_ghid de utilizare ac 6.0

IntroducereAcest capitol descrie structura Ghidului de Utilizare ºi prezintãnoutãþile regãsite în ArchiCAD 6.0

Capitolul 1: Mediul de lucru ArchiCAD prezintã principalele proprietãþi ale mediului de lucru cu referiri la rolul jucat.

Capitolul 2: Principii de bazã examineazã implementarea conceptelor arhitecturale de bazã în clãdirea virtualã a ArchiCAD.

Capitolul 3: Tehnici de construcþie prezintã metode, tehnici ºi posibilitãþi la îndemânã pentru construirea elementelor de construcþievirtualã.

Capitolul 4: Uneltele, exploreazã Biblioteca de unelete. Trece înrevistã setãrile generale pentru fiecare uneltã ºi oferã o descrieredetaliatã a opþiunilor speciale ºi tehnicilor care ajutã la exploatareamaximã a uneltei.

Capitolul 5: Meniurile discutã meniurile desfãºurabile.Toate meniu comenzile sunt descrise, incluzând detalii privind modulde utilizare.

Capitolul 6: Biblioteca ArchiCAD introduce tipuri de elemente dinfiºiere externe, incluzând uºi, ferestre, lãmpi, obiecte ºi componente dedatã de bazã pentru calcule (ªtampile zonã, Proprietãþi obiecte).

Mai vezi...

Pe tot parcursul ghidului veþi gãsi indicaþii "Mai vezi...", care vã conduce la pãrþi corelate cu tema în discuþie.

capitolul 1. Introducere

1ArchiCAD 6.0 Ghid de utilizare

Graphisoft

ArchiCAD 6.0 Ghid de utilizare Copyright © 1999 by Graphisoft

Noutãþi în versiunea 6.0Modelare arhitecturalãNoi tipuri de pereþi

Douã noi tipuri de pereþi apar ca Metode de Construcþie a pereþilor.Peretele trapezoidal, în suprafeþele se defineºte prin punctele deîncepere ºi terminare a liniei de referenþã, respectiv grosimea laîncepere ºi terminare. Peretele poligonal se defineºte prin vârfuri. Înacest caz nu se aplicã parametrii de grosime ºi direcþie. Aceºti pereþise editeazã în acelaºi mod ca celelalte elemente poligonale.

Pentru alte informaþii: Unealta perete din Capitolul 4 ºiEditarea poligoanelor la Tehnici de construcþie în Capitolul 3.

Unealta reþea spaþialã

Aceastã unealtã creeazã suprafeþe poligonale neregulate bazate penoduri la Cote ce pot fi definite. Reþeaua se poate edita ca orice poligonºi poate conþine goluri. Cotele de noduri pot fi definite separat.Unealta ºarpantã din versiunea precedentã au fost transformate înelemente de reþea.

Pentru alte informaþii: Unealta reþea spaþialã din Capitolul 4ºi Editarea poligoanelor la Tehnici de construcþie în Capitolul 3.

Structuri multistrat pentru acoperiºuri

Structurile multistrat cunoscute de la pereþi ºi planºee pot fi utilizateacum ºi la acoperiºuri. Intersecþiile curate ale acestor elemente suntasigurate chiar ºi atunci, când grosimea lor a fost modificatã.

Pentru alte informaþii: Unealta Acoperiº la capitolul 4 ºicomanda Structuri multistrat la Meniul Opþiuni, la Capitolul 4.

Aranjarea elementelor la Acoperiº

În versiunea 6.0 aranjarea elementelor la o suprafaþã de acoperiº nuse limiteazã la pereþi ºi stâlpi. În afara acestor elemente este posibilãºi aranjarea planºeelor, ferestrelor, uºilor ºi chiar elementelor de bibliotecã. Dacã pereþii sunt intersectaþi de un acoperiº complex, numai este necesarã tãierea pereþilor. Elementele sunt intersectate depoligonul acoperiºului ºi nu de planuri infinite.Pentru alte informaþii: Comanda Aranjeazã la acoperiº în meniulOpþiuni, la Capitolul 5 ºi unealta Acoperiº la Capitolul 4

ArchiCAD 6.0 Ghid de utilizare2


Editarea 3D ºi NavigareEditarea directã este acum posibilã ºi în fereastra 3D, atât înaxonometrie cât ºi în perspectivã. Elementele selectate pot fi întinse,înãlþimile de pereþi ºi grosimile de planºeu pot fi modificate. Elementeuºi pot fi deasemeni create. Este posibilã ºi navigarea interactivã.

Pentru alte informaþii: ... în fereastra 3D la Tehnici de construcþie, Capitolul 3.

Productivitate 2DNoi metode de construcþie relativã

În bordul de control modificat posibilitãþile de construcþie relativã permit construcþie perpendicularã, paralelã, bisectoare, (offset) ºi(multiple offset).

Mai vezi...Bordul de control la Tehnici de construcþie, la Capitolul 3.

Puncte cheie noi

Noua posibilitate de control a punctelor cheie face posibilã divizareade orice fel a elementelor din plan. Elementele pot fi împârþite înoricâte pãrþi egale sau în anumite proporþii. La punctele de divizareapar puncte temporare, care dispare în câteva secunde sau dupã terminarea construcþiei.

Aceastã unealtã transformã forma în orice alt tip de element. ... înspaþiu gol va cãuta elementele de construcþie apropiate.

Mai veui...Bordul de control la Tehnici de construcþie, la Capitolul 3.



Generarea elipselor

Trei noi moduri geometrice pentru Arc/Cerc permit desemnareaelipselor prin definirea dreptunghiului determinant, centrului ºi unuicolþ al dreptunghiului determinant sau celor douã ase. O elipsã poatefi transformatã în orice alt element.

Mai vezi...Unealta Arc/Cerc la Capitolul 3.

Descompunerea elementelor

Elemente ca obiecte, uºi sau ferestre pot fi descompuse în linii ºi arce2D. Aceste elemente rãmân grupate dupã descompunere, pot fi decimanipulate ca elemente, dar pot fi deasemeni modificate cu unelte 2D.

Mai vezi...Comenzile meniu pentru Unelte la Capitolul 5.

Operaþii tip Boole cu poligoane

Elementele de tip poligon (planºee, acoperiºuri, haºuri, zone) pot fisuprapuse sau extrase unul din celãlalt prin folosirea noilor icoane din(pet palette).

Mai vezi...Editarea poligoanelor la Tehnici de Construcþie, Capitolul 3.

Crearea simbolurilor

Pata este un nou element cu informaþii 2D. Moºteneºte conþinutulunei suprafeþe selectate cu unealta selector de suprafaþã sub formaunui simbol 2D opac. Acest simbol poate fi editat ºi parametrizat caelement de bibliotecã. La aºezare simbolul este inserat în ordinea dedesenare astfel încât sã acopere elementele situate dedesubt. Acest tipde lucru este ideal la detalierea desenelor.

Mai vezi...Comenzile meniu pentru unelte, Capitolul 5.

Redimensionarea

O nouã comandã din meniul Editare face posibilã redimensionareageometriei elementelor printr-un raport ce poate fi definit numeric(existã trei posibilitãþi diferite) sau în mod grafic. Comanda poate afecta oopþional anumite tipuri de elemente.

Mai vezi...Comanda Redimensioneazã, Meniul Editare, Capitolul 5.



Reînprospãtarea Zonelor

Zonele pot fi acum reînprospãtate astfel încât în cazul deplasãrii unuiperete elementul zonã sã gãseascã automat noul perimetru al zonei.

Mai vezi...Comanda reînprospãteazã zona în meniul Unelte, Capitolul 5.

Sistem de grilaj oblic

Paleta coordonate conþine douã unelte noi. Una din ele roteºte sistemul infinit de grilaj ºi direcþiile legate iar elementele vor fi poziþionate pe noul sistem. Cu cealaltã se poate trece de la sistemuloriginal la al oblic ºi invers.

Mai vezi...Descrierea opþiunilor privind grilajul la Paleta coordonate,Capitolul 2.

Control elevaþie ºi gravitate

Paleta coordonate conþine acum coordonatele z ale elementelor dinPlan cât ºi butonul de control al gravitãþii care permite aºezarea noilorelemente pe cele existente.

Mai vezi...Meniul Calculeazã, Capitolul 5 ºi efectuarea calculelor, Capitolul 6.

Posibilitãþi avansate de listareMeniul Calcule reînnoit permite vizionarea datelor numierice saudescripþie sau chiar informaþii grafice despre proiect. În structuradatelor de proprietãþi este elementul de bibliotecã Proprietãþi Obiectcare stocheazã detalii despre producãtor, preþ ºi altele. Alte date suntstocate în baze de date tip text. Listele pot fi editate ca text sau cu for-mate grafice.

Mai vezi...Meniul Calculeazã, Capitolul 5 ºi Efectuarea calculelor, Capitolul 6.



Mediul de lucru ArchiCADÎn acest capitol prezentãm principalele proprietãþi ale mediului delucru ArchiCAD. Privirea de ansamblu ne ajutã la orientarea întrefuncþiunile ºi componentele ArchiCAD-ului.

Dupã masa de desen electronicã: clãdirevirtualã ...Mediul de lucru ArchiCAD se aseamãnã în multe privinþe cu masaobiºnuitã de proiectare sau de desenare. Considerãm însã cãArchiCAD-ul începe de fapt acolo unde nu se mai poate lucra cuuneltele obiºnuite.ArchiCAD-ul ne oferã unelte, care asigurã un mod de lucru comod, plãcut, în timp ce utilizatorul exploateazã din plin precizia ºi capacitatea sistemului.Dupã pornirea programului pe ecran apare suprafaþa de proiectareArchiCAD cu urmãtoarele componente: imaginea planului, meniulprincipal, biblioteca de unelte, fereastra coordonatelor, bordul decontrol precum ºi alte ferestre, care ne aratã diferite imagini ale proiectului. Aceste componente vor fi prezentate în partea urmãtoarea capitolului. Descrierea mai detaliatã va avea loc în urmãtoarele capitole:Capitolul 2: Concepte de bazã; Capitolul 3: Tehnici de construcþie;Capitolul 4: Uneltele; Capitolul 5: Comenzile meniu.


