ghid

GGHHIIDD MMEETTOODDOOLLOOGGIICC DDEE EEDDUUCCAAȚȚIIEE NNOONN--FFOORRMMAALLĂĂ ÎÎNN

DDOOMMEENNIIUULL DDEEZZVVOOLLTTĂĂRRIIII AABBIILLIITTĂĂȚȚIILLOORR DDEE VVIIAAȚȚĂĂ

Prezentul Ghid reprezintă rezultatul proiectului “Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian”, proiect implementat de Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – ForDa Buzău în calitate de organizaţie beneficiară şi Centrul Judetean de Resurse și Asistenţă Educaţională Buzău, în calitate de organizaţie parteneră. Proiectul a fost finanţat de către Uniunea Europeană în cadrul Programului: Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.03.03 - Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Scopul elaborării acestui Ghid a fost acela de a oferi un instrument de sprijin pentru organizaţiile din sfera activităţilor sociale și a celor implicate în activităţi de educaţie a copiilor aflaţi în situaţie de risc social (Unităţi de învăţământ, Organizaţii Neguvernamentale, Centre Judeţene de Resurse și Asistenţă Educaţională, Comisii Judeţene de Incluziune Socială etc.) Prezentul ghid prezintă metodologia de derulare a tuturor etapelor parcurse în proiect, respectiv : promovarea proiectului, selecţia grupului ţintă, organizarea și derularea campaniei de informare și conștientizare, organizarea forumurilor locale, dezvoltarea de materiale de educaţie non-formală, implementarea programului pilot de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, evaluarea lecţiilor învăţate de beneficiari. MULŢUMIRI Dorim să mulţumim : D-nei Taisia Trica, D-rei. Lucia Olteanu, D-lui Dan Pâslaru, experţi educaţie non-formală din partea Centrului Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională Buzău, D-nei Ana Giovani şi D-lui Sorin Perţescu, consilieri dezvoltare abilităţi de viaţă, din partea Asociaţiei ForDa Buzău ; Realizarea Programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a reprezentanţilor unităţilor de învăţământ Grupul Școlar Tehnic “Sf. Mucenic Sava” Berca, Liceul Teoretic Beceni, Grup Școlar Agricol Smeeni, Școala de Arte și Meserii Lopătari, cărora le mulţumim pe această cale. Iuliana Daniela Perţescu Coordonator proiect

Ghid metodologic de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă

2

CUPRINS Ce reprezintă educația non-formală? 3 Ce reprezintă abilitățile de viață? 3 Constrângerile identificate în etapa de pregătire a proiectului 4 Scurtă prezentare a proiectului 5 Prezentarea activităților realizate, metodelor și instrumentelor utilizate 6 Prezentarea partenerilor proiectului 31 Bibliografie 33 Anexe 34


3

Ce reprezintă educația non-formală ? Educaţia non-formală completează activitatea şcolară şi educaţia familială. Ca activitate intenţionată şi orientată, educaţia non-formală permite adâncirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor din zonele de interes ale elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Educaţia non-formală permite de asemenea implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor.

Ce reprezintă abilitățile de viață? Mediul în care copiii se dezvoltă, schimbările sociale şi politice alături de percepţia comunităţii din care fac parte, au un impact major din perspectiva oportunităţilor pentru educaţie, dezvoltare, orientare profesională, incluziune socială şi participare. Grupurile specifice din zonele rurale precum copiii, tineretul, populaţia romă, şomerii continuă să fie expuse unui risc de sărăcie semnificativ. Educaţia este factorul cel mai strâns corelat cu nivelul de bunăstare. Astfel, riscul de sărăcie scade în mod substanţial odată cu creşterea nivelului de educaţie. Decalajele existente între mediile de rezidenţă din care copiii fac parte, afectează dezvoltarea abilităţilor sociale şi de integrare profesională a acestora. Dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor, permite ancorarea în realitatea fizică și subiectivă și identificarea celor mai bune strategii și tactici de abordare și rezolvare a situaţiilor. Sintagma de abilităţi de viaţă denumește un set de abilităţi necesare în viaţă. Orice persoană are nevoie de anumite abilităţi pentru a putea duce o viaţă echilibrată, pentru a dezvolta și menţine relaţii optime cu ceilalţi, pentru a-și realiza scopurile propuse și pentru a face faţă diferitelor provocări. Sensul termenului de abilităţi de viaţă depinde și de sensul dat cuvântului viaţă. Pentru viaţă în sensul de supravieţuire, abilităţile de viaţă vor fi acele abilităţi care protejează viaţa și asigură menţinerea ei. De cele mai multe ori însă, prin viaţă înţelegem viaţă de calitate și când vorbim de abilităţile de viaţă avem în vedere un set de deprinderi, aptitudini, competenţe, trăsături și calităţi, atitudini și comportamente care să mijlocească atingerea acelui nivel de calitate a vieţii pe care îl avem în vedere. Abilităţile de viaţă ale unui copil vor viza dezvoltarea personalităţii copilului, inteligenţa sa emoţională, abilităţile sociale și structurile cognitive. În general, prin abilităţi se înţelege «comportamentul controlat care duce la atingerea unor ţeluri, îndeplinirea unor obligaţii sau abordarea unor situaţii». Studiile ne conving că învăţarea și experimentarea joaca rolul crucial în dezvoltarea abilităţii de a face faţă situaţiilor de viaţă. Cu alte cuvinte, avem posibilitatea de a “înarma” copiii și


4

adolescenţii aflaţi în circumstanţe de viaţă defavorabile cu abilităţi care să-i ajute să facă faţă adversităţilor și să se dezvolte armonios ca adulţi adaptaţi și competenţi. Factorii de protecţie au fost consideraţi mult timp variabile care reduc probabilitatea apariţiei unor comportamente dezadaptative în condiţii de risc. Viaţa ne-a demonstrat că tinerii pot iniţia comportamente indezirabile în ciuda protecţiei oferite. De asemenea copilul/tânărul poate dezvolta rezistenţa la influenţele psihosociopedagogice. Sarcina unui astfel de proiect constă în a prezenta modele de reușită, tocmai pentru a diminua rezistenţa și pentru a trezi conștiinţa.

Constrângerile identificate în etapa de pregătire a proiectului: Obiectivul central, stabilit la Lisabona în 2000 (Programul Naţional de Reforme- Strategia de la Lisabona), de a transforma UE până în anul 2010, în cea mai competitivă şi dinamică economie, bazată pe cunoaştere, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bune şi o incluziune socială mai mare, reprezintă provocările care, ulterior relansării Agendei Lisabona în 2005, au determinat Statele Membre să se angajeze tot mai mult în procese ample de reformă pentru atingerea acestor obiective. 2006 a reprezentat anul în care Strategia Lisabona relansată a dat rezultate atât la nivelul statelor membre cât şi la nivel comunitar. Nivelul scăzut de educaţie şi părăsirea timpurie a şcolii sunt considerate a fi factori care duc la sporirea riscului de a deveni şomer şi de a intra în şomajul pe termen lung. Studiile disponibile arată că un număr foarte mic dintre cei care părăsesc şcoala de timpuriu sunt reintegraţi în educaţie sau participă la programe de formare profesională continuă. Părăsirea timpurie a şcolii afectează negativ rata de ocupare/participare pe piaţa muncii. La nivelul anului 2006, rata de părăsire timpurie a şcolii se situa la un nivel de 23,4%, în scădere uşoară faţă de anul anterior. Această rată indică faptul că 23,4% din tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani părăsesc şcoala fără a avea competenţe de bază şi calificările necesare pentru a ocupa un loc de muncă, ceea ce determină intrarea acestora în rândul şomerilor pe termen lung, fiind confruntaţi cu dificultăţi de recuperare a decalajului de educaţie şi formare şi de menţinere pe piaţa muncii. Fenomenul în ansamblul său are un impact negativ direct asupra competitivităţii şi calităţii capitalului uman, dar şi asupra ansamblului. societăţii, întrucât lipsa de cunoştinţe şi abilităţi determină o dezvoltare socială şi economică lentă. (Sursa POSDRU 2007-2013). În ultima vreme se discută constant de necesitatea reformării sistemului formal de educaţie și instrucţie. Fie că e vorba de restructurarea / reorganizarea sistemului, de asigurarea resurselor financiare necesare, de pregătirea cadrelor didactice sau de adaptarea curriculei, în ultima instanţă efectele se resimt asupra copiilor. Şcoala este percepută de către majoritatea tinerilor ca neavând un rol determinant în formarea lor pentru viaţă (adecvarea pregătirii la nevoile pieţei muncii). Școala continuă să fie în opinia tinerilor (33%) în primul rând o bază pentru dobândirea cunoştinţelor cu caracter general. Doar 23% dintre tineri percep şcoala ca având un rol important în pregătirea pentru viaţă, precum şi în implicarea activă a elevilor / studenţilor în procesul de învăţare. (Sursa : Barometrul de Opinie Publica – Tineret 2008)


