ghid privind proiectarea si executare lucrarilor de reabilitare termica a locuintelor...
TRANSCRIPT
GHID PRIVIND PROIECTAREA �I EXECUTAREA LUCR�RILOR
DE REABILITARE TERMIC� A LOCUIN�ELOR COLECTIVE
Indicativ:
Contract: 411/2009 Faza: 1 Redactarea: I Beneficiar: MDRT
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul ghid se refer� la proiectarea �i executarea lucr�rilor de reabilitare termic� a
locuin�elor colective construite în perioada 1950-1990 încadrate în Normele
Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 privind cre�terea performan�elor
energetice a blocurilor de locuin�e.
1.1.2. Ghidul include în conceptul de reabilitare termic� ansamblul de lucr�ri de
renovare/modernizare necesare �i posibil de aplicat pe ansamblul cl�dirii (elemente
de construc�ie �i instala�ii) �i op�ional pe fiecare unitate func�ional� independent� (de
regul� apartament, uneori spa�iu comercial).
1.1.3. Ghidul prezint� variante constructive �i detalieri pentru diverse moduri de realizare a
recomand�rilor cuprinse în Ordinul MDRL nr.1071/16.12.2009, care modific� �i
completeaz� Ordinul MTCT nr.157/2007, referitoare la reducerea costurilor pentru
energie prin îmbun�t��irea performan�ei energetice �i anume:
- sporirea rezisten�ei termice peste valorile minime prev�zute în normele tehnice în
vigoare pentru pere�i exteriori, plac� peste subsol �i plan�eul de peste ultimul
nivel (în majoritatea cazurilor acoperi� teras�) prin izolare termic�;
- înlocuirea tâmpl�riei exterioare existente aferent� spa�iilor comune �i
apartamentelor cu tâmpl�rie eficient� energetic;
- refacerea instala�iilor, înlocuirea sau completarea acestora pentru cre�terea
randamentului �i sc�derea consumurilor.
Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIAL� DURABIL� „URBAN-INCERC” SUCURSALA INCERC BUCURE�TI
Aprobat de: MINISTERUL DEZVOLT�RII REGIONALE �I TURISMULUI Cu ordinul nr.
2
1.1.4. Ghidul cuprinde criterii �i niveluri de performan�� pentru solu�ii în ansamblu �i
materialele preconizate �i completeaz� lista m�surilor pentru îmbun�t��irea
performan�ei energetice cu urm�toarele:
- refacerea protec�iei hidrofuge a cl�dirii împotriva apei din precipita�ii prin
realizarea noilor învelitori concomitent cu suplimetarea termoizola�iei la
acoperi�urile plate, tip teras�, sau cu �arpant�;
- executarea protec�iei hidrofuge a logiilor, a balcoanelor �i a subsolurilor;
- cre�terea gradului de rezisten�� la foc din exterior prin protejarea golurilor
ferestrelor de gazele fierbin�i �i fumul degajat în cazul producerii unui incendiu
într-un apartament de la etajele inferioare sau al�turat;
- asigurarea igienei, s�n�t��ii �i confortului olfactiv constând în protec�ia calit��ii
aerului introdus pe cale natural� din exterior în locuin�e, protec�ie realizat� cu
mijloace pasive care asigur� înl�turarea, în procente variabile, a gazelor arse
emise de co�urile centralelor termice de apartament, a diverselor noxe degajate
prin hote sau ferestre ale buc�t�riilor �i prafului rezultat al activit��ilor casnice;
- asigurarea cerin�elor arhitecturale ale imobilului �i încadrarea unitar� a diferitelor
elemente, op�ionale precum aparate de aer condi�ionat sau grilaje antiefrac�ie,
oferirea posibilit��ii de montare direct� sau ulterioar� a unor elemente care s�
permit� modificarea condi�iilor de iluminare natural�, de vizibilitate sau de
protec�ie la însorire cu obturarea temporar�, par�ial� sau total� a ferestrelor.
1.2. DOMENIU DE APLICARE
1.2.1. Ghidul se adreseaz� proiectan�ilor, executan�ilor, beneficiarilor de cl�diri,
organismelor administrative �i organelor de urm�rire �i control din domeniul
construc�iilor.
1.2.2. Ghidul se utilizeaz� din etape de stabilire a solu�iilor �i a tuturor datelor tehnice
necesare analizei eficien�ei economice cuprinse în Auditul Energetic, pentru
întocmirea Documenta�iei de avizare �i a Proiectului Tehnic precum �i la elaborarea
Caietului de Sarcini pentru atribuirea contractului de executare al lucr�rilor de
reabilitare în vederea cre�terii performan�ei energetice a blocurilor de locuin�e;
1.2.3. Prevederile prezentului ghid se aplic� la lucr�rile de interven�ie la anvelopa �i
instala�iile cl�dirilor de locuin�e colective care au ca scop sc�derea consumului
specific pentru înc�lzire sub 100 kWh/m2 arie util� �i an f�r� transformarea acestora
în „case cu consum redus de energie”.
3
1.2.4. Prevederile ghidului se por utiliza prin asimilarea selectiv� �i altor tipuri de cl�diri
civile sau industriale înc�lzite, cu regim normal de exploatare.
1.2.5. Ghidul se va aplica împreun� cu prescrip�iile tehnice în vigoare indicate în anexa
fiec�rui capitol.
1.2.6. Ghidul nu cuprinde solu�ii de reabilitare pentru:
- edificii publice, l�ca�uri de cult sau cl�diri cuprinse în lista de patrimoniu;
- cl�diri social-culturale, industriale sau locuin�e cu structur� metalic� �i anvelop�
din panouri termoizolate din lemn sau metal;
- construc�ii cu cerin�e speciale ale regimului, de temperaturi �i umiditate (spa�ii
frigorifice, medii agresive, etc.).
1.3. REFERIN�E PRINCIPALE
Prezentul ghid va fi utilizat împreun� cu reglement�rile tehnice indicate în anex�.
1.4. TERMINOLOGIE
- anvelopa cl�dirii: ansamblul compozit alc�tuit din diverse produse de
construc�ie, aplicat perimetral, exterior, peste elementele de închidere existente,
cu scopul de a ridica nivelul de performan�� higrotermic� a acestora la cerin�ele
actuale impuse de reglement�rile tehnice în vigoare;
- element de închidere: element de construc�ie care delimiteaz� �i protejeaz�
volumul interior al înc�perii/cl�dirii de mediul exterior �i de varia�iile acestuia;
- permeabilitatea la vapori: proprietatea materialelor de a permite sau nu
trecerea vaporilor de ap� între cele dou� suprafe�e ale acestuia;
- punte termic�: zon� de disipare a energiei termice datorat� neomogenit��ii
structurale eviden�iat� de existen�a fenomenelor distructive (condens, mucegai)
urmare rezisten�ei termice specifice locale sensibil mai mic� fa�� de rezisten�a
termic� specific� în câmpul elementului de construc�ie respectiv;
- tasare: caracteristic� mecanic� privind deformabilitatea unui material
termoizolant, exprimat� prin varia�ia relativ� a grosimii acestuia, sub efectul unei
înc�rc�ri statice prestabilite func�ie de tipul de material;
- hidroizola�ie sau izola�ie hidrofug�: component� a anvelopei cl�dirii cu rol de
protec�ie a acesteia împotriva precipita�iilor atmosferice;
4
- termoizola�ie sau izola�ie termic�: component� a anvelopei cl�dirii care confer�
nivelul de performan�� higrotermic� stabilit� prin reglementare;
- material termoizolant: produs industrial având conductivitatea termic� de calcul
� 0,10 W/(mK);
- aptitudine de utilizare: capacitatea unei componente a anvelopei de a îndeplini
func�iunea proprie în condi�ii specifice;
- durat� de exploatare: perioada de timp în care o component� a anvelopei
asigur� cerin�ele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare, condi�ionat� de
verificare �i între�inere periodic�;
- etan�eitate: proprietate definitorie a hidroizola�iei �i în general a învelitorii
acoperi�urilor caracterizat� prin clase de impermeabilitate �i care const� în
protec�ia structurii �i a spa�iului interior împotriva p�trunderii apei din precipita�ii;
- exploatare: utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea m�surilor
obligatorii de între�inere �i verificare;
- structur� (alc�tuire) hidroizolant�: ansamblu multistrat de produse cu propriet��i
hidrofuge care compun o hidroizola�ie;
- barier� contra vaporilor: strat impermeabil la trecerea vaporilor de ap� cu rol
de a preveni umezirea excesiv� a produselor termoizolante �i a reduce pericolul
acumul�rii cumulative a apei în structura elementelor de construc�ie sau
anvelopante;
- sistem de difuzie: component� aplicat� cu tehnologie proprie, cuprinzând
elemente specializate cu rol de egalizare a presiunii vaporilor de ap� �i de
evacuare a acestora din straturile alc�tuitoare ale anvelopei construc�iilor;
- cas� cu consum de energie redus (Low Energy House): imobil care
prezint� un consum de energie pentru înc�lzire (pe baz� de combustibili fosili)
sub 50 kWh/m2 an;
- cas� pasiv� (Passive House): imobil a c�rei înc�lzire se asigur� pe baz� de
energii neconven�ionale �i necesarul de energie final� din combustibili fosili nu
dep��e�te 20 kWh/m2 an;
- ETICS (External Thermal Insulation Composite System): sistem compozit
de izolare termic� la exterior;
- EIFS (Exterior Insulation and Finishing System): sistem exterior de izolare
�i finisare.
5
2. PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE
a) Conform legisla�iei în vigoare proiectarea lucr�rilor de interven�ie asupra cl�dirilor
existente cuprinde:
- efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten�� a blocului de
locuin�e cuprins în program �i comunicarea coordonatorului local acceptul sau
necesitatea efectu�rii unor lucr�ri de repara�ii �i/sau consolid�ri care
condi�ioneaz� executarea lucr�rilor de reabilitare;
- efectuarea Auditului Energetic �i elaborarea Certificatului de performan��
energetic� corespunz�tor st�rii actuale; Aceast� etap� mai cuprinde „Analiza
eficien�ei economice” care indic� „durata de recuperare a investi�iei”, calculat�
pe baza materialelor �i tehnologiilor de execu�ie alese �i costului estimat al
lucr�rilor de investi�ie astfel încât, ulterior, s� nu fie necesar� suplimentarea
cantit��ilor de lucr�ri �i dep��irea costurilor. Tot în aceast� etap� ar trebui ca
beneficiarii s� opteze în cuno�tin�� de cauz� pentru adoptarea acelor m�suri de
reabilitare/modernizare a p�r�ilor comune sau individuale �i costurile acestor
m�suri obligatorii sau op�ionale care cad în sarcina lor;
- întocmirea documenta�iei de avizare pentru lucr�rile de interven�ie;
- elaborarea documenta�iei tehnice pentru autorizarea execut�rii lucr�rilor de
interven�ie �i ob�inerea avizelor �i acordurilor solicitate pentru emiterea
autoriza�iei de construire;
- întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execu�ie �i verificare pentru
respectarea cerin�elor esen�iale;
- elaborarea caietului de sarcini de c�tre coordonatorul local;
- asigurarea asisten�ei tehnice �i participarea la inspec�ia fazelor determinante;
- elaborarea raportului privind terminarea lucr�rilor cu ocazia recep�iei la
terminarea lucr�rilor �i înmânarea coordonatorului local a Certificatului de
performan�� energetic� corespunz�tor imobilului reabilitat.
6
b) Documenta�ia tehnic� pentru lucr�rile de interven�ie în vederea cre�terii
performan�ei energetice, care semnific� reducerea consumului de energie �i a
emisiilor poluante, se întocme�te pe baza cunoa�terii st�rii fizice a obiectului supus
reabilit�rii �i pe concluziile favorabile ale expertizei tehnice cu privire la rezisten�a
mecanic� �i stabilitatea imobilului;
c) În cazul în care expertiza tehnic� constat� deficien�e ale structurii de rezisten��,
întocmirea auditului energetic �i a celorlalte documenta�ii tehnice se suspend� pân�
la remedierea deficien�elor semnalate;
d) Interven�ia pentru reabilitarea termic� a blocurilor de locuin�e const� în proiectarea
�i executarea urm�toarelor lucr�ri (enumerarea, nu este limitativ�):
- realizarea unei anvelope termoizolante aplicat� perimetral imobilului existent, pe
pere�ii exteriori, peste plan�eul ultimului nivel �i sub plan�eul dintre primul nivel
sau parter �i spa�iile reci adiacente (hol sau subsol);
- realizarea anvelopei hidroizolante denumit�:
• hidroizola�ie, când este aplicat� pe acoperi�urile tip teras� ale imobilului
sau pe elemente adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
• învelitoare, când este executat� pe acoperi�uri �arpant�;
• hidroizola�ie subteran�, când este aferent� subsolurilor �i soclurilor
cl�dirilor.
- înlocuirea ferestrelor �i a u�ilor exterioare existente inclusiv u�ile de acces în
bloc, cu tâmpl�rie performant� energetic;
- refacerea �i modernizarea instala�iilor aferente cl�dirii;
- crearea condi�iilor realiz�rii unui ansamblu unitar pentru asigurarea cerin�elor
esen�iale privind „siguran�a în exploatare” �i „igiena, s�n�tate �i mediu”.
e) Concomitent cu aplicarea acestor m�suri constructive se pot eviden�ia recomand�ri
privind modul de exploatare a aparatelor casnice �i a instala�iilor interioare, m�suri
de economisire a energiei aplicabile nerestrictiv la nivel individual, cuprinse în
anexa la prezentul ghid.
7
2.1. CONDI�II PENTRU PROIECTAREA LUCR�RILOR DE IZOLA�II TERMICE
Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a cl�dirii se asigur� de
c�tre proiectantul de arhitectur� cu competen�� în domeniu în colaborare cu expertul
de specialitate atestat pentru cerin�a „economie de energie �i izolare termic�” pe baza
calculului de dimensionare a protec�iei termice întocmit de auditorul energetic �i a
reglement�rilor tehnice în vigoare.
2.1.1. Date de tem�
Aceste date se asigur� de coordonatorul local �i se completeaz� de proiectantul de
specialitate prin participarea direct� la elaborarea lor �i/sau din urm�toarele
documenta�ii:
2.1.1.1. Expertiza tehnic� privind rezisten�a �i stabilitatea construc�iilor asigur�
informa�ii privind:
- starea de afectare fizic� a construc�iei;
- aspecte arhitecturale (placaje, rosturi, goluri);
- aspecte func�ionale (modific�ri, ad�ugiri);
- comportarea în timp la ac�iuni naturale sau accidentale;
- condi�ii locale de amplasament;
- starea tehnic� actual� a elementelor constructive ale imobilului (pere�i, balcoane,
atice, terase/�arpante, tâmpl�rie, socluri, trotuare, etc.);
- eviden�ierea eventualelor lucr�ri de interven�ie efectuate în trecut (care ar putea
condi�iona realizarea m�surilor de izolare termic�).
2.1.1.2. Auditul energetic precizeaz�:
- caracteristicile izola�iei termice (rezisten�a termic�, conductivitatea termic� –�– �i
grosimea acesteia);
- concluziile privind lucr�rile de interven�ie la anvelopa imobilului.
2.1.1.3. Proiectul ini�ial sau releveul cl�dirii (întocmit în lipsa documenta�iei) indic�:
- dimensiuni geometrice în plan �i eleva�ii ale construc�iei;
- dimensiunile golurilor �i felul tâmpl�riei;
- grosimea pere�ilor �i alc�tuirea acestora;
- dispunerea �i dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri,
buiandrugi).
8
2.1.1.4. Expertiza tehnic� de specialitate precizeaz�:
- starea elementelor care se reabiliteaz� (pere�i, plan�ee) �i care devin suport
pentru termoizola�ie;
- eventualele lucr�ri necesare corect�rii suportului;
- starea �i caracteristicile izola�iei termice existente;
- rezultate ale încerc�rilor de laborator.
2.1.1.5. Solu�ii preconizate pentru termoizolarea pere�ilor exteriori partea opac�):
- pentru reabilitarea termic� a blocurilor de locuin�e se utilizeaz� de regul�
pozi�ionarea termoizola�iei pe fa�a exterioar� a pere�ilor pentru a nu se reduce
suprafa�a apartamentelor �i pentru a se asigura tratarea unitar� a imobilului �i a
continuit��ii protec�iei în scopul elimin�rii pun�ilor termice;
- termoizola�ia este integrat� într-un ansamblu compozit de tip „compact” sau de tip
„ventilat”;
- pentru realizarea anvelopei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul
sau mai multe ansambluri compozite alese de proiectant în func�ie de
caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare, ac�iuni mecanice);
- ansamblul compozit realizat dintr-o component� termoizolant� �i o component�
de protec�ie �i finisaj se va aplica pe componenta rezistent� constituit� din pere�ii
existen�i ai imobilului numai dup� efectuarea opera�iunilor de preg�tire a acestora,
opera�iuni care vor trebui cuprinse în documenta�ia economic� �i care constau în:
• localizarea �i înl�turarea por�iunilor cu tencuial� neaderent� �i a zonelor cu
beton segregat sau cu alte degrad�ri;
• în�turarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, mu�chi, etc.;
• rectificarea tencuielii �i a suprafe�elor de beton carbonatat, utilizându-se
mortar compatibil;
• rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre
tronsoanele imobilelor învecinate;
• efectuarea str�pungerilor necesare instala�iilor (hote, centrale termice);
• încheierea lucr�rilor de repara�ii sau de înlocuire a tâmpl�riei exterioare
(ferestre �i u�i) precum �i a izola�iei hidrofuge a aticului terasei;
• efectuarea egaliz�rii �i planeit��ii suprafe�ei suport.
9
2.1.1.5.1. Ansamblul compozit compact ETICS (EIFS)
a. Ansamblul ETICS (EIFS) const� în realizarea unor alc�tuiri multistrat aplicate
pe �antier într-o succesiune de faze determinante. Produsele fabricate
industrial sunt livrate ca un sistem complet specifice fiec�rui ansamblu
compozit ETICS;
b. Componenta termoizolant� �i componenta de protec�ie �i finisaj formeaz� un
ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistent� �i între ele prin
adezivitatea produselor utilizate;
c. În detaliu, ETICS compact este alc�tuit din urm�toarele straturi indicate în
ordinea tehnologic�, de la componenta rezistent� (constituit� de pere�ii din
beton, zid�rie de B.C.A. sau c�r�mid�) spre exterior:
- adezivul specific pentru lipirea izola�iei termice pe suport (pere�i);
- pl�cile termoizolante (componenta termoizolant�);
- mijloace de fixare mecanic� (ancore, dibluri expandabile, profile);
- unul sau dou� straturi de protec�ie (grund sau mas� de �paclu din mortar
adeziv) din care cel pu�in unul con�ine o arm�tur� din plas� din fire de sticl�
sau metalic�;
- tencuiala decorativ�.
d. Proiectantul va indica:
- cota de fixare a profilului de soclu, sau cota bazei anvelopei (aplicarea
acesteia poate sa inceap� de la orice nivel)
- zonele expuse ac�iunilor mecanice pe care se vor executa m�suri de
protec�ie suplimentare: armare cu dou� rânduri de plas� �i/sau placaj
ceramic în loc de tencuiala decorativ� �i/sau înlocuirea pl�cilor de polistiren
expandat (EPS) cu pl�ci din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri;
- modul de lipire a pl�cilor termoizolante: în aderen�� total� sau în puncte;
- culoarea stratului de finisaj, având în vedere c� pentru evitarea apari�iei
cr�p�turilor în tencuial� este necesar� sc�derea temperaturii tencuielii prin
alegerea culorii în func�ie de orientarea fa�adei din punct de vedere al
expunerii la însoleiere �i al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de
culori care trebuie s� înso�easc� documenta�ia ansamblului ETICS;
- particularit��ile constructive �i ordinea opera�iunilor.
10
11
2.1.1.5.2. Ansamblul compozit cu strat de ventila�ie
a. Ansamblul EIFS cu strat de ventila�ie const� în realizarea unor alc�tuiri
multistrat fabricate industrial �i asamblate pe �antier;
b. Componenta de protec�ie �i finisaj (placaj) se fixeaz� pe un schelet metalic
ancorat mecanic de pere�i, amplasat peste termoizola�ie pentru a nu crea pun�i
termice �i a nu întrerupe continuitatea acesteia; placajul poate fi executat din
panouri metalice, stratificate HPL, elemente ceramice, pl�ci armate cu fibre
sau compozite (Albond, Reynobond sau similare); spa�iul dintre termoizola�ie
�i protec�ie (placaj) constituie un strat de aer ventilat care are rolul de
eliminare a vaporilor de ap� �i de egalizare a presiunilor de pe cele dou� fe�e
ale anvelopei;
c. Datorit� existen�ei stratului de aer ventilat izola�ia termic� se va prevedea
numai din produse incombustibile (A1) sau greu combustibile (A2, s3, d0);
d. Profilele scheletului metalic (montan�i, traverse, console) �i caracteristicile
ancorelor de fixare (diametru, tip, num�r) sunt indicate de furnizor �i trebuie
verificate prin calcule de rezisten�� la condi�iile impuse de amplasament (zona
seismic�, expunere la vânt), de tipul suportului (beton, B.C.A.) de grosimea
izola�iei �i de tipul placajului;
e. Planeitatea pere�ilor se realizeaz� prin reglarea profilelor scheletului metalic,
dar acest lucru nu exclude rectificarea pere�ilor existen�i (cu excep�ia efectu�rii
egaliz�rii �i planeit��ii);
f. Ansamblul compozit cu strat de ventila�ie se realizeaz� dup� preg�tirea
suportului (pere�ilor) în urm�toarea ordine tehnologic� de montaj:
•••• ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistent� a imobilului;
•••• fixarea termoizola�iei din pl�ci sau rulouri din vat� mineral� ca�erat�, cu
folia de aluminiu spre peretele existent;
•••• aplicarea pe fa�a exterioar� a termoizola�iei a foliei antivânt, folie
permeabil� la vaporii de ap�;
•••• montarea placajului (componenta de protec�ie �i finisaj).
12
13
2.1.1.5.3. Ansamblul compozit EIFS cu strat drenant
a. Ansamblul EIFS cu strat drenant const� în fixarea unor panouri (termoizolante
�i finisate) pe pere�ii imobilului peste un strat drenant, slab ventilat sau cu
ventila�ie controlat�;
b. Componenta termoizolant� �i componenta de protec�ie �i finisaj, realizate
industrial sub form� de panouri prefabricate, se monteaz� pe un schelet
ancorat de pere�ii trata�i anticondens.
14
2.1.1.6. Solu�ii preconizate pentru termoizolarea acoperi�urilor tip teras�
- blocurile de locuin�e existente au majoritar acoperi�ul cu structur� din beton armat
de tip teras� necirculabil�, cu acces ocazional pentru interven�ii;
- termoizola�ia actual� (din diverse produse, predominant BCA) este acoperit� cu o
�ap� de egalizare �i protec�ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip
hidroizola�ie bituminoas�;
- reabilitarea acoperi�urilor tip teras� se concepe pentru întreaga alc�tuire
termohidroizolant� conform prevederilor din documenta�ia tehnic� indicat� în
anexa 1., cu urm�toarele amendamente:
• în cazul în care duratele de exploatare ale hidroizola�iei �i termoizola�iei sunt
diferite, solu�iile propuse ar trebui s� fie structurate astfel încât efectuarea
ulterioar� a interven�iilor la hidroizola�ie s� se fac� f�r� afectarea
termoizola�iei;
• având în vedere spa�iul semipublic al teraselor �i condi�iile climatice , varianta
de aplicare a termoizola�iei ranversate trebuie condi�ionat� de m�suri de
realizare a planeit��ii suportului �i de protec�ie contra efrac�iei. Se va calcula
�i realiza stratul de lestare �i se vor efectua verific�ri privind comportarea
termoizola�iei o dat� pe lun� �i dup� fiecare fenomen meteorologic deosebit
(furtun�, ploaie, etc.).
2.1.1.7. Solu�ii preconizate pentru termoizolarea acoperi�urilor cu �arpant�
- Acoperi�urile cu �arpant� cu pod nelocuibil vor avea termoizola�ia amplasat� pe
plan�eul de peste ultimul nivel;
- În podurile circulabile termoizola�ia va fi protejat� de o �ap� de mortar de ciment
armat� cu plas� metalic� dimensionat� adecvat înc�rc�rilor;
- Termoizola�ia, dimensionat� pe baza calculelor termotehnice, se va prevedea din
pl�ci din produse anorganice sau organice rezistente la compresiune;
- Acoperi�urile cu pod locuibil vor avea termoizola�ia amplasat� de obicei pe
intradosul �i între c�priorii �arpantei (la interior), sau peste astereala acoperi�ului
(solu�ie care impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune
�i necesit� desfacerea învelitorii existente, aplicarea termoizola�iei, executarea
caroiajului de �ipci �i asamblarea învelitorii);
15
- Pentru protec�ia termoizola�iei �i a elementelor din lemn ale �arpantei pe fa�a spre
interior a acestora se va prevedea o folie impermeabil� cu rol de barier� contra
vaporilor, iar la fa�a spre exterior (sub învelitoare) se va prevedea o folie
permeabil� la vaporii de ap� �i impermeabil� la ap�;
- La reabilitarea acoperi�urilor cu �arpant� se vor respecta detaliile �i condi�iile
produc�torilor de materiale termoizolante, referitoare la aceste lucr�ri, precum �i
prevederile din reglement�rile în vigoare indicate în anexa 1, numai în cazul în
care nu contravin condi�iilor enumerate;
- Acoperi�ul va avea între învelitoare �i termoizola�ie unul sau dou� straturi de aer;
aceste straturi trebuie s� aib� posibilitatea de a se ventila natural.