Capitolul 1

Fereastra de dialog Startup

La pornirea ArchiCAD apare o fereastrã de dialog care cere sã vãidentificaþi ºi sã alegeþi urmãtoarea temã de lucru pentru program.

Opþiunile sunt urmãtoarele:- Creeazã proiect Solo- Deschide ultimul proiect Solo salvat (sau fiºierul Desen, numai

în variantele pentru Team Work.- (Sign in) la un proiect Team Work în lucru (variante pentru TW)- Deschide orice proiect Solo sau fiºier Desen (numai variante

TW).Aceastã fereastrã de dialog apare la fiecare lansare a programului.Dacã nu doriþi sã o vedeþi, cãutaþi comanda "Nu arãta aceastã fereastrã de dialog la urmãtoarea deschidere". Pentru a o reactiva,selectaþi "Aratã fereastra de dialog Startup"laOpþiuni/Preferinþe/Diverse.

Ferestrele de construcþie ºi Prezentare

Modelul Dvs. poate fi construit în ferestrele ArchiCAD prin afiºareadiferitelor vederi ale proiectului.

- Fereastra Planului este spaþiul principal de construcþie undeare loc majoritatea operaþiilor de editare.

- Fereastra 3D oferã o posibilitate de verificare imediatã a operaþiilor efectuate în alte ferestre ºi totodatã de editare directã a modelului.

- Un numãr oarecare de Ferestre Secþiune/Faþadã poate fi definitprintr-o unealtã specificã oricând, oriunde.

- Imaginile-model sunt imagini fotorealistice generate din vedereacurentã afiºatã în fereastra 3D.


capitolul 1. Mediul de lucru ArchiCAD

Fereastra planului

Elementul principal al suprafeþei de lucru ArchiCAD este planul.Aceastã fereastrã are un rol cheie din douã puncte de vedere:

- Prezintã proiectul actual în forma obiºnuitã de desen tehnic deconstrucþii:

- Pe de altã parte asigurã acel mediu de modelare în plan,respectiv în spaþiu pe care sistemul îl utilizeazã la toate operaþiile de proiectare.

Deºi avem o imagine planã, aici se pot defini legãturi spaþiale specialeîntre elementele de construcþii.

Când este activatã fereastra planului desenul se poate salva îndiferite formate.

Fereastra planului se aseamãnã cu o coalã de desen. În timp ce dimensiunea colii de desen obiºnuite este limitatã de dimensiuneaplanºetei tradiþionale, suprafaþa de lucru în ArchiCAD poate fi oricâtde mare.

Deºi suprafaþa de desen ArchiCAD este infinitã, prin utilizarea bareide rulare sau prin clicarea pe suprafaþa gri din bara de rularesuprafaþa de desen poate fi deplasatã cu o treime în direcþia doritã.Pentru deplasarea mai departe operaþia se poate repeta.



Lucrând în Fereastra plan se poate utiliza majoritatea funcþiuniloroferite de Paletele plutitoare sau alte componenete (Interface 9.)

Fereastra 3DConstrucþia proiectatã în plan se poate vedea ca imagine spaþialã cuajutorul ferestrei 3D. În fereastra 3D se poate vizualiza întregulproiect sau porþiuni alese din acesta.Totodatã, modelul poate fi editatdirect în 3D. Fereastra este asociatã direct planului ºiSecþiunilor/Faþadelor. Existã posibilitatea reprezentãrii înBlocuri/Linii, Linii ascunse, În culori sau imagini fotorandate, în toatemodurile de afiºare axonometrice ºi perspectivice.

- În faza de proiectare fereastra 3D dã posibilitatea controluluivizual al proiectului

- În faza de documentare în aceastã fereastrã se executã deseneleobiºnuite 3D

Modelul apãrut în fereastra 3D se poate detalia, cizela prin comandaFotografiazã sau se poate transmite la alte programe în format 2D sau3D.Elementele de construcþie existente pot fi editate sau modificate înfereastra 3D, altele noi pot fi create. Orice modificare efectuatã în alteferestre, va fi vizibilã în fereastra 3D þi invers. Cele mai multe uneltesunt accesibile în fereastra 3D.

Mai vezi ...

Lucrul în Fereastra 3D, Capitolul 3, cât ºi Meniul Imagine ºiFereastrã, Capitolul 5.



Ferestrele Secþiune/Faþadã

Apelând la Secþiune/Faþadã din Biblioteca de unelte, putem faceoricâte secþiuni sau faþade la proiect, care vor apãrea fiecare în ferestre separate.Existã douã tipuri de Secþiune/Faþadã:

- Secþiunile model sunt constituite din elemente de construcþie, deaceea tot ce se modificã în aceastã fereastrã, se va modifica ºi înfereastra planului. Astfel utilizarea ferestrei model este o cale demodificare a modelului construcþiei.

- Secþiunile de desen sunt constituite numai din haºuri 2D ºi dinlinii. Din aceastã cauzã modificãrile efecuate în asemenea ferestre de secþiuni nu apar în plan.

Mai vezi ...

Lucrând în Fereastra Secþiune/Faþadã, Capitolul 3, UnealtaSecþiune/Faþadã, Capitolul 4 ºi Comenzile meniului Afiºare, Capitolul 5.

Ferestrele ImagineCu ajutorul funcþiunii fotorandare se poate genera un numãr oarecarede imagini ale modelului. Dupã realizarea acestei imagini pot fi stocate în fiºiere separate, independente de model cu comandaSalveazã sau Salveazã ca, din meniul fiºier. Imaginile nu sunt editabile, dar pot fi exportate pentru procesare ºiretur.



Imaginile modelului sunt listate într-un meniu ierarhic cu fiºierele înGIF, PICT, BMP, WMP, EMF, TIFF, JPEG, ce se deschide cu comandaFiºier/Deschide.

Notã: Nici imaginile modelului generate cu ArchiCAD, nicifiºierele externe deschise nu sunt menþinute ca parte a proiectului la salvare. Ferestrele respective vor fi salvate dacã doriþi ca fiºiere sepa-rate.

Mai vezi ...Pentru explicaþii mai detaliate, Capitolul 5.

Fereastra uneltei de bibliotecã Elementele de bibliotecã sunt elemente parametrice compuse realizateanterior. Asemenea elemente de bibliotecã se pot realiza în ArchiCAD,sau cu alte programe.Elementele de bibliotecã pot fi accesibile în ferestre separate de construcþie.

Mai vezi ...

Capitolul 6. Fiºier/Deschide element de bibliotecã

Ferestre de liste

ArchiCAD asigurã diferite opþiuni pentru realizarea calculelor pentruîntregul proiect, setãri de elemente setate sau zone. Lista de elemente sau componente va arãta o listã detaliatã de cantitãþi a proiectului întreg sau unei pãrþi definite.Lista zonelor afiºeazã o listã completã de cantitãþi a tuturor zonelorsau a celor selectate. Zonele sunt unitãþi ale planului (încãperi,grupuri de încãperi sau chiar porþiuni mai noi definite cu unealtaîncãpere).Listele afiºate în aceastã fereastrã pot fi exportate printr-o gamã variatã de tipuri de fiºiere pentru prelucrare ulterioarã.

Mai vezi ...

Comenzile meniului Calcule ºi descrierea Comenzii Salveazã dinmeniul Fiºier, Capitolul 5, cât ºi Efectuarea Calculelor, Capitolul 6.



Ferestrele Auxiliare

Un numãr de ferestre auxiliare sunt accesibile în orice moment pentrua furniza date despre starea actualã a proiectului. Acestea suntNotiþele, Previzualizarea, Raport imagine ºi listare, Elemente de bibliotecã, care lipsesc.

Fereastra Note (Notiþe)

Aceastã fereastrã funcþioneazã ca un Notepad. Se poate folosii pentruînscrierea notelor, comentariilior. Se poate deschide oricând, indiferentde fereastra activã.

Oricând deschideþi aceastã fereastrã, se afiºeazã data ºi ora dupã care apare un marcaj clipatã de inserþie.

Orice text introdus aici va fi salvat împreunã în proiectul.



Fereastra previzualizare

În aceastã fereastrã se poate introduce o imagine foto... a proiectului.Aceastã imagine este prezentatã în Fereastra de dialog pentru identificarea mai uºoarã a fiºierelor.

Fereastra raport

Aceastã fereastrã afiºeazã informaþii despre procesul de creere aimaginii sau listãrii, dacã a-þi remarcat opþiunea Scrie raport dinOpþiuni/Preferinþe/Imagine ºi listare.



Fereastra Elementelor de bibliotecã, care lipsesc

Aceastã fereastrã aratã lista fiºierelor externe la care elementele înfolosinþã fac referiri, dar ele lipsesc din biblioteca încãrcatã împreunãcu proiectul.

Notã: Pentru a vã asigura, ca nici un Element de bibliotecã sã nulipseascã, apelaþi la comanda Salveazã special/Arhiv din meniulFiºier.

