s'

GABRIELA POPESCU MARIETA IORDAN

ADRIAN.GABRIEL HORVAT

GHIDPENTnU INvAUREA socror,ocrEr

,\t-

IN LICEU $I PREGATIREAEXAMENULUI DE BACALAUREAT

EDITURA UNIVERSITARABucureqtio 2020

;::r- l

n.lt'::.::t .

4r;5!ji.,?-.

frle consiliul

ffiru-c.u.; in

xs.:.,*.;r .

1i!"

9

11

L2

t6

26

65

73

87

94

110

102

,

$d'

CUPRINS

cuvANT-iN.q.rNrn

PARTEA I - REPERE TEORETICE ............

I. Perspectiva sociologici asupra societifiiIL Metodologiacercetiriisociologice

A. Exercilii;i activitdli de invdlare

m. Structura socialiry. Status qi rol socialV. Grupuri Ei relafii socialeVL Comunitifi.sociale

B. Exercitii si activitdti de tnvdtare

VII. Institufii sociale ...................VIII. Organizafii sociale

C. Exercilii ;i activitdli de invdlare ...................

IX. Culturi qi socializare .............

D. Exercilii;i activitdli de tnvdyare

X. Probleme sociale 116XI. Ordine qi control social L27

324I4662

'hcrtr€ tru poate fi

E. Exercitii si activitdti de fnvdtare

Rdspunsuri /sugestii de rezolvaretl1L.

B. ................... ...........:.......(-v!

D.

r29

r4t146r49

.151r52E.

TIONAL

8............

t57

158

r69t73r761,79

t82186

189

193

t96200243206209212215218221224228231

23423623824024224424624925225525826t264

jia.

I. PERSPECTIVA SoCIoLoGICA ASUPRA SoCIETATTT

Sociologia-gtiin{n a societi{ii

1. Ce este sociologia?2. Constituirea sociologiei ca ;tiin{i3. CunoaEtere comunf-cunoa;tere Etiin{ifici4. Func{iile ;i ramurile sociologiei5. Sociologia in Romflnia6. Rolul sociologului

1. Sociologir este ;tiinla care studiazd societatea sub toate formele ei deorganizare ;i manifestare ;i comportamentul oamenilor in cadrul societd{ii.

"Sociologia este qtiinla sociald celeagi Ei separd oamenii, nu numaigrupurilor qi instituliilor. "

Sociologia studiaz5;

studrazd regulile sociale si procesele careca indivizi, dar qi ca membri ai asociafiilor,

(Auguste Comte)

grupurile sociale gi colectivitilile umane (populafia, grupurile-inclusivgrupurile etnice Ei clasele sociale, colectivit[gile urbane Ei rurale);fenomenele qi procesele sociale (socializarea qi formarea personalit[1ii,comportamenful colectiv, controlul social, cooperarea gi conflictelesociale, comunicarea interpersonal5 qi mass-media, excluderea gi

includerea social[, integrarea socialS);organizatile sociale Ei instituliile sociale (familia; religia, qcoala,

arrnata, organizaliile economice, justilia gi administrarea ei, politica,statul).

2. Constituirea sociologiei ca qtiin{l

Fondatorii sociologiei ca Etiin!6:

o Auguste Comte (1798-1857) - "Curs de f,rlosofie pozitivd"o Herberl Spencer (1820-1903) - "Principii de sociologie"

t2

)CIETATII

? fumele ei de

2Iwcietdlii.f

f,lrrrcesele care

*ri asociaflilor,

ry*Comte)

o Karl Marx (1818-1883) - "Capitalul"o Max weber (1864-1920) - "Etica protestantd gi spiritul capitalismului"

Orientdri in sociologie

o Orientarea evolulionistd: A. Comte gi H. Spencer;o Orientarea frrncfionalistd: Emile Durkheim;o Orientarea conflictualistS: Karl Marx;o Orientarea interacfionistd (interacfionismul simbolic): George Herbert

Mead;o Orientarea strucfuralistS: C. Levi-Strauss;

3. Cunoa;teie comun[ - cunoagtere qtiinfifici

cunoa;terea comund este cunoa;terea dobdnditd prin experienla de viald, tncondilii obi;nuite.

