zandu-i Ins~ pe muncitori. Desigur c~ nu leera mult mai r:1u decat 1nainte, cand efectuaumunci agricole, ms~ suferinta li se citea pefat~. O nou~ nesiguranta le str:1b~tea exis-tent~, necunoscuta lor pan~ atunci. Expansiu-nea capitalista era dur:1, pro.vocand o dez-voltare economic~ extraordinar:1, Insotit~ Ins~de crize teribile ce atr~geau dup~ ele un marenum~r de ~omeri.

Viziunea socialistaTerorile industrializ~rii din Marea Britanie aufost criticate de mai multi reformatori: roman-cierul Charles Dickens, ~i p~rintele legislatieimuncii: Lordul Shaftesbury , nici unul dintreace~tia nefiind sociali~ti. Altii In~~ priveau din-colo de reform~, considerand c~ dezavanta-jele capitalismului puteau fi lril~turate doarprin abolirea Intregului sistem: In locul con-curentei acerbe, In care cel mai slab trebuia s~cedeze, societatea tebuia s~ se sprijine pecooperare, iar marile averi trebuiau Imp~rtiteIntre toti. in ciuda numeroaselor diferente deinterpretare, aceasta era viziunea fundamen-tal~ a socialismului.

pan~ In anul 1830 ideile acestea erausustinute de c~tre Robert Owen (1771-1858),

~ proprietarul scotian al unei fabrici textile:~ .~

ILuptand pentru o societate

bazata pe bunastare ~i egalita-

te, m4carea sociaUsta s-a dez-

voltat la sfat1itul secolului XIX

De-a lungul epocii moderne, o

epoca foarte dinamicii, aceasta

s-a raspandit in diferite forme

~i a suferit multe transformiirL

O Partidul laburist O Karl Marx,un personaj centralin istoria socialis-mului, ~i-a petrecutcea mai mare partea vie~ii in exil,in Anglia.

urma parasirii pamanturilor de catre oameniIn favoarea ora~elor $i fabricilor. Formidabilaactiune a maselor -agitatie, tumult, revolutie-a reprezentat o trasatura a mai multor crize,fiind folosita In scopul a numeroase cauze:Inlaturarea tiraniei, dobandirea independenteinationale, ca~tigarea dreptului de a vota.

Speranta Intr-o socie!;ate egala ~i perfectanu era probabil o noutate. Insa, dupa succe-sele Revolutiei Franceze reformatorii audevenit Increzatori ca visele lor s-ar puteatransforma In realitate.

Capitalismul intra in scenaSocialismul modern era mai presus de toate,o reactie Impotriva transformarii lumii decatre Revolutia Industriala, care crease o nouasocietate, In care predominau ma~inile, fabri-cile, caile ferate ~i vapoarele cu aburi, ~i Incare muncitorii se concentrau In ora~e, alcaror numar continua sa creasca.

Primele etape ale Revolutiei Industriale auavut In multe privinte un caracter haotic ~iamenintator: murdarie, maghernite, instalatiipericuloase, patroni duri ~i munca dificilaefectuata ~i de copii; erau piincipalele trasa-turi ale acesteia. Revolutia Industriala a adusbeneficii importante clasei capitaliste Cclasacare detinea ~i co~trola sursele aducatoare devenituri, ca de exemplu uzinele), defavori-

New Lanark, celebra prin locurile sale demunca moderne. Owen a fondat MareaUniune Nationala Comerciala, prin care sperasa uneasca toti muncitorii britanici Intr-o sin-gura organizatie. Aceasta organizatie eracapabila sa paralizeze economia, declan~indo greva generala, dind astfel posibilitateaM.U.N.C. sa transforme Intreaga tara Intr-oavere comuna. De~i planul era foarte ambi-tios, autoritatile au luat toate masurile pentrua Inabu~i uniunea.

Cuvintele "socialist" ~i "socialism" au fostfolosite pentru prima data de catre owen ~ide discipolii sai, Intre 1830 ~i 1840. Termeniiechivalenti ai ace()tora au aparut In Frantacam In aceea~i perioada, de~i numeroase ideisocialiste au fost vehiculate mai devreme decatre contele Henri de Saint-Simon (1776-1837) ~i de Charles Fourrier (1772-1837).