Alte componente ale ecranului (Interface)

Bara de meniuriBara de meniuri este un element cunoscut din majoritatea aplicaþiilor Macintosh sau Windows. Ea asigurã un punct de acces laalte funcþiuni ale ArchiCAD.Când selectaþi un titlu de meniu lista comenzilor de meniu conexe vaapare pentru selecþie. În funcþie de fereastra activã, comenzile inaccesibile vor apãrea gri.

Notã: În mediu Windows o bazã de unelte personalizabilã poatefi introdusã sub bara de meniuri, pentru prescurtarea comenzilor mai frecvent utilizate.

Mai vezi ...

Comenzile de meniu ArchiCAD sunt descrise în detaliu înCapitolul 5.



Butoane de comenzi pe bara de afiºare.

Toate ferestrele grafice conþin la partea inferioarã un set de butoanecare asigurã acces uºor la anumite comenzi din meniul afiºare.

Clicarea pe butonul Scarã este prescurtarea comenzii Scarã desen din meniul Opþiuni.

Inscripþia butonului Valoarea scalãrii ne aratã în mod continuu valoarea actualã a scalãrii (în procente). Prin clicarea dublã pe butonse executã comanda Afiºare/Dupã scarã.

Clicând pe butonul Vederi, apelãm la Paleta de vederi. Se obþine acelaºi lucru, dacã clicãm pe linia de titlu a ferestrei Paleta de vederi, sau dacã alegem comanda de meniu Fereastrã/Palete plutitoare/Aratã paleta de vederi.

Ultimul set de butoane, Mãreºte, Micºoreazã, Deplaseazã, Aratãtotul, Vedere urmãtoare, Vedere precedentã sunt echivalentele comenzilor cu acelaºi nume din meniul Afiºare. Prin clicarea dublã pebutoanele Mãrire respectiv Micºorare putem obþine o mãrire cu200%, respectiv o micºorare de 50%.

Palete plutitoare

ArchiCAD-ul ne oferã un numãr mare de palete plutitoare. În cele ceurmeazã vom prezenta funcþionarea unor zone ºi palete, deasemeneasunt prezentate ºi ferestrele în care ele se pot utiliza.

Paleta de unelte

În partea stângã a ecranului, paleta de unelte conþine o serie de uneltede desenare ajutãtoare. Pentru selectare, construcþie 3D, desenare 2D ºi vizualizare.

Mai vezi ...Descrierea uneltelor cu trãsãturi comune ºi specifice, Capitolul 4.



Paleta coordonatelor

Paleta coordonatelor aratã valorile exacte ale coordonatelor X-Y ºi polare ale cursorului ArchiCAD, în sistemul de coordonate aldesenului.

Deºi elementele se pot poziþiona cu precizie mare ºi cu mouse, în scopul obþinerii unei precizii mai ridicate, avem posibilitatea definiriinumerice a coordonatelor de desenare, cu ajutorul Paletei coordonatelor.Paleta coordonatelor mai conþine butoanele de control ale originii, grilajului ajutãtor ºi gravitãþii.Paleta coordonatelor este accesibilã în oricare fereastrã de construcþie.

Mai vezi ...

Folosirea Ferestrei coordonatelor este discutatã în detaliu la Capitolul 2.

Bordul de control

Bordul de control conþine un numãr de elemente ajutãtoare sofisticate,utilizate des, sub formã de butoane. Opþiunile includ Metode de construcþie relativã, Butoane de control pentru atragerea cursorului,butonul de suspendare a grupãrii ºi unealta Bagheta magicã pentruconversia între tipuri de element. Prin alegerea formei mãrite a bordului apare cãsuþa de mesaje care afiºeazã urmãtorii paºi de executat.

Bordul de control este vizibil numai dacã se lucreazã într-o fereastrã aproiectului.



Mai vezi ...Alte informaþii despre folosirea Bordului de control la Capitolul 3.

Paleta infoPaleta plutitoare Paleta info ne oferã date despre elementele de construcþie. Dã posibilitatea de acces direct la cele mai importantesetãri ale oricãrui element, ºi modificarea unor parametri.

Paleta info afiºeazã urmãtoarele:� dacã nu este selectat nici un element:- butonul uneltei active cu modul de construcþie sau geometric

curent- valoarea de bazã a înãlþimii sau a mãrimii caracterelor, setate

pentru unealta activã;- numele elementului de bibliotecã ºi haºura setatã pentru

unealta activã, denumirea tipului de caracter ºi de linie;- tipul de haºurã setatã pentru unealta activã;- denumirea stratului setat pentru unealtã;

În cazul unui element selectat informaþiile afiºate se referã la ultimulelement selectat.În cazul suprapunerii elementelor dacã clicãm în continuare de maimulte ori cu cursorul pipã (în modul de lucru sãgeatã), putem trece înrevistã elementele accesibile.Cotele de nivel se mãsoarã de la nivelul 0.00 al proiectului. Excepþiisunt ferestrele ºi uºile, deoarece poziþionarea acestora se face în raportcu planul inferior al peretelui.Paleta info este accesibilã numai în ferestrele de construcþie.



Paleta de vederi

Cu ajutorul paletei de vederi se poate schimba modul de afiºare alproiectului, între diferite afiºãri predefinite sau definite de utilizator.Ea poate ajutã în accesul uºor la Planuri ºi Secþiuni/Faþade create încursul lucrului.

Mai vezi ...

Descrierea detailatã la Capitolul 2.

Paleta de Navigare 3D

Paleta de navigare 3D ajutã la crearea ºi afiºarea vizionãrii dinamicea proiectului ºi la trecerea la elementele pe care doriþi sã le editaþi. Eamai coordoneazã ºi miºcãrile de camerã ºi traseu. Paleta de navigare 3D este accesibilã doar în fereastra 3D.

Mai vezi ...

O descriere ... a paletei de navigare 3D este prezentatã la Capitolul3, lucrul cu elemente 3D.



Principii de bazãÎnainte de a începe proiectarea, trebuie sã cunoaºteþi modul în careconceptele arhitecturale sunt manipulate de ArchiCAD, incluzândScara, Grilajul, Coordonatele, Nivelele, ºi Straturile.Este deasemeni util sã învãþaþi cum elementele existente pot fi selectate, grupate ºi blocate pentru un control optim.

ScaraNoþiunea de Scarã în sensul obiºnuit nu se poate aplica în planul delucru ArchiCAD, deoarece planul de lucru al ArchiCAD-ului este ofereastrã deschisã deasupra unui spaþiu infinit, în timp ce planul delucru tradiþional este finit.


Capitolul 2


capitolul 2. Principii de bazã

În loc sã proiectãm ºi sã desenãm într-o anumitã scarã pe o coalã dehârtie, în ArchiCAD putem construi modelul proiectului cu coordonatereale, în scara 1:1.Aici putem alege dimensiunile planului de lucru în funcþie de tipulproiectului.Se poate modifica mãrirea ferestrei ºi ne putem deplasa în tot planulde lucru, cu ajutorul comenzilor Afiºare/Deplasaeazã, respectiv/Mãreºte, cu ajutorul benzilor de rulare orizontale ºi verticale, ºi cuajutorul butoanelor Mãreºte/Micºoreazã ºi Deplaseazã din butoanede comenzi.Valoarea actualã a scãrii ºi a mãririi este afiºatã tot timpul labutoanele de comandã. Clicând de douã ori pe butonul Mãreºte,Micºoreazã, obþinem o mãrire de 200%, respectiv o micºorare la 50%.Clicând pe butonul Valoarea mãririi, proiectul va apare la dimensiuni iniþiale de 100%.

Pentru construirea mai uºoarã a detaliilor, pentru mãrire, ºi pentruobþinerea porþiunii dorite a ecranului ne stã la dispoziþie comanda deDeplasare.



Distanþa liniilor ajutãtoare apãrute în planul de lucru (vezi figura demai sus), indicã întotdeauna valoarea actualã a mãririi. Sistemul deGrilaj-ajutãtor al ArchiCAD -ului va fi detaliat în continuare în acestcapitol.Câmpul coordonatelor ne aratã întotdeauna dimensiunile actuale aleelementului desenat, poziþia acestuia faþã de origine, indiferent devaloarea actualã a mãririi ºi de scara proiectului.Valorile apãrute în Fereastra Coordonatelor pot fi metrice saumãsurate în picior ºi þol. Sistemul unitãþii de mãsurã se poate regla cucomanda Opþiuni/Preferinþe/Unitãþi de desen.

Mai vezi ...

Descrierea Butoanelor de comenzi Capitolul 1, Comenzile meniuluiAfiºare ºi Unitãþile de mãsurã accesibile în Opþiuni/Preferinþe,Capitolul 5.

Scara desenelor executateScara în construcþii, în sens tradiþional, (ex 1:1000, sau 1/4"=1") are rolatunci, când executãm desene la scarã pe hârtie sau plasãm proiectulsub forma programului Plot Maker sau în fiºier de imagine tip rasterpentru alte programe de prelucrare de imagini.

Setarea scãrii la desenareArchiCAD-ul e capabil sã imprime proiectul la orice scarã.Pentru setarea scãrii:

1) Alegeþi comanda Opþiuni/Scarã plan sau clicaþi pe domeniulScarã, aflatã lîngã bara de rulare orizontalã a Ferestrei planului.

2) Scrieþi valoarea doritã a scãrii în fereastra de dialog ce apare saualegeþi una din scãrile meniului desfãºurabil. Scara curentã ºinivelul mãririi (în procente faþã de dimensiunea actualã) suntprezentate pe butoanele de comenzi.

Observaþie: Sistemul va lua în considerare valoarea realã laexportare în formate de fiºier DXF sau DWG.



