerii nu au aratat nici un semn de panica' a spus;i purtatorul de cuvant al cailor ferate „§i in cele din urma au? fost sco§i din starea aceasta cu ajutorul responsabililor[ profesioni^i" ■

Cobouw, 13iulie2001

Curentul electric: men^ne tensiunea...

[hu

X rezistenta scazuta este periculoasa

X tensiunea mai mare este periculoasa

X curentul de limitare: 10-20 mA;riscati sa nu mai pute^i da drumui lamana

X 100 mA fibrilajia inimii este fatala(electrocutare instantanee)

X chiar fi daca o mica cantitate decurent a intrat Tn corpul dvs., incapoate fi perjculoasa: focul pe care I-ati primit poate sa va faca sa caderi §isa va ranifi

5 Curentul electric

5.2 Cum sa lucram ïn siguran^a cu curentul electric

In paragraful anterior am inva^at ce este curentul electric fi care sunt riscurile atunci cand intra^i ïncontact CU acesta. Este de meeles ca muite masuri au fost luate pentru a-I preveni. Nu numai casituatia s-a imbunatatit prin folosirea uneltelor $i EPP echipat cu dubla izoiatie, dar $i instalareasigurantelor, ïntrerupatoarelor $i comutatoarele de curent de scurgere vor fi de asemenea foartefolositoare.

Chiar cu impamantarea adecvata a schelelor ji firelor se pot preveni muite probleme. DeciziaMuncii a determinat ca toate echipamentele electrice sa fie supuse testarii pentru conformarea cuNEN EN 50110 / NEN 3140, care stipuleaza ca toate aparatele testate sa fie sigure ji sa func{ionezenormei din punct de vedere electro-tehnic. Trebuie sa fie fi^i calificat special pentru a répara sauinstala aceste aparate. Care masuri de prevenire sunt esen^iaie ji cum ie rezoiva^i? Pute^i citi despretoate acestea ïn paragraful urmator.

Comentariu

Daca dori^i sa promova^l un mediu sigur de munca,trebuie sa fi^i pregati^i sa manipula^i echipamenteleelectrice cu responsabilitate. Toate cutiile de distributie jifirele sa fie ïn ordine. Din acest motiv, au fost luate catevahotarari tn Decizia Muncii cu privire la curentul electric;- toate instalatiile |i echipamentele electrice sa fie sigure;- lucrul pe sau Tn apropierea instala^iilor electrice subtensiune este interzis;- activita^ile legate de sau repararea instala^iilor ;iechipamentelor sa fie efectuate de catre personal instruitcorespunzator $i cu abilitati tehnice.

y ïntotdeauna folositi echipamentul cudubla izola^ie

y VCA: efectuati testele anuale pe toateechipamentele electrice (NEN EN 50110/ NEN 3140); inclusiv pe rolele decabluri etc.

^ repararea ji instalarea Tmpamantarii safie facute numai de experti

^ imbunatatiti securitatea electrica cu:• instalatii electrice adecvate• sigurante• Tmpamantare• comutator curent de scurgere

y proteja^i / garantati securitateapersonalului cu:

nf EPP adecvate (de ex. cu talpi dincauciuc)

Implica^iile practice sunt ca toate echipamentele electricetrebuie testate conform normei curente. Daca ceva cade,nu pute^i sa repara^i singur ci sa permite^i unui electriciancalificat sa o faca.Pentru a impiedica supracuren^ii pe majinile electrice 5I peaparatele de uz casnic, acestea trebuie echipate cusiguran^e sau Tntrerupatoare. Siguran^ele trebuie puse $ipe panou. Atunci cand un aparat este defect, va avea orezisten^a mai mica. Aceasta inseamna ca curentul va crejte in mod dramatic, fn proces, firele care controleazaalimentarea se vor ïncinge foarte tare. Siguran^ele se vortopi. Ca urmare circuitul va fi ïntrerupt. Mai recent,ïntrerupatoarele au fost introduse Tn acest scop.Prin legarea unui fir la pamantul schelelor, alcontainerelor de depozitare fi a containerelor de luau,acestea pot fi Tmpamantate. in cazul Tn care apare uncurent (trasnet sau tensiune Tnalta de exemplu) acesta vafi deviat Tn pamant 5I nu va intra Tn corp Tn acest mod..

in afara de siguran^e, panoul mai este echipat fi cu uncomutator pentru curen^i de scurgere la pamant. Acestcomutator garanteaza faptul ca curentul electric care aintrat Tn sistem va iefi pe partea cealalta. Daca acesta se„scurge" Tn pamant, alimentarea este Tntrerupta de acestcomutator Acest lucru se poate Tntampla la 30 mA. inperioada de scurt-circuit (0,02 secunde) inca pute'Ji fi ranit.

Comutatorul de scurgere a curentului Tn pamant nugaranteaza siguran^a prin urmare. (deji Tmbunatateftenivelul de securitate).

© PBNA

Echipament avariat? Lasa experfü sa se ocupe de el..

-Ihn

\\ \

Barbap supravieiuiesc unei supratensiuni de 110,000 Voiti

Doi barbap au supraviejuit dupa un contact cu un cablu de110,000 volp.

Cei doi barbap foloseau un brat lung pentru aridica containerul unui camion, cand au atinsaccidental cablul. Ei au supravietuit lovituriideoarece nu au atins pamêntul in nici un caz. Legaturile bra\ului au iuat foc. Cênd oamenii au incercat sastinga focul legaturile au cedat. Amêndoi au fost ranipufor de bucaple de cauciuc care au cazut. De la exploziacare a urmat cand au cedat legaturile cei doi au avutprobleme de auz.

Conform companiei de electricitate, s-a ajuns la oin^elegere cu firmele de macarale de intrerupere acurentului cênd trebuie së se lucreze pe cablurile de maltatensiune. Societatea pentru care cei doi munceau a admisca a uitat sa anunfe compania de electricitate.

X nu folositi echipamente, role decabluri defecte etc.

X este extrem de periculos sa lucrati cucurent electric in conditii deumezeala sau de ploaie; nu-l folositifara precautiile necesare

X nu face^i singuri reparatüle

X nu schimbati singur prizele de ïmpamantare

X era rola de cablu complet desfacutaatunci cand a^i folosit-o? poateprovoca un incendiu cablul seincinge foarte tare.

5 Curentul electric

5.3 Anumite pericole specifice cu privire la curentul

electric

Cu exceptia faptului de a fi expus direct unui curent, mai sunt cateva alte pericole specificeimplicate atund cand folosim electricitatea. Scurt-circuitele pot provoca incendii, de exemplu. Chiarscanteile pot provoca incendii. Electricitatea statica este un pericol ocazional. Ce este ea mai exactji cum putem preveni aceste situa^ii? Urmatorul paragraf va va arata.

Comentariu

Incendiile |i exploziile care rezulta In urma curentuluielectric pot fi produse de exemplu de catre scantei carezboara de la aparatele in rotatie §1 comutatoare. Crejterileneajteptate de temperatura ïn anumite instalatii electricepot duce la un Incendiu. Mal ales cand un praf fin sauparticule dlntr-un amestec de gaz stau in aer.in timpul sudurii sau talerii electrice, de obicei un electrodeste responsabil pentru scurt<ircultele ocazionale de 20 -40 V-.)Pentru producerea arcului electric este necesara otensiune de aprox. 80 V.

^ aveti grija ca firele separatorului depraf sa fie bine ïmpamantate

/

Pericolul pe care ïl prezinta este ca ar putea intra ïn corp(tensiunea nesigura >50 V-.)

Electricitatea statica apare cand doua substanfe diferlte cuslabe proprietafi conducatoare reac^ioneaza intre ele.Fric{iunea dintre aer fi substan^e, de ex. sintetice, ovarietate de lichide (vopsea pulverizata cu apa, de ex.)poate incarca substan^e similare cu sarcina electrostatica.De exemplu atunci cand atingeti mafina pe vreme rece,pute^i sim^i o mica sarcina curgand prin corpul dvs. saupuloverul de lana va „pocni" cand il trage^i peste capElectricitatea statica devine periculoasa numai cand nupoate fi deviata ïn pamant. Aceasta se poate intampla laalimentarea intr-o benzinarie sau la firele separatorului depraf. Cand sarcina electrostatica devine prea mare, poateda naftere unui incendiu urmat de o explozie.

Urmatoarele masuri pot fi luate pentru a preveni acestfenomen::- firele, tancurile $i aparatele sa fie ïmpamantate

corespunzator;- daca e posibll, incerca^i sa va lega^i la o retea de

impamantare existenta;- limitarea vitezei fluxului substan^ei;- limitarea inal^imii de cadere a substan^ei;- adaugarea unui lac antistatic (AAS);- adaugati un gaz inert precum azotul (acest gaz scade

procentul de oxigen fi nu reac^ioneaza cu altesubstan^e fi nu se aprinde);

- crefte^i cantitatea de umiditate din aer, mai ales ïnprezen^a unor particule precum praful de la taierea cuferastra ul etc.)

© PBNA

Obiecte sub tensiune..

Doi pompieri mor{i in incendiu.

Brigada de pompieri a fost chematë pentru un mieincendiu care a izbucnit intr-o zona tehnica a firmei careproducea fibre de lemn, deasupra beciului de prat Lasosire, focul se redusese la pu\in mai muit de oflacarë sub podeaua zonei tehnice (adicëdeasupra beciului de praf). in decurs de doua ore§ijumatate totu^i, focul fnabu^itse intindea mairepede decat puteau ei sa spargë podeaua

in acest timp, brigada de pompieri a pnut mai muit de odatë focul sub control. O serie de explozii au fëcut caincendiul së se intindë dramatic. Cel doi pompieri §i-aupierdut Wafa in proces.

Din: "Investigapi ale riscurilor pentru securitate / pericoledupë comportamentul represiv. °

X chiar ïntrerupatorul de la luminapoate da o scanteie; aten^ie cêndmirositi gaz m aer

X arcul electric Tn timpul suduriielectrice (60-80 V) ne spune „curentalternativ nesigur!"

Capitolul 5 Test grila

1. Cand lucram cu curent electric, un accident poateaparea datorita:a. aparatelor electrice temeinic verificate;b.aplicarea / instalarea comutatoarelor de scurgere

a curentului la pamant;c. fire prost izolate sau aparate defecte.

2. Cand se activeaza comutatorul de scurgere acurentului la pamant?a. cand diferen^a dintre curentul de intrare |i cel de

ie|ire in circuit este prea mare;b.cand curentul de limitare este prea puternic;c. cand punctul de contact care a fost impamantat

in perete este folosit.

3. Cand un curent alternativ de 15 mA intra in corp:a. nu este considerat periculos;b. ve^i avea o crampa $i nu ve^i putea da drumul la

fir;c. poate fi fatal.

7. Care este cea mai importanta regula de ^inut mintecand efectua^i activita^i electro-tehnice?a. ridica^i mai intai panourile;b.efectua^i teste de tensiune cu un voltmetru mai

ïntai;c. lucra^i numai pe instala^ii deconectate.

8. Pericolele implicate ïn electricitatea statica sunt;a. incendiul $i explozia;b.supraincalzirea;c. firele care se topesc.

9. O tensiune sigura este una dintre urmatoarele:a. 120 V CA sau 50 VCQ-b-SO VCAsau 120 V CC;c. 230 V CA.

10. Atunci cand un curent de 100 mA trece;a. este denumit curent de limitare;b. ve^i avea dificulta^i la respiratie $i spasme

musculare;c. pute^i avea fibrilatii cardiace.4. Electricitatea statica poate fi prevenita prin:

a. ïmpamantare adecvata;b. adaugarea unui conductor static;c. frecarea viguroasa a doua suprafe^e ale

materialului.

5. Atunci cand un aparat electric s-a avariat:a. a^i fi cea mai indicata persoana pentru repara^ii

de urgen^a;b.trebuie sa fie supus testelor conform NEN EN

50110 / NEN 3140 dupa reparatie;c. pute^i sa il repara^i singuri daca se mai poate.

6. Care dintre aceste articole de protectie nu ar trebuifolosite la efectuarea de activita^i electro-tehnice?a. un covor izolator din cauciuc;b. manuji de protectie;c. bocanci de protectie cu varf metalic |i talpi

metalice.

56 © PBNA

/7f^ Koninklijke

^^PBNA

Capitolul 6

Pericoleie de incendBU fi e^plozHe

6.1 Ce este un incendiu?

6.2 Riscuri implicate intr-un incendiu

6.3 Stingatoarele

6.4 Ce facem in caz de incendiu?

© PBNA. posibus Ó8, 3330 AB Zwijndrechl. Tcote drepuiiile rezeivaie,Nid O parte o acestei ediiil cobr nu pooie fi reprodusa. inregisiraló pe un dispoziliv Qulomai sau fócuta publicó in nici o brmo sgu mod, lie eJecironic,mecanic sou piin rolocopiefe, inregislrare sau ai; mod fóra perrnisiunea prealobilo a edilorului. Aceasla se apiicó iniregii ediiti piecum si unei pa]i,

57

6 Pericolele de incendiu §i explozie

6.1 Ce este un incendiu?

Focul este un lucru obijnuit pentru noi. Ganditi-va de exemplu la motorul majinii dvs., sistemulcentral de incalzire, precum ji caminul din casa dvs. sau aragazul din bucatarie. Acestea suntexemple de cum este focul controlat §i cat este el de necesar. Focul poate fi §i nedorit. De obiceiprovoaca muite pagube. ïn afara de daunele datorate fumului ji apei, mai este responsabil jipentru daune indirecte, de ex. documente importante care se pierd sau productia care trebuieoprita. Anumite efecte care de obicei rezulta la stingere devin evidente muit mai tarziu. Gandi^i-vacum construcjia unei cladiri este afectata de gazele eliberate din materialul sintetic ars.

Un incendiu poate duce la raniri. Numarul anual de accidente asociate cu incendiile sau exploziilevariaza ïntre 600 raniri §i 60-70 (deceda^i) anual. Cea mai ïntalnita cauza este ca oamenii i§i asumaprea muite riscuri actionand iresponsabil sau pur ji simplu nu jtiu ce sa faca. Datorita muitorincendii §i explozii ïn trecut, muite reglementari de securitate au fost introduse pentru a preveniapari^ia incendiilor. Aceste reglementari vor ïmbunata^i considerabil eforturile de prevenire aincendiilor Chiar daunele provocate de catre incendiu pot fi prevenite de catre acestereglementari. Ce este mai exact un incendiu ji care sunt riscurile implicate? Acest capitol va raspunde ia aceste ïntrebari.

Comentariu

Un incendiu este o reactie chimica. Cel pu^in trei lucrurisunt necesare pentru a ini^ia un incendiu:- combustibil (substan^a inflamabila);- oxigen;- caldura (sursa de aprindere / temperatura)

Triunghiul incendiului (pe pagina urmatoare) ilustreazadar aceste elemente.O explozie fn principlu este acela^i lucru ca ;i un

^pentru a crea un incendiu ave^inevoie de:• oxigen;• substante inflannabile;• sursa de aprindere.

^ un catalizator negativ va ïmpiedicasubstanta inflamabila sa arda

y daca amestecul este corect, incendiulva izbucni curand

incendiu, cu aceleaji elemente implicate, numai careac^ia chimica este muit mai rapida. Atat de rapidaincat tot combustibilul este ars dintr-o data, eliberand ocantitate imensa de energie sub forma unui val depresiune

Combustia nu apare intotdeauna deji este indicata intriunghiul incendiului. Anumite substan^e se aprindrapid la amestecul cu oxigenul. Motorina de exemplu pecare o pune^i in mafina de exemplu.

Amestecul potrivit este al patrulea element fi pentrumuite substan^e este de ajuns.

§i chiar |i atunci mai sünt substante care nu ard. Numaiprin adaugarea unei alte substante se aprind. Deexemplu zaharul; acesta se innegrefte cand este incalzitdar nu arde. Amestecati scrumul de tigara cu zaharul §ise va aprinde cu flacari mici. Aceasta substanta care senumefte catalizator |i formeaza a cincea latura apentagonului incendiului (vezi ilustratia). Un catalizatorpoate fi folosit pentru a facilita combustia dar nu poatearde singur.

Un catalizator negativ oprejte o substanta Inflamabila sase aprinda. Acest principiu este adesea intalnit in timpulstingerii.

© PBNA

In timpul incendiulul.... Dupa incendiu

yi>

w

è

ignition temperature

/

flammable substance

O

pj

ignition temperature

> FIRE ,^bntagonI

è

Cv ' i\ % ignition temperature/

Incendiu la o firma de uscatoare tubulare de paihe

Un incediu izbucnit la masina de uscat a avariat uscatorulde paine care apar^ine firmei Remijn & Zn. O marecantitate de fum s-a dezvoltat pe durata incendiului.

„Ni s-a parut dificil sa ajungem la sursa incendiuluideoarece fabrica era construita cumva incurcat," conformcomandantului. „Stratul gros de fum a fnrautapt situatia j/a fost motivul pentru care ne-a luat mai muit sa 'controlam incendiul. j ,Comandantul nu a putut comenta asupra lcauzei incendiului la acel moment.„Ceva in interiorul uscatorului trebuie sa fi pornit incendiulf/ dacë luap in calcul faptui ca o fabrica dé acest gen esteaiimentata cu motoriha, conciuzia este evidenta. Mi-amadus aminte de acest lucru cand am crezut ca totul va ardepêna la temelie. Totul in interior era material uscat."

' Ziarul din Amersfoort, 10 iulie 2000

X nu trebuie niciodata sa expunetisubstantele inflamabile la luminadirecta a soarelui; caldura soarelui Ieva aprinde

X O cantitate suplimentara de oxigenpoate fi un pericol de incendiuextrem (catalizator pozitiv)

PBNA

6 Pericolele de incendiu §i explozie

6.2 Riscurile implicate intr-un incendiu?

Un incendiu este pericuios in sine ïnsuji, putand sa se impra|tie. Prin urmare este foarte important sa|tim care sunt diferitele substan^e care ar putea sa reac{ioneze in cazul ïn care izbucnejte un incendiu.Termeni precum punct de aprindere ji limite de explozie ïn acest scop sunt foarte utile. Mai muit, maisunt inca riscuri care trebuie luate in calcul. Jine^i minte ca exista materiale care pot facilita unincendiu, sau materiale care reac^ioneaza puternic cu apa, sau unele care pot duce la o explozie depraf. Nu uita^i ca fumul, caidura ji arsurile adesea provoaca rani permanente. Toate aceste riscuri vor fiacoperite ïn acest capitol.

Comentariu

Lichidele nu ard. Vaporii ellbera^i de lichide pot ardechiar mai pujin. De exemplu motorina. Punctul deaprindere a unui lichld este temperatura la care lichiduiformeaza o anumita cantitate de vapori. Acefti vapori,amesteca^i cu oxigenul din aerul ïnconjurator, se potaprinde.

Clasificarea materialelor;Clasa O (KO): extrem de inflamabil: punct ardere < O °C |ipunct de fierbere < 35 °CClasa 1 (KI): foarte inflamabil: punct ardere O °C - 21 °CClasa 2 (K2): inflamabil: punct ardere 21 °C - 55 °CClasa 3 {K3); combustibil: punct ardere > 55 °C

„Limitele de explozie" au de a face cu amestecul corectde oxigen |i vapori de gaz. Motorina este o substan^afoarte combustibila dar chiar daca varsam catevapicaturi, nu Inseamna ca intregul garaj va sari in aer,deoarece se evapora foarte repede.

y fnet' sursele de aprindere departede lichidele cu punct scazut deaprindere

y cel mai scazut punct de aprindere seva aplica combinatiilor

y pentru un mediu de munca sigur:mentineti O LEM de maxim 10%

chiar daca aruncam pe podea o galeata intreaga,situatia poate deveni exploziva in cateva minute.Cantitatea minima de gaze sau vapori necesara pentru aavea o explozie se nume|te Limlta de Inferioara deExplozie (LIE). Viceversa e posibil sa nu fie destul aerpentru o explozie. SItuatia poate fl comparablla cumotorul „inecat" al unei ma^inl. Aceasta llmita se nume5te Limita Superioara de Explozie (LSE). Zona dintre LIE jiLSE este cunoscuta drept zona de explozie. Limitele deexplozie pot fl masurate. Pentru a asigura un mediu deiucru sigur pentru oameni, trebuie mentinut un LIM demaxim 10%.

Alte riscuri sunt;Materlalele care intefesc Incendiul, care ar putea facilitaun Incendiu, sunt acelea care elibereaza oxigen atunclcand sunt incalzite. Aceasta trasatura de obiceiintensifica Incendiul. Exemple din aceste materiale suntperoxizii fl perclora^il.O cantitate excesiva de oxigen este un perlcol careapare de obicei la sudura. Daca cilindrul de oxigen areplerderi, con^inutul de oxigen crejte mai muit de 21%.Combustlbllltatea materlalului va cre^e semnificativ(oxigenul in sine nu este combustibil). Prin urmare estestrict Interzis sa ventilam sau sa suflam praful cu oxigenpur.Reac^ia cu apa: anumite substan^e reacfioneaza violentcu apa (de exemplu carbidui sau magneziul), sau chiarpot exploda (potasiul).Combustia spontana poate aparea la substanfele carepot produce caidura printr-o reacjie chimica saubiologica. Temperaturile vor tot crefte ji vor duce in celedin urma la combustie. Gandi^l-va la capl^ele de fan, saula materialul de izola^ie acoperlt cu ulei.Tancurlle presurlzate fl butoaiele pot exploda ca urmarea calduril focului. Situa'^la poate deveni perlculoasa dacatancurlle ji butoaiele con'iin substan^e combustibile!

© PBNA

Vrei sa §tii cum e mediul...? Masoara exploziaü

Puncte de ardererr

Combustibil(punct <^e ardere mai mare de 55°C)

InflamabilI {punct de ardere intre 21 "C si SS'C)j [' ^

: Foarte inflamabil^ .{punct de ard^ intre P °C si 21 °C)^ '" • ' ■ '' ■ • • ^

> Extrem de inflamabilj (punct ardere < O °C fli punct de

fierbere < 35 "C)

55 °C

21 °C

O °C

Televizorul explodeazë!

Exptozia unui televizor intro locuinta din Kerkade aprodocat un incendiu.Vieple a doi papagali au fost fn pericol dupa cé au inhalat omulpme de fum.Cei patnj rezidenp au fost internap in spital cu intoxicape cufum. Dupa ce au fost examinap au fost externap.

Cei doi papagali au trebuit c/uj/ la un veterinar.Conform poiipei, aveau fanse minima desupravie^uire

j Dupa explozie, un rezident de 32 de ani a stins focul rapid j;\ efident. Televizorul era pornit cSnd a explodat Rezidenpi au! suspnut ca au fost daune severe datorita fumului j; apei.

i Limburger, 2 iunie 2000

Limite de explozie

11 Substanta combustibila suficienta, pnea putinI j oxigen (amestec instabil)

LSE

: i Substanta combustibila suficienta, oxigen; ■ suficlent (amestec exploziv)

Substanta combustibila insuficienta, oxigensuficient (amestec non-exploziv)

10%|UE

I Amestec nevatarhator

X cand oxigenul pur este prezent,ventilarea sau suflarea prafului esteinterzisa

X fumatul fi focul deschis sunt interzisecand substante (u§or) inflamabjieprecum spirtul alb §1 terebentinasunt folosite.

nu expuneti tancurile, butoaiele §1ciiindrii de gaz plini la luminasoarelui (ar putea exploda din cauzacaldurii)

X daca un cilindru de gaz este implicatintr-un accident? Trebuie lasat sa seraceasca pentru un timp mdelungati(pana cand picaturile nu se /"■ «mai usuca dar raman pe ^^cilindru) ^

© PBNA

6 Pericolele de incendïu §\ explozie

6.3 Stingatoarele

Pentru a avea o combustie adevarata cele trei elemente ale triunghiului incendiului vor fi necesare.Daca dori^i sa stinge^i un incendiu, trebuie sa ïndepartati unul din aceste trei elemente. Materialeleinflamabile pot lua muite forme. Acestea vor influenza cu siguran^a metoda de stingere aincendiului. Nu toate materialele pot fi stinse ïn acelaji mod.

Ce tip de stingatoare pot fi folosite §1 pentru ce tip de material §i cum func^ioneaza?Acest paragraf va va spune.

Comentariu

Un material combustibil poate lua muite forme. Acestemateriale pot fi ïmpar^ite ïn patru categorii fi sunt deasemenea afifate pe diversele stingatoare sub formaunei pictograme:Clasa A; materiale solideClasa B: lichide (vapori)Clasa C: gazeClasa D: metale

Daca vre^i sa stlnge^i un incendiu, trebuie sa scoate^i unadin laturile triunghiului.Materialele inflamabile: atunci cand opri^i gazul, flacaraarzatorului se stinge.

^ stinge^i prin: ïndepartareamaterialului inflamabil, intrerupereaoxigenului, ïndepartarea caldurii

^ Pentru fiecare tip de incendiu existaun tip specific de stingator:Clasa A: apa, ABC prafClasa B: spuma, AFFF, BC sau ABCpraf, C02Clasa C; praf BC sau ABC siïntreruperea sursei de gazClasa D: praf special D

Incendiile provocate de curentulelectric surit o alta categorie. Acesteatrebuie stinse cu praf special sauC02!

y apa e folosita pentru racire, darj-^poate crea aburi!

) ) y apa este ieftina §i se gase§teaproape oriunde

Oxlgenul; daca o tigaie ia foc, pune^i capacul pe ea. Prinacoperirea unui mie foc cu o patura, oxlgenul va fi fi el

Caldura: focul va fi redus fi stins ïn cele din urma prinracirea tancului sau butoiului.

Exista stingatoare umede fi uscate.Stingatoarele umede;- apa este folosita pentru a raci focul fl a Indeparta

oxigenul; aburii se formeaza ia temperaturi marl;- abur/pulverizare: Indeparteaza oxigenul;- spuma: prinde oxigenul;- AFFF (apa ufoara) este un tip de spuma acoperita cu o

pelicula pentru a prinde oxigenul. Acest tip destingator este eficlent ïn cazurile ïn care incendiul afost provocat de ulei.

Stingatoarele uscate:- nisip: este folosit pentru a raci pu^in incendiul fi de a

prinde oxigenul;- praful de stins: acfioneaza ca un catalizator negativ. fn

plus, gheata uscata (C02) este folosita pentru a stingeincendiile provocate de eiectricitate.

Datorita problemelor de mediu, folosirea halonilor esteinterzisa.

Care stingator este folosit fi pentru ce tip de incendiu?Clasa A: materiale solide cu apa, praf ABCClasa B: lichide (vapori) cu spuma, AFFF, ABC/ BC praf,C02Clasa C: gaze cu ABC/BC praf si intreruperea sursei degazClasa D: metale cu prafuri speciale (potrivite pentrutemperaturi ïnaite fi vapori pericuiofi)

Stingatoarele mai mici precum furtunurile fi paturilesunt de asemenea folosite cateodata. ïn plus, muitecladiri au fost echipate cu sisteme automate deaspersoare.

© PBNA

Nisip ïncins:

Responsabilul cu incendiile pentru perkolul azbestosuluil

Un incendiu intr-o ferma poate fi responsabil pentrueliberarea de azbest.Ca O precaupe, brigada de pompieri a avertizat tof/fermierii din vecinatate sa /j/ f/na vitele in grajduri.Incendiu a izbucnit tntr-un granar (care era umplut cu fan),pu\in dupa ora noua.Conform ofi'terului de serviciu, foile care conpneau urmede azbest erau procesate in hambar, dar au fost facute eforturi pentru a Ie pne intacte in timpulincendiului. „Atata vreme cêt foile nu s-au rupt inbucap nu era nici o §ansa ca azbestui sa se impra^ ~tie", a spus ofi^erul. Ne-a luat mul timp sa stingem focul inacest mod, totu§i. in timpul incendiului a fost eliberat muitfum.

X nu stingeti niciodata uleiul arzand cuapa

X cand folositi praf pentru a stinge, lua^iaminte la reluarea combustiei

X nu aveti voie sa folositi halonul castingator!

X C02 prinde oxigenul §i pute^i sufocaoamenii

X dezavantajele apei:• susceptibila la ïnghet• conduce electricitatea• apa pentru stins contamineaza mediul• cateodata daunele provocate

de apa sunt mai marl decatcele provocate de incendiu

6 Pericolele de incendiu §i explozie

6.4 Ce facem ïn caz de incendiu?

Atunci cand alarma de evacuare pornejte ïn zilele noastre, nimeni nici macar nu ia aminte.Cateodata este privita ca un lucru amuzant, sau ca o iritare fa^a de programele ocupate de munca.Din bune motive, daca mca va mai amintiti despre riscurile implicate intr-un incendiu, discutate incapitoiul precedent.

Daca sunte^i implicat intr-un incendiu, chiar fti^i ce trebuie sa face^i?

Incendiile pot provoca probieme serioase de sanatate. Ganditi-va de exemplu la arsuri ji la faptul capericolele asociate cu fumul ji caldura sunt prea muit subestimate. Singura cale de a fti ce sa faci ïncaz de incendiu este o practica regulata.

Nu se poate ïntotdeauna scapa de el.

Comentariu

Urma^i aceste instrucjiuni daca ïntalni^i un incendiu:- gandi^i-va la siguran^a dvs. mai intai;- raporta^i incendlul (numarul de urgen^a intern sau112);- anun^a'ti oamenii din imediata vecinatate aincendiului;- inchideti ferestrele ji ujile;- duce^i oamenii in siguran^a, ajuta^i-i sa scape;- stinge^i numai unde e necesar, altfel lasa^i-i peprofesionifti!- veriflca^i daca to^i sunt in siguran^a ji anunta^l feful deechipa ca a^i plecat, Majoritatea companiilor au echipeocupationale pentru sanatate |i securitate pentru a daasistenp.

/ raportati incendlul (112 sau numarulintern de urgen^a)

V ïntotdeauna urma^i instructiunileechipèlor OSS, chiar numai pentrupractica

^ ïnchideti ferestrele §i ufile

^ arsuri: aplicati apa mai ïntai ji restuldupa...lasati sa se raceasca minim 15minute

^ vedeti un doctor atunci cand;• a fost inhalat fum• cSnd basicile (gradui 2) sunt mal

mari decat palma victimeisunt bajici negre sau albe (gradui 3)

Securitatea personala este cea mai importanta. Nufolositi niciodata liftul pentru a scapa. Caderile detensiune pot provoca blocarea liftului.

De asemenea, pu^ul de ascensor devine de obicei un co^pentru fum, ceea ce poate provoca sufocarea. Scarile deurgen^a au fost special amplasate pentru a facilitaevacuarea rapida.Raportarea unui incendiu este foarte importanta. Nuriscati chiar daca e vorba doar de unul mie. Chiar dacastingatorul este stricat sau nepotrlvit, sau nu pute^istinge incendlul, pute^i sa va bazati pe faptul ca ajutoruleste pe drum. Un incendiu este raportat prin formareanumarului intern de urgen^a. Se caftiga muit timp atuncicand se ocupa o echipa OSS. Acest lucru Inseamna:raporta^i mai ïntai stinge^i mai tarziu. Facand aja, nutrebuie sa va confrunta^i cu surprize neplacute atuncicand Incendiu care nu poate fi stins.Fumul $i caldura sunt cele mai mari amenintari in timpulunui incendiu. Fumul este extrem de otravitor ji poateobstruc^iona caile respiratorii. Caldura poate provocaarsuri corpulul fi piamanilor. Nu intra^i niciodata in zonacu incendiul fara protectia necesara. Pentru a scapa insiguranta, trebuie sa stati cat mai aproape de pamant.Temperatura este mai mica acolo fi mai muit oxigen.Incendiul trage aerul proaspat de la sol fi ridica fumulotravitor ïn sus.Arsurile trebuie racite corespunzator Cel pu^in 15minute ïn alergare ufoara fi apa calduta va rezoivaproblema.ïn acest mod, caldura nu va putea penetra pielea fi nicisa mai provoace rani. Nu ave^i robinetul in preajma?Apoi alte alternative; alte lichide reci sau chiar apa dinfant. Atentie; Apa prea rece poate provoca supraracire.Nu aplica^i unguente anti arsuri pe rana. Unguentul vaprinde caldura ïn plele fi doctorul nu va putea trata ranaïn mod adecvat, fara a provoca dureri inutiie.

