gitor la un viitor luminos - suplimentuldecultura.ro · [i acordeon ioan stoleru aproximativ 50 de...

$: gitor la un viitor luminos - suplimentuldecultura.ro · [i acordeon Ioan Stoleru Aproximativ 50 de poe]i, critici, ar - ti[ti vizuali, editori [i tradu c\ tori din Italia [i România,$
ANUL XI » NR. 477 » 28 martie – 3 aprilie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

SCRIITOAREA ANCA VIERU:

„Scrisul a venitca reac]ie la undezechilibru“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Anca Vieru a debutat, la `nce -putul acestui an, cu un volumde proz\ scurt\ care poart\ ti- t lul uneia dintre povestiri, Feliide l\mâie. Cartea g\zduie[te,`ntre copertele sale frumoase,dou\zeci de proze scurte [i foar -te scurte, unitare stilistic [i te -matic, care schi]eaz\, grosso mo -do, lumea contemporan\.

» pag. 8-9

Citi]i textul semnat de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 2-3

Lansarea Barometrului de Consum Cultural 2014 nu a r\mas f\r\ reac]ii. Federa]ia Editorilor dinRomânia a contestat capitolul care sus]ine c\ unul din doi români cite[te o carte pe lun\. Directoriiunor muzee din Bucure[ti s-au sup\rat c\ institu]iile lor au ie[it pe ultimele locuri `n clasamentul celormai vizitate muzee din capital\. Au fost voci care au considerat c\ Barometrul ne-a confirmat `nc\ odat\ starea proast\ `n care se afl\ cultura `n România. Al]i speciali[ti au afirmat c\, din contr\, nust\m mai r\u decât media est-european\. „Suplimentul de cultur\“ a adunat câteva opinii ale oamenilor de cultur\ [i ale celor implica]i `n realizarea Barometrului de Consum Cultural 2014.

Ziua Mondial\ a Poeziei, `nsunet de chitar\[i acordeon

Ioan Stoleru

Aproximativ 50 de poe]i, critici, ar -ti[ti vizuali, editori [i tradu c\ toridin Italia [i România, jurna li[ti ro-mâni [i italieni, actori de teatru [ipersonalit\]i culturale [i diploma-tice au venit la Memorialul Ipote[tipentru a lua parte la evenimenteledesf\[urate `n numele poeziei.

» pag. 11

Când speri c\bomba mor]ii talenu va exploda

Cristian Teodorescu

Ultimul roman al lui Saramago nunumai c\ e de citit, dar dac\ te gân-de[ti [i la ̀ mprejur\rile extreme ̀ ncare a fost scris, ceea ce conteaz\nu e c\ n-a fost terminat, ci c\, por-nind de la pariul s\u cu moarteacare `l pândea, Saramago i-a smulscâteva zeci de pagini, chiar dac\ apierdut pariul speran]ei sale c\ bom -ba mor]ii nu va exploda lâng\ el.

» pag. 10

Cronic\ de carte

Barometrul de ConsumCultural, de la un prezentdezam\gitor la un viitor luminos

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 477 » 28 martie – 3 aprilie 2015

2 » actualitate

R\zvan Chiru]\

63,2% dintre români nu au mersdeloc la teatru anul trecut, arat\Barometrul de Consum Cultural2014 realizat de Institutul Na]io-nal pentru Cercetare [i FormareCultural\ (INCFC). „Num\rul non-consumatorilor de teatru a sc\zut`n ultimii zece ani cu aproximativ14 puncte procentuale, fiind vorbade cea mai mare sc\dere `nregis-trat\ `n rândul diferitelor formede consum cultural public pentrucare s-au cules date“, explic\ au-torii raportului. Totu[i, de[i lu-crurile s-au `mbun\t\]it (`n 2009,88% dintre români nu merseser\deloc la teatru), cifrele nu arat\atât de bine pe cât estimau cei ca-re activeaz\ `n domeniu. „Mul]i

sus ]ineau c\ lumea vine la teatru,c\ la acest capitol nu sunt proble-me, dar iat\ c\ nu e a[a“, a decla-rat criticul de teatru Cristina Mo-dreanu.

Fost selec]ioner pentru Festi-valul Na]ional de Teatru, aceastacrede c\ non-consumul ridicat deteatru nu poate fi ̀ ns\ imputat pu-blicului, ci mai ales celor care ma-nageriaz\ institu]iile de spectacol.„Nu [tiu s\ atrag\ mai mul]i spec-tatori. Majoritatea a[teapt\ caspectatorii s\ vin\ c\tre teatru, nuau strategii menite s\ `i aduc\ ei`n s\li. Din Barometru reiese c\cel mai mare consum este cel deteleviziune, adic\ al unui mediucare e u[or de accesat [i pentru c\vine spre oameni, pentru c\ are opromovare agresiv\. Eu nu spun

acum ca teatrul s\ `[i fac\ o pro-movare agresiv\, dar cred c\ institu]iile de spectacol ar trebuis\ renun]e la pozi]ia lor de a[tep-tare [i s\ vin\ mai intens `n `n -tâmpinarea publicului“, a expli-cat Cristina Modreanu.

Barometrul de Consum Cultu-ral arat\, pe de alt\ parte, c\ nu -m\rul institu]iilor de spectacol acrescut constant `n ultimii ani.Tendin]a de cre[tere nu a vizat [inum\rul de spectacole, care ar\mas aproximativ constant din2007 `ncoace. Criticul de teatrucre de c\ acest lucru se `ntâmpl\tocmai din cauz\ c\ lipsesc strate-giile din domeniu. „Nu e nici unparadox aici. Noile institu]ii nuau ap\rut ca urmare a unui pro-gram, a unei strategii, a unei nece-sit\]i, ci mai degrab\ pentru satis-facerea orgoliilor personale aleunora, fie c\ erau primari, consiliilocale sau alte persoane care aucreat teatre pentru propria satis-fac]ie. Finan]area pentru specta-cole a r\mas `n schimb aceea[i,nu exist\ mai mul]i bani“, a preci-zat Cristina Modreanu.

O solu]ie pentru cre[terea nu -m\rului de consumatori de teatruar sta, `n viziunea acesteia, `np\trunderea trupelor de teatru la]ar\. „Chiar [i locuitorii din me-diul rural pot fi atra[i spre teatru,dar din nou se pune problema cateatrele s\ mearg\ spre spectatori,nu invers. S-ar putea g\si solu]ii,poate chiar finan]\ri `n plus, `ncondi]iile ̀ n care [i consiliile locale

comunale ar putea fi cointeresates\ organizeze spectacole, de exem-plu. Din p\cate, o parte din acestsistem este `nc\ static“, a declaratCristina Modreanu.

„Cifrele sc\zute sunt `n marja de normalitate“

Criticul literar Ion Bogdan Leftereste mult mai optimist cu privire larezultatele Barometrului de Con-sum Cultural 2014. Studiul ara t\,printre altele, c\ 62,8% dintre ro-mâni nu au mers deloc anul trecutla cinematograf, de[i ne referim laun domeniu `n care ar ti[tii româniau performat la nivel interna]ional`n ultimii ani. „Cifrele sc\zute sunt`n marja de normalitate a tuturorsociet\]ilor europene. Poate maisc\zute `n unele privin]e, un picmai ridicate `n altele. Nu trebuieraportate la un ideal cultural, s\ zi-cem luminist, ci la realit\]ile pie]ei[i ale consumului“, a men]ionatIon Bogdan Lefter.

Acesta crede c\ este o gre[eal\ca cifrele publicate de InstitutulNa]ional pentru Cercetare [i For-mare Cultural\ s\ fie analizatef\r\ nuan]e. „Dac\ apreciem cifre-le culturale prin raportare la an-samblul popula]iei, aproape oricecifr\ ar fi dezam\gitoare. De pild\,c\r]ile, `n România de azi, setip\resc `n 1.000-3.000 de exempla-re. Dac\ cineva vinde 10.000 deexemplare, lumea e entuziasmat\,e considerat un mare succes. Dardac\ ne raport\m la o popula]ie de

20 de milioane de oameni, este de-zam\gitor“, a apreciat criticul li-terar.

Ion Bogdan Lefter crede c\, `nrealitate, consumul cultural esteunul mixt, fiecare consumatorcompunându-[i un fel de colaj per-sonal, cu frac]iuni din fiecare ca-tegorie. „Actualele consumuri cul -turale, din aceast\ epoc\, a[a cumsunt ele m\surate `n asemenea in-vestiga]ii de pia]\, sunt oricummult mai mari decât consumuriledin epocile anterioare din evo lu -]ia civiliza]iei occidentale. Sun-tem pe o traiectorie ascendent\.Sigur c\ anumi]i indicatori potstagna sau chiar regresa, dar an-samblul lor ne arat\ c\ sunt cate-gorii tot mai mari de popula]ie ca-re, prin intermediul tehnologiilorcomtemporane, a infrastructuri-lor de consum cultural, prin me-diile electronice, au consumuri pecare `nainte nu le aveau deloc“, [i-a exprimat optimismul Ion Bog-dan Lefter. Criticul a apreciat c\,prin urmare, trebuie s\ ne re]i -nem tenta]ia de a discuta `n ter-meni alarman]i: „Noi trebuie s\privim spre viitor [i s\ vedem c\nu st\m chiar atât de dezastruos[i nici viitorul nu e atât de negru.Cel mai important este ca deci-den]ii s\ dea aten]ie acestor infor-ma]ii [i s\ ac]ioneze `n func]ie deele. Ministerul Culturii [i `ntre-gul sistem de institu]ii culturaletrebuie s\ examineze datele [i s\`[i construiasc\ strategii de ame-liorare“.

Lansarea, la jum\tatea acestei luni, a Barometrului de Consum Cultural 2014 nu a r\mas f\r\ reac]ii. Fede -ra]ia Editorilor din România a contestat capitolul caresus]ine c\ unul din doi români cite[te o carte pe lun\.Directorii unor muzee din Bucure[ti s-au sup\rat c\ in-stitu]iile lor au ie[it pe ultimele locuri `n clasamentulcelor mai vizitate muzee din capital\. Au fost vocicare au considerat c\ barometrul ne-a confirmat `nc\o dat\ starea proast\ `n care se afl\ cultura `n Româ-nia (peste 80% dintre cei care au participat la studiuau recunoscut c\ nu au mers deloc la oper\, operet\sau filarmonic\ anul trecut). Al]i speciali[ti au afirmatc\, din contr\, nu st\m mai r\u decât media est-euro-pean\. „Suplimentul de cultur\“ a adunat câte va opiniiale oamenilor de cultur\ [i ale celor implica]i `n rea -lizarea Barometrului de Consum Cultural 2014.

Barometrul de ConsumCultural, de la un prezentdezam\gitor la un viitor luminos

Singurul capitol din Barome-trul de Consum Cultural 2014 carea surprins pe foarte mult\ lumeprin rezultatele pozitive a devenit[i cel mai controversat. Astfel, con -form studiului, unul din doi ro-mâni cite[te lunar o carte, iar unromân din patru cite[te `n acela[i

interval de timp o carte de specia-litate. Aceste cifre au stârnit ne-mul]umirea Federa]iei Editorilordin România (FER), care a recla-mat, printr-un comunicat depres\, erori de interpretare a date-lor incluse `n raport. Pozi]ia FERs-a bazat pe statisticile privind

vânz\rile de carte, care sunt multmai mici decât ar trebui s\ fiedac\ s-ar confirma prezum]ia c\10 milioane de români citesc o car-te pe lun\, [i pe o cercetare euro-pean\ din 2013. Institutul de Sta-tistic\ al Comisiei Europene – Eu-rostat a publicat acum doi ani un

studiu `n care România apare cuun consum de cultur\ scris\ `nsc\dere `ngrijor\toare. 51% din-tre români au declarat atunci c\citesc o carte pe an. „Undeva tre-buie s\ se fi strecurat o gre[eal\,nu se poate ca `n 2013 jum\tatedintre români s\ declare c\ citesc

o carte pe an [i ̀ n 2014 s\ ajung\ s\citeasc\ o carte pe lun\. E imposi-bil s\ creasc\ de 12 ori consumulde carte `ntr-o perioad\ atât descurt\“, a declarat, pentru „Supli-mentul de cultur\“, Mihai Mi-tric\, director executiv FER.

Acesta merge pân\ acolo `ncâtconsider\ c\ rezultatul prezentat`n Barometru, conform c\ruia50% dintre români citesc lunar ocarte, este inventat. „Eu cred c\cel pu]in partea care prive[te cul-tura scris\ a fost f\cut\ din pix,dintr-un birou. M\ `ndoiesc c\ aum\sur\tori profesioniste pe teren,interviuri fa]\ `n fa]\, a[a cum afost Eurobarometrul din 2013. ~n

CONTROVERSE PE NIVELUL DE LECTUR| LA ROMÂNI

Editorii acuz\: „Cifrele au fost scoase din pix, `n birou“


actualitate « 3

Vintil\ Mih\ilescu

De[i au trecut mai bine de zeceani de la primul barometru deconsum cultural, iat\ c\ discu]iiler\mân, [i de data aceasta, exact laacela[i nivel de suspiciune ca pri-ma dat\.

Motivele sunt numeroase [icumulative: 1. Când vine vorba decultur\, tot românul se gânde[tedoar la „cultura `nalt\“, definit\dup\ canoane seculare: spectacoleculte (teatru, oper\, concerte sim-fonice), muzee [i c\r]i. Punct. Sfe-ra culturii este `ns\ mult maivast\. 2. ~n aceast\ accep]iune,„cultura“ este spiritualitate pur\,iar aceasta nu poate fi m\surat\ [inu se consum\! ~ntr-adev\r, nu sepot trage concluzii „calitative“ de -spre cultur\ (aceast\ cultur\) pebaza unui astfel de barometru. Eleste considerat deci inutil sau de-adreptul o „profanare“ preten ]i oa -s\. 3. Românul este „umanist“ [i,la o adic\, `]i va spune cu mândriec\ `n liceu era nul la matematic\.

Drept care are fa]\ de cifre un soide feti[ism mistic: fie crede `n eleca `n Dumnezeu, fie fuge de ele cade Dracu. ~n orice caz, sunt un„semn“, de la care a[teapt\ o „re-vela]ie“. 4. ~n acest caz, o revela]iedespre „cultura `nalt\“, care sedo vede[te `ns\ de fiecare dat\ [imereu sub a[tep t\rile sale. Româ-nul intr\ la o idee [i fandacsia egata: uite `n ce hal am ajuns, ]i-amzis eu, Efimi]o, c\ s-a dus draculuicultura, nu mai cite[te lumeac\r]i! 5. Acest barometru e public,f\cut adic\ pe banii contribuabilu-lui, [i ajunge, prin pres\, la urechi-le acestuia. Iar contribuabilul seenerveaz\: ia uite pe ce prostiichel tuie \[tia banii mei! Exist\ su-te de barometre similare, mai exact,de sondaje referitoare la consum`n general, f\cute pe bani mult maimul]i, care includ [i capitole de va-lori [i consum cultural, dar carenu prea ajung la public – [i de carepublicul nici nu prea se intere-seaz\. Cei care le comand\, [tiu lace folosesc!

La ce folose[te atunci un astfelde „barometru“?

~n primul rând la ce spune el c\folose[te: la m\surarea consumu-lui cultural, nu a culturii. C\ciexist\ „pia]\“ [i „consum“ oriun-de exist\ un pre] de pl\tit pentruopera de cultur\ – oricare ar fiaceasta [i sub orice form\ s-ar pre-zenta – [i un public dispus s\pl\teasc\ pentru ea. {i exist\ pre-tutindeni! Dar de ce s\ m\sori acestconsum? Ca s\ vezi cum func]io-neaz\ [i s\ [tii astfel unde [i cumtrebuie s\ intervii, nu ca s\ emi]ijudec\]i de valoare despre cât decult, respectiv incult este româ-nu’. E ca la doctor: dac\ acesta `]im\soar\ indicele glicemic, depild\, [i spune ca ai 140, asta nu`nseamn\ c\ e[ti de[tept sau prost,nici c\ doctorul te pre]u ie[te saute desconsider\, ci pur [i simpluc\ ai aceast\ problem\, care sepoate rezolva cam a[a. Exact la fel[i `n acest caz: dac\ nu [tii pe cestai, ca societate ([i nu ca o elit\ decâteva genii), nu [tii unde [i cums\ intervii. Iar aici suntem cu to]ii

de acord, chiar `n exces, c\ Statultrebuie s\ intervin\; dac\ [i cum oface, nu mai este chiar vina „baro-metrului“...

Complementar, cum trebuie fo-losit?

Mai `ntâi de toate, `nv\]ând s\-l citim. Am vorbit de multe oridespre „iletrismul sociologic“ alcomentatorilor no[tri publici, iar`n acest caz el exist\ `n exces. S\lu\m exemplul dumneavoastr\:63% dintre români (adic\ din po-pula]ia ]\rii) nu au mers anul tre-cut deloc la teatru. Ce ne spune as-ta? P\i, popula]ia ]\rii tr\ie[tejum\tate la sate, unde nu exist\teatre; r\mânem cu 50% din popu-la]ie. ~nc\ vreun un sfert tr\iesc`n ora[e mici, unde iar\[i nuexist\ teatre; au r\mas cam 25%din popula]ia României. S\ maipunem la socoteal\ [i vreo 2-3 mi-lioane de migran]i, despre care nu[tim ce fac (dar probabil nu aucum s\ mearg\ la teatru) [i 1-2 mi-lioane de copii care sunt prea mici[i vârstnici care sunt prea b\trâni

ca s\ mearg\ la teatru. Cu cer\mânem? ~n cel mai bun caz cu 2-3 milioane dintre care peste unsfert au fost la teatru. Nu e mult,`n nici un caz, dar nici a[a de dra-matic pe cât p\rea la `nceput. {ipoate c\ ceea ce spun aceste cifre„dramatice“ nu este doar cevadespre „incultura“ românului, ci[i ceva despre faptul – poate pebun\ dreptate „dramatic“ – c\ nuavem teatre, cinematografe, libr\ -rii etc. La fel de dramatic este, depild\, faptul constatat de acest ba-rometru [i neglijat de public c\pentru elevi nu exist\ practic nicio ofert\ cultural\ specific\ vâr-stei. Asta sun\ a glicemie de peste200 [i cere o interven]ie profesio-nist\ [i urgent\!