Scara de imprimare / desenareFerestrele de dialog ce apar la comenzile Imprimare ... ºi Desenare... ale ArchiCAD -ului, dau posibilitatea specificãrii scãrii, de fiecaredatã când se imprimã sau se deseneazã. Descrierea acestora se gãseºtela comenzile Imprimã ... respectiv Deseneazã ..., în capitolul 5.

Conform scãriiPeste posibilitãþile de mai sus, proiectul se poate reprezenta la scarasetatã actualã la comanda Afiºare/Dupã scarã sau cu clicarea pebutonul Valoarea scalãrii de pe fereastra Bordului de control.

Mai vezi ...

Meniul afiºare, Capitolul 5

Elemente proporþionale cu scara ºi elemente cu dimensiuni fixeÎn proiectul ArchiCAD cele mai multe elemente se construiesc însistem real de coordonate, proporþional cu scara, aºa cum au fostdescrise pânã acum.

Elemente proporþionale cu scaraDimensiunea elementelor proporþionale cu scara se modificã, ori decâte ori se modificã scara proiectului. Asemenea elemente proporþionale cu scara sunt toate elementele constructive ca de exemplu pereti, obiecte, ºarpantã, etc.

Elemente cu dimensiuni fixeElementele cu dimensiuni fixe au aceleaºi dimensiuni ºi la imprimareºi pe ecran, indiferent de scara actualã.La texte, cote ºi sãgeþi se pot ataºa dimensiuni constante în milimetrisau în pixeli.

În ArchiCAD utilizatorul decide dacã un element îºi modificã dimensiunea împreunã cu scara proiectului. Se recomandã alegereasoluþiei cu elemente proporþionale cu scara.Liniile întrerupte ºihaºurile pot fi proporþionale cu scara sau fixe. Aceastã caracteristicãse poate seta pentru fiecare tip de linie sau haºurã individual, cucomanda de meniu Opþiuni/Tipuri de linii sau Opþiuni/Tipuri dehaºuri.



Aceastã setare este proprietatea tipului de linie ºi de haºurã, care nuse poate modifica la elementele constructive.

Setarea scãrii proiectuluiPrin schimbarea scãrii proiectului imaginea elementelor constructivenu se modificã, în schimb desenele fixe vor fi mai mari sau mai micifaþã de elementele constructive. Alegând o scarã mai mare, elementelefixe vor fi mai mici faþã de elementele constructive ºi invers.Pe ecran elementele corespunzãtoare scãrii, ºi elementele cu dimensiuni fixe vor figura împreunã în concordanþã cu scara de proiectsetatã.

Baza de coordonate (Fereastra coordonatelor)Baza de coordonate ArchiCAD asigurã informaþii privind poziþia actualã în Fereastra activã, despre Origine ºi starea Grilajului.

Butoanele de control accesibile sunt, de la stânga spre dreapta:- Butonul Originii utilizatorului dã posibilitatea reaºezãrii originii

oriunde în proiect.- Butonul Grilajului oblic defineºte unghiul Grijalului.- Butonul de control al tipului de grilaj dã posibilitatea de

schimbare între grilaj ... ºi oblic.- Câmpurile de coordinate carteziene ºi polare aratã coordonatele

ºi dau posibilitatea introducerii numerice a coordonatelor în timpul desenãrii.

- Butoanele de Bravitate aºeazã elementele în raport cu plaºee ºiacoperiºuri existente.

- Câmpul desfãºurabil Elevaþie permite sã alegeþi între coteabsolute sau relative în câmpul Elevaþie.

Aceste butoane de control vor fi discutate în urmãtoarele paragrafe,grupate în 4 teme majore: Origini, Coordonate, Grilaje ºiGravitate/Elevaþie.

OriginiToate desenele ArchiCAD se situeazã într-un sistem plan de coordonate, cu axele invizibile. Ca în orice sistem de coordonate, ºi aici valorile coordonatelor se pot specifica faþã de origine.



ArchiCAD -ul cunoaºte trei tipuri de origini ale sistemului de coordonate.

� Originea proiectului, a cãrei poziþie rãmâne neschimbatã petoatã viaþa proiectului.

� Originea utilizatorului este un punct liber deplasabil, care neoferã ajutor la desenare ºi la mãsurare. Acest punct se poate aºezape orice punct cheie, ºi în continuare coordonatele se vor mãsura deaici. Acesta este avantajos de multe ori, dacã se deseneazã elementecu dimensiuni date, faþã de un perete existent, ºarpantã, etc.

� Originea de construcþie care apare numai în timpul operaþiilorde desenare ºi construcþie.

Faþã de aceastã origine mãsurãm unghiul liniei de desenare, ºi distanþa punctului de capãt.Originea este marcatã de litera X (îngroºatã).numitã indicator de orig-ine, iar în 3D cele trei axe de coordonate ca un indicator de referinþã aplanurilor pe care se poate efectua editarea. Cînd transferãmOriginea utilizatorului sau desenãm un element nou, va arãta nouapoziþie a originii.

Mai vezi ...

Lucrul în 3D, Capitolul 3.

Marcarea originii utilizatoruluiConform reglãrii de bazã originea sistemului de coordonate al proiectului se situeazã în apropierea colþului stâng inferior al ferestrei.Originea utilizatorului se poate crea în orice punct cheieprin apãsarea simultanã a tastelor Modificator ºi Schimbãtor(Macintosh), respectiv ALT ºi SHIFT (Windows), prin aºezarea cursorului în punctul dorit.

Dacã originea trebuie aºezatã într-un spaþiu în care nu existã încãdesen, atunci se pune un punct în locul dorit, apoi se transferã origineaaici, în modul descris mai sus.

� Originea utilizatorului nu se poate plasa în punctele elementelor în curs de realizare.

� Pentru aºezarea Originii utilizatorului pe originea proiectului,se clicheazã pe unealta Punct, SHIFT, clicare pe originea actualãºise apasã pe tasta DEL.



Observaþie: Dacã Originea utilizatorului stã pe Punct, atunci cuaceºti paºi am ºters doar primul punct. Repetaþi paºii pentruºtergerea Originii utilizatorului.

Existã douã cãi de creere a Originii Utilizatorului:

- În orice punct cheie prin combinaþia Alt-Shift- În orice loc prin utilizarea butonului Originea Utilizatorului din

Bordul de control.Folosind combinaþia Alt-Shift:Apãsaþi simultan tastele Alt ºi Shift în timp ce miºcaþi cursorul pepunctul cheie unde doriþi sã poziþionaþi Originea.

Folisind butonul Originea Utilizatorului:

Acest buton permite amplasarea Orinii într-o zonã în care nu existãdesen.

1) Clicaþi pe butonul Originea Utilizatorului2) Clicaþi pe orice punct al Planului. Prin aceasta aþi poziþionat

noua origine.

Fereastra coordonatelorÎn timpul întocmirii proiectelor ArchiCAD conþinutul Ferestrei coordinatelor oferã în mod continuu un punct de sprijin. Fereastracoordinatelor aratã valorile coordonatelor rectangulare ºi polare,corespunzãtoare poziþiei momentane a cursorului sensibil.Apariþia unghiului polar se poate bloca cu butoanele de comandãParalel/Perpendicular. Fereastra coordinatelor mai are o funcþieutilã: putem trece de la reprezentare în coordonate absolute, la coordonate relative, prin clicare pe butoanele Delta.

� Valorile absolute aratã valorile distanþelor pe orizontalã,verticalã, radial ºi valorile unghiurilor cursorului, de la origineaproiectului, sau de la Originea utilizatorului, dar nici o datã de lade la punctul de începere a construcþiei.

� Valorile relative aratã valorile distanþelor pe orizontalã,verticalã, radial ºi valorile unghiurilor cursorului sensibil de la

originea proiectului sau de la originea utilizatorului, înainte dedesenarea unui element nou, ºi de la punctul de începere al elementului, dacã un element e în curs de construire.

În general se poate spune cã coordonatele absolute carteziene ºi coordonatele relative polare dau cele mai multe informaþii, deci acestea sunt cele mai des utilizate.La o origine utilizator bine aleasãcoordonatele carteziene absolute aratã locul de construcþie faþã depunctele importante ale proiectului, pe când coordonatele relativepolare ne dau lungimea ºi unghiurile elementelor aflate în curs dedesenare.



Pentru reîntoarcerea la Originea proiectului, clicaþi de douã ori pebutonul Originea Utilizatorului. Puteþi deasemeni selecta Origineacurentã cu unealta sãgeatã (sau Shif+clicare dacã altã unealã e activã)ºi apãsa tasta DEL.

Mãsurarea distanþelorMãsurarea distanþelor în proiect e întotdeauna uºoarã, independentãde scara setatã sau de mãrimea afiºãrii. Pentru mãsurarea distanþeiîntre douã puncte de construcþie:

1) Se aºeazã originea utilizatorului pe primul punct 2) Se deplaseazã cursorul pe al doilea punct 3) Se citesc valorile lui x,y, ºi r din fereastra coordonatelor.

Mãsurarea se poate face atât în coordonate relative cât ºi în coordonate absolute. Dacã utilizatorul nu doreºte mutarea originii utilizatorului, atunci se începe trasarea unei linii între cele douãpuncte, se citesc coordonatele ºi se ºterge linia.

Specificarea numericã a coordonatelorÎn loc de desenare cu cursorul deplasat de mouse coordonatelenumerice se pot specifica direct de la tastaturã sau se poate alegemetoda combinatã mouse-tastaturã. Aceste metode pot fi utile, dacã nestã la dispoziþie o listã cu perechi de coordonate calculate înainte, saudacã precizia doritã este mai mare decât precizia ce se poate realiza cumouse.

� Pentru specificarea valorii unei coordonate se introduce numelecoordonatei (x,y,a sau r) ºi valoarea ataºatã acesteia. Exemplu x3sau y-4. La valorile pozitive nu este obligatorie introducereasemnului "+".