D e-a lungul istoriei au avut loc multe

proteste Impotriva asupririi s~racilordec~tre cei inst~riti. Din cand In cand,

aceste nedrept~ti erau atat de insuportabile,incat clasa asuprit~ aiungea la revolte, luptandpentru o societate bazat~ pe dreptate;proteste de acest gen au avut loc In MareaBritanie: Mscoala T~ranilor din 1381 ~i activi-t~tile "Msculatilor" ~i "Minerilor" din secolulXVII; secte cu caracter radical, care au luat

.l na~tere In perioada R~zboiului Civil ~i In cea[ Cromwellian~..I. M~c~rile de acest gen erau de scurt~~durat~ In societ~tile ce se spriiineau In special! pe agricultura, ~i viat~ rural~. Cu toate aces-

a, marirea ora~elor a dat acestor mi~c~riosibilitatea de a mobiliza populatia urban~,

ezistand astfel mai mult timp. O dovad~ acestui fapt a fost Revolutia Francez~, dintre

1789-1794, cand monarhia francez~ a fostnl~turata.

in timpul Revolutiei Industriale din secolulX, mi~carea socialista a luat amploare In

233

Independent a fastfandat in anul 1893.Pasterul de mai susreprezinta cea de-a21-a aniversare aacestuia.

SOCIALISMUL

O Fabrici inSheffield, Anglia, in1884. Mii de barbati~i femei munceaudin greu pentru unnumar mic de capi-tali~ti -care erau de

fapt proprietariifabricilor .

Saint-Simon propunea viziunea unei lumi incare s~ predomine lini~tea ~i ratiunea, Ins~fiind conttient de impactul tehnologiei, elconsidera c~ aceasta trebuia stapanit~ de con-duc~tori instruiti ~i nu de popor; din contra,Charles Fourrier era sustin~torul comunelorce se administrau singure, asemenea luiRobert Owen. Aceast~ discrepanta Intre pla-nurile amintite rnai sus ~i detinerea controlu-lui absolut al muncitori.lor asupra vietilor lor,urma s~ apara din ce In ce mai des In istoriasocialismului, provocand astfel dispute teri-bile In ceea ce privette ideologia (doctrina)socialist~, precurn ~i diviziuni de lung~ durat~Intre grup~rile socialiste.

Spectrul comunism.~lujViitorul socialismului a fost profund inf1uentatde lucrarile lui Ka,cl Marx (1818-1883) ~i alecolaboratorului s~u Friedrich Engels ..c1820-1895). jn 1848, In timp ce In Europa au avutloc mai multe revolutii liberale ~i nationale,ace~tia au publicat "Manifestul Comunist", ceIn~lta sceptrul comunismului ~i al unei revo-lutii care trebuia s~ schimbe total ordineasocial~ ~i economic~. Folosirea termenului"comunist" reprezenta o provocare, deoareceacesta avea un sens rnai mult revolutionardecat socialist, de~i nu exista inc~ o opozitiedefinitorie Intre cei doi termeni. ManifestulCommunist a avut un impact imediat redus, iardup~ In~bu~irea revolutiilor din 1848, Marx ~iEngels au p~r~sit Germania, pentru a se sta-bili mai apoi In Anglia ca exilati. jn exil, Marxa scris celebra sa carte, "Das Kapital", precurn~i multe alte lucrari alimentate cu idei ~i argu-mente politice, economice, istorice ~i filo-zofice.

jn viziunea lui Marx, tr~s~tura-cheie a isto-riei a constat Intr-o serie de lupte Intre clase-le sociale. Spre exemplu, dezvoltarea econo-miei medievale a avut ca rezultat constituireaunei clase capitaliste, sau burgheze (negus-tori, oameni de afaceri ~i industria~i), care audobandit destul~ putere, Incat s~ detronezeclasa feudal~. jn lucrarile sale, Marx prezicea

O Bancnota ce

putea fi schimbata

in bunuri de larg

consum, dupa un

sistem introdus de

Robert Owen.

O Un grup de

234

dansatori in New

Lanark, Sco,ia, unde,in jurul fabricii salede textile, RobertOwen a construitcase pentru munci-tori ~i ~coli pentrucopiii acestora. inanul 1830, Owen afondat o mareuniune federala decomer', prin care a

sprijinit mi~careacooperatista a clasei

muncitoare.De~i Marx ii consi-dera pe Owen ~i peal,ii care aveau ace-lea~i concep,ii cafiind "utopi~ti" (farao teorie socialista ~

~"~tiin'ifica"), Owen a :3avut o influenta mult ~

..tmal mare asupra il:

miscarii laburiste din ~M~rea Britanie. ~

..~

O .'Procesul

Interna~ionalei.'.1871. CadereaComunei din Paris adus la destramareaPrimei Interna~io-nale. Mi~carea revo-

Iu~ionara din Fran~aa fost inabu~ita;britanicii au con-damnat violen~a.iar ceilal~i sociali~tiau fost demoraliza~i.

