Ghid pentru gestionarea

diabetului gestaţional

Dată:

Pacient:

Contact nutriţionist: 01-8172548 (Laura)

Contact moaşă specialistă în diabet:

087-1427065 sau 087-6832477

1

Ce este diabetul gestaţional?

Diabetul gestaţional (GDM) este o afecţiune în care nivelul de glucoză (zahăr) din sânge este prea ridicat. Este o formă de diabet care se dezvoltă în timpul sarcinii şi, de obicei, dispare după naşterea copilului.

Cea mai mare parte a glucozei din corpul uman provine din alimente numite

carbohidraţi (de exemplu pâine, cereale). După consum, toţi carbohidraţii sunt transformaţi în glucoză.

În mod normal, un hormon numit insulină controlează cantitatea de glucoză din sânge. Aceasta acţionează ca o cheie pentru a deschide celulele din corp, astfel încât glucoza să poată pătrunde şi să fie utilizată pentru a produce energie (combustibil).

Niveluri ridicate de hormoni de sarcină eliberaţi de placentă (de obicei în al 2-leaşi al 3-lea trimestru) acţionează împotriva insulinei, astfel încât corpul

trebuie să producă mai multă insulină decât în mod normal pentru a gestiona

nivelul glicemiei tale.

GDM apare atunci când organismul nu poate produce suficientă insulină

suplimentară pentru a gestiona nivelul glicemiei tale. Fără suficientă insulină, nivelul de glucoză din sânge creşte peste normal după consumul de carbohidraţi.

2

De ce este important să ţii sub controldiabetul gestaţional?

Adesea, femeile sunt îngrijorate şi supărate atunci când află că au GDM. Deşi este bine să cunoaştem problemele care pot apărea din cauza gestionării defectuoase a GDM, este important să amintim că o bună gestionare reduce considerabil riscurile acestor complicaţii. Echipa responsabilă de îngrijirea pacientelor cu diabet va lucra cu tine pentru a gestiona nivelul glicemiei tale.

Dacă diabetul este gestionat în mod defectuos, nivelurile ridicate de glucoză din sânge în timpul sarcinii pot cauza probleme de sănătate pentru tine şi pentru copilul tău.

Probleme de sănătate pentru tine:

Preeclampsie (o afecţiune gravă cu hipertersiune arterială) Infecţii ale tractului urinar (ITU)

Inducerea travaliului (travaliul este declanşat în mod artificial) Naştere instrumentală sau cezariană

Probleme de sănătate pentru copilul tău: Distocia de umăr (umerii bebeluşului se blochează în

timpul naşterii) Macrosomia (copil cu greutate mare)

Icter (îngălbenirea pielii şi a ochilor bebeluşului) Sindromul de detresă respiratorie (dificultăţi de respiraţie) Hipoglicemia (nivel scăzut de glucoză în sânge) şi hipocalcemia

(nivel scăzut de calciu în sânge).

Dacă copilul tău dezvoltă oricare dintre aceste complicaţii, este posibil să fie necesară internarea în secţia de terapie intensivă neonatală (nou-născuţi).

3

Gestionarea diabetului gestaţional

La majoritatea femeilor cu GDM, nivelul glicemiei poate fi gestionat prin

schimbarea stilului de viaţă.

ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

ACTIVITATE FIZICĂ

Această broşură te va ajuta să îţi planifici un stil de viaţă sănătos în timpul

sarcinii, pentru a gestiona nivelul glicemiei.

4

Carbohidraţi

Alimentele pe care le consumi conţin trei substanţe nutritive de bază: proteine, grăsimi şi carbohidraţi. Carbohidraţii au cea mai mare influenţă asupra nivelului glicemiei, deoarece toţi se descompun în glucoză după consum (acest lucru este normal).