5

În cadrul unităţilor de învăţamânt, se realizează activităţi extracurriculare coordonate la nivelul clasei de către învăţători / profesori diriginţi / cadre didactice, iar la nivelul şcolii de către coordonatorul de programe şi proiecte educative (care există în fiecare unitate şcolară) sau de profesorul psihopedagog (acolo unde există Cabinete de Asistenţă Psihopedagogică). Elevii sunt antrenaţi în activităţi educative diverse organizate la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional. Exemplele pozitive există, din păcate însă mai puţin vizibile decât situaţiile negative. Oportunităţile de asemenea sunt numeroase şi probabil că până la mult așteptata reformare a sistemului, paşii mărunţi porniţi dinspre copii şi părinţi sau dinspre comunităţi mici pot genera mult doritele bune practici promovate şi acceptate la nivel naţional. (Sursa : – Studiu exploratoriu – Nevoi emergente ale copiilor din Romania). Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare proiectată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură plus valoarea sistemului educaţional. Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Scurtă prezentare a proiectului Obiectivul general al proiectului : Dezvoltarea capacităţii instituţionale locale de acţiune în sfera dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţii de risc, din mediul rural al judeţului Buzău, în vederea capacitării acestora pentru o viaţă adultă, responsabilă și autonomă. Obiectivul specific al proiectului a urmărit ca într-o perioadă de 10 luni, să dezvolte abilităţile și deprinderile de viaţă ale unui număr de 80 de copii aflaţi în situaţii de risc, din mediul rural al judeţului Buzău, din grupa de vârstă 13-18 ani. Locul de desfăşurare al proiectului : comunităţile rurale Beceni, Berca, Smeeni, Lopătari, judeţul Buzău. Grupul ţintă al proiectului a fost format din copii aflaţi în situaţii de risc, din grupa de vârstă 13-18 ani, proveniţi din următoarele categorii: Copii proveniţi din familii dezorganizate, cu domiciliul în mediul rural al judeţului Buzău Copii din mediul rural proveniţi din familii cu situaţie economică precară ; Motivația alegerii grupurilor țintă Grupul ţintă vizat de proiect reprezintă acea categorie din rândul populaţiei expusă la marginalizare și excludere socială. Părăsirea timpurie a şcolii afectează negativ rata de ocupare / participarea ulterioară pe piaţa muncii. Studiile de specialitate indică faptul că 23,4% din copiii aflati în situaţie de risc părăsesc şcoala fără a avea competenţe de bază si abilitatile necesare pentru a deveni autonomi și independenţi. Totodată, această categorie se confruntă cu dificultăţi de recuperare a decalajului de educaţie şi formare.


6

Apartenenţa la mediul rural se asociază cu dezavantaje majore: actualmente numai 24,54% dintre elevii din mediul rural ajung să urmeze liceul. Educaţia copiilor şi tinerilor români, atât acasă cât şi la şcoală, nu este adaptată cerinţelor sociale actuale și nevoilor emergente astfel încât aceștia să devină mai motivaţi, independenţi şi pro-activi. Copiii sunt învăţaţi să lase deciziile pe seama părinţilor, profesorilor, guvernului. Curriculumul actual este perceput de toţi actorii implicaţi (elevi, profesori, părinţi) ca fiind supraîncărcat şi cu relevanţă scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii. Pe de altă parte, oferta de informaţii prevalează faţă de dezvoltarea competenţelor pentru rezolvarea de probleme. Copiii şi tinerii nu sunt pregătiţi de şcoală pentru a trăi într-o lume competitivă, nici pentru a fi creativi sau liber cugetători. Ei nu primesc instrumentele necesare pentru a face faţă problemelor şi nici nu sunt pregătiţi să reuşească pe cont propriu. Activitatile proiectului:

Promovarea proiectului în rândul comunităţilor rurale

Organizarea unei reuniuni cu factorii interesaţi în dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situatie de risc

Selecţia grupului ţintă

Organizarea și desfășurarea campaniei de informare și conștientizare privind aspectele legate de domeniul abilităţilor de viaţă și al decalajelor existente între diversele categorii de copii și tineri și încurajarea implicării sociale a comunităţii ;

Dezvoltarea unei metodologii specifice de educare în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflati în situaţie de risc, bazată pe evaluarea nevoilor acestora ;

Implementarea activităţilor pilot prevăzute în metodologia de educare în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc ;

Dezvoltarea unui Ghid metodologic de educaţie non-formală

Prezentarea activităților realizate în cadrul proiectului, metodelor și instrumentelor utilizate 1. Promovarea proiectului în rândul comunităților rurale care înregistrează cel mai mare număr de copii proveniți din familii dezorganizate și din familii cu situație economică precară Membrii echipei de proiect au distribuit materiale de informare și promovare și au organizat reuniuni de prezentare a proiectului în rândul unităţilor de învăţământ și autorităţilor locale din comunitatile rurale Beceni, Berca, Smeeni, Sărulesti, Lopătari, Bisoca, Cochirleanca, Amaru, judetul Buzău. În urma acţiunilor de informare și promovare realizate la nivelul comunităţilor rurale menţionate, cele 4 comunităţi rurale selectate au fost : Beceni, Berca, Smeeni și Lopătari. Criteriile de selecţie a celor 4 comunităţi rurale menţionate au fost :

numărul ridicat de copii/elevi proveniţi din familii dezorganizate și din familii cu situaţie economică precară;

disponibilitatea reprezentanţilor unităţilor de învăţământ localizate în cele 4 comune Beceni, Berca, Smeeni și Lopătari, (Licee, Școli de Arte și Meserii) pentru participare și colaborare în cadrul proiectului;

participarea redusă a unităţilor de învăţământ selectate la programe de educaţie non- formală destinate copiilor din mediul rural aflaţi în situaţie de risc;


7

2. Organizarea unei reuniuni cu factorii interesați în dezvoltarea abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc

Reuniunea a avut drept scop pe de o parte promovarea proiectului în rândul instituţiilor publice active în sfera incluziunii sociale, a sectorului neguvernamental și a autorităţilor publice buzoiene, dar și crearea unui parteneriat efectiv cu reprezentanţii unităţilor de învăţământ selectate din cele 4 comunităţi rurale ţintă incluse în Programul pilot de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă.

3. Selecția grupului țintă În vederea identificării concrete a grupului ţintă, în perioada februarie-martie 2010 au fost efectuate întâlniri cu managementul instituţiilor școlare din fiecare comunitate selectată, cu profesori și cu elevi având ca scop verificarea disponibilităţii potenţialilor beneficiari, de a participa la Programul pilot de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă. Ca rezultat al acestei acţiuni, 97 de copii cu domiciliul în mediul rural buzoian din grupa de vârstă 13-18 ani s-au înscris la activităţile de educaţie non-formală vizate de proiect. 4. Realizarea de materiale necesare derulării Campaniei de informare și conștientizare privind necesitatea dezvoltării abilităților de viață și încurajarea implicării sociale a comunităților locale

În acest sens, în cadrul proiectului au fost dezvoltate următoarele instrumente necesare dezvoltării campaniei de informare și conștientizare:

Pliant care evidenţiază decalajele dintre diversele categorii de copii și pe de altă parte transmite mesaje de solidarizare a comunităţii rurale cu copiii aflaţi în situaţii de risc și familiile acestora; Numărul de pliante realizat în cadrul proiectului : 800 bucăţi

Afiș care are ca mesaj încurajarea și necesitatea intervenţiei și implicării comunităţii locale în rezolvarea problematicii cu care se confruntă copiii aflaţi în situaţie de risc; Numărul de afișe realizat : 60 bucăţi.


8

5. Organizarea și derularea Campaniei de informare și conștientizare la nivelul mediului rural al județului Buzău Realizarea acestei activităţi a vizat derularea următoarele subactivităţi la nivelul celor 4 comunităţi rurale din judetul Buzău selectate - Beceni, Berca, Smeeni și Lopătari:

distribuirea celor 800 de pliante în fiecare comunitate rurală în cadrul Liceelor, Grupurilor Școlare, Școlilor de Arte și Meserii, Școlilor generale, Consiliilor locale, ONG-urilor.

Aplicarea celor 60 afișe de către membrii echipei de proiect, în punctele cu acces și vizibilitate sporită (sedii școli, grupuri școlare, licee, școli de arte și meserii, sediul primariei).