© PBNA

Avep O arsura? Apa mai intai, restul dupa!

in acest an, brigade de pompieri a cerut masuri stricte desecuritate la festivalul mêncarurilor „ExperimentulAmersfoort", care aproape a fost anulat m ultima dipa.Anul anterior, 60.000 de vizitatori au vizitat carciumile,barurile §i restaurantele."Comunitatea a fost jocata de incidentele care au avut locla Volendam §i Enschede f/ au incercat sa li pacaleasca prinintroducerea unor reguli riguroase de securitatecare nu mai fusesera impuse. A trebuitsa ne recream intregul scenariu in patru luni, [pentru a ne conforma regulilor" a spus ~Pre§edintele „Experimentului Amersfoort'. GarduI obi§nuita fost prins in blocuri de beton ji de abia putea fi mi^cat'

Costul acestor masuri de siguran\a s-au ridicat la 20.000-30.000 guldeni j; a fost acoperita de organizape §isponsori. Jn final municipalitatea a dat atenpe j; pregatirile pentru eveniment au putut continua".

Bizz, Mai 2001

X nu folosi^i niciodata liftul pentru a scapa

X Tn principiu nu trebuie niciodata sastingefi singuri focul daca nu avetipractica anterioara

X nu reveni^i la incendiu neproteja^ipentru a saiva pe cineva sau pentru alua obiecte personale. Lasati ajutorulpe seama ajutoarelor instruite carepoarta echipamentul de protectieadecvat!

X nu mergeti acasa sau ïn alta parte

X ieji^i din situatie §i urma^i instruc^iunileechipei OSS ^

X ajutoarele nu vor trebui sa ^<"*0va caute fara tinta

Capitolul 6 Teste grila

1. Incendiile pot fi impar^ite in mai muite categorii.Acestea sunt:a. Clasa A, Clasa B, Clasa C Clasa D;b. Clasa X, Clasa Y ji Clasa Z;c. Clasa 1, Clasa 2, Clasa 3 |i Clasa 4.

2. Limita inferioara de explozie (LIE) indica:a. cea mai mica concentratie de gaz in aer care

poate duce la explozie;b.cea mai mica concentratie de gaz in aer la care se

poate efectua lucrul;c. concentraVia de gaz care a fost masurata chiar

inainte de explozie.

3. Un incendiu care rezulta in urma lucrului cuelectricitatea ar trebui stins cu:a. praf specific ;i ghea^a uscata (C02);b. nisip ji spuma;c. spuma fi apa.

4. Punctul de aprindere indica;a. temperatura la care lichidui se va amesteca;b. temperatura la care vaporii sau amestecul de aer

a unui lichid se pot aprinde;c. temperatura la care lichidui insuji se va aprinde.

5. Pentru ca ghea^a uscata (C02) sa fie eficienta,aceasta se bazeaza pe:a. O perioada de racire;b.eliminarea oxigenului;c. prinderea oxigenului.

6. Atunci cand descoperi^i un incendiu, mai intai artrebui sa:a. incercam sa stingem singuri incendiul;b. raporta^i-l prin intermediul numarului de urgen^a

interna sau 112;c. inchide^i ferestrele §i ufile.

7. Care sunt cele mai mari pericole asociate focului?a. flacarile $i lipsa oxigenului;b.fumul ;i caldura;c. fumul §i flacarile.

8. Nivelul pe care un gaz sau vaporii trebuie sa Ieatinga inainte de explozie este:a. intre LIE |i LSE;b. 10 % mai mica de LIE;c. atat sub LIE ji peste LSE.

9. Apa poate fi folosita pentru a stinge un incendiu inmai muite moduri:a. pentru a raci fi a indeparta oxigenul;b. pentru a raci §i a ac^iona ca fi catalizator negativ;c. pentru a prinde oxigenul fi a raci.

10. Daunele produse de incendiu includ:a. numal daune financiare;b. numai daune produse de Incendiu;c. daunele produse de incendiu fi consecin^e

financiare.

66 © PBNA

Koninklijke

Apbna

Capitolul 7

Lucrul in spafii inchise

7.1 Riscuri

7.2 Reglementari

7.3 Flan§ele de etan|are

7.4 Permise de munca

© PBNA, posibus Ó8, 3330 AB Zwijndrechl. Toale drepiurib rezervaie.Nici O parie o aceslei edijii color nu poaie fi reprodusa, Tnregisiralö pe un dispoziliv automoi sou föcuia publicó ïn nici o formó sau mod, lie decuonic,mecanic sou piin btocopiere, inregislrare sau all mod {ara permisiunea preabbilö a editorului, Aceasla se oplica iniregii editii piecum ,si unei par]i.

67

7 Lucrul in spafii inchise

7.1 Riscuri

Cu totii am fi dorit sa lucram afara toata ziua sau ïntr-un birou mare fi ventilat. Din moment ceacest lucru nu este posibil, majoritatea locurilor de munca au fost organizate in aja fel ïncat sa vaplaca sa munci^i acolo. Totu§i, ve^i avea dificultati ïn zoneie care sunt mai putin favorabile, de ex.spa^iile care sunt prea mici sau greu accesibile fi care adesea sunt prost ventilate pentru a putealucra. in majoritatea timpului nu s-au facut amenajari sau au fost inadecvate cu privire la iluminat,scari, etc. Pe scurt, sunt prea muite zone care pot fi periculoase pentru oricine este implicat. Pentrua lucra ïn siguran^a ïn aceste spa^ii ïnchise poate fi o bataie de cap. Ce este un spatiu ïnchis maiexact ji care sunt riscurile ïntalnite? Bineïn^eles ïnca puteti respecta masurile cerute de securitatepentru a va putea efectua lucrul cat mai sigur cu putin^a. Ve^i ïnva^a de asemenea despre permiselede munca care se aplica acestui domeniu de activitate. Acest capitol va va spune mai muite.

Comentariu

Un spatiu ïnchis este un loc „cu limite stranse, completïnchis de restul iumil". Ganditi-va de exemplu lacontainerele de lucru, tancurile navale si dublu fund,pivni^e. Sistemele de canalizare, pu'juriie ji canalelemai adanci de 80 cm se ïncadreaza $i ele ïn aceastacategorie.Cea mai importanta caracteristica a spa'Jiului ïnchiseste lipsa ventila^iei sau ventllatia insuficienta. Esteprin urmare de ïn^eles de ce spa^iile ïnchise sunt un locde munca periculos.Alte specificitati sunt:- spa^iile inguste cu pu^in loc de manevra;- iluminatul prost;- dificultatea de acces (adesea cu o intrare/ iefire);

y föloslti mereu o tensiune siguraatunci cand lucrati m spa^ii ïnchise,altfel folositi echipamentepneumatice

luati ïn calcul riscurilé inriplicate cumaterialele periculoase dintr-unspatiu ïnchis §i asumati-va riscuriresponsabil daca este nevole. Dacaaveti permisiunea de a lucra acolo,ar fi |i mai bine

y/ uitati-va pe unde mergeti; de oblceisunt muite obstacole prin zona

y intrati ïntr-un spatiu daca nu suferi^ide claustrofobie

lucrati numai daca exista Obariera de protectie

- primul ajutor in caz de urgen^a este aproapeimposlbil

- acumularea de materiale periculoase;- eliberarea de gaze toxice ji vapori (rezultand din

actlvita^ile de sudare sau vopsire).

Cateva riscuri de care trebuie sa ^inem cont:- Incendii $1 exploziiDeoarece exista pu^ina ventilatie sau deloc ïntr-unspatiu ïnchis, substan^ele periculoase ïntotdeaunaraman ïn aer. Ca rezultat, LIM se atlnge rapid.Substan^ele care Intra in zona pot provoca o mul^imede probleme. Ganditi-va la efectele pe care vopseauacare se usuca (solventul se vaporizeaza) Ie are.Activitatile precum sudura ji debitarea sau polizareapot crea scantei care pot aprinde praful sau vaporiicare plutesc ïn aer.- Lipsa de oxigenAceasta poate fi cauza reac^iilor chimice precumcoroziunea sau fermenta^ia prin care oxigenul esteextras din aer. DioxiduI de carbon (care este folositpentru stingerea incendiului, din acelaji motiv) fiazotul (pentru a pastra legumele fi fructele) pot for^aafara oxigenul din spa^ii inchise.- Valoarea CMAValoarea CMA poate fi ujor depa;ita datoritaactivitatilor fi/sau produselor remanente.- Electrocutareaimbracamintea suplimentara ji proasta ventilatie va vorface sa transpira^i. Un corp §i imbracaminte umede vorconduce mai bine electricitatea. Daca folositi unechipament electric chiar sunte^i expufi unui realpericol. Este esen^ial prin urmare sa folositi o tensiunesigura(50 V-/120V=).- Caderea $1 impiedicareaDatorita spa^iului limitat ji muitor cabluri ?! fire carede obicei sunt in zona puteti u|or cadea sau sa vaimpiedica^i.

© PBNA

Zone /spa^i inchise ... pericole ascunse

Angajati condamna\i.

Un angajat de la o firma de betoane a fost condamnat decurte fiind responsabil pentru moartea altuia. Acesta a fostcondamnat dupa ce a mutat malaxorul de beton in timp cevictima curafa inauntru.

Hey, canr^you read ?.

Faptul ca a condus camionul a provocat rotireamalaxorului provocand victimei rani serioase.

Pozifia ghemuita a nefericitului om inauntru! malaxoruluia fost descoperita accidental. Omul a murit din cauza ranilor la spital.

Sindicatul a contestat sentin^a. Conform regulamentelorde securitatea muncii cheile nu trebuie lasate niciodata incontactul unei betoniere in timpul cura^eniei. Mal muit,trebuie sa existe intotdeauna o a doua persoana care sasupravegheze gura de acces a malaxorului.Dupa parerea sindicatului muite dintre aceste reguli suntincalcate zilnic datorita constrêngerilor de timp.

X nu aveti voie sa fumati, sa mancati sausa beti in spatii ïnchise

X un foc deschis va fi permis daca marimea permite

X umiditatea poate fi extrem depericuloasa (electrocutare)

X folosi^i mereu o tensiune sigura candlucrati cu echipamente electrice(50 V- / 120 V=)

X O tensiune sigura nu garanteazaneaparat protectia ïmpotriva exploziei

X umiditatea poate fi extrem depericuloasa

X vopseaua care se usuca |i altemateriale dinauntrul unuispatiu Tnchis pot fi foartepericuloase

7 Lucrul in spafii inchise

7.2 Reglementari

Lucrul intr-un spa^iu inchis poate fi extrem de solicitant, atat fizic cat mental. Legea Sanatatii siSecuritatii Muncii a stipulat de asemenea ca trebuie sa ave^i cel pu^in 18 ani pentru a efectua acesttip de munca. Bunele masuri de securitate sunt foarte importante. Este logic faptul ca nu trebuieniciodata sa lucra^i singur ïn spafii ïnchise. ïntotdeauna trebuie sa fie prezent un observator pentrusiguran^a pentru a monitoriza ce se petrece inauntrul $i ïn afara spatiului Tnchis. In caz de urgen^a,acesta are posibilitatea de a activa alarma. ïn afara de faptul ca nu va poate ajuta mai muit, nu i sepermite sa intre in spa^iu. Bunele precau^ii sunt necesare, precum sistemele tehnice de izolare, masuratorile de gaz ji oxigen, intelegerile privind comunica^ia. Toate aceste tipuri de masuri suntexpuse ïn permisul de munca astfel ca nu sunt surprize.Urmatorul paragraf va va oferi mai muite informatii.

Comentariu

Bunele precautü sunt de cea mai mare importan^acand lucram ïn spa^ii ïnchise. To^i trebuie sa cunoascaprocedurile aranjamentele in caz de urgen^a. Muncatrebuie efectuata de cel pu^in 2 oameni. Unul dintre eiva fi observator de securitate fi nu va avea veie saintre ïn spatiu sau sa se pllmbe pe afara ïn timp ceceialalt este tnauntru. Pentru a men'^ine un buncontact, telefoane mobile sau franghii sunt folositepentru a da semnale. Daca observatorul nu poate lualegatura cu colegul sau el trebuie sa dea alarma. Acestlucru se ïntampla frecvent cand se acopera maridistante.

Masuratori: ïnainte de a intra ïntr-un spatiu ïnchisurmatoarele masuratori se iau mai ïntai:- procentul de oxigen (minim 20)- concentratia de material inflamabil sau exploziv

trebuie sa fie sub 10% din LIE

^ purtati EPP adecvat^ asigurati-va ca cel putin 2 persoane

lucreaza ïmpreunay O persoana trebuie sa fie

supraveghetorul^ masura^i (LIE, CMA §1 nivelul de oxigen)

nnai ïntai, ïnainte de a intrai/ masuratoarea sa fie facuta de

profesionijti^ O buna procedura de comunicare este

necesara (permis de munca)^ O buna procedura de alarma trebuie sa

fie implementata^ numai o tensiune sigura se va aplica

(acela§i lucru §i pentru sudarea electrica)^ zona trebuie bine sigilata

ïncetati lucrul daca dati de situa^iinefamiliare / periculoase

r

- concentra^ia de materiale toxice trebuie sa fie sublimita CMA.

- expertul care face masuratorile trebuie sa eliberezeun certificat care atesta lipsa gazului.

O grefeaia ïn masuratori poate fi fatala ji de aceea eatrebuie efectuata de un profesionist. ïn functie denatura riscului, mai muite masuratori pot fi efectuateïn mai muite locuri. Anumite masuratori pot fiefectuate ïn mod continuu.

Reglementari de urmat in timpul lucrului:- Intrarile

Intrarile trebuie men^inute libere pentru ca ajutorulsa poata ajunge ufor.

- VentilatiaVentilatia este dificil de facut ïn spatü ïnchise. Prinurmare sunt montate instala^ii de aspiratie. In unelecazuri, se folosefte un punct de aspiratie si ventilatieprin deschideri.

- Sudura ;i debitareaAnumite puncte sunt semnificative:

- ïndepartati substan^ele inflamabile fi acoperi^i ïnmod adecvat;

- tineti cilindril de gaz/ dispozitivele de distributie ïnafara zonei;

- tine^i stingatoarele in locuri usor accesibile;- ïnchide^i fi eliberati presiunea din to^i cilindrii fi

vanele ïn timpul pauzei. Arzatoarele sa ramana ïnafara zonei;

- aten^ie la scurgerile de oxigen/acetilena;- absorbfia locala a vaporilor de sudura este necesara;- investiga^i zonele din tancurile din inox unde

oamenii pot fi orbiti datorita reflec^iei razelorsolare.

- Vopsirea: Zona trebuie constant ventilata, chiardupa ïntarirea vopselei (de ex. uscarea);

- continutul de umiditate trebuie sa ramana sub 10%LIE;

- aparatele trebuie ïmpamantate corespunzator cuprivire la electrlcitatea statica;

- protecjia independents a respiratiei este obligatorie.

© PBNA

a§a intram m spa^ii ïnchise bine pregatiti

Un butoi explodeaza la munca

m.

OKA

0XI6EN

< 20%18 ANI

Un butoi care conp'nea acid nitric a explodat in cadrul unuiabator de carne de pasare. O mare cantitate de substan^echimice au fost eliberate in proces. Un instalator j/ unpolitist au fost interna^ in spital cu dificultap in respirape.

Cauza exploziei care a avut loc in zona de depozitare achimicalelor inca nu este cunoscutë. Accesul la zona inchisava fi permis numai dupa luarea masurilor necesare.Reglementari speciale se aplica amestecului care se face inzona. Se banuiefte a fi eroare umana cauzaexploziei.

Abatorui j; aproximativ 36 case din zona au fost evacuateca precaupe, imediat ce un nor de fum format din gaze ainceput sa iasa dinëuntrul abatorului.

Butoiui CU pricina a trebuit neutralizat cu foarte multasolupe de apa §i hidroxid de sodiu mai intSi, inainte de aputea incepe munca de cura^enie.

X nu ai inca 18 ani? Atund nu ai voie salucrezi ïn spa^ii ïnchise!

X supraveghetorui trebuie sa aiba §i el peste18 ani

X este LIE concentra^iei de gaz peste 10%sau mai muit? Nu e sigur!

X oxigen < 20 %? Nesigur fa ra protectieindependents a respiratiei!

X depa§e§te valoarea CMA cantitatea masurata de gaze toxice? Nu intra imediat!(numai daca por^i protectie independentaa respiratiei)

X ai folosit aparate neïmpamantate laaplicarea vopselei? Aceasta poate provocaun incendiu?

X nu se permite prezentacilindrilor de oxigen ïn spatiiïnchise

7 Lucrul ïn spafii fnchise

7.3 Flan^ele de etan§are

Inainte de a putea Tncepe lucrul m spatii mchise, anumite ^evi trebuie blindate. Tancurile deexemplu, acolo unde exista o intrare fi iejire de produse m timpul cursului normal al lucrurilor.Jevile sunt Tnchise cu un dispozitiv de etanjare, adesea comandat de la distan^a. Dar, ca ji cu unrobinet, aceste izola^ii pot avea scurgeri. Poate fi deschisa sau controlata automat in modaccidental. Consecin^ele pot fi dezastruoase. Pentru a asigura securitatea, o flanja de blindare estemontata in zona de lucru cat mal aproape de etanjare.

Urmatorul paragraf va va spune exact ce este o flanja de etanjare fi cum functioneaza.

Comentariu

Atunci cand 2 ■{evi sunt conectate acestea pot fi orisudate Tmpreuna sau conectate printr-o flan$a. Flanjelesunt discuri plate cu gauri pentru bolturi. Aceste flan|esunt sudate pe ^evi ji Tn|urubate impreuna cu ogarnitura. Garniturile garanteaza ca nu vor avea locscurgeri.

Cateodata este mal eficient daca doua tevi suntdeconectate. Par{ile de tevl sau ma^ini pot deveniizolate unele de altele. Activitatile precum cura^enia,mdepartarea gazelor, cura^irea prin aburi sau chiarinspectia pot beneficia de pe urma lor

^ verificati daca flan§a de etanjare afost montata pe tevi §1 tancuri inzonele unde se efectueaza lucrari

^ aveti in vedere ca flan§a de etanfaresa fie cat mai aproape de zona delucru

y verificati conexiunile ïn mod regulat

^ montarea unei flanje de etanjareeste atat o masura de siguran^aimportanta cat §i una preliminara

O flanja oarba este montata pentru a impiedicascurgerile ca o a doua etanfare. O flanja de etanfareeste O placa groasa metalica rotunda care este montataTntre conexiunea cu flanfa sau fir fi flanfa unui butoisau tanc. Conexiunea cu flanfa este deschisa fi inchisadin nou dupa montarea flanfei de etanfare. Folosireaflanfei de etanfare este singura cale de garantare canici 0 substan^a nu va intra In locul de munca prin tevi.Faptul de a mchide dispozitivele de etanfare NU estede ajuns. Oricine poate deschide din nou dispozltivul,din grefeala.Daca O etanfare are scurgeri, produsele vor fitransportate in zona de lucru. Cateodata trebuie salucram in zone inchise care au fost prevazute cu tevi,de ex. tancurile de depozitare. In acest caz, toate teviletrebuie echipate cu o flanfa de etanfare. Aceste flanfede etanfare sunt montate dupa ultlma etanfare, catmai aproape de locul de munca. Acest lucru esterealizat pentru a impiedica alte produse sa intre inspatiul ïnchls.Blindarea ^evilor nu este importanta numai pentruconditiile sigure de lucru dar fi pentru mediu; nici unmaterial periculos nu va fi eliberat in sol sau ïn aer dinmoment ce tevile sunt blindate.

...din partea inferioara... nu, de la varfï

Scurgere de amoniac la fabrica.

X nu lucrati Tn spa^ü Tnchise daca flan§ade etanjare nu a fost montata petevi

X nu sta^i sub o ^eava ïn timp ce semonteaza sau demonteaza flan§ele

X nu folosi'ti O flanfa de etanjare demarimea incorecta

X industria nu va permite nici uneipersoane sa atinga nimic faraautorizatie

PB NA

: Amoniacul a fost eliberat la o firma care depozita produsei care au fost corigelate. Nu a luat muit timp pentruI evacuarea zonei industriale ur)de era situata fabrica.i ' . , ■

Scurgerea a apërut la o varia de protectie supraturape dinafara ciadirii principale. Un trecëtor a vazut nori aibi de

1 fum j; a anun^at polipa j/ pompierii. Pompierii au etan§at! scurgerea ca o masura de precaupe.

j Investigapi mai amanunpte au scos la iveala[ faptul ca etan^area avea disfuncponalitap.I Conform polipei nu era un pericol imediat pentruI mediu. Numai o mica cantitate de amoniac a fost eliberata' j/ avand in vedere ca acest lucru s-a fhtSmplat in week-j end, zona industriala era practic pustie.

ANP

7 Lucrul in spafii inchise

7.4 Permise de lucru

Sunt muite activita^i care sunt periculoase, in afara lucrului in spa^ii Inchise, munci periculoase sauconditii grele de munca. De exemplu, productia de materiale periculoase sau companiile cuactivitate 24 ore pe zi. Daca dori^i ca muncile periculoase sau munca nerutiniera sa iasa bine,trebuie sa fi^i pregati^i corespunzator pentru acest lucru. Muite companii folosesc permise de lucruin acest scop.Ce este un permis de munca? Cand ave^i nevoie de el 5i cum il obtine^i?Acestea §i muite alte probleme vor fi explicate in paragrafele urmatoare.

Comentariu

Exista muite companii care folosesc permise de munca.Aproape fiecare tip de industrie, inclusivpetrochimicele ji spitalele gasesc acest lucru foarte util.Principalul scop al unui permis de munca este de apregati pentru munca periculoasa. Urmatoareleprobleme sunt rezolvate;- condi^iile de lucru;- permisiunea de a incepe lucrul;- intelegeri executorii Tntre to^i cel implica^i;- alocarea responsabilita^ilor

Permisele de munca" nu sunt legal cerute. Exista' oregula" pentru companii sa" respecte legea in cazulmuncilor periculoase sau procese riscante. Permisele demunca" pot fl fa"cute tn diverse forme fi pot fi

i/ solicitati permisul de munca la timp

y urma^i instructlünile intotdeauna

y asigurati-va ca ave^i o copie lamdemana

y cateodata o analiza a riscului sarcinii(ARS) trebuie facuta ïnainte pentru ahotarï daca un permis de munca estenecesar. ARS este atajata permisuluide munca

y permisurde munca face parte dinsisternul care pregatejte angaja^ii §idetermina cine va efectua munca.

Diverse par^i sunt implicate:- apllcantul: cineva care compileaza permisul de

munca pentru fija postului in numele celui careautorizeaza;

- furnizorul: partea supraveghetoare din companiecare are grija de pregatirea lucrului.

- de^natorui: entitatea care efectueaza lucrul (deoblcei contractorul sau personalul care primejteordinul)

- furnizorul: persoana care revizuiefte intreagaactivitate cu permisul pana la finalizare ji care ïlconfirma prin semnatura.

Chestiunile importante care sunt intotdeauna incluse:- cerinfeie postului: aceasta este descrierea a ceea ce

trebuie sa faca aplicantul, cand trebuie }i cine o vaface.

- masurile: in aceasta parte furnizorul descrie carepersoana trebuie sa urmareasca ce instructiunipentru a promova imbunata^irea securitatii, cu altecuvinte, cine este responsabil pentru ce. Acestemasuri pot fi luate de catre partea furnizoare, saude catre persoana care a acceptat munca, sau decatre partea care a comandat munca.

- semnarea; de catre toate par{ile. Numai atuncipermisul de munca devine valabil. in principiu, cumdvs. sunteti angajat nu trebuie sa semna^i un permisde munca. Superiorul dvs. direct de oblcei o face.Dvs. doar incepe^i munca din moment ce totul estedar pentru dvs.

(Vezi Anexa 5 „Permise de munca").

PBNA

Permisul de munca... tl m^eleg?

Permisele de munca au rol de dovada

Dupa producerea uhui accident la o companiepetrochimica In timpul orelor de munca, Inspectia Muncii aconfiscat toate permisele de munca.

Un angajat a fost ranit in timpul unei activitap detritrepnere fiindca ^evile nu erau acoperite corespunzatorNu exista nici un dubiu in ceea ce prive§te masurile desiguran\a care trebuiau luate 5/ care era fi^a postului,deoarece totul era foarte dar stipulat in permisul de

Investigapile sunt in desfa^urare pentru a stabiliCU exactitate cine a grefit j/' cine era responsabil.Permisele de munca au fost de mare ajutor in acest caz.

X nu da^i niciodata permisul de muncaïn cazul unui aproape-accident. Maidegraba face^i o copie fi pastramioriginalul.

X nu semnati niciodata un permis demunca pe care nu il ïn^elege^i ïntotalitate.

X nu ïncepe^i niciodata munca daca nuva este dar ce se ajteapta de la dvs.

X nu pute^i schimba nimic pe permisulde munca

X daca trebuie sa improvizati, acestlucru se face cu responsabilitate, ïnsiguran-^a §i cu jtiin^a furnizorului.Daca Inspectia Muncii decide saopreasca toate activita^ile, permisulde munca devine nul §i neavenit deasemenea. Acela^i lucru se aplicaatunci cand alarma este oprita.Puteti continua munca dacapersoana care a dat ordinul(furnizorul) va indica acest lucru.

© PBNA

Capitolul 7 Teste grila

1. Spatiile inchise sunt:a. tancurile de depozitare, pivni^ele / |an^urile;b. garajele fi depozitele fara ferestre;c. a ji b sunt corecte.

2. Cel mai mare pericol atunci cand muncim mtr-unspa^iu inchis este:a. caderea fi impiedicarea;b. incendiul ji sufocarea;c. claustrofobia.

3. Daca vreti sa lucra^i intr-un spa^iu ïnchis, trebuie sa:a. ave^i o instruire speciala;b. aveti 18 ani sau mai muit;c. fi^i ïntr-o conditie buna.

4. Inainte de a intra intr-un spa^iu ïnciiis:a. trebuie sa masura^i calitatea oxigenului fi

cantitatea de substan^e periculoase mai intai;b. trebuie sa completa^i o declaratie de sanatate;c. trebuie facuta o inspectie scurta.

5. Pentru a asigura securitatea ïntr-o zona inchisa:a. lucrul trebuie efectuat de cel pu^in doi oameni;b.doi oameni trebuie numi^i supraveghetori;c. semnalele de alarma trebuie testate corespunza

tor.

6. Cand vopsiti inauntrul unui spa^iu ïnchis trebuie saave^i grija ca;a. continutul de umiditate sa ramana sub 10% LIE;b.con^inutul de umiditate sa ramana peste 10% LIE;c. alimentarea cu oxigen sa fie oprita.

7. Daca nu ave^i un permis de munca semnat:a. pute^i continua lucrul;b. pute^i continua lucrul numai daca este prezent

un supraveghetor;c. nu este valabil fi nu ve^i putea ïncepe lucrul.

8. Substan^eie periculoase sunt masurate de catre:a. angaja^ii care ïndeplinesc aceleafi sarcini;b. exper^i;c. persoana care a dat ordinul.

9. inainte de a intra ïntr-o zona ïnchisa nivelul gazelortoxice trebuie sa fie:a. mai mare de valoarea CMA;b. mai mica de valoarea CMA;c. egala cu cea mai mare cantitate ïn ppm (par^i pe

milion).

10. Scopul unui permis de lucru este sa:a. determine cine este responsabil pentru

ïndrumarea zilnica ïn companie;b. informarea responsabilului cu sanatatea fi

securitatea;c. sa pregateasca activita^ile periculoase fi

nerutiniere.

76 © PBNA

Capitolele 5, 6 f i 7

Completa^i j/ returnati pentru corectura. (Aplicabil numai cursurilor scrise)

1. Daca sunteti expus unui are electric datorita unuiscurt-circuit:a. pute^i fi intoxicat;b. nu ve^i pa^i nimic;c. pute^i suferi arsuri serioase.

9. Cand stingem un incendiu, singurul scop este;a. de a impiedica daunele provocate de apa fum;b. ïndepartarea uneia sau mai muitor laturi din

triunghiul incendiului;c. impiedica daunele aduse mediului.

2. Cand folosi^i o rola de cablu, trebuie sa ave^i grijaca:a. rola de cablu sa fie adecvata lucrului in spa^ii

inchise;b. cablul este derulat complet;c. rola de cablu nu va pune probleme cand este

alimentata de la curentul de pe ^antier.

3. VCA a hotarat ca toate echipamentele electrice safie testate conform NEN EN 50110/NEN 3140;a. o data pe an;b. numai dupa efectuarea reparatiilor;c. in fiecare an ji dupa fiecare reparatie.

4. Daca dorip sa folosi^i echipamentele electrice insiguran^a, trebuie sa folosi^i:a. echipament cu dubla izola^ie;b.echipament de protectie extraordinar;c. intotdeauna manuji izolatoare.

5. in zonele umede, trebuie sa folositi echipamentulcu:a. 230 V CA;b.o tensiune sigura de 12 V;c. 120 V CA.

6. Pentru a realiza combustia ave^i nevoie de:a. oxigen, un material inflamabil ji temperatura de

aprindere;b. un material inflamabil $i un catalizator;c. punctul de aprindere ji temperatura de

combustie.

7. Materialele inflamabile pot lua forma:a. substan^e solide |i lichide;b.vapori, gaze $i pulberi;c. a 5i b sunt corecte.

8. Un incendiu provocat de gaze natural apar^ine:a. Clasei C;b. Clasei A;c. Clasei G.

10. Cand a^i suferit o arsura trebuie mai intai:a. sa permite^i racirea minim 15 minute;b. aplica^i unguent anti-arsuri pe rana;c. suna^i un medic.

11. Prevenirea incendiilor inseamna:a. implementarea regulilor de prevenire a

incendiilor;b. implementarea regulilor de evitare a incendiului;c. implementarea regulilor de stingere a incendiilor.

12. Cum poate fi prea muit oxigen periculos daca sescurge dintr-o sticia, de exemplu?a. deoarece incurajeaza apari^ia incendiului;b. deoarece poate reduce combustia;c. deoarece devin sufocant in timpul unui incendiu.

13. Incendiile provocate de metal sunt periculoasedatorita:a. vitezei de combustie;b.combustiei rapide;c. temperaturii inalte |i a vaporilor periculoji.

14. Un lichid a ajuns la temperatura de aprindere de 35°C. Acest material este;a. inflamabil;b. ujor inflamabil;c. combustibil.

15. Echipa OSS dintr-o companie este responsabiia;a. inregistrarea absen^elor datorate bolii ji vizitelor

la domiciliu asociate;b. men^inerea zilnica a unui registru de prezen^a in

caz de accident;c. asisten^a initiala pana la sosirea pompierilor fi a

ambulan^ei.

© PBNA 77

17. intotdeauna trebuie sa folosi^i o tensiune siguracand lucra^i intr-un spa^iu inchis. Voltajul sigur este:a. 120 V CA;b.230VCC sau CA;c. 50 V CA sau 120 V CC.

