GHIDpentru dezvoltarea industriala in spiritul

Eco-Eficientei

Ep d vn fo u!sf bmj{bu!jo !d be sv m!Qsp h sbn v mv j!D.E!Tf d up sjb m!b m!

Njo jt uf sv mv j!Fd p o pn jf j!t j!Dpn f suv mv j

Autori:INCD pentru Ecologie Industriala - INCD ECOIND Bucuresti, Coordonator ProiectS.C. CEPROHART S.A. Braila, PartenerINCD pentru Metale Neferoase si Rare INCD MNR Bucuresti, PartenerS.C. IPROCHIM S.A. Bucuresti, PartenerINCD pentru Textile si Pielarie INCD TP Bucuresti, PartenerS.C. IPA S.A., Partener

Principii, concepte, sisteme, politici de mediuPolitici industriale

DD GR

IV

EI

TV

SL

IPPC

EMASISO

14001 P2

CL

MLA

ED

APC

AMV

EE

PM

ChV ACV ZD

MD

CD

RPRCS SO

FXMR MLA

PCVRS

M RuRePP Reg

CPE/P

Economie Mediu

Principii

Societate

Strategii / concepte

Sub-sisteme

Sistemedurabile

ACV Analiza ciclului de viataAMV Acorduri de mediu voluntareAPC Analiza Productii CurateCD Ciclul DemingCL Cadrul legalCP Controlul PoluariiChV Chimia verdeDD Dezvoltarea DurabilaED Eco-DesignEE Eco-EficientaEI Ecologie industrialaEMA Environmental Management AccountingEMAS Environmental Management Audi tSchemeE/P Epurare / purificareFX Factor XGR Grija responsabila (Responsible care)IV - Inginerie verdeIPPC Prevenirea si Controlul Integrat al PoluariiLM Legislatie de mediuM - Mutualitate

MD Minimizare deseuriMLA Managementul lantului de

aprovizionareMR Minimizare resursePCV Principiul ciclului de

viataPM Politici de mediuPP Poluatorul platesteP2 Prevenirea PoluariiRP Relatii cu publiculRCS Responsabilitate

Corporatista SocialaRe ReciclareReg RegenerareRS Reducerea resurselorRu ReutilizareSL Sistem legalSO Sanatate ocupationala.TV Tehnologia verdeZD Zero deseuri

1. Clarificari privind conceptele si terminologia

Eco-Eficiena (EE), suprapus deseori termenului de eco-inovare, constituie parte integrant a Strategiei de Dezvoltare Durabil (SDD), intind in principal componenta economic, componenta de mediu si evideniind inter-relaiile dintre acestea. Este insa in mod direct legata si de componenta sociala in forma cerintelor de consum ale societaii. Cele doua concepte nu pot fi separate, iar relaia care le leaga poate fi perceput:

fie drept una de cauz efect, in bucla cerinte de consum - productie Mediu

fie ca un raport: Economie

EE implic, simultan:

inovare catre un grad mare de dematerializare (a produselor, serviciilor si sistemelor) dar si

modificarea severa a practicilor actuale de consum.

Conceptul eco-eficienta, strans legat deci de procesul de inovare, este inca supus multor interpretari:

Consiliului Mondial pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD): eco-eficienta include optimizare proceselor, reciclarea deseurilor si furnizarea de noi servicii;

Environmental Technology Action Plan ETAP, ianuarie, 2004: toate tehnologiile ale caror intrari sunt mai putin daunatoare mediului decat

alternativele relevante;

UNEP (United Nation Environmental Programme), UNEPTIE (United Nation Environmental Programme, Division for Industry and Economics), EPA (US Environmental Protection Agency): furnizarea de bunuri si servicii, competitive din punct de vedere al costurilor, care satisfac nevoile umane si aduc calitate vietii si totodata reduc progresiv impacturile ecologice si intensitatea de utilizare a resurselor, pe parcursul ciclului de viata, cel putin pana la nivelul estimat de suportare al planetei.

Principalii termeni legati de eco-eficienta care dau mai multa concretee conceptului sunt:

dematerializare

Factor 4 si

Factor 10.

Nu sunt diferene de substana intre acesti termeni (primul fiind mai des utilizat in SUA, iar ceilali doi in Europa). Factor n, care propune o utilizare de n ori mai eficienta a resurselor (materiale, energie, apa), poate fi definit ca o utilizare directa a sistemelor metrice pentru diferite activitai care pot reduce consumul de resurse pentru un anumit proces. Toate definiiile au ca factor comun reducerea consumului de resurse si imbunatairea rezultatelor (produse/servicii) pentru bunastarea publica. Eco-eficienta inseamna mai mult decat tehnologie. Inovarea, in sensul ei larg, se refera atat la tehnolgie si la proiectarea acesteia, dar incorporeaza si bunele practici, aspecte legate de organizare si marketing. Inovarea in spiritul eco-eficientei poate consta in imbunatairi incrementale ale proceselor sau produselor, dar si un salt mai radical catre o noua tehnologie. Revolutia industriala din secolul al XIX-lea si dezvoltarea exploziva a industriilor mari consumatoare de resurse din secolul urmator s-au facut cu costuri si consecine neprevazute intr-o prima faza, desconsiderate in urmatoarea etapa si pentru care preul trebuie platit acum si in viitor.