Cam la a[a ceva poate folosi un„barometru de consum cultural“...

Sociologul Vintil\ Mih\ilescu, membru`n Consiliul {tiin]ific al InstitutuluiNa]ional pentru Cercetare [i FormareCultural\, autoritate care a supervizatBarometrul de Consum Cultural 2014,a oferit explica]iile de mai sus lasolicitarea „Suplimentului de cultur\“.

acel studiu, o singur\ imagine afost suficient\ pentru ca lucruriles\ fie clare, nu a fost nevoie detoat\ c\r]oaia pe care a publicat-oacum Ministerul Culturii, prinacest institut. Europenii spun aco-lo c\ au fost interviuri fa]\ `n fa]\,arat\ care a fost grupul chestio-nat, care au fost `ntreb\rile. 51%au spus c\ citesc o carte o dat\ pean. Deci, e extrem de clar. Ori, lanoi, barometrul acesta s-a pierdut`ntr-o serie de date mai mult saumai pu]in relevante [i au ie[itni[te concluzii absolut stupefian-te“, a men]ionat directorul execu-tiv FER.

Reprezentantul editorilor nucrede c\ st\ `n picioare nici men -]iunea, f\cut\ de Anca Becu], di-rector al INCFC, conform c\reiarealizatorii barometrului româ-nesc i-au `ntrebat pe cei chestio-na]i dac\ citesc carte, nu dac\ o [icump\r\. „79,2% dintre oamenispun c\ nu merg la bibliotec\. ~nbarometrele anterioare ale Insti-tutului, aveam jum\tate dintre ro-mâni care au declarat c\ de]inmai pu]in de 50 de c\r]i `n cas\.Asta se `ntâmpla `nc\ din 2005.Dac\ acum mi se spune c\, de zeceani de zile, românii citesc o dat\pe lun\ acelea[i c\r]i pe care le au`n cas\, `nseamn\ c\ cei de la In-stitut nu [tiu s\ fac\ ni[te calcule

elementare. ~n plus, de[i rata depenetrare a dispozitivelor digitaleeste foarte bun\ `n România, pro-blema este c\ cei care cump\r\ e-book-uri reprezint\ sub 1% din pia -]\. Consumul de carte electronic\nu se ridic\ nici m\car la nivelulpe care-l avea Germania, ca pro-cent, acum zece ani. Noi abia gâ-fâim“, a men]ionat Mihai Mitric\.

Editorii sunt `ngrijora]i de fap-tul c\ Ministerul Culturii `[i varealiza strategia viitoare pe bazaacestui barometru [i va direc]io-na mai pu]in bani spre pia]a decarte. „La barometrele astea, deobicei, se uit\ Ministerul Culturii,când stabile[te politicile cultura-le. Asta e problema noastr\, c\ Io-nu] Vulpescu (n. r. – ministrul Cul -turii) s-a `mp\unat cu rezultatelepe cultur\ scris\, afirmând c\st\m mai bine decât ne a[teptamla unele domenii, `n spe]\ la citit.Dar nu st\m deloc mai bine“, estepozi]ia Federa]iei Editorilor dinRomânia, exprimat\ de directoruls\u executiv.

De cealalt\ parte, managerulINCFC Carmen Croitoru afirm\c\ cifrele nu mint, chiar dac\ potstârni nemul]umirea unora din-tre cei viza]i. „Editorii au confun-dat ni]el unele cu altele, au cititp\rtinitor, pentru c\ probabil de-monstra]ia lor este c\ oamenii nu

citesc `n România [i trebuie da]imai mul]i bani pentru asta. Eusunt de acord, sus]inem `n conti-nuare c\ trebuie da]i bani pentrucultur\ [i pentru c\r]i. Dar astanu `nseamn\ c\ o impresie legat\de citit, `n general – c\ una este s\cite[ti carte tip\rit\ [i alta s\ ci-te[ti pur [i simplu, indiferent desuport – nu este ceva mai bun\ de-cât `n anii trecu]i“, a men]ionatCarmen Croitoru.

Managerul a precizat, pentru„Suplimentul de cultur\“, c\ pro-centele nu `nseamn\ nimic `n va-loare absolut\, ele sunt valabiledoar analizate `n raport cu alte ci-fre, care s\ releve o tendin]\. „Pu-tem s\ ne sup\r\m pe cifre, darnoi nu am `nvârtit cu f\c\le]ul `n -tr-o oal\ ca s\ ias\ acele cifre [inici nu putem s\ facem lucrul\sta. Nu po]i invinui pe nimeni desubiectivism aici, sunt date canti-tative. Trebuie s\ vedem ce au`ntrebat unii, ce au `ntrebat al]ii.Ei ne-au comparat brusc cu unsondaj f\cut de Eurostat, un stu-diu realizat cu alte `ntreb\ri. Nuse compar\ una cu alta, vorbim desubiecte diferite, vorbim de `ntre -b\ri diferite, puse unor oameni di-feri]i, c\ aici e [i problema. La noia fost pe urban, ceea ce bine`n]elesc\ `n materie de cultur\ iese maibine. Am avut aspecte [i mai

negative, pe care nu le-am inclus`n barometru, c\ ne-am gândit c\se sup\r\ toat\ lumea. Ei bine, s-ausup\rat [i c\ au ie[it bine“, a r\s -puns acuza]iilor Carmen Croitoru.

De altfel, managerul Institutu-lui Na]ional pentru Cercetare [iFormare Cultural\ a admis c\ nudoar editorii de carte s-au ar\tatnemul]umi]i de rezultatele Baro-metrului de Consum Cultural2014. Directorii unor muzee dinBucure[ti [i-au exprimat indigna-rea pentru faptul c\ institu]iile lorau ie[it pe locuri coda[e `n clasa-mentul muzeelor din capital\, `nfunc]ie de vizitatori. ~n fruntea to-pului inclus `n studiu se afl\ Mu-zeul Grigore Antipa, pe care au de-clarat c\ l-au vizitat anul trecut59% dintre responden]i. Pe loculal doilea se afl\ Muzeul }\ranului

Român, cu 34% dintre vizitatori,podiumul fiind `nchis de Muzeulde Istorie a României, cu 23% din-tre vizitatori. ~n schimb, PalatulRegal a fost vizitat de doar 4% din-tre responden]i, `n timp ce MuzeulNa]ional Filatelic de doar 2%. „~nma terie de cultur\, reac]ia estefoarte târzie. Delay-ul de reac]iecând faci o ac]iune cultural\ estemare, `n ani de zile. Faptul c\ cine-va a f\cut un marketing mai agre-siv se vede ̀ n 3-4 ani pe m\ su r\tori,nu imediat. Problema este c\ acesteinstitu]ii nu au sondaje proprii, ca-re s\ le spun\ f\r\ subiectivism c\cifrele noastre sunt gre[ite.“

Carmen Croitoru [i-a sintetizatpozi]ia astfel: „Noi nu facem stu-dii care s\ avantajeze pe unul saupe altul, c\ci nu avem cum [i nicinu e cazul“.

La ce folose[te un „barometru“ de consum cultural

Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2014, unul din doi români cite[te lunar ocarte, iar un român din patru cite[te `n acela[i interval de timp o carte de specialitate

4 » opinii


Cât eram mic, l-am considerat petata cam blegu] din fire (dar `mipl\cea [i ̀ mi place a[a cum e) pen-tru c\, `ntr-o lume `n care mi sep\rea c\ to]i fur\ câte ceva, se g\ -sea el s\-mi explice mie c\, `n via -]\, doar meseria se fur\. Chiar [icând am crescut, prin liceu, dup\Revolu]ie, ]in minte c\ l-am `ntre-bat de mai multe ori:

— Tata, ̀ ]i dai seama c\, la zeci-le de ani de munc\ ̀ n construc]ii –dac\ aduceai `n fiecare sear\ `ngeant\, dup\ serviciu, dou\ cuie,o faian]\, o scândur\, un kil de ci-ment [i o pung\ de balastru, m\rog, lucruri c\rora nu le-ar fi ob-servat nimeni lipsa –, aveam acumun palat, plus o gr\din\ minunatpavat\?

— A[a o fi, tat\, dar las’ c\ ne-amdescurcat noi [i f\r\, `mi `nchideael gura.

Mi-aduc aminte c\, totu[i, auexistat ni[te excep]ii care s\ con-firme regula lu’ tata. Povestescuna dintre pu]inele:

Tata ura munca la CAP, pre -fera oricând naveta lui complicat\[i extrem de obositoare la ora[,avea chiar [i un soi de snobismdispre]uitor fa]\ de ]\ranii coope-rati[ti, el fiind meseria[ mozaicar,fain]ar, tâmplar etc. Numai c\, `n -tr-o toamn\ târzie, s-a `mbol n\ vitmama, era la spital, a[a c\ tata afost nevoit s\-[i ia „o liber\“, ca s\„pred\m“ porumbul de pe unadintre cele cinci buc\]i de p\mântpe care le muncisem un an de zile,ca s\ „ne facem planul la CAP“.

Ninsese timpuriu, z\pada aco-perise `n `ntregime porumbul pecare-l dep\nu[asem `mpreun\ cumama.

— Hai, tat\, c\ termin\m ̀ n doitimpi [i trei mi[c\ri, mi-a spus eldiminea]a, `ncurajându-m\, pri-vind optimist la gr\mezile careerau `n[irate pe o jum\tate de ki-lometru, de pe bucata noastr\ dep\mânt, la dracu’ `n praznic, un-deva la o or\ de mers din sat.

D\deam z\pada la o parte, pu-neam [tiule]ii ̀ n saci, l\sam ̀ n ur -m\ gr\mezi organizate. Mi se `n -vi ne]iser\ mâinile de frig, am [iprins a plânge oleac\, dar tata m-aluat la rost:

— B\rbat e[ti tu sau c\cat? m-a`ntrebat el, ̀ n timp ce-[i freca mâi-nile `nvine]ite de frig. Uite, hai s\te `nv\] s\ te `nc\lze[ti. Freac\ [itu palmele a[a ca mine [i-]i trece.

Nu mi-a trecut. Tata s-a ener-vat, mi-a luat mâinile [i mi le-ab\gat sub puloverul lui.

M-am mai `nc\lzit. Mi s-a f\cutru[ine [i n-am mai plâns.

— Hai, treci la legat saci, m-a`ndemnat el, dându-mi un cle[te [iun colac de sârm\.

La legat saci era mai bine, de[i

cle[tele nu prea t\ia sârma. — Hai c\ mai avem doar olea -

c\, mi-a tot spus tata, pân\ aproa-pe s\ se `ntunece.

~n ciuda a[tept\rilor mele, `n -c\rcatul `n remorc\ a durat pu]in.Ne-au mai ajutat tractoristul, neaGhi]\, paznicul tarlalei [i ni[te oa-meni care terminaser\ mai devre-me decât noi.

La sfâr[it, tractoristului credc\ i s-a f\cut cumva mil\ de mine[i i-a spus lu’ tata:

— Nea Pavele, nu trebuie s\mai mergi [i matale cu mine laBa z\. Predau eu porumbul. Ai`ncredere. N-am nici un interes s\te `n[el la cântar. Oricum, „mun-culi]a noastr\“ tot la stat merge.Du-te s\n\tos cu copilul acas\.

Tata l-a b\tut cu palma peum\r, i-a mul]umit, a `n[f\cat sa-co[a `n care avusesem mâncare,am b\ut o gur\ de ap\ din g\leatade plastic, m-a ̀ ntrebat dac\ vreau[i eu (nu voiam), a aruncat restulde ap\, mi-a predat g\leata, [i-af\cut cruce, m-a luat de mân\ [iam pornit `nspre cas\.

~n dreptul colibei lui, nea Ghi]\paznicul l-a ̀ ntrebat furios pe tata:

— P\i, Pavele, cum pleci tu a[aacas\?!

— Cum plec?!— Cu mâna goal\?! Ia [i tu un

sac de porumb.— Mi-e fric\, b\die Ghi]\. Mi-e

[i lehamite. Nu-mi mai trebuie ni-mic. Am [i predat porumbul. Sunt[i cu copilul...

— Pavele, tu nu fi prost! E mun-culi]a noastr\. Nu pleca cu mânagoal\ acas\.

Nea Ghi]\, paznicul tarlalei, aintrat `n colib\, a târât un sac plinde porumb [i i l-a aburcat aproapecu for]a `n spate lui tata.

Am luat-o repede la pas. ~n ur -m\, când ne-am `ndep\rtat camjumate de kilometru, nea Ghi]\ a`nceput s\ urle dup\ noi:

— Unde fugi]i, b\, ho]ilor,b\\\\?! Sta]i a[a, c\ v\ priiind!B\\, hoooo]ilor, b\\\! De ce fura]i,b\\\\?!

Tata fugea cu sacul pe um\r –eu, pe lâng\ el –, `njurând `nconti-nuu, de[i el nu o face de obicei:

— ’Tu-]i Dumnez\u’ m\-tii denenorocit! ’Tu-]i Dumnez\u’ m\-tii de nenorocit!

Dar nici n-a l\sat sacul de peum\r. Acas\, ne-am povestit ve-seli unul altuia ce ni s-a ̀ ntâmplat,ne-am bucurat [i noi c\ am reu[its\ fur\m un sac de porumb.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

~mi place Brahms

Nu o citisem pe Françoise Saganpân\ acum [i, profitând de ne-aten]ia anturajului meu, am pututs\ tr\iesc aproape treizeci [i doide ani f\r\ s\-[i dea nimeni seamac\ habar n-aveam ce vorbescatunci când spuneam „Bonjour,tristesse!“.

Apoi m-am `ntâlnit cu V\ placeBrahms?[i am fost cucerit. Ce cock -tail exploziv! Sagan mi-a amintitde Proust [i de Capote [i de Salin-ger, [i nu exagerez. Aceast\ femeie,ne`ndoielnic atins\ de aripa ge-niului, a murit ̀ n 2004, la [aizeci [inou\ de ani, dup\ o via]\ marcat\de excese, de scandaluri [i de sin-gur\tate. La moartea ei, un `n]e -lept a remarcat c\ dis pa ri]ia a tre-cut scandalizând-o doar pe r\po-sat\. ~n]eleptul [tia ce remarca.

V\ place Brahms? surprinde ofemeie, Paule, la o bifurca]ie, a[acum ajung femeile la aproape pa-truzeci de ani. E nefericit\, darcumva ne`mp\cat\ cu imposibili-tatea fericirii, `n rela]ia cu b\trâ-nul Roger. Atunci se `ntâmpl\ Si-mon, scandalos de tân\r [i de fru-mos, promi]\tor ca un t\râm alf\g\duin]ei. Simon o va iubi, o va

iubi cu patim\, incon[tient, ca ori-care imberb. {i ce crede]i c\ vaalege Paule? Da, exact: va face oale gere ne`ntemeiat\ pe ra]iune,ascunzându-se `nd\r\tul inimii.A[a a sim]it, na.

Dar pân\ la acel sfâr[it previzi-bil [i insuportabil, cartea lui Fran-çoise Sagan este o `ncântare, o c\ -l\torie spectaculoas\ `n anxieta-tea [i n\dejdea unei tinere care,`ntr-o zi, constat\ deodat\ c\ tim-pul este cel mai puternic adversaral s\u. Se `n[ela tân\ra: ea `ns\[iera adversarul, dar nu e momen-tul acum s\ ne adâncim ̀ n parado-xuri.

Ce r\mâne din aceast\ lectur\este sentimentul c\ aceast\ poves-te nu putea fi scris\ decât a[a. Decând am mic-dejunat la Tiffany’s cuTruman n-am mai tr\it atât de pu-ternic acest sentiment: fiecare fraz\este la locul ei ̀ n poveste, fiecare cu-vânt este la locul lui `n fra z\.

Françoise Sagan nu credea c\arta imit\ via]a, ci dimpotriv\avea `n vedere formalismul artei,mult prea s\rac\ `n posibilit\]i `nfa]a infinitului din realitate. E unsemn categoric de `n]elepciune.

Dar – se resemna scriitoarea – ce-va tot putem face: putem crea unadev\r, un adev\r senzorial, pen-tru un personaj, putem ajunge laadev\ratul sentiment al unui per-sonaj. Iar `n aceast\ crea]ie, `n -dr\znesc s\ fiu radical, FrançoiseSagan atinge o bolt\.

Poate c\ a]i v\zut deja filmul [inu v\ mai intereseaz\ cartea. Poa-te c\ v-a]i `mb\tat cu Ingrid Berg -man (nu v\ judec, e de `n]eles!), cuAnthony Perkins [i Yves Mon -tand. A]i gre[i, a]i gre[i ignorân d-o.Sunt lucruri pe care cinematogra-ful nu le poate, sunt lucruri aflate`n destinul literaturii.

C\ci: ce minunate sunt tr\irile`ndr\gostitului Simon!, ce cântecde siren\ abate asupra sa Paule,când ̀ i caut\ privirile ca un far, cas\-[i lumineze cu ele frumuse]eala fiecare minut.

C\ci: ce cumplit\ dezv\luire neface Françoise Sagan când ne ara -t\ la ce se gânde[te o femeie aflat\pe marginea unui deznod\mânt:c\ b\rbatul pe care `l iube[te nu[tie s\ m\nânce corect un grep-frut, c\ nu a [tiut niciodat\ s\m\nânce corect un grepfrut!

C\ci: cum s\ joci, chiar [i In-grid Bergman fiind, aceste cuvin-te care `[i ating absolutul doar pe

hârtie: „Se sim]ea ame]it\ de tris -te]e“. Dar Paule n-a fost doar ame]it\de triste]e, ea s-a l\sat [i cuprins\,devorat\ de fericirea care, din

când `n când, `nso]e[te iubirea.Da, chiar [i iubirea care – din ca-priciu sau din lips\ de discer n\ -mânt – nu dureaz\.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

M-am `ndr\gostit, holtei b\trân, de textualitateaunei femei: Françoise Sagan.