Caracteristici:- este tacitd sau implicitd, nefundamentatd pe un proces de verificare a

datelor;- este subiectivd, depinzdnd de interesele, trdirile, valorile qi convingerile

oamenilor;- este selectivd, fals generalizatoarc;- este de multe ori contradictorie qi inconsistenti in timp.

Cunoa;terea ;tiinfilicd este exprimatd printr-un corp sistemattizat de cunoqtinle

;i moduri de a le produce; este cuprinsd tn teorii qtiinlifice acceptate decomunitatea cercetdtorilor domeniului.

- Sociologia depdqe;te limitele cunoaqterii comune, explordnd comple-xitatea fenomenelor sociale Ei mergdnd dincolo de aparenJe qi de ceea cepare evident.

- Se foloseqte de instrumente specifice pentru a construi explica.tii alefaptelor sociale abordate.

- cunoaqterea Etiinfific[ a viefii sociale se bazea zd pe informalii cdt maiexacte Ei obiective, referitoare la fenomenele sociale qi la cauzeleacestora; este centratd pe gdsirea de dovezi, evit[ generahzarea pripitd qieste exactd.

- valorific[ experienta cunoaqterii comune: multe dintre lucrurile pe careoamenii le cunosc la nivelul simgului comun au fost analizate gi validatede studiile sociologice.

cmflictele

13

-

Sociologia ne ajutA s6 ajungem la o cunoaqtere mai bund Ei complex[ avielii sociale, permildndu-ne s[ depiqim aparenlele qi judecdlilesuperficiale.Cunoasterea sociologic[ ne poate qutala fundamentarea unor decizii prineliminarea falselor presupozilii.

4. Func{iile sociologiei

funclia de descriere a faptelor qi proceselor sociale;funcfia de explicare gi inlelegere a faptelor sociale, stabilirea de relatiiintre aspectele vielii sociale;

funcfia de abordare criticS, obiectivd a vielii sociale;funcfia practic-aplicativd: oferd fundament gtiinlific deciziilor luate intoate sferele vielii sociale: politicd, economic[, cu1tural6, sociald.

Ramurile sociologiei:

ramuri care studiazd grupwi qi colectivitdli: sociologia grupurilor,sociolo gia urband, sociologia rw ald;ramuri care studiazd fenomene qi procese sociale: sociologia opinieipublice, sociologia educafiei, sociologia politic6;ramuri care studiazb institulii sociale: sociologia familiei, sociologiaqcolii, sociologia religiei.

5. $coala sociologicl de la Bucure;ti

A fost una dintre primeie gcoli de sociologie din lume si prima qcoallde cercet[ri monografice. Intemeietorul gcolii a fost profesorul Dimitrie Gusti(1880-1955), una dintre cele mai importante personalitlli culturale ale secoluluitrecut.

Metoda fundamentatd de el este metoda monogra/icd. Aceastapresupune cd intotdeauna cercetarea sociologicd se realizeazd interdisciplinar,cercet[torilor sociali ad[ugdndu-1i-se medici, economiqti, agronomi, inginerietc., in ideea de a intreprinde analize complexe la nivelul unor comunitdlirurale, analize care s[ sebazeze pe culegerea tuturor tipurilor de date privitoarela respectivele aEezdri: date despre populafie, economie, sdndtate Ei boli,comer.t, educafie.