In 1994 G. H. Bruntland afirma ca este pur si simplu imposibil ca lumea, ca un intreg, sa poata susine nivelul vest-european de consum pentru toi. La acel moment se recunostea ca satisfacerea nevoilor a 7 miliarde de oameni, la nivelul consumului de energie si resurse al UE, va conduce la nevoia a mai mult decat rezervele unei planete, insistand pentru promovarea conceptullui Dezvoltarii Durabile (DD), concept pe care il definiste in 1987: activitaile prin care societatea prezenta isi satisface propriile necesitai fara a compromite sau pune in pericol posibilitatea generaiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitai. Termenii legai de durabilitate (sustainability), clarificarea acestora si stabilirea relaiilor dintre ei constituie si in prezent subiecte de cercetare. Lipsa unor definiii oficiale, pe de o parte, precum si continua apariie de noi termeni pot crea confuzii in folosirea acestora, cu atat mai mult cu cat sensul acestora se intersecteaza sau difera in mod nesemnificativ. Clasificarea si inter-relaionarea acestora, intr-o abordare sistemica, porneste de la principii (Economice, de Mediu si Sociale) utilizate in formularea unor strategii/cumul de concepte (cluster) care stau la baza construciei de sub-siteme si sisteme. Principii de Mediu

a) Principiul Ciclului de Viata: reprezinta elementul esenial pentru implementarea dezvoltatii durabile in faza de concepere a produsului. Termenul are in vedere toate etapele ciclului de viata si impacturile de mediu asociate lor, inclusiv procesul de decizie si este pus in practica prin Analiza Ciclului de Viata ACV (Life Cycle Assessment LCA).

b) Controlul Poluarii rezulta din utilizari trecute ale termenului, cand poluarea era pur si simplu supravegheata. Tehologiile capat de conducta

folosesc controlul poluarii in relaie cu problemele generate de evacuari/emisii de poluani din surse industriale. Se admite ca aceasta abordare reprezinta doar o amanare temporara a problemelor de mediu, concentrandu-se pe captarea poluarii mai degraba decat pe reducerea acesteia. Conform acestui principiu, poluarea este redusa dupa ce ea a fost generata si, alaturi de tehnologiile capat de conducta sunt incluse si investigaiile privind natura si extinderea contaminarii. Trebuie recunoscut ca aceasta abordare presupune resurse si costuri suplimentare si nu este in acord cu viziunea dezvoltarii durabile.

c) Reciclarea, Refolosirea si Regenerarea reprezinta termeni inrudii, deseori folosii pentru descrierea aceleiasi aciuni. Reciclarea (EPA)

reprezinta metoda de recuperare a unei resurse care presupune colectarea si tratarea unui deseu, in vederea folosirii lui ca materie prima pentru obtinerea aceluiasi produs sau a unuia similar. Strategia Europeana in domeniul deseurilor distinge intre recirculare si refolosire: refolosirea semnificand utilizarea deseului (proces diferit) ca materie prima fara modificari structurale, iar reciclarea semnificand schimbari structurale in cadrul aceluiasi proces. Regenerarea este activitatea de reinoire a unui material pentru a-l reda in forma primara utilizarii in acelasi proces sau unul diferit.

d) Minimizarea resurselor nu are inca o definiie consacrata. Principiul s-a cladit pe constientizarea faptului ca resursele (materii prime, purtatori

de energie, rezerve de apa) nu vor fi disponibile la nesfarsit si este perceput drept un demers pentru reducere aplicabil oricarei activitati consumatoare de resurse. Aceasta ar conduce la conservarea resurselor, imbunatairea disponibilitaii si meninerii acestora.

e) Reducerea surselor este definita (EPA) ca fiind practica de reducere a cantitatii de materiale care intra in fluxul deseurilor dintr-o anumita sursa

prin regandirea produsului sau a practicilor de producie si consum. Conform caracteristicilor definite, termenul este ascuns (inclus) in definitia Prevenirii Poluarii (care este totusi un concept mai larg).

Principii Economice si Sociale

Alaturi de principiile orientate catre mediu enumerate, durabilitatea presupune considerarea in mod impartial a principiilor economice si sociale. Au fost incadrate aici acele principii cu rezonanta imediata in componenta economica sau sociala, chiar daca ele sunt in mare masura aplicabile sau la interfata componentei de mediu. Acestea includ termeni precum:

a) Ciclul Deming

b) Contabilitatea de mediu

c) Poluatorul plateste

d) Responsabilitate corporatista sociala

e) Sanatate ocupationala si sigurana

f) Relaia cu publicul.

Principii Ecologice

Sistemele industriale sau oricare alt sistem artificial isi au originea in cele naturale, iar acestea au drept caracteristica de baza interconectarea intre ele. Principiile ecologice dupa care se dezvolta relaiile intre sistemele naturale sunt eseniale pentru coabitarea acestora. Confor