La furat cu tata

Mai sunt câteva lucruri r\mase ̀ ncea]\. De ce `n Camera Depu ta -]ilor se ridic\ imunitatea cu ma-joritate simpl\, iar `n Senat suntalte reguli [i e nevoie de votul ajum\tate din num\rul total al se -natorilor? De ce pe 12 februarie, ̀ ncazul senatorului Ariton, pentru`ncuviin]area cererii de arestareau fost necesare 77 de voturi, iarpentru {ova 79 n-au fost sufi-ciente? Care este explica]ia pentrudubla m\sur\ `n ParlamentulRomâniei?

A]i v\zut declara]ia senatoareiUNPR Florina Jipa? E revolt\toare.

~ncol]it\ de jurnali[ti `n Mier-curea Ru[inii pe subiectul {ova,doamna senator a r\spuns cu osenin\tate dezarmant\: „Mai l\ -sa]i-m\ cu Constitu]ia!“. DoamnaJipa a trecut prin patru partide,iar cu câteva s\pt\mâni `n urm\era `n c\r]i pentru un post dejudec\tor la Curtea Consti tu ]io -nal\. Ba mai mult, Florina Jipaeste [i profesor universitar dedrept. Oare tot `n felul \sta levorbe[te [i studen]ilor?

Chiar a[a. Ce ̀ nseamn\ Consti-tu]ia invocat\ de Fr\]ia Penalilor?O nimica toat\, un document pe

care trebuie s\-l respecte cinevrea, dar {ova `n nici un caz, elplute[te undeva deasupra tuturor.E ca trimisul Domnului pe P\ -mânt. ~l miruim, ne rug\m s\-i fiebine. Nu cumva s\-l ating\ p\ -mântenii, [tim sigur c\ el e nevi-novat `nainte ca vreo instan]\ s\se pronun]e.

Dan {ova nu e `ns\ un senatoroarecare, ci amicul lui Victor Pon-ta, iar asta a contat `n votul ciudatdin urm\ cu câteva zile.

Nu conteaz\ c\ România su -fer\ o nou\ lovitur\ `n planulimaginii, dovada fiind faptul c\ambasadele occidentale au reac -]io nat prompt, dând o nou\ palm\puterii de la Bucure[ti. Ne maimir\m apoi c\ România este v\ -zut\ `n exterior ca o ]ar\ corupt\ce nu se mai vindec\? Mai putemspera ca Olanda, al c\rei amba -sador `n România e cel mai criticfa]\ de derapajele anti-corup]ie,`[i va schimba brusc punctul devedere vizavi de intrarea noastr\`n Schengen?

Când s\ ne ia Europa `n serios?Când clam\m c\ lupt\m `mpotri-va [mecherilor, dar pe din doscorup]ii sunt sco[i basma-curat\?

Pân\ la urm\, Senatul sauCamera Deputa]ilor nu decide

condamnarea vreunui politicianintrat `n vizorul DNA. Pân\ lasentin]\ e cale lung\. De ce omulde rând, fie c\ e profesor, medic,inginer sau zidar, e umflat ime -diat de procurori, dac\ a c\lcat pebec, f\r\ a mai fi nevoie de nici o`ncuviin]are? P\i hai s\ con-voc\m atunci asocia]ia de locatarisau m\car comitetul sc\rii de blocpentru a decide dac\ e oportun\arestarea. Se vor g\si „n“ motive.Pe acela[i principiu invocat `nSenat, vecina de la etajul doi vaaduce mir [i agheasm\ de laMitropolie [i va boci ore `n [ir, iar[eful de scar\ va spune c\ omul aplantat `n fiecare an panselu]e [ic\ e nedrept s\ fie `nh\]at f\r\mil\. Facem o lege prin care to]iromânii s\ aib\ imunitate. G\simun for care s\ decid\ `nainteaprocurorilor ce [i cum trebuief\cut.

Pentru parlamentari mereu seg\sesc chichi]e. Ba e lucr\tur\ po -litic\, ba regulamentul spune c\majoritatea simpl\ nu mai e sufi-cient\, ba c\ omul e curat ca la -crima, pentru c\ e verificat `na -inte de Ponta, Nicolicea, T\ri -ceanu [i compania. Iar dac\ toateaceste argumente nu sunt sufi-ciente, e adus\ sticlu]a cu mir.

Spectacolul e grotesc, dar nimicnu se schimb\. Din p\cate. Vormai fi senatori sau deputa]i cer -ceta]i, dar mereu se vor g\si pre-texte, aliniate din regulamentulParlamentului. De fapt, alta esteexplica]ia. Membrii g\[tii se pro-tejeaz\ `ntre ei, se acoper\, bachiar plâng când aud de BeciulDomnesc.

Care e solu]ia? Unii spun c\alegerile anticipate ar putea rezol-va lucrurile. Posibil, dar cu o con-di]ie. Dac\ partidele vor veni cuacelea[i figuri, ce rezolv\m? Vordisp\rea tristele personaje din ac-tualul Parlament? Nici vorb\. Sevor alege f\r\ probleme, mai alesc\ pe vot pe list\ vor cotiza sufi-cient, fie la [eful de filial\, fie di-rect la centru.

Cheia e la partide, altfel degea-ba `i fug\rim pe actualii ocupan]iai fotoliilor parlamentare. E vor-ba de `ncreng\turi bine sudate. {i`n teritoriu, [i la centru. Dac\ nudispar metehnele, putem face an-ticipate `n fiecare duminic\, totdegeaba!

De un singur lucru le e team\politicienilor: strada. Cu o socie -tate civil\ puternic\, partidele s-ar reforma din mers, pentru c\altfel n-ar avea nici o [ans\!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Acum câteva s\pt\mâni o prie-ten\ din Timi[oara a fost lovit\ deun taxi pe trecerea de pietoni. Erape biciclet\, pe pista de biciclete,[i povestea c\ a v\zut cum se apro-pie taximetrul, dar nu i-a venit s\cread\ c\ nu o s\ opreasc\. N-aoprit. A lovit-o, a trântit-o jos, a`ncetinit dup\ trecerea de pietoni[i s-a uitat `n urm\, iar când av\zut-o c\ se ridic\, a demarat [i-adisp\rut. ~n spaima [i u[urarea c\a sc\pat, fata nici n-a apucat s\-i ianum\rul. Alt\ scen\ normal\.

Nici nu m-am mai mirat când amauzit. M-am revoltat, dar nu m-ammirat: se `ntâmpl\ `n fiecare zi,peste tot.

De[i nu chiar peste tot. ~ntr-unadin primele zile petrecute `n El-ve]ia ie[isem [i eu s\ casc guraprin târgul Zug (altfel, unul din ce-le mai prospere ora[e de aici) [im\ tot opream s\ m\ uit `n stânga[i `n dreapta. La un moment dat,când cobor privirea de la un turnmedieval, v\d pe [osea, aproapede mine, o ma[in\ care st\tea. ~n

urma ei a mai oprit una [i o a treiaa ̀ ncetinit din spate. Cum veneamdin România, nu pricepeam care-iproblema lor. Apoi m-am uitatmai bine [i mi-am amintit. Maip\]isem asta [i alt\dat\, `n Viena:cum umblam a[a, teleleu, m\ opri-sem `n dreptul unei treceri de pie-toni. {oferul m\ v\zuse [i, f\r\ s\se `ntrebe dac\ vreau sau nu s\trec, oprise reflex, fiindc\ a[a e le-gea. Acum, ̀ n Zug, am prins privi-rea [oferului din ma[in\ [i mi-afost ru[ine s\ fac altceva decâta[tepta, a[a c\ am trecut strada,mul]umindu-i cu un gest din cap.{i dup\ aceea, mai `ncolo, la alt\zebr\, am trecut `napoi.

~ntre timp, plimbându-m\ pestr\zile din ora[, am `nceput s\

m\ uit [i la felul cum sunt parcatema[inile. Un expat pe care l-amcunoscut aici mi-a explicat c\ lo-curile de parcare sunt o problem\uria[\, fiindc\ pe str\zile strâmtedin Zug nu se pot `nghesui preamulte ma[ini. Locurile de parcarelegale sunt marcate cu vopsea [ima[inile se `ncadreaz\ frumos `ndreptunghiul alb desenat pe as-falt. Chiar [i acolo unde trotuarelesunt late de câte patru-cinci metri,nici o ma[in\ nu urc\ pe ele. Osingur\ dat\ am v\zut un Merce-des mare, negru, a[ezat frumos peun trotuar. Nu bloca circula]iapietonilor – de la ma[in\ pân\ lazidul primei case r\m\seser\ vreotrei metri –, dar tot m-am mirat.Când m-am apropiat mai tare, am

v\zut `ns\ sub [terg\torul de par-briz al ma[inii un proces-verbal alpoli]iei locale.

E greu s\-]i dai seama cât deprimitiv\ e societatea româneas -c\ atunci când tr\ie[ti `n mijloculei [i te chinui s\ `i faci fa]\. Ai ne-voie de pu]in\ distan]\, de un picde deta[are, ca s-o po]i privi [i ju-deca. Acum, la vreo lun\ [i vreomie de kilometri distan]\ de cas\,mi se pare c\ v\d mai bine. Româ-nia nu e o ]ar\ a legii. N-a fost nici -odat\. Raporturile `ntre oamenisunt dintotdeauna raporturi deputere, iar un om cu ma[in\ e, teo-retic, mai puternic decât un pie-ton sau un biciclist – pentru c\ `lpoate c\lca pe cap acolo unde `lprinde. Asta e tot. E morala celuimai tare, aceea din manele. Pe fo-rumurile române[ti, la discu]iiledespre [oferi [i pietoni, `ntâlnescadesea, `n diverse variante, ideeaveche [i s\n\toas\ c\ mai bine tefere[ti, altfel „mori cu legea `nmân\“. Fiindc\ a[a se moare `nRomânia, un teritoriu r\zle], cares-a târât ̀ n secolul XXI cu mentali-tatea de pe vremea st\pânirii tur-ce[ti. {i a[a o s\ mearg\ [i mai de-parte.

~mi povestea Alina c\ zilele trecute, pe când era `nIa[i [i se plimba pe trotuarul de lâng\ TeatrulNa]ional, aude brusc `n urma ei un claxonat insistent[i furios. Se `ntoarce mirat\ [i un pic speriat\ [i vede`n urma ei un ma[inoi. La volan o dam\ bine ap\saclaxonul [i f\cea semne agitate, cum c\ s\ se dea la oparte, fiindc\ ea voia s\ urce cu ma[ina pe trotuar [is-o lase acolo. Pân\ la urm\, oricât m-a[ enerva, n-afost decât o scen\ normal\ dintr-o ]ar\ prost f\cut\.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Senatul, salvamarul corup]ilor

Lege [i putere

Momentul cu salvarea lui Dan {ova de c\tre colegiisenatori e comparat de unii anali[ti cu gafa PSD cudiaspora. ~n mod cert, social-democra]ii vor avea desuferit din punct de vedere electoral, dar nu asta eprincipala problem\ care ne intereseaz\ acum, cifaptul c\ unii parlamentari sunt mai presus de lege. E greu s\ `n]elegi de ce `n jurul lui Dan {ova senatoriifac zid, iar Darius Vâlcov, spre exemplu, cere singurvot favorabil pentru arestarea sa.


6 » muzic\

Du côté de chez Richter

Ce p\cat c\ Editura Polirom nuare [i o colec]ie de carte despremuzic\! Sviatoslav Richter [i cen-tenarul na[terii lui ar fi meritatcelebrate [i `n lumea intelectual\româneasc\, pentru care a cântatde atâtea ori [i `n care continu\s\ fie admirat! Du côté de chez Ri-chter, cu titlul s\u proustian, –din care am desprins fragmentulcu umor de mai sus – ar fi putut fiun `nceput...

Cartea semnat\ de Iuri Bori-sov (1956-2007), fiul unui cunoscutactor rus, regizor de oper\ [i deteatru, cineast, scenarist, critic mu -zical [i teatral, apropiat de Svia-toslav Richter la `nceputul anilor’80, a ap\rut `n original la Mosco-va ̀ n anul 2000. Un an editorial fe-cund, când cei care l-au cunoscutpe pianist au serbat cei 85 de ani`mplini]i de la na[terea sa.

Ca [i tirajul rusesc, edi]ia fran -cez\, ap\rut\ `n 2008, la EdituraActes Sud, este ast\zi, practic,epuizat\, iar exemplare de ocaziesunt revândute pe internet lapre]uri de carte pentru bibliofili,pentru a nu le numi de specul\.La Actes Sud ap\ruse, cu zece animai devreme (1998), [i cartea ci-neastului-muzician Bruno Mon-saingeon, Richter. Scrieri, con-versa]ii. Dar, dac\ Monsaingeona fost ales personal de SviatoslavRichter, `n 1995, pentru confesiu-nile [i amintirile sale filmate,„oficiale“, cartea lui Iuri Borisoveste diferit\.

Titlul francez este, de altfel, ̀ n -[el\tor, aparent dat de editor saude traduc\torii edi]iei. ~n origi-nal, cartea purta un titlu simplu,ce s-ar putea traduce Spre Rich -ter/~n `ntâmpinarea lui Richter,[i nu avea subtitlul, lipsit de sens,Conversa]ii. Fiindc\, `n fapt, nueste vorba de conversa]ii! Iuri Bo-risov a pus pe hârtie `nsemn\rilesale, `nregistrând cu fidelitatespusele lui Richter, sub form\ demonolog, de fiecare dat\ când s-au `ntâlnit, `ntotdeauna la invi-ta]ia pianistului, `n perioada ani-lor 1979-1983; cu un supliment din1992. ~nsemn\rilor li se adaug\un articol – „Augustissimus. O zidin via]a lui Sviatoslav Richter“– scris de Borisov pentru un vo-lum omagial, cu prilejul `mplini-rii a zece ani de la moartea lui Ri-chter, [i un ultim capitol: „Re-flec]ii diverse a propos de mu-zic\“. Reflec]iile sunt o compila -]ie de opinii ale pianistului, fieca-re referindu-se la o pies\ muzi-cal\ anume a unui compozitor.De aici au ales editorii revisteifranceze „Pianiste“ câteva frag-mente pentru articolul omagiupublicat luna aceasta, cu ocaziacentenarului lui Richter, aparentsingurul ap\rut ̀ ntr-o revist\ mu -zical\ occidental\.

A rezuma stilul de a vorbi allui Sviatoslav Richter, extrem decolorat, cu infinite referin]e [i tri -miteri culturale [i autobiogra fi -ce, plin de ironie [i umor, ilustrat`n cele peste dou\ sute de paginiale `nsemn\rilor lui Iuri Borisoveste, practic, imposibil. Carteatrebuie citit\!

Dar, câteva rânduri, pe temafinalului Carnavalului din Vienaal lui Schumann, v\ pot da o ideedespre natura monologului rich -terian: „Totul se petrece `n anti-camera cabinetului unui celebrumedic vienez. Oamenii se `nghe-suie gr\mad\, cu nevrozele, cugândurile lor. Fiecare `[i spunepovestea, dar doctorul `nsu[i nuapare. {i, bine`n]eles, to]i suntmasca]i, to]i, pe fond de carnaval.Prima parte este la fel de pestri]\.Cu tat\l meu, care a tr\it la Vienaaproape 20 de ani. {i debuturilemele vieneze, ̀ n 1962... un adev\rat

cuptor. {ti]i cu ce am ̀ nceput? CuCarnaval de Vienne! Dar tot ce`mi este personal aici este ascuns...de m\[ti. Ca `n actul al doilea dinLiliacul. M\[ti, altfel spus: `n[e -l\ciune. Fiecare este altul decâtcel ce pretinde a fi. P\r]ile de mij-loc sunt desene din Egon Schiele.La noi, acest artist a r\mas necu-noscut. El e Viena veritabil\ de`nceput de secol. Cu totul diferit\de cea a lui Klimt sau de Kokos-chka. Roman]a este carnavalulv\zut de un copil. O mic\ capodo-per\ de Schiele [...] Scherzo... uncarnaval de corpuri nude! Schieleeste marele maestru al genului.Acestea sunt adev\ratele str\fun-duri ale Vienei, mult mai intere-sante decât statuia lui Strausssau Prater-ul. V\d de aici dansullor ne`ndemânatec [i ridicol. In-termezzo-ul... o subtil\ Floarea soa -relui. Ierta]i-mi lipsa de modes tie,`mi aminte[te tinere]ea mea. Aripi`nc\ ne`ntinse [i picioare `n `n -tregime de plumb. Aici, Schiele `lprelunge[te pe Van Gogh `ntr-omanier\ foarte interesant\. Evi-dent, aceasta este Viena mea, nucea a lui Schumann. Ca [i cumtoate epocile ar coexista...“.

Sviatoslav Richter [i transpu -nerile sunetului. Ce po]i facealtceva, citindu-i asocierile, decâts\ te duci imediat s\-i ascul]i Car-naval de Vienne... Ce p\cat c\Edi tura Polirom nu are [i o colec -]ie de carte despre muzic\!

„Am `n]eles brusc ceevoc\ pentru minebalada lui Brahms: amcântat la funeralii! Pecine n-am `ngropat! IosifStalin, [...] Iudina, StasikNeuhaus... {i câteconcerte de comemorare`n onoarea cuiva! Câteconcerte `n onoarea aceva! Am s\rb\toritaniversarea lui Lenin,lansarea primuluisatelit... De Ziua Mili]ieiam cântat Valse desalon, al lui Ceaikovski. I-am cerut mili]ianuluis\-l anun]e `n francez\...;a luat-o la fug\ prin SalaColoanelor.“

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

A fost o vreme când mi-a pl\cutMadonna. La `nceputul carierei ascos un disc, True Blue (1986), pecare `l ascult [i azi f\r\ s\-i g\sescminusuri. Fire[te, judecându-ldrept ceea ce este: un exemplu per-fect de pop, nu vreo capodoper\ amuzicii contemporane. Nu [tiamla acea dat\ cine este Patrick Leo-nard, claviaturistul colaborator [icoautor al câtorva piese. Ulterior,l-am reg\sit `n echip\ cu RogerWaters, Jeff Beck sau Elton John[i autor, `n 1997, al unui disc pen-tru urechi sofisticate, intitulat Ri-vers, `ntre primele mixate sur-round DTS 5.1. Patrick Leonardeste doar unul dintr-un lung [ir decolaboratori ai Madonnei, `nce-pând cu Mark Kamins [i Nile Ro-gers, continuând cu William Or-bit, Spike Stent, Mirwais, MartinSolveig, terminând cu Kanye Westsau Avicii. To]i ace[tia sunt, dac\nu pe creasta interesului, cel pu -]in `n vârtejul aten]iei iubitorilormuzicii de dans dintr-un sezonsau altul. Pentru c\ acest public afost vizat de la `nceput de Madon-na, cu piesele sale. S\ faci bani peseama dorin]ei de petrecere nu eru[inos, cât\ vreme men]ii un stan -dard ridicat [i decent. Oare aco lo sereg\se[te azi Madonna? ~n tre -barea potrivit\ e `ns\ una dem n\de bancurile cu Chuck Norris: oare standardul se afl\ acolo undese g\se[te Madonna actualmente?

