GHID

privind siguranța jucăriilor conform Directivei 2009/48/CE

(GHIDUL TOYS)

Decembrie 2018

OBSERVAȚII

Prezentele instrucţiuni privind siguranţa jucăriilor (Ghid Toys) servesc drept manual pentru toate părțile afectate direct sau indirect de Directiva 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor. Prezentul ghid are ca scop facilitarea aplicării Directivei 2009/48/CE, care a fost transpusă în legislaţia Republicii Moldova în Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 29.10.2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor.

1. . Cu toate acestea, prezentul ghid este considerat a fi unul de referință în ceea ce privește asigurarea unei aplicări consecvente a directivei de către toate părțile interesate. Orientările vizează să contribuie la asigurarea liberei circulații a jucăriilor pe teritoriul Comunității prin consens între experții guvernelor din statele membre și alte părți interesate.

2. Prezentele instrucțiuni au fost elaborate de serviciile competente din cadrul Direcției Generale Întreprinderi și Industrie a Comisiei Europene, prin consultare cu statele membre, cu industria europeană, cu organismele europene de standardizare, cu organizațiile europene ale consumatorilor și cu organismele notificate.

3. Comisia nu își asumă nici o răspundere sau responsabilitate pentru informațiile cuprinse în prezentul ghid, unicul său scop fiind acela de a oferi consiliere.

Aceste instrucţiuni:

· au doar caracter general și nu vizează abordarea situației particulare a unei persoane fizice sau juridice;

· fac referinţe, uneori, la informații externe care nu intră în sfera de control a Comisiei și pentru care Comisia nu își asumă responsabilitatea;

· reprezintă un document evolutiv care va fi actualizat și care va face obiectul unor revizuiri, în mod regulat;

· nu constituie consiliere juridică.

4. Toate trimiterile la marcajul CE și la declarația CE de conformitate din prezentul ghid se referă numai la Directiva 2009/48/CE. Pentru a introduce jucăriile pe piață pe teritoriul Comunității, trebuie aplicate toate celelalte acte legislative relevante.

5. Indicații suplimentare, în special în ceea privește tipul specific de produse, pot fi găsite pe site-ul Comisiei, la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/index_en.htm.

INTRODUCERE

Evoluția tehnologică a pieței jucăriilor a ridicat noi probleme cu privire la siguranța jucăriilor și i-a determinat pe consumatori să își exprime preocupările sporite în această privință. Experiența acumulată prin punerea în aplicare a „vechii” Directive 88/378/CEE cu privire la siguranța jucăriilor a condus la concluzia că există o nevoie de a actualiza și de a completa cerințele privind siguranța, în special, în domenii precum zgomotul și substanțele chimice din jucării și pericolul de asfixiere reprezentat de prezența jucăriilor în produsele alimentare. În același timp, autoritățile de supraveghere a pieței au subliniat necesitatea de a se asigura o abordare coerentă, în special, în domeniul punerii în aplicare a legislației și în cel al supravegherii pieței, îndreptată către o piață foarte diferită de cea existentă în momentul intrării în vigoare a Directivei 88/378/CEE, în 1988. Prin urmare, noua Directivă 2009/48/CE necesită a fi adaptată la aceste evoluții. În conformitate cu inițiativa sa privind o mai bună legiferare, Comisia s-a implicat și în simplificarea cadrului legislativ, și în îmbunătățirea calității și eficienței acestuia.

Directiva 2009/48/CE este prima directivă sectorială care încorporează și care se aliniază la cadrul general pentru comercializarea de produse în UE, așa-numitul „pachetul bunuri”.

[Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 și Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei nr. 93/465/CEE a Consiliului].

Obiectivul prezentelor îndrumări este de a clarifica anumite aspecte și proceduri la care se face trimitere în cadrul Directivei 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor. Îndrumările trebuie să fie utilizate în asociație cu directiva și cu „Ghidul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a directivelor bazate pe noua abordare și pe abordarea globală (Ghidul albastru)”

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/documents/blue-guide/.

Obiectivul prezentelor îndrumări este de a oferi orientări privind modul în care trebuie asigurată accesibilitatea informațiilor din instrucțiunile de utilizare și avertismente și posibilitatea de a fi înțelese de consumatori, cei care cumpără sau care se joacă cu jucăriile, astfel încât aceștia să poată utiliza jucăriile în condiții de siguranță și în mod corespunzător. Aceste noi măsuri au scopul de a spori eficiența avertismentelor în ceea ce privește prevenirea accidentelor. Prin urmare, jucăriile ar trebui să fie însoțite de avertismente vizibile în mod clar, ușor de citit și de înțeles în vederea reducerii riscurilor inerente utilizării acestora. Trebuie să se țină seama de faptul că unele jucării care sunt sigure pentru o categorie de copii sau în anumite condiții de utilizare, pot fi periculoase pentru alte categorii de copii sau în alte situații de utilizare.

Prezentele orientări nu sunt destinate numai utilizării de către autoritățile competente, ci și de către principalii operatori economici vizați, precum producătorii, organizațiile profesionale ale acestora, organismele responsabile cu elaborarea standardelor, precum și cele cu atribuții în ceea ce privește procedurile de evaluare a conformității.

În primul rând și cel mai important, prezentul document trebuie să asigure aplicarea corectă a directivei care duce la eliminarea obstacolelor și a dificultăților legate de libera circulație a mărfurilor în cadrul Comunității Europene. Trebuie remarcat faptul că afirmațiile cuprinse în prezentele orientări se referă numai la aplicarea Directivei 2009/48/CE cu excepția cazului în care se prevede altfel. Toate părțile implicate trebuie să ia în considerare și alte cerințe care pot fi aplicate (a se vedea http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/relevant-legislation/index_en.htm).

Imaginile care apar în prezentul document constituie exemple care au ca scop facilitarea înțelegerii. Acestea nu presupun conformitatea produselor reprezentate.

6

GHID PENTRU APLICAREA DIRECTIVEI 2009/48/CE PRIVIND SIGURANȚA JUCĂRIILOR13CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE13Articolul 1. Obiect13Articolul 2. Domeniul de aplicare13Articolul 3. Definiții15CAPITOLUL II. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI20Articolele 4-9.20CAPITOLUL III. CONFORMITATEA JUCĂRIILOR30Articolul 10. Cerințe esențiale de siguranță30Articolul 11. Avertismentele33Articolul 12. Libera circulație 37Articolul 13. Prezumția de conformitate 38Articolul 14. Obiecția formală la standardele armonizate 38Articolul 15. Declarația CE de conformitate 39Articolul 16. Principii generale ale marcajului CE 40Articolul 17. Reguli și condiții pentru aplicarea marcajului CE 42CAPITOLUL IV. EVALUAREA CONFORMITĂȚII 43Articolul 18. Evaluări privind siguranța 43Articolul 19. Procedurile aplicabile pentru evaluarea conformității 45Articolul 20. Examinarea CE de tip 45Articolul 21. Documentația tehnică 47CAPITOLUL V. NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII 49Articolele 22-38. 49CAPITOLUL VI. OBLIGAȚII ȘI COMPETENȚE ALE STATELOR MEMBRE 56Articolul 39. Principiul precauției 56Articolul 40. Obligația generală de organizare a supravegherii pieței 57Articolul 41. Instrucțiuni pentru organismul notificat 57Articolul 42. Procedura aplicabilă jucăriilor care prezintă risc la nivel național 58Articolul 43. Procedura comunitară de salvgardare 59Articolul 44. Schimbul de informații – Sistemul european de schimbrapid de informații 60Articolul 45. Neconformitatea formală 61CAPITOLUL VII. PROCEDURILE COMITETULUI 61Articolul 46. Modificări și măsuri de punere în aplicare 61Articolul 47. Comitetul 63CAPITOLUL VIII. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE SPECIALE 63Articolul 48. Raportarea 63Articolul 49. Transparență și confidențialitate 64Articolul 50. Motivarea măsurilor 64Articolul 51. Sancțiuni 65CAPITOLUL IX. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII 65Articolul 52. Aplicarea Directivelor 85/374/CEE și 2001/95/CE 65Articolul 53. Perioade de tranziție 66Articolul 54. Transpunerea 67Articolul 55. Abrogarea 67Articolul 56. Intrarea în vigoare 68Articolul 57. Destinatari 68ANEXA 1. LISTA PRODUSELOR CARE NU SUNT CONSIDERATE ÎN MODSPECIALJUCĂRIIÎNSENSULPREZENTEIDIRECTIVE 69[ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)] 69ANEXA II. CERINȚE SPECIALE DE SIGURANȚĂ 75I. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI MECANICE 75II. INFLAMABILITATEA … 82III. PROPRIETĂȚI CHIMICE 83IV. PROPRIETĂȚI ELECTRICE 101V. IGIENĂ 104VI. RADIOACTIVITATE 106ANEXA III. 109ANEXA IV. 110ANEXA V. AVERTISMENTE 111PARTEA A. Avertismente generale 111PARTEA B. Avertismente specifice și indicații privind precauții de utilizare pentru anumite categorii de jucării 111PRIVIREDEANSAMBLUASUPRASTANDARDELORȘI ORIENTĂRILOR 113EXPLICAȚIA I. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI 115EXPLICAȚIA II. AVERTISMENTE VIZIBILE ȘI UȘOR DE CITIT 128EXPLICAȚIA III. MARCAJUL CE 131EXPLICAȚIA IV. PĂRȚI ALE JUCĂRIILOR ATAȘATE ÎN MOD DIRECT LA UN PRODUS ALIMENTAR 136EXPLICAȚIA V. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA JUCĂRIILOR TEXTILE 137GHIDUL CARE DESCRIE RELAȚIA DINTRE DIRECTIVA DSGP ȘI REGULAMENTUL (CE) NR. 765/2008 141