16
2.1.1.8. Solu�ii pentru termoizolarea plan�eelor peste spa�ii neânc�lzite �i a pl�cilor pe sol
- Protec�ia termic� a apartamentelor din blocurile de locuin�e fa�� de spa�iile
neânc�lzite adiacente se va prevedea pe fa�a exterioar� a elementului desp�r�itor
(respectiv intradosul plan�eului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile �i
aproximativ 40 cm zidurile sau diafragmele);
- Solu�iile preconizate sunt de tip ETICS compact (cu fix�ri mecanice suplimentare)
sau EIFS cu protec�ie din pl�ci de ghips-carton rezistente la umiditate;
- La blocurile care nu au subsol termoizola�ia se poate aplica sub pardoseala
apartamentelor de la parter, numai cu acceptul proprietarului deoarece aceast�
interven�ie implic� desfacerea pardoselii actuale, aplicarea pe placa din beton în
contact cu terenul a termoizola�iei (cu sau f�r� strat de difuziune �i barier� contra
vaporilor) �i realizarea noii pardoseli;
- Aceast� interven�ie prezint� o serie de dezavantaje �i necesit�:
• reducerea în�l�imii utile a camerelor;
• desfacerea pardoselii actuale �i refacerea pantelor �i racordului sifonului de
pardoseal� din grupurile sanitare;
• revizuirea sau acceptarea în�l�imilor diferite ale treptelor sc�rilor de acces �i
spre etajul 1;
• reducerea în�l�imii parapetelor ferestrelor;
• uneori, în func�ie de grosimea termoizola�iei, demontarea corpurilor de
înc�lzire �i repozi�ionarea lor mai sus, dac� în�l�imea parapetelor permite.
- Pentru protec�ia produselor termoizolante, în cazul în care nu se opteaz� pentru
un strat uscat, se va prevedea un strat de separare tehnologic� (folie, carton, etc.)
pentru turnarea �apei de suport a pardoselii;
- În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior,
reabilitarea se va limita la termoizolarea soclului, prev�zut� a se efectua odat� cu
lucr�rile de la fa�ade care vor elimina puntea termic� de la racordarea soclului cu
placa �i care vor coborâ termoizola�ia cu aproximativ 40 cm sub cota trotuarului;
- Produsele termoizolante aplicate sub pardoseal� trebuie s� aib� rezisten�� m�rit�
la compresiune �i absorb�ie de ap� redus�,
- Detaliile pentru termoizolarea plan�eelor spre spa�iile neânc�lzite se concep
conform prevederilor din documenta�ia tehnic� indicat� în anexa 2.
17
2.1.2. Criterii �i niveluri de performan�� ale solu�iilor preconizate pentru lucr�rile de
reabilitare termic�
Solu�iile preconizate pentru anvelopa termoizolant� vor fi furnizate de un produc�tor
care trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin�e:
- s� aib� certificat pentru Sistemul de Management al Calit��ii;
- s� pun� la dispozi�ia constructorului �i a beneficiarului documentele de calitate
pentru toate produsele furnizate;
- s� preg�teasc� �i/sau s� certifice echipe de personal calificat pentru executarea
acestor lucr�ri;
- s� acorde consultan�� tehnic� pe �antier;
- s� asigure urm�rirea execu�iei pe faze de lucr�ri �i s� participe la semnarea
proceselor verbale aferente acestor lucr�ri.
2.1.2.1. Criterii �i niveluri de performan�� pentru ansamblul compozit compact ETICS
- Solu�ii prezentate pentru anvelopa termic� a pere�ilor sunt alc�tuiri complexe
(ETICS/EIFS) fabricate industrial �i livrate ca un set (ansamblu compozit):
• fabricat de un produc�tor;
sau
• livrat de o firm� care produce cel pu�in o component� a ansamblului �i care
centralizeaz� produsele compatibile necesare, fabricate de firme
specializate.
- Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie s� prezinte
marcajul CE pentru ETICS importat sau agrementul tehnic �i documenta�ia care
s� ateste caracteristicile alc�tuirii ETICS propuse; de�i ETICS este un ansamblu
compozit unitar, existen�a marcajului CE pentru un produs din ETICS nu extinde
automat aprobarea de utilizare asupra întregii alc�tuiri, deci, nu se poate
considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situa�ia în care fiecare
component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreun� dac�
nu au fost testate ca un ansamblu �i certificate;
18
- Caracteristicile impuse alc�tuirilor compacte ETICS având termoizola�ia pe baz�
de polistiren expandat sau vat� mineral� sunt cuprinse în ghidurile �i standardele
indicate în anexa 3.
- Caracteristicile ansamblului ETICS cu termoizola�ie din polistiren expandat (EPS)
�i/sau vat� mineral� (MW) trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin�e �i niveluri:
- Furnizorul ansamblului ETICS va prezenta de asemenea urm�toarele date
sus�inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac�ia la foc a ansamblului ETICS;
• lista de produse, detaliile de execu�ie �i rezultatele încerc�rilor referitoare la
bariera antifoc, în cazul în care este prev�zut� pentru împiedicarea propag�rii
focului prin izola�ia termic�;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului ETICS propus (furnizat);
Nivel, clas�, valoare Nr. Crt. Cerin�e EPS MW 1. Rezisten�a termic� minim� declarat� >1,0 m2K/W
2. Rezisten�a la aderen�� a grundului de protec�ie (de baz�) de placa termoizolant� >80 kPa >60 kPa
3.
- Rezisten�a la aderen�� a adezivului de plac� EPS/MW;
- Suprafa�a pl�cilor lipit� cu adeziv de suport.
>80 kPa
>40%
>60 kPa
�100%
4.
Rezisten�a la smulgere a ETICS fixat cu mijloace mecanice (Rezisten�a la smulgere de proiectare Xd>decât sarcina de proiectare pentru suc�iunea din vânt Sd)
Xd>Sd
5. Rezisten�a la trac�iune perpendicular� pe fe�e a pl�cilor EPS/MW
100 kPa TR 100
80 kPa TR 80
6. Rezisten�a la trac�iune a arm�turii din fire de sticl�:
- valoare medie ini�ial�; - valoare dup� supunere la mediu agresiv.
>40 N/mm >20 N/mm
7. Permeabilitatea la ap� a suprafe�ei sistemului (grundul de protec�ie) <0,5 kg/(m2×h0,5)
8. Rezisten�a la impact:
- f�r� deterior�ri la 2 J; - f�r� deterior�ri la 10 J.
I 2
I 10
9. Rezisten�a la penetrare:
- >200 N; - >500 N.
PE 200 PE 500
10. Permeabilitatea la vaporii de ap� a stratului de protec�ie �i a finisajului
>20 g/(m2d)
>40 g/(m2d)
19
• buletine de încerc�ri care s� ateste calitatea ETICS (rezisten�� la înghe�-
dezghe�, performan�e higrotermice, etc.);
• detalii de execu�ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi
de dilata�ie, socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
• referin�e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat �i faze
determinante;
• lista m�surilor necesare pentru asigurarea durabilit��ii;
• durabilitatea estimat� �i garan�ia acordat� dup� montaj alc�tuirii ETICS (cel
pu�in egal� cu perioada de recuperare a investi�iei);
• descriere produse auxiliare �i detalii de montaj.
2.1.2.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru anvelopa compozit cu strat de ventilare
- Acest ansamblu este livrat de o firm� care centralizeaz� produsele compatibile
necesare (profile de aluminiu �i o�el zincat, vat� mineral�, �uruburi, nituri �i
dibluri metalice, adezivi, panouri de placare �i finisaj) fabricate în sec�iile proprii
sau de c�tre firme specializate;
- Firma trebuie s� prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat sau
agrementul tehnic �i documenta�ia care s� ateste caracteristicile alc�tuirii
propuse conform preciz�rilor de la pct.2.1.2.1. privind ansamblul compozit
ETICS;
- Furnizorul va prezenta urm�toarele date sus�inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac�ia la foc a ansamblului;
• etan�eitatea la ap�;
• permeabilitatea la vaporii de ap�;
• rezisten�a la smulgere a ancorajelor mecanice;
• rezisten�a scheletului de sus�inere a placajului la încerc�rile statice �i din
vânt �i indicarea procedeului de calcul a ansamblului (s�geat�, modul de
elasticitate, greutate proprie);
• aderen�a pentru fixarea placajului cu adeziv;
• rezisten�a la smulgere a placajului fixat mecanic pe scheletul metalic (date
referitoare la niturile sau �uruburile pentru fixare, num�r, distan�e interax,
diametrul g�urii pentru asigurarea dilat�rii libere a elementului de placare;
20
• rezisten�a placajului la temperatur�, umiditate �i înghe�-dezghe�;
• stabilitate dimensional�;
• rezisten�� termic�.
- Firma va asigura �i urm�toarea documenta�ie:
• descrierea anvelopei compozite �i lista cu caracteristicile tuturor elementelor
alc�tuitoare precum �i detaliile de asamblare;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului;
• durabilitatea estimat� �i garan�ia acordat� dup� montaj (cel pu�in egal� cu
perioada de recuperare a investi�iei);
• lista cu activit��i de între�inere �i condi�ii de exploatare pentru asigurarea
durabilit��ii.
2.1.2.3. Criterii �i niveluri de performan�� pentru lucr�rile de reabilitare termic� a
acoperi�urilor
- La acoperi�urile tip teras� lucr�rile de reabilitare termic� se execut� împreun�
cu lucr�rile de refacere a izola�iei hidrofuge. Caracteristicile produselor de
izolare termic� sunt conform pct.2.1.3. iar ale produselor hidroizolante sunt
indicate în cap.2.2.;
- Izola�ia termic� la acoperi�urile cu �arpant� se aplic� independent, sub
învelitoarea existent�. Caracteristicile cerute izola�iei sunt conforme cu
standardele de produse din lista anexelor 1 �i 3.
- La �arpantele din lemn se utilizeaz� de obicei izola�ia din vat� mineral� pentru
care produc�torul trebuie s� declare urm�toarele, conform SR EN 13162:
• rezisten�a termic� RD – trebuie declarat� întotdeauna;
• conductivitatea termic� �D – trebuie declarat� atunci când este posibil;
• lungimea �i l��imea;
• grosimea; stabilitatea dimensional�; reac�ia la foc;
• absorb�ia de ap�;
• transmisia vaporilor de ap�;
• rezisten�a la trecerea aerului;
• emisie de substan�e periculoase.
21
2.1.3. Criterii �i niveluri de performan�� ale materialelor preconizate pentru lucr�rile
de reabilitare termic�
2.1.3.1. Produse termoizolante pe baz� de polistiren
- Produsele pe baz� de polistiren utilizate pentru izolarea termic� la exterior
(ETICS) sunt pl�cile fabricate din:
• polistiren expandat (EPS) cu specifica�ie conform SR EN 13163;
• polistiren extrudat (XPS) cu specifica�ie conform SR EN 13164.
- Suplimentar fa�� de cerin�ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s� indice
pentru pl�cile din polistiren EPS utilizate, urm�toarele:
• rezisten�a termic� (RD) �i conductivitatea termic� (�D) valori determinate
conform EN 12939 �i EN 12667;
• lungimea (L) �i l��imea (l) determinate conform (SR) EN 822. Deoarece
ETICS impune continuitatea termoizola�iei �i rosturi cu deschidere minim�
între pl�ci se consider� ca satisf�c�toare clasa L1 (toleran�� ± 2 mm) pentru
l��ime;
• grosimea (d) determinat� conform (SR) EN 823; Deoarece ETICS impune
planeitatea suprafe�ei grosimea pl�cilor trebuie s� se încadreze în clasa T2
(toleran�� ± 1 mm); perpedicularitatea (S) determinat� conform (SR) EN 824
– Abaterea la perpendicularitate între lungime �i l��ime (Sb) trebuie s� se
încadreze în clasa S2 (toleran�� ± 2 mm/1000);
• planeitatea pl�cilor determinat� conform (SR) EN 825 – Abaterea de la
planeitate, 5 maxim, trebuie s� se încadreze în clasa P4 (toleran�� ± 5 mm);
• stabilitatea dimensional� în condi�ii normale de laborator, determinat�
conform (SR) EN 1603. Valorile nu trebuie s� dep��easc� cerin�ele clase
DS(N)2: maxim ± 2%;
• stabilitatea dimensional� în condi�ii specificate de temperatur� �i umiditate,
determinat� conform (SR) EN 1604. Modific�rile în lungime, l��ime �i
grosimea determinate în condi�ia: 48 h, 70ºC nu trebuie s� dep��easc�
valoarea de 1% aferent� DS(70, -)1;
• reac�ia la foc încadrat� în Euroclasele A1 ... E;
22
• rezisten�a la trac�iune perpendicular� pe fe�e determinat� conform
(SR) EN 1607, se consider� ca minimum nivelul TR 100 corespunz�tor
valorilor 100 kPa;
• rezisten�a la forfecare determinat� conform (SR) EN 12090;
• rezisten�a la înghe�-dezghe� determinat� conform (SR) EN 12091;
• factorul de rezisten�� la difuzia vaporilor de ap�, µ. ETICS solicit� valori mici
aferente factorului µ ceea ce intr� în contradic�ie cu rezisten�a mare impus�
pentru trac�iunea perpendicular� pe fe�e sau pentru forfecare. La proiectarea
ansamblului ETICS se va avea în vedere varianta de utilizare a pl�cilor de
polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alc�tuitoare a ETICS.
- Pentru zonele de soclu, subsol, pere�i expu�i traficului pietonal �i altor zone
expuse �ocurilor cu izola�ia termic� a ansamblului compozit ETICS se prevede
utilizarea pl�cilor din spum� de polistiren extrudat (XPS) pentru care
furnizorul trebuie s� indice urm�toarele:
• rezisten�a termic� declarat� (RD) �i conductivitatea termic� declarat� (�D);
• perpendicularitatea Sb<5 mm/m;
• planeitatea Smax<7 mm;
• lungimea sau l��imea cu toleran�� ± 8 mm pentru pl�ci pân� la 1000 mm
lungime sau l��ime;
• grosimea (d) pentru pl�cile cu grosimea minimal� între 50 �i 120 mm clasa
va fi T3 cu toleran�� ± 1 mm;
• reac�ia la foc – clasificare A1 ... E conform Euroclase;
• stabilitatea dimensional� în condi�ii specificate de temperatur� (70 ± 2)ºC –
modific�rile relative în lungime, l��ime �i grosime nu trebuie s� dep��easc�
5%;
• efort de compresiune la o deforma�ie de 10% (10) sau rezisten�a la
compresiune (m) - deteminat� conform (SR) EN 826 pentru 10 niveluri de la
CS (10/Y)100 pân� la (10/Y)1000 cu valori cuprinse între >100 kPa �i
1000 kPa;
• rezisten�a la trac�iune perpendicular� pe fe�e – TR 100 pentru valori
100 kPa.
23
2.1.3.2. Produse termoizolante pe baz� de vat� mineral�
- Suplimentar fa�� de cerin�ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s� indice
pentru pl�cile din vat� mineral� (MW) urm�toarele, conform (SR) EN 13162:
• rezisten�a termic� �i conductivitatea termic� – valori determinate conform
(SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru produse groase;
• lungimea �i l��imea determinate conform (SR) EN 822 cu toleran�� ± 2%
pentru lungime �i ± 1,5% pentru l��ime;
• abaterea de la perpendicularitate, Sb < 5 mm/m;
• planeitatea, Smax.< 6 mm;
• reac�ia la foc – Euroclase A1 – E;
• rezisten�a la trac�iune perpendicular� pe fe�e – se determin� conform
(SR) EN 1607 – nivel > decât TR 100;
• stabilitatea dimensional� în condi�ii specificate de temperatur� (70 ± 2)ºC –
varia�iile relative ale lungimii, l��imii �i grosimii nu trebuie s� dep��easc�
1,0%;
• sarcina concentrat�, Fp necesar� pentru a provoca o deforma�ie de 5 mm
trebuie determinat� în conformitate cu (SR) EN 12430 �i declarat� în niveluri
cu treapta de 50 N;
• grosimea, dL, determinat� conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETICS T6 cu
toleran�e: -5% sau -1 mm �i +15% sau +3 mm (se adopt� cea mai mare
dintre valori);
• grosimea, dB, determinat� conform (SR) EN 12431;
• compresibilitatea, c, determinat� ca fiind diferen�a dintre dL �i dB – pentru
ETICS toleran�a grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este
CP3 cu toleran�a +2 mm.
24
2.1.3.3. Adezivi �i mortare adezive
- Pentru lipirea pl�cilor termoizolante pe suport se utilizeaz� adezivi specifici
pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vat� mineral�,
indicate de furnizorul complexului ETICS;
- Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe baz� de ciment �i aditivi cu
timp de lucrabilitate, uscare �i înt�rire determina�i �i cu aderen�a la polistiren de
minim 0,1 N/mm2;
- Pentru realizarea protec�iei termoizola�iei se utilizeaz� un strat din mas� de
�paclu armat realizat din mortar adeziv predozat în amestec cu fibre �i armat cu
plas� de fire de sticl� pentru a împiedica fisurarea; mortarul pentru masa de
�paclu trebuie s� fie elastic, rezistent la �ocuri �i cu grad de impermeabilitate
ridicat. Absorb�ia de ap� la suprafa�� < 0,5 kg/(m2h0,5).
2.1.3.4. Dibluri
- Diblurile pentru fixarea mecanic� a pl�cilor termoizolante vor respecta cerin�ele
ETAG 014 �i ETAG 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din
material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic�
exterioare;
- Tipul diblurilor se va alege în func�ie de alc�tuirea constructiv� a stratului suport
conform tabelului de mai jos:
Grosimea izola�iei
Tipul diblului Strat suport
Lungimea minim� de ancorare
mm <10 cm 1a, 1b, 2a
>10 cm 1b, 2a
Beton C�r�mid� plin�
C�r�mid� cu goluri toate
grosimile 2 a BCA
Conform raportului tehnic al
fabricantului
- Num�rul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola�iei în câmp curent este de
6 buc./m2 pân� la în�l�imea de 50 m. Peste aceast� în�l�ime se vor efectua
probe statice pentru determinarea num�rului acestora.
- Pentru zonele de margine num�rul de dibluri se va calcula pentru for�a de
smulgere 0,8 kN/diblu, iar num�rul acestora va fi în func�ie de valoarea vitezei
vântului, expunerea terenului �i în�l�imea cl�diri conform tabelului urm�tor:
Legend�: - diblu expandat prin batere: 1a – cui de polimeri 1b – cui de metal - diblu expandat prin în�urubare:
2a – �urub metalic cu diblu
25
Num�r dibluri/m2
În�l�imea cl�dirii
Valori ale
vitezei vântului
Expunere, teren sau
Zon� � 10 m 10-25 m >25-50 m <85 km/h I, II, III 6 6 6
I 8 8 10 II 6 6 8 85-115 km/h
III 6 6 8 I 10 12 12
II 8 10 10 >115-135 km/h
III 6 8 10
Legend�: I – Teren deschis, obiect
izolat, puterea vântului nu este redus� de cl�diri înconjur�toare
II – Puterea vântului este u�or redus� de obiectele din jur (cl�diri risipite �i H<10 m)
III – Puterea vântului este puternic redus� de obiectele dimprejur (aglomer�ri urbane)
- Lungimea tijei diblului se calculeaz� prin însumarea grosimii straturilor str�b�tute
(termoizola�ie, adeziv, tencuial� �i par�ial perete din zid�rie BCA, c�r�mid� sau
beton); Stratul de tencuial� nu se ia în calculul adâncimii g�urii de ancorare, dar
influen�eaz� lungimea total� a tijei indicat� orientativ în tabelul de mai jos:
Grosimea termoizola�iei
Lungimea g�urii de ancorare + grosimea tencuielii cuprinse între 0,5 �i 2,5 cm
Suport beton
Suport BCA Beton BCA
Lungimea tijei diblului
mm
50 30 100 70 50 120 90 70 140
110 90
50 mm 70 mm
160
2.1.3.5. Profile
- ETICS include urm�toarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreun�
cu celelalte componente ale ansamblului:
• profil de soclu – profilul în form� de Z se fixeaz� cu dibluri metalice ancorate
în componenta rezistent� (pere�i). Cota profilului �i num�rul de dibluri se
indic� în detaliile de execu�ie cuprinse în proiect;
• profil de col� – profil cornier cu sau f�r� plas� din fire de sticl� se monteaz�
înglobat în tencuiala armat� de protec�ie a termoizola�iei împreun� cu
arm�tura din plas� de fire de sticl� pentru protec�ia muchiilor verticale �i
asigurarea rectiliniarit��ii acestora;
• profil cu picur�tor – se fixeaz� asem�n�tor profilului de col� �i asigur�
protec�ia muchiilor orizontale �i evit� prelingerea apei pe intradosul
elementelor de fa�ad� (glafuri, copertine, etc.).
26
2.1.3.6. Plas� din fire de sticl�
- Plasa din fire de sticl� impregnat� cu polimeri cu rezisten�� la substan�e
alcaline, utilizat� pentru armarea stratului de protec�ie a termoizola�iei, trebuie
s� prezinte urm�toarele caracteristici, suplimentar fa�� de cerin�ele ansamblului
ETICS:
• tipul de �esere s� previn� deformarea �i deplasarea firelor �i ochiurilor plasei;
• dimensiuni de livrare:
o l��ime >100 cm;
o llungime >50 m.
• dimensiunea golurilor ochiurilor; minimum 3×3 mm (maximum condi�ionat de
greutatea �i rezisten�a la trac�iune a plasei �i de rezisten�a la impact �i la
penetrare a ansamblului);
For�a de rupere Alungirea relativ� a) în condi�ii de laborator: >1500 N
b) în ap� distilat�: >1200 N
c) în solu�ie de ap� cu NaOH: > 600 N
d) în solu�ie de ap� cu ciment: > 600 N
<3,5% pentru valorile �i condi�iile
(a-d) enumerate
• greutatea >140 g/m2;
• valoarea medie a rezisten�ei la trac�iune s� fie mai mare de 40 N/mm;
• raportul dintre rezisten�a la trac�iune �i alungirea la rupere, la p�strare în
condi�ii normale �i în mediu agresiv, nu trebuie s� fie mai mic de 1 kN/mm;
• rezisten�a la trac�iune dup� p�strare în mediu agresiv, conform
(SR) EN 13496, trebuie s� fie mai mare de 50% din rezisten�a la trac�iune
ini�ial�.
2.1.3.7. Tencuiala decorativ�, amorsa, vopsea
- Stratul final cu rol de protec�ie �i finisaj a ansamblului compozit ETICS împotriva
intemperiilor, este alc�tuit din amors� �i tencuiala decorativ�, componente ale
ansamblului, care se vor utiliza conform indica�iilor produc�torului. Tencuiala
decorativ� face parte din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice �i
este gata preparat� sub form� de past�, livrat� în g�le�i.
27
- Straturile de finisare vor avea urm�toarele caracteristici privind durabilitatea �i
aderen�a produselor pe stratul de protec�ie armat (grund de baz�):
Caracteristica Cerin�e
- grad de b��icare - f�r� b��ici
- grad de finisare - cantitatea de fisuri: Grad 3 (num�r moderat de fisuri)
- dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 200 mm l��ime)
- grad de exfoliere - m�rimea exfolierii: Grad 3 (suprafa�a exfoliat� � 1%)
- dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii � 3 mm)
- Culoarea stratului de tencuial� decorativ� va avea valoarea de referin�� a
gradului de reflexie a luminii mai mare de 30. Produc�torul va indica obligatoriu,
în catalogul de culori valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare
culoare.
2.1.4. Criterii �i niveluri de performan�� pentru procedurile de realizare a lucr�rilor de
izola�ii termice
- Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera�iuni efectuate într-o
succesiune logic� de etape constructive, determinante, care utilizeaz� resurse
materiale, manoper� �i utilaje pentru executarea unei lucr�ri cu urm�toarele
obiective declarate:
• costuri / m2 sc�zute;
• timp redus de executare;
• durabilitate îndelungat�;
• garan�ie extins�.
- Costurile sc�zute sunt rezultatul fie a utiliz�rii unor materiale mai ieftine cu
repercusiunii asupra durabilit��ii �i calit��ii, fie a reducerii manoperei cu urm�ri
asupra calit��ii execu�iei;
- Timpul redus de executare se poate ob�ine prin utilizarea unei tehnologii care
utilizeaz� produse cu timp mic de uscare �i înt�rire (adezivi) sau prin utilizarea
montajelor uscate cu grad de toleran�� mic �i grad de finisare ridicat;
28
- Pentru compararea duratelor de execu�ie furnizorul trebuie s� indice timpii
tehnologici, pe faze de execu�ie, necesari întocmirii graficului de organizare a
lucr�rilor;
- Durabilitatea unui ansamblu se m�soar� dup� componenta cea mai pu�in
durabil�. Furnizorul odat� cu alc�tuirea compozit� trebuie s� prezinte �i un studiu
privind comportarea în exploatare a ansamblului propus;
- Garan�ia ansamblului trebuie s� fie mai mare sau cel pu�in egal� cu durata de
recuperare a investi�iei; (aceast� prevedere conduce la cointeresarea
constructorului, pentru realizarea unei lucr�ri de calitate cu durabilitate crescut�);
- Clasele �i nivelurile indicate pentru ansamblu �i pentru produsele din componen�a
acestora sunt minime.
2.1.5. Condi�ii pentru asigurarea posibilit��ii urm�ririi în exploatare a elementelor
structurale
- Anvelopa termic� se va realiza pe o singur� parte a componentei rezistente, de
regul� pe exteriorul pere�ilor existen�i; se va asigura astfel posibilitatea urm�ririi în
exploatare a elementelor structurale ale imobilului;
- În cazul aplic�rii termoizola�iei pe ambele fe�e ale pere�ilor sau pe fa�a interioar� a
pere�ilor desp�r�itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel pu�in
unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip ETICS, lipit în aderen�� de perete
pentru a conlucra cu acesta. Aceast� prevedere se aplic� �i pentru tavanele
apartamentelor de sub teras� �i ale subsolurilor sau se asigur� posibilitatea
demont�rii protec�iei cel pu�in în zonele de interes ale structurii de rezisten��
(zone de efort maxim).