Considerdnd monografiile sociologice ca mijloace perfeclionate de

observafie, D. Gusti alegatmetoda observaliei directe defilmut sociologic.inperioada 1929-1939 el realizeazi filme sociologice care redau viafa satului

a

a

a

a

t4

i gi complexd a' si judecdlile

rnor decizii

bilirea de relalii

riziilor luate ini- sociali.

oda grupurilor,

ritriogia opiniei

uiiei. sociologia

: si prima gcoald

, Dimitrie Gusti:'ale ale secolului

wfita. Aceasta:rt:erdisciplinar,

rontrtoi. ingineri1:nu rcmunitdli

Je date privitoare)anatate gi boli,

perfecfionate de

url sociologic.Indau viata satului

prin

romdnesc, cu preocupdrile fdranilor, tradi{iile gi obiceiurile lor. A fost o qcoal6de pionierat in ceea ce priveqte ideea valorificdrii cercetlrii sociale la nivel depractic[ socia16. Modelul gustian relevd unitatea dintre teorie si cercetare, iarechipele interdisciplinare exprimi o unificare a qtiinlelor, prin sociologie.Cercet6rile sociologilot vizau imbundt6lirea vielii oamenilor gi dezvoltareacomunitSlilor.

6. Rolul sociologului

' Sociologul studiazi societatea la nivel local, la nivelul unei comunitdli,cum este un sat sau un oras sau studiazd un anume aspect al vie{iioamenilor in societate.

o Existd sociologi care se ocupd de analizarea qi dezvoltarea teorieipropriu-zise (teoreticieni ai domeniului).

o Realizeazd cercetdi despre diverse subiecte politice qi economice saudespre viafa oamenilor qi obline date referitoare la diverse roluri giposturi pe care oamenii le au (cet[feni care voteazE, consumatori,pirinji, vecini etc).

. in organizalri, sociologul contribuie la studierea modului lor defunclionare ca o componenti majori a eficientizdii activitifii acestora.

. in activitatea politicd Ei de guvernare, sociologul contribuie lacunoaqterea opliunilor populaliei in orice fel de probleme, dar gi lacunoagterea mecanismelor sociale care pun oamenii in miqcare.Conducerea realizatd, de guvemanli presupune o nevoie majord deinformalii de la cetdleni, fie despre acegtia, despre modul in care ei potreacliona, fie despre cum se pot adapta la deciziile guvemanfilor.

Sociologul poate fi intdlnit adesea:

- in pres[, cajurnalist- intr-o firmd de publicitate- in echipe complexe de lucru in administrafie- in cercetdri dedicate educaliei sau in cercetiri care vizeaz[ direct

economia- intr-un liceu sau intr-o universitate, ca profesor- in nenumSrate alte domenii de activitate, unde poate sd fie

consultant sau expert.

15

II. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

1. Proiectarea cercetirii sociologice2. Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie

* Ancheta sociologicd* Observalia* Experimentul* Analiza documentelor sociale

1. Proiectarea cercetirii sociologice

Metodologia cercetdrii sociologice se referi la modalitdliierealizeazd, cunoasterea qtiinlificd a vie{ii sociale.

tn funcgie de obiectivele urmirite, se disting trei tipuri de cercetare:- fundamental[, orientatd spre oblinerea de cunoqtinle noi qi dezvoltarea

teoriei;- aplicativS, in care se urm[reqte analiza problemelor sociale Ei identificarea

de solulii pentru acliunea sociald de rezolvare a problemelor respective;- evaluativd, de apreciere a stbrilor de fapt existente la un moment dat Ei de

determinare a efectelor unei actiuni.

Metoda (de la gr. methodos:cale, mijloc qi /ogos:,stiinld, discurs)desemneazd sistemul de reguli sau principii de cunoaqtere Ei de transformare arealitdlii obiective, drumul gdndirii in procesul de oblinere a adevdrului.

Tehnicu (de la gr. tekhne:procedeu, vicle;ug) semnificd ansamblul deprescriplii metodologice (reguli, procedee) pentru o acliune eficientd. Exemple:tehnici de codificare, scalare, analiz6, prelucrare.

Procedeul este maniera de actiune, de operare cu instrumenful deinvestigalie (fiqa de obsewalie, ghidul de interviu, chestionarul, testul).