12

MODIFICĂRI EFECTUATE ÎN COMPARAȚIE CU VERSIUNEA ANTERIOARĂ

Rev 1.1

Lutul pentru modelarea de figurine este un exemplu de material pliabil

Rev 1.1

Cleiul pentru modelarea de figurine este un exemplu de material lipicios

Rev 1.2

Clarificare privind marcajele „nu este posibil” și „dimensiunea nu permite”

Rev 1.2

Explicare a „documentelor necesare”

Rev 1.2

Clarificare privind marcajele „produs de”, „importat de”, „distribuit de” și

„reprezentat de”

Rev 1.2

Distincție între DSJ și REACH

Rev 1.2

Urme de parfumuri

Rev 1.3

Definire a activității comerciale

Rev 1.3

Clarificare privind numărul de identificare

Rev 1.3

Trimiteri corecte la titlurile ghidurilor

Rev 1.3

Utilizarea corectă a definițiilor (pericol)

Rev 1.3

Formulare mai bună a avertismentelor

Rev 1.3

Clarificări privind catalogul și vânzarea online

Rev 1.3

Corecție a explicației evaluării siguranței

Rev 1.3

Utilizarea corectă a definițiilor (pericol)

Rev 1.3

NB față de consultanță

Rev 1.3

Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament

Rev 1.3

Text șters privind raportarea (menționat de două ori)

Rev 1.3

Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament

Rev 1.3

Clarificare a cerințelor mecanice privind jucăriile și alimentele (4f)

Rev 1.3

Clarificare a cerințelor mecanice privind jucăriile și alimentele (4h)

Rev 1.3

Jucărie de activitate și standardele aplicabile

Rev 1.3

Domeniul de aplicare a Regulamentului MCA

Rev 1.3

Urme și bunele practici de fabricație

Rev 1.3

Exemple și clasificarea materialelor de jucării

Rev 1.3

Dimensiunile pictogramelor de avertisment și clarificarea avertismentelor

Rev 1.3

Lista actualizată a standardelor

Rev 1.3

Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament

Rev 1,4

Clarificare la obligațiile distribuitorilor

Rev 1.4

Clarificare privind operatorii economici

Rev 1.4

Clarificare privind cerința de vizibilitate

Rev 1.4

Clarificare la formularea declarației de conformitate

Rev 1.4

Clarificare privind etichetarea pentru igienă

Rev 1.5

Clarificare la obligațiile distribuitorilor

Rev 1.6

Marcajul CE

Rev 1.6

Explicația distribuitorului

Rev 1.7

Ștergerea trimiterii la standardele armonizate în temeiul Directivei 88/378

Rev 1.7

Clarificare a interpretării articolului 2 alineatul(1) al doilea paragraf

Rev 1.7

Clarificare privind jucăriile de divertisment

Rev 1.7

Clarificare privind avertismentele în cazul vânzării online

Rev 1.7

Clarificare privind marcajele CE de pe pachetele mixte care conțin atât jucării, cât și produse care nu sunt jucării

Rev 1.7

Clarificarea interpretării anexei I

Rev 1.7

Trimiteri actualizate la legislația Uniunii

Rev 1.7

Trimiteri actualizate la standardele armonizate

Rev 1.7

Trimiteri actualizate la Regulamentul privind produsele cosmetice

Ștergerea trimiterii la vopselele aplicabile cu degetele

Rev 1.7

Valori actualizate pentru anumite limite de migrare a substanțelor chimice

Rev 1.7

Trimiteri actualizate la standardele armonizate

CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiect

Prezenta directivă prevede norme privind siguranța jucăriilor și libera circulație a acestora în Comunitate.

Articolul 1 definește obiectul directivei. Obiectul este dublu. Directiva prevede norme privind siguranța jucăriilor, pe de o parte, și libera circulație a acestora în Comunitate, pe de altă parte. Obiectul derivă din cele două obiective principale ale directivei care vizează, în primul rând, asigurarea faptului că jucăriile utilizate de copii sunt sigure și, în al doilea rând, garantarea bunei funcționări a pieței interne a jucăriilor.

Articolul 2. Domeniul de aplicare

Articolul 2 alineatul (1) primul paragraf

Prezenta directivă se aplică produselor concepute sau destinate, în mod exclusiv sau neexclusiv, utilizării pentru joacă de către copiii cu o vârstă mai mică de 14 ani (denumite în continuare „jucării”).

Articolul 2 alineatul (1) definește domeniul de aplicare al directivei, respectiv produsele la care se aplică.

Definiția din articolul 2 alineatul (1) primul paragraf prevede următoarele criterii pentru a decide dacă un produs intră în domeniul de aplicare al directivei:

· produse concepute sau destinate

· în mod exclusiv sau neexclusiv

· utilizării pentru joacă

· de către copiii cu o vârstă mai mică de 14 ani.

Formularea acestei dispoziții este ușor diferită față de definiția formulată în Directiva 88/378/CEE. Cu toate acestea, intenția a fost doar aceea de a codifica practica existentă în temeiul acelei directive, și nu de a modifica domeniul material de aplicare al directivei față de ceea ce a fost pînă în prezent. Cuvintele „în mod exclusiv sau neexclusiv” au fost adăugate în definiție pentru a indica faptul că produsul nu trebuie să fie destinat exclusiv utilizării pentru joacă pentru ca acesta să fie considerat ca o jucărie, ci poate avea, de asemenea, și alte funcții. De exemplu, un breloc cu un ursuleț de pluș atașat la el este considerat o jucărie, sau un sac de dormit de forma unei jucării moi umplute. Intenția nu este aceea de a sugera, de exemplu, că standardul privind trambulinele trebuie să ia în considerare utilizarea de către adulți a unei trambuline de jucărie. Alte exemple de produse cu funcție dublă (decorațiuni pentru uși, rucsacuri sau genți moi, umplute, în formă de animal, ...) pot fi găsite în ghidul 11 privind clasificarea jucăriilor destinate copiilor cu o vârstă mai mare sau mai mică de 36 de luni. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/gd011_classification_toys_for_children_u nder_3_years_red_en.pdf

Principala dificultate a acestei definiții este conceptul de „utilizare pentru joacă” sau „valoare ludică”. Practic, totul are o valoare ludică pentru un copil, dar acest lucru nu înseamnă că orice obiect poate fi definit drept jucărie. Pentru ca un obiect să fie considerat jucărie în sensul directivei, valoarea ludică trebuie să fie introdusă în mod intenționat de către producător. Declarația producătorului privind utilizarea prevăzută este un criteriu care trebuie să fie luat în considerare, întrucât figurează chiar în modul de formulare. Cu toate acestea, sintagma „destinat în mod clar”, utilizată în Directiva 88/378/CEE, a fost înlocuită și modificată prin eliminarea cuvintelor „în mod clar”. Respectiv, utilizarea prevăzută în mod rezonabil este considerată a prevala asupra declarației privind utilizarea prevăzută de către producător. În cazul în care producătorul își etichetează produsele ca nefiind jucării, acesta trebuie să fie în măsură să susțină această afirmație. Ghidul oferă și alte criterii orientative care trebuie să fie luate în considerare pentru clasificarea unui produs ca jucărie (http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/004_greyzone_rev2_en.pdf).

În plus, au fost elaborate mai multe ghiduri pentru clasificarea produselor specifice.

http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/guidance/index_en.htm

Notă: definiția unei jucării nu se referă la uzul public sau domestic. Prin urmare, jucăriile utilizate la domiciliu sau în locuri publice (școli, creșe, grădinițe) sunt reglementate de prezenta directivă. Cu toate acestea, directiva nu se aplică în cazul anumitor produse de uz public care corespund definiției jucăriilor [a se vedea articolul 2 alineatul (2) de mai jos].

Articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf

Produsele enumerate în anexa I nu sunt considerate jucării în înțelesul prezentei directive.

Anexa I prezintă produsele care ar putea fi confundate cu jucăriile, chiar dacă acestea nu corespund definiției jucăriei formulate mai sus, la articolul 2 alineatul (1) din primul paragraf. Această listă este o listă de exemple și nu este în niciun caz exhaustivă. Dacă un produs nu figurează în listă, aceasta nu înseamnă neapărat că produsul respectiv este o jucărie; într-un astfel de caz, produsul trebuie să fie întotdeauna evaluat în raport cu definiția generală formulată la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf. Pentru o explicație detaliată, a se vedea punctul 10 din anexa I.

Articolul 2 alineatul (2)

Prezenta directivă nu se aplică următoarelor jucării:

(a) echipament pentru terenurile de joacă destinate uzului public;

(b) mașini automate de divertisment, care funcționează cu monede sau nu, destinate uzului public;

(c) vehicule de jucărie echipate cu motor cu combustie internă;

(d) jucării cu motor cu aburi; precum și

(e) praștii și catapulte.

Acest alineat conține o listă a produselor excluse din domeniul de aplicare al directivei. Aceasta prezintă în mod exhaustiv produsele care se încadrează în definiția jucăriilor de la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf, dar care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei din diferite motive.

(a) Echipamentele pentru terenurile de joacă destinate uzului public sunt reglementate de legislația comunitară - Directiva privind siguranța generală a produselor (DSGP). În special standardele EN 1176, EN 1177, EN 1069 și EN 14960 pot fi utilizate pentru a demonstra conformitatea, dacă este cazul.

Notă: echipamentele de joacă destinate uzului domestic, cunoscute sub denumirea de jucării de activitate, sunt reglementate de prezenta directivă (și de standardul EN 71-8). Uzul domestic reprezintă utilizarea jucăriilor în cadrul familiei sau al gospodăriei.