29
2.2. CONDI�II PENTRU PROIECTAREA LUCR�RILOR DE IZOLA�II HIDROFUGE
2.2.1. Date de tem� (informative) privind izola�iile hidrofuge/termohidrofuge:
2.2.1.1. Date generale de referin��, privind izola�iile hidrofuge:
• Etan�eitatea acoperi�urilor teras� sau cu pant� accentuat� realizat� cu foi sau
membrane bitumate, în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
• Structurile hidroizolante aplicate, de regul� în total� aderen��, pe suport rigid
(beton armat, elemente prefabricate din beton armat, fâ�ii din beton celular
armate, �ape armate, �ape de rectificare), sau în total� aderen��, semiaderent�
sau flotant-lestat, pe suport elastic, semirigid sau semielastic (lemn sau pl�ci
fibrolemnoase, pl�ci termoizolante (din polistiren expandat, poliizocianurat,
poliuretan, plut� aglomerat�, perlit, vat� mineral�, etc.);
• Alc�tuirile structurilor hidroizolante:
- cu materiale bitumate în foi (CA, PA, TSA, IA, IB) sau membrane
bituminoase lipite cu bitum fierbinte, fabricate în �ar� �i utilizate pân� în anii
1990;
- cu membrane bitumate de produc�ie autohton� sau din import, lipite cu bitum
fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudur� cu flac�ra, utilizate dup�
anii 1990;
- cu membrane polimerice (foarte pu�in utilizate la construc�ii civile), fixate
mecanic �i lipite cu adezivi specifici sau prin sudur� cu aer fierbinte, utilizate
dup� anii 1990.
• Alc�tuirile structurilor termoizolante:
- la construc�iile realizate înainte de 1990 termoizola�ia este alc�tuit�, de
regul�, din blocuri BCA de 20 cm grosime (mai rar de 25 cm grosime) sau
din polistiren expandat de 24 mm sau 36 mm grosime (înainte de 1978). La
aceste structuri termoizolante se aplic� o barier� de vapori din IA peste
difuzia din IBP sau din IB cu granulele pe fa�a inferioar�, cu sau f�r� strat de
bitum fierbinte aplicat la cosoroab� peste bariera de vapori. În general
straturile de difuziune �i barier� contra vaporilor sunt degradate �i
nefunc�ionale, chiar la scurt timp dup� execu�ia ini�ial� (degradare datorat�
slabei rezisten�e la circula�ia impusa pentru aplicarea straturilor urm�toare
de termo si hidroizola�ie).
30
2.2.1.2. Evaluarea st�rii de degradare a izola�iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperi�uri
teras� sau cu pant� accentuat�:
• Cazuri de structuri degradate – situa�ii generale, tipice:
- Hidroizola�iile vechi realizate în structuri �i cu materiale prev�zute în
Normativul C112/1986, în general au suferit multiple repara�ii �i pot fi
considerate, �i datorit� termoizola�iei ineficiente ca material (în general BCA
de 20 cm grosime) �i ca degradare (prin îmbibare cu ap� �i/sau saturare cu
vapori), total degradate �i nefunc�ionale. Acest tip de structuri necesit� în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante, cu consecin�e
pozitive prin diminuarea înc�rc�rilor la ultimul nivel;
- Hidroizola�iile realizate în structuri �i cu materiale prev�zute în Normativul
NP 040/2002, teoretic, ar trebui s� nu fie degradate, cel mult s� prezinte
deficien�e locale, ce produc infiltra�ii/umeziri. La acest tip de hidroizola�ii
deficien�ele sunt cauzate, în general, de calitatea slab� �i/sau incompeten�a
manoperei de aplicare, într-o mai mic� m�sur� de necunoa�terea realiz�rii
structurilor hidro �i termohidroizolante �i de utilizarea unor materiale de slab�
calitate. La acest tip de hidroizola�ii se pot produce deterior�ri prin
suprapunere/interven�ii peste acestea de alt tip de lucr�ri (ex.: instala�ii de
climatizare, panouri publicitare, antene telefonice/TV, etc.). Acest tip de
structuri necesit�, dup� caz func�ie de tipurile �i nivelurile de degrad�ri,
diverse modalit��i de repara�ii sau chiar de reabilitare;
- Hidroizola�ii/termohidroizola�ii vechi realizate în structuri �i cu materiale
prev�zute în Normativul C112/1986 ce au fost „reabilitate” cu structuri
hidroizolante, de regul� în sistem monostrat, f�r� a se interveni competent �i
aprofundat în repararea structurii vechi. �i acest tip de structuri necesit�, în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante.
• Modalit��i de evaluare a st�rii de degradare a izola�iei hidrofuge/termohidrofuge
– etape de constatare/apreciere (expertizare):
- Informarea asupra perioadei de edificare a construc�iei �i corelarea cu
reglement�rile în vigoare la acea dat� (poate fi necesar un sondaj care s�
eviden�ieze structura termohidroizolant�, materialele componente puse în
31
oper� precum �i nivelul de deteriorare/degradare, cu sau f�r� prezen�� de
ap� în straturi);
- Informare asupra interven�iilor ulterioare, la nivelul structurii hidroizolante;
- Apreciere vizual� �i tactil� a suprafe�ei termohidroizolante;
- Observa�ii în interiorul construc�iei asupra zonelor cu infiltra�ii/umeziri �i
corelarea acestora cu planul acoperi�ului (infiltra�ii de câmp, racord la
elemente verticale, la receptoare pluviale, etc.);
- Sintetizarea �i corelarea informa�iilor, observa�iilor �i/sau a sondajelor) �i
decizia privind solu�ia optim� de reabilitare corelat� cu solu�ia de reabilitare a
anvelopei perimetrale.
2.2.1.3. Evaluarea st�rii de protec�ie hidrofug� a soclului �i subsolului cl�dirii:
• Cazuri de structuri degradate – situa�ii generale, tipice:
- Locuin�ele colective în blocuri au urm�toarele categorii de infrastructur�:
o f�r� subsol cu soclu pu�in în�l�at;
o cu subsol tehnic �i/sau utilitar (boxe, anexe, ad�post ALA, etc.), cu plac�
din beton armat la subsol turnat� pe strat de ruperea capilarit��ii �i în
unele cazuri hidroizolant�;
o cu subsol tehnic �i/sau utilitar f�r� plac� din beton armat la subsol (cu
p�mânt compactat);
o cu demisol tehnic �i/sau utilitar, cu plac� din beton armat turnat pe strat
de ruperea capilarit��ii �i în unele cazuri hidroizolat�.
- Deficien�e ale izola�iei infrastructurii (de regul� vertical� pe soclu):
o degradarea, îmb�trânirea, nefuc�ionalitatea hidroizola�iei verticale;
o nefunc�ionalitatea trotuarului perimetral prin tasare �i/sau deplasarea fa��
de soclul construc�iei, cu cumul�ri �i infiltra�ii de ap�;
o apari�ia, ulterior edific�rii construc�iei, de umeziri �i/sau infiltra�ii, datorit�
modific�rii traseelor �i nivelurilor pânzei freatice în urma unor lucr�ri de
construc�ii din zona respectiv�.
- Structuri �i materiale hidroizolante utilizate:
o degradarea, îmb�trânirea, nefuc�ionalitatea hidroizola�iei verticale;
o înainte de 1990 se executau de regul� hidroizola�ii verticale, monostrat,
cu TSA sau PA �i un strat de bitum, cu protec�ie din zid�rie de c�r�mid�;
32
o înainte de 1950 se executau etan�eit��i ale soclurilor cl�dirilor cu
hidroizola�ie cu pânz� bitumat� �i protec�ie din zid�rie de c�r�mid� �i/sau
cu ecrane din argil� gras�, compactat� în straturi succesive;
o dup� 1990 hidroizola�iile la socluri s-au executat cu un strat cu
membran� bituminoas� sau cu diverse emulsii bituminoase sau
polimerice (cu rezultate în general nesatisf�c�toare) �i diferite pl�ci sau
folii cu sau f�r� amprenturi ca strat de protec�ie (în majoritatea cazurilor
amprenturile aplicate gre�it facilitau acumularea �i stagnarea apei lâng�
soclu/funda�ie);
o înainte de 1990 nu se punea problema izol�rii termice a soclurilor/pl�cilor
subsolurilor.
• Modalit��i de evaluare a st�rii de degradare a izola�iei hidrofuge – etapa de
constatare/apreciere (expertizare):
- Informare asupra perioadei de edificare a construc�iei �i corelarea cu
reglement�ri în vigoare la acea dat�;
- Informare asupra interven�iilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizola�iei,
trotuarului;
- Executarea minim a unui sondaj, prin executarea unei tran�ee locale, pe
în�l�imea dintre baza funda�iei �i nivelul terenului, chiar a soclului (prin
desfacerea tencuielii) pentru a se vedea starea funda�iei/soclului, a
hidroizola�iei �i a compozi�iei �i omogenit��ii solului, aceasta este necesar� �i
pentru aprecierea privind cerin�a de rezisten�� �i stabilitate;
- Observa�ii în interiorul construc�iei asupra soclului �i pardoselii subsolului;
- Sintetizarea �i corelarea informa�iilor, observa�iilor �i a sondajelor �i decizia
privind solu�ia optim� de reabilitare a infrastructurii.
2.2.1.4. Izolarea hidrofug� a logiilor �i balcoanelor
• Situa�ii generale, tipice:
- în general, logiile �i balcoanelor nu s-au hidroizolat; pardoseala acestora era
(înainte de 1990) executat� cu dale mozaicate sau mozaic turnat, ceea ce
conferea un nivel acceptabil de impermeabilitate.
33
• Eviden�ierea st�rii de degradare a etan�eit��ii logiilor �i balcoanelor
- cel mai des întâlnit fenomen al degrad�rii etan�eit��ii se produce în jurul
garguielor de evacuare a apei, prin pete de umezeal�, exfolieri �i distrugeri
locale a tencuielii din jurul acestora, precum �i din linii de umezeal� �i de
exfolieri, în lungul �i la baza parape�ilor (opaci);
- exist� �i infiltra�ii de câmp sub form� de pete �i degrad�ri pe intradosul
logiilor/balcoanelor.
not�: pân� prin anii 1995 nu se punea problema termoizol�rii logiilor �i
balcoanelor �i a pun�ilor termice, aferente.
• Modalit��i de evaluare a st�rii de degradare a etan�eit��ii logiilor �i balcoanelor:
- Aprecierea vizual� �i tactil� a suprafe�ei pardoselii �i intradosului logiilor �i
balcoanelor;
- Observa�ii în interiorul construc�iei, pe zonele adiacente logiilor �i
balcoanelor, predispune la umeziri, în general din condes (punte termic� la
partea inferioar� �i superioar� a pere�ilor);
- Sintetizarea �i corelarea informa�iilor �i observa�iilor �i decizia privind solu�ia
optim� de reabilitare.
2.2.2. Criterii �i niveluri de performan�� ale solu�iilor preconizate pentru lucr�rile de
reabilitare hidrofug�:
Acestea trebuie corelate cu izolarea termic�, în structuri termohidroizolante. Criteriile
�i nivelurile de performan�� sunt enun�ate în baza prevederilor normativului NP 040-
2002 „Normativ privind proiectarea, executarea �i exploatarea hidroizola�iilor la
cl�diri” �i sunt prezentate sistematizat în paragrafele urm�toare:
34
• Acoperi�uri
- Model de evaluare al hidroizola�iilor acoperi�urilor plate (pant� între 0% �i 5%)
�i cu pant� redus� (<40%), necirculabile (hidroizola�ie orizontal�):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul structurii hidroizolante
Panta % cu autoprotec�ie cu protec�ie supl�imentar�
grea 0 1 2 3
0 ÷ ,5 I3; Ps2; Pdm3; T3; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2 1,5 ÷ 5 I2; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2 Suport rigid 5 ÷ 40 I1; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 -
Suport rigid cu termoizola�ie inversat� 4 ÷ 5 - I2; Ps1; Pd1; T1; F1; R3; A2
0 ÷ ,5 I3; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
1,5 ÷ 5 I2; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
Izola�ie termic� pe suport rigid, din tabl� profilat� cu pant� >1,5%, din lemn sau panouri fibrolemnoase 5 ÷ 40 I1; Ps3; Pdm4; T3; F3; R5; A6 -
not�: pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pd (Pdm) �i F vor avea
un nivel de clasificare superior celor date
- Modul de evaluare al hidroizola�iilor acoperi�urilor plate (pant� între 0% �i 5%),
circulabile pietonal (hidroizola�ie orizonatal� �i vertical�):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul structurii
hidroizolante
Panta % protec�ie-uzur� grea dale pe ploturi-distan�ier
0 1 2 3 0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm3; T2; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2 Suport rigid 1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm3; T2; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5 Izola�ie termic� pe suport rigid, din
lemn sau panouri fibrolemnoase 1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5
not�:
- pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pdm �i F vor avea un nivel
de clasificare superior celor date;
- pentru zonele cu climat montan, se recomand� prevederea datelor pe
ploturi-distan�ier, eventual cu sistem de înc�lzire cu rezisten�e de joas�
tensiune.
35
- Model de evaluare al hidroizola�iilor acoperi�urilor plate (pant� între 0% �i 5%),
plantate-gr�din� �i carosabile (hidroizola�ie orizontal� �i vertical�):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul structurii
hidroizolante
Panta % plantate-gr�din� carosabile
0 1 2 3 0 ÷ ,5 -
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2 Suport rigid >5 -
I3; Ps5; Pdm5; T4; F4; R6; A2
0 ÷ ,5 1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A5 Izola�ie termic�
pe suport rigid >5
-
not�: pentru zonele cu climat montan, parametrul F va avea un nivel de
clasificare superior celor date.
- Model de evaluare al hidroizola�iilor acoperi�urilor cu pant� >40% (inclusiv
verticala):
Suportul structurii hidroizolante
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare)
Suport rigid I1; Ps2; Pd2; T3; F2; R3; A2
Izola�ie termic� pe suport rigid,
din tabl� profilat�, din lemn sau
panouri fibrolemnoase
I1; Ps3; Pdm3; T3; F4; R4; A5
not�: pentru zonele cu climat montan, parametrii I; Ps; Pd �i F vor avea un
nivel de clasificare superior celor date.
36
• Subsoluri �i elemente anexe subterane
- Model de evaluare al hidroizola�iilor aplicate pe suport rigid, împotriva apelor
cu sau f�r� presiune hidrostatic�, pe suprafe�e orizontale, înclinate �i verticale:
Felul hidroizola�iei Parametri de evaluare • Împotriva apelor cu presiune
hidrostatic� (infiltra�ii sau exfiltra�ii), cu protec�ie*
• Socluri, funda�ii, împotriva efectului
de capilaritate
- minim I4 - nivel de impermeabilitate I min.= 2 x h coloan� ap� - Ps5; Pd5; T2; R4; A2 - Pentru zone de rost sau cu deplas�ri minim R5; A6
• Împotriva apelor f�r� presiune hidrostatic� (împotriva umidit��ii naturale a solului), cu protec�ie*
- I1; Ps2; Pd2; T2; F2; R2; A1
• Împotriva apelor f�r� presiune hidrostatic� (împotriva umidit��ii naturale a solului), f�r� protec�ie**
- I1; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
• La spa�ii interioare umede, cu sp�l�ri/�iroiri - I2; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2
not�:
* se refer� la protec�ie aplicat� pe suprafa�a hidroizola�iei, care nu
permite acumul�ri de ap�; NU se consider� protec�ie foile amprentate
care nu sunt în leg�tur� cu un sistem de drenaj, la partea inferioar�;
** condi�ie ca p�mântul de umplutur� s� nu aib� corpuri ce pot zgâria sau
perfora izola�ia; recomandabil: argil� compactat�.
2.2.3. Criterii �i niveluri de performan�� pentru produsele hidroizolante:
Criteriile de performan�� �i nivelurile de evaluare calitativ� pentru membranele
hidroizolante bituminoase sunt:
• Rezisten�a la perforare static� – „Ps”
Niveluri de clasificare „Ps”
Înc�rcare-kg (bila Ø 10 mm)
Timpul men�inerii fiec�rei înc�rc�ri (metoda A �i B)
(ore) Ps.1. ( L.5) 5 Ps.2. (L.10) 10 Ps.3. (L.15) 15 Ps.4. (L.20) 20 Ps.5. (L.25) 25
24
37
• Rezisten�a la perforare dinamic� (la impact) – „Pd”
- Rezisten�a la impact (perforare dinamic�) (Pd) se clasific� în cinci categorii de
niveluri de performan��, determinate la temperatura de (+23 ± 2)ºC, conform
tabelului:
Energie de impact constant� (�5,9 J) Niveluri de clasificare „Pd” este perforat cu
cap Ø (mm) nu este perforat cu
cap Ø (mm) Pd.1. (I.40) 30 40 Pd.2. (I.30) 20 30 Pd.3. (I.20) 15 20 Pd.4. (I.15) 10 15 Pd.5. (I.10) 10
- Pentru cazuri cu exigen�e sporite, este prev�zut� aceea�i metod� privind
determinarea rezisten�ei la impact (perforare dinamic�), dar la temperatura de
(-10 ± 2)ºC, „Pd.m”, conform tabelului:
Energie de impact constant� (�5,9 J) Niveluri de clasificare „Pd.m”. este perforat cu cap
Ø (mm) nu este perforat cu cap
Ø (mm) Pd.m.1. 30 40 Pd.m.2 20 30 Pd.m.3 15 20 Pd.m.4 10 15 Pd.m.5 10
not�:
- cele dou� moduri de clasificare a rezisten�ei la impact Pd �i Pd.m nu se
exclud una pe cealalt�;
- Pd este parametrul de evaluare obligatoriu;
- Pd.m este parametrul de evaluare util în special în cazul hidroizola�iilor
aplicate pe suport elastic �i aflate în contact direct cu mediul exterior.
Rezisten�a la perforare dinamic� (Pd �i Pd.m) se aplic� membranelor
hidroizolante bituminoase �i polimerice.
• Comportarea la temperaturi ridicate – „T”
Niveluri de clasificare „T”
M�rimea deplas�rii (mm)
Temperatura de încercare (ºC)
T.1. <2 +80 T.2. <2 +100 T.3. <2 +120 T.4. <2 +140
38
• Flexibilitatea la temperaturi sc�zute – „F”
Nivel de clasificare „F”
Temperatura de determinare ºC
F.1. 0 F.2. -6 F.3. -12 F.4. -18 F.5. -24 F.6. -30 F.7. -36
În mod curent, sunt utilizabile primele cinci categorii de clasificare; F.6. �i F.7.
sunt utile pentru cazurile cu exigen�e sporite.
• For�a de rupere la trac�iune – „R”
Rezisten�a de rupere la trac�iune N/mm2
Nivel de clasificare
„R” longitudinal transversal R.1. <1,5 <1,0 R.2. >1,5 >1,0 R.3. >2,0 >1,5 R.4. >2,5 >2,0 R.5. >3,0 >2,5 R.6. >3,5 >3,0 R.7. >4,0 >3,5 R.8. >5,0 >4,5
• Alungirea la rupere la trac�iune – „A”
Alungirea la rupere la trac�iune (%)
Nivel de exigen�� „A”
longitudinal transversal A.1. < 2 < 1,5 A.2. 2 1,5 A.3. 5 3,5 A.4. 10 8 A.5. 20 16 A.6. 40 32 A.7. 60 48 A.8. 100 80 A.9. 200 160
A.10. 500 400 A.11. 1000 800
39
2.2.4. Model de evaluare calitativ� a membranelor hidroizolante bituminoase
Categoria Niveluri de clasificare
1. (foarte bun) - I5; Ps5; Pd5 (Pdm4); T4; F4; R4 - stabilitate dimensional� � 0,1%
2. (bun) - I4; Ps4; Pd4 (Pdm3); T3; F3; R3 - stabilitate dimensional� � 0,1%
3. (satisf�c�tor) - I3; Ps3; Pd3 (Pdm2); T3; F3; R3 - stabilitate dimensional� � 0,2%
4. (mediocru) - I2; Ps2; Pd2 (Pdm1); T2; F2; R2 - stabilitate dimensional� � 0,2%
5. (acceptabil) - I1; Ps1; Pd1; T1; F1; R2 - stabilitate dimensional� � 0,3%
2.2.5. Criterii privind procedurile tehnologice de realizare a lucr�rilor:
Procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante se refer� la:
• Sistemul de aplicare:
- aplicare flotant�;
- aplicare semiflotant� (în puncte sau benzi);
- aplicare în aderen�� total� prin lipire cu adeziv la rece sau prin autoaderen��
(numai pentru suprafe�e orizontale �i cu pant� 5%), cu mastic fierbinte �i prin
sudur� cu flac�ra.
not�: structurile hidroizolante bistrat (multistrat) vor avea membranele
hidroizolante lipite între ele numai în total� aderen��
• Suprapunerile între membrane:
În general suprapunerile la capetele membranelor sunt de 10 cm iar transversal
acestora de 7 cm; în particular, fiecare produc�tor de membrane hidroizolante
indic� (�i în unele cazuri aplic� marcaje longitudinale) m�rimea suprapunerilor.
• Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de
structura hidroizolant�/termohidroizolant� în ansamblu, de sistemul hidroizolant
(cu sau f�r� lestare), de natura suportului pe care se aplic� �i de condi�iile privind
loca�ia de aplicare în contextul p�r�ilor de construc�ie ce se etan�eaz�. Aceste
elemente sunt eviden�iate în normativul NP 040-2002 „Normativ privind
proiectarea, executarea �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri”.
40
2.2.6. Condi�ii privind asigurarea posibilit��ii interven�iilor �i urm�ririi în exploatare a
hidroizola�iilor
Aceste condi�ii sunt în general limitate datorit� acoperirii elementelor suport
(structurale sau nestructurale) cu structura hidroizolant�/termohidroizolant�.
• Posibilitatea interven�iilor:
La o structur� hidroizolant�/termohidroizolant� la care s-au produs
disfunc�ionalit��i (infiltra�ii, umeziri, efecte ale pun�ilor termice) se poate interveni
pentru amelior�ri sau repara�ii numai în cazul în care acestea sunt direct
accesibile (acoperi�uri) sau indirect accesibile (socluri sau pere�i subsoluri
accesibile prin decopertare-s�p�tur�). Sistemele izolante cuprinse între elemente
grele (funda�ii, radiere, etc.), în general din beton armat nu pot fi accesibile direct
interven�iilor din aceea�i categorie tehnologic�. Etan��rile, în acest caz, pot fi
realizate prin tehnologii „neconven�ionale” de exemplu prin injec�ii speciale în
elementele adiacente sau în straturile adiacente.
• Urm�rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante, implic�:
- constat�ri privind func�ionalitatea (etan�eitatea);
- constat�ri vizuale �i tactile ale suprafe�elor expuse, inclusiv a elementelor
conexe (tencuieli, placaje, etc.).
Urm�rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante se face în
cazul nefuc�ionalit��ii acestora sau, de regul�, odat� cu urm�rirea comport�rii
elementelor de construc�ie structurale �i nestructurale.
41
2.3. CONDI�II PENTRU PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE A
ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE (FERESTRE �I U�I)
Datele tehnice pentru reabilitarea din punct de vedere termic a tâmpl�riei exterioare se
asigur� de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin�a
„economie de energie �i izolare termic�” pe baza concluziilor Auditului energetic �i a
reglement�rilor tehnice în vigoare.
2.3.1. Date de tem�
Datele necesare se asigur� de coordonatorul local �i/sau beneficiar �i se
completeaz� de proiectantul de specialitate prin participarea direct� la elaborarea lor
�i/sau culegerea acestora din urm�toarele documenta�ii:
2.3.1.1. Auditul energetic precizeaz�:
- nivelul minim de rezisten�� termic� unidirec�ional� al tâmpl�riei;
- concluziile privind modul de realizare a reabilit�rii tâmpl�riei: prin
recondi�ionarea acesteia (incluzând repararea, modificarea �i etan�area) sau
prin înlocuirea ei cu modele mai performante.
2.3.1.2. Proiectul ini�ial al cl�dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta�iei) indic�:
- tipul tâmpl�riei �i al vitrajului;
- dimensiunile geometrice ale golurilor, locul �i num�rul acestora;
- grosimea actual� a pere�ilor �i alc�tuirea acestora;
- destina�ia spa�iilor delimitate de tâmpl�rie;
- num�rul ochiurilor de geam �i modul de deschidere al acestora.
2.3.1.3. Expertiza tehnic� de specialitate asigur� informa�ii privind:
- starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec�ionarea
tâmpl�riei) �i a vopselelor de protec�ie a acestuia;
- modul de asigurare a etan�eit��ii, la infiltra�iile de aer rece din exterior, între
cercevele �i toc precum �i între toc �i glafurile golului din perete, atât pe partea
de la interior cât �i de la exterior;
- starea solbancurilor, panta, existen�a �i forma l�crimarului, etan�area fa�� de toc
�i fa�� de perete;
42
- existen�a �i func�ionarea fantelor de eliminare a apei rezultat� din condens sau
infiltra�ii �i starea l�crimarelor cercevelelor;
- modul de fixare al geamurilor pe cercevele �i integritatea fizic� a acestuia;
- func�ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, bloc�rii sau
fix�rii;
- etan�area hidrofug� a pragurilor u�ilor exterioare precum �i a conturului
acestora;
- existen�a obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea �i modul de func�ionare al
acestora.