Multe alimente pe care le consumăm conţin carbohidraţi:

Chiar dacă ai diabet gestaţional tot trebuie să consumi carbohidraţi pentru

a produce suficientă energie pentru tine şi copilul tău. Cheia pentru

gestionarea nivelului de glucoză din sânge în diabetul gestaţional: 1. Să ai mese şi gustări regulate

2. Să alegi tipul potrivit de alimente cu carbohidraţi 3. Să ai grijă la dimensiunea porţiei de carbohidraţi

5

Pasul 1: Să ai mese şi gustări regulate

Pentru a avea un aport constant de energie şi a putea gestiona nivelul

de glucoză din sânge, se recomandă creşterea consumului de carbohidraţi la: 3 mese regulate (de exemplu, la distanţă de 4-5 ore)

şi 2-3 gustări mici (dacă este necesar) între mese.

Se recomandă evitarea pauzelor foarte lungi între mese. O gustare seara

(cu 30 de minute înainte de culcare) pe bază de carbohidraţi şi proteine poate de asemenea să ajute la eliminarea senzaţiei de foame pe parcursul nopţii şi poate reduce nivelul ridicat al glicemiei dimineaţa.

6

Pasul 2: Alege tipul potrivit de carbohidraţi

Alimentele care conţin carbohidraţi neprocesaţi, cu conţinut scăzut de zahăr

şi conţinut ridicat de fibre, adesea eliberează glucoza mai lent. Acest lucru te poate ajuta să gestionezi nivelul glicemiei. De asemenea, au o valoare

nutritivă mai mare, ceea ce este important pentru o sarcină sănătoasă.

Încearcă să alegi aceste alimente la majoritatea meselor tale:

Surse de carbohidraţi MAI BUNE Pâine Cereale integrale, boabe de grâu neprelucrate, seminţe, măcinate

la moară cu piatră (de exemplu, McCambridge®), secară, tipuri de pâine cu „Indice glicemic scăzut” (Cu un conţinut de carbohidraţi mai mic de 15 g pe felie). Pita, chapatti sau roti preparate din năut sau din făină integrală.

Cereale Fulgi de ovăz din cereale integrale, All Bran® (batoane de cereale) sau Shredded Wheat®.

Cereale Paste din grâu integral, paste albe, tăiţei cu ou, orez basmati, orez brun, orz integral, quinoa, cuşcuş integral.

Cartof Cartofi noi sau baby (cu coajă). Cartofi dulci, igname, manioc.

Gustări Pâine de secară cu seminţe (de exemplu, Ryvita ®) şi prăjituri de ovăz. Popcorn (de preferinţă nesărat).

Fructe Printre alegerile bune se numără: Măr, pere, piersici, prune, fructe de pădure, smochine proaspete, kiwi şi portocale (Numai una

o dată şi nu la micul dejun). Lapte

şi iaurt

Iaurt cu arome, simplu, „dietetic”, grecesc, natural şi fără zahăr adăugat Care să conţină mai puţin de 12 g de carbohidraţi per porţie). Lapte integral, cu conţinut scăzut de grăsimi şi degresat. Alternative pentru lapte (lapte de soia, de nucă şi ovăz) fără zahăr adăugat

(cu un conţinut total de carbohidraţi de 5 g la 100 ml sau mai puţin).

7

Carbohidraţii cu un grad ridicat de procesare (adesea numiţi carbohidraţi „albi”) determină adesea o creştere mai rapidă şi mai mare a nivelului glicemiei. De asemenea, au o valoare nutritivă mai mică.

Încearcă să limitezi consumul acestor alimente sau să le eviţi:

Surse de carbohidraţi de LIMITAT Pâine Pâine albă şi integrală. Covrigi şi chifle, chapatti, panini din

făină albă.

Cereale Toate celelalte cereale pentru micul dejun, inclusiv: fulgi de

ovăz instant, musli, Weetabix ®, Shreddies ®, Ready-Brek ®,

Coco-Pops ®, Cornflakes ®, Rice Krispies ®, Branflakes ®.

Cereale Orez cu bob lung sau jasmine/ prefiert.