(b) Jucăriile de divertisment aflate în hipermarketuri sunt exemple de mașini automate de divertisment. Aceste produse ar putea intra în domeniul de aplicare al Directivei privind echipamentele tehnice sau al altei legislații aplicabile a Uniunii. De asemenea, acestea intră sub incidența legislației comunitare privind compatibilitatea electromagnetică. În plus, întrucât aceste produse sunt utilizate de consumatori, sunt aplicabile și anumite dispoziții ale legislației comunitare privind DSGP.

(c) Exemplele de vehicule de jucărie echipate cu motor cu combustie internă care nu sunt destinate uzului rutier intră în domeniul de aplicare al Directivei privind echipamentele tehnice. De asemenea, acestea intră sub incidența legislației comunitare privind compatibilitatea electromagnetică. În plus, întrucât aceste produse sunt utilizate de consumatori, sunt aplicabile și anumite dispoziții ale legislației comunitare privind DSGP.

(d) (e) De asemenea, jucăriile cu motor cu aburi, precum și praștiile și catapultele sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Articolul 3. Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1) „punere la dispoziție pe piață” înseamnă furnizarea unei jucării pentru distribuție, consum sau uz pe piața comunitară pe parcursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

Activitatea comercială este înțeleasă ca furnizarea de bunuri într-un context comercial. Conceptul de punere la dispoziție pe piață se referă la persoanele juridice și fizice care desfășoară în mod regulat astfel de activități. Astfel, asociațiile nonprofit pot fi considerate ca desfășurând activități comerciale în cazul în care este demonstrată regularitatea acestor activități.

2) „introducere pe piață” înseamnă punerea la dispoziție pentru prima dată a unei jucării pe piața comunitară;

3) „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce o jucărie sau pentru care se proiectează sau se produce o jucărie și care comercializează respectiva jucărie sub numele sau marca sa;

4) „reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate care a primit un mandat scris din partea unui producător de a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;

5) „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate, care introduce pe piața comunitară o jucărie dintr-o țară terță;

6) „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de distribuție, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție o jucărie pe piață;

7) „operatori economici” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul și distribuitorul;

8) „standard armonizat” înseamnă standardul adoptat de unul dintre organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE, pe baza unei solicitări din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 6 din respectiva directivă;

9) „legislația comunitară de armonizare” înseamnă orice legislație comunitară prin care se armonizează condițiile de comercializare a produselor;

10) „acreditare” are înțelesul atribuit prin Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

11) „evaluare a conformității” înseamnă procesul prin care se evaluează dacă s-a demonstrat că au fost îndeplinite cerințele specificate pentru o jucărie;

12) „organism de evaluare a conformității” înseamnă un organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție;

13) „rechemare” înseamnă orice măsură cu scopul de a returna o jucărie, care a fost pusă deja la dispoziția utilizatorului final;

14) „retragere” înseamnă orice măsură cu scopul de a împiedica punerea la dispoziție pe piață a unei jucării în lanțul de distribuție;

15) „supraveghere a pieței” înseamnă activitățile desfășurate și măsurile luate de autoritățile publice pentru a se asigura că jucăriile sunt conforme cerințelor aplicabile stabilite în legislația comunitară de armonizare sau că acestea nu pun în pericol sănătatea, siguranța sau alte aspecte referitoare la protecția intereselor publice;

16) „marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că jucăria respectă cerințele aplicabile stabilite în legislația comunitară de armonizare, care prevede aplicarea sa pe jucărie;

Acest articol conține o serie de definiții esențiale pentru înțelegerea termenilor utilizați în partea dispozitivă a directivei.

Punctele 1-16 sunt definiții orizontale care se bazează pe modele de dispoziții din Decizia 768/2008. Sensul acestora este definit în ghidul orizontal (Ghidul albastru). http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/documents/blue-guide/.

Definițiile de la punctele 17-29 sunt definiții specifice sectorului jucăriilor și prezentei directive.

Produs funcțional

17) „produs funcțional” înseamnă acel produs care are același rol și este utilizat în același mod ca un produs, aparat sau instalație destinate uzului de către adulți și care poate fi un model redus la scară al unui astfel de produs, aparat sau instalație;

Acest termen este folosit în anexa I (lista produselor care nu sunt considerate jucării) la punctul 12, care precizează faptul că următoarele produse nu sunt considerate jucării: „produse educative funcționale, cum ar fi cuptoare electrice, fiare de călcat sau alte produse funcționale alimentate la o tensiune nominală mai mare de 24 de volți, vândute exclusiv în scopuri didactice și utilizate sub supravegherea adulților”. Definiția formulată la articolul 3 clarifică ceea ce se înțelege prin aceste produse, respectiv faptul că acestea sunt produse care au același rol și sunt utilizate în același mod ca aparatele sau instalațiile destinate uzului de către adulți și care pot fi un model la scară redusă a unui astfel de obiect.

Jucărie funcțională

18) „jucărie funcțională” înseamnă acea jucărie care are același rol și este utilizată în același mod ca un produs, aparat sau instalație destinate uzului de către adulți și care poate fi un model redus la scară al unui astfel de produs, aparat sau instalație;

Termenul „jucărie funcțională” este folosit în anexa V, care prevede avertismente specifice și instrucțiuni pentru această categorie de jucării (anexa V partea B punctul 3).

Exemple din această categorie de jucării sunt mașinile de cusut, filtrele de cafea.

Jucărie acvatică

19) „jucărie acvatică” înseamnă o jucărie destinată utilizării în apă de adâncime mică, capabilă să ducă sau să susțină copilul în apă;

Termenul „jucărie acvatică” este utilizat în anexa II, în care este prevăzută o cerință de siguranță specifică pentru jucăriile acvatice (anexa II partea I punctul 5), și în anexa V, care prevede un avertisment specific pentru aceste jucării (anexa V partea B punctul 6). Pe lângă această cerință specifică, jucăriile acvatice trebuie să mai îndeplinească și celelalte cerințe ale DSJ. Această definiție indică principalele criterii pentru clasificarea acestor produse drept jucării destinate utilizării în apă de adâncime mică. Echipamentele acvatice destinate utilizării în apă de adâncime mare nu sunt considerate jucării. Această definiție este completată de un ghid specific privind jucăriile acvatice. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/gd007_en.pdf

Viteză proiectată

20) „viteză proiectată” înseamnă viteza de funcționare normală, determinată prin proiectarea jucăriei;

Termenul „viteză proiectată” este utilizat în contextul cerinței de siguranță prevăzute pentru deplasarea cu vehicule acționate electric în anexa II partea 1 punctul 7. Viteza proiectată este viteza de funcționare normală, determinată prin proiectarea jucăriei.

Jucării de activitate

21) „jucărie de activitate” înseamnă o jucărie destinată uzului domestic, a cărei structură de sprijin este fixă pe parcursul activității și care este destinată efectuării următoarelor activități de către un copil: escaladare, sărire, legănare, alunecare, balansare, învârtire, mers târâș sau de-a bușilea sau orice combinație a acestora;

Termenul „jucărie de activitate” este utilizat în anexa II partea I punctul 11, care prevede o cerință specifică de siguranță pentru jucăriile de activitate. De asemenea, anexa V prevede avertismente specifice pentru această categorie de jucării (anexa V partea B punctul 2). Pe lângă această cerință specifică, jucăriile de activitate trebuie să mai îndeplinească și celelalte cerințe ale DSJ. Numai jucăriile de activitate destinate uzului domestic intră sub incidența Directivei privind jucăriile. Aceasta înseamnă că echipamentele pentru terenuri de joacă destinate uzului public sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei [articolul 2 alineatul (2)]. Jucăriile de activitate sunt destinate efectuării următoarelor activități de către un copil: escaladare, sărire, legănare, balansare, învârtire, mers târâș sau de-a bușilea sau orice combinație a acestora. Activitatea are loc în jucărie sau pe aceasta. Structura de sprijin a jucăriei de activitate este fixă pe parcursul activității.

Exemple de astfel de jucării de activitate pot include balansoare, tobogane, carusele, cadre pentru escaladare, trambuline, bazine de mică adâncime și jucării acvatice gonflabile. În schimb, vehiculele cu ajutorul cărora copiii se pot deplasa nu sunt considerate jucării de activitate.

Jucărie chimică

22) „jucărie chimică” înseamnă o jucărie destinată manevrării directe a substanțelor și amestecurilor chimice și care este utilizată într-un mod adecvat vârstei, sub supravegherea unui adult;

Acest cuvânt este utilizat în anexa V partea B punctul 4, care prevede avertismente specifice pentru jucăriile chimice. Aceste jucării sunt destinate manevrării directe a substanțelor și amestecurilor chimice. Exemple de astfel de produse sunt trusele de chimie, kiturile de creștere a cristalelor, trusele de plastifiere, atelierele miniaturale de ceramică, emailare sau de fotografie și jucăriile similare care provoacă o reacție chimică sau o modificare similară a substanței în cursul utilizării (a se vedea anexa V partea B punctul 4).

Jocuri de masă olfactive, truse cosmetice și jocuri gustative

23) „joc de masă olfactiv” înseamnă o jucărie al cărei scop este să asiste un copil să recunoască diferite mirosuri sau arome;

24) „trusă cosmetică” înseamnă o jucărie al cărei scop este să ajute copilul să învețe să realizeze produse precum parfumuri, săpunuri, creme, șampoane, spume de baie, luciu de buze (glossuri), rujuri, alte produse de machiat, pastă de dinți și balsamuri;

25) „joc gustativ” înseamnă o jucărie al cărei scop este să permită copiilor să obțină dulciuri sau să realizeze rețete culinare care implică utilizarea unor ingrediente alimentare precum dulciuri, lichide, pudre și arome;

Acești termeni sunt utilizați în anexa II partea III punctul 12 care prevede pentru astfel de jucării o anumită derogare de la cerințele referitoare la substanțele de parfumare ce pot fi utilizate în jucării, precum și în anexa V, în care este prevăzut un avertisment special pentru aceste tipuri de produse (anexa V partea B punctul 10). Termenul „joc de masă olfactiv” nu se referă, de exemplu, la o jucărie moale umplută care are o anumită aromă.