2.3.1.4. Solu�ii preconizate pentru reabilitarea tâmpl�riei exterioare:
- Reabilitarea tâmpl�riei din punct de vedere termic se realizeaz� în una din
urm�toarele variante:
• recondi�ionarea tâmpl�riei existente din lemn;
sau
• înlocuirea acesteia cu tâmpl�rie nou�, performant� din lemn, PVC sau
aluminiu.
- Indiferent de op�iune, varianta aleas� va fi înso�it� de m�surile pentru asigurarea
unei ventila�ii naturale corespunz�toare a spa�iilor interioare;
- Alegerea uneia din cele dou� modalit��i de reabilitare se bazeaz� pe: nivelul de
performan�� dorit de beneficiar (sau proprietar), studiul comparativ al costurilor
celor dou� variante �i pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice �i
din fonduri private, suplimentare aferente cre�terii performan�elor tâmpl�riei;
cerin�ele op�ionale se consider� a fi: m�rirea num�rului de camere ale profilelor
din care este confec�ionat� tâmpl�ria unui apartament peste num�rul stabilit
pentru restul imobilului �i modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la
distan�a între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafe�elor �i
num�rul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la dou� la trei straturi
(utilizarea geamurilor triple necesit� prevederea profilelor adecvate pentru
preluarea înc�rc�rilor suplimentare �i a diferen�ei de grosime a vitrajului);
- Detaliile pentru reabilitarea termic� a tâmpl�riei se concep conform prevederilor
din documenta�ia tehnic� indicat� în anexa 4.
43
2.3.2. Criterii �i niveluri de performan�� ale tâmpl�riei pentru cerin�ele esen�iale
2.3.2.1. Rezisten�a mecanic� �i stabilitate
- Tâmpl�ria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen�eaz�
rezisten�a mecanic� �i stabilitatea imobilului.
2.3.2.2. Securitatea la incendiu
- Furnizorul tâmpl�riei va prezenta documentele privind rezultatele încerc�rilor la
foc care vor indica clasa de performan�� privind reac�ia la foc A1, A2 … E �i
rezisten�a la foc pentru criteriile E (etan�eitatea la foc), EI (+izolare termic� la foc),
EW (+radia�ia termic�) determinate pe o fereastr� �i u�� curent�. Clasificarea
privind rezisten�a la foc se va completa cu simbolurile „(i�0)” „(0�i)” sau „(i�0)”
pentru a indica faptul c� elementul a fost încercat �i satisface cerin�ele la o
expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele
p�r�i.
2.3.2.3. Igien�, s�n�tate �i mediu
- Tâmpl�ria se realizeaz� din lemn, PVC sau aluminiu, materiale care nu sunt
toxice, nu degaj� noxe, nu sunt radioactive �i nu sunt cuprinse în lista noxelor
cancerigene sau substan�elor poten�ial cancerigene;
- Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec�ionarea tâmpl�riei asigur� o
etan�are superioar� fa�� de modelele tradi�ionale ferestrele (sau înc�perile) vor fi
prev�zute în mod obligatoriu cu sisteme de ventila�ie autoreglabile pe lâng�
posibilitatea de deschidere manual� a ferestrelor;
- Documenta�ia furnizorului va indica clasa de performan�� privind etan�eitatea la
ap� a ferestrelor �i u�ilor (de regul� pentru varianta A – neprotejate) determinat�
pe componenta cu cea mai defavorabil� performan�� a ansamblului (de regul�
ochiul mobil).
Clase termice (A-neprotejat�) npdx 1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 8A 9A Exxx
Presiunea de încercare (Pa) 0 0 50 100 150 200 250 300 450 600 >600
44
• npd = nu exist� performan�� determinat� pentru ferestrele sau u�ile care
permit p�trunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15
minute;
• clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisf�c�toare pentru tâmpl�ria amplasat�
în zone ad�postite (neexpuse presiunii create de vânt);
• clasele sub 4A sunt mai pu�in performante;
• ansamblul de tâmpl�rie cel mai performant (f�r� infiltra�ii de ap�) este
Exxx (xxx = presiune >600 Pa, ex.: E750, E900, etc.).
2.3.2.4. Siguran�� în exploatare
Tâmpl�ria va fi înso�it� de documentele care vor atesta urm�toarele:
- Rezisten�a la înc�rcarea de vânt;
S�geata relativ� transversal� (Deforma�ie ram�) Clasa Presiunea P1
Pa A � 1/150
B � 1/200
C � 1/300
npd 0 - - - 1 400 A1 B1 C1 2 800 A2 B2 C2 3 1200 A3 B3 C3 4 1600 A4 B4 C4 5 2000 A5 A5 C5
Exxxx >2000 AExxxx BExxxx CExxxx xxxx = presiunea real� de încercare la care elementul r�mâne în stare de
func�ionare, iar cre�terea maxim� a permeabilit��ii la aer nu trebuie s� fie mai mare de 20% din permeabilitatea maxim� a clasei de permeabilitate la aer ob�inut� ini�ial
- Capacitatea de rezisten�� a dispozitivelor de siguran�� exprimat� printr-o
valoare prag. Se refer� la feroneria care trebuie s� aib� capacitatea de a
men�ine partea mobil� timp de 60 secunde cu o for�� de 350 N, în pozi�ia cea
mai defavorabil�;
- Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile �i fixe precum �i corelarea acestora
cu greutatea vitrajului; de asemenea coresponden�a între grosimea total� a
geamului termoizolant �i l��imea profilelor utilizate la confec�ionarea tâmpl�riei;
- Num�rul �i distan�a minim� între elementele de fixare ale tâmpl�riei în
componenta rezistent�;
- Rezisten�a la �oc pentru u�ile cu geam cu risc de r�nire;
45
- Rezisten�a la deschidere �i închidere repetat� a u�ilor. Num�rul de cicluri este
stabilit de furnizor �i trebuie s� asigure func�ionarea pe cel pu�in 2 ani în condi�ii
de utilizare normal�;
- Rezisten�a la �oc a u�ilor;
- Rezisten�a la efrac�ie pentru u�ile exterioare.
2.3.2.5. Protec�ia împotriva zgomotului
- Izolarea la zgomote aeriene este asigurat� prin alc�tuirea constructiv� a
tâmpl�riei (simpl�, dubl�, cuplat�), de caracteristicile geamului utilizat
(dimensiunile �i num�rul foilor de geam, alc�tuirea geamului termoizolant –
distan�a între geamuri �i grosimea acestora) �i de tipul profilelor din care s-a
confec�ionat tâmpl�ria (material, dimensiuni, garnituri);
- Indicele de izolare acustic� Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza
testelor efectuate �i va avea valoarea minim� 30 (-1; -5) dB.
2.3.2.6. Economia de energie �i izolare termic�
- Furnizorul va preciza valorile aferente urm�toarelor cerin�e:
• Transmitan�a termic� sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)];
• Propriet��i de radia�ie:
- factor solar (g);
- transmitan�a luminoas� (Tv).
• Permeabilitatea la aer
Permeabilitatea la aer, de referin�� la 100 Pa raportat� la:
Suprafa�a total� Lungimea rosturilor Clasa
m3/h×m2 m3/h×m
Presiune maxim� de îmcercare
Pa 0 - - - 1 50 12,50 150 2 27 6,75 300 3 9 2,25 600 4 3 0,75 600
Dac� dup� efectuarea clasific�rilor bazate pe suprafa�a total� �i pe lungimea
rostului p�r�ii mobile rezult�:
- aceea�i clas�, atunci elementul încercat este clasificat în clasa respectiv�;
- dou� clase al�turate, atunci elementul trebuie clasificat în cea mai favorabil�
clas� (cu debitul cel mai mic);
- o diferen�� de dou� clase, atunci elementul încercat se clasific� în clasa medie;
- o diferen�� de mai mult de dou� clase, elementul încercat nu trebuie clasificat.
46
2.3.3. Criterii �i niveluri de performan�� ale tâmpl�riei preconizate pentru lucr�rile de
reabilitare
- Cerin�ele, criteriile �i nivelurile de performan�� ale tâmpl�riei (ferestre �i u�i) sunt
cuprinse în standardele indicate în anexa 4.
- Suplimentar cerin�elor esen�iale indicate în cap.2.3.2. pentru ansamblul
elementelor (fereastr� sau u��) trebuie respectate cerin�ele proprii ale
componentelor care intr� în alc�tuirea tâmpl�riei: profile (ram�, toc, cercevea,
canat), garnituri de etan�are, feronerie, vitraj;
- Calitatea ansamblului (fereastr� sau u��) se realizeaz� din utilizarea unor
componente cu caracteristici optime �i din modul de asamblare al acestora,
garantat de un sistem de organizare a produc�iei, certificat, conform EN ISO 9001;
- Înlocuirea componentelor ofertate ini�ial se va face numai cu avizul factorilor
implica�i deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de
cele mai multe ori la modificarea performan�elor ansamblului;
- Tabelul urm�tor prezint� interdependen�a între principalele caracteristici �i
componente:
Componente Ram�, cercevea,
toc, canat Caracteristici
Fero
neri
e
Gar
nitu
r� d
e
etan�a
re
Mat
eria
l
Pro
fil
Vitr
aj
Rezisten�a la vânt (D) (D) D D D Reac�ia la foc (D) D D (D) N Etan�eitatea la ap� (D) D (D) D N Rezisten�a la �oc (D) N (D) (D) D Capacitatea de rezisten�� a dispozitivelor de siguran�� D N D D N
Transmitan�a termic� N (D) (D) D D Permeabilitatea la aer (D) D (D) D N Rezisten�a mecanic� D N (D) D (D) Rezisten�a la deschidere �i închidere repetat� D (D) (D) (D) (D)
Legend�: D modificarea componentei va schimba, probabil, caracteristica în cauz� (D) modificarea componentei poate schimba, caracteristica în cauz� N modificarea componentei nu va schimba, probabil, caracteristica în cauz�
47
2.3.3.1. Tâmpl�rie din PVC
Clasificarea �i cerin�ele profilelor din PVC utilizate la confec�ionarea tâmpl�riei
conform SR EN 12608 sunt urm�toarele:
- performan�a în func�ie de zonele climatice – aceast� cerin�� impune utilizarea
acelor componente notate M sau S produse din materia prim� indicat� expunerii
la energia solar�;
- tipul materialului reciclabil RMa sau RMb;
- rezisten�a profilelor la impact (clasa I sau II);
- aspectul suprafe�elor;
- grosimea sec�iunii pere�ilor exteriori sau interiori ai profilelor �i toleran�ele –
aceste caracteristici influen�eaz� masa �i rezisten�ele profilelor transmise în
finalul etan�eit��ii, permeabilit��ii �i rezisten�ei ansamblului (fereastr� sau u��).
În func�ie de grosimea minim� a pere�ilor profilelor se clasific� în una din clasele
urm�toare:
Denumire Clasa A Clasa B Clasa C - grosimea fe�elor v�zute din perimetrul
profilului la exterior �i interior 2,8 mm 2,5 mm
- grosimea fe�elor structurale (prin care trec elementele de ancorare ale tâmpl�riei) 2,5 mm
- grosimea pere�ilor desp�r�itori, interiori 2,0 mm
2,0 mm f�r� cerin��
- rezisten�a la îmb�trânirea climatic�;
- caracteristicile profilelor metalice de armare;
- material �i caracteristici ale garniturilor de etan�are;
- clasa de performan�� privind reac�ia la foc.
2.3.3.2. Tâmpl�rie din profile de aluminiu
Profilele din aluminiu utilizate la confec�ionarea tâmpl�riei sunt profile cu sec�iunea
transversal� �i accesorii de asamblare unicat, proprii firmei produc�toare. Profilele
�i accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizat� de obicei dup� l��imea
profilelor �i numele firmei
Furnizorul va asigura documenta�ia complet� referitoare la profile, accesorii de
montaj, feronerie �i modul lor de asamblare, de montare �i între�inere.
Profilele de aluminiu se produc cu sau f�r� rupere a pun�ii termice. Pentru tâmpl�ria
de exterior, izolant� termic, se utilizeaz� numai profile cu întreruperea pun�ii
48
termice. Acestea constau din asamblarea a dou� profile de aluminiu cu barete din
poliamide armate cu fibre de sticl� ori ABS.
Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
• propriet��ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate
profilele;
• greutatea �i toleran�ele dimensiunilor profilelor extrudate;
• distan�a realizat� de baretele de poliamide între cele dou� profile ale
ansamblului;
• valoarea transmitan�ei termice (conform rapoartelor de încercare);
• valorile modulului de elasticitate �i a momentului de iner�ie al tuturor profilelor
utilizate la confec�ionarea cercevelelor, tocurilor, montan�ilor;
• grosimea minim� �i maxim� a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe
profile;
• protec�ia �i finisajul profilelor, conform prevederilor RAL grosimea minim� a
protec�iei pe p�r�ile vizibile va fi de 50 m.
2.3.3.3. Tâmpl�rie din profile de lemn
Suplimentar fa�� de cerin�ele esen�iale pentru ansamblu (fereastr� sau u��) trebuie
avute în vedere �i urm�toarele cerin�e pentru lemn �i produsele pe baz� de lemn
din ferestre exterioare, foi �i tocuri de u�i exterioare:
- cerin�e de aspect pentru fiecare element component (toc, ram�, cercevea,
montan�i, etc.) �i pentru fiecare fa�� a acestora în func�ie de modul de finisare:
opac� sau transparent�. Pentru tâmpl�ria acoperit� cu pelicule se vor aplica
standardele respective pentru pelicule;
- cerin�e de durabilitate biologic� – elementele din lemn cu o fa�� expus� la
intemperii sunt considerate ca f�când parte din clasa de utilizare 3. Speciile de
lemn cu durabilitate sc�zut� trebuie s� primeasc� un tratament de protec�ie;
- cerin�ele privind propriet��ile fizice:
• con�inutul de umiditate nu trebuie s� dep��easc� 16%;
• calitatea suprafe�elor vizibile – acestea trebuie s� poat� suporta o finisare
f�r� alt� opera�ie �n afar� de o �lefuire u�oar�;
• densitatea minim� a esen�ei lemnului.
49
2.3.3.4. Vitrajul
- Pentru tâmpl�ria exterioar� (ferestre sau u�i) se utilizeaz� elemente de vitraj
termoizolant (IGU) constituite din cel pu�in dou� panouri de sticl� separate prin
unul sau mai multe distan�iere etan�ate ermetic pe contur, stabile �i rezistente
din punct de vedere mecanic;
- Elementele de vitraj difer� în func�ie de:
• produsele pe baz� de sticl� (panourile) utilizate:
o geam tras;
o geam float.
• modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
o trasparent;
o translucid sau opac;
o clar sau colorat.
• distan�a dintre foile de geam – l��imea cavit��ii �i num�rul acestora, uzual
1 sau 2 cavit��i;
• umplutura cavit��ii – spa�iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer �i/sau alte
gaze;
• forma geamurilor – uzual dreptunghiular� (B×H);
• dimensiunile foilor de sticl� – l��ime, în�l�ime sau grosimea acestora –
toleran�a la grosimea elementului de vitraj este în func�ie de tipul de geam
utilizat uzual ± 1 mm.
- Valoarea transmitan�ei termice a vitrajului termoizolant difer� în func�ie de:
• l��imea cavit��ii;
• caracteristicile de rezisten�� la transfer termic ale umpluturii cavit��ii;
• grosimea foilor de geam �i total� a vitrajului; existen�a sau absen�a
geamurilor peliculizate.
- Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur� prin performan�ele
etan��rii ansamblului:
• indicele de p�trundere a umidit��ii un Iav valoarea medie a indicilor de
p�trundere a umidit��ii � 20;
• aderen�a materialului de etan�are la geam care influen�eaz� debitul de aer
pierdut.
50
- Performan�ele de etan�are pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt
evaluate în func�ie de:
• concentra�ia gazului;
• debitul de gaz pierdut (Li <1,0%/an) iar în cazul utiliz�rii unui geam peliculizat
se ia în calcul �i;
• aderen�a materialului de etan�are/pelicul� �i interstraturi.
- Calitatea optic� �i vizual� a vitrajului:
• imagine f�r� distorsiuni;
• deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile se produc urmare varia�iilor de
temperatur� �i de presiune barometric� care contract� sau dilat� aerul �i sau
gazul din cavitatea vitrajului).
- Furnizorul va asigura documenta�ia necesar�, constând din:
• descrierea componentelor;
• desen cu sec�iunea transversal� a marginii etan�ate a elementului de vitraj
izolant (IGU) cu fiecare component� numerotat�, �i înso�it� de informa�ii
detaliate despre denumire, descriere, furnizor sau furnizori;
• o list� cu umpluturi de cavitate, distan�ieri desicant utilizat.
2.3.4. Elemente adiacente golurilor de ferestre �i u�i
Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prev�zute:
- obligatoriu;
- op�ional.
Grupa elementelor care sunt prev�zute obligatoriu cuprinde:
- glafurile;
- profilele cornier (col�are) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
- profilele l�crimar.
Elementele op�ionale care se fixeaz� pe fa�ad� sunt:
- grilaje de protec�ie antiefrac�ie (amplasate de regul� la parter, la etajul 1, la ultimul
etaj �i la ie�irile pe teras� din casa sc�rii);
- radiatoare ale instala�iei de aer condi�ionat;
- hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate
din apartamentele vecine de la etajele inferioare, inclusiv a fumului sau a gazelor
fierbin�i rezultate urmare declan��rii unui incendiu;
51
- jaluzele vene�iene, oblon rulant sau batant, persian�, persian� culisant�, jaluzea
acordeon, oblon culisant cu sau f�r� sistem de înclinare în afar�, copertine,
ac�ionate manual, cu sau f�r� resort de compensare, sau mecanic cu ajutorul
motoarelor electrice, pentru protec�ia ferestrelor/u�ilor de însoleiere direct�;
- r�citoare (la fereastra de la buc�t�rie);
- jardiniere;
- co�uri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii
ventila�iei generale a buc�t�riilor, ventila�ii opturate total sau par�ial în urma
modific�rilor aduse recompartiment�rii interioare a locuin�elor.
2.3.4.1. Elemente prev�zute obligatoriu: glafuri, l�crimare
Având în vedere c� urmare aplic�rii termoizola�iei la pere�ii exteriori grosimea
acestora va cre�te �or�urile din tabl� existente se vor înlocui (indiferent de solu�ia
aleas� pentru tâmpl�rie).
Documenta�ia tehnic� va cuprinde:
- desfacerea �or�urilor actuale;
- termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiec�rui gol;
- înglobarea în tencuial� a profilelor de înt�rire a muchiilor verticale �i orizontale (la
racordul termoizola�iei ETICS a pere�ilor cu termoizola�ia glafurilor); profilul
orizontal de la partea superioar� a golului va fi de tip „l�crimar”, iar pe celelalte trei
laturi ale golului profilele vor fi de tip cornier; profilele vor avea plas� din fire de
sticl� pentru armarea tencuielii;
- executarea �or�urilor cu l�crimar racordate la ferestre �i etan�ate pe contur cu chit
de exterior, pentru protec�ia glafurilor orizontale �i împotriva infiltra�iilor apei
pluviale între peretele existent �i anvelopa termoizolant�.
2.3.4.2. Elemente op�ionale
Având în vedere c� aceste elemente se pot monta la distan�� în timp, pentru
realizarea unitar� a fa�adei unui imobil este necesar ca proiectul s� prevad�
condi�iile pentru fixarea acestora f�r� s� fie necesar� desfacerea local� sau
str�pungerea anvelopei termoizolante dup� finisarea acesteia �i pe cât este posibil
s� fixeze amplasamentul �i forma acestora.
52
2.4. CONDI�II PENTRU PROIECTAREA LUCR�RILOR DE INSTALA�II
Proiectarea lucr�rilor de reabilitare �i modernizare energetic� a instala�iilor trebuie s�
se realizeze numai de c�tre societ��i (agen�i economici) care au primit certificarea
profesional� din partea MDRT.
Proiectul se elaboreaz� de c�tre proiectan�i cu competen�e în domeniu �i se verific� de
c�tre verificatori atesta�i MDRT. Proiectul de reabilitare a instala�iilor se va întocmi pe
faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate – SF, Proiect Tehnic – PT, Detalii de
Execu�ie –DE).
În cadrul procesului de proiectare a lucr�rilor de instala�ii aferente lucr�rilor de
reabilitare trebuie s� se �in� seama de solu�iile date de auditorul energetic, prezentate
în cadrul raportului de audit energetic al cl�dirii.
- Lucr�rile de reabilitare a instala�iilor unui imobil cuprind:
• lucr�ri de verificare, reparare �i modernizare a instala�iilor existente, lucr�ri
obligatoriu de efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolant�;
• lucr�ri de înlocuire a instala�iilor existente, lucr�ri op�ionale care se pot executa
independent, f�r� s� efectueze anvelopa.
2.4.1. Date de tema
Datele necesare se asigur� de coordonatorul local �i/sau beneficiar �i se
completeaz� de proiectan�ii de specialitate prin participarea direct� la elaborarea lor
�i/sau culegerea acestora din urm�toarele documenta�ii:
2.4.1.1. Auditul energetic, precizeaz�:
- starea actual� a tuturor instala�iilor;
- concluziile privind lucr�rile necesare pentru reabilitarea instala�iilor.
2.4.1.2. Proiectul ini�ial al instala�iilor cl�dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta�iei)
cuprinde date tehnice ale instala�iei termice, electrice �i sanitare.
2.4.1.3. Expertiza tehnic� de specialitate evalueaz� starea de degradare a componentelor
�i a ansamblului instala�iilor termice, sanitare, electrice �i de ventila�ie , conform
documentelor de referin�� din anexa 5.
53
- Procesul de diagnosticare eviden�iaz� urm�toarele:
a) Instala�ii de înc�lzire a spa�iilor:
- func�ionarea corpurilor de incalzire;
- coresponden�a dintre temperatura de tur a agentului termic �i temperatura
exterioar� (curba de reglaj termic);
- regimul de livrare a c�ldurii;
- deterioarea instalatiilor termice si a protectiei acestora din spatiile
neincalzite;
- respectarea proiectului si calitatea executiei;
- regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare;
- vechimea instalatiilor aferente cladirii;
- eventuale defectiuni la reteaua de conducte interioare;
- eventuale defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsolurile tehnice;
- probleme de disconfort termic, acustic si vizual;
- dotarea cu repartitoare de cost �i robinete de reglaj cu cap termostatic,
- existen�a robinetelor de separare a corpurilor de înc�lzire;
- verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa�a corpurilor de înc�lzire,
dup� caz;
- tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora;
- anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire;
- dotarea cu contor de c�ldur� pe scar�/cl�dire/unitate locuit� (ocupat�).
b) Instala�ii centrale de preparare a apei calde de consum
- starea armaturilor obiectelor sanitare, defec�iuni, pierderi de apa;
- starea conductelor de apa calda de consum �i a izola�iei termice a acestora
(tasata �i uscata, tasata �i umeda, par�ial deteriorata (peste 30%), f�r�
izola�ie termica);
- conducta de recirculare func�ional�;
- debitmetre de scar�/cl�dire/consumatori independen�i (societ��i comerciale
etc.) – certificat de control metrologic;
- debitmetre la racordurile individuale de consum;
- evaluarea pierderilor de ap� cald� de consum din instala�ie.
54
c) Instala�ii de iluminat artificial:
- evaluarea st�rii corpurilor de iluminat;
- evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
- starea conductoarelor de energie electrica;
- existen�a dispozitivelor de control �i reglare automata a fluxului luminos
(impactul asupra consumului de energie electric�);
- existen�a dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica
(impactul asupra consumului de energie electric�).
d) Instalatii de ventilare si climatizare
Sisteme locale de înc�lzire �i r�cire cu aer �i/sau pompe de c�ldur�:
- starea filtrelor de praf;
- consumul de energie electric� fa�� de valoarea de catalog;
- tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
- pierderi de agent frigorific.
Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie):
- viteze medii ale aerului in gurile de refulare;
- viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie;
- dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
- gradul de etan�are a îmbin�rilor canalelor de aer.
2.4.2. Solutii posibile de reabilitare energetica a instalatiilor:
- Schimbarea/modernizarea instala�iilor de înc�lzire, ventilare-climatizare, ap� cald�
de consum �i iluminat prin prevederea urm�toarelor m�suri:
• schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu�ie a agentului
termic aferente p�r�ilor comune ale blocurilor de locuin�e, montarea
dispozitivelor de reglare automat� a cantit��ii de energie consumat� (robinete cu
cap termostatic, robinete de reglare debit/presiune), izolarea conductelor �i nu
numai, în instala�iile de înc�lzire;
• implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic,
a surselor de r�cire cu agent care nu afecteaz� stratul de ozon, de preferat în
sistem centralizat;
55
• schimbarea �i termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu�ie
a apei calde de consum aferente p�r�ilor comune ale blocurilor de locuin�e;
• efectuarea de reglaje periodice �i depistarea pierderilor de c�ldur� �i de ap� ale
re�elelor de distribu�ie aferente p�r�ilor comune ale blocurilor de locuin�e pentru
alimentarea cu c�ldur� �i ap� cald� de consum �i efectuarea cu prec�dere a
remedierilor necesare, conform Legii 325/2002;
• utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electric�.
- Contorizarea consumurilor de agent termic pentru înc�lzire �i ap� cald� de consum,
atât la consumatorul individual, cât �i la nivelul cl�dirii.
Interven�iile asupra instala�iilor de înc�lzire �i ap� cald� de consum aferente cl�dirii
vizeaz� reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat
(înc�lzire, ap� cald� de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri (producere,
distribu�ie, utilizare), atât pentru înc�lzire, cât �i pentru apa cald� de consum.