18. Cand suda^i intr-un spa^iu inchis ave^i intotdeaunagrija sa;a. face^i o munca de buna calitate;b. ventila^ia de extractie a fost furnizata pentru a

ïndeparta fumul de sudura ;j sa furnizeze ocantitate de aer proaspat;

c. fumul de sudura este con^inut in spa^iu datoritafactorilor de mediu.

19. Un permis de munca indica:a. tipul de activitate care trebuie facut ;i ce masuri

de siguranta trebuie luate;b. unde este activitatea care trebuie facuta ji cine o

va face;c. a }i b sunt corecte.

20. Daca banui^i ca anumite particule din substan^epericuloase ar putea fi inca prezente in spa^jiulinchis trebuie sa faceti urmatoarele:a. masura^i continuu;b. faceti masuratorile o data pe zi;c. masura^i numai daca mai muit de un angajat

intra in spa^iul inchis.

78 © PBNA

Subiect:A2691

Capitol:5, 6 §i 7

intrebare Indicati optiunea dvsprin bifarea casujei cu cerneala neagra

ABC

1 □ □ □

2 □ □ □

3 □ □ □

4 □ □ □

5 □ □ □

6 □ □ □

7 □ □ □

8 □ □ □

9 □ □ □

'O □ □ □

" □ □ □

12 □ □ □

.3 □ □ □

'4 □ □ □

15 □ □ □

intrebare Indica^i op^iunea dvsprin bifarea casutei cu cerneala neagra

ABC

16 □ □ □ ■

17 . □ □ □

18 □ □ □

19 □ □ □

20 □ □ □

© PBNA 79

/7/^ Koninklijke

S^PBNA

Capitolul 8

Cerinfele locului de munca

8.1. Riscurile implicate in impiedicare,

alunecare

8.2. Riscurile asociate cu ridicarea

© PBNA, poslbus ó8. 3330 AB Zwijndrechl. Toaie drcpiurile rezervate.Nici O parie a ocestei edilii cobr nu poale H reprodusó, inregisirola pe un dispoziliv automal sou lacuiö publico in nici o bima sou mod, (ie elecifonic.mecanic sau pfin foiocopiere, inregtsiiarG sau aft mod (örö perrnisiunec preabbiló c edilofului. Aceosio se aplica iniregii edi)ii precum unei paiii.

81

8 Cerintele locului de munca

8.1 Riscurile implicate ïn ïmpiedicare, alunecare

Sume importante de bani se cheltuiesc pentru protec^ia impotriva unei varieta^i de pericole ïnOlanda. Muite majini sunt echipate cu dispozitive ultramoderne pentru a preveni taierea $iblocarea, instala^ii de aspiratie scumpe sunt cumparate ji aparate de masura complicate suntaplicate. Nu este nimic in neregula cu aceasta daca este necesar. Majoritatea accidentelor totufi sepetrec practic sub nasul nostru. Muite dintre aceste accidente se petrec datorita caderii, alunecarii5! impiedicarii, chiar in via^a privata. Ar fi o surpriza sa 5tim ca aceste accidente pot fi rezoivatefoarte ujor. Veti ïnva^a cum in urmatorul paragraf.

Comentariu

Cauza principala a caderii, alunecarii impiedicarii poatefi atribuita unei suprafe'te alunecoase. O diferen^a deInaltime de 1 cm este de ajuns pentru a face pe cineva sacada. Datorita diferen^ei de inaltime, piciorul nu caicaferm §i face ca giezna sa cedeze. ^antierele de construc^iisunt recunoscute pentru accidentele prin cadere, avand?n vedere ca ïntotdeauna exista muit moloz, mizerie |ialte materiale ïmpraftiate peste tot locul.

Conform Legii Sanata^ii si Securlta'^ii Muncii, angajatorulji angajatul trebuie sa coopereze ïn aceasta privin'Ja. Nunumai pentru protectia proprie dar 5! pentru ter^i. Maimuit, corpurlle noastre nu sunt proiectate sa faca pa|ifoarte mari, fie ïn sus sau ïn jos. ïnaltimea maxima jiminima a pasulul pe care un olandez mediu o poateatinge este 56 cm §i 40 cm.ïn plus, piciorul sau maneca dvs. se poate prinde ïnmarginile ridicate sau par^ile proeminente.

y curatatl zona de mizerie 5! resturi(chiar daca nu sunt ale voastre)

y uitati-va mereu pe unde nnergeti

y atent'ie la suprafe"iele alunecoase |iobstacoléle de care va pute^iTmpiedica

y suprafe^ele inegale ale podelei vapot de asemenea face sa cade^i

Care este cel mai bun mijloc de a Ie rezoiva? ïncepem lasursa bineïn^eles:- chiar |i ïn faza de proiectare a unei cladiri modurile de

prevenire a situatülor nesigure trebuie luate ïn calcul;- muite situa^ii nesigure apar ïn timpul lucrarilor de

repara^ii, de exempiu ïntre^inere ji demolari. Un cuicare iese ïn afara poate fi acoperit corespunzator cuplaci grele sau poate fi etan;at;

- buna gospodarire este partea cea mai importanta acura^eniei. Ave^i grija ca podeaua sa fie curata $1neteda. Ganditi-va la orice care ar putea sa sedesprinda sau rupe: o ^eava rupta, cabluri, piuli^e,ambalaje etc. Numai 15 minute de cura^enie zilnic poteconomisi 0 mul^ime de dureri de cap la urma. Acelajilucru este valabil pentru lichide.

Un loc de munca sau jantier de construc{ii bineorganizat face parte dintr-o buna gospodarire.

Daca nu pute^i ïncepe de la sursa, o alta posibilitate ar fisa separam oamenii de risc ïntocmai ca fi la cura^enie.Gandi^i-va la un obstacol sau la o gaura mare in peretesau podea. Acest perlcol poate fi prevenit prinïmprejmuiri sau marcaje colorate. Pot fi adaugate deasemenea panouri de avertizare si un iluminat adecvat.

Ca ultlma solutie, folosi^i ïntotdeauna EPP pentru a vaproteja propria persoana. Aduce^i-va aminte ca acesteunelte nu vor preveni un accident dar vor ïmpiedica safi^i grav ranit.

© PBNA

Pa§iti CU incredere

Un perete se prabu^e^e in casa de abia cumparata.

in timpul demolarii care se facea la o casa pe careproprietarul de abia o cumparase, un perete iateral seprSbu^i brusc. Lucrariie de demolare tocmaise finalizasera.ZiduI se prabu^i in timp ce omul corafa. Din fericire nu afost ranit. Cea mai mare parte a peretelui a ajuns intr-oalee.Totuji, anumite fragmente au aterizat in curtea vecinuluicare au provocat daune serioase acoperi^uiui. Nu este incadar ce a provocat incidentul.Departamentul pentru cladiri §i habitat din cadrulmunicipalita^ii investigheaza problema.

Cobouw, 29 june 2001.

A nu aruncati mizerie ïn jur

X aveti grija ca suprafe^ele din zona delucru sa fie drepte §i nealunecoase.Oaca nu sunt, luafi masuri in acest

X situatiile nesigure nu trebuieignorate...le pute^i raporta cel putinmanagerului dvs.

X Echipamentul de protectie personalanu previne accidentele...Ie poatereduce efectele totuji

8 Cerinfele locului de munca

8.2 Riscurile implicate ïn ridicare

Adesea ridicati lucruri, ori acasa sau la munca. Acestea pot fi de la cufere grele §i valize la cutiigrele fi sacoje. Mul^i oameni care au fost declara^i inapti pentru munca sufera de dureri de spate,mai ales fiindca ridica lucruri prea grele prea des sau incorect. Urmatorul paragraf sugereaza cumaceste probleme pot fi prevenite.Legea a fost adoptata la data de 1/1/2003 ji de atunci nici unei persoane nu i s-a permis sa ridicemai muit de 25 kg cu mana; norma pentru 2 persoane este 50 kg.Cateva excep^ii au fost luate pentru cateva activita^i.

Ridicarea cu mana ar trebui evitata. Folosi^i mai degraba echipamente mecanice.

Comentariu

Ridicatul preseaza muit coloana ji mu|chii spatelui. Atuncicand sarcina este prea grea §i/sau nu o ridicati Tn modcorect {de ex. Cand aveti spatele Tndoit sau cand vafntoarceti), pute^i sa va rasuci^i mu;chii spatelui |i chiar sava afecta^i discurile intervertebrale. Nu este numaidureros dar poate duce la neplaceri permanente.Prin urmare ar fi mai bine sa folosim echipamente deridicat sau sa cerem cuiva sa ne ajute. Daca lucrurile suntprea grele, va trebui sa folosi^i o mafina, de ex. unmotostivuitor sau crapodina.

^ t'neti spatele drept cand ridicati §itineti obiectul cat mai aproape decorp

y ridicarea sigura; nimic mai greu de25 kg

y folositi cat mai muit posibilechipamentul de ridicare

y face^i pauze regulate ïn timpulperioadelor lungi de carare asarcinilbr grele

Pentru a ridica ceva In siguran^a trebuie sa ^ine^i spateledrept. Prin indoirea genunchilor vel;i folosi mu^chii coapseisuperioare pentru a realiza ridicarea. Acejtimujchi sunt mai puternici decat mu5chii spatelui ^i potfurniza mai multa putere. Atunci cand ^ineti obiectulaproape de corpul vostru, ve^i avea o mai buna distributiea greuta^ii. Schimbati postura Tn mod regulat 51 lasa^i-vaspatiu suficient. Asculta^i §i semnalele corpului dvs.;durerea |i semnele de oboseala nu exista degeaba!

Legea Sanata^ii si Securita^ii Muncii are ceva de spusdespre ridicarea obiectelor grele fi efortul fizic. Angajatulnu se poate pune fn pericol prin for{area sa. Este necesarprin urmare ca angajatul sa inlature orice riscuri alemeseriei. De aceea exista Inventarierea ji EvaluareaRiscurilor (vezi cap. 2 de asemenea).

De fiecare data cand trebuie sa ridice ceva, angajatultrebuie sa aiba grija sa asume postura corecta. Hainele delucru si EPP (bocancii) ïi vor conferi 0 protectiesuplimentara. Daca aceste reglementari nu reduc riscurile,angajatorul va trebui sa furnizeze mai muite articolepotrlvlte.

in concluzie, se poate spune ca nu exista o singura metodacare ar putea sa garanteze un mediu de lucru sigur. LegeaSanatatii si Securitatii Muncii este explicita Tn aceastaprivinta. Aangajatorul este obligat sa regandeascametodele sale de lucru. ïn termeni practici, Tnseamna ca vatrebui sa includa echipamente de ridicare precum fistivuitoare pentru transport. Mai muite despre acest lucruTn capitolul urmator

© PBNA

tipi tari ...baiep puternici

Indoirea, intinderea, ridicare, aruncarea....

ï)

Nu este nimic in neregula intr-un depozit? Asta pêna cêndajunge Inspec^ia Muncii j; determina care act/V/taf; suntpericuloase pentru sanatatea angajafilor. Se fac cêtevacalcule }ƒ care este rezultatul? ft) funcpe de naturaactivitatilor, frecvenfa j; durata lor, greutatea maxima aunui pachet nu poate depa§i 25 kg, deoarece ar fi foartecostisitoare pentru corpul nostru!

Dupa discupile dintre Inspecfia Munciicelelalte par^iimplicate, un Plan de Abordare a fost elaborat pentru arezoiva problema extenuarii fizice pêna la un anumitpunct. Aceste reglementari au fost compilate avandurmatoarele zone in minte: instalaple tehnice, logisticainterna imbunataptë, norme privind aprovizionareaCU bunuri, instruirea f/ educarea angajapior.

Datorita bunei cooperari dintre angajatori angajap,precum j/ dintre sindicate j/ Inspec^ia Muncii, e posibil sagësim o solupe care sa satisfaca toate parfile.

Ziarul EVO, Mai 2001.

X nu ridicati niciodata cu spatele ïndoit

X nu va rasuci^i ïn timp ce ridica^i

X impingerea tragerea pot fi foarteextenuante pentru spate

X cunoafte-ti limitele! Nu te forja preatare!

X nu ignora niciodata semnalele deavertizare ale corpului tau!

Capitolul 8 Teste grila

1. Care este cea mai buna metoda de a rezoivariscurile de munca?a. ïncepem de la sursa;b. purta^i EPP;c. pune^i semne de avertizare pe corp.

2. Daca dori^i sa ridica^i obiecte grele trebuie saaplica^i:a. mai multa for{a fizica;b. diverse echipamente de ridicare, de ex. cupe de

ridicare, curele de ridicare ji magne^i;c. piuli^e |i bolturi.

3. Daca dori^i sa reduce^i riscurile in timpul situatülorpericuloase, trebuie sa:a. raporta^i problema managerului;b. sa va anun^a^i colegii despre problema;c. sa rezolva^i problema singur.

4. Ridicare sigura inseamna:a. sa nu ridica^i mai muit de 40 kg;b. sa nu ridica^i mai muit de 50 de kg de 2 ori pe zi;c. sa nu ridica^i mal muit de 25 kg odata.

5. O situatie periculoasa poate fi indicata prin:a. punerea unui panou mare $i iluminat in locurile

potrivite;b.folosirea unei panglici (rojie-aiba);c. a ji b sunt corecte.

6. Cand folosi^i echipamentul personal de protectie intimpul unei situa^ü periculoase:a. este cea mai buna cale sa va proteja^i;b.este ultima solutie pe care pute^i sa o aplicati

daca toate celelalte dau grej;c. pute^i sa il purta^i daca nu ave^i timp pentru a

rezoiva o situatie problematica.

7. Pentru a impiedica oamenii sa se impiedice, cel maibun lucru este:a. sa ne asiguram ca toate cararile sunt curate;b. facem marcaje;c. megem rapid.

8. Cineva caica pe un capac ji cade intr-un jan^.Acesta este un exemplu de:a. buna gospodarire;b.o situatie nesigura;c. O ac^iune nesigura.

9. in timp ce traversa^i un §antier de construc^ii vede^iO treapta de ciment in fa^a. Care crede^i ca ar fi celmai bun lucru de facut:a. marca^i zona dar in culori ji pune^i panouri de

avertizare;b. pune^i panouri care vor interzice intrarea;c. folosi^i panglica rojie-aiba pentru a marca zona.

86 © PBNA

Koninklijke

Apbna

Capitolul 9

Echipament de ridicare

9.1 Macarale

9.2 Lucrul cu lair^uri

9.3 Cabluri din o^el

9.4 La^uri din funii §i chingi

9.5 Chingi de asamblare, la^uri §i juguri de ridicare

9.6 Scripe^i

9.7 Stivuitoare

© PBNA, poslbus 68. 3330 AB Zwijndrechl. Toate drepturile rezervaie,Nici O pofie 0 ocestei ediiii cobr nu poote fi reprodusa, Tnregisirata pe un dispoziliv auiomal sou loculo publicó ïn nici o btma soii mod, fie electionic,meconic sou prin biocopiere, mregistrofe sou al) mod (oró permisiuneo preobbiiö o editorului, Aceasio se oplicó iniregii edijü precum 3 unei porti.

87

9 Echipamente de ridicat

9.1 Macarale

In capitolul 8 a^i inva^at ca nu este intotdeauna posibil sa ridicam totul singuri. Obiectele grele suntadesea mijcate, in special ïn lumea construcjiilor fi cea industriala in alte industrii. Sunt cazuri candelevatoarele camioanele cu macara devin indispensabile. Obiectele mari sunt mutate cu echipamentede ridicat, de ex. macarale §i elevatoare. Chiar f i aceasta zona comporta pericolele sale. Exista chiar maripericoie care apar de obicei la echipamentele de ridicare care nu sunt utiiizate corect 5) atunci cand suntoferite resurse inadecvate. Acestegrejeli pot duce la accidente grave ji chiar fatale.

Ca rezultat al pericolului pe care ïl pun aceste majini, ei sunt obligati sa se conformeze cu Reglementarilepentru Majini. In Olanda aceste reglementari europene au fost incorporate in Actui EchipamentelorPericuloase. La ce aparate se refera de fapt reglementarile pentruMafini? Care ar fi cea mai buna cale de a lucra in siguran^a cu uneltele de ridicat?

Comentariu

Exista mai muite tipuri de macarale:- macarale mobile;- poduri rulante }i portal;- automacarale;- macarale de constructie.

Sonetele sunt de asemenea considerate dreptmacarale. Toate macaralele se ïncadreaza inreglementarile europene pentru mafini $i pot fiidentificate prin marca lor CE. Acesta e un set destandarde pe care ma^inile trebuie sa Ie Indeplineascainainte de a fi prezentate publicului. O asemeneamafina trebuie:- sa se poata mi5ca cel pu^in pe o parte;- sa aiba un mecanism de operare;- sa aiba un comutator de alimentare.

y macaralele §1 sonetele trebuie sa fieinspectate anual

^ cartea macarelei, tabelele §1 registreie,certificatele sónetei trebuie sa ramanape nnacara

^ pernnisul 5! cartea de ïnregistrare anna§ini§tilor estè obligatorie §1 trebuiepurtate intotdeauna

V |tanl;ati macaraua ïntotdeauna inpozi^ia corecta

y abordatl sarcinile in mod corecty confirma^i buna comunicare cu

majinistul prin contact vizual §1semnale prin intermediul bratelor

1 I sau prin folosirea unei sta^ii radio' phone.

Pentru a verlfica daca o macara respecta toatecerin^ele legale, toate par1;ile sale (cabluri, palane jicoloane) vor fi inspectate. Acest lucru se face o data pean 5i se va inregistra ïntr-un registru cunoscut dreptregistrul macaralei.O macara trebuie echipata cu urmatoarele documente;- registrul macaralei: acesta va va da toate

informa^lile despre istorlcul macaralei (intretinere) jitoate inspecïiile pe care le-a avut.

- tabelele $i graficele de ridicare: acestea va vor da oidee despre cat de muit ve^i putea merge cu oanumita greutate. La o soneta veti gasi tabelele figraficele care va vor da informa^ü despre greutateablocurilor ei.

- certificatele; toate certificatele de inspectie alecabiurilor, palanelor ji bra^elor trebuie sa se afie pemacara. Se vor include de asemenea jugurile,lan'turile fi chingile de ridicare.

Mafinistul trebuie sa aiba aceste documente ladispozi^ia sa:- permisul de conducere a macaralei: acesta este

dovada expertizei sale. Acest permis este obligatoriupentru macaralele turn, macaralele mobile fi sonete.

- registrul: ïn acest registru se afia un sumar alIstoricuiui experien^ei sale fi vizitelor medicale.

Riscurile asociate macaralelor.- caderea greutatilor reprezinta cel mai mare risc. Prin

urmare nu trebuie niciodata sa merge^i ïn zona deac^iune a macaralei

- atunci cand o macara nu este marcata ca fiindconstruita cum trebuie, aceasta se poate rasturna;

- macaraua se poate rasturna daca sarcina este preagrea;

- viteza vantului este mai mare de 6 noduri? in acestcaz nu se permite ridicarea .... datorita dificultatii dea controla sarcina.

© PBNA

De ce ai nevoie de un om puternic daca macaraua merge la fel de bine?

Macaralele ma^ini^ii trebuie caiifkali/certifica\i.

De la 1 noiembrie 2001 posesorii de macarale mobile §i turnsunt obligap sa aiba un certificat de securitate pentrumacaralele lor. De la 1 noiembrie 2004. operatorii de macara j/'sonete trebuie sa posede un certificat care sa dovedeascafaptul ca indepiinesc cerintele impuse la examinare.Certificatele de aprobare au fost disponibile din 1 octombrie2000 pentru macarale in timp ce certificatele pentru ma^ini^tiau fost eliberate de la 1 decembrie 2000. Standardele deexaminare f/ securitate au fost elaborate de Fundapa pentruSupravegherea Certificarii Transportului pe Verticala j/ incadrul filialei, cu respectarea reglementarilor cuprinse inLegea Sanatëtii si Securitapi l\/luncii. La mijlocul lui septembrieFundapa a stabilit primele jase programari pentru certificareapentru transportul pe verticala 5/ filiala fondatoare. Acesteprogramari vor respecta standardele conform carora anumitemacarale vor fi aprobate §/ conform certificateior vor fieliberate operatorilor instruip pentru macarale |/ sonete.Macaralele de ridicat §/ ce/e turn sunt inspectate ^periodic dar de la 1 noiembrie 2001 aprobarea fpentru macara trebuie insopta de un certificat Vpentru abilitap tehnice ca dovada ca au indeplinit cusuccess standardele de examinare intocmite. h prezent totceea ce au nevoie este dovada expertizei.

■

Persbericht TCVT, 15 septembrie 2000

X nu sta^i niciodatë sub o sarcina ridicata

X nu circulati ïn raza de ac^iune amacaralei

X macaralele nu pot fi folosite pe oricesuprafa^a; daca aceasta este moale sauneuniforma, macaraua se poaterasturna

X nu ridicati mai muit decat greutateamaxima permisa conform tabelelor §igraficelor

X daca for^a vantului e mai mare de 6noduri, nu se efectueaza nici o ridicare(altfel poate deveni foarte periculos)

X ridicarea poate fi foarte periculoasa pevreme rea

numai o singura persoanapoate da indicatü

9 Echipamente de ridicat

9.2 Lanturile

Atunci cand lucrati cu macarale se folosesc adesea lan^uri. Langui este format din mai muite par^iseparate care se pot aranja conform nevoilor specifice.Lan^urile pot deveni periculoase atunci cand sunt deteriorate, folosite incorect, daca devin ruginitesau uzate. Prin urmare, lan^urile nu numai ca trebuie inspectate regulat dar ji testate.Acest paragraf va va spune cum.

Comentariu

Lan^urile sunt constiuite din diverse par^i.Mai intai lua^i langui ;i apoi avem zalele, carligele,pivotii, cheile |i oche^ii.Acestea pot fi folosite ori separat sau impreuna caparte a unei unita^i mai mari.Lan^urile sunt realizate din o^el obijnuit sau din mareirafinate. Intotdeauna trebuie sa existe o sarcina deiucru maxima indicata pe care un lan^ o poate suporta.Aceasta sarcina de Iucru precum fi numarulcertificatului trebuie ïnscrise pe un disc atafat lan^ului.

Lan^urile trebuie examinate de catre un specialist.Langui trebuie examinat mainte de a fi dat ïn folosin^afi apoi anual. Producatorul va da indica^ü asupra

/ langui trebuie examinat ïnainte deutilizare §i apoi anual; producatorul vasfatui cu privire la examenele ji testelespecifice care trebuie efectuate

^ lan^urile trebuie sa fie suficient deputernice pentru a suporta sarcina ïntimpul ridicarii

^ toate cheile trebuie stranse bine

i/ langui trebuie protejat ïmpotrivacolturilor ascu^ite

y langui trebuie bine ïntre^inut

^ lan^uriie sunt utilizate pentruridicarea de materiale extrem de grele

examenelor sau inspectiilor specifice care trebuieefectuate. Atunci cand ceva este ïn neregula cu languiacesta trebuie reparat, daca se poate. daca nu, trebuiedistrus.In plus, lan^urile trebuie examinate ïn mod regulatpentru defecte.

Daca langui este utilizat pentru ridicare, poate carasarcina doar pe o parte; de sus in jos. Daca se mai puneO sarcina pe capatul celalalt al lan^ului, aceasta poatedeveni prea muit. Prin urmare, este interzis sa facem obucia in lan^ prin aplicarea unui carlig sau in jurullan^ului. Din acelafi motiv nu ave^i voie sa face^i unnod in lan^.

Riscurile pot fi prevenite daca se respecta urmatoarelereguli;- alege^i tipul adecvat de lan^ pentru sarcina;- urmari^i langui fi defectele etc. care ar putea duce la

deteriorari.- strange'ii cheile in mod corespunzator;- nu exercita^i prea muit efort asupra capatului

carligului;- nu for{a^i revenirea lan^ului la forma sa cu ciocanul;- lan^urile cu zale alungite sau stranse trebuie

declarate necorespunzatoare;- nu lasati lan^urile sa se frece pe marginile ascu^ite;

protejati-l cu blocuri de lemn sau cauciuc;- lan^urile pot fi lungite numai cu cuplajele cu cheie

potrivite.

© PBNA

Langui este la fel de puternlc ca §i cea mal slaba za..

X nu folpsiti niciodata un lan^ care afost rebutat sau deteriorat sausupraalungit

X poate fi fatal daca ïncercati saprelungi^i langui cu bol^uri, piulite §isarma otelita

X lan^urile de ridicat nu trebuie legatemtr-un nod

X nu ïncercati NICIODATA sa repara^isinguri un lant; mai degraba lësa^iacest lucru pe seama expertului /tehnicianului

9 Echipamente de ridicare

9.3 Cabluri din o"{el

Cablurile de o^el sunt foarte des folosite. Nu numai ca un mijloc de simplificare a ridicarii dar fi cafi cablu de remorcare. Diversele metode de lucru au conditii diferite. In acest scop, compozi^ia jigrosimea cablului din o^el sunt semnificative, precum §i legaturile de capat $i sarcina de lucru.Acest paragraf se va ocupa de cablurile de o^el ca mijloc de ridicare.

Comentariu

Cablurile din o^el sunt un manunchi din o^el saumaterial sintetic cu fire din otel ïnfajurate ïn jurul lui.Rezistenta unui cablu din o^el depinde de:- compozitia cablului din o^el- grosimea cablului din otel;- calltatea firului din otel;- calitatea miezului.

La fel ca §! lan^urile, cablurile din otel trebuie deasemenea sa posede un certificat de calitate. Un mareavantaj este faptul ca este adesea mai ujor decatlantul. Un dezavantaj semnificativ este faptul cacablurile din o^el pot fi destul de rigide cateodata. Cucat e mai greu, cu atat sunt mai pu^in flexibile.

^ cablurile din otel trebuie inspectateTnainte de utilizare $i apoi anual;producatorul va sfatui cu privire laexamenele §i testele specifice caretrebuie efectuate

^ cablurile din otel trebuie sa fie bineïntretinute, fara praf sau murdarie

/ cablurile din otel trebuie sa fielubrifiate cu ulei fara acid saugrasime

^ cablurile din otel trebuie sa fiedepozitate ïntr-o zona uscata §i bine

j—V ventilata

) I y cablurile din otel trebuiew — V utilizate corect

Cablurile din o^el trebuie sa fie bine ïntretinute. Suntdestul de sensibile la praf §i rugina datoritacompozitiei lor. Prin urmare, este Important ca sarespectati aceste reguli de conduita:- sa fie depozitate Intr-o zona uscata ji bine ventilata;- sa fie bine cura^ate dupa folosire ji lubrifiate cu un

ulei fara acid. Umezeala, lefia fi acidui pot afectaotelul.

Cablurile din otel trebuie examinate ïnainte depunerea in folosinta ji apoi anual. Examinarea trebuieefectuata de un expert. Trebuie sa Tl verificati singuri inflecare zi Tnainte de utilizare. Producatorul va sugeraalte teste care ar trebui efectuate (de exemplutestarea rezistentei la fiecare 2 sau 4 ani)

Cablurile din otel trebuie rebutate:- daca exista semne de destramare fi despicare;- daca toroanele s-au rupt Tn mai muite locuri de-a

lungul cablului;- daca toroanele au fost rupte pe alocuri- daca cablurile au fost indoite din exterlor;- daca diametrul a scazut sau daca nu mai este la fel

de neted pe alocuri;- daca s-a adunat prea multa rugina sau este prea

uzat (atunci cand partea plata a toroanelor de peexterior sunt la mai putin de 50% din diametru).

ïn toate celelalte zone aceleafi reguli ca fi la lanturi seaplica cablurilor din otel.

.mu§chi de o^el..

Nod

Scêpat la timp de acddentare....

Un angajat a trecut recent prin spaima viepi sale la o firmade depozite din portui Rotterdam.

Omul era ocupat cu incarcarea unu; vapor cêr)d a auzit unzgomot asurzitor. Unul dintre cablurile de ridicare aiemacaralei de vapor (sau macaralei de cheu) a trosnit f/incarcëtura,un camion care era ridicat la bord, a devenit caurmare instabil. Cablurile de ridicare ramase n-au malputut sustine incarcatura j/ camionul a cazut la loc pe chei.Diametru scazut

! Omul a scëpat la limita din incident. Macaraua §i camionul1 au fost distruse in mare parte

Sarma roasë

© PBNA

X nu pute^i folosi un cablu de otel carea fost rebutat; distrugeti-l

X nu suprasolicitati un cablu de otel

X nu pute^i folosi un cablu de o^eldaca temperatura permisa este maimare de 100°C. Aceeaji regula seaplica ji pentru vremea rece, cu altecuvinte cand temperatura este maiscazuta de -15 °C

9 Echipamente de ridicare §\ elevatoare

9.4 Funii §ufe de suspendare

Alegerea echipamentului de ridicat depinde de scopul in care este folosit. Cel mai bine este safolosi^i cabluri din o^el; acestea sunt rezistente si mai ufor de manevrat decat lan^urile. Pentrugreutati foarte mari lanturile sunt cea mai buna solutie. Deji mai putin utilizate, funiile servesc deasemenea la ridicare. In special, intr-o zona cu substan^e periculoase funiile din fibre reprezinta osolutie. Dupa intrebuintare, o astfel de funie trebuie distrusa. Cablurile din o^el sau lan^urile suntmai putin adecvate pentru astfel de lucrari deoarece sunt prea costisitoare. Datorita multipleloravantaje, sunt utilizate de asemenea jufe de suspendare pentru ridicarea materialelor. Fiind ufoaresi neocupand prea muit spa^iu, ele se regasesc la fiecare macara. Si fufeie de ridicare trebuie sacorespunda anumitor cerin^e.Mai muite informatii regasi^i in paragraful urmator.

Comentarii

FuniiExista doua tipuri de funii:- funii din fibra naturala;- funii sintetice.

Funiile au chiar unele dezavantaje:- greutatea maxima suspendata este de 1000 kg;- funiile sunt afectate de razele solare |i seceta;- funiile sunt afectate de praf ji chimicale;- umezeala rezuita in putrezirea funiilor;- particulele de rugina sunt destui de ascu^ite 51 potdeteriora funiile.

Funiile din fibra naturala se pot folosi doar latemperaturi intre -20 °C ji 50 °C.

Funiile se pot folosi doar:

^ cand sunt implicate sarcini mici

^ ïn prezenta substantelor distructive(§i apoi se distrug imediat)

pentru echilibrarea unei ïncarcaturi

^ jufele de suspendare trebuiementinute ïn buna stare; a se evitaexpunerea la unnezeaia, praf, ulei §ichinnicale

^ razele ultraviolete afecteazamaterialul sintetic din care suntfacute jufele (ïl imbatranesc)

§ufele de suspendare trebuiei I inspectate anual

Foloslrea funiilorFuniile se pot folosi ïn situa^ii in care alte mijloace deridicare nu se pot utiliza. Funiile trebuie sa aiba deasemenea etichete care sa afijeze sarcina maxima deridicare precum |i numarul respectiv de certificare.

fufeie de suspendare5ufele de suspendare sunt legaturi facute din fesaturasintetica plata sau panza ji sunt uneori Tntarite cusarma de o^el. Deseori au adaugata o ïnvelitoare deprotectie. Sarcina maxima ce poate fi ridicata finumarul de certificare sunt de obicei inscrise pe oeticheta prinsa pe tnvelitoarea de protectie. In functiede utilizarea lor, colacii de |ufe de suspendare suntdeseori prevazuti cu inele metalice. fufeie desuspendare trebuie sa fie de cel putin 5 cm latime,altfel ar putea deteriora incarcatura. Ochiul deprindere trebuie sa aiba o latime minima de 20cm si vafi prevazut la interior cu o protectie din piele. fufeiede suspendare sunt inspectate anual fi trebuieinlocuite conform instructiunilor fabricantului candacestea sunt folosite pentru utilizare normala.Motive de respingere:- uzura sau dejirare grave sau deteriorari;- de|irari sau rupturi la margini;- uleiuri ji chimicale;- parjile metalice ale jufelor de suspendare suntrupte, distruse sau ruginite.5ufele de suspendare respinse trebuie distruse imediat.Daca doriti sa iucrati ïn siguranta cu |ufele desuspendare, merita sa tineti seama de urmatoarele;- verificati starea ^ufelor de suspendare;- verificati rezistenta jufelor de suspendare;- protejati 5ufele de suspendare contra marginilor fi

colturilor (ambalajelor, etc.) ascutite;- tineti cont de razele solare intense - materialele

sintetice sunt afectate de razele ultraviolete(imbatranesc);

- preveniti deteriorarile fi uzura datorate umezelii,prafului, uleiurilor }i chimicalelor

© PBNA

conexiuni de siguranta §i de ridicare..