Imagine ce prezintă un exemplu de joc de masă olfactiv:

Imagine ce prezintă un exemplu de trusă cosmetică:

Vătămare

26) „vătămare” înseamnă rănire fizică sau orice alt efect nefast pentru sănătate, inclusiv efectele pe termen lung asupra sănătății;

Acest termen este utilizat în definițiile pericolului și riscului formulate la punctele 27 și 28, precum și la articolul 10 alineatul (2).

Pericol

27) „pericol” înseamnă o potențială sursă de vătămare;

Acest termen este utilizat în definiția riscului formulată la punctul 28 și la articolul 10 alineatul (2), articolul 18 și articolul 20 alineatul (3).

Risc

28) „risc” înseamnă probabilitatea ocurenței unui pericol de vătămare și gradul de severitate a vătămării;

Acest termen este utilizat la articolele 4, 5, 6, 7, 10 17, 21 și 42, precum și în anexa II. În ceea ce privește cerințele chimice, „risc” înseamnă combinația dintre pericole și expunerea la pericole.

Destinat utilizării de către

29) „destinat uzului de către” înseamnă că un părinte sau tutore poate considera în mod rezonabil, în virtutea funcțiilor, dimensiunilor și caracteristicilor unei anumite jucării, că aceasta este destinată uzului copiilor din categoria de vârstă indicată.

Acest termen este utilizat pentru prima oară la articolul 10 alineatul (2), în cerința generală de siguranță care prevede că „abilitatea utilizatorilor și, dacă este cazul, a supraveghetorilor acestora trebuie luată în considerare, în special în cazul jucăriilor care sunt destinate utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice”. De asemenea, acesta este întrebuințat în anexa II partea I punctul 4 (d), care prevede interzicerea pieselor de mici dimensiuni pentru jucăriile destinate uzului de către copiii cu o vârstă mai mică de 36 de luni.

Această definiție oferă criteriile de evaluare pentru a stabili dacă o anumită jucărie este „destinată uzului de către” o anumită grupă de vârstă. Definiția arată că factorul decisiv este ceea ce un părinte sau tutore consideră în mod rezonabil, în virtutea funcțiilor, dimensiunilor și caracteristicilor unei anumite jucării, ca fiind adecvat pentru utilizarea de către copiii din categoria de vârstă indicată. Pentru informații suplimentare, a se consulta punctul 1.2.1. din acest ghid.

Observație: această definiție nu se referă la excepțiile prezentate în anexa I, precum „scutere și alte mijloace de transport sportive sau care sunt destinate utilizării pentru deplasarea pe șosele sau drumuri publice”, întrucât definiția se referă exclusiv la grupa de vârstă.

CAPITOLUL II. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI

Articolele 4-9

Articolul 4. Obligațiile producătorilor

Atunci când introduc jucăriile lor pe piață, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute la articolul 10 și în anexa II.

Producătorii întocmesc documentația tehnică solicitată în conformitate cu articolul 21 și efectuează sau au efectuat procedura aplicabilă de evaluare a conformității prevăzută la articolul 19. În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unei jucării cu cerințele aplicabile prin procedura menționată, producătorii întocmesc o declarație CE de conformitate, astfel cum se prevede la articolul 15 și aplică marcajul CE, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1).

Producătorii păstrează documentația tehnică și declarația CE de conformitate pentru o perioadă de 10 ani după ce jucăria a fost introdusă pe piață. Producătorii asigură existența unor proceduri care să garanteze conformitatea continuă a producției de serie. Modificările în proiectarea sau caracteristicile jucăriei și modificările standardelor armonizate la care se face trimitere pentru declararea conformității unei jucării, se iau în considerare în mod corespunzător. Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de o jucărie, producătorii, pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, testează prin eșantionare jucăriile comercializate, investigând și, dacă este cazul, păstrând un registru de reclamații, de jucării neconforme și rechemări de jucării și informează distribuitorii privind orice astfel de monitorizare.

Producătorii asigură faptul că pe jucăriile lor sunt afișate tipul, lotul sau numărul de serie sau al modelului sau alt element de identificare, sau, în cazul în care mărimea sau natura jucăriei nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informația solicitată este prevăzută pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria.

Pe jucărie trebuie să fie afișate tipul, lotul sau numărul de serie sau al modelului sau alt element de identificare.

Ca regulă, elementul de identificare este aplicat pe jucărie. Cu toate acestea, în mod excepțional, acestea pot fi mutate de pe jucărie, dacă această regulă nu poate fi respectată. Acest lucru ar fi justificat în cazul în care dimensiunea și/sau natura jucăriei nu permite (nu permit) ca elementul de identificare să fie lizibil sau posibil de aplicat din punct de vedere tehnic. În astfel de cazuri, elementele de identificare trebuie să fie aplicate pe ambalaj, dacă acesta există, sau să fie prevăzute în documentul care însoțește jucăria. Identificarea de pe jucărie nu poate fi nici omisă, nici nu poate fi mutată pe ambalaj sau în documentele care însoțesc jucăria din motive pur estetice sau economice.

Această prevedere implică faptul că, în cazul în care jucăria nu are ambalaj sau nu este însoțită de un document, elementul de identificare trebuie să fie aplicat pe jucăria în sine.

Cerința formulată în DSJ oferă producătorilor libertatea de a alege elementul pe care doresc să îl utilizeze pentru identificarea jucăriei, atâta timp cât este asigurată trasabilitatea. Acest element de identificare este un cod unic pentru jucărie, care este identic cu cel înscris în declarația CE de conformitate.

În unele cazuri, de exemplu atunci când o jucărie este alcătuită din mai multe părți sau reprezintă un ansamblu alcătuit din mai multe părți, natura sa nu permite aplicarea codului de identificare. În aceste cazuri, elementul de identificare a jucăriei trebuie aplicat pe ambalaj (sau pe documentul care însoțește jucăria). În afara marcajului cu codul de identificare aplicat pe ambalaj, poate fi realizat un marcaj suplimentar al jucăriilor/părților/componentelor individuale pe baza normelor interne și a obiectivelor producătorului privind reducerea riscului unei potențiale rechemări prin deținerea unui sistem avansat de trasabilitate a elementelor individuale (de exemplu, coduri de lot, date de fabricație).

Potrivit operatorilor economici, modul consacrat de trimitere la jucării este de a utiliza un număr de articol (o așa-numită „SKU” - „unitate de păstrare în stoc”) ca element de identificare. De asemenea, acest număr de articol este utilizat, în general, ca identificator în declarația de conformitate (DDC) împreună cu o imagine, o descriere etc.

Jucăria este alcătuită din mai multe părți/componente, precum:

· elemente de construcție de diferite forme și dimensiuni;

· mai multe animale de diferite culori și cu diferite caracteristici;

· o păpușă cu o pereche de pantofi, un pieptene, o rochie etc.

Fiecare dintre jucăriile menționate anterior este ambalată într-un singur pachet dar, în general, acestea ar putea/vor fi vândute, de asemenea, într-un pachet alternativ sub formă de părți/componente separate sau în alte combinații de părți/componente. Există posibilitatea ca o parte din părțile/componentele din aceste pachete să poată fi marcate, în timp ce altele ar putea avea dimensiuni prea mici sau o formă care să nu permită marcajul. Din aceste motive, este mult mai practic să se atribuie un număr de articol întregului set/pachet și să se utilizeze același număr de articol și în declarația de conformitate.

Scopul principal al codului de identificare este acela de a permite autorității de supraveghere a pieței să identifice o unitate de jucării și să o coreleze cu o declarație de conformitate. Atunci când va avea loc o evaluare de supraveghere a pieței, jucăria se va afla în continuare în ambalajul său, ceea ce va facilita identificarea codului și, astfel, asigurarea faptul că declarația de conformitate corespunzătoare se referă la unitatea de jucării în cauză. Procedura de desfacere a ambalajului și de găsire a codului aferent fiecărui articol și, ulterior, de corelare a respectivului cod cu o anumită declarație de conformitate ar fi mai complicată.

Jucăria este alcătuită dintr-un singur articol asamblat

De asemenea, când o jucărie este alcătuită dintr-un singur „articol”, nu este neobișnuit ca acest articol să fi fost asamblat de producător, prin îmbinarea mai multor părți (dar să nu fie proiectat pentru a fi dezasamblat de consumator). Părțile care alcătuiesc un articol (jucărie) sunt deseori utilizate în mai multe concepte de jucării. De exemplu, corpul unei figurine de jucărie poate avea o varietate de tipuri de capete, montate pe același corp, iar mai multe jucării diferite pot fi create utilizând același corp. În general, anumite părți nu vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a putea afișa un cod de identificare pe acesta, în timp ce alte părți ar putea să nu permită marcajul cu un cod de identificare din motive tehnice (suprafață neregulată, suprafață sferică etc.). În plus, în acest caz este mult mai practic să se aplice un număr de articol pe ambalaj și să se utilizeze același număr și în declarația de conformitate.

Jucăria este alcătuită dintr-un singur articol care cuprinde mai multe părți neasamblate

Acesta este un caz în care aplicarea pe jucăria în sine a unui marcaj cu un cod de identificare identic cu cel din declarația de conformitate (un număr de articol) poate părea simplă. Cu toate acestea, aceeași jucărie ar putea fi vândută în combinație cu alte jucării/articole sub forma unui set. Având în vedere faptul că la punctul de producție nu se știe care dintre articole va fi vândut în mod „independent” și care va fi vândut într-un ambalaj alături de alte jucării este, prin urmare, mai ușor să se indice pe ambalaj numărul de articol, care corespunde declarației de conformitate, acest lucru facilitând activitățile autorității de supraveghere a pieței de corelare a jucăriei cu declarația de conformitate.