Oricine a fost atent la scenashowbiz de-acum trei decenii b\gade seam\ for]a cu care nou-venitase impunea, cucerindu-[i audito-riul prin naturale]e, impertinen]\[i exuberan]\. ~n acela[i timp, nupoate fi ocolit\ observa]ia c\ inter-preta (sau managementul care-ipreg\tea apari]iile discografice)utiliza de pe-atunci diverse trucuride manipulat mass-media [i publi-cul, ca s\ fie `n centrul aten ]iei.Calit\]ile native, norocul, ambi]ia

[i mai ales munca `ntr-un dome-niu ce pare multora distrac ]ie aucontat din plin ca Madonna Loui-se Ciccone s\ devin\ un superstar„iconic“. Iar Madonna este prin-tre cele mai fericite exemple derealizare personal\, a cuiva care apornit pe un drum [tiind undevrea s\ ajung\. {i nu numai c\ estece-a vrut s\ fie, dar de]ine contro-lul complet asupra carierei, muzi-cii [i banilor s\i. Fapt unic `n do-meniu, spun cunosc\torii. Modelde urmat pentru to]i am bi]io[iicare pleac\ pe asemenea c\rare,exemplu de comb\tut pentru [aca-lii ce st\pânesc showbi z-ul [i c\ -rora flu[turatica blond\ le-a datpeste bot.

Felul ̀ n care Madonna s-a folositde mass-media e definitoriu pen truraportul artist-public ̀ n zilele noas -tre. La fel poate fi caracterizat\predilec]ia vedetei de a `nc\lca ta-buurile, cu precau]ia necesar\ dea nu c\lca pe al\turi. V\ mai amin -ti]i concertul din Bucure[ti? {tiaprecis c\ invocarea „problemei“]ig\ne[ti na[te scandal, dar a f\ -cut-o prost. Probabil a fost una dinpu]inele d\]i când tertipul n-afunc]ionat cum sconta, huiduieli-le nefiind un indiciu c\ i s-ar m\rivânz\rile de produse pe teritoriulromânesc. {i nici ]iganii nu s-ausim]it mai ap\ra]i de flec\realaga gicii.

Recentul disc Madonna – RebelHeart (2015, Interscope/Polydor) –a beneficiat de zvonul c\ hackeriiar fi furat piesele [i le-au difuzat`nainte cu vreo trei luni de dataplanificat\. Evident, lansarea ofi-cial\ a propulsat un dublu CD, de-luxe edition, cu piese suplimenta-re, bonusuri etc. La fel ca [i prece-dentele trei, albumul este un me-lanj de armonii disco atent reci-clate ca s\ nu poat\ fi depistatedrept impostur\ componistic\ (ase asculta piesa Devil Pray, ceamin te[te de House of the RisingSun sau de unele semnate Blac-kmore’s Night). Inser]iile de „Pa-rental Advisory Explicit Content“stârnesc zâmbete de complezen]\.„Temele“ cântecelor sunt o g(l)u -m\ bun\ pentru tabloide. De altfel,`ntregul disc e (pre)destinat aces teizone distractive.

Dar uite c\ vorbim [i noi de el!Motivul? Dincolo de distrac]ie,Madonna este adepta profesionis-mului impecabil. Asta se cuvineapreciat.

Madonna


teatru « 7

Regizorul Tomi Janežič a lucratproduc]ia `n 2012, iar inten]iile sa-le estetice au urm\rit decons-truc]ia teatral\, pulverizarea cre -a tiv\ a textului clasic `ntr-o lec-tur\ scenic\ nea[teptat\. Foarteputernic\, cu o energie care tesec\tuie[te ca privitor – la fiecareantract, trei la num\r, ]i se ofer\ceai [i biscui]i –, dar te [i re`n -carc\. Eram `n stare s\ revin [i adoua zi, la o nou\ repre zen ta]ie,dac\ `n program n-ar fi fost unspectacol de dans care m\ intere-sa `n egal\ m\sur\.

Fire[te, v\ ve]i `ntreba „Dum-nezeule, Pesc\ru[ul, atâtea ore?“.Tomi Janežič a f\cut un adev\rateseu scenic despre arta teatral\,despre continua dinamic\ nou-vechi, modern-tradi]ional, tân\r-b\trân. Tocmai despre asta vor-be[te piesa lui Cehov, despre pute-rea teatrului, a oric\rei arte de ase re`nnoi perpetuu, de a-[i g\siresurse regenerative `n sine `n -s\[i. Spectacolul Na]ionalului dinNovi Sad este rezultatul a aproapeun an [i jum\tate de elaborare `nechip\, sub leadership-ul ferm alregizorului, timp `n care Tomi Ja-nežič, 14 actori [i al]i exper]i `ndramaturgie, scenografie, muzi -c\, sound design, video design au`ntors capodopera cehovian\ petoate fe]ele [i au remodelat-o, reci-tind-o `n pliurile sale, sondând `npropriile biografii [i experien]e

artistice, plombând cu elementeautoreferen]iale pove[tile Arkadi-nei, Ninei, ale lui Treplev, Trigo-rin, ale acestui caré uman compli-cat [i a ceea ce pot `nsemna joculactoricesc [i arta teatral\.

Pesc\ru[ul lui Janežič e o in-cursiune `n cotloanele teatrului,teatru `n teatru, e o repeti]ie inprogress, un ghid de utilizare ateatrului. Regizorul este prezentla fiecare spectacol, aici, nedepla-sându-se din, se pare, motive des\n\tate, locul i-a fost ]inut de in-terpretul lui Trigorin, care seg-menteaz\, opre[te reprezenta]iapentru a le da indica]ii inter -pre]ilor [i a oferi scurte explica]iipublicului. Actorii stau `n mijlo-cul unui careu desenat de a[eza-rea publicului, iar primul rânddin fiecare sector e compus dinscaune de decor, pe unele dintre elestând interpre]ii. Toat\ lumea eacolo `mpreun\! Cehov e folositacum pentru materializarea invi-zibilului, pentru relevarea esen]eiteatrului. Primul act e o introdu-cere ampl\ `n noul sistem propus.Ce alt\ modalitate mai potrivit\de a vorbi cuiva despre art\ decâtar\tându-i pe `ndelete, din inte-rior, ce `nseamn\ arta? Nu exist\distinct scen\ [i sal\, nici linii dedemarca]ie, actorii te privesc `nochi, `i vezi c\ joac\, dar te iau [ipe tine cu ei, nedându-]i totul,l\sându-]i pl\cerea de a-]i imagina.

Teatrul e zona privitului prin ex-celen]\, dar [i a meditatului laceea ce ai `n fa]a ochilor! Repre-zenta]ia debuteaz\ a[a cum `nce-pe lucrul la orice nou spectacol,lectura la mas\, distribu]ia e cutextele `n mân\, cineva cite[te di-dascaliile, regizorul d\ l\muriri,unii joac\, al]ii comenteaz\, to]isunt `n civil, la fel ca tine, specta-torul. „Privirea“ ajunge [i `n culi-sele administrative, regizorul teh-nic apare cu un referat prin careinformeaz\ conducerea c\, s\tul deexcesele regizorului, care [i-a f\ -cut un obicei din a rupe la fiecaresesiune de lucru câte un scaundând cu el de p\mânt, refuz\ s\ maifac\ a[a ceva! Decorul e minima-list, las\ loc sugestiei, actorii iesdin roluri, dezvolt\ prin improvi-za]ie ̀ ntre limite trasate regizoral,li se adreseaz\ direct spectatori-lor, ca o ironie la un anumit tip deactorie, aceea a iluziei perfecten\scut\ dincolo de „al patrulea pe-rete“. Sunt [i inserturi de limbajinterior, referin]e la o fotografie deepoc\ de la primele repeti]ii cu Pes -c\ru[ul, la Teatrul de Art\ al luiStanislavski, unde Treplev era in-terpretat de Meyerhold, fotografiedin care, dup\ c\derea `n dizgra -]iile regimului comunist, autorulbiomecanicii fusese [ters, sunt in-troduse [i câteva fragmente cenzu-rate de sovietici `n 1898. E un spec-tacol de poetic\ teatral\ in actu.

Pesc\ru[ul sârbilor tinde spreun grad zero al teatralit\]ii, `n ca-re liniile de demarca]ie dintrescen\ [i sal\ sunt [terse, `n carefrontierele teatrului se extind, cu-prinzând [i culisele, sala, foyerul,lumea `ntreag\. ~n actul al doilea,actorii poart\ costume de epoc\,vorbitul e [i din off, sunt proiec]iivideo pe ecrane semitransparenteuria[e, vocea se deta[eaz\ de in-terpre]i, corporalitatea, teatrul fi-zic trec `n prim-plan, totul `ntr-uncrescendo accelerat. Actorii seafl\ `n spa]iul de joc aproape tottimpul, de unde senza]ia de psiho-dram\, de interven]ie dramatur-gic\, ac]iunile se multiplic\, devindifuze, cineva spune „|sta nu eCehov“, eu zic „E Cehov!“. ~n ac-tul al III-lea, spectatorii sunt relo-ca]i `n fotoliile din sal\, celetradi]ionale, iar perspectiva ofe-rit\ e a culiselor. Tot ce se joac\ edincolo de „al patrulea perete“, nuse vede, dar se aude, delegarea vo-cal\, desprinderea vocii de pose-sorul ei, a actorului de rol fiind

acum principale mijloace de ex-presie. {i actorii sunt, `ntr-un fel,„spectatori“, privind c\tre zonapublicului, mân când tactico[i feliide tort, asistând la drama perso-najelor. ~n ultimul act, se revine laconfigura]ia ini]ial\ [i totul sejoac\ la lumina discret\ a lumâ -n\rilor. Apro ape de final, când aisenza]ia c\ nu mai po]i, regizorullivreaz\ un filmule] `n care a dez-voltat discu]ia, nepetrecut\, din-tre Nina [i Treplev, `n formaunor `ncerc\ri succesive, de re-peti]ie de a construi fic]ional mo-mentul.

Pesc\ru[ul lui Tomi Janežič dela Teatrul Na]ional Novi Sadabor deaz\ tema artei deconstru -ind programat, inteligent ma[i -n\ria teatral\ pentru a o ar\ta pebuc\]i publicului, cu inten]ia de ao cunoa[te mai bine. ~n cele [aseore [i jum\tate totul e reasamblat`ntr-o form\ nou\, sub ochii privi-torilor, semn c\ explorarea intero-gativ\ e esen]a profund\ a ori c\ -rei arte.

Poetic\ teatral\ in actuDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

La Pesc\ru[ul Teatrului Na]ional din Novi Sad m-a atras `n primul rând ideea de-aurm\ri un spectacol care dureaz\ [ase ore [i jum\tate. Cu trei pauze! Am maiv\zut crea]ii teatrale de asemenea `ntindere temporal\, iar `n prezent, când totulse comprim\, inclusiv duratele, atâtea ceasuri pentru un spectacol sunt, cum s\zic?, un cârlig eficient. De fapt, `ntregul Reflex 3, Festivalul Interna]ional deTeatru de la Sf. Gheorghe (18-31 martie), unde l-am v\zut, a stat sub semnulaten]iei, al r\gazului de a contempla fenomenul teatral.

8 » interviu


INTERVIU CU SCRIITOAREA ANCA VIERU:

„Scrisul a venit ca reac]iela un dezechilibru“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Prezentarea de autor de peclapeta copertei c\r]ii Feliide l\mâie este succint\, citi-torul afl\ doar c\ e[ti absol -vent\ de Politehnic\ [i a unui master de comunicare[i c\ ai texte `n dou\ volumeco lective. Ce ne po]i spune `nplus despre tine, relevant pen -tru literatura ta?

Sunt o persoan\ mai degrab\retras\ [i t\cut\, a[a c\ nu mi-eprea u[or s\ vorbesc despre mine.Dac\ ar fi s\ dau un r\spuns con-cret ar suna cam a[a: sunt c\s\to-rit\, am o fiic\ student\, am unjob f\r\ leg\tur\ cu scrisul [i prie-tenii mei continu\ s\ se mire defaptul c\ m-am apucat de scris.

Dac\ vrei s\ m\ ̀ ntrebi de ce scriu,lucrurile devin mai nuan ]ate.

Fiindc\ am constatat c\ atuncicând mi se pune `ntrebarea asta,lumea vrea de fapt s\ afle de ce m-amapucat abia acum de scris. De ce`nseamn\ de ce acum. {i apropode asta, chiar azi am g\sit pe inter-net un fragment din discursul luiPatrick Modiano la decernareapremiului Nobel pentru litera-tur\, ̀ n care, printre altele, spunea(aici citez aproximativ) „un scrii-tor de]ine adeseori raporturi difi-cile cu vorbele“. B\nuiesc c\ nu e

valabil pentru to]i, dar `n cazulmeu acesta este unul din r\spun-surile la de ce abia acum. Fiindc\nici pentru mine raportul cu vor-bele n-a fost u[or, nu de la `nceput[i nu la fel de simplu precum rapor-tul cu cifrele. Atunci când eramelev\ am primit dou\ etichete: „bu -n\ la matematic\“ [i „f\r\ fior poe -tic“. Mi-a trebuit ceva timp ca s\m\ hot\r\sc s\ le dezlipesc col ]u ri -le [i s\ le smulg. {i abia pe urm\s\-mi construiesc raportul cu vorbele.

{i totu[i, de ce scrii?

Presupun c\ scrisul a venit careac]ie (poate ̀ ntârziat\) la un dez -echilibru. S\ explic pu]in. Vindintr-o genera]ie [i dintr-un timp`n care, odat\ ce porneai pe undrum, profesional vorbind, mer-geai pe el, mai repede sau mai ̀ n cet,f\r\ s\ te gânde[ti s\-l p\ r\ se[ti.Pentru c\ e mai u[or s\ continuidecât s\ `ncepi ceva nou. A venitapoi revolu]ia [i a zdruncinat

mentalitatea asta. Au ap\rut ̀ ndo-ielile. Au ap\rut nelini[tile. Nu mai[tiai de ce s\ te apuci [i unde s\ te`ndrep]i. Privirea lateral\ aju t\mult, dar te z\p\ce[te. Am schim-bat joburi, am schimbat direc]ii,dar `n tot timpul \sta a existat oconstant\: pasiunea mea pentrucitit. Dorin]a de a scrie era [i ea peundeva, ascuns\ bine. Prea bine,a[ zice. Mi-am pus [i eu `n tre ba -rea, de atâtea ori, de ce m-am apu-cat de scris. Probabil ca s\ ̀ n dreptun dezechilibru, pe care pân\atunci nu-l luasem `n seam\. Cul-mea este c\ cei care m\ cunosc m\consider\ o persoan\ extrem deechilibrat\. O alt\ etichet\ [i, caorice etichet\, e un adev\r par ]ial.Când am `nceput s\ scriu era ca [icum puneam greut\]i pe balan]\,care se dezechilibra `ns\ tot maitare. A[a c\ acum n-am ce face de-cât s\ continui.

Unele proze din Felii de l\ -mâie – cum ar fi minunatele„Frunze pe talp\“, „Cheia [ifoarfeca“, „Tan]a recit\ Lu -ceaf\rul“ etc. – le-ai scris `ntimpul atelierelor „Revisteide Povestiri“. Sunt curioas\:cum ai constituit volumul,cum ai selectat prozele, cândai [tiut c\ sunt gata de publi-care?

Prozele s-au adunat cam `n de-curs de doi ani, de[i unele dintreele mi se plimbau de mai multtimp prin minte. Dar nu m\ ho -t\ram sau, mai bine zis, d\deamvina pe lipsa timpului ca s\ nu m\apuc de scris. Când am mers laatelierele „Revistei de Povestiri“am fost oarecum nevoit\ s\ scriu[i atunci povestirile au `nceput s\prind\ form\. A urmat apoi pe-rioada de retu[are, care ar fi pututs\ continue la infinit, dar la unmoment dat am zis „gata“ [i amhot\rât s\ le dau drumul ̀ n lume –adic\ le-am trimis la editur\.

Care a fost prima povestirepe care ai scris-o? Dar cea maidrag\?

Prima a fost Intersec]ia, carede fapt nu e o povestire tipic\ [i nuare personaje, e mai degrab\ o re-prezentare fabulatorie a universului

Anca Vieru a debutat, la`nceputul acestui an, cuun volum de proz\ scurt\care poart\ titlul uneiadintre povestiri, Felii del\mâie. Cartea a ap\rut `ncolec]ia „Ego. Proz\“ aEditurii Polirom [i, `ntrecopertele sale frumoase,g\zduie[te dou\zeci deproze scurte [i foartescurte, unitare stilistic [itematic, care schi ]eaz\,grosso modo, lumea con-temporan\, familiar\nou\, cu personaje maimult sau mai pu]inrecognoscibile, `n func]iede experien]ele fiec\ruia,(sur)prinse `ntr-un mo-ment relevant din vie]ilelor. De[i sunt miciretu[uri care ar mai fiputut fi efectuate, dinpunctul meu de vedere,cartea Anc\i Vieru esteun volum `nchegat, undebut foarte bun [i unnume care promite s\confirme pe viitor.