Etapele unei investigatii sociologicea. Formularea problemei care uffneazd a ft cercetatdb. Formularea ipotezelor de cercetarec. Stabilkea grupului de studiu (selectarea eEantionului care

urmeazd a fi studiat)

care sepnn

I6

d. Alegerea metodei de cercetare qi elaborarea instrumentelor deculegere a datelor

e. Aplicarea instrumentelor, analizatea, prelucrarea qi interpretareaLOGICE datelor

f. Formularea concluziilor (intocmirea raportului de cercetare Eiprezentar ea acestuia benefi ciarului)

a. Formularea problemei

Problemele in Etiinld apar in urmdtoarele situalii:

cdnd intre a;teptdrile care decurg dintr-un model explicativ teoretic al unuiproces social qi datele sau informajiile pe care le avem despre respectivulfenomen se conhrreazd o contradiclie;cdnd nu avem informafii suficiente pentru a construi un model teoretic

i$le prin care se referitor la modul in care functioneazi un anumit proces sau fenomensocial.

Formularea problemei de cercetare trebuie fdcutd de a;a naturd tncdt sd poatdrare: fi identificate solulii care sd constituie rdspunsul la respectiva problemd.i si dezvoltarea

b. Formularea ipotezelore si identificarea'respective; IpoteZa este un enun! qtiin!ffic cu valoare probabild, care urmeazd sdnoment dat Ei de devind adevdrat saufals tn urma cercetdrilor de teren.

Ipotezele pot fi considerate modele de rdspuns la problemele cercetdrii.

=5riingd, discurs) Ipotezele au doub proprietb{i esen{iale:le transformare a o Trebuie sd confureze o relafie cauzall";hr-arului. Forma logicd a ipotezelor este:

lx ansamblui de "Dacd' x' atunci Y"'

isie$E- Exemple: . ;t"ffi1;Je1Jli;ebuie s6 ne testableTestarea presupune, in mod necesar, capacitatea de a mdsura

caracteristicile fenomenelor.Guumenrur oe

l- Itrrul)' Exemple de ipoteze:"Cu cdt nivelul de qcolaritate al unei persoane este mai inalt (mdsurat prin

nsa numdrul anilor de gcoal[), cu atdt creqte posibilitatea ca aaeapersoand sf, deJindo pozilie socialS mai inaltd".

f,anrionului care "Dacd descendenlii provenili din familii sdrace reuqesc si urmeze inv6f[mdntulsuperior, atunci ei vor ocupa o pozilie sociald mai inaltb decdt pdrinfii 1or."

t7

Mlsurarea si scalarea

Mdsurarea este componenta de bazd a procesului de cunoaqtere, ce constdintr-o operalie empiricd ;i conceptuald prin cqre se atribuie anumite valoriobiectelor ;i proceselor sociale.

O caracteristicd mdsurabill, specificd unui proces, fenomen sau produs socialpoartd numele de variabild. Ea poate varia, poate luat diverse valori.

Elementele componente ale operaliei de m[surare sunt:- obiectul de mdsurat- unitatea de m[surare sau etalonul- reguli de atribuire a valorilor

Valorile pe care le poate lua o variablld" formeazd" o scald.Scalele pot fi de 4 tipuri:

- scale nominale- scale ordinale- scale de interval- scale de propo4ii

Orice misurare sociald, indiferent de instrumentele utllizate, trebuie s[intruneascd dou[ caracteristici principale:

- fidelitatea- validitatea

c. Stabilirea grupului de studiu

Grupul de subiecli, ales dintr-o populalie ;i care este reprezentativpentru intreaga populalie studiatd, se nume;te e;antion.

O anumitd variabild carc caractenzeazd o popula{ie poartd numele deparametru.

AceeaEi variabild, m6surat[ la nivelul eqantionului, poarti numele de

estimalie, pentru cd estimeazd, intre anumite limite de incredere, valoareaparamehului.

Legile statistice ne garanteazd cd alegerea aleatoare (int6mpl[toare) aunui anumit num6r de persoane produce un anumit grad de incredere in dateleob{inute de la subieclii din eqantion. Limitele estimdrii sunt prezentate subforma unui interval, numit qi interval de incredere, in care se inscrie valoareaparametrului in raport cu estimalia.