Producătorii indică pe jucărie numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, producătorii indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Adresa trebuie să indice un singur punct de contact al producătorului.

Producătorul înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce o jucărie sau pentru care se proiectează sau se produce o jucărie, și care comercializează respectiva jucărie sub numele sau marca sa. Definiția conține două condiții cumulative: persoana trebuie să producă o jucărie (sau pentru aceasta trebuie să se proiecteze o jucărie) și să comercializeze respectiva jucărie sub numele sau marca sa. Prin urmare, în cazul în care jucăria este comercializată sub numele sau marca altei persoane, această persoană va fi considerată producător.

Producătorii indică pe jucărie numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, producătorii indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Ca regulă generală, numele și adresa se aplică pe jucărie. Cu toate acestea, în mod excepțional, acestea pot fi mutate de pe jucărie, dacă această regulă nu poate fi respectată. Acest lucru ar fi justificat în cazul în care aplicarea acestora pe jucărie nu a fost posibilă din motive tehnice sau economice rezonabile.

Adresa trebuie să indice un punct unic de contact al producătorului. Textul legii îl obligă pe producător să indice un singur punct de contact pe produs. Acesta nu este neapărat adresa sediului social al producătorului. Această adresă de contact poate fi adresa reprezentantului autorizat, dacă este însoțită de clarificarea „reprezentat de”.

Nimic din această dispoziție nu îl împiedică pe producător să menționeze alte adrese, cu condiția să se indice în mod clar care este punctul unic de contact. Producătorul nu poate avea o listă de puncte de contact în 10 țări fără a desemna punctul unic de contact. Desemnarea punctului unic de contact se poate realiza subliniind sau evidențiind punctul unic de contact sau indicând „în conformitate cu Directiva 2009/48/CE, punctul unic de contact este…”

Un site internet reprezintă o sursă de informare suplimentară, dar nu este suficient ca adresă de contact. În mod normal, o adresă indică strada și numărul sau căsuța poștală și un număr, codul poștal și orașul. Unele țări se pot abate de la acest principiu (de exemplu, nu se indică strada și numărul, ci doar un cod poștal), dar în acest caz producătorul trebuie să pună la dispoziție o aprobare scrisă a acestui punct unic de contact din partea autorității naționale pentru alte autorități din statele membre.

Producătorul trebuie să respecte această obligație indiferent de locul în care se află (în UE sau în afara UE). Această dispoziție implică faptul că jucăriile vândute fără ambalaj sau fără un document însoțitor trebuie să conțină numele și adresa producătorului!

Notă: formularea dispoziției din Directiva 88/378/CEE care precizează că „în cazul în care indicațiile menționate nu sunt aplicate pe jucării, trebuie să se atragă atenția consumatorului că este util să le păstreze” nu este inclusă în Directiva 2009/48/CE.

DSJ nu prevede că obligația privind indicarea adresei să fie precedate de cuvintele „produs de”, „importat de”, „reprezentat de” sau „distribuit de” ca obligație explicită, ci ca obligație implicită, în temeiul obiectivului legiuitorului de a identifica fiecare operator economic și rolul acestuia, atunci când există mai multe adrese aplicate de jucărie. În cazul în care această informație nu este menționată, autoritățile de supraveghere a pieței vor decide care este rolul fiecărui operator economic. Prin urmare, este responsabilitatea operatorului economic de a dovedi faptul că are un rol diferit.

DSJ sau legislația orizontală (noul cadru legislativ) nu stipulează obligația de a traduce în toate limbile necesare cuvintele „produs de”, „importat de”, „reprezentat de” sau „distribuit de”. Cerințele în materie de traducere se referă exclusiv la instrucțiuni, la informațiile privind siguranța și la avertismente. Aceste cuvinte sunt considerate ușor de înțeles în toate limbile.

Producătorii pot menționa „proiectat și produs de” în loc de „produs de...”. În cazul în care o societate cu sediul în UE deține o jucărie care este fabricată în Uniunea Europeană sau în afara acesteia și o vinde sub propria sa marcă, însă produsul poartă și logoul unui furnizor de licențe, societatea cu sediul în UE este considerată în continuare producător și trebuie să afișeze pe jucărie propria adresa. Nu există nicio obligație de a tipări adresa titularului de licență. Cu toate acestea, în baza unui contract, societatea cu sediul în UE trebuie să aibă dreptul de a fabrica și de a vinde produse sub marca pentru care a obținut licența.

În cazul, în care o societate cu sediul în UE deține o jucărie care este fabricată în Uniunea Europeană sau în afara acesteia și, o vinde sub marca pentru care deține licență (în baza unui contract de licență), societatea cu sediul în UE este considerată în continuare producător și trebuie să afișeze pe jucărie propria adresă. Nu există nicio obligație de a tipări adresa titularului de licență.

Producătorii se asigură că jucăria este însoțită de instrucțiuni și informații de siguranță în limba sau limbile ușor de înțeles de către consumatori, în condițiile stabilite de statul membru în cauză.

Producătorii care consideră sau au motive să creadă că o jucărie pe care au introdus-o pe piață nu respectă legislația comunitară de armonizare corespunzătoare, iau imediat măsurile corective necesare pentru ca jucăria să se conformeze respectivei legislații, ori ca aceasta să fie retrasă sau rechemată, după caz. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, producătorii informează imediat autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție jucăria, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsură corectivă luată.

Producătorii, la cererea motivată a autorității naționale competente, furnizează acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea jucăriei, într-o limbă ușor de înțeles de respectiva autoritate. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de jucăriile introduse pe piață.

Articolul 5. Reprezentanții autorizați

Un producător poate numi un reprezentant autorizat printr-un mandat scris.

Obligațiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și întocmirea documentației tehnice nu sunt incluse în mandatul reprezentantului autorizat.

Reprezentantul autorizat îndeplinește sarcinile specificate în mandatul primit de la producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele sarcini:

(a) să mențină declarația CE de conformitate și documentația tehnică la dispoziția autorităților naționale de supraveghere timp de 10 ani după ce jucăria a fost introdusă pe piață;

(b) la cererea motivată a autorității naționale competente, să furnizeze acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unei jucării;

(c) să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de jucăriile pentru care dețin un mandat.

Articolul 6. Obligațiile importatorilor

Importatorii introduc pe piața comunitară numai jucării conforme.

Înainte de introducerea unei jucării pe piață, importatorii se asigură că procedura corespunzătoare de evaluare a conformității a fost îndeplinită de către producător. Aceștia se asigură că producătorul a întocmit documentația tehnică, că jucăria poartă marcajul de conformitate cerut și că aceasta este însoțită de documentele prevăzute și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 4 alineatele (5) și (6). Atunci când un importator consideră sau are motive să creadă că o jucărie nu respectă cerințele esențiale de siguranță prevăzute la articolul 10 și în anexa II, acesta nu introduce jucăria pe piață până când aceasta nu respectă cerințele în cauză. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în această privință.

Sintagma „documente necesare” se referă la toate documentele care trebuie să însoțească jucăria în sine. În temeiul DSJ, aceste documente sunt reprezentate de informațiile privind siguranța, de instrucțiuni și de avertismente.

Importatorii indică pe jucărie numele lor, denumirea înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria.

Un importator este întotdeauna stabilit în Comunitate, având în vedere faptul că importatorul este definit drept orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate, care introduce pe piața comunitară o jucărie dintr-o țară terță. De asemenea, importatorii indică pe jucărie numele lor, denumirea înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Dispoziția se referă la o adresă la care aceștia pot fi contactați; prin urmare, nu este neapărat necesar ca aceasta să fie adresa sediului social. Un site internet reprezintă o sursă de informare suplimentară, dar nu este suficient ca adresă de contact. În mod normal, o adresă indică strada și numărul sau căsuța poștală și un număr, codul poștal și orașul. Unele țări se pot abate de la acest principiu (de exemplu, nu se indică strada și numărul, ci doar un cod poștal), dar în acest caz, importatorul trebuie să pună la dispoziție o aprobare scrisă a adresei din partea autorității naționale pentru alte autorități din statele membre.

Ca regulă generală, datele de identificare și adresa importatorului trebuie să fie indicate pe jucărie. Numai în cazul în care acest lucru nu este posibil, datele de identificare și adresa importatorului trebuie să fie indicate pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Printre acestea se numără cazurile în care importatorul ar trebui să deschidă ambalajul pentru a-și putea înscrie numele și adresa pe produs. DSJ nu conține specificații cu privire la vizibilitatea sau lizibilitatea informațiilor.

În concluzie: în general, pe o jucărie se indică una sau două adrese: a producătorului și/sau a importatorului. Cu toate acestea, în cazul în care producătorul este situat în Comunitate și jucăria este fabricată în Comunitate, aceasta va indica doar o adresă (a producătorului).

În cazul în care producătorul este situat în afara Comunității și importatorul introduce jucăria pe piață sub numele sau marca proprie sau modifică o jucărie deja existentă pe piață (într-un mod în care conformitatea cu cerințele aplicabile poate fi afectată), importatorul este considerat producător. Singura adresă care va figura pe jucărie în acest caz (sau pe ambalaj sau în documentul care însoțește jucăria) este adresa importatorului, care este considerat producător1. O marcă înregistrată este un semn distinctiv sau un indicator utilizat de o persoană fizică, o organizație comercială sau altă persoană juridică, pentru a indica faptul dacă produsele sau serviciile oferite consumatorilor provin dintr-o sursă unică și pentru a distinge produsele sau serviciile proprii de cele ale altor entități. O marcă înregistrată este un tip de proprietate intelectuală și constă, în general, într-un nume, un cuvânt, o expresie, un logo, un simbol, un concept, o imagine sau o combinație a acestor elemente.