'' Un om a murit sub O stivë de plad metalice? . "• ' ' ' "

I Un fofer de camion de nouasprezece ani |/-a pierdut wafadupa un incident la lucru.

! O stiva de baraci, ce cantareau fiecare cSte 1000 de kg, auI cêzut peste victima. Aceasta s-a intêmplat cênd una dintre! legaturile care \inaeu placile s-a uzat 5; a plesnit.! ■ . . ■ '] Omul a murit pe loc.

\\! ANP

Nu se vor folosi funii atunci cand;

X acestea s-aU uzat ïn profunzime oris-au deteriorat grav

X acestea au fost contaminate cu uleisau chimicale

X a aparut decolorarea ca rezultat alruginei

X se constata urme de pudra atuncicand se ïncolace§te funia

Nu este permisa utilizarea fufelor desuspendare atunci cand:

X greutatea sarcinii depajejte sarcinamaxima de lucru

X §ufele de suspendare suntdeteriorate grav, defirate sau uzate

X eticheta a fost ïndepcirtataX exista par{i de metal uzate

sau Tndoite

ma

9 Echipamente de ridicare §l elevatoare

9.5 Ansambluri (zbiri de greuta^i, sisteme de scripeti

si juguri de ridicare)

Deseori se folosesc diferite echipamente de ridicare. Pe langa cablurile, lan^urile fi jufele de o^el"obi§nuite", exista ji sisteme de scripeti |i zbiri. O combinatie a unei anumite muitimi deechipamente de ridicare poarta denumirea de sistem. Gandi^i-va la un inel cu patru lan^uri, fiecareCU propriul sau carlig. Folosirea jugurilor este de asemenea cunoscuta ca fiind un ansamblu.Cand folosi-{i un ansamblu, ave^i de-a face de fapt cu un unghi maxim de ridicare. Este deasemenea important de jtiut daca sunt condi^ii destui de sigure pentru a se Tncerca ridicarea saunu. Maniera in care toate aceste elemente se ajaza intr-un final laolalta se va explica in paragrafulurmator.

Comentarii

Zbirii $1 sistemele de scripeti sunt bucafi de cabluri dino^el, lan^uri sau fufe cu bucle de fiecare parte. Buciaunui zbir poate fi atat de larga incat sa pute^i tragecelalalt capat prin acesta. Acesta este denumit"miantuire" sau zbiri. O bucata are de oblcel ochiurimal mici la capat. O alta bucata nu va putea trece prin

Un ansamblu este o combinatie de diferiteechipamente de ridicare folosite pentru manipulareasarcinilor Ganditi-va la doua sau patru lan^uri (cu douabra^e/cu patru bra^e), fiecare prevazut cu propriul saucarlig.

Cablurile de ridicare pot avea diferite rezisten^e.Depinde de unghiul pe care lan^urile ïl formeaza unulfata de celalalt (priviti ilustra^ia de pe cealalta pagina).

ansambiürlle sunt foarte utile atuncicand e vorba de sarcini marl

jugurile de ridicare trebuieinspectate §i ïncarcate conformrezistentei lor

^ unghi de ridicare:

y limitalegala, max. 120°

i/ unghi de ridicare in siguranta: 90°

Un jug de ridicare este o constructie din otel care sefolosefte pentru a ridica obiecte mari |i grele. Estefoarte folositor cand este lipsa de spa^iu deasuprasarcinii sau cand acela|i tip de sarcina trebuie scimbatade muite ori, de ex. containere sau elemente de beton.

La folosirea unui jug de ridicare, acesta trebuieintotdeauna examinat. Acelafi lucru se aplica atuncicand confectionati dvs. tn|iva jugul de ridicare. Esteimportant de jtiut daca jugul de ridicare poate sasuporte sarcina |i o examinare asta trebuie sastabileasca. Un jug de ridicare trebuie sa fie in stareperfecta, deoarece un punct slab se poate dovedi fatal.

Cand se folosefte un jug de ridicare, cele (doua) cabluride o^el vor atarna drept ?n jos. in acest mod, greutateava fi distribuita uniform ji fiecare cablu va preiua inmod egal sarcina.

De exemplu, daca se ridica 1000 kg, fiecare cablu deotel va primi 500 de kg. Daca acestea nu atarna dreptTn jos, se va crea un unghi. Pe masura ce crejteunghiul, taria cablurilor va crefte §i ea. Acest lucru seïntampla de obicei cand se folosejte un ochi deridicare Tn loc de un jug de ridicare.

Aceasta se poate compara cu situa^ia purtarii unuigeamantan greu. Daca tine^i mainile drept in jos, pareca geanta nu atarna atat de greu ca atunci cand oridicati cu mana in lateral.

Puteti vedea lirnpede in ilustra^ie, ca atunci candunghiul este de 120°, fiecare cablu trebuie sa sus^ina ogreutate de 1000 de kg. De aceea legea spune caunghiul de ridicare maxim trebuie sa fie de 120°.Pentru uz general, un unghi de ridicare in sigurantaeste de 90° conform determinarllor.

folosirea unghiului corect la ridicare..■

Cand se folosesc sisteme de scripe^i ladiferite unghiuri, iata cum trebuiedistribuita greutatea in conformitate curezistenfa fiecarui sistem.

L 30° = 52% din ultimele = 520 kgL 45° = 55% din ultimele = 550 kgL 60° = 58% din ultimele = 580 kgL 90° = 70% din ultimele = 700 kgL 120° = 100% din ultimele = 1000 kgL 150° = 194% din ultimele = 1940 kg

(1 KG equals 2,2046 LBS)

X Nu se permite folosirea unui jug deridicare fabricat artizanal ji care nu afost inspectat

X Nu se poate depa§i unghiul maximde ridicare (120°). Daca se depa§e§teacesta, sarcina va deveni prea greapentru echipamentul de manipulare

9 Echipamente de ridicare §i elevatoare

9.6 Blocuri de palane de scripe^i

Cand vine vorba de echipamente de ridicare, palanele sunt o chestiune aparte. Se poate sa nu vafie familiar numele comercial, adica "Tirfor" sau "pull-lift". Nu au niciun fel de propulsie |i se potac^iona doar manual. Daca nu pute^i folosi o macara, pute^i Tnsa utiliza la fel de bine fi undispozitiv. Un bloc de palan de scripete este singura unealta care poate mifca un obiect orizontal.

De asemenea, exista muite pericole implicate de palane. Paragraful urmator va spune cum sa Ieutilizati.

Comentarii

Cel mal mare risc legat de palane este posibllltatea cablocul de palan sa se rupa el ïnsu^l. Se ïntampla deseoriacest lucru atunci cand nu este folosit corect. Bloculde palan se poate deteriora pe masura ce scripetele seuzeaza din ce ïn ce mal tare.

Pe blocul de palan este Indicata o sarclna maxima.Greutatile marl nu se pot ridica cu un bloc de palane.ModuI ?n care este prinsa ó greutate atarnata poatedeveni un alt perlcol. Trebuie prinsa intr-un astfel demod incat sa poata ridica sarcina Tn siguranta. Dacablocul de palan poate ridica 1000 de kg. grindaochiului de ridicare la care se atajeaza blocul de palantrebuie sa poata face acelafi lucru. Este interzisaatajarea blocurilor de palan de stalpi de parapet sau

^ blocurile de palan trebuie inspectateïn mod regulat §i Tntotdeaunamaintea utilizarii

y blocurile de palan trebuieïntotdeauna sa fie prinse bine la unpunct fix

^ sarcinile pot fi mi§cate pe orizontala

y trebuie luate masuri suplinnentaredaca un bloc de palane trebuiefolosit pe O schela

y citi^i instructiunile de folosire sauchemati pe cineva sa va instruiasca

ay alege^i blocul adecvat depalan pentru respectivaopera^iune

Nu este permisa atajarea unui bloc de palane la t^viaflate ïn functiune, canale de cabluri electrice sau alteasemenea din cadrul fabricii. Este strict interzisaata$area blocului de palan la o schela obi^nuita.Trebuie luate masuri speciale de precautie ïnainte de ase efectua acest lucru.

Blocurile de palan trebuie examinate jl Tncarcate ïnconformitate cu greutatea specificata imediat dupaachizitionare fi dupa reparare. Ulterior, se vor inspectaanual.

La folosirea blocurilor de palan, sunt interzise:- ïncarcarea carligului pe varf;- supraincarcarea blocului de palan;- lungirea bra^ului de scripete prin adaugarea unei

tevi, deoarece aceasta va crefte for{a pe blocul depalan, o forta pe care acesta nu a fost prevazut sa osuporte;

- saritura pe cablu sau adaugarea unei sarcini pelatura, for^a suplimentara putand duce la rupereacablului sau accesoriilor, lucru ce poate fi fatal!

inainte de folosire, blocul de palan trebuie examinatCU atentie. Daca se constata ceva ïn neregula sau dacaperioada de valabilitate a inspectiei a expirat, bloculde palan trebuie returnat. Comunicati ïntotdeauna ceeste ïn neregula. Chiar daca un bloc de palan a fostsupraïncarcat accidental, acesta trebuie returnatpentru reparatii. Nu indeparta^i niciodata capatul deblocare de pe langui de ridicare.

Daca returnati un bloc de palan care a fostsupraïncarcat sau e incomplet fara sa comunicati nimic,acesta poate deveni un perlcol letal la urmatoareautilizare. Daca se ïntampla ceva, a^i putea fi acuzatpenal.

© PBNA

Totul este in regula... deci sa inceapa treaba

Dupa modificarile aduse Deciziei privind Sanatatea siSecuritea Muncii, rëspunderea poate deveni o problema.Funda^ia Furnizorilor de echipamente de construcfiitransport (BMWT) a dezvoltat ut) model de declaratie carepoate furniza angajatorului acoperirea pentruresponsabilitSlile sale legate de lucru.

Modificarile care s-au facut la Decizia privind Sanatatea siSecuritea Muncii obliga angajatorul sa permita caechipamentele sale, de ex. camioane-macara, scule deridicare.ma^iniCU deplasare terestra, depozit etc, sa fiesupuse examinarilor de specialitate in mod regulat. in modregulat inseamna o data pe an. Datorita faptuiui caproducerea de mayni este in prezent in cre^tere, fiindechipate cu tehnologii specifice diferitelor marei, inspectorultrebuie nu numai sa fie pregatit adecvat dar trebuie sa 5/aiba acces direct la expertiza tehnica a fabricantului

E la latitudinea angajatorului sa confirme expertizacompaniei. Aceasta se poate stabili prin verificareaaccesului inspectorului la manuaiele atelierului 5/prezen^a acestuia ia instructajul in fabrica.

Dincolo de competen^a, este important ca angajatorul sa nufie mul^umit doar cu o aprobare specifica. Verificariie deaceasta natura vor putea dovedi doar o constrêngere asupraangajatorului pentru ca acesta sa se preocupe deresponsabilitaple sale legate de protecfia muncii.

BouwMachines, nr 2, februarie 1999.

\■ I

X nu trebuie sa supraïncarcati un blocde palan de scripete

X nu e permisa ata§area unui bloc depalan la tubulatura, scari saubalustrade

X nu se permite utilizarea unui bloc depalan daca acesta nu e ïn perfectasta re

X daca blocul de palan a fost supraincarcat,acest lucru trebuie raportat; altfel, sepoate ajunge la acuza^ü penale Tncazul survenirii unui accident dupafolosirea acestuia.

X nu se vor folosi NICIODATAimprovizatii (faradiscernamant)

9 Echipamente de ridicare fi elevatoare

9.7 Motostivuitoare

Muite companii folosesc motostivuitoare. Acestea sunt vehicule simple, folosite cand trebuie muta^ipale^i sau cand trebuie efectuate cu ufurin^a stive in depozite sau pe fantiere. Totuji, acestea suntcauza muitor accidente. Conducerea lor prea rapida, folosirea in mod iresponsabil, supraïncarcarealamelor $i manevrarea fara asigurare corespunzatoare, a dus ïn trecut la muite accidentari gravesau chiar fatale.Folosirea cu discernamant a acestor vehicule va fi descrisa mai jos.

Comentarii

Regula cea mai importanta de ^inut minte cand dori^isa folosi^i un motostivuitor in siguran^a este ca foferulsa ftie ce are de facut. De aceea, muite companii eer caun motostivultorist sa posede |i permis pentru unasemenea vehicul. Acest permis il face apt sa inve^ecum sa conduca un motostivuitor ji cum sa ridice ji satransporte greuta^ile in siguran^a.Un ecliipament de lucru mobil nu trebuie doar sa fiecondus de o persoana care poseda indemanarea ceruta|i specifica pentru acesta. Angajatorul trebuie sasupravegheze acest lucru deoarece el este cel care va fitras ia raspundere 5i care va stabili nivelul decompetent^ in final. Responsabilitatea lasa poartadeschisa pentru viitoare cereri privind utilizareaechipamentelor mobile (de ex., permis).

Trebuie sa impliniti 18 ani inainte de a putea conduceun motostivuitor de unul singur. Daca ave^i 16 ani,

^ ridicarea poate fi efectuata cu unnnotostivuitor daca este asiguratechipannent special de ridicare

y se pot ridica persoane numai daca seprevede un carucior special la lame

^ asigurati-va ca jti^i diagrama desarcina a motostivuitorului, ca o(s 'ïntelègeti §i ca o aplica^i corect

y cand se parcheaza un motostivuitor,lamele trebuie lasate jos, fara sarcinape ele, stalpul trebuie u§or ïnclinat ïnfata, trebuie scoasa cheia din contact,

i»^iar volanul trebuie sa fie drept

pute'ti conduce un motostivuitor daca ave^i calificareanecesara ji daca sunte^i supravegheat de o persoana cudiscernamant. {AI-14)

Un motostivuitor care func^ioneaza corect va fi echipatcu:- cujca de protectie pentru siguran^a

motostivuitoristului;- o placuta de marcaj cu diagrama de sarcina a

lamelor care sa indice maximul de greutate ce sepoate incarca per distan^a fa^a de centrul degreutate, inaltimea de ridicare, precum fi modelulde fabricatie, data fabricarii |i capacitateamotorului;

- O siguranta pe prelungitoare, pentru a impiedicaalunecarea acestora;

- O cheie de pornire care se poate scoate;- un claxon;- un semnal de dat inapoi;- chiar |i o lumina intermitenta;- centura de siguranta (obligatoriu)

Cand folositi motostivuitoare:- nu pute^i lua pe nimeni in ele, cu exceptia cazului ïn

care au fost prevazute cu al doilea scaun;- nu pute^i ridica persoane cu lamele, cu exceptia

cazului in care au fost fabricate in acest scop;- nu se permite ridicarea obiectelor speciale fara a se

face modificarile necesare;- trebuie sa va asigura^i ca ave^i o buna vizibilitate;- nu depafi^i sarcina contragreutatilor;- este interzis fumatul cand se folosesc

motostivuitoare electrice (AI-14)

Zonele ïn care opereaza motostivuitoare trebuie sa fiebine aerislte. Gazele emanate miros foarte rau ji suntdaunatoare pentru sanatatea umana.

Motostivuitoarele trebuie sa aiba semnul CE fi trebuieinspectate anual.

© PBNA

Motostivuitoarele... vehiculele de formula 1 ale companiei

f ' ■ • - •' Motostivuitori^tii trebuie instrui\i

FNV a cerut instruirea obligatorie a motostivuitori^tilor. Inultimii ani, mulp oameni au cazut victime acddentelorproduse de motostivuitoare. h 1998, din nefericire, s-auinregistrat 6 mor(i 5/185 de acqdente grave, iar fn 1999 4oameni au 260 au fost ranip grav. fn timpul primelorpatni luni ale acestui an, 4 oameni au murit deja ca rezuitat aiacddentelor cu motostivuitoare.

"\{ Motivul acestor accidente poate fi.atribuit incarcarii incorecteI a motostivuitoarelor, transportarii unui coleg sau neefectuariiI coborarii lamelor dupa descarcare.jI Pentru a schimba aceasta situape, s-a cerut instruirea

specializata obligatorie in urma careia sa se emita diplome■ %i/sau certificate pentru participanpi care le absolva. AceastaI instruire va face de asemenea obiectul unei examinariiI independente, hprezent, doar angajapi cu

pregatirea necesara au permisiunea de a conducei echipamente mobile care sunt echipate cu motor..! V ' ' •

! Sindicatele au impus de asemenea angajatorilor instituirea1 unui mal bun control asupra celor ce conduc motostivuitoare,j iar institufiile de prótecfia muncii §/ sanatate in munca arf trebui sa se preocupe de aceste probleme. ConformI estimarilor, exista in prezent 55.000 de motostivuitoare fn! folosinja in Olanda, din care 30% pSnë la 40% sunt folosite' doar O parte din ziua de muncar •. / " .

X daca nu aveti 16 ani, nu puteticonduce motostivuitoare

X daca nu ave^i permis de conducerepentru motostivuitor, trebuie sa fitiinstruiti adecvatde catre cineva m privin^a utilizariiunui motostivuitor

X nu ave^i voie sa va scoate^i centurade siguran^a; nu ave^i voi sadecuplati sistemul de conducereasistaté

X nu aveti voie sa transporta-^i o altapersoana

X nu tineti mainile §i/saupicioareie Tn afaravehiculului

© PBNA

Capitolul 9 intrebari cu raspunsuri multiple

1. Unghiul maxim pe care il poate atinge un col^ar ïndoua laturi poate fi (legal):a. 150°;b. 120°;c. 90°.

2. Cand folosi^i un lan^, trebuie sa va asigura^i in ce-lprivefte:a. ca nu exista noduri in lan^;b.ca nu se depa^e^te sarcina maxima;c. ca atat a, cat b sunt corecte.

3. Un cablu de otel va fi respins daca;a. exista un nod, ruptura sau fire de|irate;b. nu are certificat;c. cablu! este mai vechi de 3 ani.

4. Macaraua trebuie prevazuta cu;a. manualul macaralei fi certificate pentru toate

dispozitivele de ridicare atajate la aceasta;b.tabete logaritmice fi grafice;c. dovada ca a fost data in func^iune.

5. Sarcina maxima a unui cablu de o^el este stabilitade:a. tipul de sarcina;b.grosimea/la^imea |i calitatea cablului;c. certificatul de inspectie al cablului.

6. Scripe^ii trebuie inspecta^i:a. O data la jumatate de an;b. O data pe an;c. O data la dol ani.

7. Cum jti^i care este sarcina maxima la care se poateutiliza O fufa?a. este indicata pe ambalaj;b.este indicata pe sarcina;c. este indicata pe o eticheta care a fost cusuta pe

§ufa.

8. O jufa este o ^esatura plata, facuta din:a. plastic, intarit cu sarme de o^el;b.fibra sintetica, uneori cu insertie din sarma de

otel;c. fibra sintetica, uneori cu insertie din sarma de

cupru.

9. Funia se folose^te doar atunci cand:a. cablurile de o^el ji lanturile nu se pot utiliza;b.conditiile sunt foarte umede;c. exista un mediu de lucru foarte acid.

10. Majinile care se conformeaza instructiunilor pentrumafini au urmatoarele caracteristici:a. au cel pu^in o componenta in mifcare;b.au fost echipate cu o comanda sau un comutator

de suprasarcina;c. ambele a fi b sunt corecte.

10? © PBNA

/77N Koninklijke

ffiPBNA

Capitolul 10

Lucrul la inaltime

10.1 Riscuri

10.2 Scari

10.3 Schele metalice

10.4 Schele mobile

10.5 Schele suspendate

10.6 Platforme hidraulice

10.7 Carucioare de lucru

© PBNA, poslbus Ó8, 3330 AB Zwijndrechl. Toote drepturile rezervale.Nici O parte a aceslei edijii cob nu poale fi reprodusa, inregislrala pe un dispoziliv aulomat sou (ócuta publica in nici o formo sou mod, lie electronic,mecanic sau prin fotocopiere, inregislrore sou all mod fóro permisiuneo preobbilö a edilorului. Aceaslo se oplico iniregii edijii pfecum ^ unei par)i.

103

10 Lucrul la maltime

10.1 Riscuri

Ce Tnseamna ïnaltime? Fiecare va avea parerea sa Tn aceasta privin^a. Cineva ar putea staconfortabil pe acoperif, pe cand al^ii ar putea avea acrofobie (frica de inaltime) chiar fi de lainaltimea unei bucatarii elevate. Din fericire, Legea Conditiilor de Munca este foarte clara inaceasta privinta. Este cu adevarat periculos lucrul lala Tnaltime? In mod absolut. Cand luam Tn calculnumarul de accidente, este evident ca 65% din totaiui accidentetor din domeniui construc^iilor, deexemplu, provin din accidente datorate caderilor. Aceasta Tnseamna ca mul^i oameni sunt interna^iCU rani grave fi uneori permanente ca rezultat al caderilor. Ce riscuri a^i putea ïntampina daca vadecideti sa urcati mai sus, pe unele echipamente precum scari, schele, paltforme hifdraulice.etc.?Veti afia Tn acest capitol.

Comentarii

Conform Legii Conditiilor de Munca, lucrul la inal^lmeinseamna "orice tip de munca care trebuie facuta la 2,5metri inal^lme sau mal muit". Trebuie luate masurispecifice de precautie pentru securitatea condltiilor demunca §i ale angajatulul cand inal^imea depa;e$te 2,5metri. Aceste masuri pot Include;- amenajarea unei schele sigure;- crearea unor suprafe^e de lucru;- folosirea unor balustrade de acoperif;- folosirea unui ham de siguran^a.

Fiecare angajat trebuie sa fie informat fi instruitasupra acestui subiect. In plus, nu trebuie renun^at laniciuna dintre masurile de protectie introduse.

Fie ca merge^i la lucru pe acoperifuri plate, fie peacoperlfuri in panta, trebuie sa luati in considerareconditüle climaterice. Ploaia poate provoca alunecareaji o rafala de vant mai puternica va poate face sa vapierdeti echilibrul. Mul^i oameni au cazut ca rezultat alacestui fel de incldente, terminate de obicei cu ranirigrave ji uneori chiar mortal.

»/ verlflcati ïntotdeauna daca toateprotectiile de siguranta, balustrade,etc., sunt m regula

^ purta^i PPE-urile necesare pentruprotectie suplinnentara

y verlflcati suprafata de lucru §1ïncaltamintea purtata, in privintaunnezelli, pentru a prevenialunecarea

y daca ceva e in neregula, connunicatiacest lucru superiorului. Daca esteposibil, incercati sa rezolvati situafiade precaritate^ daca situat'ia nu se ïmbunatate5te,

I I apelati Tntotdeauna la dreptul dvs.I de a intrerupe lucrul

Dar condi^iile climaterice nu sunt singurele pericole.ModuI ïn care este construit acoperijul poate deasemenea pricinui probleme. Daca construcjia nu estesigura, pute^i cadea u$or prin acesta.

Deschiderile Tn pere^i ji podea pot fi de asemeneapericuloase. Daca acestea nu au fost etanjate corect,pute^i cadea ji va pute^i accidenta grav.

Este esen^ial ca aceste situatii periculoase sa fieprevenite 5i evitate. Tn caz contrar, trebuie fixata ocaptufeala Tn podea $i etanjata corespunzator cumateriale de acoperire solide.

Deschiderile ïn pere^i pot fi Tnchise cu §ine ji uluci,marginile de acoperij cu balustrade de acoperi§corespunzatoare. Uneori pot fi necesare $itmbracaminte de protectie (PPE) ji/sau plase.

Deseori, diferenta dintre a putea §i a vrea este foarte mica..

/Risc

Anual, 120.000 de angajati sunt trata^i in spitale pentruI rëni provocate la locul de munca. Din ace^tia, aproximativï 4.800 sunt interna^i j/ circa 100 decedeaza.I'

[ Industria metalurgica are cea mai mare rata de accidente? (68 de cazuri din 1000), in timp ce domeniul constructiilorj se afia pe locul doi (62 din 1000).

Aproape 36% din aceste cazuri pot fi atribuiteaccidentelor prin cadere.

fi

Nu va asumati riscuri inutile!

X nu lucra^i pe acoperijuri farabalustrade de acoperi§ sau protectiecontra caderii

X nu lucra^i pe acoperijuri instabile

X nu scoateti in niciun caz balustradelesau protectiile

X nu uitati sa informati asuprasituatiilor periculoase superioriidirec^i sau §eful de jantier

X avertiza^i-i §i pe ceilal^i asupraactiunilor sau situatülornesigure, acolo §i atuncicand este necesar

10 Lucrul la inaltime

10.2 Scari

Scarile drepte sau cu trepte sunt deseori folosite la birou sau acasa. Cu totii jtim cat de importanteste ca o scara sa fie ajezata corect. Totufi care este explica^ia atator accidente ïn care suntimplicate scarile?

Ce se poate ji ce nu se poate ... legal exista un numar de motive.Acest capitol va va furniza mal muite informa^ii.

Comentarii

In principiu scarile pot fl folosite doar pentru a seajunge la un alt nlvel sau etaj. Pentru lucrari trebule sase foloseasca un alt mijloc specific, precum autoscara.Pentru lucrari scarile pot fi utilizate doar daca duratatimpului de lucru este scurta (<1 h). Scara nu poate fimal mare de 1 lungime de brat-Legislatia specifica ca trebule sa existe o indicatie de oanumita natura pe orice tip de scara. Trebule stipulatnumele ji adresa furnizorului. Fiecare scara din Olandavine CU indicatiile olandeze pentru utilizare. Pentru ase conforma cerintelor standardelor de protec^iamuncii, toate scarile sunt fabricate conform uneinorme. Scarile sunt inspectate tn privin^a acestorcerinte o data pe an.

Exista diferite tipuri de scari:- Scari drepte;- Scari extensibile impinse manual;- Scari extensibile cu trepte;- Scari extensibile trase de franghie (se pot reglaindependent).

Pentru a putea lucra cu scari, trebule sa re^ineti catevalucruri.

inaltimea: legal, inaltimea maxima de lucru este de7,5 metri. Cel pu^in patru trepte trebule sa fie libere.inaltimea scarii va depinde de tipul de lucru (caretrebule efectuat); adica daca Tncercati sa urca^i un etajmal sus pur |i simplu sau trebule sa lucrari efectiv.

y Cel mai bine este sa puteti asigurascara atat la captul superior cat %\ lacel inferior.

y Asigurati-va ca piciorul scarii atingepamantul

y Urcati pe scara:• CU fata la trepte;• m rnod ritmic (mana stanga $i

piciorul drept/mana dreapta fipiciorul stang);

• apucand scara de laterale $i nu debaza treptei urmatoare;

• nu mai sus de a cincea treapta dela varf in jos;

• cu niainile libere;

y asigurati-va ca urechile de sigurantasunt agatate ferm

A|ezarea: scara trebule sa fie ajezata ferm, pe osuprafata plana. Scara trebule intotdeauna sa fieridicata la unghiuri mai mici de 70°-75°. Puteti afiadaca O scara este ajezata corect ïn momentul ïn care vaputeti pune picioarele la baza ;i tine mainile pe finelescarii astfel ïncat bra^ele sa stea ïntinse drept orizontal(vedeti ilustratia). Fiti aten^i sa nu a|ezati scara cupartea grefita spre perete. Partea mobila a scariitrebuie sa fie ïn partea de sus, cu fa^a catre dvs. Estenevoie de dol oameni pentru ajezarea unei scariextensibile trasa de franghie.

Cand folositi scari, trebuie sa ave^i in atenfieurmatoarele:- nu foiositi o scara deterioarata sau rupta ji nu ïncercati

s-o reparati improvizat;- distanta minima dintre o scara de metal ji un punct

sub tensiune neizolat trebuie sa fie de 2,5 m;- scara trebuie sa se extinda la cel putin 1 m deasupra

nivelului la care trebuie sa lucrati;- cand foiositi o scara cu ïmpingere ïn exterior, cele doua

parti ale scarii trebuie sa se ïntrepatrunda una cu cealaltape O distanta, care va fi indicata de catre producatorAcesta distanta poate varia in functie de scara.

- nu urcati pe o scara mai sus de a 5-a treapta de la varfïn jos, pentru a lasa 4 trepte libere.

CU cêt urca^i mai sus..

Caderea fatala

Un mundtor constructor de 42 de ani a suferit leziunicerebrala grave dupa ce a cëzut caf/Va metri de pe o scara.

Omul era ocupat cu lucrul cönd a cëzut pe nea^eptatedintr-un motiv necunoscut (pêna m prezent) j/ s-a lovit lacap de caldarêmul strazii.

X nu folositi o scara m exterior dacafor^a vantului este mai mare de 6

X nu mi§cati scara daca ïnca se mai afiacineva pe ea.

X nu lasati scara nesupravegheata

X nu a§ezati scara invers sau cu parteaincorecta ïn exterior

X nu folositi materiale inadecvate

X nu puteti a§eza sau mi§ca o scaraextensibila de unul singur; trebuieTntotdeauna sa existe o a douapersoana care sa va ajute

10 Lucrul la fnaltime

10.3 Schele de o^el

Industria constructiilor folosejte deseori schelele verticale confectionate din o^el. Acestea suntfolosite nu numai ïn timpul construirii de cladiri noi, dar $i pentru lucrari de ïntretinere ji reparatii.

Schelele sunt disponibile sub diverse forme ji tipuri. Ceie mai muite schele sunt construite depersonal calificat - constructori de schele - deoarece este o munca specializata. In acest fel, scheleleconstruite corect vor fi un un loc sigur de munca. Un card de schela va confirma daca schela estesigura sau nu. Crede^i ca e nevoie sa se §tie mai muite despre schele?

Aflati asta din paragraful de mai jos.

Comentarii

Schelele (din o^el) verticale sunt construite din teavapentru schele, scoabe fi dispozitive de legatura. Placimici sunt ajezate una langa alta pentru a se crea osuprafa^a de lucru. Suprafa^a de lucru este prevazutaCU margini antialunecare de 15 cm tnaltime. in plus,sunt atajate balustrade la fiecare 45 §1100 cm. Scarileadaugate interiorului schele! sunt pentru un acces facilla suprafetele de lucru. Fara aparatoarea de ploaie,inaltimea de urcare maxima este de 10 m. O schelasigura trebuie sa aiba un card de siguran^a. Acesta esteO invelitoare din plastic ce contine un card "verde" deidentificare a schelei.

^ schelele trebuie prevazute cu un cardde schela care trebuie a§ezat ïntr-ozona cu vizibilitate

/ exista doua tipuri de schele, deexemplu:• pentru efectuarea inspecjiilor, cu

sarcina de nivel de 150 kg/m^-• pentru efectuarea lucrarilor, cu

sarcina de nivel de 300 kg/m^y inspectati zonele de lucru ïn privin^a

amenajarii acestora; nu trebuie lasatetoate materialele ïntr-o singura zona,etc.

y jgheaburile de degajare pentrutransferarea materialelor catrecontainere

^schela trebuie acoperita cu plasepentru a ïmpiedica caderea

) I materialelor (pentru a fi ferita' Lio*-^ contra vantului $i ploii)

Acest card va afifa toate informatiile privind schela $idata inspectarii acesteia. Exista de asemenea $i variantaunei placu^e din plastic dur. Nu este permisamodificarea construcfiei schelelor cu mijloace proprii.Daca exista ceva in neregula sau trebuie schimbat ceva,cardui schelei trebuie dus la executant sau ladirigintele de jantier. ïnvelitoarea din plastic trebuie sapoarte urmatorul text: "schela nu se va modifica".Schelele de o^el sunt impamantate pentrueventualitatea expunerii la fire de inalta tensiune saucontactul cu fulgerul.