• la nivelul producerii c�ldurii (în cazul cl�dirilor dotate cu surs� proprie de c�ldur�):
- înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arz�toare mai vechi de 9-10
ani �i cazane mai vechi de 12-15 ani);
- adaptarea puterilor surselor de c�ldur� în centrala termic�;
- substituirea par�ial� sau total� a formei de energie;
- utilizarea de tehnici specifice (pompe de c�ldur� cu compresie mecanic�, cu
absorb�ie, cazane cu condensa�ie, instala�ie solar�).
• la nivelul distribu�iei c�ldurii:
- izolarea termic� a conductelor de distribu�ie din spa�iile neînc�lzite;
- inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care
prezinta pierderi de agent termic;
- montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
- reducerea temperaturilor de reglaj a instala�iei de înc�lzire în scopul
satisfacerii necesarului de c�ldur�;
- separarea circuitelor ai c�ror parametri func�ionali sunt net diferi�i;
- contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);
56
- reechilibrarea circuitelor care alimenteaz� corpurile de înc�lzire func�ionând cu
apa cald� (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau
ameliorarea local� a izola�iei, iar din punct de vedere hidraulic - prin
ameliorarea distribu�iei debitelor).
• la nivelul utilizatorului (spa�iile înc�lzite �i punctele de consum a.c.m.):
- instalarea de robinete termostatice la corpurile de înc�lzire �i, în cazul înc�lzirii
colective, combinarea acestei m�suri cu montarea sistemelor de repartizare
individual� a costurilor de înc�lzire;
- sp�larea tuturor corpurilor statice de înc�lzire (prin demontarea de pe pozitie)
cu jet de apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la
partea inferioara a corpurilor statice si repunerea pe pozitie;
- curatirea chimica si protectia anticoroziva a instalatiei;
- inlocuirea tuturor ventilelor nefunc�ionale.
Solutii complexe de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire:
- inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire;
- inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsolul blocurilor si izolarea
lor;
- inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire
Cu referire la instala�iile de ventilare mecanic� �i de iluminat artificial, solu�iile
tehnice specifice de cre�tere a eficien�ei energetice sunt, în principiu urm�toarele:
- reglarea debitelor refulate/aspirate în func�ie de necesarul de ventilare normal,;
- reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func�ie de necesarul
de c�ldur�/frig �i de ventilare;
- prevederea de filtre de aer eficiente;
- înlocuirea ventilatoarelor cu eficien�� energetic� redus�;
- reglarea vitezelor aerului în spa�iile ocupate;
- prevederea de l�mpi cu eficien�� energetic� ridicat�;
- automatizarea func�ion�rii instala�iei de iluminat în func�ie de ocuparea
spa�iilor.
57
2.4.3. Principii privind proiectarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor
Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la
cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii:
- sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica , obtinerea de economii de
energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare;
- tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;
- masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;
- solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit;
- pachetul de solutii de modernizare ales sa fie validat de disponibilitatile financiare.
Elementele exterioare de instalatii nu trebuie s� fie ingropate in stratul termoizolant. Interventiile asupra acestora trebuie s� fie efectuate inainte de izolarea termica a cladirii, urm�rindu-se pozarea conductelor �i a echipamentelor �inând seama de grosimea suplimentar� total� a termosistemului.
Ca urmare a diminuarii necesarului de caldura al cladirii, consecinta a reabilitarii termice / moderniz�rii energetice a acesteia, este necesar ca solutia tehnica proiectata sa asigure reducerea corespunzatoare a debitului de caldura furnizat de sursa de incalzire (centrala termica de cartier sau punct termic), simultan cu asigurarea stabilitatii hidraulice a instalatiei de incalzire interioara (fie prin reducerea debitului volumic de agent termic la racordul instalatiei de incalzire interioara, fie prin reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injectie de agent termic din conducta de intoarcere si redirijarea excedentului de debit catre sursa de caldura, impreuna cu mentinerea constanta a diferentei de presiune la baza coloanelor de distributie a agentului termic in instalatia de incalzire interioara, reglata in raport cu debitul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare).
In toate cazurile trebuie s� se monteze robinete cu cap termostatic si repartitoare de cost la fiecare corp de incalzire.
In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, termoizolante, instalatia de ventilare trebuie sa asigure necesarul minim de aer proaspat pentru confortul fiziologic, �inând seama de cre�terea etan�eit��ii anvelopei cl�dirii.
Proiectarea lucrarilor de instalatii aferente lucrarilor de modernizare energetica
a cladirilor se va face cu respectarea urmatoarelor normative:
- instalatii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea �i executarea instala�iilor de înc�lzire
central�,
SC 006 – 01 - Solu�ii cadru pentru reabilitarea �i modernizarea instala�iilor de
înc�lzire din cl�diri de locuit,
58
SC 005-2000 - Solu�ii cadru pentru instala�ii interioare de înc�lzire utilizînd noi
sisteme de producere a agentului termic (CT de apartament, scar�, etc.).
- instalatii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea �i executarea instala�iilor sanitare.
- instalatii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea �i
executarea instala�iilor electrice cu tensiuni pân� la 1000V c.a. �i 1500V c.c.
- instalatii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea �i executarea instala�iilor de ventilare �i
climatizare,
SC 004-2000 - Solu�ii cadru de proiectare a instala�iilor de climatizare la cl�diri
publice.
2.4.4. Criterii de performanta ale lucrarilor de instalatii:
Executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor se realizeaza cu materiale si
echipamente pentru care exist� marcaj CE sau care sunt omologate si agrementate
de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certitficate de calitate si care
corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligatia sa ceara aceste
documente firmelor furnizoare.
- instalatii sanitare :
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performan�� a cerin�elor de calitate conform
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc�ii pentru instala�ii sanitare din cl�diri.
- instalatii termice:
GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile de
încalzire centrala.
- instalatii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile electrice
din cladiri.
59
3. CONDI�II TEHNICE PENTRU EXECU�IE
Executantul trebuie s�-�i organizeze activitatea conform sistemului de management al
calit��ii pentru care este certificat �i s� asigure personal calificat pentru urm�rirea
lucr�rilor, executarea, verificarea �i predarea acestora, conform legisla�iei în vigoare.
3.1. ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC
- Proiectul tehnologic se elaboreaz� în baza proiectului tehnic �i a documenta�iei
furnizate de produc�tor în vederea detalierii etapelor �i resurselor privind
materialele, manopera �i utilajele necesare realiz�rii lucr�rilor.
3.1.1. Con�inutul proiectului
Proiectul este alc�tuit din urm�toarele piese scrise �i desenate:
- memoriu cu datele de recunoa�tere a categoriei de lucr�ri;
- tehnologia de execu�ie care indic�:
• condi�ii pentru depozitarea �i transportul materialelor;
• organizarea de �antier, inclusiv schela;
• graficul de realizare a lucr�rilor;
• ordinea opera�iunilor necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea
personalului;
• modul de preparare al materialelor, consumuri, condi�iile de mediu pentru
preparare �i aplicare, timpi de lucrabilitate �i a�teptare;
• faze determinate;
• m�suri pentru realizarea calit��ii lucr�rilor;
• m�suri de protec�ia muncii �i PSI specifice.
- detalii de execu�ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei
tehnologice de aplicare.
3.1.2. Faze determinate
- Pentru asigurarea calit��ii �i în principal a durabilit��ii lucr�rilor de anvelopare este
necesar ca dup� încheierea fiec�rei etape de montaj �i înainte de aplicarea
straturilor acoperitoare s� se încheie procesele verbale de verificare a lucr�rilor
ascunse;
60
- Pentru ansamblul ETICS, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului
aplicat anterior, iar deficien�ele oric�rui strat pot afecta stabilitatea întregului
ansamblu, se consider� ca faze determinante:
• preg�tirea suportului;
• aplicarea adezivului �i pl�cilor termoizolante;
• fixarea diblurilor;
• aplicarea masei de �paclu �i înglobarea arm�turii din fire de sticl�;
• executarea amorsajului �i a tencuielii decorative.
- Pentru ansamblul ETICS cu strat de ventila�ie fazele determinante sunt:
• preg�tirea suportului;
• fixarea scheletului metalic �i reglarea planeit��ii acestuia;
• executarea termoizola�iei �i a continuit��ii ei;
• fixarea placajului de protec�ie �i finisare.
- Pentru termohidroizola�ia acoperi�urilor teras� se vor încheia procesele verbale
de lucr�ri ascunse sup� încheierea execut�rii fiec�rui strat care devine suport �i
condi�ioneaz� aplicarea stratului urm�tor:
• preg�tirea suportului;
• lipirea stratului de barier� contra vaporilor (cu sau f�r� difuziune);
• aplicarea termoizola�iei;
• lipirea straturilor hidroizolante.
3.2. LUCR�RI PENTRU PREG�TIREA SUPRAFE�ELOR SUPORT
3.2.1. Preg�tirea pere�ilor exteriori pentru aplicarea ETICS
- Suprafa�a suport pentru aplicarea ansamblului ETICS o constituie partea opac� a
pere�ilor exteriori ai cl�dirilor existente executa�i din panouri prefabricate din beton
armat, zid�rie din blocuri BCA sau c�r�mizi ceramice; ace�ti pere�i fac parte din
categoria „suporturi tencuite” care impun pentru ETICS executarea fix�rii cu
dibluri suplimentar fa�� de opera�iunea de lipire;
- Executantul va efectua lucr�rile indicate în documenta�ia tehnic� (pct.2.1.1.5.) �i
va lua toate m�surile care se impun în cazul în care urmare verific�rilor va
considera necesar� executarea �i a altor lucr�ri de remediere a suportului atât
cantitativ cât �i calitativ;
61
- Opera�iunile pentru remedierea suportului se efectueaz� manual sau mecanizat
dup� verificarea st�rii acestuia �i constau în:
• desfacerea tencuielilor neaderente �i ra�chetarea rosturilor de mortar;
• înl�turarea finisajelor minerale sau organice pân� la stratul portant, rezistent;
• îndep�rtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai,
mu�chi, etc.);
• sp�larea cu jet de ap� �i detergen�i adecva�i a petelor de gr�simi sau a altor
substan�e care ar împiedica aderen�a ETICS pe perete;
• despr�fuirea suprafe�elor – const� în înl�turarea prin periere a prafului, a
eflorescen�elor, a exfolierilor �i a zonelor frabile;
• rectificarea suprafe�elor care const� în aplicarea unui strat de tencuial� din
mortar compatibil pentru nivelarea cu urm�toarele toleran�e:
Distan�e, cm 100 250 400 Abaterea suprafe�ei, mm 2 3 5
- Modul de preg�tire al suprafe�elor este faz� determinant� înainte de începerea
lipirii pl�cilor termoizolante ale ETICS �i comport� urm�toarele verific�ri f�cute pe
toat� suprafa�a prin sondaje:
• aderen�a tencuielii pe stratul suport – valoarea for�ei de smulgere s� fie mai
mare de 0,08 N/mm2;
• gradul de umiditate �i de absorb�ie a apei;
• duritatea suprafe�ei;
• coeziunea �i lipsa prafului �i a eflorescen�elor.
3.2.2. Preg�tirea pere�ilor exteriori pentru aplicarea ansamblului compozit cu strat de
ventilare
Preg�tirea suprafe�elor suport �i verificarea acesteia se efectueaz� conform
pct.3.2.1., excep�ie f�când rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi�iile
de planeitate.
62
3.2.3. Preg�tirea straturilor suport ale acoperi�urilor tip teras�
- În func�ie de varianta de solu�ie adoptat� pentru refacerea termohidroizola�iei
acoperi�urilor suport poate fi:
• plan�eul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care
se desface întreaga structur� termohidroizolant� existent�;
• �apa de protec�ie a termoizola�iei din BCA;
• hidroizola�ia existent� (care dup� regenerare va prelua rolul de barier� contra
vaporilor de ap�).
- Opera�iunile de preg�tire proprii fiec�rui tip de suport sunt indicate în ghid
GP065-01.
3.2.4. Preg�tirea stratului suport la acoperi�urile cu �arpant�
- La acoperi�urile cu pod nelocuibil suportul termoizola�iei îl constituie plan�eul din
beton armat de peste ultimul nivel, plan�eu care se va cur��a în vederea aplic�rii
stratului termoizolant, conform PCC -016/2000, GP 110-04 sau GP065-01;
- În cazul amplas�rii termoizola�iei pe intradosul �arpantei se vor încheia lucr�rile
de reabilitare a structurii �arpantei, a asterelei, a etan�eit��ii învelitorii �i a
protec�iei fungicide a elementelor din lemn conform GP 110-04 �i PCC -016/2000.
3.2.5. Preg�tirea plan�eelor de peste spa�ii neânc�lzite
- Suprafa�a acestor plan�ee se va cur��a de straturile neaderente (tencuial�,
zugr�veal� sau vopsitorii) �i se va preg�ti conform pct.3.2.1 �i 3.2.4 în vederea
lipirii pl�cilor termoizolante sau a aplic�rii caroiajului de ancorare a pl�cilor de
ghips carton �i de sus�inere a saltelelor termoizolante.
3.3. MONTAREA TÂMPL�RIEI (FERESTRE �I U�I EXTERIOARE)
- Opera�iunile de recondi�ionare a tâmpl�riei existente sau la înlocuirea a acesteia cu
modele mai performante, din punct de vedere a protec�iei termice �i a
func�ionalit��ii, se efectueaz� înainte de aplicarea ansamblului ETICS concomitent
cu opera�iunile de rectificare a suprafe�ei suport (partea opac� a pere�ilor);
- La montarea ferestrelor �i u�ilor se vor respecta pozi�ia, num�rul �i distan�ele între
�uruburile de ancorare indicate de produc�tor pentru fixarea tâmpl�riei în golul
zid�riei;
63
- Dup� executarea termoizola�iei glafurilor se va fixa protec�ia din tabl� a glafului
orizontal �i se va aplica un cordon de chit pe contur pentru evitarea infiltra�iei apei
din precipita�ii între perete �i izola�ia termic�;
- Montarea �i efectuarea probelor de func�ionare a tâmpl�riei constituie faze
determinante �i se consemneaz� într-un proces verbal încheiat înainte de
începerea lucr�rilor de termoizolare a pere�ilor.
3.4. APLICAREA STRATURILOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT
- Aplicarea alc�tuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu�ie
�i ghidul de aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;
- Garan�ia de�in�torului (ofertantului) de sistem se aplic� numai în situa�ia în care
proiectarea �i executarea este conform� cu ghidul de aplicare, sistemul (ansamblul
ETICS inclusiv finisajul) �i cu produsele indicate de acesta, iar în caz contrar,
constând în modific�ri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale, etc., atunci
responsabilitatea revine proiectantului sau executantului.
3.4.1. Aplicarea ansamblului ETICS la pere�i
- Executantul va respecta indica�iile produc�torului referitoare la:
• temperaturile minime �i maxime de lucru;
• m�surile de protec�ie a lucr�rilor în curs de executare pe timpul perioadelor de
întrerupere datorate condi�iilor atmosferice nefavorabile (ploaie, cea��, vânt,
etc.);
• plasa de protec�ie împotriva ac�iunii directe a razelor solare;
• depozitarea �i prepararea produselor componente ETICS;
• distan�a de montare a schelei fa�� de pere�i �i lungimea ancorelor (corelat� cu
grosimea ETICS).
- Opera�iunea de aplicare a alc�tuirii termoizolante se efectueaz� dup�:
• încheierea �i verificarea montajului elementelor vitrate �i a preg�tirii suprafe�elor
suport;
• protejarea cu folii a suprafe�elor de sticl�, lemn, PVC sau aluminiu;
• încheierea fix�rii tuturor elementelor care penetreaz� ansamblul (supor�i,
conducte);
64
• definitivarea lucr�rilor de închidere a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale
altor suprafe�e orizontale astfel încât s� fie împiedicat� infiltrarea apei între
termoizola�ie �i suport;
• încheierea lucr�rilor de eliminare a umidit��ii ascensionale �i a depunerilor de
s�ruri.
- Montajul ETICS se începe prin trasarea orizontalit��ii �i fixarea cu dibluri metalice a
profilului de soclu la cota indicat� în proiect;
- Aplicarea pl�cilor termoizolante se execut� în rânduri paralele începând de jos (din
profilul de soclu) în sus:
• rândurile sunt calculate la ½ plac�;
• pozi�ia pl�cilor este orizonatl� cu lungimea paralel� cu profilul de soclu;
• tipul adezivului �i modul de aplicare pe plac� (pe toat� suprafa�a, în puncte, în
benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect �i cerin�elor
produc�torului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu
acceptul produc�torului (furnizorului) ansamblului;
• pl�cile se pozi�ioneaz� al�turat f�r� distan�� între ele �i f�r� adeziv pe canturi; în
cazul în care între pl�ci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu
material termoizolant sau cu spum� adeziv�;
• t�ierea pl�cilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastr� �i/sau u��,
se va executa prin topire cu fir (fer�str�u) electric;
• nu se vor folosi pl�ci cu margini sau col�uri lips�;
• la muchiile verticale ale fa�adei �i în zona adiacent� rosturilor se vor utiliza
numai panouri întregi sau jum�t��i de panouri între�esute;
• rosturile dintre pl�cile fixate perimetral golurilor ferestrelor �i u�ilor nu trebuie s�
fie în prelungirea muchiilor golurilor;
• din cerin�a de protec�ie la foc la cl�dirile cu peste 3 niveluri �i la o grosime a
polistirenului >10 cm deasupra golurilor ferestrelor se aplic� o fâ�ie de vat�
mineral� cu grosimea termoizola�iei, l��imea 20 cm �i lungimea astfel calculat�
încât sî dep��easc� l��imea golului cu cel pu�in 30 cm de o parte �i de alta a
ferestrei.
- Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta�ia tehnic�
referitoare la tipul �i numitorul acestora, pozi�ia �i adâncimea g�urii în stratul suport:
65
• executarea g�urilor se va efectua numai dup� uscarea �i înt�rirea adezivului;
• g�urirea prin percu�ie nu se va utiliza în cazul pere�ilor din c�r�mizi cu goluri sau
BCA;
• fixarea diblurilor este faz� determinant�; diblurile se vor verifica dac� sunt bine
fixate, iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndep�rta �i vor fi înlocuite cu
alt diblu fixat la o distan�� de minimum 6 cm fa�� de pozi�ia ini�ial�; golurile
r�mase se vor umple cu material termoizolant identic;
• capetele rozetelor diblurilor nu vor dep��i dup� fixare suprafa�a izola�iei;
• în cazul utiliz�rii termoizola�iei din pl�ci de vat� mineral� diblurile se fixeaz�
dup� aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a
suprafe�elor pl�cilor;
• pe zona de aplicare a placajelor ceramice g�urirea pentru introducerea diblurilor
se efectueaz� prin plasa �i stratul de armare cât acesta este înc� proasp�t, iar
diblurile �i plasa din fire de sticl� se vor acoperi cu un strat de mas� de �paclu
„ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plas�, dac� se prevede în
documenta�ie armarea dubl�.
- Aplicarea masei de �paclu �i înglobarea plasei pentru armare se execut� dup�
încheierea �i verificarea ancor�rii pl�cilor termoizolante �i dup�:
• armarea diagonal� a col�urilor ferestrelor �i u�ilor;
• armarea muchiilor (col�urilor) verticale în cazul în care se utilizeaz� profile
cornier cu plas� sau armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful
superior al ferestrelor sau u�ilor) cu profile l�crimar (picur�tor) cu plas�;;
• în cazul în care se folosesc profile de col� f�r� plas� integrat� (numai pentru
muchiile verticale), acestea se înglobeaz� la pozi�ie în masa de �paclu �i se
acoper� cu plasa de armare, care se continu� pe cealalt� latur� a muchiei pe o
l��ime de cel pu�in 20 cm;
• masa de �paclu (mortar adeziv) pentru armare se va aplica dup� un timp de
a�teptare indicat de produc�torul adezivului utilizat;
• plasa din fire de sticl�, rezistent� în mediul alcalin, se va întinde neted �i se va
îngloba, f�r� cute, în stratul de mortar proasp�t aplicat, prin derulare în fâ�ii
verticale, de sus în jos;
66
• fâ�iile, cu l��imea uzual� de 1,0 m se vor suprapune lateral �i la capete
minimum 10 cm �i se vor îngloba astfel încât plasa s� fie pozi�ionat� la mijloc
sau în treimea exterioar� a stratului de mortar �i s� fie acoperit� minimum 0,5
mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optim� plasa trebuie
acoperit� cu un strat de mas� de �paclu „ud-pe-ud”.
- Aplicarea amorsei �i a tencuielii decorative se va executa numai dup� încheierea
timpilor de a�teptare recomanda�i de produc�tor sau minimum 3 zile la 20ºC �i 65%
umiditate maxim�;
- Plac�rile ceramice se vor executa numai dup� trecerea timpului de a�teptare
indicat de produc�tor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maxim�.
3.4.2. Aplicarea termoizola�iei la plan�eele peste spa�ii neânc�lzite
- Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul plan�eului, pe grinzile aferente �i pe
pere�ii adiacen�i în alc�tuire ETICS (prin lipire �i fixare cu dibluri) sau EIFS (prin
fixarea unui schelet de sus�inere a unui strat suport din gips carton);
- Opera�iunile de aplicare a alc�tuirilor stabilite în documenta�ia de execu�ie se vor
începe dup� încheierea lucr�rilor de instala�ii, a eventualelor lucr�ri de eliminare a
infiltra�iilor �i a urm�rilor acestora �i a preg�tirii suprafe�ei suport (cur��are,
rectificare, verificare coeziune);
- La aplicarea ansamblului ETICS se vor respecta condi�iile enun�ate la pct.3.4.1. cu
privire la fixarea pl�cilor �i a diblurilor, aplicarea masei de �paclu, a arm�turii �i a
tencuielii;
- La executarea alc�tuirii EIFS scheletul de sus�inere se va realiza din profilele
indicate de produc�tor fixate la distan�a de 60 cm modulat� la l��imea pl�cilor de
gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toat� suprafa�a o folie sau
un strat de vopsea cu rol de barier� contra vaporilor; în spa�iul dintre plafon �i
pl�cile de gips-carton se va introduce termoizola�ia din saltele de vat� mineral�,
realizându-se un strat continuu, f�r� întreruperi.
3.4.3. Aplicarea termoizola�iei la acoperi�uri
- Aplicarea termoizola�iei se diferen�iaz� în func�ie de tipul acoperi�urilor �i pozi�ia în
cadrul acestora, astfel:
67
• la acoperi�urile tip teras�, termoizola�ia se execut� într-o structur� complex�
termohidroizolant�, cu personal calificat în specialitatea hidroizola�ii �i
termoizola�ii;
• la acoperi�urile cu �arpant� termoizola�ia se aplic� fie sub pardoseal� realizat�
dintr-o �ap� armat� fie sub astereal� �i învelitoare �i va fi protejat� de panouri
de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execu�ie �i recomand�rilor
produc�torului.
3.5. APLICAREA STRATULUI/SISTEMULUI HIDROIZOLANT
Condi�iile tehnice de execu�ie privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt
prev�zute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea �i exploatarea
hidroizola�iilor la cl�diri”.
3.5.1. Acoperi�uri teras� sau cu pant�, hidroizolante/termohidroizolante
La construc�iile existente aplicarea structurilor izolante se face dup� îndep�rtarea sau
regenerarea structurii existente, în conformitate cu prevederile NP 040-2002, datorit�
accesibilit��ii directe asupra acestora.
3.5.2. Logii �i balcoane
La construc�iile existente reabilitarea termic� �i hidrofug� a acestor elemente poate fi
realizat� prin:
- închiderea exterioar� cu vitraje sau elemente opace, termoizolante;
- realizarea unei structuri termohidroizolante pe suprafa�a plan�eului �i a unei
structuri termoizolante pe intrados.
3.5.3. Subsoluri
La construc�iile existente reabilitarea termic� – hidroizolarea constituie o problem� ce
trebuie analizat� sub urm�toarele aspecte: gradul de accesibilitate la nivelul
hidroizola�iei �i posibilit��ile tehnice �i materiale de realizare a etan�eit��ii prin
tehnologii clasice, curente sau tehnologii neconven�ionale (injec�ii impermeabiliz�ri,
etc.).
68
3.6. REABILITAREA INSTALATIILOR:
La executarea lucrarilor de instalatii aferente procesului de modernizare energetic� a
cl�dirii trebuie s� se respecte urm�toarele normative:
- instala�ii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea �i executarea instala�iilor de înc�lzire
central�
- instala�ii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea �i executarea instala�iilor sanitare,
- instala�ii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea �i executarea instala�iilor electrice cu
tensiuni pân� la 1000V c.a. �i 1500V c.c.
- instala�ii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea �i executarea instala�iilor de ventilare �i
climatizare.
Inceperea lucr�rilor de reabilitare a instala�iilor este permis� numai dup� ce
executantul a primit:
- proiectul instala�iei, la fazele Detalii de execu�ie �i Proiect Tehnic;
- avizele �i acordurile necesare;
- autoriza�ia de construire.
Executarea lucr�rilor de reabilitare a instala�iilor poate fi realizat� numai de c�tre
societ��i (agen�i economici) care au primit certificarea profesional� din partea
organismelor abilitate de MDRT �i agreerea tehnic� din partea beneficiarului sau
ditribuitorului de energie, dup� caz.
Se va asigura controlul execu�iei lucr�rilor de reabilitare a instala�iilor pe �antier de
c�tre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) �i executant prin persoane
specializate �i atestate: dirigin�i de �antier atesta�i MDRT, responsabili cu execu�ia
lucr�rilor atesta�i MDRT �i dup� caz, consultan�i tehnici – exper��.
Proiectarea si executarea lucr�rilor de reabilitare �i modernizare a instala�iilor din
cl�dirile de locuit se face în scopul asigur�rii nivelurilor minime de performan��,
conform cerin�elor esen�iale definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construc�ii.