© M

ircea

Str

u]ea

nu

interviu « 9


urban. ~n carte am plasat-o `ns\ lasfâr[it, am vrut s\ fie un fel de`ncheiere. Iar povestirea „Ochiulde iepure“, ultima scris\, e cea ca-re deschide volumul.

La partea a doua a ̀ ntreb\rii ̀ mieste mai greu s\ r\spund, fiind c\toate povestirile mi-au fost apro-piate, toate personajele `mi suntdragi [i acum (spre exemplu m\nec\jesc atunci când cineva spu-ne despre Marty din „Numele“ c\e un prost). Dar dac\ ar fi s\ aleg osingur\ povestire, ar fi „Ca la [ah“,fiindc\ atunci când am scris-o m-am gândit mult la bunicul meu[i la singur\tatea lui din ultimii ani.

Ce univers fic]ional, dintre ce -le dou\zeci cuprinse ̀ n vo lum,s-a l\sat cel mai greu de `m -blânzit, de redat/creat?

Cel mai greu a fost cu povesti-rea „A zecea parte“, ideea ei m\bântuia de mult timp, dar m-amapucat s-o scriu `ntr-un momentnepotrivit, era var\ [i eu m\ pre -g\team de vacan]\, iar eferves-cen]a aceea de plec\ri [i sosiri, demici bucurii, nu se potrivea deloccu drama din povestire [i nu m\l\sa s\ intru `n mintea personaju-lui. Am pus-o deoparte atunci [iam reluat-o abia toamna târziu.

Scrii despre rela]iile amo roa -se (ratate, `ntr-un fel sau al-tul), despre raporturile `n cu-pluri, despre universul do-mestic, familial sau mici-mari`ntâmpl\ri din cotidian. Cealte teme te preocup\?

M\ intereseaz\ rela]iile umane`n toate formele lor. Dar a scriedespre rela]iile umane `nseamn\mai mult decât a scrie despre iubi-re, despre singur\tate, despre frici[i limite sau despre neputin]\.Pentru c\ o rela]ie nu se deruleaz\`n vid, ci este influen]at\ de me-diul social, de politic, de dezvolta-rea tehnologic\ – [i a[ putea conti-nua enumerarea. ~ntr-o povestire`ns\ e greu s\ acorzi un spa]iu in-trinsec acestui background, eltranspare mai degrab\ din ac]iu-nile [i gândurile personajelor [iatunci, inevitabil, accentul cadepe ele. Dar ca s\ revin la `ntreba-re, ̀ n viitor vreau s\ abordez temecu o mai mare pozi]ionare `n con-textul istoric.

Mi s-a p\rut c\ de]ii un con-trol mai mare asupra pove-stirilor `n care naratorii nusunt decât observatori – cumeste cazul prozelor „Ochi deiepure“, „Zâni [i Iubi“, „A ze-cea parte“, „Pa[aportul de pepian“ [.a. – decât `n monolo -guri. Care ]i se pare formula

narativ\ cea mai potrivit\pentru tine?

M\ bucur c\ ai observat asta,adev\rul este c\ prefer (poate m\simt mai `n siguran]\) s\ vorbescdespre al]ii, sper eu c\ a[a potr\mâne undeva `n afara razei vi-zuale a cititorului. Asta nu ̀ n seam -n\ c\ nu g\se[ti câte ceva din mi-ne `n personajele cele mai nea[ -teptate, dar atâta timp cât nu-midau seama decât eu, e bine. Câtdespre formula narativ\, nu am opreferin]\, depinde care se a[az\mai bine `n povestire.

Cu toate acestea, unul dintrecele mai faine [i atipice per-sonaje este cel din „Tradi]iede familie“, nu-mi amintescs\ fi dat peste unul asem\n\ -tor `n lecturile mele. Ne po]ispune cum i-ai dat via]\ `npagini?

Aici e vorba de un personaj [i o`ntreag\ familie care au ceva spe-cial: sparg. E un text umoristic,dar pe undeva am vrut s\ abordezaltfel o poveste despre lucrurilecare ne diferen]iaz\, acele mici (saupoate mari) defecte, particulari -t\]i, pe care de obicei le ascundemde ceilal]i, pentru a ne conforma[i a fi accepta]i. Personajele dinpovestire se comport\ `ns\ pe dos,`[i construiesc o lume a lor ̀ n caretotul e dus la extrem, vezi spreexemplu „s\rb\toarea cioburilor“,

[i a[a lucrurile ajung s\ scape desub control.

Ai scris [i poezii – pe unele leputem citi [i online, pe blo -gul t\u –, lucrezi la un romande mult timp, iar acum ai de -butat cu un volum de proz\scurt\. ~n ce ape sim]i c\ tescalzi, momentan, cel maibine [i de ce?

Nu m\ gândesc s\ scriu poezie,pe blog sunt doar ni[te `ncerc\ri,chiar am zis la un moment dat, oa-recum `n glum\, c\ poeziile melesunt proze pe care mi-a fost lene s\le dezvolt. Cât despre proza scurt\versus roman, observ c\ majorita-tea prozatorilor le abordeaz\, maidevreme sau mai târziu, pe ambe-le. Exist\ pove[ti care au nevoiede un roman pentru a fi spuse, a[acum altele pot s\ percuteze `n câ-teva pagini. Iar `n Felii de l\mâieeste cel pu]in o povestire – saumai bine-zis idee – pe care ̀ mi pro-pun s\ o abordez din alt unghi [i`ntr-o variant\ mai ampl\.

Care sunt, din punctul t\u devedere, cele mai bune volu mede proz\ scurt\ sau po ves tiripe care le-ai citit pân\ acum?

Dac\ ar fi s\ spun un singurnume, acela ar fi cu siguran]\ Julio Cortazar. Cu toate volumelede proz\ scurt\.

Anterior public\rii volumu-lui Felii de l\mâie, ai fost unuldintre cei cincizeci [i trei deautori care au colaborat pen-tru a scrie cel mai rapid ro-man din lume, Mo[ Cr\ciun& Co. (Art, 2013), `n decem-brie 2012. Totodat\, [i la vo -lumul colectiv Fic]iuni reale,editat de Florin Piersic Jr. `n2013 [i ap\rut la Humanitas,ai avut o povestire. Cât demult conteaz\ s\ apari `n vo -l ume colective `nainte de apublica individual?

Cred c\ volumele colective potfi un `nceput bun pentru un debu-tant. ~n cazul meu, cele dou\ volu-me au fost experien]e complet di-ferite: dac\ pentru Fic]iuni realetotul s-a derulat dup\ metoda obi[ -nuit\, adic\ am scris o povestirepe un subiect ales de mine [i apoiam trimis-o pentru publicare, laMo[ Cr\ciun & Co. ne-am adunatcei cincizeci [i trei de autori `n câ-teva s\li de curs de la Facultateade Matematic\, am scris ̀ n acela[itimp câte un capitol pe un subiectdat de organizatori, iar la final s-aasamblat romanul. A fost ceva ine -dit. {i mi-a amintit de extempora-lele de la [coal\.

Ai urmat cursurile de scrierecreativ\ ]inute de Florin Iaru[i Marius Chivu, organiza-te de „Revista de Povestiri“, iar mai apoi ai continuat s\mergi la „Creative WritingSundays“, `ntâlniri bilunarecu autori români cunoscu]i,cu teme punctuale [i feed-back-uri de la ace[tia. Careeste cel mai important lucrupe care l-ai `nv\]at la cursu -rile de scriere creativ\?

N-o s\ m\ refer aici la ce am`nv\]at, ci la ce mi s-a ̀ ntâmplat lacursurile de scriere creativ\. Pâ -n\ atunci oscilasem `ntre o auto-mul]umire de scurt\ durat\, cândmi se p\rea c\ mi-a ie[it un text, opagin\ sau doar o fraz\ [i lungi pe-rioade de nesiguran]\. Toate astease `ntâmplau `ns\ `ntr-un fel debalon de s\pun `n care eram sin-gur\ cu `ndoielile mele. E ade -v\rat c\, din când ̀ n când, mai pu-neam povestiri pe blog, dar feed-back-ul era aproape inexistent.Cursul a fost ca un perete ud ap\ -rut `n calea balonului de s\pun [im-a scos din zona aceea de confortrelativ. Am `nceput s\ m\ dumi-resc ce f\ceam bine [i ce gre[eam[i s\ abordez teme sau genuri de -spre care `mi `nchipuisem c\ numi se potrivesc. {i mi-a mai adusceva: sentimentul de apartenen]\la un grup cu care `mpar]i bucu-ria [i nelini[tea scrisului. Abiaatunci mi-am dat seama c\ ̀ nainte

duceam lipsa a ceva asem\ n\ torcelebrelor cenacluri prin care autrecut mul]i dintre scriitorii ro-mâni.

E[ti activ\ pe blogul t\u(http://ancadevieru.blogspot.ro/) – ai scris despre lansa -re, ai f\cut un dosar de pres\cu recenziile de pân\ acum laFelii de l\mâie, ai l\sat frag-mente din câteva povestiridin volum –, pe contul per-sonal de Facebook, pe paginade Facebook a c\r]ii. Cât deimportant\ crezi c\ e promo -varea realizat\ de autor, caacesta s\ fie cât mai prezent[i mai activ online?

Online-ul a ajuns o a doua lu-me, la fel de important\, pentrumul]i, ca cea real\ [i cred c\ e oma re gre[eal\ s\ ̀ l neglijezi atuncicând e vorba de promovare de ori-ce fel. Pe de alt\ parte, online-ulpoate deveni o arm\ cu dou\ t\i -[uri, pentru c\ scoate prea multautorul la lumin\. Eu zic c\ un au-tor nu ar trebui s\ se „livreze“ cutotul cititorilor, ci s\ p\streze onuan]\ de mister, s\ fie cunoscut`n principal prin ceea ce scrie.

{tii ce urmeaz\ dup\ debutulcu Felii de l\mâie?

Inten]ionez s\ reiau romanulla care am scris pân\ acum cu in-termiten]e [i pe care l-am l\sat de-oparte de mai bine de un an. {imai am `n plan câteva povestiri.

Ce cite[ti acum? Ce ne reco-manzi [i nou\?

Sunt un cititor dezorganizat, deobicei citesc mai multe c\r]i `nacela[i timp. Acum tocmai am ter-minat volumul de proz\ scurt\ allui Raymond Carver, What we talkabout when we talk about love, ci-tisem o parte din povestiri pe net,dar nu reu[eam s\ g\sesc cartea,am luat-o `n englez\ [i am citit-ope ner\suflate. Am `nceput [i Fe-meia de hârtie de Rabih Alamed-dine, m-a atras subiectul, iar titlulei original m-a f\cut curioas\: Anunnecessary woman. {i mai ci-tesc Sculptura. Procedee [i princi-pii, de Rudolf Wittkower. Tot dincuriozitate.

Dac\ ai avea de ales o sin-gur\ povestire din volumulFelii de l\mâie pentru a con -vinge un cititor s\ cum perecartea ta, care ar fi aceasta [ide ce?

Le-a[ spune s\ citeasc\ „Zâni [iIubi“, e o povestire care te face s\zâmbe[ti. Dar zâmbetul poate fi demulte ori `n[el\tor, a[a c\ `i invitpe cititori s\-l descifreze.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 477 » 28 martie – 3 aprilie 2015

10 » carte

Cristian Teodorescu

Castelul lui Kafka m-a l\sat `ncea]\, iar Sub pecetea tainei, ro-manul lui Mateiu, m-a f\cut s\ vi-sez la câteva continu\ri. Doi din-tre devota]ii s\i, Radu Albala [iAlexandru George, au `nchipuit,fiecare `n parte, finaluri ale ma-nuscrisului, dup\ ce au cercetat no -tele autorului. Dar asta nu schim -b\ cu nimic misterul romanului [i`ntrebarea cum l-ar fi dus Mateiupân\ la cap\t.

Lucrurile sunt [i mai compli-cate la Saramago, `n al c\rui ro-man neterminat am v\zut maiales un r\m\[ag cu moartea. De-abia publicase Cain, se [tia bol-nav de leucemie, avea peste 85 deani [i totu[i Saramago noteaz\ pelaptop: „E posibil, cine [tie, s\ fiu`n stare s\ mai scriu o carte“.Omul ale c\rui c\r]i provocaser\scandaluri [i stârniser\ reac]iile`ndignate ale Bisericii Catolice,ale Fon dului Monetar Interna]io-nal [i ale unuia dintre guverneleportugheze crede c\, `n ciuda vâr-stei [i a bolii, ar mai avea timppentru o carte. Motivul romanu-lui ]ine, sunt convins, de felul `ncare Saramago se gândea la moar-te. Cum nu credea `n Dumnezeu,n-avea cui s\ se roage.

Pentru un ateu moartea seam\ -n\ cu o bomb\ care are un singurdestinatar. Saramago [i-a `nceputromanul pornind de la un episodpersonal de fals\ memorie. Cre-dea c\ citise `n Speran]a lui Mal-raux textul unui bilet, „Aceast\bomb\ nu va exploda!“, desprer\zboiul civil din Spania. Dup\ ces-a convins c\ bile]elul vârât ̀ ntr-obomb\ nu exista nici `n romanullui Malraux, nici la Hemingway,Saramago se mul]ume[te cu o

trimitere f\cut\ de Malraux `nSpe ran]a la muncitorii unei fa-brici de armament din Milano,condamna]i la moarte pentru sa-botaj. ~ntr-o carte de fic]iune, au-torul poate s\ nu-[i fac\ prea mul-te griji asupra acurate]ii docu-ment\rii sale. Saramago `ns\ areo scrupulozitate special\ `n aceas -t\ privin]\ din cauz\ c\ se obi[ -nuise ca fic]iunile sale, care auscandalizat mari institu]ii, s\ n-ai -b\ fisur\ pe partea documentar\,astfel ̀ ncât s\ nu poat\ fi acuzat c\porne[te de la false premise. ~nacest ultim roman, ̀ ns\, cred c\ maiera ceva.

Saramago avea nevoie el ̀ nsu[is\ fie sigur de fundamentul Hale-bardelor sale, fiindc\ aici nu mai`ncerca s\ demonstreze ceva carei-ar fi putut aduce vreo afuriseniesau acuza]ii c\ pune la `ndoial\cine [tie ce institu]ii respectabileale lumii, dar trebuia s\ se con-ving\ de adev\rul punctului deplecare al c\r]ii la care scria, cun\dejdea c\ asta avea s\-i aduc\vitalitatea pentru a duce pân\ lacap\t romanul.

Când cite[ti Halebarde, hale-barde nu-]i vine s\ crezi c\ Sara-mago s-a putut `mpiedica `n ase-menea detalii, de vreme ce, ori-cum, inventeaz\ o fabric\ portu-ghez\ de armament [i un umilpersonaj care p\trunde `n arhive-le ei. B\trânul romancier portu-ghez `[i imaginase `ns\ ceva esen -]ial pentru personajul s\u. Acestatrebuia s\ vad\ un film desprer\zboiul civil din Spania, iar apois\ citeasc\ romanul de la care por-nise filmul, ca s\ se revolte c\ `ntr-ofabric\ de armament, cum e cea lacare lucreaz\, muncitorii `[i potpermite s\ saboteze produc]ia.Acest am\nunt e esen]ial pentruceea ce urmeaz\ s\ i se `ntâmplelui artur paz semedo [i pentru

bunul mers `nainte al romanului.semedo e revoltat de ceea cecite[te, dar dac\ n-ar fi aceast\ re-volt\ n-ar c\uta-o pe so]ia sa, paci-fista Felicia, care l-a p\r\sit, s-o`ntrebe da c\ i-a pl\cut filmul [iapoi s\ se lase corupt de ea, dinsl\biciune amoroas\, pentru a cer-ceta arhivele venerabilei fabrici,ca s\-i des co pe re secretele murda-re din anii ’30.

Atât cât e scris, romanul te tri -mite la un Saramago care nu faceeconomie la umor, dar care aregrij\ s\ nu-[i [arjeze personajele,tratându-le `ntr-o cheie simulatrealist\, a[a cum face [i `n Cainsau ̀ n C\l\toria elefantului. Acum,`ns\, Saramago pare mai intere-sat de ceea ce se ̀ ntâmpl\ cu sl\bi-ciunile protagonistului s\u, func -]ionarul semedo, decât cu mareletablou, `n care semedo nu exist\nici m\car `n calitate de virgul\.Nu intru aici ̀ n am\nuntele roma-nului [i cu atât mai pu]in ̀ n notelepe care le-a l\sat Saramago despreceea ce voia s\ scrie, dar celor carevor citi prefa]a c\r]ii le-a[ atrageaten]ia c\ un romancier `[i poate`nchipui, pe parcurs, cum va sunaultima propozi]ie a c\r]ii sale, darc\ nu e obligatoriu ca aceast\ ul-tim\ propozi]ie din capul s\u s\coincid\ cu ultima propozi]ie a ro-manului la care scrie.

Doi autori, italianul RobertoSaviano [i românul Filip Florian,au intrat `n jocul continu\rii ro-manului pe care Saramago n-aapucat s\-l termine. De fapt, niciunul n-a dus romanul mai depar-te. Amândoi au folosit acest pre-text pentru a scrie dou\ proze scur-te, pornind de la protagonistul ro-manului din care Saramago n-aapucat s\ scrie decât primele capi-tole. Saviano scrie un final cu maimulte posibilit\]i reprezentate detot atâtea personaje, care nu sunt

artur paz semedo, dar ar fi pututfi, [i, ca fapt divers, Saviano nu-[i`ng\duie s\ preia de la Saramagoregula numelor proprii scrise culitere mici. Pentru el, artur paz se-medo nu poate fi scris astfel decâtde Saramago.