Pentru ca schela sa ramana un loc de munca sigur, sevor aplica urmatoarele reguli:- nu se va arunca gunoiul la Tntamplare, se poate

provoca alunecarea sau caderea in decursul acesteioperatiuni;

- placile schelei trebuie pastrate fara umezeala,ghea^a, zapada sau ulei,etc, pentru a se prevenialunecarea persoanelor. Se poate folosi plasa deprotectie in acest scop;

- nu se vor permite trepte sau schele auxiliare maiïnalte de 0,5 m la etajele schelei;

- lifturile de persoane sau de construc^ii vor fiinstalate in mod corespunzator, in principiu detajatede schela.

- nu se vor transporta persoane cu lifturile deconstructii;

- scripetii fi alte echipamente de ridicare se vor atafala schela numai in condi^iile prevederii acesteia cudispozitive speciale.

© PBNA

..leganarea m siguranta..

i Din ziare

I in cadrul unui iantier, intr-o dimineata tnsoritë. o schelë.! exterioara a cSzut de la etajul zece al unui complex recent

construit.

Peretele din piloni §i table de ojel de pe exterior s-aprabu§it §i a luat cu el balcoanele de la toate etajele. Unuidintre angajap ne-a spus: "stëteam pe schela exterioara j/tocmai scosesem ^ifturile scoabelor cSnd ne-am deels saluam o pauza de cafea. De-abia intrasem.m cabina cêndam auzit un zgomot asurzitor." Este un miracol ca nimeninu a fost ranit in timpul incidentului.

Inspec^ia muncii a conchis ca "folosirea necorespunzatoarea materialelor' a fost cauza directa a incidentului. Prinscoaterea ^ifturilor tuturor scoabelor de la peretele de

1 piloni de ofe/ pentru a se atêrna liber in loc sa se ata^eze[1 aceasta la macara, bagheta ornamentala s-a lasat greu pej schela pe care stateau angajapi. Ca factori de influenza auI fost lipsa de cunojf/nfe prevedere, precum j/ oj supraveghere inadecvata din partea a doi colegii neexperimenta\i.

' "Rememorênd, a fost cu adevarat o prostie) scoaterea tuturor ftifturilor de la scoabe in loc sa o atapm[ la macara. A fost ca ?/ cum am fi stat pe creanga unuiI copac, taind-o pe aceasta in ace/a;/ timp. Nu trebuie privit• acest lucru ca pe ceva u^or de acceptat sau infeles'iI Arbouw journaal, 2000

\'V

X nu pute^i schimba nimic prinmijloace proprii m privintaconstructiei

X nu pute^i folosi scari sau scheleauxiliare mai ïnalte de 0,5 m pesuprafe^ele de lucru

X nu se va matura mizeria, etc. pestemargini

X nu ïncarcati schela cu o sarcinS maimare decat maxima admisa aja cumeste indicat pe cardui schelei

10 Lucrul la inaltime

10.4 Schele mobile

Nu va fi intotdeauna posibila folosirea unei schele de otel ïn orice locatie. Uneori lucrarile nudureaza destul de muit pentru a justifica construirea unei schele de o^el scumpe. Pe de alta parte,nu este intotdeauna practic sau sigur sa se lucreze ïn timp ce se sta^ioneaza pe o scara. De aceea sefolosesc tot mai muit ïn prezent schelele mobile.

Paragrafele urmatoare va vor arata ce sa ave^i ïn vedere cand folosi^i acest tip de schele.

Comentarii

Schelele mobile pot fi folosite pentru acelafl tip delucrari ca fi schelele de o^el. ïn majoritatea timpuluitotufi, acestea sunt folosite pentru a facilita lucrul lainal^ime pe perioade scurte. Sunt placut de utilizatdeoarece pot fi mutate ïn varii loca^ii fara prea muitefort. Din acest motiv, sunt absolut perfecte pentrulucrari de zugravire sau pentru lucrari in care se ceremutarea dintr-un loc ïntr-altul ïn mod frecvent deexemplu ïnlocuirea becurilor din camere sau de pe holurilungi. Schelele mobile au ;i dezavantaje; din cauzao^elulul de tip u^or din care sunt confec^ionate ji dincauza ca sunt destul de inguste, nu sunt foarte stabile.

y trebuie folosite toate componenteleji dispozitivele furnizate, inclusivstabilizatoarele

aplicati franele pe roti ihainte de aïncerca sa va suiti pe schela

y reduceti schela la o ïnaltime de 8metru cand trebuie sa o mutati

y toate materialele trebuie ridicate ^icoborate cu franghia

y purtati PPE-urile corespunzatoare(echipamente de protectie)

y asigurati-va ca schela a fostasamblata corect

Schelele mobile sunt schele confecl;ionate din aluminiu.Ele au una sau mai muite suprafe^e de lucru ;i au fostechipate cu ro^i la baza. Toate componentele scheleitrebuie examinate anual. Pe schela trebuie sa existe oindicare clara a informatülor urmatoare:- numele fabricantului;- sarcina ce poate fi suportata;- ïnal^imea maxima de lucru, atat pentru lucrul ïn

interior, cêt 5! ïn exterior.

Schela trebuie prevazuta cu un manual de utilizare ïnlimba olandeza ce trebuie urmat indeaproape. Candconstrui^i o schela mobila, aceasta trebuie facuta Tnpozitie verticala. Trebuie folosite toate facilitatilefurnizate cu aceasta, de exemplu bride |i marginilaterale. Verifica^i urmatoarele:- suprafata sa fie dreapta;- sa existe o distan^a de siguranta vizavi de llniile de

curent electric externe;- supor{ii, etc. vor fi fixati corespunzator;

Inal^imea schelei mobile poate varia ïntre 2,5 ji 12 metri.Pentru folosirea schelelor mobile ïn condi^ii de siguran^a,s-au stabilit urmatoarele directive de siguran^a fi trebuiesa urma^i indicatüle de mai jos indeaproape;- iejiti de pe schela dinspre perete spre exterior,

preferabil prin folosirea unei scari; inchideti trapa dinpodea din spatele dvs.;

- nu muta^i schela cat timp se afia cineva pe ea;- ïn cazul in care se muta schela, atunci aceasta trebuie

demontata pana la o ïnaltime de maxim 8 metri;- nu folositi echipamentul de ridicare, cu exceptia

cazulüi ïn care au fost luate masuri de precautiesuplimentare.

PBNA

..Mi§care sau nemi§care..

/I Decizia privind sanatatea si securitatea wundi referitor laj lantierele de construcfii; siguranta inca o daté prioritateI maximas

Certificariie VCA j/ ISO au adaugat valoare considerabilaj tendin^elor catre un mediu de lucru mal sigur. Totu^i eI nevoie de mal muit. Practicile pentru constructii sigure'p necesita cooperarea tuturor parfilor implicate.

\ Unul dintre domeniile ce merité o atenpe deosebita estefolosirea scheleior. Industria constructoare de scheleprecum j/ clientii j; constructorii trebuie sa fie conjf/enf;

? de riscuriie implicate. Contractorii spun ca intre 40% §i50% din suma licitata este cheltuita pe masuri de siguranta

1 Daca se folosesc normale VCA ca instruc^iuni de lucru,! inseamné ca schelele se vor folosi acolo unde este nevoie[ de schele. Se sperë ca procentul de siguranja j/• disponibilitate va cre^e.

Un constructor a spus ca: Daca suntefi preocupap deI siguranta, inseamna ca probabil vefi fi mai scumpi decat

concurenfa. Dar atunci vep intaini situapi in carezugravii vor sta atSrnafi individual cu dificultatepe un gard pentru a finaliza inca un co/f.

! Desigur, exista §i zone gri, dar e muit mai1 important sa garantap siguranta angajaplor dvs.

j Cei mai muip constructori angajeaza constructori de schelespecializap, companii care sunt pregatite sa /j/ asumè

\ inspectarea scheleior, dupa livrarea acestora. "ImediatI dupa aprobarea schelei, aceasta este introdusa in uz. Eii sunt responsabili pentru schela, indiferent de nereguli. h! pozipa de constructori, noi suntem responsabili pentru

siguranta oamenilor noftri j; trebuie sa ne asiguram ca• modificërile la schela precum j; instalarea acesteia s-au fa' cut conform reglementarilor "

I Beton Review, primavara 2001(V,

X O schela mobila nu poate fiasamblata pe o panta

X aceasta nu trebuie mutata atatatimp cat exista persoane saumateriale pe aceasta

X bate vantui mai tare de 6? Atunciniciun fel de activitate nu va avea locpe schela mobila

X nu mutati de unul singurschela mobila; lasatiintotdeauna o a douapersoana sa va ajute

10 Lucrul la malfime

10.5 Schele suspendate

Utilizarea scarilor nu se poate face nelimitat. Datorita numeroaselor cladiri inalte care exista inOlanda, trebuia gasita o alta solutie. Dar merita construirea unei schele doar pentru spalareageamurilor? Poate... in acest scop, muite dintre cladirile ïnalte au fost echipate cu schelesuspendate. Cum iucreaza acestea ji ce trebuie sa jti^i cand Ie folositi?

Afia^i mai muite tn paragraful urmator.

Comentarii

Muite cladiri inalte au o scheia suspendata. Aceastaeste un pod suspendat care atarna de pe acoperifuiunei cladiri. Se atajeaza contragreuta^i sau un sistemde |lne la cladire care sa permita suspendarea poduluila O anumita ïnaltime. Spalatorii de geamuri folosescdeseori schelele suspendate ca sa faca lucrari la fa^ada.O scheia suspendata trebuie inspectata o data pe an jitrebuie sa aiba o placu^a care sa afijeze urmatoareleinforma^ii;- numele fabricantului;- tipul ;i numarul de model;- sarcina maxima (in persoane sau l<g)- data fabricatiei.

doar persoanele calificate au voie saO foloseasca

^ luati CU dys. o statie portabila sau unteiefon mobii; este obiigatoriu iaïnaltimi de 25 de metri sau mai muit

^ testati scheia ïnainte de utiiizare

y purtati mtotdeauna o centura desiguranta cu o frangiiie de siguranta(1,5 m)

y scheia trebuie sa aiba podeauaIntacta

nyaveti grija sa nu cadaechipamente m afara scheiei

Trebuie sa fi^i instruit inainte de a putea folosi o scheiamobila. Doar atunci cand poseda^i indemanareanecesara ve^i putea manevra dispozitivul. Operareaunor schele suspendate se face de pe acoperi; ji nu dinpodui suspendat propriu-zis. In acest caz, operatorulnu trebuie sa paraseasca comanda atat timp cat se afiapersoane pe scheia!

Comunicarea este foarte importants. De aceea.esteobiigatoriu sa purta^i un teiefon mobil la inaltimi de25 de m sau mal muit.

Testele se pot efectua mai intai prin verificareacontragreutatilor. Scheia suspendata trebuie apolcoborata pana la 30 cm de sol. Apoi trebuie sa vaurcatt inauntru $i sa sari^i de cateva ori pe fiecareparte. Dupa aceasta, ve^i $ti daca scheia suspendataeste suficient de stabila $i daca atarna corect.

fn vederea asigurarii protec^iei muncii:- purta^i intodeauna o centura cu franghie de

siguranta prinsa la laterala scheiei suspendate;aceatsa va va asigura impotriva caderii de pe scheiasuspendata;

- nu lucrati pe o scheia suspendata cand for^a vantuluie mai mare de 6 sau pe vreme rea;

- nu lasa^i scheia suspendata nesupravegheata;- nu puteti folosi scheia suspendata daca prezinta

defecte; mai muit, aceasta trebuie reparata depersonal calificat;

- nu puteti parasi niciodata o scheia suspendata dacaaceasta atarna inca in aer;

- controlati daca mecanismul de comandafunctioneaza in direc^ia corecta.

© PBNA

..§i iata-va atarnand, fara niciun control..

Eite singurin vêrf....

j Un angajat al unei firme de cura^are a fafadelor din') Rotterdam a trecut recent prin cateva momer}te deS nelinifte.

I Omul era ocupat sa cure{e o cladire din Rotterdam cêndJ schela suspendatape care se afia nu a mai vrut sa se mi^te.' Omul nu avea un telefon la el j/ biroul din fafa sa eraii neocupat

t Colegul sau era ocupat in alta parte j; habar n-avea de[ starea neplacuta in care se afia barbatul.1I

Doar atunci cênd a inceput sa strige din toate puterile j/ saf fSca din mêna a reupit nefericitul angajat sa atraga atenpa1 cêtorva trecëtori. Aceftia au alergat sa-I ajute §i la scurt

timp omul a fost eliberat

X nu folositi podui suspendat dacaacesta prezinta defect'uni

X nu folositi poduI suspendat candforta vantului este de 6 sau maimare

X nu folositi poduI suspendat pe vremerea

X nu lasa^i niciodata poduI suspendatnesupravègheat

X este interzisa parasirea poduluisuspendat daca acesta atarnadeasupra solului

10 Lucrul la maltime

10.6 Platforme hidraulice

Platformele hidraulice sunt folosite deseori pentru iucrarile de constructii de o^el, cele deintretinere, in constructi' 5' gradinarit la inaltime, de exemplu. Deseori, asamblarea unei schele iaprea muit timp pentru acest gen de activitati, pe langa faptul ca ar putea fi imposibil de folosit $iar fi fi prea scumpa. De aceea, paltformele hidraulice se dovedesc solu^ia perfecta. Folosirea uneiplatforme hidraulice comporta Tnsa $i ea riscurile ei.

Paragraful urmator nu numai ca va va informa asupra pericolelor implicate, dar va va ji inva^a cumsa folositi in mod responsabil platformele hidraulice.

Comentarii

Cu platformele hidraulice pute^i ridica persoane sau §i Tn jos, precum |i stanga-dreapta trebuie sa fiemateriale. Exista diferite tipuri de platforme hidraulice, sustinute. "Suportii" (hidraulici sau tip cric) se folosescde exemplu, platformele hidraulice telescopice 5I liftul pentru stabilizarea platforme! hidraulice. La unelepantograf sau platformele hidraulice montate pe un constructtll de lift pantograf, s-a prins o siguran^a ïncamion. Acestea toate sunt exemple de platforme jurul construc^lel pantografulul: o poarta care se afia lahidraulice mobile. Unele platforme hidraulice au fost cel pu^ln 1,5 metri fata de sol. Acolo unde nu existaancorate permanent. Aceasta nu Tnseamna ca nu pot fl nicio poarta de 1,5 metrI sau protectie simllaramutate. Diferen^a este ca platformele hidraulice prevazuta pentru construcjla llftului pantograf,mobile pot fl mutate |l daca sunt desfacute. Cu platformele pantograf pot ajunge pana la o la^ime deplatformele hidraulice permanente, acest lucru nu va fl 1,20 m. De aceea, zona de lucru trebuie sa fie darposlbll deoarece ele sunt aslgurate la pamant cu marcata.suporjl (de ex.,constructla llftului pantograf).

Protejarea: cand muta^l o platforma hidraulica inNu este necesar ca toate platformele hidraulice sa fie timp ce aceasta se afIa ïn pozl^le extinsa, se va tineprevazute cu suporjl fmpotriva rasturnarll, Totufl, cont de o anumita viteza maxima. Retlne^l acest lucruplatformele hidraulice care se pot mijca atat ïn sus cat atuncl cand vre^l sa muta^l o platforma hidraulica.

DIstantele marl pot fl acoperlte mal bine |l preluarease poate face ïn mal multa slguran^a cu o platformahidraulica moblla. O platforma hidraulica fixa poate flmutata doar daca bra^ul se afIa ïn pozi^la neutra, larpledica 5I protectia se afIa pe sol.

Personalul din caruclorul platformel hidraulice trebuiesa poarte to^i centura de siguran^a. Centura desiguran^a se va ata;a apol la |lna de lucru acaruciorului.

Se vor aplica urmatoarele regull de conduita;- platformele hidraulice se vor ajeza orizontal, chlar

daca solui e doar pu^ln ïncllnat;- la mal muit de 25 de m, ve^l purta intotdeauna o

statie portabila sau un telefon mobll;- nu se va parasi caruclorul de lucru atata timp cat

acesta se afIa ïn aer;- nu se va permite folosirea platformel hidraulice

cand vantui sufia cu mal muit de viteza de 6 noduri;- comenzlle de avarie se vor Inspecta ïn mod regulat;

acestea sunt situate dedesubt;- aveti grija la obstacole 5I firele suspendate.

Exista cursuri disponlblle pentru manevrarea ïnsiguranta a platformelor hidraulice.

y asiguratl-va ca suprafata estedreapta §i fernna

y trageti Tntodeauna piedicile pana lacapat

y inspectati platforma hidraulica mprivinta defectelor |i pentru annonitoriza funcfionarea comenzilorde avarie ïnainte de folosireaacesteia

y O platforma hidraulica trebuieïntotdeauna sa fie inspectataO platforma hidraulica poate fioperata doar de persoane instruiteadecvat §i competente

^ platforma hidraulica va fi folositanumai daca toate celelalte mijloacedisponibile pentru lucrul la ïnaltime

ns-au dovedit a fi nepotrivite sau arputea conduce la probleme mai

© PBNA

...risc ridicat...

GrSdinarii risca aproape intotdeauna

Toate grupurile de profesioni^i din sectorul agricol/degradinërit au toate pnse/e sa fie ranip la lucru.

Pe ISnga faptul ca 157 de agricultori au murit ca rezultat alaccidentelor din decursui ultimilor 10 ani, 636 de accidentede munca, foarte grave, au avut loc numai in anul 2000.Majoritatea victimelor apar^ineau grupurilor de gradinari.La fiecare 1000 de angajap, 10 au fost implicap inaccidente.

Majoritatea victimelor care }i-au pierdut viap ca rezultatal accidentelor mortale aveau intre 19 §i 65 de ani. Acestlucru ridica o preocupare atunci cand se vade^te faptul cacele mai muite victime aveau doar 18 ani. Majoritateaaccidentelor au fost provocate de tractoare, excavatoaresau motostivuitoare (51 de cazuri). Alte ma^ini agricoleac^ionate automat §i platforme hidraulice suntresponsabile pentru accidente mortale in 32 de cazuri.

Accidentele grave care se petrec in timpul orelorde lucru ar trebui sa fie mai atent studiate.Companiile ar trebui sa ceara unui expert inprotecp'a muncii sa lanseze o cercetare a acestoraccidente. Acest lucru trebuie facut in incercarea de a gasisolupi j/ pentru a preveni repetarea lor. Ar trebui saverifice daca accidentele sunt inregistrate iar angajapiprimesc suficiente informapi §i instruire. Compania artrebui sa acorde atenpe sporita conduitei de siguran^a inzonele in care lucreazë minori.

Gradinarit $i peisagistica, 7 iunie 2001.

X nu se permite mutarea §i extindereaplatformei hidraulice fara motiv

X este forja vêntului mai mare de 6?Opri^i imediat lucrul.

X nu se permite parasirea uneiplatforme hidraulice cat timp aceastaeste ïnca ïn aer

X nu se permite supraïncarcareaplatformei hidraulice

X nu se pot atarna materiale ïnvederea transportarii m afaracarucioruiui de lucru al platformeihidraulice

X nu se poate folosiplatforma hidraulica fpentru ridicare ^

1

© PBNA

10 Lucrul la maltinne

10.7 Carucioare de lucru

Cand este necesara o schela pentru lucrari de inspectare sau pentru repararea fa^adelor,asamblarea acesteia poate deveni destul de costisitoare. In astfel de cazuri, ar fi mai buna folosireaunui carucior de lucru care se atafeaza la o macara. Acesta este facut din o^el $i este specialproiectat pentru transportul de personal. Acesta comporta diferite masuri de protec^ia muncii jiexista reguli stricte care au fost elaborate pentru utilizarea sa. Le ve^i putea gas! 5! in Deciziaprivind sanatatea §i securitatea muncii (art. 7.22).

Toate regulile fi regulamentele sunt enun^ate in urmatoarele paragrafe.

\

Comentarii

Carucioarele de lucru sunt carucioare care s-au ata|atla macarale fi care sunt folosite pentru ridicarea depersoane. Se va folosi un carucior de lucru doar atuncicand nu exista alta alternativa, adica daca nu estepractica folosirea de scari, schele sau platformehidraulice, din cauza costurilor ridicate sau inal'iimiiprea marl. Regulile care se aplica carucioarelor de lucrusunt foarte stricte. Riscurile implicate nu difera preamuit de cele ale alter echipamente de ridicare, cuexcep'tia cazului in care sarcina de ridicat o reprezintapersoanele.

Este esentlala amenajarea caruciorului de lucru Tn modadecvat, pentru a putea purta persoane |i pentru caacesta:- sa fie sigur 5! in stare buna;- sa fie echipat cu gard care sa poata fi Tnchis, pana la

O inal^ime de un metru;- toata echipa din caruciorul de lucru trebuie sa

poarte un ham de siguran^a cu 0 franghie desiguran^a de maximum 1,5 m (ata$at la acesta);

- un bun echipament de comunicare a fost asigurat(operatorul macaralei fi echipa din caruciorul delucru trebuie sa se poata in^elege dar unii cu al^ii);

- exista contact vizual ïntre operatorul macaralei fiechipa din caruciorul de lucru.

V cand va afla^i ïntr-un carucior delucru, trebuie sa purtati un ham desiguranta cu o franghie de siguran^ade max. 1,5 m

y trebuie mtotdeauna sa purta^iasupra dvs. o stadie portabila sau untelefon mobil

y caruciorul de lucru este prins la olegatura m patru bra^e, din sarma deo^el de caNtate sau confectionata dinlanturi

Caruciorul de lucru este prins la 0 legatura cu patrubrate, din sarma de o^el de calitate. Daca trebuiemontat un carucior de lucru la un motostivuitor, acestatrebuie asigurat. Trebuie sa existe un buton deeliberare pe panoul de comanda al caruciorului delucru. Toate func^iile de comanda fi direc^ionaretrebuie sa fie blocate pentru a se preïntampina oricemifcari brufte.

Este extrem de important de aceea ca sa fie bineancorat caruciorul de lucru. Ansamblul macaralei fimotostivuitorului trebuie sa corespunda tuturorstandardelor. Doar persoane instruite fi experimentatevor fi autorizate sa opereze acest tip de ansambluri.

© PBNA

..O ridicare temporara..

i Intêmplare

Un angajat a suferit rani fatale in timp ce cura^a acoperi^ul

Angajatul a cazut dintr-un coj ce se/vea drept cSrucior delucnj f/ care era montatpe lamele ur)ui motostivuitor Afost internat in spital cu o contuzie serioasa j/ un rinichidesprins. Co^ul era a^ezat la inalpme, neasigurat f/ oblie.La momentul incidentului, baza cofu/u; se afia chiardeasupra acoperi^ului cabinei.

m i 11 nï'^

Din cauza dozei cu presiune ridicata folosite, centrul degreutate, adica omul din interiorul co^ului, s-a schimbatintr-un punct din afara lamelor ajustabile alemotostivuitorului. Ca rezultat, intreaga structura s-arasturnat f/ omul a cazut pe sol.

Cênd Inspectia Muncii a intrebat daca acest lucru s-a malintamplat inainte, unii dintre colegii barbatului au raspunsca aceasta fëcea parte din procesul de curafare anuala.CSnd s-a pus problema tipului specificdecarucior de lucru disponibil petru astfel deactivitap, inspectorula confirmat. Exsitacarucioare de lucru legal aprobate, care au fostechipate cu dispozitive speciale, specifice preveniriiaccidentelor. Aceste dispozitive asigura ajezarea j/asigurarea ferma a caruciorului pe lame. Inspectorul asugerat ca natura repetata a acestui proces de cura^are nutrebuie menponata prea des. Existë solufii mai bune j;muit mai evidente, de exemplu o schela mobila. Directorulserei a fost amendat cu o suma mare.

Revista Muncii, iunie 2001

X nu puteti opera de unul singurcaruciorul de lucru; joferulmotostivuitorului trebuie sa fieTntotdeauna la postul sau

X nu se permite folosirea unui caruciorde lucru in scopul ridicarii

X este interzisa parasireaunui cSrucior de lucrusupendat

Capitolul 10 Intrebari cu raspunsuri multiple

1. Daca vre^i sa ridica^i o scara ïn siguran^a, trebuiesa va asigurati ca:a. este ajezata la un unghi de 75°;b. ca suprafa^a este ferma |i plana;c. ambele raspunsuri a $i b sunt corecte.

2. La ce inaltime trebuie sa asigura^i o balustradasau un ham de siguran^a ?a. 2 metri;b. 2,5 metri;c. 1,5 metri.

3. Cand folositi o schela suspendata:a. trebuie intotdeauna sa purta^i un ham;b. puteti ramane pe schela $i continua sa lucra^i

pe vreme rea sau cand sufia vant puternic;c. puteti depa;i sarcina maxima daca acest lucru

se face in siguran^a.

4. Cand se asambleaza o schela suspendata mobila,acest lucru va fi supravegheat de catre:a. unul dintre angajati;b. O persoana instruita specializat;c. de Inspec^ia Muncii.

5. Daca dori^i sa parasi^i un carucior de munca laïnaltime, puteti face acest lucru numai daca:a. ave^i permisiunea in acest sens;b. acest lucru e sigur;c. acesta se afia pe o suprafa^a stabila.

6. Cand iucra^i pe un acoperi| plat, trebuie sa fi^iatent la:a. posibilitatea de a cadea $i calitatea lucrarii;b.tipul de echipamente pe care vi se permite sa Ie

folosi^i;c. materialele pe care Ie folosi^i.

7. Cand trebuie sa folosi^i o platforma hidraulica laïnaltimi mai mari de 25 de metri,trebuie sa:a. purta^i mtotdeauna un telefon portabil cu dvs.

in vederea comunicarii;b. sa cereti intotdeauina un permis de munca;c. sa decide^i asupra semnalelor vizuale prin care

urmeaza sa comunica^i.

8. Scarile metalice trebuie afezate la o oarecedistan^a de instala^iile de cabluri fara izola^ie princare trece curent electric. Aceasta distan^a trebuiesa fie de cel pu^in :a. 2,5 metri;b. 1 metru;c. 1,5 metri.

9. O schela mobila poate fi mutata:a. de catre doua persoane;b.de unul singur;c. de intreaga echipa.

10. Un carucior de lucru atarna de:a. O legatura ïn patru bra^e din sarma de o^el de

malta calitate sau din lan^uri;b. O legaturt de o^el cu doua bra^e din sarma de

o^el sau lanturi;c. un ansamblu de franghii.

118 © PBNA

Capitolele 8, 9 fi 10 lnstruc|iuni fi teme/lucrari de control

Completap j/ inapoiap pentru verificare (se aplica doar pentru cursurile scrise)

1. Care este principala cauza a alunecarii pa^irii ?nafara?a. O suprafa^a care nu este orizontala sau neteda;b. O suprafa^a care nu este destul de ferma;c. pericole ascunse/greu detectabile.

2. "Buna oranduiala" inseamna:a. un mediu de lucru curat;b. purtarea de bocanci de protectie cura^i;c. un mediu cu iluminare adecvata.

3. Daca vre^i sa ridicati ceva in siguran^a:a. nu ridicati mai muit de 10 kg la un moment dat;b. nu ridica^i mai muit de 25 kg la un moment dat;c. nu rldica^i mal muit de 30 kg la un moment dat.

4. Cand intalni^i o situatie nesigura la sol:a. chemati inspec^ia muncii mai intai, in vederea

instructajului;b. raporta^i-o colegilor dvs.;c. incercati sa rezolva^i situa^ia de unul singur.

5. Daca vre^i sa ridica^i ceva Tn siguran^a:a. indoi^i-va spatele cand ridicati;b.^ineti-va spatele drept fi indoi^i-va picioarele cand

ridica^i;c. ^ine^i-va bra^ele la departare de corp, pe cat

posibil.

6. Daca vre^i sa conduce^i un motostivuitor, trebuie sa:a. ave^i 16 ani sau mai muit $i sa fti^i procedurile

opera^ionale;b-citi^i tntotdeauna procedurile opera^ionale mai

intai;c. sa fiti in posesia unui permis de conducere

categoaria 6 valabil.

7. Toate activita^ile de ridicare vor fi imediat opritecand:a. viteza vantului e mai mare de 6 noduri;b. ninge sau ploua;c. ambele a §i b sunt corecte.

8. Este permisa operarea unei platforme hidraulice daca:a. viteza vantului e de 6 noduri;b.supor{ii au fost retrafi in pozi^ie contractata;c. sunte^i instruit corespunzator.

9. Un lant poate fi:a. supraincarcat sau strans in noduri;b.innodat doar intr-un anumit mod;c. tras peste o margine ascu^ita fara protectie.

10. Ce vi se interzice in mod absolut sa face^i cu unmotostivuitor?a. sa ridicati/sa remorca^i;b.sa pune^/sa aplicati/sa adauga^i presiune

suplimentara pe o contragreutate;c. sa ridica^i persoane intr-un carucior de lucru care a

fost proiectat/fabricat in acest scop.

11. Se intra pe o schela mobila dinspre:a. interior;b. exterior;c. partea cea mai stabila.

12. Daca vre^i sa lucra^i in siguran^a pe o schela, trebuiesa:a. purtati intotdeauna un ham;b. nu schimba^i niciodata ceva la schela fara

consultare;c. sa jtiti ce materiale au fost folosite la asamblarea

schelei.

13. Pentru a muta in deplina siguran^a o schela:a. trebuie sa nu se afie oameni pe aceasta;b. trebuie sa fie intotdeauna de fa^a un

supraveghetor instruit;c. se va permite aceasta doar daca schela a fost

inspectata.

14. Cand lucra^i pe o platforma hidraulica, trebuieintodeauna sa ^ineti minte urmatoarele chestiuni:a. s-o aiezati pe o suprafa^a orizontala $i neteda $i sa

nu depa^i^i sarcina maxima;b.sa se atinga sarcina maxima in decursul unei

incarcari;c. de ajezarea sa $i blocajele asigurate pe o suprafata

inclinata.

15.0 platforma hidraulica poate fi folosita:a. de un angajat care are peste 18 ani;b.de un angajat care trebuie sa lucreze la inal^ime;c. exclusiv de persoane instruite.

16. Un lift pantograf trebuie sa:a. fie imprejmuit/inchis de jur imprejur pana la o

inaltime de 2,5 metri deasupra solului;b. imprejmuit/inchis de jur imprejurul camionului sau;c. imprejmuit/inchis de jur imprejur pana la 1,5 metri

deasupra podelei sale.

17. Daca urmeaza sa lucra^i pe un acoperif plat, trebuiesa va folosi^i aceste protectü de siguran^a:a. protectie la marginea acoperi^ului fi;b. banda alb-rojie care sa indice in mod dar toate

dispozitivele de siguran^a;c. iluminare ;i panouri.

© PBNA 119

18. Este obligatorie purtarea de ham de siguran^a cand:a. lucra^i la inaltimi de 2,5 metri 5! mai muit;b. nu se pot aplica alte mijloace de protectie;c. a b combinate.

19. Nu se permite lucrul pe scarl, schele 5I platformehidraulicce cand vantul sufia mai tare de;a. 5 mal muit;b.6 ;i mai muit;c. 7 5! mai muit.