6. Organizarea și derularea unui număr de 4 forumuri locale – ateliere de lucru.

A fost organizat câte un forum local - atelier de lucru în cadrul fiecărei comunităţi rurale selectate în proiect (Berca, Beceni, Smeeni și Lopătari). La fiecare forum local derulat, au participat :

Reprezentanţi ai managementului unităţilor școlare

cadre didactice

copii aflaţi în situaţii de risc din grupa de vârstă 13-18 ani

reprezentanţi ai administraţiei publice locale

reprezentanţii comitetelor de părinţi din unităţile de învăţământ

Forumurile locale au fost organizate în cadrul sălilor puse la dispoziţie de către unităţile de învăţământ locale și au avut următoarea tematică de prezentare/discuţie/dezbatere:

rolul și modalităţile de acţiune și intervenţie a comunităţii locale în scopul sprijinirii procesului de dobândire a deprinderilor de viaţă de către categoriile defavorizate de copii din comunitate.


9

Fiecare atelier de lucru a urmărit totodată, identificarea principalelor arii de intervenţie din domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc, printr-un proces participativ al tuturor actorilor și factorilor locali interesaţi, care au lucrat împreună (în echipe de lucru) pentru a identifica obstacolele, oportunităţile, resursele locale precum şi căile cele mai potrivite pentru îmbunătăţirea abilităţilor de viaţă ale copiilor în scopul dezvoltării personalităţii, a talentelor, a abilităţilor mentale, sociale, fizice de pregătire pentru viaţă. Metodele utilizate în cadrul Forumurilor locale – atelierelor de lucru au fost: a) Informare și prezentare - Prezentarea materialului pentru videoproiecţie care are ca și conţinut:

informaţii privind abilităţile de viaţă ce trebuie deprinse de către copiii aflaţi în situaţie de risc, în procesul de integrare al acestora în societate și adaptarea la o viaţă adultă responsabilă și autonomă;

modalităţi de acţiune și intervenţie a comunităţii locale în scopul sprijinirii procesului de dobândire a deprinderilor de viaţă de către categoriile defavorizate de copii din comunitate (prezentarea de exemple de succes și modalităţi de bună practica din judeţ și din ţară, rezultate obţinute de alte comunităţi / ONG-uri din România).

b) Proces participativ – au fost dezbătute în plen modalităţile de acţiune și intervenţie a comunităţilor locale în scopul dobândirii deprinderilor de viaţă de către copiii proveniţi din categoriile defavorizate din comunitatea respectivă. Au fost prezentate și explicate toate modulele de învăţare vizate de proiect, pentru o ăntelegere cât mai bună a conţinutului acestora și pentru a identifica care sunt necesităţile de învăţare pentru copiii din comunităţile rurale selectate. c) Workshop – a avut ca scop identificarea și stabilirea cailor de acţiune (programe / servicii de consiliere/ activităţi educative) care să contribuie la dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc; Rezultatul principal al desfășurării procesului participativ din cadrul celor 4 forumuri locale a constat în identificarea concretă a nevoilor de învăţare ale copiilor din grupul ţintă, respectiv necesitatea dezvoltării competenţelor cognitive, a abilităţilor de administrare, a abilităţilor de raportare la societate și a deprinderilor de dăruire și muncă. Având în vedere interesul și nevoile de învaţare identificate în rândul copiilor din grupul ţintă participanţi la Forumurile locale din fiecare comunitate, în cadrul acţiunilor de dezbatere în plen s-a decis ca în cadrul Programului pilot de educaţie non-formală în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă, să fie susţinute cursuri de educaţie non-formală în tematicile: Comunicare, Acceptarea diferenţelor, Luarea de decizii, Rezolvarea problemelor, Gândirea critică, Autoînvaţarea, Autoresponsabilizarea, Stabilirea obiectivelor, Planificarea Carierei, Dezvoltare Comunitară, Voluntariat, Egalitatea de Șanse. 7. Elaborarea Programului pilot de educație non-formala în domeniul dezvoltării abilităților de viață, destinat copiilor aflați în situație de risc din grupul țintă, din categoria de vârstă 13-18 ani Programul pilot de educaţie non-formală a fost realizat plecând de la domeniile prioritare de educaţie identificate în cadrul celor 4 Forumuri locale – ateliere de lucru, organizate în


10

comunităţile rurale BERCA, BECENI, LOPĂTARI, SMEENI. Astfel, în cadrul acestei activităţi au fost dezvoltate suporturi de curs pentru toate cele 12 module de formare mai sus menţionate, astfel încât cursurile de educaţie non-formală să acopere toate nevoile identificate în rândul grupului ţintă. Suporturile de curs au fost realizate ţinând cont de puterea de înţelegere a grupului ţintă căruia i se adresează și contin: prezentarea teoretică a noţiunilor, exercitii de grup, cadre de lucru pentru dezvoltarea personală, jocuri de rol, povești tematice, diverse fotografii sugestive. 8. Implementarea Programului pilot de educație non-formală în domeniul dezvoltării abilităților de viață La nivelul fiecărei dintre cele 4 comunităţi rurale selectate, a fost implementat Programul Pilot de educaţie non-formală dezvoltat în cadrul proiectului. În acest sens, în cadrul fiecărei unităţi de învăţământ participante la proiect, au fost derulate activităţi de educaţie non-formală ce au avut ca tematică și suport modulele de curs elaborate, respectiv :

Luarea deciziilor

Comunicare

Acceptarea diferenţelor

Rezolvarea problemelor

Gândirea critică

Autoresponsabilizarea

Autoînvăţarea

Egalitatea de șanse

Stabilirea obiectivelor

Planificarea Carierei

Dezvoltare Comunitară

Voluntariat Implementarea Programului pilot de educaţie non-formală la nivelul comunităţilor beneficiare a fost realizată cu sprijinul reprezentanţilor unităţilor de învăţământ locale, ce au asigurat promovarea începerii activităţilor de instruire în rândul copiilor selectaţi și au pus la dispoziţie sălile de desfășurare a activităţilor. Prezentăm în continuare toate modulele de învăţare susţinute în perioada de implementare a proiectului (obiective de învăţare, tematică, activităţi realizate). LUAREA DECIZIILOR Obiectivele sesiunii de formare:

Familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază ale cursului: decizie, stil decizional, comportament de risc, decizii privind cariera;

Exersarea şi integrarea conceptelor de bază ale cursului în cadrul unor contexte adecvate;

Exersarea competenţelor şi abilităţilor necesare adoptării unor decizii corespunzătoare în diferite situaţii de viaţă;


11

În cadrul grupului au fost susţinute următoarele teme:

Ce este o decizie?

Stiluri decizionale

Etapele luării unei decizii

Deciziile privind comportamentele de risc: consumul de alcool şi de droguri

Deciziile privind cariera

Activităţi: Construirea şi/sau exersarea competenţelor şi abilităţilor necesare adoptării unor decizii corespunzătoare în diferite situaţii de viaţă prin intermediul unor activităţi de tipul: brainstorming, linia vieţii, chestionar privind stilul decizional, matricea etapelor decizionale; Identificarea şi analizarea factorilor implicaţi în luarea unei decizii:

identificarea resurselor ce pot fi valorificate în cadrul procesului de adoptare a unor decizii corespunzătoare;

descrierea, exemplificarea şi analizarea etapelor luării unei decizii pe baza a diferite studii de caz;

analizarea cauzelor şi consecinţelor comportamentelor de risc de tip consum de droguri şi alcool prin intermediul jocului de rol; exersarea abilităţilor necesare evitării şi/sau rezolvării acestor tipuri de comportamente.

COMUNICAREA Obiective curs :

Cunoaşterea şi utilizarea unor forme şi strategii de comunicare, adecvate unei diversităţi de situaţii concrete;

Adaptarea propriei comunicări în direcţia rezolvării conflictelor şi a utilizării eficiente a acestora;

Valorificarea capacităţilor de prezentare şi de ascultare, în comunicarea publică;

Utilizarea unor tehnici de ascultare activă;

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare asertivă. În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Conceptul de comunicare; axiome ale comunicării

Elementele componente ale comunicării

Forme ale comunicării: comunicarea interpersonală, comunicarea intrapersonală, comunicarea verbală, paralimbajul, comunicarea nonverbală


12

Bariere în comunicare

Ascultarea activă

Comunicarea asertivă

Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.