Aceea[i reveren]\ i-o face lui Sa -ramago [i Filip Florian, dar por-nind dintr-o cu totul alt\ direc]ie,a unei povestiri `n care semedo epersonajul visat, amintit de auto-rul textului, care trece printr-oaventur\ spitaliceasc\. Rezult\ deaici un final misterios, de care nupoate fi `ntrebat decât Saramago`nsu[i, ceea ce mi se pare mai inte-resant decât dac\ cei doi prozatoris-ar fi apucat s\ duc\ la bun sfâr[itromanul portughezului. De[i amân-doi ar fi avut cum s\ duc\ roma-nul mai departe, `n spiritul lui Sa-ramago [i chiar `n litera `nsem -n\rilor lui despre ceea ce urma s\scrie, [i unul, [i cel\lalt au `n]elesc\ pariul de a scrie continuarearomanului altcuiva nu e decât oz\d\rnicie. Fiindc\, oricât de ta-lentat ai fi, niciodat\ nu te vei pu-tea substitui adev\ratului autor.

Atât cât e, ultimul roman al luiSaramago nu numai c\ e de citit,dar dac\ te gânde[ti [i la `mpre-jur\rile extreme `n care a fostscris. Ceea ce conteaz\ nu e c\ n-afost terminat, ci c\ pornind de lapariul s\u cu moartea care `l pân-dea, Saramago i-a smuls câtevazeci de pagini, chiar dac\ a pier-dut pariul speran]ei sale c\ bom-ba mor]ii nu va exploda lâng\ el.

José Saramago, Halebarde,halebarde, traducere de Simina Popa,Cerasela Barbone, Corina Nu]u, cutexte de Roberto Saviano [i FilipFlorian, Editura Polirom, 2014

Când speri c\ bomba mor]ii tale nu va explodaC\r]ile neterminate alemarilor scriitori `mi las\un regret aproapeimposibil de exprimat.Când am citit Romanteatral de Bulgakov[tiam, cel pu]in, ce urmas\ i se `ntâmpleautorului de hârtie,Maxudov, avea s\ sesinucid\. Asta nu m-a `mpiedicat s\ m\`ntreb, zile la rând, cum[i-ar fi condus Bulgakovpersonajul pân\ la gestulfatal.

Spunem NU Timbrului literar!Campanie de strângere de semn\turi

`mpotriva Timbrului literar

Editura Polirom v\ invit\ s\ sus]ine]i campania de str=ngere desemn\turi `mpotriva Timbrului literar, campanie ini]iat\ de Aso-cia]ia Editorilor din Rom=nia la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute.

~n Libr\riile C\rture[ti, Diverta, Humanitas [i Nemira sunt pusela dispozi]ia tuturor celor interesa]i tabele nominale `n care cititoriipot atrage aten]ia politicienilor c\ Rom=nia este singura ]ar\ dinlume care are o tax\ pentru lectur\ care trateaz\ cartea `n acela[imod cu sticlele de alcool sau pachetele de ]ig\ri.

~n perioada 11-15 martie 2015, peti]ia `mpotriva timbrului literarpoate fi semnat\ [i la standul Editurii Polirom din cadrul T=rgului deCarte Librex, Palas Mall Ia[i.

De asemenea, cei care nu se afl\ `n ]ar\ `[i pot manifesta adeziu -nea fa]\ de aceast\ campanie semn=nd peti]ia online ini]iat\ laadresa http://www.petitieonline.com/signatures/spunem_nu_tim-brului_literar/.

Aten]ie!!!

Peti]ia trebuie neap\rat semnat\ pe h=rtie, nefiind suficient\semn\tura online (excep]ie f\c=nd cei care locuiesc `n str\in\tate).


actualitate « 11

Ziua Mondial\ a Poeziei, `n sunet de chitar\ [i acordeon

Ioan Stoleru

Dup\ ce Milu]\ Jijie, managerulMemorialului Ipote[ti, i-a `ntâm-pinat pe oaspe]i `n „templul poe-ziei române[ti“, Monica Joi]a, dela Direc]ia Diploma]ie Public\,Cultural\ [i {tiin]ific\ din cadrulMinisterului Afacerilor ExterneRomânia, [i Ezio Peraro, directo-rul Institutului Italian de Cultur\Bucure[ti, au deschis, al\turi deorganizatori, evenimentul. „~micâ[tig pâinea ̀ ncercând s\ promo-vez cultura [i limba italian\ `nstr\in\tate, `n cazul acesta `n Ro-mânia. Vizita mea aici, ̀ n locul ca-re a dat na[tere poetului cel maiimportant al României, MihaiEminescu, aduce un pic a peleri-naj, un pelerinaj `n onoarea cultu-rii române [i dedicat unui marepoet român, care printre altele afost studiat [i de foarte mari cer-cet\tori italieni“, a spus Ezio Pe-raro. Acesta a ad\ugat c\, din p\ -cate, Eminescu, prin melodia poe-ziei sale, nu a putut fi câteodat\tradus `n limba italian\, sublini-ind astfel efortul traduc\torilor dea reda `n alte limbi nu doar versu-rile poeziilor, ci [i muzicalitateaacestora. Acesta a mai spus c\ ag\sit asem\n\ri `ntre poezia luiMihai Eminescu [i o apreciat\ poe -tes\ italian\ care a murit de curând,Alda Merini. „Existen]a lor este

oarecum asem\n\toare pentru c\au suferit foarte mult, iar dinaceast\ suferin]\ s-au n\scut lu-cruri de o mare intensitate [i pro-funzime“, a precizat directorul In-stitutului Italian de Cultur\ Bucu-re[ti, spunând c\ `[i dore[te caastfel de evenimente s\ se desf\ -[oare mai des `n viitor, pentru c\cele dou\ culturi trebuie promo-vate `n ambele ]\ri, „mai alesdinspre România `nspre Italia“.

Cu ocazia Zilei Mondiale aPoeziei, a fost inaugurat\ sec]ia decarte `n limba italian\ din cadrulBibliotecii Na]ionale de Poezie dela Ipote[ti. Alexandru Iacob, pre -[edintele Asocia]iei „Romeni iMoldavi in Veneto“, a povestitdespre experien]a emigra]iei `nItalia [i diferen]ele pe care le-a ob-servat acolo `n ce prive[te secto-rul cultural. „Trebuie s\ recunosco diferen]\ mare `ntre cultura [iciviliza]ia italian\ [i cea român\,`n favoarea celei dintâi“, a spusacesta. „Dar sunt mai pu]in depri-mat când [tiu c\ partida se joac\`nc\ [i sper s\ egal\m“, a conti-nuat. Alexandru Iacob a comparatcele dou\ lumi folosind principiulvaselor comunicante, vase `ntrecare `ns\ exist\ dopuri, repre -zentate de prejudecat\, lips\ a mecanismelor, a informa]iei saude indiferen]\. Acesta a spus c\

prin activit\]i precum inaugura-rea sec ]iei de carte `n limba ita-lian\ de la Ipote[ti `[i dore[te s\desfunde cât mai multe bra]e din-tre cele dou\ vase comunicantecare sunt cultura italian\ [i cearomâneas c\.

Poezie [i traducere

Dan Lungu, directorul MuzeuluiLiteraturii Române Ia[i, a vorbitdespre reziden]ele FILIT pentrutraduc\tori str\ini, subliniind ac-centul pe care Festivalul Interna -]ional de Literatur\ [i TraducereIa[i, al c\rui manager este, ̀ l punepe traducere [i traduc\tori. „Pen-tru a ne onora aceast\ promisiunede festival [i de traducere, orga-niz\m aceste reziden]e FILIT pen-tru traduc\tori str\ini. Anul tre-cut am avut prima edi]ie a rezi-den]elor, anul acesta o lans\m pea doua. Acord\m [ase burse pen-tru traduc\tori str\ini, dou\ laIpote[ti, dou\ la Ia[i [i dou\ la Va-tra Dornei, iar `n acest an ni s-aal\turat [i Muzeul din Br\ila, fiindc\ sunt interesa]i s\ aduc\traduc\tori pentru Panait Istrati“,a spus Dan Lungu, explicând c\textele traduse cu ocazia acestorreziden]e sunt `n cea mai mareparte publicate la editura muzee-lor literare, c\r]i cu care se mergeapoi la târgurile interna]ionale deprofil. „Chiar ̀ n aceste zile ne afl\mcu câteva c\r]i traduse `n limbafrancez\ la Târgul de Carte de laParis“, a completat directorul Mu-zeului Literaturii Române dinIa[i, ad\ugând c\, `n scurt timp,vor pleca `n Bologna cu c\r]i pen-tru copii scrise de Ion Creang\ [itraduse `n limba italian\.

~n cadrul mesei rotunde „Poe -zie [i traducere“, moderat\ descriitoarea [i traduc\toarea Irina}urcanu, Monica Joi]a de la Mi-nisterul Afacerilor Externe [i tra-duc\torii {tefan Damian din Ro-mânia [i Clara Mitola din Italia auvorbit despre problemele cu carese confrunt\ ace[tia `n momentul`n care se `ntâlnesc cu un scriitormai dificil, despre ce se propunepie]ei str\ine, diferen]ele dintretraducerea poeziei [i cea a prozei[i rolul traducerii ca punte `ntre

culturi. „Primul obstacol de carear trebui s\ ]inem cont când ale-gem ce urmeaz\ s\ traducem e câtar putea vinde. Nu traduc\torul ̀ [ipune aceste probleme, ci editorul,[i de aceea mul]i traduc\tori tinds\ traduc\ proz\“, a spus ClaraMitola, povestind `ns\ c\ ea a tra-dus mai mult poezie, considerândc\ proza „nu `]i ofer\ spa]iu“.„Fa]\ de proz\, poezia trebuie s-osim]i, ori o sim]i `n oase, ori n-ovei traduce niciodat\ bine. {i pro-za `]i permite unele libert\]i, darpoezia e o chestiune de senti-ment“, a continuat aceasta.

Traduc\torul {tefan Damian avorbit despre rela]iile româno-ita-liene din secolul XX [i `ncerc\rilede promovare ale celor dou\ cul-turi `n ambele ]\ri. „Dac\ suntscriitori [i cercet\tori români in-teresa]i s\ sus]in\ cultura ita-lian\, a fost nevoie s\ vin\ Primul

R\zboi Mondial [i mai ales s\ fiecâ[tigat acest r\zboi ca, dup\ `nfi-in]area unor institute de cultur\`n Italia, literatura român\ s\ fiepropus\ publicului italian“, a po-vestit {tefan Damian, spunândc\ acest lucru s-a `ntâmplat maiales `n centrul ]\rii [i subliniindc\ [i atunci se publica mai multpro z\.

Ziua de 21 martie a continuatcu recitaluri de poezie ale poe]ilorromâni [i italieni prezen]i la eve -niment, momente de muzic\ lachitar\, acordeon [i pian [i câtevascurte buc\]i de teatru. Evenimen -tul, organizat de Memorialul Ipo-te[ti – Centrul Na]ional de StudiiMihai Eminescu, al\turi de Mu-zeul Literaturii Române din Ia[i[i Asocia]ia „Romeni i Moldavi inVeneto“, a g\zduit recitaluri depoezie [i chitar\ [i la Ia[i [i Sucea-va, `n zilele de 22 [i 23 martie.

„Te-ai urcat `ntr-un autobuz al poeziei“, `mispune Marco, jurnalist la „Corriere della Sera“,un cotidian din Milan, Italia. MicrobuzulTeatrului „Mihai Eminescu“ din Boto[ani e

plin de poe]i italieni care a[teapt\ s\ ajung\la Memorialul Ipote[ti, unde are loc Ziua Mondial\ a Poeziei. Aproximativ 50 de poe]i,critici, arti[ti vizuali, editori [i traduc\tori din

Italia [i România, jurnali[ti români [i italieni,actori de teatru [i persona lit\]i culturale [idiplomatice au venit aici pentru a lua parte laevenimentele desf\[urate `n numele poeziei.


12 » actualitate

Felul `n care se vor spune noilepove[ti pe internet a fost gândit la Ia[i

C\t\lin Hopulele

Cu posibilitatea de a transmiteoricui fotografiile pe care le urcipe contul t\u de Cynny `ntr-unmod inedit, printr-un livecast de -senat ca un slideshow animat,având muzic\ pe fundal, cu pro-movare intensiv\ `n America,dac\ va prinde la public, platfor-ma ie[ean\ are [ansa de a deveninoul Facebook sau Instagram allumii web. {i atunci, proiectul ca-re are deja investi]ii de 2,5 milioa-ne de euro din Italia s-ar puteatransforma ̀ ntr-o platform\ onlinede sine st\t\toare [i ar putea de-veni un nou fenomen al tranzac]ii-lor cum a fost WhatsApp, cum -p\rat de Facebook cu 22 de miliar-de de dolari.

Stocare nelimitat\

„Totul a pornit de la ideea lui Ste-fano Bargagni, founder [i CEO alCynny, de a face un cloud apppu]in diferit de ce exist\ pe pia]\,pentru oameni mai pu]in teh-nici“, poveste[te Andrei Reben-ciuc, manager al Cynny. Ideea lora fost una simpl\ – ca oamenii s\nu mai foloseasc\ aplica]iile [iformulele standard de salvare „`nnori“, `n care s\ caute fi[ierele ca`n Windows, pe foldere [i cu link-uriindividuale, ci s\ foloseasc\ unsistem de slideshow, animat, cumuzic\, generat automat, f\r\ s\

aib\ nevoie de cuno[tin]e specialede utilizare a unui calculator.Dup\ un an [i jum\tate de dezvol-tare, implementare, c\utare deinves ti]ii [i solu]ii, Cynny s-a lan-sat `ntr-o prim\ variant\ anul tre-cut, `n septembrie – cu o propune-re inedit\. Pentru ca utilizatoriis\ nu se simt\ `ngr\di]i de faptulc\ nu au spa]iul necesar pentru a-[i urca fotografiile, echipa Cynnypropune o capacitate de stocarenelimitat\ pe internet, f\r\ s\ tre-buiasc\ s\ pl\teasc\ nimic.

„Nu am marketat `ns\ ideeaaceasta, de oferire a spa]iului destocare nelimitat, gratuit, pentruc\ am vrut ca utilizatorii s\ folo-seasc\ Cynny f\r\ nici o constrân-gere. ~ns\ ne-am dat seama c\dac\ vom avea succes cu afacereanoastr\ [i vom avea câteva mi-lioane de utilizatori, atunci parteacu costurile privind stocarea nuva fi o chestie u[or de ignorat“,adaug\ Andrei. Astfel c\ echipa agândit o solu]ie pentru a oferiaceast\ stocare gratuit `n conti-nuare, rezultând `n crearea, `npremier\, a primelor servere petehnologie ARM produse `n mas\,folosite la stocare. Spre deosebirede serverele clasice, pe care, spreexemplu, Google sau Facebook `[istocheaz\ baza de date [i care ocu -p\ kilometri p\tra]i, un serverpro dus de echipa de la Cynny poa-te `nc\pea `n podul palmei, fiindmai mic decât un telefon. Succesul

cu acesta, poveste[te Andrei Re-benciuc, i-a uimit [i pe ei. „Ne-amdat seama c\ ceea ce aveam noi `nminte nu exista pe pia]\, drept ur-mare am creat ni[te microserverepe care le-am testat, le-am produscu o firm\ din Taiwan, avem parte-neriat cu ei, [i cu aceste microser-vere putem oferi stocare gratuit\ [inelimitat\ tuturor utilizatorilor,f\r\ s\ avem o mare problem\ cucosturile“, explic\ Andrei.

Practic, dac\ cei de la Google,pentru a r\ci baza lor cu serverede date, `nc\lzesc apa necesar\unui `ntreg ora[ din Suedia, unserver ARM creat de cei de la Cynny`ncape `n podul palmei, fiind maimic decât un telefon. Prin cupla-rea la un hard-disk [i o plac\, pen-tru ca func]ionalitatea s\ fie desut\ la sut\, pot `nc\pea aproxi-mativ 20 de astfel de servere `ntr-ocarcas\ clasic\ de calculator, iartot sistemul necesar r\cirii poatefi oferit de câteva ventilatoare. „Esteo solu]ie foarte eco-friendly, ema -n\ pu]in\ c\ldur\, consum\ pu]incurent [i nu `]i trebuie r\ciri me-ga speciale, drept urmare nu con-sumi curent ca s\ `nvâr]i ventila-toare sau alte sisteme cu ap\ saufreon. Din punctul acesta de vede-re, sunt un pas clar `nainte fa]\ desistemele standard de stocare. Un

rack (n.r. – unitate compus\ dinmai multe servere) de-al nostru `lpo]i lua, ̀ l aduci [i la Ia[i, ̀ l bagi ̀ npriz\ [i func]ioneaz\.“

Idei f\r\ limite

Dup\ ce au rezolvat problemastoc\rii, echipa s-a `ndreptat dinnou c\tre produs [i a realizat c\varianta gândit\ la lansarea dinseptembrie nu a avut feedback-uldorit. Ini]ial, platforma a fost gân-dit\ cu pagini statice, `n care exis-tau galerii foto, textul grupat cuimaginea, se putea asculta muzic\[i puteau rula videoclipuri. „Darnu era ce trebuia, feedback-ul dela useri nu a fost extraordinar,mai existau practic foarte multesolu]ii de genul acesta, alte plat-forme online de blogging care punla dispozi]ie ceva asem\n\tor.Dup\ o lun\ de marketing, cândam ajuns la aproape 12.000 deuseri, am oprit campania, am ana-lizat feedback-ul [i ne-am dat sea-ma c\ trebuie s\ mergem `ntr-o direc]ie nou\. A[a a ap\rut live-cast-ul, din dorin]a de a prezentafi[ierele utilizatorilor ̀ ntr-un modcare s\-i fac\ s\ spu n\ «wow»“,m\rturise[te Andrei. Ideea a por-nit de la câteva filmule]e cu ace-la[i model [i format realizate de

Facebook, care avuseser\ aproapedou\ miliarde de distribuiri.Atunci, cei de la Cynny [i-au datseama c\ dac\ vor s\ stâr neasc\ oanumit\ emo]ie `n rândul utiliza-torilor, atunci trebuie s\ `i dea pespate.