20. Cand se dorejte mutarea unei platforme hidraulicefixe, bra^ul acesteia trebuie sa fie tn urmatoareapozi^ie:a. neutra;b. ridicata la maxim;c. de operare.

120 © PBNA

Subiect:A2691

Capitol:8, 9 |i 10

intrebare Completa^i patratulcorespunzator (cu negru)

ABC

intrebare Completati patratulcorespunzator (cu negru)

ABC

1 □ □ □ 16 □ □ □

2 □ n □ 17 □ □ □

3 □ □ □ 18 □ □ □

4 □ □ □ 19 □ □ □

5 □ □ □ 20 □ □ □

6 □ □ □

7 □ □ n

8 □ □ □

9 □ □ n

10 □ □ □

11 □ □ □

12 □ □ □

13 □ n □

14 □ n □

15 □ n □

PBNA

/T?^ Koninklijke

^^PBNA

Capitolul 11

Scule de mana

11.1 Riscuri in lucrul cu scule de mana simple

11.2 Riscuri in lucrul cu scule de mana electrice

11.3 Riscuri ïn lucrul cu scule de mana pneumatice

11.4 Riscuri m lucrul cu scule de mana pentru polizat

© PBNA, postbus 68, 3330 AB Zwijndrechl. Toaie dreplurile rezervale.Nici O parte a acestei edilii color nu poote fi reprodusa, ïnregislralö pe un dispoziliv automal sou facuta publica ïn nici o forma sou mod, lie electronic,mecanic sou prin folocopiere, inregislrare sou alt mod faro permisiunea preobbilö a editofului. Aceosla se aplica ïnfregii edi)ii precum fi unei porji.

123

11 Scule de mana

11.1 Riscuri m lucrul cu scule de mana simple

in muite domenii industriale se folosesc scule de mana simple. In plus, sculele de mana ac^ionate cumotoare $i majini unelte sunt ji ele des folosite. Sculele sunt adesea folosite acasa. Lucrul cu acestescule in mod eert nu este lipsit de riscuri. In fiecare an, mul^i oameni sunt rani^i sau devin invalizi intr-ooarecare masura din cauza folosirii inadecvate a sculelor sau din cauza ca sculele sunt defecte. Deaceea, manuirea adecvata ji verificarea sculelor ïnainte de folosire sunt necesare pentru a se lucraprecis ji ïn siguran^a. Dar acesta este un lucru simplu a^i putea crede. Daca e stricat, sa-I reparamiPractica a demonstrat totuji ca nu este chiar atat de simplu $i de fapt reprezinta o mare problema.Sculele de mana simple trebuie de asemenea sa satisfaca anumite cerin^e. Acest capitol se ocupa demodui ïn care se trateaza astfel de probleme.

Comentarii

Chiar fi in cazul sculelor de mana simple se intamplamuite accidente. Nu doar la munca, dar $1 acasa.Cele mai importante cauze sunt:- proasta ïntretinere;- folosirea incorecta.

Legea Sanatatii si Securitatü muncii cere angajatoruiui safurnizeze sculele 5I echipamentele adecvate. Angajatuleste raspunzator pentru folosirea |i intretinerea sculelor.Inspectarea ïn mod regulat este de asemenea esentiala.De aceea, nu se poate folosi o jurubelnlta pe post dedalta ;i nu se pot alungi cheile fixe. Am enumerat maideparte cateva scule.

Ciocanele trebuie sa aiba un maner adecvat, dar nuprea neted. Bavurile |i a|chiile va pot rani mana iar

y folositi doar scule sigure

y inspectati sculele ïn mod regulat

y asigurati o ïntretinerecorespunzatoare sculelor

y folositi sculele pentru scopul ïn careau fost create

y folositi doar dimensiunea corecta dechei fixe §i §urubelnite

y folosi^i doar pilele fi dal^ile cumanere netede §1 adecvate

y ïnainte de folosire, verifical;!functionarea corecta a pilelor jistarea lor de integritate

manerul se poate rupe. Capul ciocanului trebuie fi el safie Intact (fara margini ascu^ite) |i montat corect pemaner (cu 0 pana) astfel incat sa nu sara in timpullucrului.Cheile fixe pot fi de diferite tipuri ji dimensiuni. Printrealtele, exista chei fixe inchise fi inelare, chei cu lovire fichei reglabile. Cheile trebuie sa fie potrivite fi nu trebuiedeteriorate, altfel cheia poate cadea din piuli^a cand seexercita 0 for^a asupra ei fi se pot provoca accidentariprin cadere fi chiar raniri. Ceea ce nu trebuie Tn mod eertsa face^i este sa prelungi^i cheia cu ajutorul unei bucafide teava. Astfel s-ar putea exercita mai multa for{aasupra cheii dar astfel se poate ajunge la iefirea cheii depe piulita sau ruperea cheii.Cheile cu cllchet sunt chei speciale. In loc de o coadalunga, acestea au o coada scurta Tn care se poate bate cuciocanul. Bavurile aparute pe suprafa^a acesta trebuieindeparate prin pilire. Cheia cu lovire poate sari dinpiuli^a sau se poate rupe. De aceea trebuie procedat cuatenfie!Cea mai mare problema in cazul pilelor o reprezintafaptul ca manerul este deseori deteriorat sau lipsefte.Varful de care trebuie tinuta pila este foarte ascufit fipoate cauza rani urate.^urubelnitele par a fi folosite pentru orice, ca dalti,deschizatoare de cutii metalice, etc. Acest lucru esteforte periculos. iVlai muit, se deterioreaza fi furubelni^a.Apoi, varful acesteia va aluneca cu ufurin'Ja din fant saudin furub. Folosi^i intotdeauna o furubelni'^a adecvata.Dal^iie, chernerele $1 perforatoarele: acestea suntlovite CU ajutorul unui ciocan, aparand margini ascu^itepe partea lovita. Pentru a va proteja mainile fi a vaasigura ca nu sar bucati de metal in ochii cuiva, afchiiletrebuie pilite. De asemenea inlocui^i in timp manereledaltilor.Cleftii trebuie in special sa aiba gura curata fi intacta.Balamalele acestora trebuie de asemenea sa fie curate finedeteriorate. Asigura^i-va ca bra^ele de metal nu joacain plan perpendicular.

© PBNA

..cum se bate un cui..

Rënire de tip repetitiv (RTK) cu ^urubelniXal

La O intalnire a Asodapei pentru pacienp RTR, organizapaTNO Labour a afirmat ca vechea ^urubelnifa atSt defolosita poate cauza rSniri de tip repetitiv (RTR). Acestainsa nu este un motiv pentru a evita %urubelni^a in modabsolut: \urubelni\ele ergonomice pot reduce ^nsa deRTR. TNO are o noua metoda pentru a determina dacaunelteie reduc ^nsa de RTR, sunt confortabile lucrului j;cresc productivitatea. Aceasta metoda trebuie sa ajutefabricanpi f/ organizapile din domeniu sa testeze unelteiesau sa-^i sfatuiasca membrii in pr/V/nfa alegerii uneltelor.

(Ziarul Financiar, 13-11-2000).

X Nu folosi^i scule deteriorate saudefecte

X Nu folositi un ciocan cu o slabaprindere a capuiui de maner

X Niciodata nu este permisaprelungirea cheilor

X Nu folositi O jurubelnita ca deschizator de conserve, dalta, levier, etc.

X Nu folositi niciodata o dalta fara sava protejati ochii

11 Scule de mana

11.2 Riscuri m lucrul cu scule de mana electrice

Cand este vorba de scule de mana electrice, majoritatea se gandesc la ma$ini de gaurit $i polizat,ferastraie circulare manuale, ferastraie pentru decupaje, etc. Sculele cu baterie fac ele partedintre acestea. Cand avem de-a face cu aceste unelte, nu avem de-a face doar cu eiectricitate.Piesele rotitoare ji deseori ascu^ite pot crea ji ele probleme.in capitolul 5, am observat deja ca sculele electrice sunt aprobate in medie o data pe an (conformNEN EN 50110 / NEN 3140). Aceasta sec^iune trateaza modui in care se lucreaza Tn siguran^a cusculele electrice de mana.

Comentarii

in cazul scuieior electrice de mana, avem de-a face cueiectricitate ce poate fi periculoasa tn doua moduri:- curentul poate trece prin corpul dvs.; 230 V sunt de

obicei fatali;- scanteile pot provoca arsuri (de exemplu datorita

unui scurtcircuit) dar ;i datorita frecarii.

in spa^ii umede, inguste sau ïnchise, electricitateaprezinta un risc mai ridicat decat normal. Sculele cutensiuni sigure (50 V pana la aproximativ 120 V) sefolosesc Jn aceste spatii. Cand exista pericolulexploziilor, trebuie folosite scule cu protecjie anti-explozie. Doar tensiunea de siguran^a nu estesuficienta.

Pe langa izolatia obifnuita, majoritatea sculelor demana electrice sunt dublu izolate.

y Foloslti dbar scule autorizate

y Inlocuiti bateria din timp cu unacorespunzatoare

y Foloslti O tensiune sigura acolo undee necesar

y Amenajati-va un loc de munca slgur:• ciPspatiu suficient• cu lumina suficienta• cu suficiente MPP-uri

Asigurati mtodeauna piesa prinprindere

y Schimbati discul de pollzor sauburghiul de gaurire la timp;

decuplati alimentarea ïn timpulI I pauzelor sau dupa terminarea

lucrului

Acest lucru se poate recunoajte prin semnul. ïn acestcaz, se instaleaza un dispozitiv de izolare care asigurafaptul ca nicio tensiune nu ajunge la piesele de metalm eventualitatea unei defec^iuni m izolatie.

Lucrul cu majini de gaurit manuale, ferastraie $i discuride ^lefuit implica riscuri. De obicei, exista piese foarteascutite |i hainele ar putea fi prinse ïn piesele ce serotesc cu viteza. De asemenea, se poate desprinde ceva(de exemplu cand se rupe un burghiu) ji poate cauza o

Pentru a se lucra ïn siguran^a, se vor aplicaurmatoarele reguli:- se vor purta haine stramte;- nu se vor purta niciun fel de inele;- asigurati-va ca parui lung ;i bijuteriile nu sunt prinse

ïn parjile ïn rotatie;- nu folositi manuji cand lucrati la ma$inile de la locul

de munca;- folositi ïntotdeauna ochelari de protectie cand

lucra^i fi rezulta pulberi sau afchii;- folositi antifoane;- daca este posibil, prinde^i piesa ïntr-o menghina;- folositi lumina suficienta;- asigurati suficient spa^iu de lucru; acolo unde este

necesar, cere^i-le colegilor sa stea deoparte pentrumai multa siguran^a;

- concentrati-va atunci cand lucrati;- nu opriti niciodata sculele cu mana;- nu utilizati niciodata cablu electric pentru a trage

sculele catre dvs.;- Cand puterea este mai mare de 1000 W, dispozitivul

de decuplare nu trebuie sa fie ïn pozi^ia "on" ci ïn"off";

- ïntretinerea corespunzatoare este esentiala pentrufolosirea ïn siguran^a a sculelor electrice;

- scanteile flerbinti din polizare pot provoca incendii!

© PBNA

Sub tensiune... o sarcina atêt de u§oara..

j Muncitorii continué sa se rëneascë tot mai des

i Olandezii se ranesc tot mai des in timpul lucrërilor dinj propriile lor case. NumSrul de mefteri amatori trata^i deI urgen^a de catre unitëtile de primiri urgente din spitale aI crescut cu mai muit de un sfert in decursul a trei ani.

! Acest lucru reiese din cifrele Fundatiei pentru Consum j/[ Protectie (Dutch Stichting Consument enI Veiligheid), in perioada 1997 - 1999, o medie de cel pupn\ 32.000 de persoane au trebuit së vada un doctor dupa ce\ au fost rënite in timpul lucrului acasê. in 1996, au fost doarj 26.000 de persoane. De departe, in cele mai muite cazuri,! ranirile s-au datorat tëieturilor provocate de unelte( precum ferëstraie circulare, etc.

mw(Telegraaf, mai 2000)

X Dispozitiv pe baza de baterii: esteTntr-adevar o tensiune sigura dar nuare protectie contra exploziilor!

X Nu folositi scule care au benzi saucapace defecte.

X Sculele electrice de mêna cu ocapacitate mai mare de 1000 W nupot fi blocate Tn pozi^ia "on"

X Fara imbracaminte larga, par lungsau bijuterii - se pot dovedi foartepericuloase ïn cazul pieselor inrotatie

X Nu faceti niciodata reparatii de unulsingur: lasati speciali$tii sa se ocupede asta.

X Nu folositi niciodata ma§iniunelte fara semnul CE. -J

1

IL^

11 Scule de mana

11.3 Riscuri cand se lucreaza cu scule de mana

pneumatice

Sculele pneumatice sunt folosite de obicei acolo unde nu este disponibila electricitatea sau undefolosirea acesteia ar fi periculoasa. Sculele pneumatice lucreaza prin intermediul aerului comprimat(de obicei 7 bari). Aerul vine dintr-un compresor sau dintr-o ^eava cu asa-numitul "aer subpresiune"). Cel din urma este folosit pe scara larga ïn industriile grele. Lucrul cu scule pneumaticenu este ïntotdeauna atat de confortabil ca echipamentele electrice. Mai muit, acestea implica ji eleriscuri.

Sculele hidraulice intra ïntr-o alta categorie. Sculele hidraulice nu lucreaza pe baza de aercomprimat, dar pe baza de ulei sub presiune. Deoarece exista riscuri similare acelora ale sculelorpneumatice, sculele hidraulice sunt $i ele discutate m acesta sec^iune.

Comentarii

Cand se folosesc scule pneumatice, este important saverifica^i aparatele corespunzator inainte de utilizare.Unul dintre riscurile majore ïl reprezinta aerul subpresiune. Cand furtunele de aer nu sunt fixate adecvatsau sunt defecte, acestea va pot arunca cu o putereenorma. Datorita acestui lucru fi datorita presiuniiputernice a^i putea primi o lovitura serioasa. De aceea,verifica^i daca furtunul de aer are racorduricorespunzatoare }i nu prezinta fisuri. in cazulechipamentelor hidraulice, furtunul se poate mi;canecontrolat datorita presiunii uleiului. In acest caz,furtunele fi racordurile trebuie de asemenea verificate.Folosirea sculelor pneumatice implica ïntotdeauna un

^ Folosl^l sculele pneunnatice cuaten^ie

y Lua^i suficiente pauza de odihna

y Alternati lucrarile

y Prin purtarea de manu§i speciale dinpiele moale, efectul vibratiilor poatefi redus

y Manerele cu annortizare de vibra^üpot aduce de asemenea o ameliorare

y Purtati Tntodeauna antifoane §iochelari de protectie

numar de neajunsuri. Aparatele vibreaza deseori,cauzand obosirea timpurie a personalului. De exemplu,cand se folosejte un ciocan pneumatic sau dedemolari, vibreaza tntreg corpul. Aceste vibratii potprovoca dureri de maini, incheieturi, dureri de cap fichiar senza^ie de greata. Un fenomen binecunoscuteste cel al "albirii degetelor". Datorita vibratiilor,circulafia sangelui prin degete se deterioreaza,provocandu-le acestora amorjirea. Lucrul ïn modregulat cu asemenea dispozitive poate avea efectpermanent asupra ïncheieturilor. Este important sa sefaca pauze regulate fi lucru alternativ in cadrulcolectivelor de muncitori. Echipamentele pneumaticescot foarte muit zgomot. De aceea, este esen^ialaprotec^ia cu antifoane.

Aparatele grele sau periculoase trebuie sa aiba unboton de decuplare totala. ïn timpul lucrului, butonultrebuie sa stea apasat. Cand se elibereaza butonul,mafina trebuie sa se opreasca imediat.

intretinerea este foarte importanta. Dupa fiecarelucrare, aparatul trebuie inspectat fi cura^at. Sculelepneumatice au nevoie de multa lubrifiere.

Retineti: Cel mai mare pericol al sculelor pneumatice fihidraulice il reprezinta puterea acestora.

Uleiul hidraulic este daunator sanatatii fi mediului. Deaceea, manipula^i-l cu aten^ie!

© PBNA

..apasap... apasaf/... apasap'..

Lovit de un furtun sub presiune scöpat de sub control...

Un angajat al unei companii de construc^ii a fost rënit intimpul activitëtilor de demolare.

in scopul acestor activita^i, s-a folosit un ciocan dedemolari pneumatic. Din cauza unui motiv necunoscut,unul dintre furtunele de presiune ale compresorului ascapat de sub control. Victima pleca de la lucru j/ a fostlovita de furtunul de presiune scapat de sub control.

Omul a suferit rani grave f/ a fost dus la spital pentruingrijiri medicale.

êk

X Fi^i atent la furtunele de aer scapatede sub control (sau furtunele cu uleide la sculele hidraulice).

X Atentie: puterea imensa nu estemereu detectabila

X Nu se poate folosi un aparat care nuare buton de decuplare totala

X NICIODATA nu trebuie blocatbutonul de decuplare totala

X Nu continuati lucrul cand vi se"albesc degetele" sau ave^iprobleme cu fncheieturile

11 Scule de mana

11.4 Riscuri cand se lucreaza cu scule de mana pentru

polizat

Majoritatea accidentelor ïn construcjii §i alte industrii sunt inca pricinuite de sculele de manapentru polizat. De aceea, acest tip de scule a fost selectat ca exemplu pentru riscurile implicate ïnlucrul cu scule de mana. Ma$inile de polizat portabile pot fi ac^ionate electric sau pneumatic. Ele seincadreaza in categoria sculelor periculoase; de aceea au buton de oprire completa.

Se pot folosi diferite discuri pe majinile de polizat portabile. Se cunoajte pentru ce se folosejtefiecare tip de disc ji pentru ce tip de majina este adecvat? Aceasta fi muite alte probleme deprotec^ia muncii pot fi citite tn aceasta sectiune.

Comentarii

Cele mai serioase riscuri legate de majinile de polizatmanuale sunt:- particulele ce zboara necontrolat din dIsc fi din plesa

prelucrata;- atingerea discului de polizor;- ruperea discului polizor;- Incendiile izbucnite din cauza scanteilor sau

substantelor inflamabile(polizarea da najtere la o mul^ime de scantei);

- zgomotul.

Mafinile trebuie prevazute cu ecrane de protectiepar^iale in jurul discului $i un al doilea maner pe

V purtati mtotdeauna suficienteechipamente de protectie (ochelaride pollzere, protectie respiratorie §1manuji)

y folositi discul corect de polizare pemajina

^ asigurati-va ca nu sunt materialeinflamabile Tn apropiere (carpe decuratat, substante uscate, etc.)

^ sunt necesare mdemanare §iexpenenta pentru a se lucra insiguranta cu o ma^ina de polizatnnanuala

^ schimbarea discurilora Decuplatisursa de energie (electricitate sau aercomprimat)! Aceasta se aplica §i ïn

n timpul pauzei sau la terminarealucrului

laterala. Pe o majina de polizat se pot ata$a diversetipuri de discuri.Discurile de taiere sunt folosite pentru taierea prinpiatra sau metal. Nu sunt adecvate, de exemplu,pentru polizarea unei tevi de otel. Ave^i mari janse cadiscul sa se rupa.Discurile de polizare sunt folosite pentru polizarea depor^iuni ascu^ite sau neregulate ji sunt de obiceifolosite pentru metale.in functie de tip, ele pot fi folosite pentru:- taierea perpendiculara ji polizarea la maxim 3-4 mm;- polizarea sau indepartarea Tmbinarilor prin sudura

pana la max. 4-4,5 mm;- toate tipurile de lucrari de polizare mai mari de 4,5

Pentru producerea acestor discuri se folosesc un agentde agiomerare |i o substan^a de polizare. Bachelitaeste deseori folosita ca agent de agiomerare.Substanta de polizare este de obicei silicat carbonatsau oxid de aluminiu. Pentru a vedea daca discul depolizare este adecvat mafinii fi lucrarii, este obligatoriuconform legii ca urmatoarele informa^ii sa apara pe(eticheta) disc(ului);- numele fabricantului (de obicei, sub forma unui cod

numeric);- data de valabilitate (anul |i trimestrul);- numarul maxim de rota^ii permis;- tipul agentului de agiomerare;- granula^ia agentului de polizare;- structura;- duritatea;- masurile discului de polizare.

Purtati intotdeauna antifoane fi o masca de fa^a saucel putin ochelari de polizare fi (uneori) o protectierespiratorie (filtru de praf). Polizarea fara o aparatoarede protectie este o ac^iune periculoasa - va expune^isingur la un mare pericol!

..Polizarea la locul de munca..

Pi

De slaba calitate periculos...

O cercetare in domeniul protec^iei asigurate la ma§inile depolizat de mêna a scos in evidents ca una din patru ma^inide polizat este defecta.

Majoritatea defidenjelor erau absenja aparatorii deprotectie j/ a celui de-al doilea maner. Cablurile ma§inilorerau de asemenea defecte. Astfel, cablurile unora dintrema^inile inspectate erau deteriorate in cêteva locuri. Lapatru ma^ini, izolajia era uzata astfel ca era vizibilë sSrmaconductorului electric.

La un sfert dintre ma^inile inspectate, aprobareaobligatorie (conform NEN 3140) expirase.

in urma rezultatelor dezastruoase, numeroase autoritajide reglementare au anunjat ca var face controale maisevere j/ au atras atenpa unitatilor industriale asupraresponsabilitëtilor ce Ie revin.

X NICIODATA nu polizati fara ochelaride protectie

X Nu puteti folosi o ma$inë de polizatfara aparatoare de protectie

X Trebuie ata§ata la ma§ina §i cel de-aldoilea maner, cel deta$abil

X Nu lucrati Tn pozi^ü imposibile saunefirejti

X Nu sta^i pe suprafete instabile cêndpolizati

X Aveti oameni mai jos de dvs.? Nu-iïmprofca^i CU scantei!

intrebari cu raspuns multiplu la capitolul 11.

1. Cand trebuie inlocuit un ciocan?a. cand coada i s-a rupt sau i s-a deteriorat capul;b.cand capul este rotund $i sub^ire;c. dupa cinci ani.

2. La sculele de mana electrice se pot intalni riscuriprecum;a. izbucnirea de scantei $i izolatia dubla;b. arsurile (maini degete) electrocutarea);c. vapori |i caldura periculoase.

3. Accidentele cu scule de mana (electrice) au locdeseori din cauza:a. ma$inilor defecte sau de slaba calitate;b.folosirii specializate;c. conexiunilor la pamant atajate.

4. Cand se folosesc deseori scule pneumatice?a. ?n locuri unde nu exista electricitate;b. in locuri unde electricitatea poate fi periculoasa;c. ambele a ji b sunt corecte.

5. Semnul - fnseamna ca scula:a. este aprobata;b.este dublu izolata;c. este aprobata electrotehnic.

6. Cand se dorejte lucrul in deplina siguran^a cu omajina de polizat de mana, trebuie sa;a. sa se apese foarte tare cand se folosefte un disc

uzat;b.sa se poarte suficiente MPP-uri;c. sa se blocheze bobina de polizare cand se

lucreaza timp indelungat.

7. Majoritatea cauzelor accidentelor cu scule de manasimple O reprezinta:a. folosirea incorecta sau folosirea de scule

deteriorate;b. folosirea sculelor adecvate;c. folosirea de scule noi.

8. Nu este permisa;a. lungirea cheilor fixe;b. folosirea de chei potrivite;c. folosirea unei chei cu lovire.

9. Cand se taie un cablu de legatura, trebuie verificatmai intai daca:a. cablul este sub tensiune;b.cablul atarna liber;c. cablul este gros.

10.0 mafina de polizat de mana trebuie prevazuta cu:a. aparatori de protectie;b. manere de apucare mari;c. aparatori de protectie, disc de polizor adecvat, cu

numarul maxim corect de rotatii admis.

132 © PBNA

Koninklijke

ffiPBNA

Capitolul 12

Ma$ini unelte

12.1 Riscuri ïn lucrul cu ma§ini unelte

12.2 Riscuri m lucrul cu ma§ini fixe de polizat

12.3 Riscuri ïn lucrul cu ferastraie (circulare)

© PBNA, poslbus 68, 3330 AB Zwijndrechf. Toaie drepiuiile rezorvaie.Nici O pofie Q oceslei edijii colof nu poole ii repfoduso, Inregisiratü pe un dispoziliv ouiomai scju facutó publica in nici o foimö sou mod, fie eleciionic,meconic sau prin folocopiere, Inregisirofe sau all mod foiö petmisiuneo preobbiló o edilofului. Aceasta se oplica inuegii edi)ii precum unei parii.

133

12 Ma§ini unelte

12.1 Riscuri ïn lucrul cu ma§ini de gaurit

Majinile unelte sunt montate ïn pozi^ie fixa, de exemplu majinile de gaurit, ferastraie circulare,strunguri §i ma§ini de ïngrofat. Desigur, se aplica aceleaji reguli ca ji la majinile electrice manuale.Intre^inerea adecvata este foarte importanta: acestea trebuie sa fie intotdeauna aprobate ji sarespecte aceleafi puncte. Majinile unelte au nevoie de inspec{ii regulate fi lubrifiere. Riscurile cuaceste mafini sunt pu^in diferite de acelea cu ma|inile electrice manuale. Cu fiecare ma^ina, fiecareangajator trebuie sa ia ïn calcul riscurile fi cum pot fi ele rezolvate. Geringe speciale se aplicaorganizarii locului de munca. Podelele trebuie sa fie suficient de dure ji trebuie sa existe suficientspatiu pentru a ne mifca ïn jurul majinilor ji pentru transport. Trebuie sa existe suficienta lumina(naturala fi artificiala). Desigur, EPP sunt necesare atunci cand folosim majina unealta. Majinileunelte sunt cumva mai dificil de utilizat decat majinile manuale. Prin urmare, instruirea adecvataeste foarte importanta. Acestea reprezinta considerente suficiente pentru a iua in calcul catevapuncte.

Comentariu

Cu majinile de gaurit este foarte importanta fixareaadecvata a plesei de lucru. Se ïntampla adesea sagaurim „buca^i" pe piesa de lucru: datorita acestuilucru piesa de lucru se va roti sau zbura, ceea ce poateprovoca un accident. Este foarte perlculos 5! interzis satine^i piesa de lucru cu mana. Piesele de lucru trebuiesa fie bine prinse cu cleme. Bol^urile ji clemele men^inpiesa de lucru fixa pe masa de gaurit. De asemenea,cand dam o gaura mica, piesa de lucru trebuie sa fiebine fixata ïn cleme.

Exista anumite riscuri:- burghiul se poate rupe;- maturarea resturilor de gaurire cu mana;- un mecanism de antrenare care nu este acoperit;- prinderea de catre par^ile ïn rotatie;

Pentru indepartarea §panuiui se folosefte o perie sau

Verificarea ji lubrifierea se pot face numai atunci candmajina este complet oprita. De asemenea, regiareacursei ïn V nu se poate face cand mafina este ïn mijcare. Este mai sigur sa oprim mafina complet.

y Folositl numai unelte aprobate

^ Asigurati mtretinerea regulata $1adecvata

Purtam EPP pentru:• Protecïia ochilor;• Proteciia urechilor;• echipamente de lucru adecvate

y Fixafi ïntotdeaüna piesa de lucru ïnmod adecvat

y Cititi instrucjiunile de utilizare §i masurile de protectie

y Asigurati ordinea 5! cura^enia

De asemenea: purtati ochelarii de protectie (cateodatasi antifoane) ji echipament de lucru adecvat. Nupurta'fi haine de protectie largi, parui desfacut,bijuterii manu;i langa ma;ina de gaurit in rotatie.

LichiduI de racire |i taiere:Uleiul de racire sau taiere este adesea folosit atuncicand gaurim sau taiem ïn metal. Uleiul pur este folositpentru lubrifiere, dar pentru alte scopuri se folosefteun amestec de ulei 5I apa. De obicei, acest ulei nu estebun pentru sanatate. De asemenea, uleiul trebuieïnlocuit regulat. Este important sa ftim ce tip de uleitrebuie folosit.A se evita contactul cu uleiul.

..nu pne de ma§ina..

Echipamentul CE.

Ofertarea de ma§ini farS aprobarea CE pare sa fie cauzaunei agitatii pe pia^a. In primul rand printre furnizorii careintr-adevSr pn strict la reguli j/ vSnd ma^ini aprobate cumarcajele CE. E de'meeles ca oamenii vor insista asupra masurilor atunci echipamentul care nu poarta ConformitateaEuropeanë (CE) este dintr-o data folosit In muncë.Asociapa Furnizorilor de Echipamente de Construc^ii }iTransport (BMWT) a preluat conducerea in aceasta j/impreuna cu instan^ele competente va regla problemele cucontravenienpi.In schimb, vanzatorii de ma$ini necertificate CE vor indicadiferen^ele atractive de pref la dient §i ca pot fi ace/eaj;ma§ini. Ei jt/u, tntr-adevar, ca pierd teren datorita faptuluica marca CE nu a fost inventata in zadar. Cerin\eleeuropene in domeniul condipilor de muncë j/ securitatesant foarte stricte atunci cand sunt comparate cu ma^iniiej; aparatele care sunt acceptate in afara Europei. Cu unechipament bun, putem prevenire uzura prematura aoamenilor in muncë, f/ ne asigurëm cë munca esterealizatë in siguran^ë in mediu. Aja incat cuptul taie petrei laturi: angajatorul menpne un personal bun, face rostde instruc^iuni actualizate §i angajatul ajunge u^or lapensie.

Bouw Machines, nr. 4, Aprilie 1999

X Ma§ina nu poate lucra cu curentdeschis

X ïntretinerea nu poate fi facuta atuncicand ma§ina este pornita

X Nu foiositi mana pentru a matura§panul

X Uleiul uzat de racire ji taiere nu facebine sanata^ü. Poate cauza problemeale pielii. Nu putefi Tnlocui uleiulfara EPP.

X NICIODATA nu purta^i manu§i cuma§ini de gaurit. Va poate costa undeget sau toata mêna.

12 Ma§ini unelte

12.2 Riscuri atunci cand lucram cu ma^ini de

polizat fixe

Ma^inile de polizat fixe sunt folosite pentru polizat, mai ales pentru a ascu^i uneltele (mai alesdaltile). Intocmai ca ji la majinile de polizat manuale, piatra consta dintr-un amestec de agentliant 5i substan|a de polizat. Aceste pietre sunt insa mai groase. Ele sunt mai intai comprimate apoiuscate.Pietrele de polizor au un inel de plastic sau plumb dur pe interior. Fara inelul din interior, pietrelede polizor s-ar sparge foarte repede. Aceste pietre de polizor au de asemenea un numar maxim derotatii pe minut. Mai muit, exista anumite riscuri.In aceasta sec{iune puteti citi despre cum sa folositi o majina polizat in siguran^a.

Comentariu

Ma|inile de polizat au un numar mare de rotafii peminut. Daca acest numar este mai mare decat acela pecare piatra Tl poate suporta atunci cand este tn sarcina,piatra se poate sparge.Are efectul unei mici grenade care explodeaza! Nunumai la un numar prea mare de rotatii dar ji dacaeste deteriorata, piatra se poate sparge ïn buca^iprovocand raniri. Ma§inile de polizat fac de asemeneaun zgomot mare. Pentru a nu avea leziuni ale urechii,trebuie intotdeauna sa purtam protectie pentruaceasta. Mai muit, particulele ce provin din polizarepot intra in ochi daca nu se poarta ochelari de polizorsau speciali de protectie, ïn afara de panoulobligatoriu de protectie.