� Ordinea de introducere a valorilor coordonatelor nu are importanþã, încheirea operaþiei de introducere a valorilor sepoate face cu apãsarea tastei ENTER sau cu o clicare cu mouse-ul.

� Coordonatele se pot copia în memoria tampon ºi de acolo insera.Comenzile Tãiere, Copiere, Inserare în timpul introduceriicoordonatelor nu sunt active, astfel trebuie utilizate prescurtãrilede taste adecvate.

� Cu valoarea actualã a coordonatelor se pot executa operaþii deadunãri ºi scãderi cu ataºarea semnelor "+" sau "-" dupã valoare.De exemplu introducerea x3+ înseamnã adãugarea numãrului 3la valoarea lui x. Pentru scãderea valorilor întregi de picior rebuie introdusã douã semne de "-", deoarece primul semn aratãcã urmeazã valori având unitatea de mãsurã de picioare-þoli.



� Dacã lucrãm în picioare-þoli, atunci "3" va însemna pentruArchiCAD 3 picioare. astfel introducerea 3'6, 3'6" sau 3-6 înseamnã 3 picioare ºi 6 þoli.

Afiºarea de control a coordonatelor numerice

Înainte de a încheia desenarea unui element, se pot afiºa coordonateleintroduse numeric, prin introducerea repetatã a numelui coordonatei.Dacã se tasteazã acelaºi nume de coordonatã, este interzisã miºcareamouse-ului, deoarece astfel se revine la introducerea graficã a datelor.

Încheierea introducerii datelor numerice

Dacã odatã s-a început introducerea coordonatelor numerice printastarea lui x, y, z, a sau r, atunci valoarea selectatã va fi evidenþiatãpe monitor. În acest moment existã mai multe posibilitãþi:

� Se pot introduce alte valori de coordonate: se introduce numeleacestei coordonate ºi valoarea ei.

� Se poate reveni la introducerea graficã: prin clicare pe bibliotecade unelte, pe bordul de control sau pe linia de meniu, sau se introduce din nou numele coordonatei.

� Se poate finaliza elementul construit: tastând ENTER sauRETURN, sau clicând oriunde pe suprafaþa de lucru

� Se poate ºterge toatã introducerea numericã: prin clicarea dublãpe butonul Anulare de pe bordul de control sau prin revenirea laintroducerea graficã, clicând oriunde în fereastra de lucru.

Pentru prezentarea coordonatelor absolute ºi relative, încercãm sãdesenãm o linie din punctul x2, y3. (grilajul în ambele direcþii estefixat la valoarea de 1 m.)

punctul de pornire

Originea



Dacã scriem: x+3, y-3 (valoare absolutã), va fi punctul al doilea.

Dacã scriem acestã valoare ca o valoare relativã, putem observa urmãtorul lucru.

Sistemul de grilaj ajutãtorNu întotdeauna este uºor sã facem faþã preciziei mari oferite deArchiCAD. Fereastra coordonatelor ne dã poziþia cursorului cu oprecizie de patru zecimale. Fãrã o unealtã ajutãtoare, mouse-ul nu sepoate dirija atât de precis ca racordarea pereþilor sau aºezarea ele-mentelor sã se desfãºoare aºa cum dorim.Douã sisteme de grilaje ajutãtoare ne ajutã la utilizarea precizieiArchiCAD -ului: Grilajul ajutãtor ºi Grilajul de construcþiiCa ºi hârtia milimetricã, grilajul ajutãtor al ArchiCAD -ului ne ajutãla orientare ºi la sesizarea scãrii.

� Grilajul activat ajutã la detalierea pãrþilor importante ale proiec-tului.

� Grilajul, conform necesitãþii operaþiei de desenare actuale, sepoate dezactiva ºi apoi activa oricând.

� Bordul de control dã posibilitatea realizãrii ºi folosirea unui gri-laj oblic.

punctul de pornire

al doilea punct

Originea

punctul de pornire

al doilea punct

Originea

Poziþionarea pe grilajFuncþiunea de poziþionare pe grilaj dã posibilitatea de precizare adimensiunilor ºi a poziþiei elementelor de desenare cu cursorul. Cândgrilajul este activat, ne putem miºca doar pe punctele de colþ ale acestuia cu cursorul. Astfel poziþia cursorului se poate defini exactchiar ºi la o scarã mai micã.

Când folosim aºezarea pe grilaj, atunci un punct mic, negru urmãreºtetraseul cursorului ºi se deplaseazã din nod în nod. Acesta ne aratã poziþia efectivã de desenare pentru urmãtoarea operaþie de desenare.

Observaþie: Când desenãm cu aºezarea pe grilaj, atunci prinmiºcarea cursorului linia neagrã sare din nod în nod.

Grilajul nu este accesibil în 3D.

Definirea distanþelor în grilajPentru setarea distanþelor în grilaj la Grilajul ajutãtor sau laGrilajul de construcþie alegeþi comanda Opþiuni/Vedere principalã ºi Grilaj. (Vezi mai jos)

Grilajul de construcþieEste util ca Grilajul de construcþie sã se regleze dupã un modul caracteristic al proiectului.

De exemplu proiectând o locuinþã Japonezã, puteþi defini grilajul dupãdimeniuni de Tatami.



Grilajul auxiliarGrilajul de construcþie se poate completa cu un Grilaj auxiliar, care deasemenea este vizibil pe ecran. Grilajul auxiliar se poate seta în practicã dupã o dimensiune mai micã, caracteristicã proiectului, ca deexemplu grosimea pereþilor, sau grosimea fundaþiilor.

Vizibilitatea grilajului de construcþieConform definiþiei de bazã grilajul de construcþie este vizibil în Plan.Grilajul se poate activa sau dezactiva cu comanda Opþiuni/Aratã grilajul

Posibilitatea de imprimareGrilajul de construcþie se poate scoate la imprimantã împreunã cuplanul, dacã alegem DA la opþiunea Imprimã grilajul, din fereastreade dialog ce apare la comanda Fiºier/Imprimare.

Observaþie: Dacã opþiunea Opþiuni/Aratã grilajul este dezacti-vatã, atunci în fereastrea de dialog Vederea principalã ºi grilajnu apare posibilitatea de reglare a Grilajului de construcþie.

Grilajul ajutãtorGrilajul ajutãtor este un grilaj invizibil, ce corespunde la cea maimicã dimensiune liniarã utilizatã în proiect. Acesta poate fi de exemplu 1 sau 5 centimetri, dacã proiectãm o clãdire mai micã, darpoate fi unul sau mai mulþi metri, la un plan de situaþie la scarã mare.

Pasul Grilajului vertical ºi orizontal se poate impune separat,oferind astfel posibilitatea proiecþiei unor situaþii geometrice aparte.

Originea grilajului ajutãtor se poate deplasa în direcþie verticalã sauorizontalã faþã de originea sistemului de coordonate.

Realizarea unui grilaj oblicDouã butoane din fereastra Coordonatelor ajutã la realizarea ºifolosirea unui grilaj rotit sau oblic.

Clicaþi pe al doilea buton dinspre stânga pentru a activa acest tip degrilaj. Veþi putea desena un vector în Plan, care va servi la definireaunghiului grilajului oblic în raport cu axa orizontalã. Pentru aceastaputeþi apela la oricare mod de construcþie.



Grilajul oblic este definit ºi afiºat imediat.

Urmãtoarele douã butoane permit trecerea în orice moment de la untip de grilaj la celãlalt.

Observaþie: Folosind un grilaj oblic direcþiile legate vor fi calculate în raport cu acest sistem.

Grilajul oblic nu este accesibil în fereastra 3D.

Mai vezi...Direcþii legate mai jos în acest capitol ºi Fereastra de dialog Preferinþecorespunzãtoare în Capitolul 5.

Activarea ºi dezactivarea grilajelorDacã un grilaj este activ, atunci cursorul sare în nodurile grilajului.Este posibil, ca în timpul lucrului sã dorim sã dezactivãm temporaraºezarea pe grilaj (exemplu dorim sã aºezãm o mobilã într-un loc,unde nu este grilaj). Acest lucru se poate realiza uºor.



Sistemul de grilaj se poate regla în trei locuri:- cu ajutorul bordului de control se poate activa sau dezactiva

oricare grilaj. Aici mai existã ºi posibilitatea afiºãrii unui grilajoblic.

- cu comanda Opþiuni/Poziþionare grilaj se poate dezactiva sauactiva aºezarea pe grilaj, dar nu se poate specifica, care grilaj sãfie activ.

- în fereastrea de dialog Opþiuni/Vedere principalã ºi grilaj sepoate alege acel grilaj, pe care dorim aºezarea.

În afara de posibilitãþile de setare de mai sus, aºezarea pe grilaj sepoate dezactiva sau activa temporar cu tasta ESC.Aºezarea pe grilaj va fi activã respectiv inactivã atâta timp, cât tastase þine apãsatã.

Mai vezi...Capitolul 5 pentru detalii la meniul Opþiuni.

Desenarea fãrã grilajDacã se deseneazã cu sistemul de grilaj dezactivat, se poate desenafoarte precis cu urmãtoarele unelte ajutãtoare:

- Prin specificarea numericã a coordonatelor avem posibilitatea dea impune coordonatele punctului de desenare de la tastaturã, înloc de mouse.

- Prin opþiunea Direcþii blocate se poate desena cu mousul doarpe anumite direcþii (exemplu orizontal sau vertical)

- Cu ajutorul butoanelor de comandã Paralel/perpendicular sepot desena linii sau elemente paralele sau perpendiculare la ele-mentul dat.