Activităţi: Frontale: Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la comunicare; Pe grupe (4-5 membri): Fiecare grup a identificat şi discutat un număr de caracteristici pozitive şi negative ale comunicării, prezentate apoi de către raportorul fiecărei grupe în faţa celorlalţi. Jocul – Desenul chinezesc, prin care s-a subliniat importanţa tuturor elementelor componente ale comunicării. Realizarea portretului unui necunoscut - prima impresie, pornind de la o imagine, activitate prin care s-a urmărit identificarea de către elevi a elementelor de conţinut ale impresiei interpersonale şi utilizarea acestora în situaţii concrete. Percepţia interpersonală în situaţia de grup: imagine de sine. Fiecare participant scrie pe foaia cu numele colegului un "portret" format din 5 atribute. Elevul emite celorlalţi 4 "portretul" astfel realizat şi primeşte, la rândul său, portretul pe care i l-a făcut fiecare coleg. Este prezentată câte o situaţie concretă pentru fiecare grupă. Pentru aceasta au completat câte un răspuns pentru fiecare stil de comunicare prezentat: stilul pasiv stilul agresiv, stilul asertiv. Individuale: Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, ariile ferestrei proprii prin confruntarea "autoportretului" cu "portretele" făcute de colegi; Completarea fişei cu tema Steaua respectului de sine; Există scrise pe cartonaşe cuvinte care exprimă diferite stări emoţionale(tristeţe, bucurie, frică, indiferenţă,etc.). S-au anunţat 4 voluntari. Fiecare dintre aceştia a ales câte un cartonaş şi a recitat primele nouă litere ale alfabetului, folosind factorii paralingvistici(volumul vocii, viteza,


13

pauzele,etc,) pentru a transmite aceste emoţii. Ceilalţi participanţi au identificat emoţia respectivă. ACCEPTAREA DIFERENŢELOR Obiective curs :

Identificarea diferenţelor individuale în vederea dezvoltării personale;

Analizarea stereotipiilor şi prejudecăţilor care apar la nivel individual şi la nivelul comunităţii locale;

Valorificarea diferenţelor individuale în optimizarea relaţiilor interumane;

Familiarizarea cu reacţii tolerante/intolerante;

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Conceptul de diferenţă;

Surse ale diferenţierii;

Stereotipiile şi prejudecăţile;

Diferenţele biologice şi sociale;

Toleranţa;

Acceptarea diferenţelor şi inteligenţa emoţională.

Activităţi: Frontale: Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la diferenţele dintre oameni, utilizându-se şi un exerciţiu de spargere a gheţii- „Sfoara - eu şi ceilalţi, noi”; Pe grupe (4-5 membri): Fiecare grup a identificat şi discutat tipuri de prejudecăţi, prezentate apoi de către raportorul fiecărei grupe în faţa celorlalţi. Jocul –Eu de ce NU, prin care s-a subliniat importanţa acceptării diferenţelor de ordin social, fizic, etnic, religios. Elevii au fost puşi în situaţii diverse de neacceptare. Au fost identificate consecinţele de ordin social şi emoţional. Poveste terapeutică - “Balul florilor”. Elevii ascultă povestea şi apoi pe grupe identifică comportamente viabile şi neviabile şi consecinţele acestora.


14

Fiecare grupă defineşte conceptul de toleranţă/intoleranţă şi le exemplifică (6 grupe – toleranţa în şcolă, toleranţa în famillie, toleranţa în grupul de prieteni, intoleranţa în şcoală, intoleranţa în familie, intoleranţa în grupul de prieteni. Individuale: Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, asemănările şi deosebirile dintre ei şi alte fiinţe; se analizează răspunsurile Completarea chestionarului „Inteligenţa emoţională”; Reflecţii personale asupra temei REZOLVAREA PROBLEMELOR Obiective curs :

Cunoaşterea conceptului rezolvarea de probleme din perspectiva vieţii cotidiene;

Adaptarea planului de rezolvare de probleme personale şi situaţiile concrete;

Valorificarea experienţei personale;

Utilizarea modalităţilor de rezolvare de probleme;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare. În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Conceptul de rezolvare de probleme;

tipuri de probleme;

Importanţa rezolvării de probleme în planul dezvoltării personale;

Paşi în rezolvarea de probleme;

Metode de rezolvare: metoda încercare şi eroare şi metoda iluminării

Activităţi: Frontale: Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la rezolvarea de probleme; Pe grupe (4-5 membri): Fiecare grup primeşte ca sarcină să recompună forme geometrice – „Rezolvă şi cooperează”. Se urmăreşte modul în care grupurile au ales să indeplinească sarcina şi se analizează în plen reacţiile, atitudinile. Jocul – Problema - Provocarea, prin care elevii interpretează situaţii problematice din viaţa lor. Studiu de caz. Este prezentată câte o situaţie concretă pentru fiecare grupă. Pentru aceasta identifică: ce ştiu, ce nu ştiu, cum procedez.


15

„Povestea Cristinei” – fiecare grupă analizează o situaţie conflictuală, face o ierarhizare după criteriul vinovăţiei. Individuale: Participanţii completează, fiecare pe foaia sa, importanţa rezolvării de probleme. Răspunsurile sunt analizate în plen şi clasificate; Completarea fişei cu tema Eu şi problemele mele- identificarea aspectelor cele mai grele şi a celor mai uşoare în abordarea unei situaţii problematice; Fiecare participant este rugat să-şi analizeze propria modalitate de rezolvare de probleme: metoda pisicii vs. metoda maimuţei Reflecţii personale asupra temei GÂNDIREA CRITICĂ Obiective curs :

Formarea abilităţilor elevilor de a gândi deschis, critic şi constructiv, de a prefigura diverse perspective;

Dezvoltarea capacităţii elevilor de a accepta puncte de vedere raţionale, de a tolera diversitatea şi disonanţa;

Capacitatea de analiză a faptelor, de producere şi de organizare a ideilor, de apărare a deciziilor, de evaluarea a argumentelor şi de rezolvare de probleme;

Formarea abilităţilor de învăţare prin cooperare, de participare la dezbateri, de sintetizare a ideilor provenite din surse diferite.

Metode utilizate: Mozaic, SINELG, predicţia pe baza unor termeni daţi, Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, reţeaua de discuţii, Gândiţi /Lucraţi în perechi/Comunicaţi, Metoda pălăriilor gânditoare, jurnalul dublu, În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Ce este gândirea critică?

Caracteristicile gândirii critice

Definiţii ale gândirii critice

Modalităţi de cultivare şi dezvoltare a gândirii critice Prezentarea teoretică a alternat cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.


16

Activităţi: Frontale: Au fost prezentate cunoştinţe despre gândirea critică – ce este gândirea critică, valenţe ale gândirii critice, caracteristicile acesteia, definiţiile gândirii critice. Elevii au evaluat corect factorii pe care i-au luat în considerare atunci când au făcut diferite alegeri. Prezentarea tuturor materialelor realizate de către elevi, atât individual cât şi în grup, în faţa tuturor participanţilor. Pe grupe (4-5 membri): Metoda Mozaic: Participanţii au lucrat mai întâi în grupele de experţi, apoi s-au întors în grupul casă, demonstrând că sunt capabili să studieze şi să înţeleagă un anumit conţinut referitor la gândirea critică, iar apoi să o predea celorlalţi colegi. Elevii au reuşit să reconstruiască, să consolidează noile cunoştinţele, să facă transferuri în alte contexte, răspunzând la anumite întrebări. Metoda Pălăriilor gânditoare. În acest caz elevii au fost puşi în situaţia de a analiza fiecare idee din cele şase perspective: ce ştim, ce e bine, ce nu e bine, ce simţim, ce alternative avem, ce alegem în legătură cu o idee. Realizarea unor cvintete, care au servit ca instrument de sintetizare a unor informaţii complexe, ca mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor sau a creativităţii lor. Individuale: Fiecare elev a citit independent un scurt articol intitulat Comunicarea nonverbală, folosind METODA SINELG. Fiecare elev a înţeles exact sarcinile de lucru, dovadă fiind modul în care aceştia au completat tabelul aparţinând acestei metode. Fiecare elev a avut de formulat o poveste cât mai interesantă pe care i-a sugerat-o patru termeni daţi, apoi s-a întors spre persoana de alături şi i-a prezentat povestea la care s-a gândit. S-a folosit metoda Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat, care este folosită, în special, pentru lectura textelor informative şi poate fi utilizată pentru a dirija lectura. Elevii au primit fişe cu acest tabel. După ce elevii au notat tot ceea ce ştiau despre tema propusă, au prezentat ideile în faţa celorlalţi. AUTORESPONSABILIZAREA Obiective curs :

Cunoaşterea conceptului autoresponsabilitate din perspectiva vieţii cotidiene;

Adaptarea planului de rezolvare de probleme din perspectiva autoresponsabilizării;

Valorificarea experienţei personale;

Utilizarea atitudinii pozitive şi a gândului bun;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare.


17

În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme:

Conceptul de autoresponsabilitate;

Tipuri de responsabilităţi;

Dezvoltarea caracterului;

Inteligenţa emoţională şi autoresponsabilizarea;

Asumarea responsabilităţii.