69
4. ANEXE 1 – 5 Lista principalelor reglement�ri tehnice:
- Anexa 1:
• MC 001/2006 - Partea 1 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei
energetice a cl�dirilor;
• NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor
la cl�diri;
• GP 065-2001 Ghid privind proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de remediere a
hidroizola�iilor bituminoase la acoperi�uri de beton;
• NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea elementelor de
construc�ii hidroizolate cu materiale bituminoase �i polimerice;
• GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP �i SBS;
• NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola�iilor bituminoase ale
acoperi�urilor cl�dirilor;
• NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor
acoperi�urilor în pant� la cl�diri;
• GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
• C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice
de cl�diri;
• SC 007-02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
cl�dirilor de locuit existente;
• P118 Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor.
- Anexa 2:
• MC 001/2006 - Partea 1 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei
energetice a cl�dirilor;
• GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termic� a blocurilor de locuin�e cu regim de
în�l�ime pân� la P+9E realizate dup� proiecte tip, prin transformarea
acoperi�urilor tip teras� în acoperi�uri înclinate cu amenajarea de poduri
neânc�lzite sau mansarde;
70
• GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere�ilor �i pardoselilor cl�dirilor
civile;
• PCC-016/2000 Procedur� privind tehnologia pentru reabilitarea termic� a cl�dirilor
folosind pl�ci din materiale termoizolante;
• PCC-017/2000 Procedur� privind tehnologia pentru reabilitarea termic� a cl�dirilor
folosind spume poliuretanice;
• GP 059-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec�ie termic� la cl�diri de
locuit;
• C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic� a elementelor de
închiderea ale cl�dirilor.
- Anexa 3:
• MC 001/2006 - Partea 1 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei
energetice a cl�dirilor;
• SC 007-02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
cl�dirilor de locuit existente;
• ST 043 / 2001 Specifica�ie tehnic� privind cerin�e �i criterii de performan�� pentru
ancorarea în beton cu sisteme mecanice �i metode de încercare
• ETAG 004 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnic� a Sistemelor de
Izolare Termic� Exterioar�;
• ETAG 014 si 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material
plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic� exterioare;
• SR EN 13499 Sisteme compozite de izolare termic� la exterior (ETICS) pe baz�
de polistiren expandat;
• SR EN 13500 Sisteme compozite de izolare termic� la exterior (ETICS) pe baz�
de vat� mineral�;
• SR EN 13163 Produse termoizolante fabricate din polistiren expandat (EPS);
• SR EN 13162 Produse termoizolante fabricate din vat� mineral� (MW);
• SR EN 13164 Produse termoizolante fabricate din spum� de polistiren
extrudat (XPS);
• SR EN 822 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
lungimii �i l��imii”;
71
• SR EN 823 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri –Determinarea
grosimii”;
• SR EN 824 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
perpendicularit��ii”;
• SR EN 825 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
planit��ii”;
• SR EN 1604+AC “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri –
Determinarea stabilit��ii dimensionale în condi�ii specificate de temperatur� �i
umiditate”;
• SR EN 826 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
comport�rii la compresiune”;
• SR EN 12087 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
absorb�iei apei de lung� durat� prin imersie”;
• SR EN 12086 “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri – Determinarea
propriet��ilor de transmisie a vaporilor de ap�”;
• SR EN 12091 “Deterinarea rezisten�ei la efectul înghe�-dezghe�”;
• SR EN 1602+AC “Produse termoizolante destinate utiliz�rii la cl�diri –
Determinarea densit��ii aparente”;
• SR EN 13497 Determinarea rezisten�ei la impact;
• SR EN 13498 Determinarea rezisten�ei la penetrare;
• SR EN 13496 Determinarea rezisten�ei la trac�iune.
- Anexa 4:
• GT 043-02 Ghid privind îmbun�t��irea calit��ilor termoizolante ale ferestrelor la
cl�dirile civile existente;
• SR EN 12207 Ferestre �i u�i. Permeabilitate la aer. Clasificare;
• SR EN 12208 Ferestre �i u�i. Etan�eitate la ap�. Clasificare;
• SR EN 12210 Ferestre �i u�i. Rezisten�� la înc�rcarea din vânt. Clasificare;
• SR EN 14351-1 Ferestre �i u�i. Standard de produs. Caracteristici de
performan��;
• SR EN 12608 Profile din policlorur� de vinil neplastifiat� (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor �i u�ilor. Clasificare, cerin�e �i metode de încercare
72
- Anexa 5:
• MC 001/2006 - Partea 2 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei
energetice a cl�dirilor;
• NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termic� �i energetic� a cl�dirilor
existente �i a instala�iilor de înc�lzire �i preparare a apei calde de consum
aferente acestora;
• GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a m�sur�rilor necesare
expertiz�rii termoenergetice a construc�iilor �i instala�iilor aferente;
• GT 036-2002 - Ghid pentru efectuarea expertizei termice �i energetice a cl�dirilor
de locuit existente �i a instala�iilor de înc�lzire a apei calde de consum, aferente
acestora;
• GT 067-2002 - Ghid privind determinarea suprafe�ei echivalente termic a
corpurilor de înc�lzire.
73
5. ANEX� Exemple de caiete de sarcini
5.1. CAIET DE SARCINI
Arhitectur� – Pere�i exteriori - parte opac�, inclusiv soclul 1. OBIECTUL LUCR�RII - Reabilitarea termic� a blocului nr. .... situat în Municipiul ........., prin îmbun�t��irea protec�iei termice la nivelul pere�ilor exteriori ai cl�dirii.
2. GENERALIT��I - Baza de proiectare
- Releveul construc�iei. - Determin�rile �i concluziile fazelor I �i II ale proiectului - “Expertiz�, audit energetic �i cerificat
energetic” �i „Studiu de fezabilitate”. - Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic �i detalii de execu�ie”. - Observa�iile directe asupra construc�iei. 3. SOLU�IA PROIECTULUI - Montarea unui sistem termoizolant (de tip termosistem) alc�tuit dintr-un strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat EPS pentru fa�ade, cu rezisten�a la trac�iune mai mare de 150 kPa, având 8 cm grosime, aplicat prin lipire �i fixare mecanic� pe suprafa�a exterioar� a pere�ilor exteriori existen�i. Polistirenul este protejat cu un strat sub�ire de tencuial� adeziv� cu compozi�iei special�, armat� cu plas� din �es�tur� deas� de fibre de sticl� (ochiuri 4,5 mm x 4,7 mm, greutate 0,152 kg/m2) - strat impermeabil la ap� �i permeabil la vaporii de ap�. La socluri se vor utiliza pl�ci din polistiren extrudat XPS în grosime de 6 cm. Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl� sau în variant�: primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezisten�a la trac�iune > 4000 N/50 mm). Plasa Panzer nu se va petrece, se va monta cap la cap. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.
4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE LUCR�RII (cerin�e de calitate �i propriet��i fizice,
chimice �i de aspect �i fiabilitate)
4.1. Pl�ci termoizolante pentru fa�ade
Vor fi utilizate dou� tipuri de pl�ci termoizolante din polistiren ignifugat: a) Pentru pere�ii de fa�ad� - pl�ci din polistiren expandat ignifugat pentru fa�ade cu rezisten�a
la trac�iune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 �i conductivitate termic� ≤ 0,040 W/mK. Grosimea pl�cilor va fi de 8 cm.Vor fi admise abateri dimensionale ale pl�cilor de max. ±0,4% �i contrac�ii sub influen�a factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl�diri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specifica�ie.”, pentru pere�i se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 – DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.
b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realiz�rii unei rezisten�e sporite la �oc – se utilizeaz� pl�ci din polistiren extrudat XPS, cu suprafa�a striat� cu densitate de 28-30 kg/m3. Grosimea pl�cilor va fi de 6 cm. Abaterile dimensionale ale pl�cilor se vor încadra în limitele acceptate pentru pl�cile de polistiren expandat.
c) În zona buiandrugilor se va prevedea ca protec�ie la foc, în locul pl�cilor de polistiren, o lamel� din vat� mineral� de 5 cm grosime, placat� de pl�ci polistiren de 3 cm grosime,
74
sistem care va dep��i �pale�ii cu minimum 30 cm de fiecare parte a ferestrei �i va avea o în�l�ime de minimum 20 cm.
4.2. Mortar adeziv mineral (adeziv de �paclu) - permeabil la vaporii de ap� �i impermeabil la ap�. Produsul se utilizeaz� atât pentru lipirea pl�cilor termoizolante de fa�ad� cât �i pentru �pacluirea acestora. Aderen�a materialului la suport cât �i la placa termoizolant� va fi de min.100 kN/m2.
4.3. Diblurile de ancorare a pl�cilor termoizolante Alegerea diblurilor se va face în func�ie de tipul materialului din care este alc�tuit peretele. Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari�iei pun�ilor termice. Tija diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a ob�ine rezisten�� la smulgere) iar adâncimea în zid a g�urii pentru diblu va dep��i cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime termoizola�ie. În general, pentru cl�diri cu în�l�imea mai mic� de 50 m sau o vitez� a vântului mai mic� de 135 km/h, este necesar un num�r minim de 6 dibluri/m2. Pl�cile din polistiren extrudat XPS din zona soclului, se vor diblui de regul� de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire). La lipirea pl�cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajut�toare.
4.4. Plasa din fibr� de sticl� – plas� din �es�tur� din fibr� de sticl� rezistent� la mediul alcalin, cu rol de armare a masei adezive de �paclu, cu parametrii mecanici ridica�i (rezisten�a la rupere >1500 N/ 5 cm, alungirea aferent� ≤ 35 ‰). Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl� sau în variant�: primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezisten�a la trac�iune > 4000 N/50 mm. Plasa Panzer nu se va petrece, se va monta cap la cap. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.
4.5. Grund (amors� lichid� pe baz� de r��ini sintetice pentru tencuiala decorativ�) asigur� aderen�� sporit� între finisaj �i masa de �paclu, �i o uniformizare a absorb�iei.
4.6. Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice), silikatice (minerale) sau silikonice, cu coeficient de reflexie mai mare de 25. Grosimea minim� a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate �i de 2 mm la tencuielile striate. Se poate utiliza o tencuial� decorativ� pe baz� de granule de marmur� �i lian�i de r��ini sintetice cu caracteristici hidrofobe, lavabil� �i permeabil� la vaporii de ap� prevenind formarea condensului. Stratul de finisaj va fi rezistent la �ocuri, varia�ii de umiditate, agen�i corozivi, înghe�-dezghe�, raze ultraviolete.
75
Pentru a evita o murd�rire prematur� a fa�adei se va prefera utilizarea unor tencuieli decorative Silikatice, care prin propriet��ile lor specifice nu se pr�fuiesc a�a de rapid ca cele organice (acrilice). Tencuielile de ‚umplere’ acrilice �i silikatice de 0,5 mm sunt tencuieli fine �i fac posibil� realizarea unei suprafe�e netede. Ele se aplic� peste tenciala de 1,5 mm dup� minimum 24 de ore. Tencuielile Silikonice, mai scumpe, hidrofobate în mas�, se pr�fuiesc mai greu �i rezist� la apa de ploaie. Ele îmbin� caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice �i silikatice �i sunt de preferat. Peste tencuiala decorativ� se poate aplica o vopsea acrilic� silikatic� sau silikonic� dup� caz. 4.7. Profile metalice (aluminiu)
a) profil de soclu - cu rol de sus�inere a sistemului termoizolant al pere�ilor. Profilul se monteaz� prin prindere mecanic� cu dibluri �i este prev�zut� cu l�crimar pentru scurgerea apelor meteorice. Se monteaz� în func�ie de prevederile detaliilor de execu�ie ale proiectului.
b) profil de col� - pentru armarea suplimentar� a muchiilor �i rectiliniaritatea acestora. Asigur� o rezisten�� suplimentar� la solicit�ri mecanice.
Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acela�i furnizor. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s� fie compatibile între ele �i verificate în sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. În privin�a comport�rii la foc sistemul trebuie s� se încadreze în Euroclasa B-S2,d0. 5. ORDINEA DE EXECU�IE A LUCR�RILOR, CONDI�II TEHNICE DE EXECU�IE �I MONTAJ
5.1. Lucr�ri premerg�toare execu�iei
a) încheierea lucr�rilor de pe terase �i atice �i instala�ii de scurgere a apelor pluviale; b) protejarea tâmpl�riilor �i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau p�t�rii; c) montarea instala�iilor exterioare a c�ror execu�ie ulterioar� poate afecta finisajul; d) lucr�ri de preg�tire a suportului - suportul se va verifica cu grij�, se va cur��a, se vor
elimina por�iunile de tencuial� existent� eventual exfoliate sau f�r� capacitate portant� �i de aderen�� insuficient�. Neregularit��ile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial� adeziv� suplimentar� de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Denivel�rile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de �paclu la lipirea pl�cilor termoizolante. Suportul nu trebuie s� fie friabil sau cu tendin�e de desprindere, trebuie s� fie uscat, curat, f�r� eflorescen�e. Trebuie evitat� o umezire ulterioar� a stratului suport (umiditate ascensional�).
e) asigurarea împotriva soarelui �i ploii prin montarea plasei de fa�ad�, respectiv prelatelor la partea superioar� a schelei.
Aplicarea sistemului termoizolant este interzis� la temperaturi sub +5oC (suport, material �i temperatur� în aer) iar la tencuiala silikatic� sub +8 oC. De asemenea, nu se aplic� sistemul pe ploaie (f�r� m�suri de protec�ie) în condi�iile în care exist� riscul apari�iei condensului (chiar în fazele de înt�rire �i uscare). Pl�cile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Elementele componente vor fi depozitate pe �antier astfel încât s� fie ferite de factori atmosferici, înghe� �i degrad�ri din solicit�ri mecanice. Pl�cile termoizolante vor fi ferite de radia�iile ultraviolete.
76
Înainte de începerea lucr�rilor, se face o prob� de lipire pentru a stabili dac� suportul este corespunz�tor. 5.2. Executarea lucr�rilor
5.2.1. Lipirea pl�cilor termoizolante
Se utilizeaz� mortar uscat, gata preparat livrat în saci. Prepararea mortarului (propor�ii amestec, condi�ii de omogenizare etc.) va respecta întrutotul condi�iile impuse de produc�tor. - Se monteaz� profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de
planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distan�ieri între profil �i perete, îmbin�rile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de leg�tur�. Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.
- Solu�ia de sus�inere a pl�cilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptat�
modului de realizare a acestuia �i a infrastructurii construc�iei. - Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protec�ie se va poza �i la partea superioar� a aticelor. - Mortarul adeziv pentru �paclu se aplic� pe marginea pl�cilor sub forma unui cordon perimetral cu
o l��ime de cca 5 cm �i în mijlocul pl�cii, în min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafa�� de contact cu suportul de minimum 40%.
- Pl�cile se a�eaz� de jos în sus. Primul rând de pl�ci termoizolante se a�eaz� în profilul de soclu,
prin mi�c�ri u�oare de ap�sare. Se va evita alinierea rosturilor dintre pl�ci cu rosturile de la ancadramentele de fereastr� care sunt zone cu concentr�ri mari de eforturi - în zona col�urilor ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind s�dep��easc� col�ul golului, atât pe vertical� cât �i pe orizontal�.
77
- Pl�cile se a�eaz� în �iruri orizontale, cu rosturile �esute (inclusiv la col�urile cl�dirii).
- În rosturile dintre pl�ci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma pun�i termice. - Rosturile dintre placi mai mari de 2 mm se vor umple cu �traifuri (pene) din polistiren. Rosturile
mai mici de 4 mm pot fi închise cu spum� poliuretanic�. - Pl�cile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplic� dup� montarea pl�cilor de fa�ad�. - Marginile pl�cilor care dep��esc col�urile fa�adelor se vor t�ia dup� min. 24 ore de la lipire. - Se verifica planeitatea la fiecare 2m2 de izolatie termica fixata. - Dup� înt�rirea adezivului de lipire se va face o �lefuire a pl�cilor în dreptul rosturilor.
5.2.2. Dibluirea - Diblurile se monteaz� la 24 ore dup� lipirea pl�cilor, dup� înt�rirea suficient� a adezivului de
lipire (3 dibluri/plac�). Se realizeaz� g�uri cu burghiul de 8 mm. - Alegerea diblurilor se va face în func�ie de tipul materialului din care este alc�tuit peretele.
Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari�iei pun�ilor termice. Tija diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a ob�ine rezisten�� la smulgere) iar adâncimea în zid a g�urii pentru diblu va dep��i cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime termoizola�ie. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Talerele diblurilor trebuiesc îngropate pân� la fa�a exterioar� a pl�cilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor netezi cu adeziv de �paclu.
- În general, pentru cl�diri cu în�l�imea sub 50 m sau o vitez� a vântului mai mic� de 135 km/h, este necesar un num�r minim de 6 dibluri/m2. Pl�cile din polistiren extrudat XPS din zona soclului, se vor diblui de regul� de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
- La lipirea pl�cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajut�toare.
78
- Se pot folosi 2 variante de dibluire: - Dibluirea tuturor punctelor de intersec�ie dintre rosturile verticale �i cele orizontale �i câte un
diblu în mijlocul fiec�rei pl�ci - Câte 3 dibluri pe plac�. Distan�a diblurilor fa�� de marginea pl�cilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s� se g�seasc� mortar adeziv.
5.2.3. �pacluirea �i armarea
- Înainte de �pacluire, pl�cile de polistiren se �lefuiesc pentru o planeizare suplimentar� a
suprafe�ei. Dac� dup� �lefuire pl�cile au stat mai mult de 2 s�pt�mâni neacoperite cu masa de �paclu, se va face o nou� re�lefuire.
- Dup� aplicarea masei de �paclu (cu �paclul cu din�i de 10 mm) se pozeaz� plasa din fibre de sticl�, având grij� s� nu fac� pliuri, în fâ�ii verticale suprapuse 10 cm.
- Grosimea masei de �paclu armate - min. 2 mm, max. 4 mm, - Acoperirea plasei din fibr� de sticl� cu adeziv de �paclu va fi de minimum 1,0 mm (în zonele de
suprapunere între fâ�ii de minimum 0,5 mm) �i de maximum 3 mm. - Aplicarea plasei de fibre de sticl� se va face în masa de �paclu proasp�t. - Zonele cu tensiuni suplimentare (col�urile ferestrelor) se armeaz� suplimentar cu �traifuri prinse
cu adeziv de �paclu. - Se va dubla stratul de fibr� de sticl� pe în�l�imea soclului �i a parterului. - Col�urile golurilor de fereastr� se vor arma suplimentar cu �traifuri din �es�tur� din fibre de sticl�,
montate la 45o (20/40 cm), înainte de armarea general�. Intradosul col�urilor ferestrelor se armeaz� suplimentar cu �traifuri din plas� din fibre de sticl�.
- La muchiile cl�dirii �i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col� din aluminiu, cu
plas� din fibr� de sticl� integrat�. - În situa�ia în care nu se monteaz� profile de col�, plasa din câmp se va întoarce dincolo de col�, pe
minimum 20 cm, suprapunându-se cel pu�in 10 cm cu plasa de pe cealalt� latur� a col�ului.
79
- Dup� uscare (timp conform firm� produc�toare) masa de �paclu se va �lefui f�r� deteriorarea
plasei din fibr� de sticl�, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet. - L�crimarele se realizeaz� folosind profile speciale care se monteaz� înainte de armarea general�.
- Muchiile intrânde se execut� similar celor ie�inde f�r� profil, cu minimum 10 cm suprapunere. - Capetele diblurilor vor fi �p�cluite cu minimum 24 ore înainte de armarea general�. - Înaintea aplic�rii straturilor de finisaj, adezivul pentru �paclu va fi l�sat la uscat minimum 7 zile.
Se evit� o gletuire excesiv�. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dup� uscare. 5.2.4. Aplicarea finisajului Sistemul de finisaj nu se aplic� la temperaturi de sub +5oC sau pe suport înghe�at, la temperaturi de peste 30oC �i cu ac�iunea direct� a razelor solare sau ploii.
a) Grunduirea - se execut� peste adezivul de �paclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat� suprafa�a ce urmeaz� a se finisa. Dup� grunduire suprafe�ele trebuie s� aib� o culoare uniform�. Pe vreme foarte c�lduroas� se recomand� aplicarea a dou� straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat dupa minimum 24 ore fa�� de primul. Timpul de uscare conform norm� firm� produc�toare (aprox.24 h). b) Aplicarea tencuielii decorative - Tencuiala Silicat este rezistent� la ap� �i permeabil� la vaporii de ap� �i con�ine cca 60% r��in� de
silicat de potasiu (sticl� solubil� de potasiu) �i oxid de titaniu �i cca 40% piatr� de marmur� (granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este alb� sau colorat� �i se aplic� în structur� striat� sau periat�. Nu se murd�re�te. Conductivitatea termic� este de 0,7 W/(mK), coeficientul de difuzie a vaporilor de ap� µ =37, absorb�ia de ap� < 0,5 kg/m2/0,5 h.
- Tencuiala Silicon este rezistent� la ap� �i permeabil� la vaporii de ap� �i con�ine cca 60% r��in� siliconic� �i 40% piatr� de marmur� (granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este colorat� în mas� �i se aplic� în structur� striat� sau periat�. Are capacitate redus� de murd�rire.
80
- Se aplic� cu fierul de glet inoxidabil �i se niveleaz� la grosimea granulei. Grosimea stratului ~ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate �i minimum 2 mm la tencuieli striate.
- Coeficientul de reflexie a luminii s� fie minimum 25. - Dup� aplicare se dri�cuie�te cu dri�ca de plastic (liniar sau circular). - Pentru evitarea apari�iei înn�dirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu� pe fâ�ii orizontale, în
scar�, de sus în jos. - Pân� la uscare se va evita atingere, zgârierea sau umezirea suprafe�ei. - Timpul de uscare conform norm� firm� - aprox.24 h. - Temperatura aerului, materialului �i suportului trbuie s� fie de minimum +5oC pe timpul execu�iei �i înt�ririi materialului, iar la tencuiala silikatic� minimum +8 oC. Fa�ada va fi protejat� de ac�iunea direct� a razelor solare, de ac�iunea ploii �i vântului puternic, cu plasa de protec�ie.
- Uniformitatea de culoare poate fi asigurat� numai în cadrul aceleia�i �arje de produc�ie. Evolu�ia tonalit��ii culorii poate fi influen�at� prin caracteristicile suportului, temperatura �i umiditatea atmosferic�.
- Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu con�inut suplimentar de substan�e care împiedic� formarea mucegaiului �i ciupercilor.
- Peste tencuiala decorativ� se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25. 5.2.6. Profil de leg�tur� pentru u�i �i ferestre Profilele din PVC cu band� de etan�are �i plas� din fibre de sticl� pentru o leg�tur� etan�� �i sigur� între sistemul termoizolant �i tocul ferestrelor �i u�ilor se lipesc numai dup� ce se face o prob� de lipire pentru a stabili dac� suportul este corespunz�tor pentru lipirea profilului. Montarea se face dup� cur��area tocului �i pozi�ionarea profilului paralel cu tocul. Se trece apoi la montarea foliei de protec�ie a geamului (grosime min. 0,06 mm), ce se va lipi pe aripa profilului dup� îndep�rtarea benzii de protec�ie a acestuia. Aceast� arip� se rupe dup� terminarea execu�iei stratului de finisaj
6. PROGRAMUL DE URM�RIRE A CALIT��II EXECU�IEI
Fazele determinante ale opera�iunii de termoizolare suplimentar� a pere�ilor exteriori sunt considerate:
a) montarea integral� prin lipire �i dibluire a stratului termoizolant de polistiren expandat ignifugat.
b) Realizarea masei de spaclu armate c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului.
Calitatea lucr�rilor va fi verificat� �i consemnat� de proiectant în procese verbale de verificare. 7. VERIFICAREA EXECU�IEI LUCR�RILOR
Pe parcursul execut�rii lucr�rilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua urm�toarele verific�ri:
a) verificarea suportului; b) verific�ri pe faze de lucr�ri; c) verific�ri la recep�ia preliminar� vor fi întocmite urm�toarele tipuri de documente �i
înregistr�ri: - procese verbale de instruire; - procese verbale de asisten�� tehnic�;
81
- procese verbale de recep�ie calitativ�. Firma furnizoare va pune la dispozi�ia constructorului certificate de calitate la fiecare tran�� de livrare a materialelor.
8. PREVEDERI PRIVIND CONDI�IILE DE RECEP�IE A LUCR�RILOR EFECTUATE
Lucrarea se va supune condi�iilor de recep�ie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant, ale proiectantului �i beneficiarului. Recep�iile (preliminar�, final�) se vor face numai în condi�iile existen�ei tuturor documentelor ce atest� calitatea fiec�rei faze de lucr�ri verificate pe parcursul execu�iei. Execu�ia trebuie f�cut� în condi�ii speciale de calitate �i control, de c�tre firmespecializate care de�in de altfel �i patentele aferente referitoare în primul rând la compozi�ia mortarului, dispozitive de prindere �i solidarizare, scule, tehnologia de execu�ie (tip: BAUMIT, KNAUFF, AUSTROTHERM, ECOTERM – SWISSPOR, ARCO sau similar).
9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA, SIGURAN�A �I IGIENA MUNCII, PREVENIREA �I
STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXECU�IEI LUCR�RILOR
Se vor respecta cu stricte�e m�surile suplimentare, specifice opera�iunilor de termoizolare suplimentar� a pere�ilor exteriori, cerute �i consemnate în procesele verbale de instruire �i asisten�� tehnic� de c�tre furnizorul sistemului termoizolant.