În cazul în care producătorul este situat în Comunitate (o societate cu sediul în Comunitate se prezintă ca fiind producătorul, permițând utilizarea mărcii sale sau a adresei proprii etc.), deși produsele sunt fabricate în afara Comunității, această societate este considerată a fi producătorul care introduce jucăriile pe piața comunitară, chiar dacă importul efectiv este realizat de către o altă societate. În acest caz nu există niciun importator în sensul definiției importatorului și este suficient să se menționeze numai adresa producătorului.

În cazul în care producătorul (care se declară producător aplicându-și numele și adresa pe jucărie) este situat în afara Comunității, iar produsele sunt introduse pe piața UE de către un importator, jucăria va indica două adrese: adresa producătorului și adresa importatorului.

Importatorii se asigură că jucăria este însoțită de instrucțiuni și informații de siguranță într-o limbă sau în limbi ușor de înțeles de către consumatori, în condițiile stabilite de statul membru în cauză.

Importatorii asigură faptul că, atâta timp cât o jucărie se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acesteia cu cerințele prevăzute la articolul 10 și în anexa II.

În cazul în care acest lucru este considerat oportun în raport cu riscurile prezentate de o jucărie, pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, importatorii testează prin eșantionare jucăriile comercializate, investighează și, dacă este cazul, păstrează un registru de reclamații, de jucării neconforme și rechemări de jucării și informează distribuitorii cu privire la astfel de monitorizări.

Importatorii care consideră sau au motive să creadă că o jucărie introdusă pe piață nu respectă legislația comunitară de armonizare corespunzătoare, iau imediat măsurile corective necesare pentru ca respectiva jucărie să se conformeze legislației menționate, pentru a o retrage sau pentru a o rechema, după caz. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață jucăria, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsură corectivă luată.

Importatorii păstrează o copie a declarației CE de conformitate la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe piață a jucăriei și se asigură că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere.

Importatorii, la cererea motivată a unei autorități naționale competente, furnizează respectivei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unei jucării, într-o limbă ușor de înțeles de acea autoritate. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de jucăriile puse la dispoziție pe piață.

_________________________________

Nota1: În cazul în care importatorul aplică doar numele și adresa proprie, dar păstrează marca producătorului original, acesta rămâne importator. Adresa importatorului și cea a producătorului vor figura pe jucărie (sau pe ambalaj sau în documentele care însoțesc jucăria).

Articolul 7. Obligațiile distribuitorilor

În cazul în care pun la dispoziție o jucărie pe piață, distribuitorii acționează cu diligența cuvenită în ceea ce privește cerințele aplicabile.

Înainte de a pune la dispoziție o jucărie pe piață, distribuitorii verifică dacă jucăria poartă marcajul de conformitate cerut, dacă aceasta este însoțită de documentele necesare și de instrucțiuni și informații de siguranță, în limba sau în limbile ușor de înțeles de către consumatorii din statul membru în care jucăria este pusă la dispoziție pe piață, și dacă producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 4 alineatele (5) și (6) și la articolul 6 alineatul (3).

Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă că o jucărie nu respectă cerințele prevăzute la articolul 10 și în anexa II, acesta nu pune la dispoziție jucăria pe piață până când aceasta nu se conformează respectivelor cerințe. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, distribuitorul informează în acest sens producătorul sau importatorul și autoritățile de supraveghere a pieței.

Producătorii și importatorii se asigură, iar distribuitorii verifică dacă jucăria este însoțită de instrucțiuni și informații de siguranță în limba sau limbile ușor de înțeles de către consumatori, în condițiile stabilite de statul membru în cauză2.

· Instrucțiunile de utilizare sunt informații furnizate pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță și eficiență a produselor, pentru a permite consumatorilor să asambleze, să instaleze, să opereze, să depoziteze, să întrețină, să repare și să elimine produsele.

· Instrucțiunile de asamblare sau de instalare ar trebui să includă piesele de inventar și abilitățile sau instrumentele speciale necesare.

· Instrucțiunile privind funcționarea ar trebui să includă informații privind limitarea utilizării, nevoia de echipamente individuale de protecție, întreținere și curățenie, reparații etc.

Instrucțiunile sunt parte integrantă a jucăriei. Acestea trebuie să permită și să promoveze utilizarea corectă a jucăriei. În cazul în care o jucărie nu are nevoie de instrucțiuni sau informații de siguranță (de exemplu, un urs moale de pluș care respectă standardele armonizate), atunci nu este nevoie ca această documentație să fie adăugată. Producătorii trebuie să aibă în vedere faptul că, deși nu adaugă nicio documentație la jucărie, în special, cerințele CE și cele privind trasabilitatea trebuie să fie în continuare respectate.

În cazul în care există instrucțiuni, acestea trebuie să facă referire în mod clar la jucării; prin urmare, ele ar trebui să repete informațiile înscrise pe jucărie (a se vedea trasabilitatea). În cazul în care instrucțiunile cuprind mai mult de o pagină, paginile ar trebui să fie numerotate.Informațiile de siguranță pot include text și/sau imagini care să însoțească sau care să fie asociat(e) cu jucăria. Pentru anumite tipuri de jucării, nu există informații de siguranță relevante. Scopul informațiilor de siguranță este de a permite consumatorului sau utilizatorului să folosească jucăria în condiții de siguranță și, pe lângă avertismentele prevăzute de DSJ, de a contribui la evitarea riscurilor pentru utilizatori sau de deteriorare a produsului. Exemple din această categorie sunt următoarele: „a se răci exclusiv într-un frigider de uz casnic”; „a nu se introduce în congelator”.

Nota2: În conformitate cu prevederile DSJ, „trebuie” indică faptul că operatorii economici au o îndatorire obligatorie, iar „ar trebui” indică faptul că operatorii economici au posibilitatea.

Nu există cerințe specifice privind atașarea instrucțiunilor și a informațiilor de siguranță. DSJ menționează doar că jucăria trebuie să fie însoțită de aceste informații, în sensul că acestea se pot afla pe ambalaj, într-un prospect sau o notă.

DSJ indică faptul că informațiile trebuie să fie într-o limbă ușor de înțeles de către consumatori, în condițiile stabilite de statul membru în cauză. Aceste dispoziții rezultă din secțiunea Pachetul bunuri și se referă efectiv doar la aspectele de limbă: instrucțiunile și informațiile de siguranță nu trebuie să fie neapărat în limba națională; acestea pot fi în altă limbă „ușor de înțeles de către consumator, în condițiile stabilite de fiecare stat membru”. Aceasta înseamnă că statele membre vor stabili în legislația lor națională limba/limbile pe care o/le consideră ușor de înțeles de către consumatori. (În general, este vorba despre limba oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru, dar se poate solicita și întrebuințarea altor limbi suplimentare).

Ce înseamnă obligațiile care revin distribuitorilor?

Distribuitorul nu are obligația specifică de a elabora sau de a păstra declarația CE de conformitate și documentele tehnice. Cu toate acestea, atunci când o jucărie este pusă la dispoziție pe piață, acesta trebuie să se asigure că respectiva jucărie poartă marcajul (marcajele) de conformitate adecvat (adecvate) și că este însoțită de documentele necesare3 și de instrucțiuni și informațiile de siguranță în limba corespunzătoare.

Marcajul de conformitate prevăzut în temeiul DSJ este marcajul CE; cu toate acestea, jucăria poate fi supusă altei legislații comunitare care prevede alte marcaje de conformitate. De asemenea, distribuitorul trebuie să asigure îndeplinirea obligațiilor de către producător și/sau de către importator, cu alte cuvinte să verifice aplicarea pe jucărie sau pe ambalajul acesteia a numelui, mărcii sau a adresei la care producătorul și importatorul pot fi contactați, precum și aplicarea pe jucărie a numărului de lot al producătorului, numărului de serie și a altui element de identificare a jucăriei.

Astfel cum se indică mai sus, distribuitorul nu are obligația de a deține documentația tehnică. Obligația de a acționa cu atenția cuvenită și de a verifica prezența documentelor necesare trebuie să fie interpretată în lumina acestei situații.

Distribuitorul trebuie să verifice coerența dintre jucărie și documentele primite împreună cu aceasta, controlând de exemplu, informațiile privind siguranța, avertismentele, marcajele CE și adresa producătorului/importatorului. În ceea ce privește verificarea prezenței avertismentelor necesare, distribuitorii pot verifica această prezență pe baza avertismentelor enumerate în anexa V a DSJ. Verificarea prezenței acestora nu necesită documentația tehnică, de exemplu, avertismentul pentru jucăriile de activitate, jucăriile funcționale, jucăriile acvatice, jucăriile chimice etc. Aceeași cerință de diligență se poate aplica, de exemplu, dacă o jucărie moale umplută poartă avertismentul „nerecomandat copiilor mai mici de 36 de luni”. În ultimul caz și în absența unei documentații tehnice, distribuitorul are obligația de a verifica și de a lua măsurile necesare, întrucât jucăriile moi umplute care pot fi ținute în brațe și mângâiate sunt considerate adecvate în mod inerent pentru copii mai mici de 36 de luni și astfel prezența ________________________________________

Nota3: :Mai multe informații pentru producători cu privire la modul de elaborare a instrucțiunilor și informațiilor de siguranță pot fi găsite în:

-Ghidul CEN 11 „Informații despre produs relevante pentru consumatori”;

-Ghidul ISO IEC 14 „Informații privind achiziția de bunuri și servicii destinate consumatorilor”;

· CEN TR 13387 „Articole destinate utilizării de către copii și îngrijirii acestora - orientări privind siguranța”;

· IEC 62079:2001 „Pregătirea instrucțiunilor”.