Tăiţei instant. Cartof Piure de cartofi, chipsuri, crochete de cartofi, napolitane.

Gustări Chips-uri, pufuleţi, biscuiţi săraţi din făină albă, prăjituri de orez. Brioşe, prăjituri, biscuiţi din făină albă.

Fructe Fructe care conţin cantităţi mari de zahăr: Banane, struguri, mango, ananas şi pepene. Fructe conservate în sirop, fructe uscate, sucuri de fructe şi smoothie-uri.

Lapte

şi iaurt

Iaurturi cu zahăr adăugat sau compot de fructe. Băuturi cu iaurt (Yop ®, Yazoo ®). Lapte cu arome şi milkshake-uri. Alternative

pentru lapte (băuturi din soia, nuci şi ovăz) cu zahăr adăugat. Altele Carne, peşte şi pui pane cu sau fără pesmet.

Produse de patiserie, pizza, budincă yorkshire. Sosuri gata preparate cu zahăr adăugat.

8

Alege alternative la alimentele cu conţinut ridicat de zahăr:

Limitează alimentele

cu conţinut ridicat de zahăr

Alege alimente cu

conţinut scăzut de zahăr

Note

Zahăr Zahăr (brun sau alb). Miere, siropuri şi melasă.

Îndulcitori artificiali (Canderel®, Nutrasweet®, Splenda®)

Gemuri Gemuri, marmeladă, cremă de ciocolată.

Gemuri doar din fructe sau gemuri cu conţinut scăzut de zahăr (Folláin®, Kelkin®, St. Dalfour®).

Nu sunt

potrivite pentru

micul dejun.

Băuturi Băuturi carbogazoase cu conţinut ridicat de zahăr, ciocolată caldă.

Băuturi carbogazoase fără zahăr, sucuri de fructe fără zahăr adăugat, apă, ceai, cafea.

Max. 2-3 căni de ceai sau de

cafea pe zi.

Dulciuri şi deserturi

Dulciuri, ciocolate, biscuiţi, brioşe, prăjituri. Deserturi cu zahăr adăugat. Cereale pentru micul dejun cu înveliş de zahăr.

Gumă de mestecat, mentosane şi bomboane fără zahăr. Jeleu şi deserturi fără zahăr adăugat. Rich Tea, Goldgrain, biscuiţi de ovăz (Nairns®), Marietta.

Limitează consumul de

biscuiţi la 1-2/zi

şi de cel mult de două ori pe săptămână.

Supe

şi sosuri

Sosuri, mâncăruri şi supe gata preparate. Mâncare de fasole şi spaghete la conservă (adesea conţin cantităţi ridicate de zahăr şi sare).

Supe, sosuri de casă şi curry (de exemplu, cu roşii sau pastă de tomate din conservă, usturoi, ghimbir, ierburi, condimente). Mâncare de fasole cu conţinut redus de zahăr.

Citeşte eticheta cu ingrediente: Căută ingrediente fără: zahăr, glucoză, maltoză, dextroză, miere, sirop, fructoză sau suc de fructe.

De asemenea, unele medicamente pentru arsuri stomacale/reflux sau constipaţie pot conţine zahăr. Adresaţi-vă farmacistului pentru sfaturi despre opţiuni fără zahăr.

Nu sunt recomandate alimentele „pentru diabetici” precum dulciurile, biscuiţii şi prăjiturile. Îndulcitorii utilizaţi pentru aceste alimente pot provoca crampe stomacale. De asemenea, aceste produse pot fi scumpe şi bogate în calorii şi grăsimi, ceea ce poate duce la creşterea în greutate.