Procedee de eqantionare:

- seleclia repetatd

l8

- selecfia nerepetati- seleclia mecanici

LStere, ce constdz anumite valori socio-profesionali, sex, vdrstS, domiciliu);

unei colectivitali date (unitdfi teritoriale, alfabetic etc.).au produs socialalori. d. Alegerea metodei de cercetare pi elaborarea instrumentelor de

culegere a datelor

2. Principalele metode de cercetare utilizate in sociologie sunt:

{. Ancheta sociologici..'. Observatia.f. Experimentul.i. Analiza documentelor sociale.

* Ancheta sociologicd este o metodd de interogare, de oblinere adatelor cu ajutorul intrebdrilor puse de investigator ;l a

zare. trebuie sd rdspunsurilorformulate de subiecli.Prin intermediul ei pot fi studiate:

- opiniile, atitudinile, comportamentele oan-enilor- aspirafiile, trebuinlele qi motivatiile- cunoEtinfe sau mdrturii despre fapte, fenomene, procese sociale- caracteristici demografice: structuri de vdrstS, structuri socio-profesionale

etc.:fie repre:entativ - caracteristici ale mediului social gi ale mediului de viaf6: slrf,cia, dotarea

gospoddriilor, ocuparea forlei de muncd etc.lmrti numeie de Avantajele anchetei sociologice sunt:

- posibilitatea de a culege informalii bogate;rirarti numele de - rapiditatea qi uqurinfa cu care se aplic[ instrumentele de anchetd;cradere- r-aloarea - aria larg[ de aplicabilitate;

- economia de timp, muncd, mijloace bdneEti.r inrinrpldtoare) a Limitele anchetei sociologice:mraCere in datele - posibilitatea unor erori (distorsioniri) datorate subiectului anchetat,m Frezentate sub eEantiondrii, instrumentelor de anchet6, prelucrdrii datelor;e in-*rie valoarea - introducerea unor rigiditdli in relalia dintre anchetator gi subiectul

anchetei, care sd genereze distorsiuni.Instrumentele utilizate in ancheta sociologicd sunt:

- planul de anchet[, care este un instrument de cercetate care urmdreqte sirdspundd unor intreb[ri de tipul: ce vom cerceta, cum vom cerceta, cucine?;

t9

- ghidul de interviu, care poate sd cuprindd numai o list[ desau o list[ de intrebdri concrete;

- chestionarul, cel mai important instrument in investiga,tiacare cuprinde o listi de intrebdri formulate si redactateqtiinfifice.

Formele anchetei sociologice sunt:r ancheta pebazdde chestionaro ancheta pebazd de interviu

idei tematice

sociologic6,dupd reguli

Ancheta bazatd pe chestionar

Chestionarul reprezintd o succesiune logicd ;i psihotogicd de tntrebdriscrise sau alte imagini grafice cu funclie de stimuli tn raport cu ipotezelecercetdrii, care, prin administrarea de cdtre operatorii de anchetd sau prinautoadministrare, determind din partea celui anchetat un comportament verbalsau nonverbal ce urmeazd afi fnregistrat.

Ordinea intrebdrilor:- intrebdri introductive, o'de spart glteafa"- intreb[ri de trecere la temd- intrebdri cu privire latemd,la datele factuale- intrebiri -filtnr, care separ[ un segment al popula{iei cercetate de

restul subieclilor, in fi.rncfie de un criteriu.in cazul in care subiecful nu poate sau nu wea s[ rispund[ la o intrebare,

cercetdtorul alocl o valoare speciald, ca rlspuns la intrebarea respectivd de tipul,,nu stiu, nu r[spund".

La finalul chestionarului sunt solicitate date de identificare (data,ocupafia, localitatea, genul, vdrsta etc.), iar la inceput hebuie s[ existe codul deidentificare.