10. PREVEDERI PRIVIND URM�RIREA COMPORT�RII ÎN TIMP A LUCR�RILOR
Se va solicita constructorului garan�ie a lucr�rilor pentru durata maxim� stabilit� de furnizorul sistemului termoizolant în condi�iile aplic�rii în integralitate �i punere în oper� în conformitate cu prescrip�iile cuprinse în fi�ele tehnice puse la dispozi�ia executantului. Se vor semnala de c�tre utilizatori prin intermediul beneficiarului (Prim�ria Municipiului Bucure�ti, sectorul 6 �i MDLPL), proiectantului �i executantului toate fenomenele neconforme cu garan�ia oferit�: deterior�ri ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apari�ia condensului la pere�i, eviden�ierea pun�ilor termice, etc.
11. DOCUMENTE DE REFERIN��
- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan�elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl�dirilor de locuit existente, în vederea reabilit�rii �i moderniz�rii lor termice (publicat în bro�ur� IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl�dirilor de locuit existente (publicat în bro�ur� IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic� a elementelor de construc�ie la cl�dirile existente, în vederea reabilit�rii termice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrum�tor cadru privind exploatarea �i între�inerea cl�dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit��ilor publice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 12/1993)
82
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor �i elementelor componente ale construc�iilor. Interven�ii la învelitori �i acoperi�uri (terase �i �arpante) (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de instala�ii aferente construc�iilor (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc�iilor (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm�rire în timp a comport�rii construc�iilor din punct de vedere al cerin�elor func�ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�ii în timp �i postutilizarea construc�iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit��ii produselor folosite în construc�ii
- xxx Regulamentul privind protec�ia �i igiena muncii în construc�ii (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5-6-7/1993)
- ETAG 004 – 2000 Guideline for European technical approval of External Thermal Insulation, Composite systems with rendering, EOTA (European Organisation for Technical Approvals), Brussels
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl�diri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specifica�ie.”
Întocmit,
83
5.2. CAIET DE SARCINI
Arhitectur� - Înlocuirea tamplariei existente cu tâmpl�rie performant� din PVC 1. GENERALITATI
1.1 Scop
� Stabilirea cerintelor pentru realizarea, verificarea si urmarirea in exploatare a tamplariei din PVC destinate reabilitarii termice a unor cladiri de locuit multietajate.
� Evaluarea, masurarea si monitorizarea eficientei energetice
2. DOCUMENTATIE DE REFERINTA - O.U. nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a
cladirilor de locuit multietajate. - C 107/1-1998 - "Normativ privind calcularea coeficientilor globali de izolare termica la
cladirile de locuit." - NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl�dirilor existente �i al
instala�iilor de înc�lzire �i preparare a apei calde de consum aferente acestora. - NP 060-02 Normativ privind stabilirea performan�elor termo-hidroenergetice ale
anvelopei cl�dirilor de locuit existente în vederea reabilit�rii lor energetice - SC 007-02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic� a anvelopei
cl�dirilor de locuit existente. - RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC. - Agrement tehnic pentru ferestre si usi -ferestre - Emis de MDLPL - Certificatul sistemului de managementul calitatii in conformitate cu standardul
ISO 9001:2000.
3. RESPONSABILITATI
Furnizorul: � Propune solutii eficiente din punct de vedere al izolarii termice, pentru realizarea
ferestrelor si usilor exterioare din PVC; � Confectioneaza si monteaza tamplaria din PVC;
Beneficiarul: � Urmareste respectarea si implementarea solutiilor propuse de furnizor. � Masoara si monitorizeaza eficienta termica a cladirii de locuit reabilitate termic.
4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE - În urma auditului energetic care a �inut cont de specificul constructiv �i de condi�iile de
mediu a fost propus� înlocuirea tâmpl�riei existente cu tamplarie din PVC performant� performanta cu ram� PVC cu tocurile �i cercevelele prev�zute cu 3 camere de aer �i cu profile metalice galvanizate de ranforsare [Uf = 1,6 W/(m2K)] prev�zut� cu un geam termoizolant dublu 4 + 16 + 4 mm, cu o suprafa�� tratat� (e-low) e ≤ 0,10 având spa�iul dintre geamuri umplut cu aer [Ug = 1,6 W/(m2K)], cu câte 2 garnituri de etan�are atât între toc �i cercevele cât �i pe conturul geamurilor termoizolante, rezultând Ro = 0,52 m2K/W
In aceste conditii au fost definite caracteristicile tehnice pentru ferestrele si usile din PVC care asigura un coeficient de transfer termic de 1,92 W/m2K, dupa cum urmeaza:
84
� Confectionate din profile PVC alb - sistem tricameral, armate cu profile din otel, cu un coeficient de transfer termic U = 1,6 W/m2K;
� Ferestrele sunt in 1 sau 2 canate; cele in doua canate au un canat - vitrina fixa si unul cu deschidere oscilo-batanta. Cele intr-un canat au deschidere oscilo-batanta.
� Usile sunt in doua canate cu deschidere oscilanta. � Sunt echipate cu geam termoizolant 4-16-4 "low E", umplut cu aer, cu
U = 1,6 W/m2K. � Feronerie cu inalta fiabilitate.
4.1 Materiale
4.1.1 Profilele albe pentru tocuri, cercevele si montanti sunt realizate prin extrudarea unui amestec de PVC-Dryblend rigid, rezistent la socuri mecanice si de temperatura.
Aspect Suprafetele exterioare vizibile ale profilului trebuie sa prezinte o culoare uniforma, fara intreruperi si sa nu prezinte impuritati mecanice. Profilul trebuie sa fie lipsit de retusuri, fisuri, bule de aer si alte defecte.
Dimensiuni Profilele principale pentru tocuri, cercevele si montanti trebuie sa aiba adancimea de min 60 ± 0,3mm si o grosime a peretilor principali de 3,0+0
-0,2 mm.
Celelalte caracteristici tehnice ale profilelor PVC (rectiliniaritate, contractibilitate, comportarea dupa mentinerea la o temperatura de 1500C, rezistenta sudurii colturilor) sunt coform normei RAL GZ 716/1"Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC"- si sunt definite si verificate conform instructiunilor interne ale furnizorului.
4.1.2 Profile de rigidizare. In functie de solicitarile statice si termice, profilele PVC trebuie armate cu profile din otel zincat cu grosimea de 1,5 sau 2 mm si cu un modul de elasticitate de 250 kN/cm, specifice fiecarui tip de profil PVC.
4.1.3 Feroneria este fabricata din otel inoxidabil, otel bicromat sau aluminiu in conformitate cu cerintele normei RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilo-batante".
4.1.4 Geamul termoizolator este realizat din doua foi de sticla "float"din care una de joasa emisivitate, fiecare avand grosimea de 4 mm, distantate printr-o bagheta de 16 mm, dublu sigilate. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu aer. Fata tratata low-E este dispusa catre interiorul geamului termoizolator pe foaia de geam situata catre interiorul camerei. Aspect: Geamul float nu trebuie sa prezinte zgarieturi; geamul termoizolator trebuie sa fie perfect curat si corect sigilat.
4.2 Executie
4.2.1 Debitarea tocurilor si a cercevelelor se face numai cu o masina speciala de debitat PVC-ul . 4.2.2 Armarea profilelor. Profilele de ridigizare se introduc in camera centrala a profilului PVC si se fixeaza cu suruburi autoperforante. Distanta dintre suruburi nu poate depasi 40 cm.
85
4.2.3 Sudarea profilelor. Se recomanda ca profilele PVC sa fie termosudate imediat dupa debitare, cu ajutorul masinilor speciale de sudura. Trebuie respectati parametrii de sudura definiti in cartea tehnica a masinii de sudura si in instructiunile producatorului de sistem. Aspect: cordonul de sudura nu trebuie sa prezinte pori sau o culoare galbuie-gri. In cazul unei suduri executate corespunzator cordonul de sudura este lucios si are aspect abraziv. Dupa sudura urmeaza debavurarea colturilor sudate.
4.2.4 Montarea garniturilor . Garniturile vor fi montate continuu in colturi si vor fi imbinate "cap la cap" in zona superioara a ferestrei. Se evita intinderea garniturii sau lipirea ei.
4.2.5 Montarea feroneriei se realizeaza numai cu suruburi protejate anticoroziv.
4.2.6 Montarea geamurilor . La montare geamurile sunt calate cu ajutorul unor distantiere conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
4.3. Punerea in opera
Fixarea ferestrelor si a usilor din PVC se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Astfel tocurile se vor fixa la max 150 mm de colt, iar distanta dintre punctele de fixare nu trebuie sa depaseasca 700 mm.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie.
Dupa fixarea mecanica, penele de montaj sunt indepartate, permitind pe mai departe alungirea profilului.
Pentru o buna izolare termica si in special pentru evitarea formarii condensului urmeaza umplerea golului intre toc si zidarie cu materiale izolatoare cum sunt spumele poliuretanice. Urmeaza etansarea cu silicon a tocurilor fata de zidarie.
5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE DE CALITATE Calitatea tuturor lucrarilor de tamplarie din PVC este asigurata de catre executantul lucrarii, prin sistemul sau de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu cerintele standardului ISO 9000. Verificarea calitatii usilor si ferestrelor din PVC consta din:
- verificarea la receptie a materialelor; - verificarea pe parcursul executiei tamplariei; - verificarea la finalul executiei; - verificarea dupa montaj.
Verificarea la receptie a materialelor: � se inspecteaza integritatea ambalajului; � se inspecteaza vizual aspectul profilelor PVC, a geamului float si a
feroneriei.(conform punct 4.1.1 si 4.1.4) � receptia materialelor se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de furnizor.
Verificarea tamplariei pe parcursul executiei
� verificarea aspectului cordonului de sudura conform punct 4.2.3; � verificarea indepartarii corecte a bavurilor; � verificarea fixarii corecte a armaturilor, conform punct 4.2.2;
86
Verificarea la finalul executiei � aspectul: suprafata profilelor nu trebuie sa prezinte lovituri sau zgarieturi; � pozitionarea corecta a garniturilor si a baghetelor; � montarea feroneriei; � montarea geamului; � functionalitatea ferestrei
Verificarea dupa montaj � se verifica fixarea corecta a tocurilor conform punct 4.3 � se verifica izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica; � se verifica etansarea corecta cu silicon intre toc si zidarie.
6. CONDITII DE EXPLOATARE
In conditiile in care tamplaria din PVC asigura o izolare termica foarte buna a locuintelor, in special in anotimpul rece trebuie sa se evite cresterea umiditatii relative in incaperile cu tamplarie din PVC si atingerea punctului de roua cu formare de condens pe suprafata interioara a geamului. Pentru aceasta se impune aerisirea periodica a incaperilor prevazute cu tamplarie din PVC- indeosebi in anotimpul rece. O alternativa pentru a asigura un schimb permanent de aer cu exteriorul in cazul locuintelor dotate cu tamplarie din PVC este montarea unei clapete autoreglante care asigura o aerisire controlata a incaperilor sau decuparea garniturii exterioare pe laturile verticale �i a celei interioare pe latura orizontal� de sus la dimensiuni stabilite de speciali�tii care monteaz� tâmpl�ria nou� performant�. Se pot monta �i dispozitive de aerisire higroreglabile, asigurând totodat� �i buna func�ionare a corpurilor de ventila�ie prev�zute în proiectul ini�ial al cl�dirii. 7. INTRETINERE Se recomanda ca curatarea periodica a suprafetelor profilelor sa se faca cu solutii de detergenti speciali cu continut de substante tensioactive si de substante antistatice.
Este interzisa curatarea suprafetelor cu solutii care ataca policlorura de vinil cum ar fi: diversi solventi organici sau cu substante abrazive care le pot zgaria.
Se recomanda ca o data pe an sa se efectueze: - verificarea functionalitatii si manevrabilitatii ferestrelor si usilor; - ungerea cu ulei special a elementelor mobile de feronerie; - verificarea modului de etansare intre toc si cercevea al garniturilor; - verificarea sistemelor de drenaj si indepartarea la nevoie a impuritatilor depozitate in ele; - verificarea suruburilor de fixare a armaturilor.
Întocmit,
87
5.3. CAIET DE SARCINI
Arhitectur� - Terasa 1. OBIECTUL LUCR�RII - Reabilitarea termic� a blocului ............... situat in Municipiul .............................. prin îmbun�t��irea protec�iei hidrofuge �i termice la pan�eul peste ultimul nivel – peste etajul IV.
2. GENERALIT��I - Baza de proiectare:
- Releveul construc�iei realizat in faza I: “Expertiz�, audit energetic �i cerificat energetic” - Determin�rile �i concluziile fazelor I �i II ale proiectului: “Expertiz�, audit energetic �i cerificat
energetic” �i „Studiu de fezabilitate”. - Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic �i detalii de execu�ie”. - Observa�iile directe asupra construc�iei.
3. SOLU�IA PROIECTULUI – Reabilitarea termic� �i hidrofug� a terasei de pe plan�eul ultimului nivel de peste etajul IV, prin desfacerea întregii structuri termo-hidroizolante actuale, pan� la betonul de pant�, �i executarea unei structuri termo-hidroizolante noi, eficiente din punct de vedere a cerin�ei E: „privind izolarea termic�, hidrofug� �i economia de energie”, utilizându-se materiale de calitate superioar�, de îndelungat� func�ionalitate. Pentru noua termoizola�ie se utilizeaz� pl�ci din polistiren expandat ignifugat de 16 cm grosime, iar pentru hidroizola�ie solu�ia bistrat cu membrane pe baz� de bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combina�ii ale acestora din: împâslitur� din fibre de sticl�; �es�tur� din fibre de sticl�; folie metalic� (aluminiu); voal �i �es�turi poliesterice - autoprotejate cu materiale minerale (granule cu nisip cuar�os sau paiete de ardezie sau mic�) sau protejate cu pelicule de protec�ie reflectante.
4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR�RII - Cerin�e de calitate :
Cerin�e de calitate: pe suprafe�ele orizontale �i verticale:
• �ap� de rectificare a pantei din mortar M 100 T (f�r� var) de cca 2 cm grosime; • Amorsaj; • Barier� contra vaporilor - membran� flotant� de 3 mm grosime, cu suprapunerile sudate;
Bariera este executat� din produse (foi) bitumate. Fiind flotant� realizeaz� �i difuzia vaporilor de ap� prin intermediul deflectoarelor.
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne�esut); • Strat termoizolant din pl�ci de polistiren expandat ignifugat pentru terase, EPS 120 (cu
rezisten�� la compresiune de min. 120 kPa), în grosime total� de 16 cm, în dou� straturi decalate de 8 cm grosime fiecare, simplu pozat;
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne�esut); • �ap� slab armat� de 4 cm grosime; • Amorsaj; • Strat hidroizolant în solu�ia bistrat cu membrane hidroizolante cu grosimi de 3 �i 4 mm, pe
baz� de bitum aditivat, sudate pe suport �i între ele, sau lipite la rece; stratul superior cu autoprotejare cu materiale minerale (granule cu nisip cuar�os sau paiete de ardezie sau mic�) sau protejare cu pelicule de protec�ie reflectante. Toate membranele flotante, sudate sau lipite cu flac�ra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu a�eza sau lipi la rece numai pe suprafe�e orizontale �i se vor suda în dreptul str�pungerilor sau a elementelor verticale pe cca 1 m l��ime.
88
• Profile de tinichigerie (copertine, �or�uri, l�crimare, compensatori la rosturi, etc.) executate de regul� din tabl� de o�el cu grosimea de minim 0,4 mm protejat� prin zincare �i/sau vopsire
5. ORDINEA DE EXECU�IE A LUCR�RILOR
- Desfacerea straturilor terasei existente; - Îndep�rtarea �i sortarea de�eurilor rezultate; - Cur��area suprafe�ei terasei (cur��are, despr�fiuire etc); - Înlocuirea pieselor de evacuare �i colectare a apelor pluviale (meteorice); - Refacerea pantei corespunz�toare cu o �ap� de rectificare M100, în grosime medie de cca.
2 cm; - Amorsaj ; - Barir� contra vaporilor de ap�; - Strat separare - neaderen�� simplu a�ezat; - Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten��
la compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total� de 16 cm în dou� straturi decalate, simplu pozat.
- Dispunerea pe conturul aticuluii, pe în�l�imea de 30 cm de la fa�a superioar� a plan�eului, a unei fâ�ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm �i de 30 cm l��ime, în scopul reducerii substan�iale a efectelor defavorabile ale pun�ilor termice de pe conturul plan�eului de peste ultimul nivel.
- Refacerea racordurilor la gurile de aerisire, sifoanelor de ploaie, �.a - Executarea �apei de protec�ie slab armate, pe un strat de separare – folie poliesteric�,
polietilen� sau hârtie Kraft – simplu a�ezat;. - Amorsaj ; - Executarea hidroizola�iei orizontale �i verticale în solu�ia bistrat cu:
- O membran� hidroizolant� cu grosime de 3 mm, pe baz� de bitum aditivat, sudate pe suport sau lipite la rece orizontal pe suportul (�apa) amorsat;
- A doua membran� hidroizolant� cu grosime de 4 mm, pe baz� de bitum aditivat, sudate pe pe prima membran� sau lipit� la rece orizontal, autoprotejat� cu materiale minerale (granule cu nisip cuar�os sau paiete de ardezie sau mic�) sau în variant� protejare cu pelicule de protec�ie reflectante.
- Executarea protec�iilor �i finisajelor, inclusiv tinichigeria. Condi�iile tehnice de execu�ie �i montaj Solu�ia propus� asigur� reabilitarea termic� �i hidrofug� complet�, în concordan�� cu cerin�ele prescrip�iilor actuale �i const� în urm�toarele: - îndep�rtarea straturilor existente pân� la betonul de pant�: desfacerea �i eliminarea pietri�ului de
protec�ie (dac� mai exist�), protec�iei verticale a hidroizola�iei din tencuieli slab armate, structurii hidroizolante orizontale �i verticale existente, �apelor etc.;
- demontarea �i eliminarea elementelor de tinichigerie (copertine la atice) �i repararea, consolidarea
parape�ilor/aticelor pe zonele deteriorate; - demontarea receptoarelor pluviale, existente �i cur��irea interioar� a p�r�ii superioare a coloanei
pluviale (�eav� de font�);
89
- cur��area �i rectificarea suprafe�elor (inclusiv a pantelor) orizontale �i verticale ce urmeaz� a fi hidroizolate, cu �ap� din mortar de ciment f�r� adaos de var;
- îndep�rtarea molozului rezultat; - turnarea unei �ape din mortar de ciment M100T f�r� adaos de var, pentru corectarea pantelor, in
grosime medie de cca 2 cm. - amorsarea suportului; - execu�ia barierei contra vaporilor- membran� de 3 mm grosime, simplu a�ezat�, cu suprapunerile
sudate; aceast� membran� se va racorda pe vertical� pe o în�l�ime echivalent� cu grosimea termoizola�iei (cca 20 cm);
- strat separare - neaderen�� (folie, hârtie, geotextil-ne�esut), simplu a�ezat; - montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten�� la
compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total� de 16 cm în dou� straturi (fiecare de 8 cm) decalate, simplu pozat;
- dispunerea pe conturul parapetului, pe în�l�imea de 30 cm de la fa�a superioar� a plan�eului, a
unei fâ�ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm grosime �i de 30 cm l��ime, în scopul reducerii substan�iale a efectelor defavorabile ale pun�ilor termice de pe conturul plan�eului de peste ultimul nivel.
- aplicarea pe suprafe�ele orizontale a unui strat de separare (desolidarizare) din folie poliesteric�,
polietilen� sau hârtie Kraft – simplu a�ezat; - turnarea unei �ape din mortar de ciment M 100 T in grosime de cca 3 cm, armat cu plasa de sarma
neagra de 2,5 mm avand ochiuri de 30/30 mm, pe suprafete orizontale si verticale; Suportul constituit din �ape de ciment la care s-au încheiat lucr�rile de rectificare trebuie s� constituie o suprafa��:
- rigid� f�r� segreg�ri sau straturi neaderente; - plan�, continu�, f�r� contrapante sau bavuri ; - curat�, f�r� pete de substan�e grase sau alte materiale (capete de arm�tur� metalic�, bol�uri,
pietri�, mortar, etc.); - despr�fuit�; - uscat�.
- montarea straturilor de hidroizola�ie. (Pe suprafa�a remediat�, preg�tit� �i termoizolat� se execut�
hidroizola�ia proiectat� conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiec�rui produs hidroizolant utilizat la lucr�rile de hidroizola�ii): - executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se aplic� pe suportul remediat, cur��at, periat, uscat �i verificat ; - aplicarea solu�iei de impregnare (amorsare) se execut� manual sau mecanizat, în
num�rul de straturi indicat de produc�tor, cu respectarea timpului de uscare între straturi �i a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza solu�ii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe �antier (în cazul preg�tirii de c�tre executant a solu�iei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzin�,
90
se vor respecta toate m�surile pentru protec�ia muncitorilor, prevenirea incendiilor �i tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distan�a de minim 50 m fa�� de surse de foc, ventilate natural �i cu acces interzis). Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
- aplicarea primului strat hidroizolant, orizontal – membran� pe baz� de bitum aditivat, de 3 mm grosime, sudat� sau lipit� la rece - orizontal pe suport, cu suprapunerile sudate, în total� aderen�� pe minimum 50 cm pe zonele de intersec�ie cu suprafe�ele verticale (parape�i, atice, ventila�ii etc.) �i montarea, la nivelul elementului suport, a deflectoarelor (cu rol de evacuare a umezelii din termoizola�ie, betonul de pant� �i �ape) – cca 1 buc deflector/100 m2; Dup� o perioad� de cca 2 ani, aceste deflectoare pot fi t�iate urmând ca zona de str�pungere s� fie hidroizolat�; Dac� primul strat hidroizolant va fi lipit în total� aderen��, la rece, pe suport �i se renun�area la deflectoare, umiditatea acumulat� în termoizola�ie, betonul de pant� �i �ape se va elimina în timp îndelungat în interiorul cl�dirii, în apartamentele aflate sub terase, în cca 3 ani, sub form� de umezeal� �i în unele cazuri chiar picur�ri de ap� (temperaturi foarte ridicate, vara), deci factori majori de disconfort �i de alterare a s�n�t��ii ocupan�ilor.
- montarea receptoarelor pluviale cu colector din EPDM cu man�on de 50 cm lungime �i etan�area gulerului receptorului la primul strat hidroizolant;
- aplicarea prin sudur�, la intersec�ia dintre suprafe�ele orizontale �i verticale, a stratului suplimentar de înt�rire a hidroizola�iei de 3 mm grosime, cu l��imea desf��urat� de cca 35 cm;
- aplicarea celui de al doilea strat hidroizolant orizontal – membran� pe baz� de bitum aditivat, de 4 mm grosime, autoprotejat� cu materiale minerale (granule cu nisip cuar�os sau paiete de ardezie sau mic�) sau în variant� protejare cu pelicule de protec�ie reflectante, sudat� sau lipit� la rece pe prima membran�, cu suprapunerile sudate; Toate membranele flotante, sudate sau lipite cu flac�ra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu a�eza sau lipi la rece numai pe suprafe�e orizontale �i se vor suda în dreptul str�pungerilor sau a elementelor verticale pe cca 1 m l��ime.
- aplicarea hidroizola�iei verticale într-un strat de 4 mm grosime, sudat pe suprafe�ele suport,
orizontale �i verticale (pân� la nivelul verticalei hidroizola�iei ini�iale pe parape�ii prev�zu�i cu profil l�crimar �i pe întreaga suprafa�� a parape�ilor/aticelor joase cu acoperirea capului acestora). Se recomand� ca pe zonele unde hidroizola�ia nu este aplicat� pe întreaga în�l�ime a zidului sau parapetului, marginea superioar� s� fie fixat� mecanic (3 fix�ri mecanice pe metru liniar) prin band� continu�, profilat�, din tabl� zincat� de 0,5 – 0,6 mm grosime, etan�at� suplimentar la partera superioar� cu cordon din mastic-chit ;
- etan�area final� a receptoarelor pluviale �i a str�pungerilor; - racordarea �apei �i hidroizola�iei la atice �i corpuri de aerisire; - în variant� daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea protec�iei reflectante pe
suprafa�a hidroizola�iei verticale (inclusiv cca 15 cm, pe suprafe�ele orizontale) cu vopsea bituminoas� aluminizat� ;
- confec�ionarea �i montarea copertinelor pe capul parapetelor/aticelor, din tabl� zincat� de
minimum 0,5 mm grosime (recomandabil 0,6 mm grosime), îmbinate longitudinal prin fal� �i montate pe agrafe din o�el lat (30-40 mm x 3-4 mm) fixate mecanic (min. 3 agrafe pe metru liniar) pe cupon din membran� bituminoas� lipit� pe suport;
91
- în variant� daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea protec�iei reflectante pe suprafe�ele orizontale, cu vopsea bituminoas� aluminizat� sau cu stratul hidroizolant superior autoprotejat cu paiete de ardezie.