^ l\/la§ina §i partile ei trebuie protejateadecvat

^ suportul nu poate sa fie la mai muitde 3 nnm de piatra

^ Piatra de polizor trebuie sa fieperfect rotunda §i destul de groasa

In afara de panoul de protectie.protectia pentru ochi trebuie mereupurtata

y Citi^i instrucïiunile de utilizare 5! masurile de precautie

^ Folositi piatra de polizor ïn modr\ corect

Pentru a reduce aceste riscuri:- numai angaja^ü experji pot instaia majinile de

polizat;- piatra polizorului trebuie protejata pe toate partile;- panoul (obligatoriu) de protectie trebuie

intotdeauna folosit;- pe piatra exista o eticheta cu Informatiile

importante, printre care numarul maxim de rotatii;- ploaia de scantei poate provoca rani ji/sau deteriora

hainele de lucru;- va puteti rani daca piatra de polizor se sparge.

Mai muit, exista un numar important de reglaje.Distanta dintre suportul dal^ii de exemplu, ;i piatra depolizor nu poate fi mai mare de 3 mm. Fiindca piatrase uzeaza prin utilizare, suportul trebuie ajustatperiodic. Deslgur acest lucru se poate face numai candmajina este oprita. Suportul trebuie de asemenea sapoata fi reglat conform regulii de 3 mm.

Atunci cand piatra de polizor nu mai este suficient derotunda, aceasta trebuie ïnlocuita. De asemenea,atunci cand piatra nu mai este suficient de neteda, eanu mai poate fi folosita. Acest lucru provoacainstabilitatea ma^inii ;i vibra^ii. Acest lucru se maiintampla atunci cand marimile pietrelor pe majinadifera prea muit.

.ascutip uneltele bune tn mod adecvat..

Ranip in mod absurd...

htr-o fabrica de procesare a metalelor, un angajat a fost ranit la fafa. Omul efectua activitap de polizare cu o mapnade polizat care fusese transformata pentru scopul acesta.„Nu ftiu ce a mers gre§it dar lucram In modui acesta deceva timp" a spus speriat conducatorul locului de munca.Angajatii reglau antrenarea electricS a ma^inii in aja felincat discul de polizare sa se roteasca optim. Probabil ca afost ur) scurtcircuit la un punct de contact. Datorita blocariibraste a ma^inii, piulita a fost smulsa, facand discul abrazivsa zboare j/ sa loveasca angajatul in fata.

Vlctima a fost dusa la spital cu rani serioase.

© PBNA

X Polizarea fara ochelari de polizat sauprotectie este nesigura

X La utilizare, majina de polizat facemuit zgomot; prin urmare, trebuiepurtate antifoane

X Nu ïndeparta^i panoul de protectie

X Datorita pericolului de incendiu, nutineti substan^e uscate sau carpe decura^at langa ma§ina de polizat

X Nu polizati niciodata cu manu^i

12 Ma§ini unelte

12.3 Riscuri m lucrul cu ferastraie circulare

Cele mai importante riscuri la ma§inile (pentru procesarea lemnuiui) sunt pericoiele par^ilor ïnrotatie, obiecte care pot zbura sau sa fii prins de catre mecanismele de mtindere |i/sau alimentare.Mai muit, exista pericoie precum zgomotul, praful sau sa fii taiat de par{i ascu^ite (varful dal^ilor $ia lamelor ferastraului).Prin urmare, atunci cand lucram cu aceste mafini, trebuie sa fim conjtienti despre pericoiele destrivire, lovire ji taiere, mai ales aie degetelor §i mainilor. Fiindca nu putem sa ne ocupam individualde toate majinile, muit folositul ferastrau circuiar este iuat drept exemplu din muite alte majini (deprocesare a lemnuiui).La inceputul acestui capitol am vazut cat de importanta este organizarea unui loc de munca in modadecvat pentru a lucra ïn siguranta. Totufi, fi instruirea, manufactura ji experien^a sunt esen^ialepentru lucrul in siguran^a cu aceste majini. Folosirea cu expertiza (adica in mod adecvat ji insiguran^a) 5i sim^ul de responsabilitate al utilizatorului sunt de cea mai mare importanta.

Comentariu

Riscurile generale atunci cand lucram cu acest tip dema|ini sunt:- prinderea mainilor ji picioarelor In mecanismul de

reglare;- pornirea accldentala a majinii;- leziuni ale urechii datorlta zgomotului excesiv;- Inhalarea de praf provenit din taiere;- Comportament nesigur.DIspozitivele de protectie necesare trebuie aplicatepentru a va impiedica sa ajunge^i Tntre parjile ma;inii.Un ventilator pentru ferastrau atafat la acesta esteaproape ïntotdeauna un Standard.

ma§ina trebuie aprobata

^ ma§inile fixe trebuie sa aiba unextractor de praf fixat temporar

^ lama ferastraului trebuie montata indirectia de rotire corecta cu unseparator de placa (grosimeaacestuia trebuie sa fie mai micadecat aceea a lamei)

^ a se folosi EPP necesare

^citi^i instructiunile pentru utilizare jiprecautii de securitate

Ferastraiele circulare universale trebuie saindeplineasca cel pu^in urmatoarele cerin^e:- majina trebuie sa aiba un panou de protectie

adecvat deasupra lamei. Prin folosirea unui panoutransparent, puteti vedea ceea ce face^i;

- Separatorul de placa (partea sub forma de sabie dinspatele mesei lamei) trebuie sa se potriveasca cumasa de taiere utilizata (grosime fi tnaltime);

- Un ghidaj adecvat marcat sau care se regleaza binetrebuie instalat;

- Unui sau mai muite accesorii pentru extrac^iaprafuiui;

- Masa rotitoare trebuie setata cat mai sus cu putinta.in acest mod piesa ricofeaza mai ïncet;

- cand taiem piese mici, trebuie folosit un bloc deimpingere cu dispozitiv de prindere reglabil.

Conditiile pentru ferastraiele circulare au fost ajustate.Cerintele pentru panourile de protectie, separatorul deplaca fi reglarea mesei de taiere sunt aceleaji. Oconditie suplimentara este ca trebuie sa avem unopritor de urgen^a. Este un buton mare fi rofu care seapasa manual. Mafina trebuie sa aiba de asemenea uncomutator de deconectare a tensiunii. Comutatorulasigura ca mafina nu pornejte automat dupa o caderede tensiune.

Aceste condi^ii suplimentare sunt aplicabile mafinilorcu mai muite pozi^ii de operare. Sunt mai muiteposibilitati de taiere, precum taierea in lungime sauscurtarea.

© PBNA

.un cerc perfect rotund fn jurul ferastraului circular .

Contractorul amendat pentru un accident cu ferastrëulcircular

Judecatorul polip'el economice din Middelburg a impus oamenda de o mie de guldeni unui subcontractor Conformjudecatorului, subcontractoru! a neglijat instruirea unuitSnar angajat care ^i-a tëiat o parte a degetelor la circular.„ Tocmai venise de la jcoa/a. Este prea periculos sa dam unasemenea aparat pe mana unui om fSra experien\a" a spusjudecatorul poli\iei. Ofi^erul de justipe cere o amenda malmare. El spune ca firma a facut prea pupne j/ ca nu arespectat prevederile Legii Sanatapi si Securitapi Muncii. Amai subliniat de asemenea pericolul de a lasa un tanarangajat sa lucreze cu un ferastrau circularUnui dintre directori a vazut accidentul ca pe o eroareumana. „AvSnd in vedere instruirea sa anterioara, amcrezut ca ff/ va putea fndeplini sarcinile" s-a aparat acesta.Victima are leziuni permanente datorita accidentului, darnu este inapt pentru munca. Este angajat pe duratanelimitata a contractorului.

X Nu puteti folosi o linie sau degetulpe post de bloc de Tmpingere

X cand utilizati ma$ina, nu aveti voie saTndepartati protectia de deasupralamel

X Nu putem ocoli comutatoarele deurgen^a

X nu scoateti niciodata separatorul deplaca

X nu lasati niciodata ferastraul infunctiune daca ati terminatoperatiunea

X nu lasa^i niciodata ma§ina mfunctiune nesupravegheata

Test grila pentru capitolul 12

1. Un circular de constructie trebuie sa fie echipat cu;a. un maner pentru a cara masa ferastraului;b. un opritor de urgen^a;c. O aplicare fixa.

8. Resturile de la gaurire trebuie inlaturate cu:a. O perie;b.cu mainile;c. foalele.

2. Foloslrea uleiului de racire talere este:a. daunatoare pentru sanatate ji mediu;b. daunatoare pentru majina;c. daunatoare pentru metalul ce trebuie taiat.

3. Pentru a conduce in siguran^a o piesa prin ferastraufolosim:a. un bloc de impingere cu maner reglabil;b. manu|ile de protectie;c. O linie.

4. Atunci cand lucram cu o majina unealta suntem inpericol sa:a. ne zdrobim par^i ale corpului;b. leziuni ale urechii $i/sau ale ochilor;c. intoxicatie.

5. Ma§inile unelte trebuie sa fie echipate cu:a. suficiente protec^ii;b. un comutator pentru oprirea de urgen^a;c. a ji b sunt corecte.

6. Marca CE pe o ma$ina indica faptul ca ma;ina seconformeaza:a. cerin^elor Inspectie! Muncii;b.cerin^elor europene de securitate;c. cerin^elor serviciilor de securitate fi sanatate.

7. Pericolul atunci cand lucram cu mafini de perforateste ca:a. piesa de lucru este aruncata daca nu este prinsa

bine;b. burghiul este ascu^it;c. ajchiile pot sari ïn ochi atunci cand purtam

ochelari de protectie.

9. Cand lucram cu o mafina de polizat, pe langaprotec^ia urechilor trebuie de asemenea:a. sa folosim o protectie sintetica 5i sa purtam ma

nu§i de protectie;b. sa purtam o casca de protectie;c. sa folosim protectia.

10. Atunci cand exista un defect al mafinii:a. putem lucra totu^i cu mafina daca se poate face

ïn siguran^a;b. repara^ia trebuie facuta de catre experji;c. se procedeaza la oprirea de urgen^a.

Koninklijke

ffiPBNA

Capitolul 13

Echipamentul personal de protecfie

13.1 Echipamentul personal de protectie in general

13.2 Protec^ia respiratorie

13.3 Protec^ia urechilor

13.4 Protec^ia corpului

13.5 Protec^ia ochilor

13.6 Protectia ïmpotriva caderilor

© PBNA, postbus 68, 3330 AB Zwijndrechi. Toale drepiurile rezervaie.Nici O parte a ocestei edi)ii cobr nu poote ii reprodusa, iiiregistroló pe un dispoziliv automal sou foculó publico in nici o brma sou mod, fie eieclronic,meconic sau prin folocopiere, inregisirore sau alt mod fara permisiuneo [jreolabiló o edüorului. Aceosia se aplicö Iniregii edijii precum unei poni.

141

13 Echipamentul personal de protectie

13.1 Echipamentul personal de protectie m general

in capitolele precedente a^i citit despre riscurile cu care va confruntati ïn timpul lucrului. Pentru apreveni aceste „riscuri ale meseriei" pute^i utiliza mai muite metode. Bineïnteles, cea mai bunasolutie este sa rezoiva^i riscurile la sursa. Ne-am putea gandi la o majina buna $1 sigura, materialebine alese, metode de lucru sigure ji un loc ordonat. In ciuda tuturor masurilor lucrurile pot totujimerge prost. De exemplu, a te proteja ïmpotriva afchiilor care zboara ïn direc^ia grefita, trebuie sapurtati echipamentul personal de protectie, sau pe scurt, EPP. Dupa cum probabil jti^i aceasta esteultima solutie!Ce este de fapt EPP ji cine este obligat sa ïl poarte?Aceasta ji muit mai muite sunt tratate ïn acest capitol.

Comentariu

Echipamentele personale de protectie (EPP) suntarticole precum cajtile, bocancii, ochelarii ji protec{iilepentru urechi. Scopul cel mai important al EPP este dea reduce consecintele unui accident.Ganditi-va la omul caruia I-a cazut o cheie peste cap. Elpoarta casca |i sufera doar o contuzie. Daca nu ar fipurtat casca, ar fi fost mort.Prin urmare, EPP nu asigura o siguranta supllmentaradar ne protejeaza ïmpotriva consecin^elor lipsel desecuritate, de ex. ranirl ujoare, dar cateodata previnun deces (ochelarii de protectieZ-piatra).

^ EPP trebuie sa aiba marcile CE

y Angajatorul este obligat sa puna ladispozitie EPP

y Angajatii sunt obliga^i sa foloseascafi ïntre^ina EPP

y EPP trebuie sa aiba instruciiuni clarede utilizare

Flindca EPP sunt aja de Importante, acestea trebuie saïndeplineasca anumlte condltli. Acestea trebuie sa fleputernice 5I eficiente, |l trebuie testate pentru a fi darla ce folosesc. Producatorul indica acest lucru ïninstructlunile de lucru. Regullle se aplica de asemenea|i pentru utilizator;- intretlnerea adecvata;- Inspec^ii regulate;- utllizarea corespunzatoare;- Instalarea sigura;- controlul adecvat (ex. controlul la magazie).

Ce spune legea?Din 1992, marcajele CE au devenit obligatorii pentruEPP. Acest lucru ïnseamna ca se aplica aceleaji regullpentru EPP ïn toata Europa. EPP trebuie sa fleeficiente. Circumstan^ele, prin urmare, determina ceeace este necesar EPP trebuie sa fle de asemeneaergonomie. Prin urmare, trebuie sa fle confortabil.Atunci cand Ie purtam trebuie sa avem un disconfortcat mai mie. O casca de beton ar fi foarte sigura dar inpractica nimeni nu o poate purta.Instructiunile adecvate sunt de asemenea foarteImportante. Acestea trebuie sa fie disponlbile ïn limbautilizatorului.

Legea Conditiilor de Munca obliga angajatorul sa punala dispozitie suficiente EPP precum ;l instructlunlle deutilizare. Angajatul este obligat sa poarte EPP acolounde este necesar sau indicat.

© PBNA

.folosip zilnic echipamentul personal de protecp'e .

Amenzi pentru lipsa EPP-urilor

Inspecpa Muncii a luat o noua inipativa pentru a rezolvapractica nepurtarii echipamentului personal de protecpe.De asemenea, au fost abordate probleme care vizeazautilizarea inadecvata a echipamentului de protectie saufolosirea protecfiei neaprobate impotriva caderii.

Prin implementarea politicii de reacpe rapida, InspecpaMuncii este capabilë sa ac\ioneze direct asupra neregulilorAstfel, diversele industrii contractoare din vestul fariinoastre au fost vizitate §i au fost efectuate inspecpineanunfate in diverse sectoare, precum serviciile decuraXenie j; industria ojelului.

Muite neajunsuri au fost scoase in evidenta, dar nu numaiangajaplor, ci j/ angajatorilor j/ au fost aplicate mal muite

Inspecpa Muncii spera sa efectueze acpuni similareimediate pe viitor pentru a menpne atenpa asupramijloacelor adecvate de protecpe personala.

X EPP nu pot preveni accidentele cinumai limita consecintele

X Atunci cand nu purtam EPP, este oac^iune nesigura

X EPP nu trebuie sa introducé noiriscuri

NB. Inspectia Muncii va poateamenda daca nu purtafi EPP acoiounde este necesar sau indicat!

13 Echipamentul personal de protec|ie

13.2 Protectia respiratorie

Protec^ia respiratorie este folosita Tmpotriva substantelor care pot patrunde in corp prin gura §1 nas,de exemplu praf, vapori de vopsea sau gaze. Protectia respiratorie trebuie de asemenea purtataatund cand exista poten^ial de mai pu^in de 20% oxigen mtr-un spa'ïiu inciiis.Distingem intre protec^ia dependenta respiratorie (aerul din mediu este filtrat) ji protectieindependenta respiratorie unde aerul de respirat provine din rezervoare sau prin furtun.Cand folosim o masca filtranta ji cum difera fa^a de ma§tile pe baza de aer curat?Acest paragraf ofera informa^ii despre acestea.

Comentariu

Majtile filtrante sunt folosite numai in cazulcantitatiior mici de substan^e periculoase. Numimaceasta protectie respiratorie dependenta deoareceaerul inconjurator este filtrat. Atunci cand exista maimuit de 1 % (procent velum) de substan^a periculoasaIn aer ji/sau mai pu^in de 20% (procent volum) oxigen,trebuie folosita protectia respiratorie independenta.Exista doua tipuri de majti filtrante:- mafti CU filtru pentru praf;- ma|ti CU filtru pentru gaz.

Cu maftile cu filtru pentru praf, imediat ne gandim lafiltrul universai din hartie. De fapt, este buna numaipentru substan^ele cu granulatie mare jinepericuloase. Se gasesc de asemenea ji sub formaunei majti filtrante. Majoritatea maftilor filtranteconstau dintr-o masca fixa (pe jumatate sau toata fa'fa)la care se ata^eaza gura filtranta.

y ïntotdeauna folositi o masca care sepotrivejte bine

^ Folositi filtrul corect §i citi^iïntotdeauna instructiunile ïnainte deutilizare

y Pentru a folosi majti pe baza de aerproaspat, aceasta trebuie aprobatamedical §i este nevoie de oacompaniere speciala

y protec^ia urechii trebuie deasemenea purtata cu capsule de aerproaspat

Exista diverji factori de protectie:- PI (grosier) cu factor de protectie 4;- P2 (intermediar) cu factor de protectie 10;- P3 (fin) CU factor de protecjie 30. (in anumite cazuria se folosi numai in combinatie cu o masca pe toatafata).

Se gasesc diverse tipuri de filtre pentru gaze conformdiverselor substan^e care trebuie utilizate. Codurile peculori sunt folosite (vezi tabelul 10.2.3.) din care celemai importante sunt:- Tip A (maro): aburi organici;- Tip B (gri): aburi acizi;- Tip E (galben): dioxid de sulf;- Tip K (verde); amoniac.

Diverse tipuri de filtre pot fl combinate. Adesea unfiltru pentru substan^e grosiere este folosit fn fa^apentru ca filtrul pentru gaz sa nu se blocheze prearepede. Pe filtru apare de asemenea data expirarii carenu trebuie depafita. Dupa aceasta, filtrul mai conferapu^ina protectie sau nici o protectie.

Pentru protectia respiratorie independenta pot fifolosite respiratoare sau capsule de aer proaspat. Larespiratoarele independente se folosejte aerul dintr-unrezervor. Acest rezervor se poarta tn spate. Fiindca estegreu de lucrat cu acesta fi nu contlne atat de muit aer,este adecvat pentru o perioada scurta (20-30 minute).Pentru a purta rezervoare cu aer proaspat, angajatultrebuie sa fie apt medical §1 instruit special.Aerul pentru respirat dintr-o capsula de aer proaspateste de obicei aspirat din afara (spatiu curat) printr-uncompresor. Datorita presiunii mari din capsula, nu seformeaza aburi in interiorul capsulei. Cateodata estenecesara protectia urechilor: aerul care iese poate face„zgomot".

PBNA

Nu pute^i respira...? Schimba^i filtrul mai des .

Cuplele pentru aer comprimat fac lucrul mai sigur.

/ ® O» O®ƒ O® O® Q "l- *0 0 00 0 o|'.»)VO» Op „ «iHyV»'ooo oHt^\O O - O\oo«

Half mosk respirator

Cu senV/e KE, Rectus ofera o cupla certificata pentru aercomprimat. Cuplarea rapida patentata este prezeritata cuun aja z/s s/stem de decuplare in doi pa§i. Pentru a eliberacupla, utilizatorul trebuie mai intêi sa mi^te carcasainainte. Cupla se autoventileazë atunci. Apoi carcasatrebuie mutata inapoi j/ dupa care clema se poate scoatedin cuplaj. Carcasa de decuplare este realizata din fibrasintetica rezistenta. Conform producatorului acesta finemai muit decat metalul.

Cobouw, 28 iunie 2001.

X Asigurati-va ca perioada maxima deutilizare a filtrului nu este depa§ita

X Un respirator pe toata fata nu sepotrive§te bine daca aveti barba.Protectia ma|tii este de asemeneainsuficienta. O capsula de aerproaspat ofera cea mai buna solutie(deoarece se potrive§te larg)

X Un filtru pentru praf nu poate fifolosit la vopsirea prin pulverizare;protec^ia este insuficienta

13 Echipamentul personal de protectie

13.3 Protec"{ia urechilor

in muite activitati exista muit zgomot. Datorita zgomotului majinilor, oamenii nu se pot auzi.Sunetul este masurat Tn doua „masuri": frecven^a in her{i (inaltime) presiunea sunetului (volum)in dB (a). Volumul este masurat in decibeli (dB) ji este transferat catre urechea umana in dB(A).Prea muit zgomot distruge cilii din urechi. Prin aceasta, nervii nu pot func^iona corespunzator fidevenim „surzi la zgomot". Atunci cand suntem surzi la zgomot, daunele nervilor nu pot fireparate. Apoi aparatul de auzit nu mal confera nici o ujurare; un asemenea aparat poate aduce u?urare pentru aja zisa surzenie pe via^a. Pentru a ne proteja urechile impotriva sunetelordaunatoare excesive (zgomot), trebuie folosita protec^ia adecvata a urechilor. Legea Conditiilor deMunca prescrie un numar de reguli. Protecfia urechii se gasejte in toate tipurile de masuri pentrudiferite niveluri de protectie.Cititi mal muite despre aceasta in aceasta sec^iune.

Comentariu

Leziunile urechii pot surveni cand suntem expu^i laniveluri ale sunetului de 80 decibeli sau mai muitpentru o durata de 8 ore pe zi §i 40 ore pe saptamêna.Cat de muit reprezinta 80 decibeli (80 dB(A)? Atuncicand nu avem un aparat de masurat, putem folosiurmatoarea metoda; sta^i la un metru de cealaltapersoana. Daca unul ridica vocea, zgomotul depajefte80 dB(A). Nu va uitafi unul la celalalt atunci candaplica^l aceasta metoda-oamenii care lucreaza Inzgomot pot citi pe buze fara sa ftie. Legea Condi^iilorde Lucru spune ca angajatorul este obligat sa puna ladispozitie protectie pentru urechi de la 80 db(A) $i sarecomande folosirea acesteia.

De la 85 dB(A) angajatul este obligat prin lege sapoarte protec^ia pentru urechi. Adesea, se intamplamai repede decat credem.IVIajoritatea protec^iilor pentru urechi sunt purtate ininteriorul lor. Cea mai simpla protecj;ie pentru urechieste vata de urechi (plastic). Rolele galbene se umtiaatunci cand sunt puse in urechi. in functie de frecven^asunetului, confera protectie de aproximativ 10-15dB(A). Vata obifnuita din casa nu este adecvata!

Dopurile pentru urechi sunt dispozitive speciale dinmaterial sintetic care confera protectie impotrivazgomotului puternic pana la 20 dB(A)

y 80 dB(A) §ansa de a suferi leziuni aleurechii (8 ore pe zi, 40 ore pesaptamana)

y 80 dB(A) angajatorul pune ladispozitie protectia pentrü urechi §irecomanda folosirea ei.

y 85 dB(A): purtarea protectiei pentruurechi este obligatorie. Angajatorulia masuri pentru reducereazgomotului.

y Buna ïntretinere este igiena.

y un test audiometric trebuie inclus ïn

nv examinarea medicala periodica

Otoplasticele sunt special realizate, prin folosirea unuidop de ceara, se realizeaza un fel de turnare incavitatea urechii. Filtrul incorporat in substan^asintetica este acordat in mod special. Nivelurlledaunatoare ale zgomotului de la locul de munca sunttransformate |i reduse. Avantajul otoplastlcelor este caretin comprehensiunea verbala Tn timp ce zgomotulexcesiv de la locul de munca este filtrat. Protec^ia estepentru 20-30 dB(A)

Cajtile antifonante nu sunt purtate in ureche ci pesteea. Acestea arata ca un telefon mare de ureche jiinchid urechile fa^a de mediu. Gradul de protectievariaza in functie de tipul de casca ji de frecven^asunetului, dar este in jur de 20 - 25 dB(A). Cajtilemoderne sunt cateodata echipate cu un receptor radioincorporat pentru a face posibila comunicarea, deexemplu cand suntem ïn mifcare.

© PBNA

Zgomotul... cateodata vine din urechile noastre..

Din ziar:

La sfêr^itul lui octombrie 1999, s-a organizat ö zi a urechii.Urmatoarele probleme au ie^it la iveala. Cam 10% dinpopulapa olandeza (1,6 milioane) sufera de afec^iuni aleauzului. Fundapa na^ionala pentm auz FederapaolandezS a centrelor audiologice se ajteapta ca numarul sacreasca drasticin viitor.

Majohtatea problemelor de auz tncep pe platforma. fnfiecare an mai bine de 100.000 oameni trebuie sa faca fa^aproblemelor de auz datoritë zgomotelor excesive de peplatforma de lucru.

Experfii pledeaza pentru masuri de reducere f/ mai muit azgomotUlui j; o protectie mai fauna a angajaplor Maimuit, cam 20.000 de tineri /j/ distrug auzul ascultêndmuzica prea tare. S-a dovedit ftiinpfic faptul ca un volummai mie al muzicii din discoteci va reduce drastic numarultinerilor cu probleme de auz.

Mulp oameni care sunt tari de ureche, mai ales cei batrêni,devin singuratici datoritë problemelor de auz. Datoritaignoran\ei fi ru^lnii, nu se duc imediat la un centruaudiologic pentru a-si procura aparate de auzit.

X este O ac^iune nesigura sa nu folosimprotectia pentru urechi

A aparatorile contra zgomotelor<,etc.ale majinilor nu pot fi neglijate

X nu lucrati niciodata singur ïn trafic cilasa^i un coleg sa supraveghezetraficul din spate

13 Echipamentul personal de protecfie

13.4 Protectia corpului

Pentru a ne proteja corpul, mainile picioarele, exista mai muite mijloace de protectie. Unul dintreele este utilizarea mai muitor EPP simultan, precum bocancii ji casca de protectie. Salopetele ^ihainele de lucru de asemenea protejeaza corpul impotriva pericolelor precum ploaia ji vantul, dar 5i impotriva unor substan^e periculoase. Sunt discutate in aceasta sec^iune diverse mijloace deprotectie.

Comentariu

Cajtile de protectie sunt folosite foarte muit In mediulde constructie ji industrii. Exteriorul cajtii protejeazaImpotriva obiectelor dure }i ascutite. Greutateaobiectelor care cad este distrlbuita pe carcasa, in timpce captujeala din interior absoarbe mal muit impactul.Caftiie pot fi facute din policarbonat, polietilena fipoliester Tntarit cu fibra de sticla. Instruc^iunile pentruutilizator trebuie sa men^ioneze cand trebuieschimbata (sticker VCC). Cea mai cunoscuta casca, dinpolietilena, este folosita timp de 3 ani; celelaltemateriale pentru aproape 10 ani. Atuncl cand o casca acazut, a primit o lovitura sau este deteriorata, trebuieïnlocuita.

In orice facem, folosim mainile sau bra^ele; prinurmare, este important sa Ie protejam bine.

y ca§tile, bocancii, manujlie jisalopetele trebuie sa aiba marca CE

^ cajtile §1 bocancii trebuie sa fieTnlocui^i m timp; oricum, dupa dataexpirarii

^trebuie folosita o salopeta care vinebine §i care este adecvata muncii

^ inspectia regulata §i inspecjia EPPeste importanta

De aceea se folosesc diverse tipuri de manuji. in primulrand, ele protejeaza Impotriva obiectelor ascu^ite.Apoi exista manuji de protectie impotriva caldurii,frigului, radia^iei $i diverselor tipuri de substantepericuloase.Materialele cele mai utilizate sunt textllele, pielea,cauciucul, neoprenul, PVC, NBR ji vinilul. Purtareamanujilor adecvate este prin urmare importanta.Trebuie sa ne asiguram de asemenea ca ele se potrivescbine astfel ca un lichid periculos sa nu se scurga tnmanu|a.

Incaltamintea de protectie se gaseste de asemenea indiverse tipuri ji marimi. Care tip se potrivejte cel maibine este determinat de tipul de munca. Un pantofbun are:- un varf ranforsat (otel sau material sintetic) pentru aproteja degetele Impotriva obiectelor grele;- O talpa medie ranforsata (otel sau material sintetic)pentru a proteja talpa (de ex. in cazul In care calcampe un cui);- 0 talpa antiderapanta cu grosimea prescrisa aprofilului: aceasta talpa trebuie sa fie rezistenta la uleifi substante chimice;- calitati antlstatice.

Pantofii de protectie trebuie sa fie gresati In modregulat. in acest mod, ei raman impermeabili §i rezistamai bine la diverse substante. Aceleaji reguli se aplicabocancilor. De obicei nu folosim bocanci obifnuiti.

Pentru protectia corpului se folosejte adesea salopeta.O salopeta trebuie sa vina bine fi sa nu aiba partidesfacute precum nasturi care atarna sau maneci saubuzunare sparte. Ca fi EPP, salopeta este realizata dindiverse materiale, facand-o rezistenta la pericolespeciale precum acizi, caldura, frig, radiatie sauincendiu. Prin urmare toate salopetele suntconfectionate din materiale speciale.

© PBNA

© PBNA

Hajnele de lucru lucreaza mai bine...

I Pe vreme rece j; nefavorabila, janse/e de disconfort almundi j/ acddente cresc. Mainile §i degetele pot inghe^a, j

I i mu^chii inghe^afi nu mai vor sa munceasca. Capadtatéa! de realizare a fntregului corp este redusa rapid. Prin; urmare, imbracamintea adecvata este foarte importanta.

O fabrica de imbracaminte sfatuie§te oamenii care muncescafara pe tot timpul anului sa poarte trei rênduri de

i imbracaminte. Primul care iese din ^ifonier in lunile redsunt haina cu mêneci lungi j; izmenele. Dupa aceeaurmeaza rêndui intermediar, pe care angajatul in poatevaria dupa dorinta. In functie de vréme, el poate aiege untricou, cama^a sau o haina din lêna. Ultimul rênd este cel

j de deasupra care izoleaza f/ protejeaza impotriva ploii.I Este important ca hainele de protectie sa confere destul! loc pentru mi^cari, sa se deschida ujor y/ sa fie confqrtabile.I Simbolurile de pe eticheta cu semnul de inghe\ conferSI asigurarea ca protecpa adecvata este furnizatë conform

normei europene (ENV342/343).O clasa de siguranja este alocatë imbracamintei din diversecategorii de munca. Aceasta confera protecpa §i recunoajterea, de exemplu pentru lucrul lönga strazi.

!lI Tuin en landschap, 21 iunie 2001

X Nu puneti niciodatS casca pe lunetama^inii: la o oprire brusca aceastadevine un proiectil. Mai muit,materialul Tmbatrane§te cu vremeadatorita razelor solare care intra prinluneta

X nu purta^i niciodata manu5i uzate, maiales cand lucra^i cu majini unelte

X nu purtati niciodata bocancii farajireturi

X Bocancii obi$nuiti sau din cauciuc nusunt bocanci de protectie

13 Echipamentul personal de protecfie

13.5 Protectia ochilor

La munca, avem nevoie de ochi foarte muit, ceea ce constituie un motiv suficient pentru a-i protejain muite activitati, mai ales cand exista riscul aterizarii unor ajchii in ochi. La fel fi cu activitatile desudura, trebuie sa ne protejam ochii $i fa^a in mod adecvat. Pentru aceasta, exista mai muite tipuride ochelari de protectie ji viziere.Purtarea unor ochelari speciali nu este de ajuns. O rama obijnuita ji lentile nu ofera o protectiesuficienta.Care sunt cerin^ele ji ce tip de protectie trebuie folosita? Vom gasi explica^ia in aceasta sec^iune.