„Documente necesare” se referă la toate documentele care trebuie să însoțească jucăria în sine. În temeiul DSJ, aceste documente sunt reprezentate de informațiile privind siguranța, instrucțiuni și avertismente.

avertismentului „nerecomandat copiilor mai mici de 3 ani” devine necorespunzătoare.

În plus, atunci când există îndoieli cu privire la produsele relevante din „zona gri”, distribuitorul poate întotdeauna solicita importatorului sau producătorului explicații privind absența oricărui marcaj.

Distribuitorii asigură faptul că, atâta timp cât o jucărie se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea cu cerințele prevăzute la articolul 10 și în anexa II.

Distribuitorii, care consideră sau au motive să creadă că o jucărie introdusă pe piață nu respectă legislația comunitară de armonizare corespunzătoare, se asigură că sunt luate măsurile corective necesare pentru ca respectiva jucărie să se conformeze legislației menționate, pentru a o retrage sau pentru a o rechema, după caz. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, distribuitorii informează imediat despre acest lucru autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață jucăria, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

Distribuitorii, la cererea motivată a unei autorități naționale competente, furnizează respectivei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unei jucării. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de jucăriile puse la dispoziție pe piață.

Articolul 8. Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei directive și îi revin obligațiile producătorului în temeiul articolului 4 atunci când introduce pe piață o jucărie sub numele sau marca sa ori modifică o jucărie deja introdusă pe piață într-un mod care poate afecta respectarea de către aceasta a cerințelor aplicabile.

Articolul 9. Identificarea operatorilor economici

Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritățile de supraveghere a pieței datele de identificare ale:

(a) oricărui operator economic care le-a furnizat o jucărie;

(b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat o jucărie.

Operatorii economici trebuie să poată prezenta informațiile prevăzute la primul paragraf pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe piață a jucăriei, în cazul producătorului, și pentru o perioadă de 10 ani după ce le-a fost furnizată jucăria, în cazul altor operatori economici.

Articolele care se referă la obligațiile operatorilor economici se bazează pe dispozițiile model ale Deciziei orizontale 768/2008. DSJ este aliniată la aceste dispoziții și face referire în mod special la operatorii economici care introduc sau care pun la dispoziție jucării pe piață. Documentul orizontal de orientare (Ghidul albastru) oferă explicații suplimentare.

Explicația I la acest ghid încearcă să ofere mai multe orientări cu scopul de a stabili cazurile în care un operator economic poate fi considerat producător, importator sau distribuitor. Aceasta clarifică și principalele obligații ale operatorilor economici. Operatorii economici trebuie să fie atenți atunci când își aleg modelul de afaceri, pentru a putea respecta cerințele directivei. Cadrul juridic stabilește obligațiile pe care operatorii economici trebuie să le respecte, dar nu acoperă sfera privată a negocierilor comerciale și legate de afaceri pe care operatorii economici le pot derula între ei.

Criteriile depind, de exemplu, de modul în care sunt achiziționate jucăriile, de entitatea care a proiectat (sau modificat) jucăria, de marca sub care jucăria este introdusă pe piață și de etapa din cadrul ciclului de producție în care un operator devine implicat.

Rolurile operatorului, astfel cum sunt definite în DSJ, pot fi diferite de ceea ce o societate ar considera a fi „rolul obișnuit de comercializare”. De exemplu, există momente în care un importator trebuie să accepte rolul unui „producător” mai mult în funcție de modul de furnizare; societățile pot chiar să adopte roluri diferite de operator atunci când vând jucăria cu amănuntul către comercianți diferiți. Prin urmare, este important să se rețină faptul că rolul adoptat trebuie să fie evaluat de la caz la caz.

Pentru fiecare tip de operator există o serie de obligații pe care aceștia au obligația juridică de a le respecta atunci când furnizează sau achiziționează jucării. În general, obligațiile sunt mai oneroase în cazul în care societățile adoptă rolul de „producător” și mai puțin oneroase în momentul adoptării rolului de „importator” și chiar mai puțin oneroase când se adoptă rolul de „distribuitor”. Un producător poate numi un „reprezentant autorizat” printr-un mandat scris. Reprezentantul autorizat va îndeplini toate sarcinile prevăzute în mandat.

CAPITOLUL III. CONFORMITATEA JUCĂRIILOR

Articolul 10. Cerințe esențiale de siguranță

Articolul 10 alineatul (1)

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura faptul că jucăriile pot fi introduse pe piață numai dacă respectă cerințele esențiale de siguranță prevăzute, în ceea ce privește cerințele generale de siguranță, la alineatul (2) și în ceea ce privește cerințele speciale de siguranță, în anexa II.

Articolul 10 alineatul (1) stabilește principiul de bază al directivei, și anume că doar jucăriile care respectă cerințele esențiale de siguranță ale directivei pot fi introduse pe piață și că statelor membre li se solicită adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a garanta faptul că jucăriile care nu respectă aceste cerințe nu vor fi introduse pe piață.

De asemenea, această dispoziție clarifică faptul că directiva conține atât o cerință generală de siguranță, care este stabilită la alineatul 2 de mai jos, cât și cerințele specifice de siguranță aplicabile riscurilor specifice cuprinse în anexa II.

Articolul 10 alineatul (2) primul paragraf

Jucăriile, inclusiv substanțele chimice pe care le conțin, nu trebuie să pună în pericol siguranța sau sănătatea utilizatorilor sau a părților terțe atunci când sunt utilizate în conformitate cu destinația lor sau atunci când sunt utilizate în mod previzibil, ținând seama de comportamentul obișnuit al copiilor.

Articolul 10 alineatul (2) stabilește cerințele generale de siguranță care se aplică riscurilor pe care le pot prezenta jucăriile și care nu sunt reglementate de nicio cerință specifică de siguranță. Cerința generală de siguranță poate fi utilizată ca temei juridic pentru luarea unor măsuri împotriva jucăriilor care prezintă riscuri care nu sunt reglementate de nicio cerință specifică de siguranță. Un exemplu de astfel de risc a fost pericolul recent identificat în ceea ce privește anumiți magneți puternici care, în caz de înghițire, ar putea provoca leziuni intestinale. În momentul identificării, în 2007, a acestui risc prezentat de jucăriile magnetice, Directiva 88/378/CEE nu prevedea nicio cerință specifică de siguranță aplicabilă riscului de leziuni intestinale și nici nu existau cerințe tehnice în standardul EN 71 privind jucăriile. Prin urmare, cerința generală de siguranță din Directiva 88/378/CEE a fost utilizată drept temei juridic pentru scoaterea de pe piață a unor jucării periculoase cu magneți. Ulterior, a fost elaborat un standard pentru a asigura siguranța jucăriilor magnetice (a se vedea EN 71-1:2005+A8:2009, în prezent EN 71- 1:2011).

Cerința generală de siguranță prevede, în primul rând, faptul că jucăriile, inclusiv substanțele chimice pe care acestea le conțin, nu trebuie să pună în pericol siguranța sau sănătatea utilizatorilor sau a părților terțe. Prin urmare, cerința generală de siguranță acoperă atât efectele adverse asupra sănătății, inclusiv efectele pe termen lung, cât și efectele adverse asupra siguranței, care includ toate leziunile minore și majore. Cerința generală de siguranță prevede că jucăriile trebuie să fie sigure atât pentru utilizatori, cât și pentru terți, respectiv părinții sau alți supraveghetori, alți copii sau chiar persoane complet străine. În al doilea rând, cerința generală de siguranță prevede faptul că jucăriile trebuie să fie sigure atunci când sunt utilizate în conformitate cu destinația lor sau atunci când sunt utilizate într-un mod previzibil, ținând seama de comportamentul obișnuit al copiilor. Prin urmare, nu este suficient ca jucăria să fie sigură atunci când este utilizată în scopurile vizate de producător, ci aceasta trebuie să fie sigură și atunci când este utilizată într-un mod previzibil. Atunci când se evaluează ceea ce poate fi considerat ca fiind previzibil, trebuie să se țină seama de comportamentul obișnuit al copiilor care, în mod normal, nu acționează cu aceeași grijă ca un utilizator adult obișnuit. Atunci când un pericol nu poate fi redus la un nivel suficient de mic prin modul de proiectare sau măsuri de precauție, riscul rezidual poate fi abordat prin informații legate de produs adresate supraveghetorilor, ținând seama de capacitatea acestora de a face față acestui risc rezidual. În conformitate cu metodele acceptate de evaluare a riscurilor, nu este adecvată utilizarea informațiilor adresate supraveghetorilor sau indicarea lipsei unui istoric al accidentelor ca substitut pentru îmbunătățirile legate de proiectare. Având în vedere comportamentul copiilor, și o utilizare într-o oarecare măsură neadecvată a jucăriei trebuie considerată o utilizare previzibilă și, prin urmare, trebuie luată în considerare în momentul proiectării și fabricării jucăriei. Un exemplu ar putea fi utilizarea de către copii a unui tobogan nu numai pentru alunecarea pe el în poziția corectă, ci și pentru escaladarea lui sau alunecarea cu capul înainte. Directiva 88/378/CEE a folosit expresia „comportament obișnuit (al copiilor)” în acest context, dar aceasta a fost schimbată deoarece a creat probleme de interpretare în legătură cu ceea ce poate fi considerat ca fiind „obișnuit”. Cu toate acestea, este important de subliniat faptul că scopul eliminării acestui cuvânt nu a fost acela de a schimba, în esență, sfera de aplicare a cerinței generale de siguranță.