Activităţi: Frontale: Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la luarea deciziei, comunicare, acceptarea diferenţelor, rezolvarea de probleme, gândire critică; de asemenea sunt trecute în revistă Pe grupe (4-5 membri): Fiecare grup primeşte ca sarcină să descopere responsabilităţile din diverse medii – familial, şcolar, social. (fiecare grup câte un mediu). Se ascultă răspunsurile şi se urmăreşte modul în care grupurile au ales să indeplinească sarcina şi se analizează în plen “Formula autoresponsabilităţii” – fiecare grup este rugat să găsească cea mai potrivită formula “………………+……………….” şi o metaforă grafică. Individuale: Participanţii completează, fiecare pe foaia sa,cuvinte cheie pentru conceptul autoresponsabilizare. Răspunsurile sunt analizate în plen şi clasificate; Completarea fişei cu tema Eu şi un eşec- identificarea unui eşec, a reacţiei şi trăirii emoţionale; Aplicarea chestionarului „Cât de puternic eşti”. Rezultatele şi interpretarea sunt discutate în plen. Exerciţiu de restructurare cognitiv-comportamentală – modelul ABC – eveniment-gând/atitudine- emoţie. Reflecţii personale asupra asumării responsabilităţii.


18

AUTOÎNVĂŢAREA Obiective curs : Dobândirea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare; Analizarea stilurilor de învăţare care pot conduce la obţinerea succesului Cunoaşterea şi adaptarea la noi strategii de învăţare; Exersarea abilităţilor de învăţare critică, creativă şi eficientă în vederea obţinerii reuşitei personale şi profesionale; Identificarea relaţiei dintre calităţile personale, valorile personale şi reuşita personală; Stimularea interesului pentru învăţarea permanentă într-o lume în schimbare În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Conceptul de învăţare

Definiţii ale autoînvăţării

Ce este motivaţia? Ce este motivaţia pentru învăţare?

Ce înseamnă a învăţa să înveţi?

Strategii de învăţare

Modalităţi de selectarea a strategiilor de învăţare Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.

Activităţi: Frontale: Pentru început, elevilor li s-a explicat necesitatea ca în şcoală elevul să fie instrumentat pentru a deveni managerul propriei activităţi de învăţare, aceasta însemnând: planificarea şi organizarea muncii intelectuale; programarea eficientă a ritmului de studiu prin raportare la timpul disponibil, experienţele de succes în domeniu, factorii de mediu; automotivare pentru studiul constant, intensiv, potrivit situaţiei concrete; obişnuinţa antrenamentului focalizat al proceselor, activităţilor şi condiţiilor psihologice generale. S-au clarificat noţiunile de învăţare şi autoînvăţare, printr-o discuţie într-un mod foarte deschis, încurajând participanţii pentru a-şi prezenta propriul punct de vedere. Participanţii au fost liberi să îşi exprime satisfacţia sau lipsa de satisfacţie faţă de învăţare sau educaţie în general. S-a evidenţiat importanţa însușirii metodei de învăţare.


19

Pe grupe(4-5 membri): O primă aplicaţie care s-a desfăşurat a avut ca principale obiective de a evidenţia importanţa luării notiţelor în mod eficient, de a exersa un model de luare eficientă a notiţelor. S-a insistat pe faptul că modul în care sunt luate notiţele are un efect important asupra eficienţei învăţării. Pe baza fişei “ Un model de luare a notiţelor”, elevii vor completa secţiunile 1, 2 şi 3, pe baza a ceea ce s-a discutat. Practic, ei au avut de luat notiţe despre luarea notiţelor. Sistemul de luarea a notiţelor care s-a utlizat este sistemul T sau sistemul Cornell. Acest sistem are succes pentru că este simplu şi eficient, putând fi utilizat atât de elevi, cât şi de studenţi. Elevii au desfăşurat jocuri de memorie. Există diferite metode care ne pot ajuta să memorăm informaţii, iar participanţii le-au aplicat pe unele dintre ele. Fiecare grupă şi-a ales două dintre tehnicile descrise în fişă şi le-au folosit pentru un conţinut ce trebuia să-l memoreze pentru şcoală. Alte tehnici de studiu despre care s-a discutat au fost schema şi rezumatul. Pentru această activitate, s-a ales o lecţie pe care o aveau de pregătit elevii pentru şcoală. Astfel, au fost exersate cele două tehnici de studiu, care s-au dovedit a fi foarte eficiente – a face o schemă şi un rezumat. Li s-a explicat elevilor că o schemă conţine subiectele principale ale unui text. De regulă, este organizată într-un mod ierarhic cu teme şi subteme. Cuprinsul unei cărţi este un exemplu de schemă. Rezumatul este o variantă extinsă a schemei, este o tehnică foarte eficientă de organizare şi recapitulare a materialului.S-au prezentat schemele şi rezumatele realizate de către fiecare grupă. Individuale: O primă aplicaţie pentru activitatea individuală a constat în întocmirea unui Program pentru gestionarea optimă a timpului. S-a discutat despre planificare, monitorizare şi evaluare ca strategii de control ale învăţării şi despre modul de a realiza un calendar de studiu pentru un interval de timp de o săptămână. Fiecare elev a întocmit un astfel de program de gestionare optimă a timpului. Concluzia acestei aplicaţii a fost că aceste strategii sunt definitorii pentru un expert în învăţare şi utilizarea lor îţi dă şanse de a avea succes. S-a aplicat Chestionarul referitor la stilurile de învăţare. În situaţia în care fiecare elev cunoaşte propriul stil de învăţare, pot fi eliminate obstacolele învăţării, se poate optimiza învăţarea prin adoptarea unui mod personal. EGALITATEA DE ȘANSE Obiective curs :

Conştientizarea egalităţii în drepturi a femeilor şi bărbaţilor;

Formarea unei atitudini pozitive faţă de diferenţele dintre indivizi;

Perceperea discriminării, inclusiv a celei bazate pe rasă, ca o încălcare a drepturilor omului;

Familiarizarea elevilor cu formele de luptă împotriva discriminării;

Conştientizarea efectului negativ al prejudecăţilor şi al stereotipurilor; sesizarea lor în propria atitudine şi în atitudinea şi comportamentul membrilor comunităţii din care fac parte elevii.


20

În cadrul cursului au fost susţinute următoarele teme :

Despre egalitatea de şanse

Egalitate de şanse din perspectiva accesului la educaţie

Discriminarea

Stereotipuri şi prejudecăţi

Egalitatea de şanse în Uniunea Europeană

Egalitatea de şanse în România Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.

Activităţi: Frontale: S-au clarificat mai mulţi termeni de genul “egalitate în drepturi”, “egalitate de gen” “egalitate de şanse”. Ideea centrală care a fost pusă în evidenţă a fost aceea că accesul la sănătate, cultură şi informare trebuie să fie nediscriminatoriu. S-au prezentat bune practici din sistemul de educaţie pentru susţinerea şi promovarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi, dar şi unele cauze pentru care uneori educaţia nu oferă egalitate de şanse (sărăcia, mirajul strainătăţii- pentru care mulţi copii părăsesc şcoala de timpuriu, copiii care diferă între ei, copiii şi tinerii cu nevoi educaţionale speciale,etc). În cadrul discuţiilor despre discriminare, s-au prezentat exemple concrete pentru fiecare tip de discriminare(discriminare directă, indirectă, discriminare pozitivă, hărţuire). Au fost desfăşurate jocuri şi exerciţii, care au avut ca scop dezvoltarea capacităţilor empatice faţă de persoanele cu diferite deficienţe. Exerciţiile de acest fel pot servi ca pregătire a clasei pentru primirea în colectiv a unui elev cu deficienţe fizice. Exemplu pentru situaţia unei persoane cu deficienţe de vedere: a fost legat la ochi un participant. În decursul a 15 minute s-a continuat lecţia în ritm normal, fără a acorda atenţie celui care nu vedea nimic. A urmat o serie de răspunsuri la întrebarea cum s-au simţit colegii lui de clasă în această situaţie şi ce-ar putea ei întreprinde pentru a-l ajuta. S-a desfăşurat un joc ce a avut ca obiectiv, conştientizarea erorii perceperii diferenţelor drept motive de conflict. Formatorul numea o categorie de oameni. Cei care considerau că fac parte din categoria respectivă, se ridicau în picioare, iar ceilalţi elevi îi aplaudau.Exemple: Să se ridice în picioare cei care preferă să-si înceapă ziua de lucru dis-de-dimineaţă sau Să se ridice în picioare cei care consideră că fac parte din lumea "sărăntocilor”.