- capacul chepengului din plan�eul dinspre terasa, se va c�ptu�i, cu pl�ci din vat� mineral� protejat�
cu folie din PVC. Când stratul suport este realizat din �ape de ciment, susceptibile la varia�ii ale umidit��ii, aderen�a hidroizola�iei se va verifica prin încerc�ri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu dimensiunile �25×25 cm. Dup� o perioad� de 1-2 ore necesar� usc�rii, desprinderea trebuie s� se produc� în masa stratului de lipire. (Dac� foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este umed �i impropriu pentru începerea lucr�rilor). Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor se va face cu elementele de aerisire (deflectoarele) care se amplaseaz� odat� cu executarea stratului de termoizola�ie sau hidroizola�ie aferente; Pentru evitarea migr�rii vaporilor în termoizola�ie, stratul de barier� contra vaporilor se lipe�te pe toat� suprafa�a superioar� a gulerului deflectorului �i suplimentar se aplic� un strat de înt�rire de 0,25 m2 imprejurul tubului de aerare lipit pe toat� suprafa�a stratului de difuzie; Executarea straturilor termoizola�iei �i hidroizola�iei în alc�tuirea �i ordinea indicat� în proiect �i montarea noilor receptoare de ap� pluvial�, au în vedere: • utilizarea receptoarelor de ap� pluvial� confec�ionate uzinat din materiale polimerice sau din
metal emailat prev�zute cu guler pentru racordarea hidroizola�iei �i gr�tar de protec�ie (parafrunzar) împotriva colmat�rii �i pentru evitarea improviza�iilor din tabl� neagr� sau de plumb;
• realizarea etan��rii între receptor �i coloan� de scurgere; • lipirea în aderen�� total� a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raz� de 0,5 m în jurul gurii de
scurgere; • asigurarea continuit��ii barierei contra vaporilor pentru protec�ia termoizola�iei, atât la partea
orizontal� cât �i la cea vertical� pe zona de contact cu receptorul pluvial; • executarea filtrului �i stratului drenant împrejurul ramei de protec�ie a receptorului de ap� pentru
împiedicarea sp�l�rii nisipului de sub dalele de beton �i colmatarea coloanelor pluviale. • montarea receptoarelor de ap� pluvial� confec�ionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la
flac�r�), metal emailat sau tabl� de plumb prev�zute cu �tu� �i guler de racord (pentru lipirea pe suport �i racordarea hidroizola�iei), trebuie avut� în vedere realizarea etan��rii între receptor �i coloana de scurgere.
• trebuie montate parafrunzare. Asigurarea calit��ii În conformitate cu legisla�ia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare �i postutilizare a construc�iei sunt obligate s� asigure: a) ob�inerea �i men�inerea pe întreaga durat� de existen�� a construc�iilor, cel pu�in a unui nivel
minim de calitate aferent cerin�elor stabilite de legea privind calitatea în construc�ii; b) elaborarea �i aplicarea diferen�iat� a conducerii �i asigur�rii calit��ii potrivit specificului
activit��ilor desf��urate prin: - sistemul calit��ii adaptat categoriei de importan�� a construc�iei �i modului de finan�are
(buget de stat, alte surse);
92
- planul calit��ii care precizeaz� condi�iile referitoare la sistemul calit��ii �i asigur� interfe�ele dintre persoanele implicate în concepere, realizare �i exploatare;
- îndeplinirea atribu�iilor responsabilului tehnic cu execu�ia; - preg�tirea �i instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor �i înregistr�rilor privind calitatea: - certificate de calitate �i de conformitate a calit��ii produselor, procese-verbale de recep�ie
pentru produsele procurate; - procese-verbale de lucr�ri ascunse �i pentru fazele determinante; procese-verbale de
recep�ie par�iale pentru lucr�ri executate �i raportate de control �i verificare privind calitatea;
- rapoarte privind neconformit��ile �i rapoarte de ac�iuni corective �i preventive. Reguli privind condi�iile de mediu Lucr�rile de hidroizola�ii se execut� numai la temperaturi cuprinse între +5ºC �i +30ºC. În perioada cu temperaturi sub +5ºC �i peste +30ºC lucr�rile de hidroizola�ie se vor executa luându-se m�suri de organizare pentru protec�ia acestora �i a muncitorilor (conform NGPM �i Codul Muncii). Se interzice efectuarea lucr�rilor de hidroizola�ii pe timp de ploaie, burni��, cea�� sau alte fenomene meteorologice care conduc la umezirea suportului �i afectarea aderen�ei. În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucr�ri ce con�in în structura lor ap� (�apa, mortare pentru tencuieli, betoane de pant�, etc.), decât cu luarea m�surilor de protec�ie constând în închiderea �i înc�lzirea zonei de lucru. Se interzice accesul, transportul �i derularea materialelor pe acoperi�uri în zilele cu vânturi puternice. Depozitele vor asigura condi�iile specifice fiec�rui produs în parte �i cerin�ele impuse de normele de protec�ia muncii privind ventilarea �i men�inerea unor temperaturi pozitive de maxim 35ºC. Cerin�e privind calitatea materialelor În conformitate cu legisla�ia în vigoare, toate produsele prev�zute în proiecte �i utilizate la lucr�rile de reabilitare, pentru care nu exist� standarde na�ionale sau alte reglement�ri, vor fi utilizate numai dac� au agremente tehnice valabile �i se prezint� conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza numai produse pentru care exist� certificare de conformitate, prev�zut� în contractele încheiate cu produc�torii sau furnizorii acestora. Pentru realizarea lucr�rilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezisten�� �i geometrice egale sau superioare celor prev�zute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai cu acordul proiectantului �i proprietarului. Conform NP040-2002, condi�iile privind alc�tuirea hidroizola�iei multistrat sunt: • se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total� de
minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total� de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0,8 mm �i membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm�
93
• flexiunea între planuri diferite (scafe) va fi înt�rit� în lungul liniei de intersec�ie cu un strat hidroizolant suplimentar cu l��imea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura hidroizolant� multistrat� coamele �i doliile se recomand� s� fie înt�rite cu un strat hidroizolant suplimentar cu l��imea desf��urat� de minim 50 cm�
• se recomand� ca flexiunea între planurile orizontal �i vertical s� fie realizat� sub un unghi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc)�
• condi�ii privind nivelurile minime de performan�� în sistemul I.P.T (sistem de apreciere calitativ� global� pe criterii �i niveluri de performan�� a structurilor hidroizolante):
• impermeabilitate (I): 1.3� • rezisten�� la perforare (P): membrane autoprotejate P.3.s. • comportament la temperatur� ridicat� (T): membrane cu autoprotec�ie T.3.
De asemenea, condi�iile privind nivelurile minime de performan�� pentru care este asigurat� etan�eitatea, sunt: • rezisten�a la rupere la trac�iune (R): pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% R.2.)� pante peste
20% (inclusiv suprafe�e verticale): R.4.�altitudini mai mari de 800 m: R.4. • alungirea la rupere la trac�iune (A): structur� aplicat� pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.�
structura aplicat� pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4.� structura aplicat� pe suport semielastic, cu panta sub 20%: A. 5.
• flexibilitatea la temperaturi sc�zute (F): structur� termohidroizolant� ranversat�: F.2.� zona climatic� I �i II (conform SR 10907/197: F.3.� zona climatic� III (conform SR 10907/197): F.4.� pentru zona climatic� IV (conform SR 10907/197): F.5.� altitudini mai mari de 800 m: F.6.
În privin�a condi�iilor privind modul de aplicare: • Aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant� sub 5 % se recomand� a se face în
lungul liniei de pant�, iar pe suport cu pant� peste 5 % se recomand� a se face perpendicular pe linia de pant�� membrana superioar� poate fi aplicat� paralel cu membrana inferioar� dar decalat la 1/2 din l��ime� continuitatea etan�� a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur� la dimensiunea minim� indicat� de produc�tor� linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colinear� ci va fi decalat� cu 50 cm, iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalat� cu minim 1,0 m fa�� de cea a stratului inferior.
Condi�ii privind nivelurile de performan�� minimale de etan�eitate a suprapunerilor: • Nivelul de asigurare a etan�eit��ii îmbin�rilor suprapunerilor (J) va fi de 10 KPa la pante peste 5% �i de 15 KPa la pante sub 5% (presiune men�inut� timp de minim 30 minute).
Materialele componente ale structurilor multistrat se recomand� s� provin� de la un singur produc�tor, în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea �i modul de aplicare. Verificarea calit��ii se realizeaz� în conformitate cu prevederile prezentei reglement�ri, a documenta�iei de execu�ie �i a fi�elor tehnice ale materialelor utilizate, atât pentru fazele intermediare cât �i pentru întregul sistem. În cazul în care unitatea executant� are un sistem propriu de conducere �i asigurare a calit��ii, lucr�rile de hidroizola�ie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execu�ie, plan de control al calit��ii etc). Pentru asigurarea calit��ii lucr�rilor se impun urm�toarele etape: • recep�ia materialelor de hidroizola�ie �i accesorii� • p�strarea �i depozitarea materialelor� • controlul calit��ii la punerea în oper�� • recep�ia lucr�rilor.
94
Recep�ia materialelor Recep�ia materialelor se bazeaz� pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de valabilitate (unde este cazul) �i de garan�ie emise de produc�tor pentru fiecare lot de materiale, conform reglement�rilor specifice. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s� certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice. În acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut� pe �antier de c�tre personal �i/sau în institute/laboratoare specializate, atestate. Controlul de calitate cuprinde urm�toarele verific�ri minimale pentru membranele hidroizolante: • caracteristici geometrice (lungime, l��ime, grosime)� • verificarea comport�rii la temperaturi ridicate� • verificarea flexibilit��ii la temperaturi sc�zute� • verificarea for�ei de rupere la trac�iune� • verificarea alungirii la rupere la trac�iune. P�strarea �i depozitarea materialelor Condi�iile de p�strare �i depozitare ale materialelor sunt precizate de produc�torii acestora în fi�ele tehnice de produs: • în depozite, în general, trebuiesc respectate urm�toarele condi�ii: membranele hidroizolante în foi se depoziteaz� sub form� de suluri (în pozi�ie vertical�) pe platforme sau pale�i, în spa�ii acoperite� materialele hidroizolante fluide se depoziteaz� în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spa�ii închise, acoperite �i ventilate. • la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil în spa�ii acoperite. Controlul calit��ii la punerea în oper� • controlul calit��ii materialelor la punerea în oper� se efectueaz� de c�tre �eful punctului de lucru
sau de c�tre responsabilul cu calitatea, în conformitate cu prevederile documenta�iei de execu�ie �i a fi�elor tehnice de produs�
• controlul �i asigurarea: utilajelor, sculelor �i dispozitivelor �i a c�ilor de acces la frontul de lucru, necesare pentru protec�ia muncii� spa�iilor �i condi�iilor de microclimat necesare preg�tirii materialelor (unde este cazul)� calit��ii suportului care trebuie s� corespund� condi�iilor geometrice �i fizicomecanice specifice.
• controlul: respect�rii stricte a cerin�elor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante �i a accesoriilor.
6. VERIFICAREA EXECU�IEI LUCR�RILOR Principalele faze ale execu�iei ce se vor verifica �i consemna vor fi:
- cur��area locala a plan�eului dup� îndep�rtarea straturilor existente; - corectarea pantei cu �apa din mortar de ciment; - executarea barierei de vapori; - montarea stratului de polistiren ignifugat de minimum 15 cm grosime; - termoizolarea aticelor pe o în�l�ime de 30 cm, cu polistiren de 12 cm grosime; - realizarea unei �ape de protec�ie, cu mortar de ciment M 100 T, în grosime de 3 – 4 cm, pe
suprafe�ele orizontale �i verticale; - executarea hidroizola�iei;
95
- racordarea �apei �i hidroizola�iei la atice �i corpuri de aerisire - executarea finisajelor �i tinichigeriei; - proba de inundare.
Lucr�rile se vor executa numai de firme �i echipe specializate în domeniul hidroizola�iilor �i termoizola�iilor, cu personal calificat �i atestat în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase. Pe durata realiz�rii hidroizola�iilor se vor respecta prevederile specifice fiec�rui material sau tehnologii �i, în principal, urm�toarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase �i temperaturile de aplicare ale acestora, ale �apelor �i ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utiliz�rii arz�toarelor cu flac�r�; - timpul de uscare între dou� aplic�ri succesive de materiale lichide; - num�rul de straturi prev�zut în documenta�ie, ordinea de a�ezare �i modul de aplicare al
acestora (în aderen�� total�, în semiaderen�� sau flotant); - opera�iunile de preg�tire a stratului suport reluate dup� fiecare întrerupere a lucrului mai
mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi industriale);
- opera�iunile de preg�tire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor, t�ierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizola�iilor cu prinderi mecanice, în num�rul stabilit în proiect, în vederea prevenirii alunec�rii sau smulgerii acestora;
- l��imea minim� a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversal� (�10 cm) �i în lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceea�i vertical� a patru foi din acela�i strat al hidroizola�iei.
Pe parcursul manipul�rii, transportului �i depozit�rii se vor respecta indica�iile produc�torului cu privire la modul de ridicare, stivuire, temperatur� �i umiditate de p�strare, etc. în vederea conserv�rii calit��ii materialelor.
Se vor respecta prevederile con�inute în ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor �i a elementelor componente ale construc�iilor". NE 005/1997 7. CONDI�IILE DE RECEP�IE
Recep�ia se va face pe baza verific�rilor in situ �i a documentelor de atestare a calit��ii lucr�rilor ascunse. Recep�ia final� a lucr�rilor se va face în comun, de c�tre beneficiar, proiectant �i executant, în conformitate cu prevederile reglement�rilor tehnice în vigoare, avânduse în vedere cerin�ele de calitate, procesele verbale de lucr�ri executate în diverse etape �i aspectul general al suprafe�elor executate. Recep�ia lucr�rilor constituie o component� a sistemului calit��ii �i se efectueaz� atât la lucr�rile noi cât �i la interven�iile în timp asupra acestora; recep�ia se realizeaz� conform legisla�iei în vigoare, în dou� etape:
- recep�ia la terminarea lucr�rilor; - recep�ia final� la expirarea perioadei de garan�ie.
96
8. URM�RIREA COMPORT�RII ÎN TIMP
Administra�ia blocului va urm�ri periodic starea termoizola�iei �i hidroizola�iei de peste ultimul plan�eu pentru evitarea degrad�rii. Urm�rirea comport�rii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglement�rilor tehnice în vigoare. Asigurarea urm�ririi comport�rii în timp, în condi�ii normale de utilizare a hidroizola�iilor, se va face prin grija beneficiarului, o dat� pe an. Intervalul de mai sus poate fi modificat în func�ie de condi�iile concrete pentru fiecare caz în parte, astfel: • intervalul poate fi m�rit dac� la dou� verific�ri succesive nu se constat� degrad�ri, dar nu la
lucr�ri cu vechime mai mare de 10 ani� • intervalul poate fi mic�orat pentru hidroizola�iile la care degrad�rile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand�, sta�ii electrice, camere de calcul, etc)� • intervalul poate fi mic�orat pentru hidroizola�iile ce au fost supuse la sarcini, �ocuri sau mi�c�ri
(deplas�ri) neprev�zute (seism, accidente mecanice, etc). Exploatarea (utilizarea) hidroizola�iilor acoperi�urilor No�iunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, între�inerea, utilizarea �i func�ionarea sistemului hidroizolant. Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizat� prin dou� moduri de evaluare: • Garan�ia acordat� (durabilitate garantat� de c�tre executant �i/sau produc�tor); trebuie s�
constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante ce compun structura sau la structur� în ansamblu);
• Durata de utilizare apreciat�; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ� ce poate fi luat� în considerare func�ie de organismul care face aprecierea sau sus�inerea prin exemplific�ri.
Sistemul de garantare trebuie s� precizeze m�surile de între�inere preconizate în func�ie de condi�iile de utilizare în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garan�ie de 10 ani. În cazuri particulare, prin conven�ie între p�r�i (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene. Durabilitatea hidroizola�iilor cl�dirilor implic� un sistem func�ional privind verificarea, exploatarea �i între�inere acestora. Urm�rirea comport�rii în timp a hidroizola�iei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normativ privind urm�rirea comport�rii în timp a construc�iilor”, care prevede: urm�rirea curent� a comport�rii se efectueaz� în conformitate cu instruc�iunile de urm�rire curent�
Între�inerea hidroizola�iilor este în sarcina executantului pân� la recep�ia acestora, dup� care obliga�ia revine proprietarului sau administratorului �i utilizatorului (conform obliga�iilor contractuale stabilite între ace�tia �i proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum �i urm�toarele: a) respectarea interdic�iei de circula�ie pe terasele necirculabile �i utilizarea c�ilor de acces pentru
punctele de vizitare; b) cur��area periodic� a suprafe�elor, de vegeta�ie �i depuneri de praf, se va efectua conform planului
de între�inere �i cel pu�in de dou� ori pe an (prim�vara �i la sfâr�itul toamnei);
97
c) îndep�rtarea excesului de z�pad� pân� la stratul de uzur� în cazul teraselor circulabile �i pân� la o cot� de 3-5 cm deasupra stratului de protec�ie al hidroizola�iei la terasele necirculabile, fiind interzis� spargerea ghe�ii de pe acoperi� prin lovire cu târn�coape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioar� a unor noi str�pungeri ale hidroizola�iei se va efectua numai cu acceptul proiectantului �i proprietarului �i în baza unei documenta�ii tehnice de specialitate;
e) men�inerea în condi�ii func�ionale a elementelor de protec�ie a hidroizola�iei (tencuieli, dalaje, copertine, etc.):
- tencuielile cr�pate �i cu buc��i lips� se refac utilizând acelea�i materiale; - dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acela�i tip; - copertinele din tabl� smulse sau distruse se înlocuiesc �i se refac revizuindu-se modul de
fixare; - stratul de vopsea reflectant� se va completa pe zonele lips�;
Beneficiarul va putea renun�a la unele lucr�ri, sau va putea executa lucr�ri suplimentare fa�� de cele propuse în acest proiect, dar numai cu consultarea prealabil� a proiectantului. 9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA, SIGURAN�A �I IGIENA MUNCII, PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR
Refacerea termoizola�iei �i hidroizola�iei plan�eului de peste ultimul nivel al cl�dirii nu presupune m�suri specifice deosebite, altele decât cele ce trebuie luate pentru ansamblul lucr�rilor de reabilitarea termic� a cl�dirii. Se vor lua toate m�surile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc� (asigurarea c�ilor de acces verticale �i orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunz�toare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc.); Se vor lua toate m�surile necesare pentru paza �i prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc.); Se vor lua toate m�surile necesare pentru a preveni acumularea (în special în spa�iile închise, izolate) de gaze toxice �i/sau inflamabile; Nu se vor admite utilaje, scule �i unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucr�rilor de hidroizolare sau protec�ia �i s�n�tatea muncitorilor. M�suri privind protec�ia �i igiena muncii
Se vor respecta normele generale �i specifice cuprinse în legisla�ia în vigoare privind protec�ia �i igiena muncii pentru realizarea izola�iilor bituminoase �i a lucr�rilor conexe. M�surile privind protec�ia �i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii materialelor hidroizolante (privind materialul propriuzis �i tehnologia de aplicare) precum �i de urm�toarele reglement�ri tehnice în vigoare: • Legea 90/1996 Legea protec�iei munciimodificat� �i completat� cu Legea 177/2000� • Norme generale de protec�ia muncii, elaborate de Ministerul Muncii �i Protec�iei Sociale în
colaborare cu Ministerul S�n�t��ii 1996� • Regulamentul privind protec�ia �i igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al
MLPAT�
98
• Normativul cadru de acordare �i utilizare a echipamentului individual de protec�ia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/ 1995.
Fa�� de reglement�rile men�ionate, pentru fiecare lucrare în parte, func�ie de particularit��i, responsabilul cu protec�ia muncii �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare privind protec�ia �i igiena muncii.
M�suri privind prevenirea �i stingerea incendiilor Se vor respecta normele generale �i specifice cuprinse în legisla�ia în vigoare privind prevenirea �i stingerea incendiilor pe durata execut�rii lucr�rilor în construc�ii �i izola�ii aferente acestora. Normele vor fi respectate pe durata lucr�rilor de reabilitare. Aceste m�suri vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii materialelor hidroizolante precum �i pe urm�toarele reglement�ri tehnice în vigoare: • O.G.R. nr. 60/1997 privind ap�rarea împotriva incendiilor, aprobat� prin Legea nr.212/1997� • Normele generale de prevenire �i stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998� • Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor indicativ P. 11899� • Normativ de prevenire �i stingere a incendiilor pe durata execut�rii lucr�rilor de construc�ii �i
instala�ii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT� • Dispozi�ii generale de ordine interioar� pentru prevenirea �i stingerea incendiilor D.G.P.S.I.001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999� • Dispozi�ii generale privind instruirea în domeniul prevenirii �i stingerii incendiilor D. • G.P.S.I.002, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000. Fa�� de reglement�rile men�ionate, pentru fiecare lucrare în parte, func�ie de particularit��i, în special la lucr�rile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare de prevenirea �i stingerea incendiilor. 10. DOCUMENTE DE REFERIN��
- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan�elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl�dirilor de locuit existente, în vederea reabilit�rii �i moderniz�rii lor termice (publicat în bro�ur� IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl�dirilor de locuit existente (publicat în bro�ur� IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic� a elementelor de construc�ie la cl�dirile existente, în vederea reabilit�rii termice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5/2003)
- NP 040-2002 – Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea elementelor de construc�ii hidroizolate cu materiale bituminoase �i polimerice (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.576 bis/12.08.2003)
- GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de remediere a hidroizola�iilor bituminoase la acoperi�urile din beton (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 12/2002)
99
- xxx – Normativ privind reabilitarea hidroizola�iilor bituminoase ale acoperi�urilor cl�dirilor (Contract INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- xx - Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP �i SBS (Contract INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- GP 112-2004 – Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate in situ (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.435 bis/23.05.2005)
- C217-1993 Norme tehnice privind alc�tuirea �i executarea hidroizola�iei cu folie din PVC plastifiat la acoperi�uri
- NP 069-2002 – Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor acoperi�urilor în pant� la cl�diri (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- xxx – Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor acoperi�urilor în pant�, cu membrane hidroizolante
- C246-1993 – Instruc�iuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizola�iile acoperi�urilor
- C247-1993 – Îndrum�tor cadru privind exploatarea �i între�inerea cl�dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit��ilor publice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor �i elementelor componente ale construc�iilor. Interven�ii la învelitori �i acoperi�uri (terase �i �arpante) (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de instala�ii aferente construc�iilor (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc�iilor (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm�rire în timp a comport�rii construc�iilor din punct de vedere al cerin�elor func�ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�ii în timp �i postutilizarea construc�iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit��ii produselor folosite în construc�ii
- xxx Regulamentul privind protec�ia �i igiena muncii în construc�ii (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5-6-7/1993)
Întocmit,
100
5.4. CAIET DE SARCINI
Arhitectur� – Plan�eul de peste subsol 1. OBIECTUL LUCR�RII - Reabilitarea termic� a blocului ....... situat in Municipiul ................................, prin îmbun�t��irea protec�iei hidrofuge si termice la intradosul plan�eului de peste subsol.
2. GENERALIT��I - Baza de proiectare
- Releveul construc�iei realizat in faza I: “Expertiz�, audit energetic �i cerificat energetic” - Determin�rile �i concluziile fazelor I �i II ale proiectului - “Expertiz�, audit energetic �i cerificat
energetic” �i „Studiu de fezabilitate”. - Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic �i detalii de execu�ie”. - Observa�iile directe asupra construc�iei. 3. SOLU�IA PROIECTULUI – Montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat pe intradosul planseului de peste subsol.
4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR�RII - cerin�e de calitate
Cerin�e de calitate: strat termoizolant de polistiren expandat ignifugat în grosime de 8 cm
5. ORDINEA DE EXECU�IE A LUCR�RILOR Condi�iile tehnice de execu�ie �i montaj
• Cur��irea suprafe�ei tavanului din subsol. • Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 8 cm. Polistirenul se
va aplica prin lipire cu aracet �i protejat cu tencuial� pe plas� de rabi� prins� de plan�eu, cu bol�uri metalice împu�cate sau în�urubate.
• Montarea pe conturul peretilor, pe în�l�imea de 50 cm de la fa�a tavanului, a unei fâ�ii termoizolante din polistiren expandat de 8 cm, în scopul reducerii substan�iale a efectelor defavorabile ale pun�ilor termice de pe conturul plan�eului de peste subsol.
6. VERIFICAREA EXECU�IEI LUCR�RILOR
Principalele faze ale execu�iei ce se vor verifica �i consemna vor fi: - Cur��area tavanului subsolului; - Montarea stratului de polistiren expandat ignifugat de 8 cm pe tavanul subsolului; - Montarea pe conturul peretilor , pe în�l�imea de 50 cm de la fa�a tavanului, a unei fâ�ii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm; - Executarea tencuielii de protectie pe plasa rabit pe polistirenul montat pe tavan si pereti.
7. CONDI�IILE DE RECEP�IE
Recep�ia se va face pe baza verific�rilor in situ �i a documentelor de atestare a calit��ii lucr�rilor ascunse.
101
8. URM�RIREA COMPORT�RII ÎN TIMP
Administra�ia blocului va urm�ri periodic starea termoizolatiilor din subsol.
9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA, SIGURAN�A �I IGIENA MUNCII, PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR
Executarea termoizola�iilor din subsol presupune m�suri specifice deosebite, altele decât cele ce trebuiesc luate pentru ansamblul lucr�rilor de reabilitarea termic� a cl�dirii. 10. DOCUMENTE DE REFERIN�� - C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan�elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl�dirilor de locuit existente, în vederea reabilit�rii �i moderniz�rii lor termice (publicat în bro�ur� IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl�dirilor de locuit existente (publicat în bro�ur� IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc�iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic� a elementelor de construc�ie la cl�dirile existente, în vederea reabilit�rii termice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrum�tor cadru privind exploatarea �i între�inerea cl�dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit��ilor publice (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor �i elementelor componente ale construc�iilor. Interven�ii la învelitori �i acoperi�uri (terase �i �arpante) (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de instala�ii aferente construc�iilor (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc�iilor (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm�rire în timp a comport�rii construc�iilor din punct de vedere al cerin�elor func�ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 �i Anexa Buletinul Construc�iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�ii în timp �i postutilizarea construc�iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit��ii produselor folosite în construc�ii
- xxx Regulamentul privind protec�ia �i igiena muncii în construc�ii (publicat în Buletinul Construc�iilor nr. 5-6-7/1993)
Întocmit,