Interna~ionala a fostdesfiin~ata in 1872~i reinfiin~ata in1876.

O Femei aparand obaricada din Paris, inmai 1871. Marx aprivit Comuna dinParis ca pe primarevolta a proletaria-tului impotriva cla5ei

capitali5te. Pe timpulComunei, Pari5UI eraCOndU5 de un comi-tet de muncitori,intelectuali ~i micioameni de afaceri.

Trupele franceze aunimicit Comuna dupacateva 5aptamani.

cre~terea nivelului de trai al muncitorilordatorit~ dezvol~rii industriale, care vor fi Incele din urm~ capabili s~-i lnI~ture ~i s~-ilnlocuiasc~ pe capitalitti.

Schimb~rile de acest gen, dup~ p~rerea sa,puteau fi realizate doar printr-o revolutie vio-lent~, care s~ aib~ ca rezultat preluarea puteriidin mainile capitali~tilor. Dup~ revolutie,muncitorii trebuiau s~ stabileasc~ o dictatur~(a proletariatuluO, pan~ la instalarea definitiv~a socialismului. Toate mijloacele de a produce~i de a distribui averi, se aflau astfel sub con-trolul muncitorilor. Eventual, In cazulln caresocialismul ar aduce mari bog~tii, societateaar urma s~ treac~ Intr-o faz~ superioara,comunist~, dand oamenilor posibilitatea de abeneficia de toate bunurile ~i serviciile decare aveau nevoie.

Cu toate c~..partidele revolutionare au fostdestul de. restranse ca num~r pentru o perioa-d~ de timp, In 1864 Marx a InfiintatInternationala Oamenilor Muncii (PrimaInternational~), care avea ca scop dirijareami$c~rilor deja existente. Acesta era un pasIntelept, Marx considerand lupta pentrusocialism ca fiind un efort international:loialit~tile nationale erau irelevante, de vremece muncitorii din toat~ lumea aveau maimulte In comun decat' muncitorii ~i capitali~tiiaceleia~i natiuni.

Comuna din Parisin anul 1848, o revolt~ a clasei muncitoare aizbucnit In Paris, locul traditional al revoluti-ilor. Mai tarziu, In 1871, o rascoal~, mult maiviolent~, a avut loc, i:n urma InfrangeriiFrantei de c~tre Prusia. Locuitorii din Paris au

~

E

6

-'

Bakunin a fost unuI dintre fondatorii anarhis-

mului, o doctrin~ ce respingea viziunea lui

Marx 1n ceea ce privette statuI ca un instru-

ment represiv, pe care muncitorii trebuiau s~-

I foloseasc~ impotriva adversarilor. Anarhi~tii

doreau abolirea tuturor formelor de guver-

nare, crezand c~ oamenii puteau s~-~i con-

duc~ singuri propriile afaceri. Respingand

ordinea ~i disciplina, anarhismuI nu a avut

niciodat~ influenta pe care o avea socialismul.

O parte din membrii acestei mi~c~ri au recurs

la violent~, terorism ~i asasinate. Ace~tia au

devenit celebri 1n 1890, cand o parte din

pre~edintii statelor, inclusiv McKinley,pre~edintele SUA, au fost asasinati.

fn 1869 Partidul Social Democrat Germana fost fondat, dupa principii marxiste. Terme-nul "social democrat" reprezentau descriereastandard a partidelor marxiste, raspandite Intoata Europa, la sfar~itul secolului XIX.

Principii na,ionaleCu toate acestea, principalele partide socialis-te din Franta ~i din Marea Britanie nu erauorganizatii marxiste ortodoxe, ci se bazau pepropriile lor principii. fn Marea Britanie, clasamuncitoare era reprezentata de mi~careauniunii comerciale, adevaratul progres politicfiind realizat abia dupa anul 1900, cand uniu-nile ~i variatele grupari socialiste s-au unit,formand astfel Partidul Laburist.