21

Concluziile au fost formulate din răspunsurile la următoarele întrebări: Aplauzele v-au provocat sentimentul de mândrie, atunci când aţi realizat că faceţi parte din categoria respectivă? Aplauzele v-au provocat sentimentul inferiorităţii faţă de ceilalţi? Poate fi numit acest sentiment (al inferiorităţii) drept discriminare? Pe grupe (4-5 membri): Aplicaţia numită Pluralismul a avut drept scop formarea unei atitudini pozitive faţă de diferenţele dintre indivizi. Participanţii au fost împărţiţi în 5 grupe. Fiecare grupă a trebuit să-şi imagineze că reprezintă echipajul unei nave cosmice. Echipajele trebuiau să-şi aleagă încă câte 6 membri imaginari, care să-i ajute la formarea noii societăţi pe planetă, conform indicaţiilor din scenariu. După ce timpul a expirat, raportorul a prezentat propunerile colegilor, conturând amănuntele alegerii. Ascultând raportorii, membrii grupurilor pot face o analiză mai profundă, dându-şi seama şi de consecinţe. Li s-a citit elevilor povestea intitulată Povestea Vesnei. Elevii au avut de răspuns în scris la întrebări legate de mesajul poveştii. Roportorii vor prezenta răspunsurile fiecărei grupe. Individual: Formatorul a scris pe tablă câteva categorii de oameni (bătrâni, fete, băieţi, persoane handicapate, etc), iar elevii au fost rugaţi să sugereze idei pentru descrierea acestora (" Fetele sunt visătoare", "Bătrânii sunt cicălitori" etc.). S-au însumat părerile lor, stabilind legături între aceste categorii şi s-a decis împreună cu elevii dacă atributele menţionate sunt pozitive, negative sau neutre. Apoi s-a menţionat distincţia dintre stereotip (dăunător în relaţiile interumane) şi generalizare (utilă în procesul de cunoastere). STABILIREA OBIECTIVELOR Obiective curs :

Dezvoltarea abilităţii elevilor de a-şi stabili obiective, ceea ce reprezintă factorul esenţial pentru obţinerea succesului.

Cunoaşterea de către fiecare participant a propriei personalităţi în relaţie cu situaţiile sale de viaţă, cunoaşterea temperamentului, a înclinaţiilor, aptitudinilor, a dominantelor caracteriale, a celor mai specifice modalităţi reactive ale persoanei raportată la diferite evenimente ale vieţii sale.

Formularea de către elevi a unor obiective congruente cu competenţele şi interesele lor;

Exersarea unor strategii adecvate pentru a face faţă situaţiilor dificile, în care apare teama de eşec sau de respingerea socială;

Trăirea echilibrată a situaţiilor de viaţă, atât ca intensitate afectivă, cât şi ca valoare predominant pozitivă a trăirilor;

Asumarea responsabilităţii în raport cu deciziile şi acţiunile întreprinse, dar şi în ceea ce priveşte angajamentele asumate în relaţiile cu lumea externă, cu familia proprie, cu sarcinile educaţionale şi profesionale;

Automotivarea, identificarea şi dezvoltarea acelei constelaţii motivaţionale generatoare de energie şi succes.


22


De la dorinţe .... la obiective; importanţa stabilirii obiectivelor

Elemente de bază pentru planificarea obiectivelor

Stabilirea obiectivelor

Materializarea obiectivelor

Obiective profesionale - carieră

Paşi spre succes

Planul de carieră

Tranziţia de la Școală la viaţa activă Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.

Activităţi: Frontale: S-a purtat o discuţie despre ceea ce înseamnă dorinţe şi obiective. Elevii au înţeles că acest pas al transformării dorinţelor în obiective este un demers foarte util, atât în viaţa personală, la şcoală, cât şi mai târziu în viaţa de adult, că o viaţă organizată, cu obiective clare şi cu un bun management al timpului şi al resurselor personale, maximizează eficienţa si reduce la minimum energia consumată. Atunci când îţi faci un plan, când vrei să ajungi undeva şi stabileşti fiecare pas pe care trebuie să-l faci pentru a ajunge acolo, te simţi cu adevărat liber. Faptul ca eşti stăpân pe propria viaţă, te face să fii liber. Li s-a explicat participanţilor că orice proces de planificare a obiectivelor personale şi profesionale trebuie să înceapă cu o aşa numita autoevaluare, care cuprinde realizarea următorilor paşi: inventarul valorilor, inventarul intereselor, inventare de personalitate, evaluarea aptitudinilor. Au fost prezentate şi discutate recomandări pentru stabilirea obiectivelor:

cunoaşterea priorităţile personale;

determinarea tipurile de obiective de stabilit;

determinarea numărului de obiective de stabilit;

stabilirea obiectivelor din fiecare categorie.

Acestea trebuie să aibă următoarele caracteristici: ambiţioase, cuantificabile, încadrate în timp, realizabile, personale, formulate într-o manieră constructivă, trebuie să fie notate, de exemplu într-un carnet, să fie discutate cu anumite persoane, dar şi revizuite periodic.


23

Individuale: Exerciţiul Copacul dorinţelor. Elevii au avut de notat pe o foaie de hârtie câteva lucruri pe care şi le-au propus să le facă în trecut, împărţindu-le în 2 categorii: cele pe care trebuia să le facă pentru că aşa voiau părinţii, sau prietenii sau oricine altcineva, în afara de ei, iar în cealaltă categorie lucrurile pe care şi le-au propus să le realizeze pentru că îşi doreau ei cu adevărat. S-a pus în evidenţă apoi, procentul de îndeplinire a obiectivelor din fiecare dintre cele două categorii, ajungându-se la concluzia că succesul îl obţii atunci când îţi doreşti cu adevărat să îndeplineşti acel obiectiv. Exerciţiul Lista valorilor mele. Valorile fiecăruia au fost descoperite, realizând o ierarhizare a acestora, după ceea ce îi ghidează în viaţă, alegând ordinea importanţei lor pentru fiecare. Li s-a dat o listă cu lucrurile pe care tinerii le consideră importante. Ca sarcină de lucru, au avut să le aşeze în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă). Li s-a explicat că trebuie să încerce să evaluezi ceea ce este cu adevărat important pentru ei personal, şi nu ceea ce spun alţii că este important. Aplicarea chestionarului Interesele mele, care a permis identificarea în ordine ierarhică, la nivelul persoanei, a următoarelorinterese:interese creativ/inventive; interese estetice; interese stiinţifice; interese sportive; interese social-umanitare; interese agricole/ ecologice; interese economice (comerciale/ financiare); interese tehnice; interese manageriale, de conducere şi organizare. Subiecţii au notat pe grila de răspunsuri cifrele corespunzătoare ierarhiei pe care au stabilit-o la situaţiile sugerate. Prioritatea sau intensitatea intereselor la nivelul persoanei va fi apreciată în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul 1 indică interesul prioritar). Prin răspunsurile date, elevii au obţinut informaţii asupra preferinţelor lor pentru diverse activităţi, fapt ce îi va ajuta în clarificarea unor decizii adecvate de orientare şi realizare profesionale. Ca aplicaţie pentru descoperirea unei laturi a personalităţii, li s-a aplicat elevilor chestionarul pentru identificarea temperamentului – latura dinamico- energetică personalităţii. Aplicaţie practică: Cartonaşul cu obiective şi afirmaţii pozitive. Elevii au notat pe o parte a cartonaşului un obiectiv, iar pe cealaltă faţă, în partea de sus "Plan de acţiune" şi apoi au scris care sunt paşii pe care trebuie să îi facă pentru a-şi îndeplini scopul propus. Motivul pentru care îşi notează obiectivul şi planul de acţiune pe cartonaş, este să îl poată purta la ei tot timpul şi să-l poată citi cât mai des cu putinţă. De fapt în asta constă toată puterea şi eficienţa acestui exerciţiu. Să citească tot ce scrie pe cartonaş de cât mai multe ori posibil. Evaluarea personală favorizează cunoaşterea punctelor tari şi a limitărilor, recunoaşterea vulnerabilităţilor, permite identificarea potenţialului de dezvoltare şi oferă posibilitatea descoperirii aptitudinilor native. Toate aceste beneficii pregătesc individul uman pentru trecerea de la pregătirea şcolară către viaţa activă, munca în echipă, dependenţa şi independenţa fiecăruia. Un instrument des utilizat în procesele de planificare strategică poate fi folosit şi în planificarea carierei. Analiza SWOT (Strengths - Weaknesses - Opportunities - Threats) se axează pe realitatea internă si externă, examinând părţile tari si slabe în cadrul mediului intern, precum şi oportunităţile şi temerile legate de mediul extern. Elevii au realizat independent o alaliză SWOT, având ca obiective: identificarea unor factori externi şi interni care să determine


24

alegerea unei opţiuni în carieră; descoperirea modalităţilor de valorificare a oportunităţilor ce privesc cariera; identificarea unor tehnici de modificare a punctelor slabe şi de confruntare cu aspectele ameninţătoare. PLANIFICAREA CARIEREI Obiective curs :

Analizarea aspiraţiilor, a priorităţilor, a calităţilor personale, a punctelor tari şi a scopurilor prin autoevaluare.