A[a s-a n\scut ideea de livecast.Astfel, unui utilizator care `n car -c\ o sut\ de fotografii poate s\ i sefac\ un filmule] de zece minute,iar dac\ pune doar trei, prime[teunul de cinci secunde, cu melodii-le de pe fundal selectate de c\treel. „Totul este dinamic, nu e[ti li-mitat de nimic“, explic\ Andrei.Sunt aproximativ zece modele di-ferite de anima]ii, care sunt sin-cronizate s\ schimbe imaginilesau videoclipurile pe ritmul muzi-cii; cu cât muzica e mai ritmat$cum este rock-ul), cu atât imagi-nile se schimb\ mai repede, iar cucât aceasta este mai lent\ (muzicaclasic$, cu atât trecerea este mailin\ de la o imagine la alta. „Amdorit s\ compunem o poveste pecare utilizatorul s\ o vad\. Iar fi -[ierele `i r\mân acolo, se poateopri livecast-ul de c\tre oricine [idownloada pozele respective“,spu ne Andrei. Iar primele reac]iipentru viitor au ap\rut aproapeimediat – s-a f\cut leg\tura cu ceide la Walt Disney, departamentulde cercetare [i dezvoltare, pentrua testa modul de func]ionare [icum ar putea fi implementat\plat forma `n experien]a lor. Iardac\ un utilizator face public unlivecast [i `l distribuie pe toatere]elele de socializare sau undemai dore[te el, `n momentul `n ca-re vrea s\ `l fac\ privat, se poateface dintr-un singur buton.

Mai mult, au fost `ntâlniri cuprofesori din SUA prin care s\ seidentifice o modalitate de a trans-forma o imagine 2D `ntr-una 3D,folosind informa]iile fotografiei`nregistrate de c\tre telefoanelemai noi. Un profesor român de laUniversitatea din Barcelona lu-creaz\ la o tez\ de doctorat desprecum se poate detecta emo]ia fe]eidintr-o fotografie, programul pu-tându-se dezvolta [i `n aceast\ di-rec]ie.

Dup\ doi ani s\rb\tori]i pe 25martie, cei 35 de oameni care lu-creaz\ la Cynny Ia[i, locul unde afost dezvoltat proiectul, sper\ caplatforma lor s\ devin\ una dintrecele mai cunoscute [i mari platfor-me de partajare a fi[ierelor din lu-me. Ca pove[tile oamenilor s\poat\ ajunge mai u[or dintr-uncap\t `n altul al lumii.

Pornit `n ideea de a veni `n ajutorul oamenilor care nu sunt familiariza]i cu tehnologia de cloud storage(n.r. – stocare a datelor online) [i de a o prezenta `ntr-un mod pl\cut, interesant [i u[or de folosit, un grup de tineri români ambi]io[i, cu infuzie de inspira]ie ita lian\, cu sediul aproape de cartierul Tudor Vladimirescu, `nva]\ de doi ani s\ spun\pove[ti. Iar copilul lor, Cynny.com, a crescut `n doi ani cât al]ii `n zece.

Andrei Rebenciuc, manager al Cynny

Prima [i cea mai st\ruitoareprejudecat\ asupra cronicii litera-re este cea legat\ de „efemerita-tea“ ei. O cronic\ (despre care seadmite c\ e bun\) despre o cartenu ar trece mai departe, dincolode contextul publicistic al primeisale ocuren]e. Ea e important\atunci, `n momentul cald al apa -ri]iei operei literare; nu [i mai târ-ziu, când intr\ `n scen\ interpre -]ii, criticii de a doua instan]\, au-torii de studii [i istoricii literari.Prin urmare, cronicile n-ar trebuistrânse `n volume fiindc\, oricâtde bune ar fi, ele nu au duratalung\ a unui studiu, a unui eseu, aunei monografii, a unei sinteze.

Dar unde va merge istoricul li-terar al unei epoci pentru a vedeace s-a scris prima dat\ despre car-tea unui autor care-l intereseaz\?Din moment ce cronicarul scrie

primul despre o carte, deduc c\ is-toricul i se va adresa. Unde anu-me? Va merge la bibliotec\ [i vaparcurge revista `n care a ap\rutcronica respectiv\. El va urm\ri,a[adar, exact „efemerida“ prin ca-re s-a sus]inut pentru prima oar\un punct de vedere asupra uneiopere, ulterior, mult comentate.

Ar fi s\ deducem c\ „efemeri-da“ este complet neimportant\ –sub raportul cercet\rii ulterioare –`ntr-un volum, dar ea poate fi ex-trem de important\ ̀ n num\rul derevist\ `n care a fost publicat\.Dac\ ar fi a[a, elogiul adus croni-cii literare de c\tre cei ce vorbescdespre efemeritatea ei este [i maimare. Dac\ o cronic\ este atât derelevant\ `ntr-un anumit context,iar ulterior ea nu mai trebuie re-luat\ [i organizat\ `n volum, re-zult\ c\, pentru fixarea din interior

a contextului, cronica din revist\devine decisiv\. Istoricul literarlucreaz\, prin defini]ie, nu numaicu texte literare, ci [i cu contexte.Ca s\-[i contureze contextul, elcrediteaz\ [i valorizeaz\ implicitori explicit cronica „efemerid\“.Iar dac\, dimpotriv\, `l interesea -z\ numai ceea ce dep\ [e[te cir-cumstan]a [i contextul, valoareade diferen]iere prin care opera re-zist\ ([i pe care cronicarul, pentruprima dat\, o recepteaz\), cronicaliterar\ iar\[i nu se mai arat\ efe-mer\. Astfel, observa]ii [i intui]iiale unor cronicari anteriori pot fiverificate [i valorificate de c\treexege]i ulteriori.

Cronica nu este deci efemer\,ci de dou\ ori rezistent\: o dat\,prin `n[urubarea decisiv\ `n con-textul socio-cultural `n care a fostscris\; iar apoi, prin relevan]a eicritic\, necontextual\ [i verifica-bil\ `n orice alt context.

A doua prejudecat\ `n leg\tur\cu cronica literar\ se leag\ de„u[urin]a“ noastr\ de a o scrie –ori, din contr\, de a renun]a la ea.Cultura român\ modern\ gemede recenzen]i, dar num\r\ relativpu]ini cronicari. Orice publica]ievom deschide, vom `ntâlni o su-medenie de nume ce comenteaz\c\r]ile care apar. A[ spune c\ e o

nest\vilit\ pasiune pentru litera-tur\, dar mai ales pentru comen-tarea ei `n condi]ia de „efeme-rid\“ a evalu\rii la cald. ~ns\ u[u -rin]a aceasta a comentariului nuse ̀ ntinde pe un interval mai lung.Când comentatorul g\se[te o acti-vitate mai rentabil\, el se reorien-teaz\ [i se reprofileaz\: merge c\ -tre un ziar, c\tre o televiziune, c\ -tre o burs\, c\tre o func]ie, c\ treun post, c\tre o ambasad\... Croni-ca literar\ ar fi, atunci, nu atât otreapt\ c\tre altceva (s\ spunem,c\tre istoria literar\), cât un sub-stitut pentru ceva ce, deocamdat\,nu putem face. Cronica este v\zu -t\ ca o activitate de vizibilitate ce`]i asigur\ ascensiunea `ntr-un altdomeniu.

„U[urin]a“ cu care scrii cronici,pentru a renun]a la aceast\ activi-tate când g\se[ti alta, se leag\ de oa treia prejudecat\, pe care o echi-valez cu o reprezentare inadecva -t\ a domeniului. Nu scrii cronicia[a: una s\pt\mâna aceasta, altapeste trei luni, o a treia anul vii-tor, când `]i termini bursa docto-ral\. Acestea sunt ni[te comenta-rii disparate [i care nu fac priz\asupra realit\]ii mobile a literatu-rii de azi. Nu putem vorbi deci deun oficiu de cronicar, dator s\ sca-neze [i s\ radiografieze câmpul,

detectând [i impunând c\r]ile im-portante, ci de o activitate spora-dic\ [i inconsistent\, ceva ce fa-cem ca s\ aducem aminte publicu-lui [i scriitorilor c\ numele nos-tru exist\. A fi cronicar literar`nseamn\ a ]ine cronica literar\ –iar nu a scrie, când [i când, co-mentarii inteligente despre unelec\r]i. Continuitatea este pilonulprofesiunii.

A treia prejudecat\ despre cro-nica literar\ este legat\ de efortulde snobare depus de unii recen-zen]i. ~n fapt, e o frumoas\ [i nece-sar\ umilin]\ aceea de a citi atentsute [i mii de pagini, a scoate notedin ele, a nu s\ri, a nu expedia, anu fura la cântar, a nu tri[a, a scrienu despre tine, ci despre cartea pecare ai citit-o, [i nu ̀ ntru satisface-rea vanit\]ii autorului ei, dar pen-tru o just\ echivalare simbolic\ aoperei, `n termenii de `n ]elegerepublic\.

C\ci cronicarul mare este unex cep]ional negociator [i media-tor. El trebuie s\ fie [i subtil, [i in-format, [i penetrant, [i erudit, [icurios, [i intuitiv, [i didactic, [ianalitic, [i sintetic. Pentru a „re-zolva“ cumva aceast\ multitudinede obliga]ii, recenzen]ii oarecareimport\ referin]e. Cronicarii ade -v\ra]i creeaz\ referin]e.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Cronica literar\:trei prejudec\]i

Bill Clinton [i Monica Lewinskyau fost, `n urm\ cu aproape 20 deani, un fel de „Adam [i Eva“ aiscan dalurilor sexuale. „Am fost chiarsubiect de melodii rap. Vreo 40“, po -veste[te o mult mai matur\ [i sim-patic\ Monica Lewinsky pe scenacare g\zduie[te cele mai celebreconferin]e din lume – TED. Invi-tat\ s\ vorbeasc\ despre expe rien]asa, Lewinsky a reu[it s\ scoa t\ lalumin\ o versiune nou\ a unui su-biect repetat pân\ la epuizare.

„La 22 de ani m-am `ndr\gostitde [eful meu.“ Poate au mai f\cut[i al]ii aceea[i gre[eal\ `n tine re -]e, a continuat ea, dar probabil c\[eful lor nu era Pre[edintele State-lor Unite ale Americii. Scandalul„Lewinsky-Clinton“ a fost primulscandal de amploare izbucnit ̀ n me -diul online. „Eu am fost pacientulzero“, prima victim\ a h\r]uiriidigitale la scar\ interna]ional\, aad\ugat Lewinsky.

Ascultându-i povestea, devineizbitor câte comportamente au de-venit acceptabile `ntr-o lume digi-tal\ `n care efectul este instant:conversa]ii private sunt f\cute pu-blice f\r\ nici o dilem\ etic\, foto-grafii nude, furate din conturile per -sonale ale vedetelor apar `n toatepublica]iile, pân\ [i film\ri ascun-se cu necunoscu]i pot ajunge s\fac\ `nconjurul internetului. ~n1998, toate acestea erau neobi[nui-te. Acum, la modul cel mai firesc,umilirea a devenit un sport practi-cat de toat\ lumea.

De la scandalul Clinton-Lewin-sky, exist\ totu[i o categorie apar-te de persoane fa]\ de care acestcomportament este considerat le-gitim: politicienii. A afla toate de-taliile din scandalurile sexuale po-litice a devenit aproape echivalen-tul „transparen]ei administrati-ve“. Dac\ ne reprezint\, atunci neintereseaz\ când imaginea lor

public\ este una ipocrit\ – acestaeste cel mai folosit argument dec\tre media atunci când decid s\scoat\ la lumin\ cele mai ne`n -sem nate detalii despre aventurileale[ilor no[tri.

Adulterul `n politic\ a devenitun subiect atât de curent al so-ciet\]ii noastre, `ncât s-a transfor-mat `n tem\ aproape cli[eu de se-riale sau filme. So]ia perfect\, Scan -dal, Culisele puterii (House ofcards) – acestea sunt doar câtevaexemple de preluare `n popcultu -r\ a situa]iei. Critica de specialita-te a identificat deja dou\ tipologiide nara]iune: fie femeia `n[e lat\devine deodat\ puternic\ `n fa]acruzimii [i insensibilit\]ii so ]ului,transformându-se `ntr-un mo del decuraj [i independen]\ (So]ia per-fect\); fie politicianul este prezen-tat drept b\rbatul demn de dis-pre], lipsit de suflet, corupt `n toa-te domeniile vie]ii sale, inclusiv ̀ niubire. Tot de la scandalul Lewin-sky, `n filme [i seriale apar `n spe-cial leg\turile politicienilor cu fe -mei mai tinere. ~n TheIdes of March,personajul principal, un consilierpolitic jucat de Ryan Gosling, adre-sându-se candidatului la pre[e din ]ie

declar\ c\: „Po]i s\ min]i, po]i s\tri[ezi, po]i s\ declan[ezi un r\z -boi, po]i s\ duci o ]ar\ ̀ n faliment,dar nu po]i s\ te culci cu sta giarata. Pentru asta nu e[ti iertat“.

Este discutabil dac\ acest modatât de nenuan]at de a privi scan-dalurile din via]a politic\ este saunu benefic unei societ\]i. ~n cazulMonica Lewinsky, de exemplu, ceiprezen]i la conferin]a sa TED au

regretat cu siguran]\ aviditateacu care au urm\rit [tirile vremii.La sfâr[itul interven]iei sale de 20de minute, sala a aplaudat-o `n pi-cioare, iar asistentul tehnic a `m -br\ ]i[at-o la coborârea de pe scen\.

Noi, cu un ochi spre Lewinsky[i cel\lalt pe mir [i c\tu[e, privimlucrurile cu un pic de invidie: da -c\ ar fi [i la noi scandalurile atâtde simple!

Poate c\ a]i auzit câte ceva despre Monica Lewinskys\pt\mâna trecut\. Nu, s\pt\mâna trecut\ nu eraanul 1998. Dar Monica Lewinsky s-a `ntors `n anul degra]ie 2015, pentru a fi nea[teptata voce `mpotrivaunui aspect atât de obi[nuit `n timpurile noastre:scandalul [i umilirea public\.

Trei `ntr-un televizor


14 » interna]ional

„Exist\ popstarul Prince, androgi-nul, multi-instrumentistul carecânt\ `n acela[i timp despre sex [ispiritualitate. {i mai exist\ Prin-ce, enigma. Cel de al doilea Princeeste cel care a creat cel mai maremister al culturii pop: povesteaunui seif `n care sunt ascunse miide cântece inedite“, scrie BBCNews.

De când Prince a reu[it s\ `[iconstruiasc\ propriul studio,

Paisley Park, `n 1984, cea mai ma-re parte a muzicii superstarului afost `nregistrat\ aici. Este un loccare a creat printre fani legendaconform c\reia, dac\ Prince armuri ast\zi, exist\ `n „seif“ atâtamuzic\ deja `nregistrat\, `ncât arputea fi lansat câte un nou album`n fiecare an, vreme de `nc\ 100 deani.

Faimosul seif este o legend\despre care unii sus]in c\ este unmit urban, al]ii c\ exist\ cu ade -v\rat.

„Prince este Mozartul mo dern“,spune Cat Glover, fost\ „pro tejat\“[i fost\ muz\. „Am scris, scris,scris [i am pus deoparte, pentru afi lucrat mai târziu. Parte din ceamai bun\ muzic\ a lui este p\s -trat\ `n seif.“ „Seiful a fost `n -fiin]at de mine“, spune Susan Ro-gers, fostul inginer de sunet al luiPrince. „Am `nceput s\ lucrez cuel `n 1983, când se preg\tea pentruPurple Rain. (...) Am dorit s\p\str\m tot ce a `nregistrat, s\protej\m lucrurile astea. Este, defapt, un seif de banc\, cu o u[\

groas\. E `n pivni]a de la PaisleyPark. Când am plecat, `n 1987, eraaproape plin. Nici nu-mi pot ima gi -na ce au mai pus `n el de atunci.“

{i Brent Fischer, compozitorcare l-a ajutat pe Prince cu orches-tra]ia vreme de 30 de ani, confir -m\ existen]a seifului: „Cred c\peste 70% din muzica la care amlucrat pentru el `nc\ nu a fostscoas\ pe pia]\“.

Adev\rul este c\ Prince este oma[in\ de produs muzic\. ~n cepri ve[te discurile oficiale, scrie„The Guardian“, Prince a lansat`ntr-un deceniu mai mult decât ceal]i muzicieni nu pot scoate `ntr-ovia]\ `ntreag\. Numai de la `nce-putul secolului, Prince a lansatnou\ albume de studio, [apte nu-mai pe internet, 20 de single-uri [iun EP.

Dar fanii vor s\ asculte [i le-gendarele albume nelansate vreo-dat\ – Dream Factory, Camille,Crystal Ball (triplu album `nregis-trat `n 1986), muzica ce a fost com-pus\ cu proiectul Madhouse sauproiectele abandonate cu colabo-ratori precum Apollonia 6, SheilaE sau The Time. Exist\ muzic\ pecare fanii ajung cu greu s\ o ascul-te. Un exemplu: The Black Album,discul prev\zut s\ apar\ `n de-cembrie 1987. Cu doar o s\pt\ -mân\ `naintea lans\rii, Prince aretras toate discurile trimise dis-tribuitorilor (`n afar\ de câtevazeci de exemplare), f\r\ nici o ex-plica]ie oficial\. A fost lansat deWarner Bros. Records pe 22 no-iembrie 1994. A fost o obliga]iecontractual\ care l-a deranjat pePrince – imediat dup\ a ̀ nceput s\apar\ `n spectacole cu cuvântul„sclav“ scrie pe fa]\ [i [i-a schim-bat numele `ntr-un simbol foartegreu de pronun]at (The Artist For-merly Known As Prince).

O asemenea cantitate de mu -zic\, legendar\ sau nu, [i un astfelde ritm capricios al apari]iilor i-auajutat pe „bootlegger“-ii de mu-zic\. ~nc\ de la sfâr[itul anilor ’80,sute de piese noi semnate Prince,compilate `n albume neoficiale,au fost vândute de pira]i ̀ n ̀ ntrea-ga lume. Alan Lee, fostul manageral vedetei, d\ de `n]eles c\ `nsu[iPrince ar fi putut sta `n spatele„scurgerilor“. Odat\ cu apari]iafilesharing-ului, Prince nu s-a mai

amuzat [i a declarat c\ toate aces-te benzi reprezint\ un furt, iar„scurgerile“ din seif au `n cetat.