9

Pasul 3: Ai grijă la dimensiunea porţiei de carbohidraţi

Toate alimentele enumerate mai jos conţin cantităţi similare de carbohidraţi (10-15 g) per porţie (sau „tip de aliment”). De regulă, majoritatea femeilor vor

trebui să mănânce: 1-2 alimente care conţin carbohidraţi la micul dejun

3-4 alimente care conţin carbohidraţi la celelalte mese principale

şi 1 aliment care conţine carbohidraţi la gustări

1 sursă de carbohidraţi este echivalentă cu: Aliment Mărime porţie

All Bran®(batoane de cereale) 30 g Shredded Wheat® 1 biscuite (22 g) Terci (fulgi de ovăz din cereale integrale) 20g / ¼ cană/ 2 linguri (ovăz)

Pâine (de exemplu, cereale integrale, măcinate la moară cu piatră sau cu indice glicemic scăzut)

1 felie medie (30-35 g)

Pâine de tip pitta (cereale integrale) 1 mică (30 g) sau ½ mare (60 g) Lipie sau chapati ½ dintr-o lipie de 8”

(greutate totală 60 g) Pâine de secară cu seminţe (de exemplu, Ryvita®) 2 biscuiţi săraţi Biscuiţi săraţi de ovăz din cereale integrale/cu seminţe

2 biscuiţi săraţi

Cartofi noi sau baby (fierţi) 100 g sau 3 cartofi noi mici Cartof dulce 75 g (fiert) sau 50 g (copt) Cartofi wedges (de casă) 50 g (gătiţi) Ignamă (1 felie) banană pentru gătit (necoaptă) 45 g (fierte) Manioc 50 g (crud)

Paste, orez (brun /basmati) sau tăiţei cu ou 50 g (gătite) sau 20 g (negătite) Cuşcuş (griş) 70 g (gătit) sau 20 g (negătit) Făină de tapioca 1 lingură cu vârf (15 g)

Măr, portocală sau pară 1 fruct de dimensiune medie Kiwi, mandarină sau prună 2 fructe de dimensiuni mici Fructe de pădure 1 cană/ pumn

Iaurt recipient de 125 g Lapte de vacă Pahar de 200 ml Alternative pentru lapte (de exemplu, băuturi din soia, nuci şi ovăz) fără zahăr adăugat

conţin cantităţi diferite de carbohidraţi. Se recomandă cele cu un conţinut total de carbohidraţi de 5 g la 100 ml sau mai puţin.

10

Alimente care nu conţin carbohidraţi

Următoarele alimente conţin carbohidraţi în cantitate mică sau deloc şi nu cauzează creşterea nivelului glicemiei. Introducerea acestor alimente la mese

şi gustări te ajută să îţi potoleşti senzaţia de foame.

Legume:

Vânătă

Sparanghel

Avocado

Germeni

de fasole

Varză chinezească

Broccoli

Varză de Bruxelles

Varză Morcovi

Conopidă

Ţelină

Dovlecel

Castravete

Legume-frunze

Ciuperci

Măsline

Ceapă

Ardei

Ridiche

Mazăre dulce

Roşii

Alimente bogate în proteine:

Carne, peşte, pui (carne slabă fără pane/pesmet) Ouă

Brânză

Nuci, unt de nuci (fără zahăr) şi seminţe

Tofu

Grăsimi şi uleiuri: Unt

Paste tartinabile din legume

Uleiuri vegetale şi de măsline

Unele legume conţin carbohidraţi (de exemplu, mazăre, fasole şi porumb dulce), dar aceştia se descompun foarte lent în glucoză. Dacă intenţionezi să mănânci mai mult de ½ cană (125 g) din aceste alimente la un moment dat, ar trebui să consideri acest aliment 1 „sursă” de carbohidraţi.

11

Listă de verificare pentru o alimentaţie sănătoasă în diabetul gestaţional

În diabetul gestaţional, mâncarea sănătoasă înseamnă obţinerea unei cantităţi suficiente de hrană din diferite alimente pentru a ajuta la creşterea şi dezvoltarea bebeluşului.

1. Ia mese regulate care să conţină cantitatea şi tipul de carbohidrat potrivite pentru a-ţi furniza ţie şi copilului tău energie.