Evaluarea opţiunilor personale privind dezvoltarea personală şi profesională;

Exersarea abilităţilor de elaborare a planului de carieră de scurtă şi lungă durată;

Întocmirea unui Curriculum Vitae şi a unei scrisori de motivaţie sau intenţie.

Oferirea de informaţii privind pregătirea pentru a putea participa cu succes la un interviu privind ocuparea unui loc de muncă.

Identificarea factorilor obiectivi şi subiectivi care pot influenţa alegerea carierei de către adolescenţi.

Realizarea concordanţei dintre capacitatea de autocunoaştere a elevilor şi capacitatea de a efectua alegerea carierei în raport cu propriile competenţe şi aspiraţii.


Necesitatea educaţiei pentru carieră

Specificul activităţilor de orientare a carierei

Etapele dezvoltării carierei

Factori individuali în alegerea carierei

Factori sociali în alegerea carierei

Explorarea posibilităţilor de carieră

Decizia în carieră

Explorarea pieţei muncii

Cheia succesului Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.


25

Activităţi: Frontale: Elevii au înţeles că activităţile de orientare urmăresc dezvoltarea personală şi înzestrarea tanărului cu cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere. Acest fapt se impune cu necesitate în condiţiile unei pieţe de muncă flexibile, cu cerinţe care evoluează în permanenţă: sporeşte complexitatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite; creşte numărul şi complexitatea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor ce trebuie exercitate în cadrul locurilor de muncă; se exercită o presiune crescută asupra individului de a lua o serie de decizii în mod individual; se accentuează rolul abilităţilor de comunicare eficientă; se impune tot mai multă iniţiativă, motivaţie si flexibilitate în exercitarea sarcinilor de muncă. Activităţile de orientare trebuie să vizeze educarea tinerilor pentru independenţă şi flexibilitate în cinci domenii de competenţă:

cunoaştere de sine;

informaţii ocupaţionale;

luarea deciziei;

planificare;

rezolvare de probleme. Aceste competenţe dobândite permit exercitarea unui control asupra propriei dezvoltări şi asigură flexibilitate în managementul carierei. Oferirea de cât mai multe informaţii care să vină în sprijinul elevilor pentru a putea răspunde la unele întrebări, astfel încât ele să contribuie la parcurgerea etapelor dezvoltării carierei:

Cine sunt eu? Ce pot să fac? Ce vreau?

Ce stiu despre profesii? Ce meserie mi se potrivește?

Ce decizie am luat? Cum o pot pune în practică?

Cum îmi caut un loc de muncă? Cum îl păstrez? Exerciţiul Afişul pe spate. S-a cerut fiecărui participant să noteze pe o foaie de hârtie trei calităţi personale. Foaia este lipită pe spatele fiecăruia cu partea scrisă în jos, astfel încât nimeni să nu poată citi ce este scris. Fiecare participant s-a plimbat prin clasă şi a notat câte un lucru bun, pozitiv(calitate) pe foaia de pe spatele fiecăruia dintre colegi. După ce elevii au scris fiecăruia dintre colegi, foile s-au dau jos şi aceştia au citit mesajele primite. S-a discutat despre concordanţa dintre părerea proprie despre sine şi părerilor celorlalţi. Individuale: Exerciţiu de autocunoaştere. Fiecare participant a realizat un inventar al calităţilor proprii, fiindcă acestea trebuie valorificate în exercitarea profesiei pe care şi-o va alege. Pentru a face acest lucru e necesar să parcurgă o etapă de autocunoaştere, care îi va permite să conştientizezi aspectele legate de propria identitate. Exerciţiu de identificare a deprinderilor/abilităţilor. Elevii au identificat într-un tabel, abilităţile transferabile care li se potrivesc, ierarhizându-le în „TOP 5” al abilităţilor transferabile importante pentru fiecare.


26

Au prezentat cel puţin o activitate sau o situaţie în care aceste abilităţi au fost formate şi dezvoltate: activităţi şcolare, activităţi culturale/sportive, hobby-uri, s.a. Chestionarul pentru identificarea intereselor, a reprezenta un mod uşor prin care elevii şi-au putut descoperi domeniul de interese, acele tipuri de activităţi pe care le pot realiza întotdeauna cu plăcere şi eficienţă. Exerciţiu de identificare a valorilor. Dintr-o enumerate de valori, elevii au subliniat trei valori pe care le-au considerat foarte importante pentru ei în alegerea unui loc de muncă. Li s-a explicat faptul că pot alege, ţinând cont de modul în care îşi trăiesc viaţa şi le-ar plăcea să trăiască în continuare. Exerciţiu Proiect de viitor, a avut ca obiectiv determinarea pasilor traseului educaţional pe care ar trebui să-l urmărească fiecare participant. Pe linia ascendentă, elevii au trecut cât mai multe etape şi experienţe legate de formările educaţionale pe care le vor urma, dar şi formările practice (spre exemplu voluntariat sau angajare pe perioada vacanţelor şcolare). Acest exerciţiu îi va ajuta să-şi stabilească obiective pe termen scurt şi pe termen lung, care vor avea ca finalitate obţinerea carierei profesionale dorite de fiecare. Exerciţiul Job-ul meu ideal. În construcţia carierei un lucru foarte important este să te proiectezi in viitor. De aceea, le-am propus elevilor să se gândească la felul în care ar arăta locul lor de muncă ideal şi să-l descrie, precizând: atribuţiile pe care le vor avea, programul, stilul de lucru, mediul în care vor lucra, stilul de viaţă pe care îl permite, recompensare. DEZVOLTARE COMUNITARĂ Obiective curs :

Identificarea noţiunilor: om, societate, comunitate;

Definirea dezvoltării comunitare

Identificarea tipurilor de abordare a comunităţii

Stabilirea etapelor procesului de dezvoltare comunitară

Definirea conceptului de actor social

Enuntarea tipurilor de participare intr-o comunitate


Noţiunile de om, societate, comunitate

Dezvoltarea comunitară

Tipuri de abordare comunitară

Conceptul de actor social

Tipuri de participare intr-o comunitate Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.


27

Activităţi: Individuale: Au fost reactualizate şi consolidate cunoştinţele referitoare la om, societate si comunitate, precum si diferenţele dintre oameni, utilizându-se şi un exerciţiu de autocunoaştere, “Cine sunt eu?” Jocul -,,Lista de valori,, prin care s-a experimentat în plan concret conceptul de comunitate. Elevii au ales dintr-o lista de valori unanim acceptate un număr de 14, in ordinea preferinţelor. Impreună cu lectorul, elevii au identificat principalele valori care sunt prezente la majoritatea cursantilor, valori care constituie liantul unei comunităţi Reflecţii personale asupra temei Pe grupe (4-5 membri): Fiecare grup a desenat un copac format dintr-o comunitate restransă de oameni, familie, prieteni, colegi, vecini şi a identificat rolul fiecaruia in dezvoltarea personală şi a atingerii obiectivelor individuale. VOLUNTARIAT Obiective curs :

Informarea cu privire la conceptul de voluntariat;

Prezentarea unor elemente esentiale despre istoricul voluntariatului

Identificarea sarcinilor voluntarilor

Informare cu privire la managemntul voluntarilor

Enunţarea responsabilităţilor voluntarilor


Noţiunile de voluntar, voluntariat

Voluntariatul în istoria antică

Sarcinile şi responsabilităţile voluntarului


28

Prezentarea teoretică a fost alternată cu exerciţiile practice – pe grupe de lucru, dar şi cu activităţi desfăşurate individual.

Activităţi: Individuale: Prin metoda brainstorming, au fost identificate principalele caracteristici care definesc voluntariatul. Cu ajutorul unui chestionar, elevii au identificat trei calitati personale ,care i-ar ajuta în postura de voluntar, alte trei caliăţi care le-ar fi necesare, precum şi trei calităti pe care le identifică la colegul de lângă ei. Scopul exerciţiului este de cunoaştere a resurselor personale necesare în voluntariat. Aplicatie practică - fiecare elev identifică un caz din istoria personală în care a acţionat ca un voluntar, iar intervenţia sa directă a ajutat o persoană sau o familie. Aplicatia se face cu ajutorul unui chestionar care se completează individual de fiecare elev. Cazurile sunt prezentate public, iar elevii îşi expun opinia cu privire la fiecare caz în parte. Sunt identificate şi alte soluţii. REALIZAREA DE ACTIVITATI PRACTICE Obiective specifice:

Dezvoltarea abilităţilor elevilor, de identificare, analiză şi valorificare a resurselor informaţionale cu care au intrat în contact;

Valorizarea critică şi selectivă a informaţiilor;

Încurajarea autonomiei intelectuale a elevilor, a spiritului de iniţiativă şi de colaborare;

Dezvoltarea abilităţilor de implicare a elevilor în realizarea şi prezentarea unor materiale, în depăşirea barierelor de comunicare;

Exprimarea liberă a elevilor prin cele mai diverse mijloace.