La aceste posibilitãþi vom da o descriere detaliatã în cele ce urmeazã(mai jos în acest capitol).



Valori în elevaþie ºi gravitateÎn ArchiCAD valorile în elevaþie ale elementului ce urmeazã a fi poziþionat pot fi verificate în mai multe feluri:

- În bordul de control se poate alege dacã valorile sã fie afiºate dela cota ±0,00 sau de la nivelul activ.

- Când trageþi cursorul (pointer!) deasupra unui planºeu sauacoperiº (cu iconul corespunzãtor de gravitate activ, vezi mai jos)schimbãrile valorilor cotei z pot fi urmãrite în permaneneþã înbordul de control. Când se suprapun mai multe planºee sauacoperiºuri, va fi afiºatã cea mai înaltã cotã.

- Elevaþia elementelului care va fi aºezat este afiºat în Paleta Info.Gravitatea este o posibilitate de a plasa elemente în raport cu elevaþiaunui planºeu sau acoperiº.

- Prin clicarea pe primul buton elementele nou create vor fi plasatela cota Nivelului curent.

- Clicând pe al doilea buton elementele nou create vor fi plasate lacota Planºeului situat dedesupt.

- Clicând pe al treilea buton elementele nou create vor fi plasate peacoperiºul situat dedesupt.

Observaþie: Gravitatea afecteazã elementul nou creat ºi nu poatefi folositã pentru editarea celor existente.

Existã douã posibilitãþi de activare a Gravitãþii:- din fereastra de dialog a setãrii elementului înainte de a-l crea.- din bordul de control înaintea aºezãrii.

La activarea Gravitãþii din fereastra de dialog a setãrii elementului,valorile de elevaþie faþã de cota ±0,00 ºi cota nivelului activ vor apãreaºterse ºi veþi avea posibilitatea definirii unei elevaþii în raport cu ele-mentul de dedesupt în câmpul de editare corespunzãtor.

Mai vezi...Lucrul în fereastra 3D la Capitolul 3 ºi Trage ºi Aruncã, mai jos înacest capitol.



Vederi ºi FerestreÎn ArchiCAD existã o mare varietate de polibilitãþi pentru vizionareadiferitelor pãrþi ale Clãdirii Virtuale, iar posiblitãþi mai de prescurtareajutã la gãsirea combinaþiilor stocate de elemente ºi vederi.

Nivele ºi straturi"Nivelele" reprezintã o separare fizicã între elemente în raport cunivelul cãruia îi aparþin. Fiecare nivel are o singurã fereastrã de planîn care se pot aºeaza elemente. Numai planul Nivelului curent esteafiºat pentru editare, imprimare sau salvare într-un format de fiºier.Indiferent însã de nivelul afiºat, toate nivelele sunt reprezentate învederile 3D (în afara cazului în care aþi ales o limitare în acest sens).

Nivelele sunt folosite pentru reprezentare separatã a fiecãrui etaj alunei structuri multietajate.Se poate naviga între nivele prin comenzile ºi prescurtãrile din meniul ierarhic Opþiuni/ivele. Mai mult, fereastra Vederi permitevizionarea unei imagini de prezentare a fiecãrui nivel existent ºi a vãdeplasa la nivelul ales.

În timp ce planurile sunt desenate pe Nivele, fiecare element al planului este situat într-un strat anume. Straturile sunt globale, adicãele sunt accesibile pe fiecare Nivel, ca ºi în fiecare fereastrã de lucru(Planuri ºi Secþiuni/Faþade).

Straturile permit o separare logicã a elementelor. Grupuri de elemente cote, simboluri electrice, etc. sunt p0lasate pe acelaºi strat.Straturile pot fi arãtate sau ascunse în funcþie de ce doriþi sã prezentaþi, salvaþi într-unformat de fiºier, imprimaþi sau proiectaþi în3D. Ele pot fi deasemeni blocate pentru a preveni selectarea sau modificarea anumitor elemente.



Pentru a automatiza procesul de arãtare, ascundere sau blocare astraturilor, puteþi defini anumite setãri în Combinaþii de Straturi, iarmai târziu sã alegeþi dintre acestea dupã denumire în meniul ierarhicOpþiuni/Straturi.

Deoarece fiecare Unealtã este ataºatã prin setãrile de bazã la un Stratelementele sunt automat plasate pe Straturi diferite prin utilizareaUneltei.

Mai vezi...Meniurile ierarhice Nivele ºi Straturi sunt explicate la Meniul Opþiuniîn Capitolul 5.

Paleta de vederi



Paletã de vederi vã permite sã vizionaþi Ferestre de plan,Secþiune/Faþadã, cât ºi diferite vederi predefinite la nivele de mãrirela alegere, în Planul de lucru sau în ferestrele Secþiune-Faþadã.

Clicarea pe butonul "Du-te" va afiºa imediat vederea aleasã în Plansau Fereastra Secþiune/Faþadã. Dubla clicare în interiorul vederiiîncadrate are acelaºi efect.

Paleta de vederi conþine trei butoane care vã ajutã sã navigaþi întreNivele, Secþiuni/Faþade ºi vederi predefinite de ambele feluri.

- Paleta de vederi apare la lansarea ArchiCAD ca setare de bazã.Se pot defini vederi în Planul nivelului activ sau Fereastra S-Factivã. În ambele cazuri butonul Vederi trebuie activat.

- Butonul Nivele ºi Secþiuni/Faþade aratã doar liste de vederipentru navigare, nu se pot crea vederi noi.

Observaþie: Clicarea pe butonul Vederi va arãta Vederea Niveluluisau Secþiunii/Faþadei selectate anterior.

Nivele

Când butonul Nivele este activ, lista nivelelor proiectului curent aparepe partea dreaptã, iar vederea nivelului activ pe partea stângã. Sepoate alege oricare nivel ºi se poate activa prin clicare pe "Du-te la"sau dublã clicare pe numele nivelului. Acestea sunt echivalente cucomanda Opþiuni/Nivele/Du-te la nivelul.

Observaþie: Trecerea un nivel va activa în mod automat butonulVederi ºi va arãta lista Vederilor la nivelul selectat. Pentru creareaunor vederi noi, vezi instrucþiunile detailate mai jos.



Secþiuni/Faþade

Când butonul Secþiuni/Faþade este activ, lista Secþiunilor/Faþadelordefinite apare pe partea dreaptã. Se poate alege oricare secþiune a listei ºi se poate activa prin clicare pe "Du-te la" sau dublã clicare penumele din listã. Acestea sunt echivalente cu alegerea numeluiFerestrei S/F din meniul ierarhic Secþiuni/Faþade din meniul Ferestre.

Observaþie: Trecerea la o Secþiune/Faþadã va activa în modautomat butonul Vederi ºi va arãta lista de vederi a Ferestrei S-Fselectate. Pentru crearea vederilor noi, vezi instrucþiunile detailatemai jos.

Vederi

Butonul vederi este accesibil atât în fereastra Plan, cât ºi în aleSecþiuni/Faþade.

Partea stângã a paletei Vederi afiºeazã toate elementele nivelului sausecþiunii curente, cât ºi limitele vederii al cãrei nume este (high-lighed), în lista din partea dreaptã.



Vederea indicatã de chenar la activarea Paletei Vederi va fi cea dinPlanul de lucru (Worksheet), iar vederea (highlighted) în listã va fiVederea curentã. Împrospãtaþi vederea pentru a relecta schimbãriledin planul de lucru (planºa de lucru) prin dublu clicare pe zona dinafara chenarului.

Observaþie: Împrospãtarea se poate efectua ºi prin comandaRedeseneazã toate vederile din meniul local deschis cu sãgeataunicã din colþul dreapta sus al paletei.

Puteþi schimba conþinutul ºi extinderea vederii afiºate prin ajustareadimensiunii ºi locului chenarului.

- Pentru schimbarea formei sau dimensiunii chenarului trageþicolþurile sau marginile.

- Pentru schimbarea locului chenarului miºcaþi interiorul cu cursorul mânã.- Pentru folosirea desenului detaliului din chenar clicaþi de douã

ori în interiorul chenarului sau clicaþi pe butonul "Du-te la".Aceste operaþii funcþioneazã ca comenzile Mãreºte/Micºoreazã ºiDeplaseazã pentru a permite realizarea unor vederi utile.

De reþinut, cã dacã forma chenarului nu corespunde formei planºei,vederea va fi reproporþionatã pentru a umple chenarul fãrã distorsiuni.

Partea dreaptã a paletei Vederi listeazã vederile modelului.Denumirile de bazã ale listei sunt Vederea Curentã ºi Vedere principalã (care corespunde vederii setate ca Vedere principalã din fereastra de dialog, Vedere Principalã ºi Grilaj sau prin alegereacomenzii Afiºare) Setare Vedere Principalã. Se pot adãuga la aceastãlistã vederi proprii. Astfel o vedere parþialã utilã este întotdeauna laînemânã, fãrã sã fie nevoie de repetarea operaþiilor de mãrire ºideplasare pentru a o obþine.

Un nume de vedere poate conþine referiri la o varietate de setãri, indicate de apariþia unor icoane dupã nume:

- Vederea stocheazã setãrile curente de mãrire/micºorare.- Vederea stocheazã starea curentã a Straturilor (arãtat/ascuns, blocat/diblocat).- Vederea stocheazã toate atributele curente setate în fereastra de dialog Opþiuni de Reprezentare din meniul Opþiuni.- Vederea stocheazã scara la care vederea a fost realizatã.

Meniul de construire alistei de vederi

Se poate deasemeni schimba denumirea vederilor existente alegândRenumeºte vederea.