2. Include proteină (carne, peşte, pui, ouă, brânză, legume precum, fasole, linte) la toate mesele şi gustările pentru a sprijini o sarcină sănătoasă şi a ajuta la gestionarea nivelurilor de glucoză din sânge.

3. Mănâncă 2-3 fructe (1 o dată) şi multe legume în fiecare zi pentru aportul de vitamine şi fibre.

Bazaţi-ţi mesele pe legume/salată şi consumă alimente de diferite culori pentru a obţine o varietate de substanţe nutritive.

4. Consumă 3-5 porţii de lactate sau alternative pentru lapte (neîndulcite) în fiecare zi pentru proteină şi calciu.

Alege opţiunile cu conţinut scăzut de grăsimi şi evită brânzeturile cu mucegai maturate sau nepasteurizate.

5. Consumă grăsimi sănătoase (nuci, seminţe, avocado şi uleiuri vegetale).

Evită mâncarea de tip fast food, carnea procesată, prăjiturile şi biscuiţii.

Consumă peşte gras (somon, păstrăv, macrou, sardine) de 1-2 ori pe săptămână sau ia un supliment de ulei de peşte (nu ulei din ficat de cod) pentru omega-3 pentru a sprijini dezvoltarea creierului bebeluşului.

Omega-3 se găseşte de asemenea în soia, nuci şi seminţe de rapiţă.

6. Obţine suficientă vitamina D (ouă, somon, macrou, sardine şi lactate îmbogăţite) pentru a-ţi ajuta corpul să absoarbă calciul.

De asemenea, trebuie să iei zilnic un supliment de vitamina D de 5-10 µg. Multivitaminele prenatale conţin 10 µg (nu ulei

din ficat de cod).

12

Organizare: Model de plan alimentar

Utilizează modelul de plan alimentar de mai jos şi lista de alimente care

conţin carbohidraţi de la pagina 9 pentru a te ajuta să îţi planifici mesele.

Mesele trebuie adaptate pentru a se potrivi nevoilor tale individuale. Discută cu nutriţionistul tău despre un plan care ţi se potriveşte.

Mic dejun: (1-2 alimente care conţin carbohidraţi) 1 Shredded Wheat®/30-40 g All-Bran® batoane de

cereale + 150-200 ml lapte

sau 40 g de terci (fulgi de ovăz din cereale integrale) (preparat cu apă) + ou fiert

sau 30 g de terci (fulgi de ovăz din cereale integrale) preparat cu 200 ml de lapte

sau 1 felie de pâine integrală prăjită + 1 iaurt dietetic (consultă lista de la pag. 6)

sau 2 felii de pâine integrală prăjită + ou/brânză, avocado şi roşie

sau 1 felie de pâine integrală prăjită + 100 g mâncare de fasole cu conţinut scăzut de zahăr

Gustare de dimineaţă: (1 aliment care conţine carbohidraţi) 2 biscuiţi săraţi Ryvita® + 30 g brânză slabă

sau 1 iaurt (consultă lista de la pag. 6) cu 3 linguri de fructe de pădure. sau 200 ml de lapte (pahar mic)

sau 1 un fruct + un pumn mic de nuci sau unt de nuci (fără zahăr) sau 1 felie de pâine + curcan/pui/brânză+ salată. sau popcorn (15 g pungă) + un pumn de nuci.

Din cauza hormonilor, gestionarea nivelului glicemiei la micul dejun este

mai dificilă decât după altă masă. O masă frugală poate ajuta la momentul respectiv.