Adev\rul este c\ vedeta [i-a ta-chinat mereu fanii cu con]inutulseifului. Dar ce se va `ntâmpla cutoat\ muzica stocat\ acolo? AlanLeeds `[i aminte[te c\, `ntr-o con-versa]ie din anii ’90, Prince a spusc\ „`ntr-o zi voi pune totul pe foc“.

De multe ori, muzicianul a de-clarat c\ imensa lui creativitateeste „un blestem“. „Dac\ nu com-pun a[ muri“, spunea el. Colabo-ratorii lui apropia]i sus]in c\

Prince [i-a propus s\ compun\ câ-te o pies\ pe zi pentru tot restulvie]ii. Fiindc\, spune ziaristulMobeen Azhar, autorul documen-tarului de pe BBC Radio 4, to]i co-laboratorii lui m\rturisesc c\ Prin-ce are nevoie s\ de]in\ controlul.„Sigur, e seiful lui. Sunt muzica [ipovestea lui. Dar fanii [i istoriciimuzicii vor s\ strâng\ laolalt\toate piesele care compun puzzle-ul Prince. Poate, `ntr-o zi, vom as-culta tot ce a ascuns Prince pân\acum. Trebuie doar s\ tr\im `n -deajuns s\ prindem ziua aceea.“

S-a vorbit destul `nultima s\pt\mân\ despreseiful secret `n carefaimosul muzicianp\streaz\ o imens\cantitate de muzic\ pecare nimeni nu aascultat-o `nc\. Jum\tatelegend\, jum\tateadev\r, seiful lui Princeeste acum eroul unuidocumentar difuzat deBBC Radio 4.

Ce se ascunde `n seiful lui Prince

Suplimentul lui Jup

Este [tiut faptul c\ Arthur Co -nan Doyle nu era atât de `ncântatde succesul detectivului s\u fic]io-nal [i a `ncercat m\car o dat\ s\scape de „corvoada“ scrierii po-vestirilor ce `l aveau erou; darsuccesul pove[tilor cu Holmes [iWatson i-a creat scriitorului oanume reputa]ie [i, dup\ ce a de-venit extrem de popular, Doyle a`nceput s\ fie consultat pe post de

detectiv, ̀ n afaceri criminale reale.Unul dintre aceste cazuri a fost

cel al lui George Edalji, `n 1903, unavocat trimis dup\ gratii pentruvina presupus\ de a fi trimis scri-sori de intimidare [i pentru muti-larea unor cai. Condamnat la [ap-te ani de munc\ silnic\ [i eliberatdup\ trei, Edalji a apelat la Doylepentru a-[i dovedi nevinov\]ia,convins fiind c\ originea lui pe

jum\tate indian\ `l face un candi-dat perfect la rolul de ]ap isp\ [i tor.

Conan Doyle s-a apucat entuzi-ast de treab\ [i a devenit convinsde nevinov\]ia „clientului“ s\u.Asta `ns\ i-a adus un adversar re-dutabil `n persoana [efului poli -]iei din Staffordshire, G.A. Anson.

„~ntr-un raport descoperit ̀ ntr-ocolec]ie de scrisori, [eful poli]ieidin Staffordshire recunoa[te c\ a`ncercat s\ ̀ l discrediteze pe Doyleprintr-o `n[el\ciune elaborat\“,scrie „The Guardian“.

Anson, care considera afacereaEdjali clasat\, a fost enervat deimplicarea scriitorului, iar scriso-rile scoase la licita]ie s\pt\mânatrecut\ arat\ cum [eful poli]iei acreat o serie de scrisori false [i ore]ea de informatori mincino[ipentru a-l compromite pe Doyle.Doyle, la rândul s\u, s-a prins c\Anson `i este adversar, dar nu [i-a`nchipuit pân\ unde este capabilacesta s\ mearg\. ~n scrisori, An-son noteaz\, plin de satisfac]ie,reac]ia lui Doyle la dovezile lui

mincinoase: „La urma urmei, peastfel de «dovezi» `[i bazeaz\ acu -za]iile [i marele Sherlock Holmes!“.

„De[i amândoi erau doi gentle-mani britanici tipici, au sfâr[itprin a se `nc\iera ca doi cerbi `nc\lduri“, scrie Julian Barnes, au-torul c\r]ii Arthur and George,aflat\ pe lista scurt\ a premiilorBooker. (Cartea lui Barnes a fost

adaptat\ sub forma unei miniseriide postul ITV, cu Martin Clunes`n rolul lui Conan Doyle [i ArsherAli `n cel al lui Edalji.)

Conan Doyle a r\mas pân\ lasfâr[it convins de nevinov\]ia luiEdjali. De altfel, `n 1934, un b\rbatnumit Enoch Knowles a m\rturisitc\ el este autorul scrisorilor pentrucare a fost condamnat avocatul.


interna]ional « 15

Tat\l lui Sherlock Holmes, victima unei conspira]ii poli]iene[ti

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga, Florin Irimia

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanuPublicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Afi[ul oficial al celei de a 68-a edi -]ii a Festivalului de la Cannes, ca-re va avea loc `ntre 13 [i 24 mai, afost prezentat luni publicului [i o`nf\]i[eaz\ pe actri]a suedez\ In-grid Bergman, aleas\ ca imagine amanisfest\rii la 100 de ani de lana[terea ei.

„Icon modern, femeie liber\,ac tri]\ `ndr\znea]\, a fost conco-mitent star hollywoodian [i figur\a neorealismului, schimbând ro-luri [i ]\ri de adop]ie `n func]ie depasiunile ei, f\r\ a pierde vreo-dat\ ceva din gra]ie [i simplitate“,subliniaz\, `ntr-un comunicat, or-ganizatorii festivalului.

Ingrid Bergman a fost pre[e -dinta juriului de la Cannes `n1973. Anul acesta, la Cannes vorputea fi v\zute In Her Own Words,

un documentar inedit ce ̀ i este de -dicat, [i spectacolul Ingrid Berg manTribute, bazat pe coresponden]a

dintre actri]\ [i Roberto Rosse -llini, spectacol prezentat de fiicalor, actri]a Isabella Rossellini.

Iat\ un caz demn de Sherlock Holmes: o serie de scrisori scoase din arhiv\ [ivândute la licita]ie au dezv\luit faptul c\ Arthur Conan Doyle, creatorul celui maicelebru detectiv din istoria literaturii, a fost victima unei conspira]ii a poli]i[tilor.

Ingrid Bergman,imaginea Cannes 2015

Aten]ie! Aceast\ p\dure este deacum proprietate privat\ a Biseri-cii [i se afl\ sub administrarea Oco-lului Silvic Bisericesc Bac\u. Pen-tru o mai bun\ operativitate, ̀ i vomspune OSBB sau osebebe.

Toate viet\]ile vor avea obliga]iade a-[i duce existen]a ̀ n conformita-te cu bunele practici cre[ tine, subsanc]iunea ajungerii `n iad, prinmijlocirea pu[tii de vân\toare a p\ -durarilor osebebe.

Nici un animal nu va nutri gân-duri rele asupra semenilor s\i. Vul-pea se va deplasa `n termen de

maximum 48 de ore la bârlogul ur-sului [i va prezenta scuze oficialepentru p\c\leala de care se face vi-novat\. Se va c\i amarnic, va pl\tidin propriul buzunar opera]ia derecon struc]ie a cozii ursului [i vacum p\ra un num\r de o mie lu-mân\ri din cear\ natural\, cu[tan]\ oficial\, pe care le va aprindela [apte m\n\stiri, la sec]iunea Vii,`ntru s\n\tatea acestuia [i iertareap\catelor. Totodat\, timp de cinciani, va spune rug\ciunea „~nger,`ngera[ul meu“ de trei ori pe zi.Acest canon va fi considerat [ters ̀ n

mod oficial dac\ ̀ nvinuita va predaosebebeului un num\r de zece g\inigrase, ou\toare, din rasa Brahma.

Postul Pa[telui nu este negocia-bil [i trebuie respectat f\r\ excep -]ie. Animalele carnivore `[i vor`nfrâna poftele [i vor consuma doarciuperci, plante [i fructe de p\dure.Scroafele de porc mistre] vor con-suma boabe de soia [i vor furnizapurceilor lapte vegetal. Din acestconsiderent, canonul vulpii se re-duce la trei ani de ru g\ciuni sau optg\ini, `ntrucât a `mpiedicat corbulde la comiterea p\catului `nfrup -t\rii cu brân z\.

La rândul s\u, corbul trebuie s\`[i `nving\ meteahna trufiei [i s\cânte, `n fiecare duminic\ dimi-nea]a, din Liturghier. Repertoriu laalegere. Nu sunt acceptate remarcila adresa culorii penajului.

Lupul este somat ca `n cel maiscurt timp s\ dea not\ explicativ\asupra modului `n care a reu[it s\

moar\ de dou\ ori `n dou\ pove[tidistincte, Capra cu Trei Iezi [i Scu -fi]a Ro[ie. Prin aceasta [i-a afirmatpractic caracterul ubicuu, de careeste capabil doar bunul Dumnezeu[i care constituie, `n fapt, o erezie.Dezaprob\m [i condamn\m oricetentativ\ a lupului de a-[i face acoli]i.

{arpele are interdic]ie de a seapropia la mai pu]in de 200 metri deorice pom fructifer, `n eventualita-tea `n care vreun pom fructifer,chiar [i s\lbatic, ar cre[te pe supra-fa]a adiministrat\ de osebebe. Ex-cep]ie fac arbu[tii fructiferi dep\dure: zmeur, mur, coac\z.

Accesul turi[tilor este strict in-terzis. Toate animalele care `ntâl-nesc turi[ti au obliga]ia de a aplicaacestora mu[c\turi `n zona dor-sal\, `n mod diferit, dup\ cum ur-meaz\: cre[tini ordodoc[i – una, cumil\, catolici – dou\, dintre careprima f\r\ mil\, alte confesiuni –cinci mu[c\turi.


16 » fast food

Filmul se deschide cu câtevacadre din seria Serra Pelada, rea -lizat\ de Sebastiao Salgado `n mi-na brazilian\ de aur Serra Pela-da. Ele ̀ nf\]i[eaz\ sute de corpurimasculine, vânjoase [i n\cl\itede noroi, urcând [i coborând sc\riimprovizate ca o plas\ pe toat\`n\l]imea peretelui circular alminei. Asta e condi]ia uman\, `]ispui, ̀ n timp ce Wim Wenders po-veste[te din off c\ „sarea p\mân-tului sunt oamenii“ [i c\ prima`ntâlnire cu Salgado a avut-o prinintermediul unei fotografii dinaceast\ serie pe care a remarcat-o`ntr-o galerie din LA `n anii ’80.Tot atunci a cump\rat un portretde femeie din seria The Sahel –The End of the Road.

Nu l-a cunoscut personal peautor decât `n 2009, dorindu-[i s\poat\ descifra mecanismul aceas-tei personalit\]i care a fotografiataproape toat\ planeta, scufun-dându-se `n teme foarte dure cagenocidul din Rwanda, foameteadin Africa, genocidul din fosta Iugoslavie etc., pentru a le face

cunoscute lumii. Ocazia s-a ivitcând Juliano Ribeiro Salgado i-apropus s\ co-regizeze un film de -spre tat\l s\u. Crescuse mai multf\r\ tat\. Produc]ia acestui film,care a coincis cu realizarea dec\tre fotograf a proiectului Gene-sis, a prilejuit prima c\l\torieprofesional\ a celor doi.

Povestea se spune, pe rând,din punctul de vedere al fiec\ruiadintre cei trei b\rba]i, alc\tuindun portret din mai multe un-ghiuri al acestui „fotograf social“,cum i s-a spus lui Salgado, care nevorbe[te uitându-se `n acela[itimp la propriile poze, pentru c\Wenders a avut ideea s\ le plase-ze pe un prompter interpus `ntreel [i aparatul de filmat/noi. Foto-grafiile sunt superbe, unele preastilizate pentru realitatea cum-plit\ pe care o surprind. Multedintre ele sunt imposibil de privitpentru c\ sunt cu mor]i: nou-n\scu]i mor]i din America de Sud,victime ale foametei din Africa,cu corpurile incredibil de `mpu -]inate, victime ale genocidului

din Rwanda sau ale r\zboiuluidin fosta Iugoslavie. Fotografiilecu mor]i, „practicate“ `nc\ de laapari]ia fotografiei, sunt fasci-nante [i `nsp\imânt\toare [i pen-tru dubla nega]ie pe care o aplic\prezentului etern ̀ n care ̀ [i imor-talizeaz\ subiectul. Astfel, su-biec]ii parc\ dorm. Moartea dis-pare. Nu asta a fost inten]ia luiSalgado, ci aceea de a [oca specta-torul printr-o privire frontal\,de[i estetizant\ aruncat\ mor]ii.

Fost economist la Banca Mon-dial\ emigrat `n Fran]a odat\ cuinstaurarea dictaturii militaredin Brazilia [i devenit fotografprintr-un elan care l-a f\cut s\-[ilase cariera [i s\ se apuce de unhobby despre care n-avea habar,Sebastiao Salgado r\mâne totu[io necunoscut\ pentru noi. Nu `[ireveleaz\ mecanismul secret,de[i recunoa[te c\ dup\ atâtea lu-cruri `ngrozitoare `n Rwanda(„de multe ori luam aparatul de laochi ca s\ plâng“), a sim]it c\ nu

mai poate, c\ se `mboln\ve[te fi-zic [i psihic, convins c\ umanita-tea nu mai are nici o [ans\. Aces-te m\rturisiri vin când chiar te`ntrebi cum poate un om `nregis-tra atâtea orori f\r\ s\ se di-leasc\. Iar continuarea logic\ dinrealitate d\ filmului cel mai bunfinal posibil: `mpreun\ cu so]ia,care l-a ajutat `n toate proiectelesale, Salgado se `ntoarce la fermafamiliei din Brazilia [i `ncearc\s\ re`mp\dureasc\ dealurile dinjur, devenite complet aride `n ul-timii ani. Jum\tate din puie]imor, dar jum\tate se prind [i `ncâ]iva ani zona se schimb\ cu to-tul. „Vestea bun\ e c\ stric\ciuni-le din natur\ nu sunt ireversibi-le“, spune eroul, iar imaginea re-confortant\ a vegeta]iei, precum[i fotografiile f\cute `n cadrulproiectului Genesis, consacratexclusiv naturii [i care acoper\din Arctica pân\ `n Antarctica,aproape c\ te fac s\ ui]i dezolareade pân\ atunci.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

OameniUn avion se pr\bu[e[te `n mun]i,la nord-vest de Nisa. 150 de oa-meni la bord, 8 minute de c\dereliber\, cer senin. ~n primele ore,nici o explica]ie. Probabil o defec -]iune tehnic\, zic exper]ii. A douazi, apar primele zvonuri: copilo-tul, un tân\r de 27 de ani cu 600 deore de zbor la activ, nu l-a mai l\ -sat s\ intre pe c\pitan, care ie[iseo clip\ din cabin\ (la fel ca-n cazulpr\ bu[irii unui avion al Mozam-bique Airlines, `n noiembrie 2013).C\pitanul introduce codul caredeschide u[a, copilotul blocheaz\u[a, c\pitanul strig\ la el, copilo-tul nu r\spunde, dar i se aude res-pira]ia pân\ `n momentul pr\ -bu[irii. I se aude respira]ia pân\`n momentul pr\bu[irii. „O lini[tede moarte.“ A[a descrie procuro-rul Brice Robin ultimele opt mi-nute `n cabin\, „nici un cuvânt,nici un ]ip\t, nici o `njur\tur\, ni-mic, nimic.“ („Frank furter Allge-meine Zeitung“) Brice Robin, celcare conduce investiga]ia acci-dentului, confirm\ zvonurile: „In-ten]ia a fost de a distruge acestavion“. Angela Merkel declar\:„Noile informa]ii confer\ trage-diei o dimensiune pur [i simplu dene`n]eles. A[a ceva merge dincolode orice ne-am putea ima gina“.Copilotul, un om c\ruia `i `ncre-din]ezi via]a ta ̀ n momentul ̀ n ca-re ̀ ]i pui centura de siguran ]\ [i tegânde[ti dac\ s\ ceri un suc dero[ii sau unul de mere, a ales s\ucid\ 150 de oameni. Era mai sim-plu dac\ avionul avea o defec]iu-ne, atunci puteai da vina pe opies\ ruginit\, pe un mecanismstricat, industria avia]iei s-ar fistr\ duit s\ fac\ piese care s\ numai rugineasc\ [i am fi zburatlini[ti]i mai departe. Dar pe oa-meni nu po]i s\-i faci mai buni. Peoameni cum e copilotul zborului9525 Germanwings. Sau pe Cos-tic\ Oprea, responsabil cu bufetulde la Liceul Na]ional, care, când l-a v\zut pe Benone Constantin pestrad\, la Ia[i, `n ziua de 29 iunie1941 (ziua Pogromului despre carevorbim atât de pu]in), a strigat:„B\i, [i \sta e jidan! Pe el, m\i!“.Vorba lui Mark Twain, „Dac\ omular putea fi `ncruci[at cu o pisic\,asta l-ar `mbun\t\]i pe om, dar ardeteriora pisica“.

477

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaCa sarea-n bucate

Noua ordine

Sarea p\mântului, recompensat, printre altele, cuPremiul sec]iunii Un Certain Regard la Cannes 2014[i cu un Premiu César, nu e totu[i un film-eveniment, ci un documentar profesionist [i curatcare `nainteaz\ pe mai multe culoare, g\sindcoresponden]e fericite `ntre subiect [i form\. Eroullui e Sebastiao Salgado, unul dintre cei maicunoscu]i fotojurnali[ti, iar filmul e co-regizat defiul acestuia, Juliano Ribeiro Salgado, `mpreun\ cuWim Wenders. Trei voci, [i fiecare se exprim\ perând, prin comentarii din off sau prin viu grai.

gitor la un viitor luminos - suplimentuldecultura.ro · [i acordeon ioan stoleru aproximativ 50 de...

Documents