Comentariu

Ochelarii de protectie au o structura speciala, adica nusunt inflamabili |i au nijte protecfli laterale speciale.Structura trebuie sa aiba marca CE. Ochelarii suntrealiza^i din sticia ranforsata care este de 6-8 ori mairezistenta decat sticia obijnuita. Atunci cand se sparg,sticia ramane in structura nu intra in ochi. Ochelariide protectie pot fi obtinuti cu diverse duritati precumochelarii obi;nuiti. Dezavantajul fibrelor sintetice esteca sunt grele |i destul de scumpe. Ochelarii din sticiasintetica sunt mai puternici §i mai ufori decat sticia,deji se zgarie muit mai ujor.

^ ochelarii de protectie buni au:• sticia buna de protectie;• O structura speciala (neinflannabila);• protectii laterale pe rama

ochelarilor.

V vizierele sunt folosite cand toata fa^atrebuie protejata

/ ochelarii de sudura: suduraautogena/taiere cu gaz

y gluga pentru sudura sau cascapentru sudura; sudura cu are, taiere(protectie impotriva UV, IR §i radiatie

r^luminoasa severè

Ochelarii cu unghi larg sunt purta^i pe fa^a pentru aimpiedica contactul prafului 5i lichidelor cu ochii dinexteriorul ochelarilor. Ochelarii cu unghi larg suntpurtati CU o banda elastica in jurul capului sau a ca$tii.Deoarece acefti ochelari sunt destul de marl, ei pot fipurtati ji cu ochelarii obijnuiti. Adesea acejtia au unstrat protector astfel incat lentilele se aburesc muitmai putin. Ochelarii cu unghi larg sunt utilizati inmedii prafoase pentru taiere, gaurire ji polizare, dar jipentru lucrul cu acizi ;i le^ie. Atunci cand lucram cule|ie, acesta nu are gauri de ventilatie. Instructiunile deutilizare a ochelarilor spun la ce rezista acejtia.

Vizierele sunt protectii transparente din policarbonat.Ele protejeaza intreaga fata impotriva prafului §1lichidelor. Ele sunt foarte adecvate in lucrul deasupracapului ji pot fi prinse de casca. Atunci cand lucram cuacizi ji curatitori de mare presiune, folosirea viziereieste obligatorie.

Ochelarii de sudura §i glugile de sudura sunt specialcreate pentru activitatile de sudura. Datorita luminiiextrem de puternice din timpul activitatilor, ochelariisunt echipati cu lentile foarte intunecate. Atunci candsudam cu gaz, se folosesc ochelarii de sudura. Substicia ïntunecata se afia o lentila transparenta careprotejeaza ochii impotriva particulelor care zboara.Prin urmare, gluga sau ochelarii de protectie suntfolosite la sudura. Gluga protejeaza intreaga fatacontra radiatie! daunatoare. Purtarea glugii sauochelarilor de sudura este obligatorie }i pentru sudor jipentru asistent.

© PBNA

.vedere larga prin ochelarii de protectie .

; Un OW /;/ pierde vederea.

[ Un om de la o firma de procesare a metaleior y-a pierdutI vederea intr-un acciderit de munca.I Jn timpul activitaplor de sudura, piese de metal i-au zburat! in fafa. Omul nu purta nici o protecpe pentru fa^a j/ prini urmare a fost ranit serios la fafa j/ och/'.1,! La spitai s-a incercat salvarea ochiului printr-o operatie1 indelungata dar care s-a dovedit a nu avea succes.■ Conform medicului, incercarile omului de a scoate a^hiile\ metalice §i prezen^a mizeriei precum uleiul de taiere aui provocat daune ireparabilé. Datorita acestui accident,i victima mai are cam 20% din vedere la ochiul stang.

1 ■ ')1 ' ■ • ,I . ■ .

X Sudura |i amorsarea nu trebuieniciodata facute fara ochelarii deprotectie

X Ochelarii obijnui^i sau lentilele decontact nu confera nici o protectie

X Sudura fara ochelarii sau gluga deprotectie pentru sudura estenesigura. Puteti fi loviti ïn ochi dearcul de sudura ji puteti suferi arsuriale pielii

13 Echipamentul personal de protecfie

13.6 Protec"{ia ïmpotriva caderii

Atunci cand lucram la ïnaltime trebuie intotdeauna sa ne asiguram ca nu putem cadea. Totujicateodata este imposibil sa luam masuri. Sunt de asemenea situa^ii cand Legea Conditiilor de lucruprescrie metode de protec^ia contra caderilor. Ganditi-va la lucrul in bene sau pe o schela ce se mifca. Trebuie sa folosim protec^ia ïmpotriva caderii. Cititi in aceasta sec^iune despre cum un asemeneaaparat func{ioneaza ji la ce trebuie sa avem grija.

Comentariu

Protec^ia ïmpotriva caderii se gasejte ïn mai muiteforme. Numai una singura este permisa: hamul desiguran'Ja. Acesta este o combinatie de chingi care vinpeste coapse, burta fi umeri. ïn functie de aplicatie,exista un ine! pe partea din fa^a sau spate a centurii.ïnaltimea inelului este reglabila 51 coarda de sigurantaeste legata de el. O centura de ham poate fi deasemenea folosita ca centura de siguranta. Daca avetinecazuri sau sunte^i rani-Ji, aceasta centura este folositaca mijloc pentru a va salva. Aceasta faciliteaza oacfiune rapida de salvare.

^corzile de siguranta nu pot depa§i1,5 m lungime

^ centurile hamului sunt etichetate cugreutatea maxima admisa

centurile hamului, corzile desiguranta ;i aparatele de coborattrebüie aprobate anual

^dupa O cadere, aparatul de protect'®contra caderii trebuie aprobat din

Pe coarda de siguranta trebuie sa existe un absorbitorde }ocuri. Atunci cand coarda de siguranta cuabsorbitor de |ocuri a rezistat unei caderi, trebuiedistrusa. Corzile de siguranta (max. 1.5 m lungime)sunt de asemenea utilizate pentru activitati ïn bene. ïniocuri de munca mai pericuioase, folosirea numai ahamului de siguranta nu este suficienta. Fiindca suntfolosite corzi de siguranta mai lungi (15-40 m), trebuieutilizat un aparat de protectie contra caderilor. Unjgheab de amortizare este un dispozitiv de coborare.Atunci cand sunte^i legat la un dispozitiv pute^i ficoborat confortabil. Daca vreti sa urca^i sus,dispozitivul va ridica sus. Atunci cand caderi,dispozitivul franeaza caderea dar continua^i sa vaduce^i in jos. Asigura^i-va ca ramane^i chiar subdispozitiv altfel pute^i sa va balansa^i in toate directiilein timpul caderii.

Vesta anti-cadere nu este un dispozitiv de coborare.Este folosita cand trebuie sa lucram la 0 inaltime undeexista pericolul de cadere. Fiindca aparatul men^inecoarda intinsa, putem merge normal. Daca cadem,dispozitivul blocheaza caderea ca ji centura desiguranta a unei mafini fi nu cadem mal muit de 30

Aparatele de protectie contra caderii, precum hamulsau centura, trebuie aprobate anual. Atunci candacestea s-au rupt in timpul unei caderi, trebuieinspectate imediat ji hamul trebuie distrus. Corzile desiguranta nu trebuie uleiate- reduce functionalitateaaparatului. Jgheaburile de amortizare }i vestele anti-cadere trebuie pastrate in Iocuri uscate.

© PBNA

Va place sa cade^i...?

Pericolul de cadere inca exista in sectorul construciii

Caderea fnca este un risc major tn sectorul construciülor.Dir)tr-o ir)vestigape a Inspectie! Muncii este evident faptulca adesea nu se iau destule masuri de protectie.In timpul unei ac^iuni speciale de control in sectorulconstrucjiilor, inspectia muncii a trebuit sa opreasca lucrulin 89 de situa^ii j; sa dea amenda in 49 de cazuri. Inmajoritatea cazurilor, a fost necesar datorita lipsei deprotecpe impotriva caderii. tn aproape 300 cazuri,inspectia muncii a dat un avertisment deoarece ^inele nuerau adecvate sau schelele nu existau. in 18 cazuri, s-a datavertisment fiindca nu se foloseau ca^ile sau alte mijloacede protectie personala. in special protecpa contra caderiiera neglijata.Mai muit, muite ^antiere de constructie au constituitmotivul a diverse avertismente.

Declaratia de presa a SZW din 4 octombrie 2000

f-j'.01

X O coarda de siguranta care s-a ruptïn timpul caderii nu poate fi folositadin nou: se distruge

X Un ham care nu este ïn ordine nupoate fi folosit

X O coarda mai lunga de 1,5 m nupoate fi folosita fara aparatul deprotectie contra caderii

X Nu folositi jgheabul de amortizaredeasupra unei strazi, cai ferate sauapei

Test grila pentru capitolul 13

1. Scopul EPP este:a. sa limiteze ranirile in timpul accidentelor pe cat

posibil;b.sa previna accidentele;c. sa previna ac^iunile nesigure.

2. O masca de praf de unica folosinta conferaprotectie impotriva;a. prafului ji stropiior de lichid;b. substante grosiere nepericuloase;c. strop! de lichid ji vapori.

3. Este obligatoriu (legal) sa purtam protectie pentruurechi la niveluri de zgomot de la:a. 90 dB(A);b.80 dB(A);c. 85 dB(A).

4. La sudura cu are electric trebuie sa folosim;a. ochelari de protectie;b.ochelari de protectie cu lentila fumurie;c. gluga de sudura.

5. Pantofii de protectie adecva^i sunt echipa^i cu:a. varf jl talpa ranforsate fl calcai ranforsat;b.talpa din piele ji interior ranforsat;c. varf sintetic ji jireturi stabilizate chimic.

6. Un ham este aprobat:a. atunci cand s-a rupt ïn timpul unel caderi;b. O data pe an;c. inainte de fiecare utilizare.

7. Cand se scoate un EPP, este important caangajatorul sa asigure:a. instruc^iuni adecvate despre utilizare |i

intretinere;b.inregistrarea EPP;c. numirea supervizorilor.

8. Otoplasticele pot conferi protec^ia impotrivazgomotului de:a. 10- 12dB(A);b. maxim 10 dB(A);c. 20 - 30 dB(A).

9. Este obligatoriu sa purtam casca de protectie:a. atunci cand exista pericolul de obiecte care cad |i

cand se indica;b. la anumite activitati speciale de ridicat;c. in activitatile care necesita munca grea.

10. Protectia independenta pentru respiratie trebuie safie utilizata atunci cand:a. procentul de oxigen este mai mie de 20 %;b. poluarea aerului poate fi >1 vol. % la locul de

munca;c. cand purtam barba sau mustata.

11. Ce fel de filtru se folosejte la azbest ji altesubstante fine periculoase?a. filtru PI;b. filtru P2;c. filtru P3.

154 © PBNA

Terne pentru capitolele 11, 12 fi 13

Alegeti raspunsul corect j; inmanap pentru notare. (Aplicabil numai studiilor scrise)

1. Un risc atunci cand lucram cu o cheie este:a. deteriorarea piuli^ei;b.scantei |i margini dure;c. a 5i b sunt corecte.

2. Tensiunea sigura este (legal):a.SOVCA sau 120 VCQ-b-SO VCC sau 120VCA;c. 230 V CA.

3. Atunci cand lucram cu o ma|ina de polizat manualafara protectie este;a. O situatie nesigura;b. un risc acceptabil;c. O actiune nesigura.

4. Un punct important de aten^ie cu uneltele manualeeste ca trebuie sa:a. Ie men^inem bine dupa utilizare;b.sa Ie depozitam Tn mod adecvat dupa utilizare;c. sa firn aten^i.

5. Riscurile la folosirea uneltelor pneumatice sunt:a. par^ile ïn mijcare ale majinii;b. pericolul de electrocutare;c. vibra^ii |i zgomot.

6. Pericolele atunci cand lucram cu mafini fixe depolizat sunt:a. numar prea mare rotatii pe minut ji deteriorarea

discului de polizare;b. un disc de polizare sub^ire ji nedeteriorat;c. polizarea la un numar prea mie de rotatii pe

minut.

7. Cel mai mare pericol atunci cand lucram cu majinilede procesare a lemnului este:a. pericolul de electrocutare;b. pericolul de ïmpingere;c. pericolul de a fi taiat sau strivit.

8. Cu majinile unelte trebuie intotdeauna sa neasiguram ca:a. exista suficient spa^iu de lucru ji masuri adecvate

de protectie;b.oprirea dispozitivelor de siguran^a;c. inchiderea extractorului de praf.

9. Un ferastrau sigur este dotat cu:a. O lama de taiere reglabila pe inal^ime cu un

separator adecvat de placa;b. O protectie desfacuta;c. o lama de taiere fixa fara suportul pentru

separatorul de placa.

10.0 ma;ina unealta:a. trebuie aprobata anual;b. trebuie inspectata la fiecare doi ani;c. nu trebuie aprobata.

11. Ce nu avem voie sa facem niciodata cu ma|inileunelte?a. sa schimbam setarile;b.sa legam dispozitivele de siguran^a;c. sa schimbam lamele de taiere.

12. EPP sunt folosite:a. numai la cererea angajatorului;b. numai cand vre^i sa va proteja^i ïmpotriva

condi^iilor atmosferice;c. cand este indicat sau esen^ial.

13. Pentru o protectie adecvata EPP trebuie sa fie;a. Reparate fi intre^inute regulatb. inspectate fi ïntre^inute regulat;c. inspectate fi reparate regulat.

14. Cine asigura EPP?a. angajatorul;b. responsabilul cu sanatatea fi securitatea;c. serviciul de sanatate fi securitate.

15. Un vizor este utilizat:a. cand lucram deasupra capului;b.cand activita^ile implica acizi, lefie sau aparate la

presiuni mari;c. a fi b sunt corecte.

16. Atunci cand purtam hainele de lucru, esteimportant ca:a. hainele sa se potriveasca bine fi sa se inchida

bine;b.firele sau rupturile hainelor sa fie legate;c. hainele sa fie la moda.

© PBNA 155

17. Un ham de protectie are o coarda de siguranta de;a. maxim 5 metri;b. maxim 1,5 metri;c. maxim 2,5 metri.

18. Caftile de protectie aprobate sunt din;a. metal;b. poliester flexibil;c. polietilena sau policarbonat.

19.0 casca de protectie nu poate niciodata fi:a. pusa pe luneta ma^inii;b.foiosita in spa^ii ïnchise;c. folosita atunci cand lucram intr-o fabrica.

20. Hainele de protectie confera protectie impotriva:a. tuturor tipurilor de substan^e chimice;b. hipersensibilitate la praf;c. caldura sau frig, substan^e chimice fi praf.

156 © PBNA

/

intrebare blocul ales

ABC

1 □ □ □

2 □ □ □

3 □ □ □

4 □ □ □

5 □ □ □

6 □ □ □

7 □ □ □

8 □ □ □

9 □ □ □

10 □ O □

'1 □ □ □

12 □ □ □

13 □ □ □

14 □ □ □

15 □ □ □

Subiect:A2691

Capitole;11, 12§i 13

Intrebare Bifa^i blocul ales

ABC

16 □ □ □

17 □ □ □

18 □ □ □

19 □ □ □

20 □ □ D

© PBNA 157

Lista abrevierilor

ADE - Actui CU privire la Delicte EconomiceASPM - Actui CU privire la Substantele Periculoase pentru MediuAPAS - Actui CU privire la Poluarea Apelor de Suprafa^aCE - Conformitate EuropeanadB(A) - volum m decibeli1 - Curent (Ampère)IR - Infra ro^uLEL - Limita minima de explozieCMA - Concentratia Maxima AdmisaFISM - Foaie de Informatii cu privire la Securitatea MaterialuluiCOBO - Centrul Olandez pentru Boli Ocupa^ionaleANPI - Asocia^ia Nationala pentru Prevenirea IncendiilorSFO - Sindrom fiziologic organicPA - Plan de ac^iuneEPMS - Examinare periodica a muncii ji sanata^iiEPP - Echipament Personal de ProtectieRP - Reprezentant PersonalPropozi^iile R - Propozi^iile R (risc)R - Rezisten^a (Ohm)IER - Inventarierea ji Evaluarea RiscurilorLER - Leziune datorata Efortului RepetitivPropozitii S - Propozi^ii S (securitate)SS - Siguran^a ji SanatateTRA - Analiza Sarcini- RiscuriU - Tensiune (Volt)UEL - LSEUV - UltravioleteVGW - Securitate, Sanatate si BunastareWMS - Legea privind substantele periculoase pentru mediuVCA - VGM Check list ContractoriVGM - Securitate, Sanatate, Mediu

PBNA 161

Anexa 1:

Actui privind mineritul

Actui conditiilor de munca se aplica pe intregul Regat al Olandei, dar exista o exceptie: industriaminiera. in trecut erau minele olandeze. Exista mtr-adevar un act separat pentru acestea. Actuiprivind Mineritul. Cam pe la 1900 |i dupa ce a fost amendat de mai muite ori. un Act separatprivind mineritul a fost necesar fiindca m mine exista riscuri speciale. In Olanda nu mai exista minedar actui se aplica de asemenea platformelor petroliere ji in alte locuri unde se extrag gaze, petrol,sare etc.Actui acum se numejte Mijnwet Continentaal Plat.Actui privind Mineritul con^ine reglementari detaliate cu privire la lucrul pe platformele petroliere.Exista un numar important de diferen^e fa^a de Actui Condi^iilor de Lucru ji acestea implica ïnspecial responsabilitati privind securitatea.Managerul (proprietarul) priving locul de extractie (platforma) este responsabil pentru siguran^aangajatilor. Seful de proiect de pe platforma este la fel de responsabil. Singura sarcina a angajatiloreste sa respecte instructiunile. Totufi, ei trebuie sa faca ceea ce se ajteapta in mod rezonabil de laei.Principiul de baza al Actului Condi^iilor de Lucru, mai ales responsabilitatea comuna |i consulta^ianu se regasejte ïn Mijnwet Continentaal Plat.

© PBNA 163

Appendix 2:

Producerea unui accident, exemple

Exemple de situatii:1. CIRCUMSTANTE DOMESTICE §1 PROBLEME

PERSONALEAtunci cand cineva are probleme acasa, „ïji japroblemele acasa", nu gandejte dar. O asemeneapersoana nu este alerta la riscuri, poate uitaprecautiile de siguran^a ji poate face acjiuninesigure sau sa provoace o situatie nesigura.

2. CARIERA ANTERIOARAAtunci cand cineva a lucrat ïntr-o firma undeangaja^ii nu gaseau ca securitatea este importanta,acesta poate prelua obiceiurile vechi la noul loc demunca. Acest lucru crefte fansele de accldentare.

3. CARAaERULAnumi^i oameni sunt lenesi sau delasatori prinnatura lor. Adesea cea mai simpla metoda e ceanfiai buna, dar securitatea muncii necesita un altmod de lucru. Aceste persoane vor ïncerca mereusa devieze. Facand astfel, se pun ïn pericol |i pe eiji pe colegi.

4. INSTRUIREACand cineva nu este instruit in mod adecvat pentrumunca pe care trebuie sa o presteze , poate firiscant. O asemenea persoana lucreaza ïntr-un modneprofesional, adica neslgur. De asemenea, candinstruirea §i cursurile lipsesc intr-o firma pot apareasitua^ii periculoase.

5. SITUAJII DIN FIRMEPe de o parte, exista lucruri care ^in de atmosfera |iin-{elegere reciproca., spirit de echipa ji leadership.Pe de alta parte, este vorba de ordine fi curatenieji ergonomie (sa po^i lucra confortabil, daca estedestul spa^iu etc).

Exemple de erori umane:- cineva nu are expertiza sau cunoitin'tele necesare

pentru a lucra tn siguran^a.- Cineva nu cunoafte riscurile sau nu Ie cunoafte

suficient.- Cineva |tie regulile de securitate dar Ie gasejte

exagerate ;i Ie aplica mai degraba „tn stilulpropriu".

- Cineva vrea sa demonstreze ca aja-zisele„avantaje" ale lucrului neslgur pentru a cajtigafavorurile colegilor.

- Cineva vrea sa o faca pe eroul asumandu-|i riscuri.- Cineva vede ca §eful sau colegii de asemenea

lucreaza tntr-un mod nesigur 5I nu vrea sa fieexceptia.

Exemple de actiuni nesigure:CAUZA: lucrul cu discul de polizare fara ochelarii

pentru polizorEFECTUL: ajchii in ochi, orbireCAUZA: folosirea unei |ine sau maini curente

pentru a strange un scripeteEFECTUL: scripetele |i sarcina pot cadea, jansa de

accidentare fi mana curenta estedeteriorata

CAUZA: sarit peste ïn loc de a folosi placa saupode^ul

EFECTUL: o glezna intoarsa sau deces prin cadereCAUZA: eliminarea dispozitivelor de siguran^a a

unui aparatEFECTUL: In functie de aparat, poate fi mortal

Exemple de situafii nesigure:CAUZA: dalele de gresie puse neuniformEFECTUL: cadere sau impiedicareCAUZA: un capac desfacut deasupra unei gropiEFECTUL: caderea in groapaCAUZA: treapta prea inaltaEFECTUL: cadere sau impiedicareCAUZA: a nu vedea o teava fierbinte care

stralucefte fiao folosi drept suportEFECTUL: arsuri serioase ale mainii

© PBNA 165

Anexa 3:Exemplu de foaie chimica Acetona

aracteristici fizicePunctul de fierbere °C 56Punctul de topire °C -95Punct de aprindere °C -20Temperatura de autoaprindere °C 464Limite explozie, vo/um % fn aer 2,1-13Energie minima aprindere, mj 1,15Conductivitale similara, pS/M 4,9"10®Presiune vapori in mbar la 20°C 247Densitate relativa vapori (aer=l) 2,0Densitate relativa a amesteculuivapori/aer saturat la 20°C 1,2Densitate relativa (apa=1) 0,8Solubilltate in apa, g/100 ml totalaLog P octanol/apa -0,2Formula bruta CaHeOMasa moleculara relativa 58,1

PERICOLE DIRECTE ~lncendiu;_ foarte intlamabilaExplozie:_vapori cu aer exploziv, ^ansade explozie in urma reactiei cusubstante puternic oxidante, deasemenea cu cloroform in medii bazice

SIMPTOME ~

Inhalare: iritare, dureri in gat §1 tuse,senzatie de arsura, deliciente decoordonare, ameteala, epuizare,inconstientaPielea: iritare, piele uscata, piele jupuita

ate importanteLICHID INCOLOR CU MIROS TIPICVaporii sunt mal grei ca aerul $i se impra^tie la sol cu ^ansa de aprindere de la distan^a.Atecteaza cuprul. Reactioneaza violent cu substan^eie oxidante formdnd peroxizipericulo^i cu §ansa de explozie §i Incendiu. ReactioneazS violent cu cloroformul in mediubazic cu sansa de explozie $i incendiu. Atecteaza cauciucul s' muite substante sintetice.Valoare CMA 750 ppm 1780 mg/g''Mirosul este detectabil pe tot domeniul valorii CMAMod de absorbtie/risc Inhalare: substanfa poate fi absorbita in corp prin inhalareavaporilor, prin inhalarea aerosolilor, prin piele sau tnghitire. Expunerea la substanta poatetl determinata prin detectia ei ;i produ^ii de descompunere din sange. O concentratie inaer periculoasa pentru sanatate datorita evaporarii la 20°C poate fi ajunsa foarte rapid; cuceata §i mal rapid.Consecinte directe: Substanfa irita pielea. Vaporii din substan^a irita ochii §i intra ingaleriile de aeraj. LichiduI indepartestza grasimea din piele. Substanta poate afectasistemul nervos central, provocand pierderea cuno^tinfei. Expunerea la concentratiiridicate poate provoca inconstienta.

PREVENIRE STINQATOAREFara foc deschis, scantei sau fum Praf, spuma alcoolica stabilizata, foarteAparate inchise, ventilatie, explozie - aparateelectrice sigure $i iluminat, nu aplicati aercomprimatTa umplere, drenare sauprocesare

PREVENIREIf^PIEDICATI FORMAREA DE CEAJAIAerisire spatiala, locala, protectia respiratie!(filtru tip AX)

Manu^i (cauciuc butilic)Ochelari de protectie

STINGATOAREPraf, spuma alcoolica stabilizata, foartemulta apa, acid carbonicIn caz de incendiu tineti tancurile $ibutoaiele reci cu apa

PRIMULAJUTORAer curat, odihna, consult la un doctor §ispitalizare daca e cazul

Scoateti hainele afectate, clatiti pielea §ispalati CU sapun si apa

Ochi: roseata si durere. lacrimare Ochelari de protectie ^Inghitire: iritatia buzelor, gurii §1 gatului, Clatiti gura, NU vomitati §i spitalizaresenzatia de arsura, crampe stomacale, imediata.greata, voméSITUATIIDEURGENTA/CURATENIE "ETICHETARE / DEPOZITARESituatie de urgenta: pericol de explozie! Pericol acut asupra sanatatii! Cu mai muit de 50 Eticheta de livrare:litri, evacuati imediat zona periculoasa §i marcati zona. Anuntati expertii! U§or iritant, inflamabilCuratarea produsului varsat: purtati manu§i, bocanci §i gluga cu aer curat/masca cu aer R: 11-36-66-67 NFPAcomprimat. Extra ventilare. 1/30Rejineti lichidui varsat ?i acoperiti spuma cu o patura, apoi aspiraji u§of (aspirator S; (2-)9-16-25antiexplozie) §i folositi din nou eventual. Depozitare: la adapost de foc ;i substanteAspirati resturile cu o substanta inerta, adunati cu grija ;i puneti in butoaie (ermetic oxidanteinchise). Eventual indepartati resturile cu apa. Duceti apa de clatire in sistemul decanalizare. Etichetati butoaiele §1 indepartati-le conform reglementarilor locale.Sticia GWI!

REMARCI ^In VS, O valoare TLV de 500 ppm §i SET de 550 se mentine. Folosirea bauturilor alcoolice crefte efectul daunator (toxic). Daca estenecesar, medicul sa sune la NVIC (030-274. 88 88) sau la Centrul belgian antiintoxicatie (070-245 245) pentru instructiuni privindtratamentul ulterior. Folosiü un container dur pentru transportul intern al flacoanelor din sticia.Card TREM substanta: 3081090, card grup TREM: 30 GF1-I+II. Card ERIC: 3.09 GEVI: 33, Numar EN: 1090

© PBNA 167

Anexa 4:

Electricitate: vocabular

Tensiune = putere curent x rezisterr^asau U = I X R

Amperajul crefte cand tensiunea crejte.Amperajul cre|te cand rezisten^a scade.

Aceasta mseamna pericol!

Pericol direct: Curent electric prin corp.Pericol indirect: ranire prin fenomene termice

(flacari, scurtcircuite) sau caderedupa un 50c ujor.

Amperaj marginal: 10-20 mAElectrocutare imediata la 100 mA

Cauze:- majini defecte / nesigure;- scurgeri defectuoase sau lipsa scurgerilor la pamant- instalare / montare defectuoasa;- atingerea par^ilor sub tensiune;- utilizare indiscreta a instalatiilor electrice |i/sau a

materialelor.

Ranirea depinde de:- ruta curentului prin corp;- durata curentului prin corp;- amperajul;- tensiunea (tipul fi puterea);- condi^ia fizica.

Factori care influen^eaza curentul prin corp:- tensiunea;- gradui de umiditate al pielii;- suprafa^a de contact (cu cat e mai mare suprafa^a

CU atat e mai mare curentul);- rezisten^a suprafe'fei de lucru etc.).

Prevenire:- protectie fizica (de ex. cutie de putere, carcasarea

ma§inli de spalat);- izolarea (ex. caucluc, substan^a sintetica, acoperire

ceramica);- dubla izolare (cu unelte);- scurgeri la pamant (comutator scurgere la pamant

se oprefte cand e 0 diferen^a intre curentul deintrare §i ie^ire de ex.30 mA);

- folosirea tensiunii sigure sau foarte scazute(tensiune sigura 50V~ of 120\/=).

impamantare de siguranta:Conectarea par{llor metalice exterioare aledispozitivelor electrice la pamant. impamantarea desiguran^a ïmpiedica trecerea curentului prin parjilemetalice ale dispozitivului ca urmare a unui defect deexemplu.

Schelele, locul de munca ji containerele dedepozitare etc. sunt dotate cu impamantare atuncicand folosim cabluri, ^evi fi materiale electrice.

Electricitate statica:Fenomenul apare atunci cand 2 substan^e alaturateau sarcini diferite (de ex. mersul pe dale din nailon,scantelle de la puloverele din lana fn perioadeleuscate sau atingerea unei majini, pomparea pestelichide)

Masuri:- adaptarea tempoului curgerii;- limitarea ïnal^imii de cadere a produsului;- impamanta^i cat mai muit cu putin^a re^eaua

existenta;- aplica^i email antistatic.

Conform VCC;Resursele electrice trebuie sa fie inspectate anual cuprivire la:- buna func^ionare;- starea de intre^inere;- functionarea securitatii electrice.

Numai un expert sau personalul instruit adecvat potefectua repara^ü.

Laicii:O persoana care nu este un expert electro-tehnic: nuare nici 0 autoritate sa lucreze pe instala^ii electricesub tensiune.

Personalul instruit corespunzator:Cineva care a fost instruit suficient 5! vizibil de catreun expert pentru a-i permite sa previna pericoleleprovocate de catre electricitate. Activita^ile efectuatesunt exclusiv efectuate sub supraveghere regulata.

© PBNA 169

Anexa 5:Permise de lucru

Cand un permis de munca?- pentru activitati periculoase ji riscante;- cand lucram cu materiale periculoase;- ïn lucrari riscante unde unul sau mai mul^i

subcontractori sunt implicati.

Permisul de munca mentioneaza:- cererea pentru activitati (unde, ce, ce fel, de catre

cine fi cum)- masuri prescrise de catre secjia furnizoare; masurile

sunt luate de catre controlor/departamentul undeau loc activitatile;

- masurile care trebuie luate de detinatorulpermisului de munca; acestea sunt masuri luatepentru munca ïn siguran^a, adica protectiepersonala etc.)

- confirmarea prin semnatura a permisului de munca;este facuta de catre de^inator, instan^a care cereserviciul 5I cel care elibereaza permisul de lucru.

Responsabilitati:Partea executiva:- este familiarizat cu con^inutul permisului de

munca;- efectueaza activita^ile aja cum sunt descrise in

permisul de munca;- lucreaza numai pe baza unui permis valabil.

Executantul principal:- se asigura prin instructaj de existen^a permisului de

munca al tuturor;- se asigura ca o copie a permisului este prezenta

mereu;- inspecteaza masurile luate de de^in^tor ji furnizor.

Exemple de permise de munca specifice:- permis de intrare in spa^iu Tnchis;- permis pentru activita^i cu risc de incendiu;- permis pentru activita^i de sudura;- permis de excavare;- lucrul ia/pe surse de radia^ii periculoase;- lucrul cu/demolarea materialelor ce con^in azbest.

© PBNA

Elemente de baza pentru Securitatea Muncii

Sugestiile dvs. pentru imbunatatire:

Aceasta este prima editie a „Elemente de bazapentru Securitatea Muncii". in ciuda grijii cu cares-a tradus textul original din Olandeza esteposibil sa existe anumite erori sau imperfec^iuniin text.

Am fi foarte recunoscatori daca a^i raporta oriceerori pe care le-a^i detectat. Cea mai rapida calepentru a face acest lucru este sa scrie^i corectiasugerata pe o fotocopie a paginii (paginilor) cuerori.

Puteti trimite remarcile sau corecturile dvs. la:

Koninklijke PBNA BVPostbusG 83330 AB zwijndrechtFax: 078-62 53 827Mail: examens@pbna.com

Va multumim pentru cooperarea dvs.

172 © PBNA

© PBNA