13

Prânz: (3-4 alimente care conţin carbohidraţi) 2-3 felii de pâine integrală sau 1-1½ lipie sau 100-150 g

orez/paste gătite sau 200-300 g cartofi fierţi şi carne sau peşte sau pui sau ouă sau brânză sau legume boabe

şi legume, salată sau supă de casă

şi 1 fruct/1 cană de lapte/1 iaurt (a se vedea lista de la pagina 6)

Gustare de după-amiază: (1 aliment care conţine carbohidraţi)- Vezi

recomandările pentru gustarea de dimineaţă

Cină: (3-4 alimente care conţin carbohidraţi) 2-3 felii de pâine integrală sau 1-1½ lipie sau 100-150 g

orez/paste gătite sau 200-300 g cartofi fierţi şi carne sau peşte sau pui sau ouă sau brânză sau legume boabe şi legume, salată sau supă de casă

şi 1 fruct/1 cană de lapte/1 iaurt (a se vedea lista de la pagina 6)

Cină: (1 aliment care conţine carbohidraţi şi proteină)

1 felie de pâine/ 2 Ryvita®/ 3 biscuiţi săraţi de ovăz

+ brânză/ ou/ unt de arahide

Nu ar trebui să îţi fie foame. Dacă iţi este foame sau observi o scădere în greutate, adresează-te nutriţionistului tău pentru a te asigura că primeşti suficientă hrană.

14

IMC sub 25: Te vei îngrăşa cu circa 0,4 - 0,5 kg în fiecare săptămână

IMC peste 25: Te vei îngrăşa cu circa 0,2 kg în fiecare săptămână

Creşterea în greutate în sarcină

Creşterea prea mare în greutate în timpul sarcinii poate afecta sarcina, travaliul şi sănătatea viitoare a copilului. Creşterea în greutate recomandată începând cu al 2lea trimestru depinde de indicele tău de masă corporală (IMC) de la începutul sarcinii.

Este important să îţi verifici greutatea atunci când urmezi acest plan. Dacă simţi că iei prea mult sau prea puţin în greutate, discută cu nutriţionistul tău pentru îndrumare suplimentară. Nu este recomandată pierderea în greutate indiferent de faza sarcinii. Cel mai bun moment pentru a pierde în greutate

este înainte sau după sarcină.

Activitatea fizică şi diabetul gestaţional

Activitatea fizică regulată constituie o parte importantă a unei sarcini sănătoase şi ajută la scăderea nivelului glicemiei. Mersul pe jos, înotul,

pilates-ul, yoga, cursurile prenatale şi exerciţiile uşoare sunt toate opţiuni bune. Dacă nu poţi face niciuna dintre aceste activităţi, exerciţiile regulate pentru braţele superioare pot fi eficiente în reducerea nivelului glicemiei.

Încearcă să faci cel puţin 30 de minute de exerciţii adecvate cât mai multe

zile pe săptămână. Poţi împărţi acest timp în 2 reprize de câte 15 minute sau în 3 reprize de câte 10 minute pe parcursul zilei. De exemplu, o plimbare de

10-15 minute după masă poate fi benefică pentru menţinerea nivelului glicemiei în intervalul vizat.

Este foarte important să nu exagerezi, mai ales dacă nu eşti obişnuită să faci sport în mod regulat. Solicită întotdeauna sfatul medicului tău înainte de a începe o nouă activitate, mai ales dacă ai probleme de sănătate, dureri sau disconfort.

15

Monitorizarea controlului diabetului gestaţional

Moaşa ta specialistă în diabet îţi va cere să mergi la clinica pentru pacienţi externi Breakfast Club pentru a-ţi monitoriza controlul diabetului gestaţional.

Această vizită la Breakfast Club va presupune: O testare a glicemiei a jeun (fără mâncare sau băuturi de la 20:00 cu

o seară înainte). Un test de sânge la o oră după micul dejun (acest mic dejun îţi este

oferit gratuit).

O consultaţie la nutriţionist (la prima vizită la clinică).

De asemenea, vi se va face o programare pentru o ecografie la 34 de

săptămâni de sarcină pentru a monitoriza dezvoltarea fătului.