Cerința generală de siguranță include o trimitere la produsele chimice pe care le conțin jucăriile. Această trimitere susține dispoziția din anexa II partea III punctul 1 din directivă, care prevede că jucăriile nu trebuie să prezinte riscuri de efecte adverse asupra sănătății umane cauzate de expunerea la substanțele chimice sau la amestecurile conținute de jucării.

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf

Abilitatea utilizatorilor și, dacă este cazul, a supraveghetorilor acestora trebuie luată în considerare, în special, în cazul jucăriilor care sunt destinate uzului de către copiii mai mici de 36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice.

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf precizează conținutul cerinței generale de siguranță în continuare. Aceasta clarifică faptul că în momentul proiectării și fabricării jucăriei, trebuie luată în considerare abilitatea utilizatorilor și, dacă este cazul, a supraveghetorilor acestora, în vederea asigurării siguranței jucăriei. Această dispoziție clarifică dispoziția Directivei 88/378/CEE care prevede, în anexa II partea I punctul 1, că „gradul de risc pe care îl presupune utilizarea unei jucării trebuie să fie în relație cu capacitatea utilizatorilor și, după caz, cu cea a supraveghetorilor acestora de a-i face față”. Aceasta înseamnă că, deși jucăriile trebuie să fie sigure, este, de asemenea, recunoscut faptul că nu există un grad de risc zero și că trebuie admis un nivel acceptabil de risc în cazurile în care acesta nu poate fi complet eliminat într-un mod rezonabil prin proiectare sau mecanisme de protecție. Cu alte cuvinte, anumite jucării includ pericole inerente (surse de vătămare) care nu pot fi complet eliminate. De exemplu, nu se poate impune să nu există nicio posibilitate de a cădea dintr-un leagăn, dar riscul trebuie redus la un nivel acceptabil. De asemenea, producătorul nu are control asupra suprafeței de sub leagănele aflate pe proprietăți private pentru a putea evita leziunile la nivelul capului; prin urmare, trebuie furnizate informații adecvate cu privire la suprafața potrivită pentru montarea leagănului. La evaluarea nivelului de risc acceptabil, trebuie luată în considerare capacitatea utilizatorilor și, după caz, cea a supraveghetorilor acestora.

În plus, această dispoziție prevede că trebuie luată în considerare capacitatea utilizatorilor sau a supraveghetorilor acestora, în special în cazul jucăriilor care sunt destinate uzului de către copiii mai mici de 36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice.

Articolul 10 alineatul (2) al treilea paragraf

Etichetele aplicate în temeiul articolului 11 alineatul (2) precum și instrucțiunile de utilizare care însoțesc jucăriile atrag atenția utilizatorilor sau a supraveghetorilor acestora asupra pericolelor inerente și riscurilor de vătămare legate de utilizarea jucăriilor și asupra modului de a le evita.

Articolul 10 alineatul (2) al treilea paragraf impune, ca parte a cerinței generale de siguranță, ca jucăriile să fie însoțite de avertismente și instrucțiuni corespunzătoare privind pericolele inerente și riscurile de vătămare implicate de utilizarea jucăriilor și modul de a le evita. După cum s-a explicat mai sus, în cadrul celui de-al doilea paragraf, este permis un nivel de risc acceptabil la utilizarea jucăriei, dar pericolele inerente trebuie să fie indicate prin avertismente și instrucțiuni. Modul în care trebuie prezentate aceste avertismente și instrucțiuni este prevăzut la articolul 11 alineatul (2).

Instrucțiunile fac parte integrantă din conceptul de siguranță a jucăriei. Acestea oferă informațiile necesare pentru a se evita un risc inacceptabil pentru utilizator, deteriorarea jucăriei și defectarea sau funcționarea ineficientă a acesteia, dar nu sunt destinate compensării deficiențelor de proiectare.

Instrucțiunile de utilizare care însoțesc jucăriile atrag atenția utilizatorilor sau a supraveghetorilor acestora asupra pericolelor inerente și a riscurilor de vătămare legate de utilizarea jucăriilor și asupra modului de a le evita. Siguranța oferită automat, care nu necesită acțiuni umane suplimentare, este cel mai eficient mod de a preveni accidentele.

Producătorii trebuie să aibă în vedere faptul că atunci când un pericol nu poate redus la un nivel suficient de mic prin modul de proiectare sau măsuri de precauție, riscul rezidual poate fi abordat prin informații legate de produs adresate supraveghetorilor, ținând seama de capacitatea acestora de a face față acestui risc rezidual. În conformitate cu metodele acceptate de evaluare a riscului, de exemplu EN ISO 14121-1, nu este adecvat ca informațiile destinate supraveghetorilor sau lipsa accidentelor să fie utilizate drept substitut pentru îmbunătățirea proiectării în cazul în care se consideră că există un risc inacceptabil. Producătorii trebuie să furnizeze consumatorilor informații relevante pentru a le permite să evalueze pericolele inerente în utilizarea unei jucării de-a lungul perioadei previzibile sau normale de utilizare, în cazul în care astfel de riscuri nu sunt imediat evidente pentru utilizator sau supraveghetor. Acestea includ informații cu privire la măsurile de precauție care trebuie luate pentru a se evita riscurile. Atunci când există mai multe pericole, trebuie să se indice cel puțin unul dintre pericolele principale.

Conform articolului 18 din DSJ, trebuie efectuată o evaluare a riscurilor/pericolelor pentru a identifica riscurile/pericolele prezentate de o jucărie. Jucăria ar trebui proiectată astfel încât să fie eliminate cât mai multe pericole sau astfel încât riscul rezidual să fie redus la un nivel acceptabil. Riscurile reziduale ar trebui descrise prin avertismente adecvate și/sau instrucțiuni de utilizare. De exemplu, riscul de înecare prezentat de jucăriile acvatice nu poate fi eliminat în proporție de 100 % prin proiectarea jucăriei. Prin urmare, supraveghetorii ar trebui să fie informați asupra faptului că jucăria trebuie să fie utilizată în apă de adâncime mică și sub supravegherea unui adult. Pentru baloanele de latex este obligatoriu să existe un avertisment privind supravegherea copiilor cu o vârstă mai mică de 8 ani și aruncarea baloanelor sparte. Jucăriile de activitate trebuie să fie însoțite de un avertisment care indică faptul că acestea servesc numai pentru uz domestic.

Exemple de instrucțiuni și informații de siguranță pot fi găsite în standardele armonizate, de exemplu, „a se răci exclusiv într-un frigider de uz casnic”; „a nu se introduce în congelator”, „nerecomandat copiilor mai mici de 10 luni, din cauza părului lung”. De asemenea, proiectilele și jucăriile cu muchii și vârfuri ascuțite funcționale și periculoase ar trebui să fie însoțite de informații de siguranță. Mai multe informații privind evaluarea riscurilor pot fi găsite în orientările privind documentația tehnică și alte documente relevante, precum Ghidul ISO 51, EN ISO 14121-1, CEN TR 13387.

Notă: Este recunoscut faptul că nu este justificată interzicerea pieselor de mici dimensiuni în jucăriile destinate copiilor mai mari de 3 ani, chiar dacă acestea pot provoca accidente de sufocare. Prin urmare, avertismentele privind vârsta „nerecomandat...” sunt acceptate pentru jucăriile din zona gri, chiar dacă, teoretic, ar fi posibilă limitarea accesului la pericol prin nepermiterea utilizării pieselor de mici dimensiuni la nicio jucărie. Cu toate acestea, DSJ interzice toate tipurile de piese de dimensiuni mici amovibile sau detașabile în jucăriile care pot fi introduse în cavitatea bucală, indiferent de vârsta copilului (a se vedea 11.1.6 punctul 4.d).

Articolul 10 alineatul (3)

Jucăriile introduse pe piață respectă cerințele esențiale de siguranță de-a lungul perioadei previzibile și normale de utilizare.

Articolul 10 alineatul (3) prevede perioada de-a lungul căreia jucăriile trebuie să respecte cerințele esențiale de siguranță. Se precizează că acestea trebuie să fie sigure de-a lungul perioadei previzibile sau normale de utilizare. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca o jucărie să fie sigură în momentul introducerii pe piață sau al vânzării către consumatori, ci cerințele de siguranță trebuie să fie îndeplinite de-a lungul întregii perioade previzibile sau normale de utilizare.

Articolul 11. Avertismentele

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf

În vederea garantării unei utilizări în siguranță, avertismentele făcute în temeiul articolului 10 alineatul (2) specifică limitele utilizării adecvate, în conformitate cu anexa V partea A.

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf prevede regula generală pentru avertismentele care se aplică tuturor jucăriilor. Se prevede că avertismentele privind utilizarea în condiții de siguranță trebuie să specifice limitele utilizării adecvate, după caz. Aceasta înseamnă, de asemenea, că aceste avertismente trebuie utilizate doar acolo unde este cazul pentru o utilizare în condiții de siguranță. În cazul în care avertismentul nu are valoare adăugată în ceea ce privește siguranța jucăriilor, acesta nu trebuie utilizat. Precizări suplimentare privind modalitățile de realizare a acestui lucru sunt prevăzute în anexa V partea A.

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf

În ceea ce privește categoriile de jucării enumerate în anexa V partea B, se iau în considerare avertismentele prevăzute în aceasta. Avertismentele prevăzute la punctele 2- 10 din anexa V partea B se folosesc așa cum au fost formulate.

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf prevede că anumite categorii de jucării trebuie să includă un avertisment specific. Aceste avertismente sunt enumerate în anexa V. Această listă nu este exhaustivă, iar unele avertismente specifice figurează și în standardele privind jucăriile EN 71 sau EN 62115. Se mai precizează că formularea acestor avertismente trebuie să fie exact cea indicată la punctele de la 2-10 din anexa V partea B.

Artic