Cea de-a doua Intemationala, fondata In1889, a fost deseori macinata de conflicte in-terne. fn 1890, cativa marxi~ti germani au con-siderat ca doctrinele lui Marx trebuiau revizu-ite, In functie de Imprejurarile schimbatoare.Revolutia parea Inca un proiect distant, Intimp ce Partidul Social Democrat devenea dince In ce mai putemic In Reichstag (parlamen-tul german), iar muncitorii Incepeau sa o ducamai bine. Aceasta demonstra ca socialismulputea fi instalat prin mijloace parlamentare

pa~nice.fnsa marxi~tii ortodoc~i nu erau de acord

cu aceasta "revizuire", sustinand ca salariilemuncitorilor vor fi Intotdeauna limitate ~i c~cei aflati la putere nu vor accepta schimbariradicale. Primul RazbQi Mondial a gasit inter-nationalismul marxist destul de ~ubrezit.Membrii celui de-al Doilea Partid Intema-

declarat ora~ul Comun~ Independent~,

mentinandu-se pe pozitii timp de cateva

s~pt~mani, pan~ cand trupele guvernamentale

au atacat ora~ul, nimicind zeci de mii de

Comunarzi. De~i Comuna avea o conceptie

~doar partial socialist~, Marx a privit-o ca pe

, prima treapt~ pe calea revolutiei, care a oferit

socialismului primii s~i martiri.

Idei contradictorii

I primUI Partid International s-a destramat in 1870, dup~ dispute crunte intre Marx ~i revo-

Iutionarul rus Mihail Bakunin (1814-76).

235

SOCIALISMUL

O Congresul de la

O StindardulUniunii Na~ionale aMinerilor.ln PartidulLaburist din MareaBritanie, care a luatna~tere in urmaalian~ei uniunilorcomerciale cugruparile socialistecreate in 1900,marxi~tii se aflau inminoritate. iarmajoritatea mem-brilor considerau cacre~tinii trebuiau sase opuna nedrep-ta~ii. Pe aceasta idees-a dezvoltat o mareuniune comerciala cesustinea mi~carealaburista.

tional au declarat ferm c~ sociali~tii din toatet~rile se vor uni pentru a se opune r~zboiului,ins~ cand acesta a izbucnit, aceste declaratii .s-au dovedit a fi f~r~ valoare. W

Febra razboiuluiin 1914, cand r~zboiul era deja declarat, par-tidele socialiste erau Insp~imantate de ceea ceavea s~ urmeze, fiecare dintre ele sustinandactiunile propriilor lor guverne. Acesta eraprimul sernn -confirmat apoi ~i de alte eveni-mente -c~ nationalismul continua s~ fie ceamai puternic~ emotie politic~.

Un singur partid s-a folosit In Intregime dedoctrine marxiste In timpul r~zboiului: aripaBol~evic~ ("majoritatea") a Partidului SocialDemocrat Rus, care incerca s~ subminezeefortul national Impotriva r~zboiului, reu~indIn cele din urm~ s~ preia puterea In anul1917. Ca urmare a acestui fapt, Rusia adevenit Uniunea Sovietic~, iar bol~evicii(denumiti ulterior Partidul Comunist), auIn~bu~it toate opozitiile, instaland apoi o dic-tatura a proletariatului cu un singur partid ~iIncepand s~ introduc~ o form~ rigid~ desocialism, controlat~ de stat.

Sciziune de mari propor1iiRevolutia bol~evic~ a provocat o mare rup-tur~ In randurile socialismului international.in majoritatea t~rilor ideile celor care voiau s~urmeze calea bol~evic~ pentru a ajunge Infinal la o dictatur~ revolutionar~, se loveaude cele ale indivizilor care sperau s~ ajung~~la putere prin mijloace pa~nice. A!ja-zi~ii.revolutionari se numeau acum comuni~ti, Intimp ce parlamentarii rarrulseser~ sociali~ti,social-democrati, sau membrii ai PartiduluiLaburist. Fiecare dintre aceste traditii socia-liste au avut repercursiuni importante asupraistoriei secolului xx.

"0tjQj"5u"..E

s"

.c

.9,

236

Amsterdam a! ce!eide-a Doua !nterna-,ionale, din anu!1904. S-a insistatmu!t asupra uneichestiuni carecontinua sa fiedezbatuta inca din1899 -daca socia-li~tii trebuiau sau nusa se a!ature par-tide!or burghezepentru a guvernaimpreuna. Sloganul(in c:>landeza) este:"Proletari din to atetari!e, uni,i-va".