Majoritatea intrebdrilor dintr-un chestionar stllrfi intrebdri tnchise, adicd,intrebdri care au variante prestabilite de rdspuns.Avantaj e le ulllizdrli che stionarului :

- Datele pot fi adunate ;i prelucrate statistic pe un numlr oricdt de marede subiec!i.

- Rdspunsurile prestabilite pot asigura standardizarea necesard.- Asigurd anonimatul subiecfilor.- Necesitd resurse de timp qi bani mai pufine.

Reguli de care trebuie'sd linem seama pentru a formula corecttntreb drile unui chestionar :

- evitali intrebbrile tendenlioase (intrebdrile sd nu sugereze r[spunsul);- evitali intrebSrile negative (ex:Nu sunte{i de acord cu...), cu duble negafii

(ex: Nu a,ti fost niciodatd implicat...), metaforele, figurile de stil;

t

20

de idei tematice

alia sociologicd,tate dup[ reguli

gtca de intrebdrinn cu ipotezelemchetd sau prinWrrament verbal

4iei cercetate de

1116 la o intrebare,'espectiYa de tipul

lmti-ficare (data,si eriste codul de

ffi inchise, adicd

$r oricdt de mare

tetftesal-a-

t -tormula corect

:e rdspunsul);)- cu duble negaliile de stil;

- nu utilizafi neologisme, cuvinte elevate sau cuvinte pulin cunoscute desubiec{ii din egantion (ex. Credeli ci reformele au un caracter eclectic?);

- intreb[rile sa fie formulate clar, sd nu fie prea lungi (genfrazd);- evitali cuvintele "tari" (ex. furt);- evitali intreb[rile duble (ex. ce p[rere aveli despre manualele de

sociologie qi matematicd?);- evitali cuvintele care au mai multe infelesuri; (ex. va iubili profesorii?);- evitali intrebdrile ipotetice, deoarece rdspunsurile vor fi foarte generale qi

foarte diverse(ex. Ce a\i face dacd ali ajunge intr-o funcfie de conducere?);

- evitali intrebdrile generale, deoarece frrd un context (unde, cdnd, cine?)rdspunsurile nu au valoare (ex. Credefi ci existd dreptate?);

- evitali ?ntrebdrile intime sau personale, pentru cd subiecfii vd vorr[spunde mai degrabd, dezirabtl, decdt aqa cum gdndesc; transformali-rein intrebf,ri impersonale (ex. cdt de des va minfili prietenul/prietenacellcea mai bun/bund?)

- nu puneli intrebdri care sd f,re interpretate ca fiind de testare acunoqtinlelor, pentru cd apare efectul de prestigiu qi tendinla de arbspunde dezitabil, aqa cum cred subieclii cd trebuie r[spuns in public(ex. Ali cititproza literard a lui M. Eminescu?)

Sondajul de opinie este un tip special de anchetd pe bazd de chestionar carevizeazd opiniile subieclilor cu privire Ia probleme care au un caracter public .

- Instrumentele de lucru sunt similare: se utllizeazd chestionare, acesteasunt administrate unor eqantioane reprezentative pentru anumitepopulalii.

- Opinia este o pdrere pe care cineva o are in raport cu un fapt, uneveniment, o intdmplare. Aceast[ pdrere reflectd o parte din atitudinile,valorile, sentimentele, personalitatea pe care respectiva persoand qi le-aconstruit de-a lungul vielii. De multe ori, oamenii aclioneazd. in virtuteaopiniilor pe care le au.

- Dacd' un subiect este de interes larg qi existd dezbatere publicd asupra sa,atunci putem vorbi de opinii cu caracter public.

- Sondajele de opinie sunt utilizate mai mult ca niqte simple ,,termometre"pentru a lua ,,temperatlna" populaliei in anumite probleme arzdtoare qide actualitate.

Ancheta bazatil pe interviu

rnterviul este o tehnicd de oblinere tn scop ;tiin!ffic a informaliilor prinintermediul intrebdrilor ;i rdspunsurilor verbale, de la indivizi ;i grupuriumane.

21