Va apare o fereastrã de dialog, unde puteþi alege care din atributelecurente (nivel mãrire, Straturi, Opþiuni de reprezentare, Scarã) sã fiesalvate împreunã cu vederea. Este posibilã definirea unor vederi vizibile doar pe nivelul activ sau accesibil la toate nivelele.

Comanda ªterge va ºterge numele indicat de pe listã. Cu comenzilede mai jos se pot ºterge toate vederile sau vederile arãtate pentruNivele ºi Secþiuni.

Redeseneazã vedere Nivel/Secþiune ºi Redeseneazã toate vederile va reâmprospãta informaþiile pentru a include toate modificãrile efectuate. Pentru o singurã vedere acest lucru se poateasigura cu dublã clicare pesuprafaþa din afara chenarului.

Folosirea Paletei de Vederi

Paleta de vederi este afiºatã oricând clicaþi pe butonul vederi de pebordul de control sau prin alegerea comenzii. Aratã paleta de vederidin meniul Fereastra (dacã paleta este ascunsã).

Puteþi alege ca paleta sã fie afiºatã în permanenþã prin activareabutonului "Ac" din partea superioarã a paletei. Cu butonul "Ac"dezactivat, ori de câte ori veþi trece la o vedere selectatã din paletã,paleta va fi ascunsã.



Observaþie: Toate aceste opþiuni sunt accesibile din meniulFereastrã prin alegerea comenzii Palete plutitoare/Forma paletei.Mai puteþi opta pentru a vedea o versiune mãritã a paletei.

Trage ºi aruncãTehnica Trage ºi aruncã este cunoscutã tât în aplicaþiile Machintosh ºiWindows ca o prescurtare a operaþiilor de deschidere a fiºierelorsaucopierea ºi inserarea elementelor de diferite feluri în interiorul ferestrelor sau între ele, în aceeaºi aplicaþie sau chiar între aplicaþii.

Deoarece ArchiCAD are mai multe tipuri diferite de ferestre, implementarea tehnicii Trage ºi Aruncã permite copierea elementelordin ferestre.

Observaþie: Funcþiunea Trage ºi aruncã poate fi activatã ºi dezac-tivatã din Fereastra de dialog Opþiuni/Preferinþe/Diverse.

Tranferul de date între diferite tipuri de ferstre

Datele pot fi aduse într-o fereastrã cu condiþia ca aceasta sã poatãconþine tipul datelor trase ºi aruncate.

Tragerea ºi aruncarea textelor

La transferul textelor existã urmãtoarele posibilitãþi:- din orice fereastrã ArchiCAD tip text sau din fereastra tip text a

oricãrei alte aplicaþie capabile de tehnica Trage ºi aruncã într-oaltã fereastrã ArchiCAD tip text.

- din orice fereastrã tip text în orice fereastrã 2D (Plan, Secþiune,Simbol Bibliotecã), cu parametrii de bazã.

- deplasarea ºi copierea textului în aceeaºi fereastrã.- creating text type clipped files în the MacOS Finder or the

Windows Desktop.



- inserarea (clipping files) într-o fereastrã tip text.- aruncarea textului din fereastra tip text în (...) pentru ºtergerea

textului.- aruncarea fiºierelor (plain) text într-o fereastrã tip text (în anu-

mite restricþii).

Tragerea ºi aruncarea imaginilor

La transferul imaginilor existã urmãtoarele posiblitãþi:- Tragerea unei imagini întregi sau unei pãrþi selectate din

fereastra 3D, fereastra imaginii foto... sau fereastra de previzualizare.

- aruncarea unui fiºier tip PICT, BMP, TIFF, GIF sau JPEG într-ofereastrã - element de bibliotecã.

- aruncarea unui fiºier-imagine într-o fereastrã 2D pentru inserareca figurã.

- crearea unui fiºier (clipping) în MacOS Finder.- inserarea unui fiºier (clipping) într-o fereastrã de previzualizare

2D.Tragerea ºi Aruncarea Elementelor de bibliotecã

Se poate trage ºi arunca un fiºier tip Element de bibliotecã din MacOSFinder sau Windows Explorer în plan.

Ferestrele ºi uºile pot fi aruncate numai într-un perete existent.Aruncarea unui element de bibliotecã în Plan activeazã unealta corespunzãtoare în Biblioteca de unelte ºi noul element aºezat devinesetare de bazã pentru tipul de element.

Este posibliã aºezarea mai multor elemente de bibliotecã în acelaºitimp prin tragere ºi aruncare.

Tragerea ºi Aruncarea elementelor de Plan

Dacã o porþiune de plan este selectatã cu unealta Selector de suprafaþãdsau Sãgeatã, prin apãsarea pe mouse ºi tragerea cursorului se poateiniþia operaþia de Tragere ºi Aruncare.

Pot fi copiate urmãtoarele:- elemente de plan (format modul)- elemente selectate din plan în format imagine- descrierea 2D ºi/sau 3D a elementului în format text.

Descrierea GDL este generatã numai când aruncarea se produce într-o fereastrã de descriere sibol 3D. Descrierea 2D a elementelorselectate apare în orice fereastrã tip text.



SelectareaMulte meniuri ºi ferestre de dialog ArchiCAD opereazã cu elementeselectate. Totodatã veþi avea nevoie des de controlul elementelor selectate. ArchiCAD asigurã mai multe metode de selectare a elementelor din proiect.

Comenzile de editare opereazã pe:- elemente selectate, dacã existã, sau- ... un element.

Listarea ºi vizualizarea 3D opereazã pe:- elemente selectate, dacã existã sau- toate elementele

Mai vezi...Funcþiuni de selectare specifice petr. Windows la Lucrul în fereastrãSecþiune/Faþadã ºi Lucrul în fereastra 3D, Capitolul 3.

Moduri de selecþie În ArchiCAD sunt ºase moduri de selecþie a elementelor de desen:

- Unealta Sãgeatã, care e cea mai utilizatã unealtã de selecþie- Unealta Selector de suprafaþã, care completeazã unealta Sãgeatã- Clicarea cu apãsarea tastei SHIFT, prescurtarea cu taste a

selecþiei, care se poate folosi întotdeauna independent de unealtaactivã.

- Clicarea cu butonul drept al mouse-ului (numai în Windows),independent de unelta activã.

- Comanda Alege toate ... selecteazã clase de elemente în funcþiede unealta activã, (sau toate elementele, dacã unealta Sãgeatãeste activã)

- Comanda Alege selectiv face posibilã selectarea sau anulareaselectãrii pe baza numeroaselor criterii.

Mai vezi...Descrierea uneltelor Sãgeatã ºi Selector de suprafaþã ºi comenzileAlege toate ºi Gãseºte ºi selecteazã din meniul Editare, Capitolul 5.



Puncte de selecþieFiecãrui tip de element aparþin puncte caracteristice, care apar capuncte cheie dacã selectãm elementul.

Dacã selectãm cu Suprafaþa de selectare, atunci nu apar punctelecheie, deoarece aceastã unealtã selecteazã o suprafaþã, nu elementeunice.

Selectare ºi StraturiMetodele de selectare prezentate mai sus se referã la selectarea elementelor din Stratul activ. ArchiCAD -ul grupeazã elementele înstraturi transparente, suprapuse (Strat) pentru operaþiile de construcþie sau de tipãrire.

- În straturile ascunse nu se pot selecta elemente- În straturi blocate se poate clica pe elemente dar nici acestea nu

pot fi selectate.Este eficient dacã crearea straturilor ºi gruparea elementelor se executã astfel încât ele sã ajute selectãrile dorite, ocolind construcþiileeronate.

Mai vezi...Pentru mai multe informaþii despre straturi mai vezi meniul Opþiuni,Capitolul 5.

Selectare ºi elemente blocateElementele blocate pot fi selectate dar nu pot fi editate. La selectareaunui astfel de element va apare un câmp galben avertizându-vã cã elementul este blocat. Punctele cheie ale elementului blocat apar gri.

Se pot deschide ferestrele de setare ale acestor elemente, dar nu se potschimba parametrii. Butonul OK care ar valida astfel de schimbãriapare gri.



Observaþii pentru utilizatori Theam Work:

Elementele din afara spaþiului Dvs propriu de lucru se comportã la felcu elementele blocate. Apariþia câmpului galben va preciza dacã ele-mentul este blocat, rezervat unui coleg sau pur ºi simplu se aflã înafara câmpului Dvs de lucru.

Gruparea elementelorGrupele pot fi create prin selectarea elementelor aparþinând sau nuaceluiaºi tip ºi alegerea comenzii Unelte/Grupe. Elementele astfel grupate vor putea fi selectate ºi modificate împreunã.

Urmãtoarele operaþii pot fi efectuate simultan pe toate elemente aleunui grup.

- Selectare- Câteva din funcþiunile meniului Editare (Extrage, Roteºte,

Oglindeºte, Multiplicã)- Asociere de atributuri (proprietãþi).

Se pot crea elemente în grupe prin activarea comenzii. Autogruparedin meniul Unelte. Dacã aceastã opþiune este activã elementele deperete ºi acoperiºurile complexe, etc. vor fi create în mod automat caun grup.

Urmãtoarele tipuri de element nu pot fi grupate: tipurile de cotare,zonele, Etichetele, liniile de Secþiune/Faþadã, Camerele. Uºile ºi ferestrele pot fi grupate doar ca parte a peretelui cãmin îi aparþin.Elemente aparþinând altor nivele ºi al cãror contur este vizibil penivelul activ nu pot fi parte a unui grup din nivelul activ.

Observaþie: Semnele de selectare ale elementelor grupate suntcercuri mici, iar elementele negrupate sunt marcate cu pãtratenegre. Elementele selectate individual, care însã aparþin unui grupsunt marcate cu pãtrate goale.