Pentru consolidarea si evaluarea cunostintelor si informatiilor insusite de reprezentantii grupului tinta, in perioada 16 august -10 septembrie 2010, au fost derulate sesiuni de activitati practice.


29

Programul de activitati practice a constat in organizarea de concursuri cu premiere, concursuri destinate tuturor reprezentantilor grupului tinta din cele 4 comune. Tematica programului de activitati practice a vizat realizarea de catre copiii/adolescentii din grupul tinta a unor lucrari practice in echipe de lucru, lucrari ce au constat in realizarea de afise si eseuri in una dintre tematicile de educatie non-formala sustinute (Luarea Deciziilor, Comunicare, Acceptarea diferentelor, Rezolvarea problemelor, Gandirea Critica).

Chestionare de evaluare ale programului pilot (centralizare finală) Pe parcursul celor 40 zile de derulare a modulelor de formare având ca obiectiv general dezvoltarea abilităţilor de viaţă, numarul de zile x numarul participantilor a fost de 665. La sfârşitul fiecărei secvenţe de formare aceştia au primit câte un chestionar de evaluare a modului din ziua respectivă. În urma centralizării tuturor chestionarelor rezultatele au fost următoarele: ITEM 1- “Ce mai vreau ştiu?” frecvent s-au întâlnit răspunsurile

Cum să aplic ceea ce am învăţat

Tot ce este nou şi îmi va folosi în viaţă

Mai multe despre fiecare modul în parte

Toate noutăţile sunt binevenite

Lucruri benefice pentru viitorul meu

Cât mai multe despre viaţa adolescenţilor ITEM 2 - “Cum o să aplic ceea ce am învăţat?” au fost intalnite cu preponderenta raspunsurile: O să transmit şi celorlalţi despre ce am învăţat

Viaţa o sa-mi arate unde şi când va trebui să aplic ce am învăţat

În viaţa de zi cu zi

Când o să-mi caut o slujbă, în cadrul unui grup de persoane

În ceea ce o să fac de acum înainte

Când apare o problemă în viaţa mea o să încerc să o rezolv aplicând ce am învăţat

Să mă organizez pe viitor, să pun accent pe ce este mai important pentru mine

Facem transfer în viaţa reală

Când o să am nevoie ITEM 3 - “Cum m-am simţit în cadrul grupului?”- majoritatea respondenţilor spun că s-au simţit „Relaxat” - 85,11%, 18,50% s-au simţit „Apreciat”, sub 5% au optat pentru „Valorificat”, „Stimulat” şi „Foarte bine”.


30

85.11%

18.50%

3.16% 4.51% 1.05%

Cum v-aţi simţit în cadrul grupului?

Relaxat

Apreciat

Stimulat

Valorificat

Foarte bine

ITEM 4 - “Cum consideraţi că a fost prestaţia formatorilor?” – majoritatea participanţilor au considerat că aceasta a fost „Foarte bună” – 95,19%, iar 4,81% consideră că aceasta a fost „Bună” sau „Medie”.

95.19%

4.21% 0.60%

Cum consideraţi că a fost prestaţia formatorului?

Foarte bună

Bună

Medie

ITEM 5 - „Cum consideraţi că a fost organizarea întâlnirii?” majoritatea celor care au răspuns consideră că aceasta a fost „Foarte bună” – 94,14, iar 5,86% dintre respondenţi consideră că aceasta a fost „Buna” sau „Medie”

94.14%

5.71% 0.15%

Cum consideraţi că a fost organizarea întâlnirii?

Foarte bună

Bună

Medie


31

Prezentarea partenerilor proiectului Prezentarea Asociației Formare Dezvoltare Asistență Forda Buzău Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău este persoană juridică de drept privat, independentă, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, ce funcţionează în conformitate cu reglementările Ordonanţei nr. 26/2000 completată cu Legea 246/2005 şi în baza statutului său. În conformitate cu Statutul Asociaţiei FORDA, scopul organizaţiei constă în implementarea de programe de asistenţă, consultanţă şi formare destinate resurselor umane – persoane fizice din cadrul instituţiilor publice, organizaţiilor neguvenamentale, organizaţiilor profesionale în vederea :

dezvoltării capacităţii instituţionale a acestora

stimulării relaţiilor de parteneriat la nivel local şi/sau regional Principalele activităţi desfăşurate în prezent sunt : Servicii de consultanţă, asistenţă, instruire, acces direct la resurse furnizate gratuit sectorului neguvernamental, respectiv :

consiliere juridică şi asistenţă în înfiinţarea de ONG –uri,

asistenţă în elaborarea cererilor de finanţare,

asistenţă privind managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă,

asistenţă în implementarea procedurilor de achiziţii, în elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare,

organizarea de evenimente de vizibilitate destinate sectorului neguvernamental,

cursuri de formare profesională în domeniile -Managementul proiectelor, Dezvoltare comunitară, Cultura organizaţională, Managementul Resurselor Umane, Planificare Strategică, Planul de afaceri pentru ONG-uri ;

Servicii de consultanţă şi asistenţă destinate administraţiei publice locale :

asistenţă în elaborarea cererilor de finanţare,

elaborare de analize cost – beneficiu,

asistenţă în implementarea proiectelor comunitare; Servicii de consultanţă şi asistenţă destinate sectorului privat :

studii de fezabilitate, planuri de afaceri, documentaţii pentru obţinerea de finanţări nerambursabile

cursuri de formare profesională în domeniile: Managementul proiectelor, Management financiar, Planul de afaceri, Elaborarea cererilor de Finanţare.

Servicii de educatie non-formala in domeniul dezvoltarii abilitatilor de viata ale copiilor, in cadrul proiectelor cu finantare nerambursabila si in cadrul parteneriatelor incheiate cu Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Buzau si Unitati de invatamant din judetul Buzau;


32

Prezentarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Buzău

Centrul Judeţean de Resurse și de Asistenţă Educaţională Buzău s-a infiinţat pe 1 februarie 2007 și reprezintă o instituţie de învăţământ specializată în oferirea, coordonarea și monitorizarea de servicii educaţionale specifice (servicii de informare, consiliere, formare, de expertizare și diagnosticare până la terapiile specifice de compensare, recuperare, reabilitare, asistenţă educaţională și integrare), acordate:

copiilor / elevilor

cadrelor didactice

părinţilor

membrilor comunităţii buzoiene pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate precum și asistenţa necesară în acest sens. C.J.R.A.E. Buzău promovează:

comunicarea deschisă

dezvoltarea personală

încurajarea creativităţii

învăţarea prin acţiune

acceptarea diferenţelor individuale

lucrul în echipă

colaborarea

calitatea/eficienţa

preocupare pentru imagine


33

Bibliografie:

Programul Naţional de Reforme- Strategia de la Lisabona; POSDRU - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 ; Barometrul De Opinie Publică – TINERET 2008 ; Studiul “Nevoi Emergente ale Copiilor din România” Strategia Dezvoltării Activităţii Educative Şcolare și Extraşcolare Riscuri și Inechităţi Sociale în România - Administraţia Prezidenţială / Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice - Septembrie 2009 Planul Managerial al Inspectoratului Școlar Judeţean Buzău 2009-2010 www.singuracasa.ro www.copiisitineri.ro


34

Anexe incluse pe CD:

materialele de promovare a proiectului (pliant , afiș)

materiale de prezentare utilizate în susţinerea Forumurilor locale în comunităţi

materialele utilizate în Campania de informare și conștientizare (pliantul și afișul „Învaţă să speri, Învaţă să decizi, Învaţă să trăiești”)

Suporturile de curs : o Comunicare, o Acceptarea diferenţelor, o Luarea de decizii, o Rezolvarea problemelor, o Gândirea critică, o Autoînvăţarea, o Autoresponsabilizarea, o Stabilirea obiectivelor, o Planificarea Carierei, o Dezvoltare Comunitară o Voluntariat o Egalitatea de Șanse

Chestionare de evaluare utilizate în proiect


35

Program de dezvoltare a abilităților de viață

ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:

Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând

minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență - FORDA Buzău

Octombrie 2010

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a

Uniunii Europene

Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE

contactați: [email protected]

mailto:[email protected]

ghid

Documents