Moaşa ta specialistă în diabet va monitoriza îndeaproape rezultatele fiecăruia dintre aceste teste. Vei fi contactată pentru rezultate: Dacă analizele de sânge sunt normale, ţi se va trimite o scrisoare cu

o programare pentru control la clinica Breakfast Club în 2-4 săptămâni. Dacă analizele de sânge nu sunt normale, vei fi rugată să mergi la clinica

Breakfast Club într-o săptămână sau la unitatea de zi de evaluare pentru „o serie de testări ale glicemiei”.

Nivelurile ţintă ale glicemiei sunt: Mai puţin de 5,0 mmol/l a jeun

Mai puţin de 7,0 mmol/l la 1 oră după masă

Testările glicemiei implică o testare a glicemiei a jeun, o analiză de sânge după micul dejun şi o analiză de sânge înainte şi după prânz. Rezultatele acestor analize de sânge vor fi discutate cu consultantul pe probleme de

diabet marţea următoare pentru a lua o decizie cu privire la tratamentul tău.

16

Obiective personale

Ce schimbări consideri că ar trebui să faci pentru a-ţi gestiona nivelul glicemiei? Notează ce poţi face pentru a face o schimbare.

1. ______________________________________________

2. ______________________________________________

3. ______________________________________________

4. ______________________________________________

Monitorizează-ţi progresul: jurnalul alimentar

şi al activităţii fizice

S-ar putea să îţi fie util să ţii un jurnal alimentar şi al activităţii fizice pentru a-ţi urmări progresul, în special în primele săptămâni.

Notează în fiecare zi mesele, gustările şi activitatea fizică efectuată. Observă schimbările pozitive pe care le-ai făcut şi aspectele care ar putea fi îmbunătăţite.

Poţi aduce acest jurnal cu tine la consultaţiile de la clinica de diabet şi să discuţi cu nutriţionistul tău.

17

Ce se întâmplă după naşterea copilului?

După naşterea copilului, vom verifica nivelul glicemiei înainte de primele 3 alăptări pentru a ne asigura că nivelul glicemiei nu este scăzut. La majoritatea femeilor cu GDM, nivelul glicemiei va reveni la normal după naştere. Cu toate acestea, este important să repeţi „testul de toleranţă la glucoză” la 6 săptămâni de la naştere pentru a verifica dacă nivelul glicemiei a revenit la normal.

Femeile care dezvoltă GDM în timpul sarcinii au un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor. Este important să mergi la medicul de

familie (GP) în fiecare an pentru a face analizele necesare pentru depistarea

diabetului. Pentru a ajuta la întârzierea sau chiar la prevenirea dezvoltării diabetului de tip 2, în continuare se recomandă să mănânci sănătos, să faci zilnic activitate fizică şi să scazi în o greutate dacă eşti supraponderală. Roagă medicul să te îndrume spre un nutriţionist dacă doreşti un sprijin suplimentar pentru gestionarea greutăţii.

Sarcini viitoare

Pentru viitoarele sarcini, este recomandat să contactezi serviciul pentru persoanele care suferă de diabet imediat ce afli că eşti gravidă. Ţi se va face o programare la serviciul pentru persoanele care suferă de diabet chiar înainte de prima programare pentru consultaţie. Va trebui să începi să urmezi ghidul

privind dieta şi stilul de viaţă de la începutul sarcinii.

Toate femeile cu diabet gestaţional sunt încurajate să alăpteze. Alăptarea te poate proteja pe tine şi pe copilul tău împotriva riscului de a dezvolta diabet, obezitate şi alte boli ulterior. De asemenea, este cel mai sănătos mod de a-ţi hrăni copilul.

IMPORTANT: Dacă nu ţi se oferă o programare pentru repetarea testului de toleranţă la glucoză la externare, te rugăm să contactezi moaşa specialistă în diabet la: 087-1427065 sau 087-6832477.

18

Conceput de nutriţioniştii şi moaşele specialiste în diabet de la spitalul Rotunda, în colaborare cu colegii

nutriţionişti de la National Maternity Hospital, de la spitalul Coombe Women and Infants University

Hospital şi maternitatea Cork University Maternity Hospital.

Februarie 2019