Gruparea ºi degruparea nu se pot realiza în 3D, aici se pot doar suspenda grupele.

DegrupareaPentru a face ca elementele sã fie din nou individuale se alege comanda Unelte/Degrupeazã.



Poate fi însã nevoie ca o singurã operaþie sã fie realizatã pe un elemental grupului. În acest caz desfacerea legãturilor de grup poate fi neplã-cutã, deoarece va fi nevoie de selectarea din nou a fiecãrui elementpentru a reface grupul.

Soluþia este suspendarea temporarã a grupului prin comandaUnelte/Suspendã Grupul. Dacã comanda de schimbare este precedatãde un semn pipã, elementele care au fost asociate unui grup pot fiselectate ºi modificate separat. Dacã comanda nu este precedatã desemnul pipã, grupul este reactivat.

Butonul suspendã grupul este accesibil ºi în (control box).

Ierarhia de grupeGrupele pot fi grupate în grupe de nivel mai înalt. Degruparea uneiselecþii ce constã din douã sau mai multe grupe de nivel inferior ducemai întâi la divizarea în grupele componenete. Poate fi nevoie de executarea repetatã a comenzii Unelete/Degrupeazã pânã când elementul va putea fi selectat ºi editat individual.

Prin suspendarea grupelor toate grupele vor fi temporar inactive, deciorice element, poate fi selectat ºi editat individual, chiar dacã fac parteditr-o ierarhie complexã de grupe.

Grupe ºi structuriGruparea elementelor nu le schimbã parametrii setaþi, fiecarerãmânând pe stratul propriu.

Dacã anumite elemente din grupã sunt în strat ascuns:- elementele de pe stratul ascuns vor fi invizibile- prin selectarea grupei elementele invizibile rãmân neselectate- prin editarea grupei (tragere, rotire, oglindire, multiplicare) ele-

mentele invizibile îºi vor schimba ºi ele poziþia- prin modificarea proprietãþilor ºi parametrilor, aceºtia se vor

modifica ºi pentru elementele invizibile.

Dacã anumite elemente din grupã sunt în strat blocat:- elementele din stratul blocat vor fi vizibile în plan, dar vor bloca

toatã grupa. Grupa nu va putea fi editatã- prin selectarea grupei toate elementele vor fi selectate, dar cu

pãtrate gri. Folosiþi suspendarea grupei pentru editarea elementelor neblocate.



Observaþie pentru utilizatori TeamWork: elemente ale unei grupepot fi rezervate unui coleg în timp ce grupa rãmâne activã.Proprietãþiel ºi parametria elementelor rezervate pot fi modificateprin suspendarea prealabilã a grupei.

Suprapunerea din cadrul aceleiaºi clase depinde de ordinea de poziþionare a elementelor. De exemplu, dacã existã pereþi care seîncruciºeazã, ultimul poziþionat se va suprapune întotdeauna celorlalþi. Dacã se schimbã proprietãþile unui perete situat dedesupt,acesta va fi "mai recent" ºi se va suprapune celorlalþi.

Ordine de suprapunere definitã de utilizatorOrdinea predefinitã în ArchiCAD este utilã de cele mai multe ori, dars-ar putea sã doriþi suprapunerea unor elemente în alt mod. De exemplu, pentru ca o broºurã sã se suprapunã unui element 2D sauunui obiect, o serie de comenzi din meniul Unelte vã permite sã schimbaþi ordinea de bazã.

Pentru elemente noi comenzile funþioneazã în felul urmãtor:Forwar-Adu în faþã: Cu aceastã comandã elementul (elementele) selectat(e) se vor suprapune tuturor elementelor nemodificate dinaceaºi clasã sau clasã inferioarã, dar vor rãmâne sub elementele dinclase superioare.

- Adu deasupra: Cu aceastã comandã elementul (elementele)selectat(e) se vor suprapune tuturor elementelor.

- Trimite în spate: Cu aceastã comandã elementul (elementele)selectat(e) vor fi în spatele tuturor elementelor din propria clasãsau clase superioare, dar vor rãmâne suprapuse elementelor dinclase inferioare.

- Trimite dedesupt: Cu aceastã comandã elementul (elementele)selectat(e) vor fi sub toate celelalte elemente.

- Reseteazã ordinea de bazã: Prin aceastã comandã se restaureazã ordinea de suprapunere din setarea de bazã.

Observaþie: Folosirea acestor comenzi obligã ArchiCAD sãredeseneze întreg conþinutul ferestrei. La desene foarte mari aceasta poate sã ia timp. Pentru a reduce timpul de redesenare,focalizaþi pe elementul editat.

Mecanismul ordinii de suprapunere

Ambele tipuri de ordine de suprapunere (de bazã ºi individualizatã) sebazeazã pe douã mecanisme: clase ºi nivele de suprapunere.

ArchiCAD plaseazã elementele în 14 nivele de suprapunere. Fiecarenivel poate conþine orice tip de element.



Ordinea finalã de suprapunere care apare pe ecran ºi este imprimatãse bazeazã pe nivel de suprapunere ºi clasã de element. Toate ele-mentele de pe un nivel se vor suprapune elementelor dintr-o clasã infe-rioarã, indiferent de clasã.

Elementele noi sunt întotdeauna plasate pe nivelul preferat al prorpieiclase. Preferinþele de nivel sunt:

1-4 gol prin setare de bazã5 Adnotãri6 Elemente 2D7 Elemente de bibliotecã8 Structuri 3D9 Poligoane 2D10 Figuri11-14 Gol prin setare de bazã

Prin setãrile de bazã, primele ºi ultimele 4 nivele sunt goale. Se pottrimite elemente de orice tip î'n aceste nivele prin procedeele arãtateînainte.

De exemplu, aducând o haºurã din nivelul 9 în nivelul 8, care estenivelul de bazã al structurilor, aceastã haºurã se va suprapune tuturor haºurilor rãmase în nivelul 9, dar va rãmâne acoperitã destructurile nemodificate din nivelul 8.

Dacã mai urcã un nivel, va acoperi toate structurile. Totuºi va rãmânesub elementele de bibliotecã nemodificate din nivelul 7.

Astfel haºura poate fi adusã deasupra tuturor elementelor suprapuse.



Comenzile Adu deasupra ºi Trimite dedesupt vor aºeza elementulselectat deasupra sau sub toate elementele existente. Aceasta nu esteîn mod obligatoriu nivelul 1 sau 14, adicã va mai exista posiblitatea dea aduce deasupra sau trimite dedesupt alte elemente.

Textele aduse pe primul nivel nu pot fi suprapuse. Dacã doriþi ca ohaºurã sã se suprapunã, va trebui sã trimiteþi textul pe un nivel inferior.

Dacã veþi încerca sã aduceþi în faþã elemente deja situate pe nivelulsuperior, veþi fi avertizaþi.Prin miºcarea simultanã a mai multor elemente situate pe nivelelediferite, fiecare element va urca sau va coborî un singur nivel.

Pãrin aducerea în faþã a elementelor de diferite tipuri, ele se vorsuprapune tuturor elementelor nemodificate ºi vor menþine ordinea desuprapunere între ele.

Elementele compuse (Zone, Haºuri)

Zonele ºi Haºurile sunt elemente compuse din componente de clasediferite. Aceste componente îºi menþin ordinea specificã clasei, deexemplu textul zonei se va suprapune haºurii zonei. Deºi se poateschimba ordinea de suprapunere separat, haºura zonei nu se va suprapune niciodatã textului zonei, miºcarea unui component determinând miºcarea celuilalt.

Observaþie: Nivelul de suprapunere a Haºurilor ºi Zonelor sepoate seta într-un meniu desfãºþurabil în fereastra de dialogOpþiuni de reprezentare, dar aceastã setare este efectivã numai încadrul aceluiaºi nivel. De exemplu, dacã se seteazã ca Haºurile sãse suprapunã Zonelor, dar o zonã anume se aflã într-un nivel superior, Zona se va suprapune haºurii.

Ordinea la afiºare ºi imprimareOrdinea de suprapunere se pãstreazã la imprimare sau prelucrare înPlotMaker.

La plotare sau export DXF/DWG toate elementele vor fi transparente,ceea ce înseamnã cã elemente ascunse sau parþial acoperite vor fi vizibile. Pentru a avea o imagine (Preview) setaái Haºurile de construcþie ºi haºurile de tip poligon ca vectoriale în Fereastra de dialog Opþiuni de reprezentare ºi setaþi Haºurile ca transparente înPreferinþe/Diverse.



Tehnici de construcþieAcest capitol se concentreazã pe diferitele procedee ºi tehnici de construcþie la îndemânã pentru proiectarea elementelor de ClãdireVirtualã. La început se prezintã tehnici pentru realizarea planului,apoi posibilitãþile specifice ferestrelor Secþiune/Faþadã ºi 3D.

Construirea planuluiOdatã ce planul general al proiectului este determinat, puteþi începedesenarea pereþilor, planºeelor ºi celorlalte elemente arhitecturale.Procedeul devine mai uºor datoritã unei game largi de facilitãþi aleArchiCAD.

- Paleta Info vã permite ajustarea rapidã ºi uºoarã a unor parametrii de desenare.

- Bordul de control oferã opþiuni pentru crearea rapidã a noilor elemente prin relaþiile speciale cu cele existente.

- Limita de toleranþã a atracþiei cursorului este un ajutor permanenet pentru poziþionare faþã de elemente existente.

- Direcþiile legate ajutã la desenarea elementelor în relaþie specificã cu elemente existente ºi presetarea direcþiilor. Sunt similare cu ... tradiþionale.

Uneletele ajutãtoare de construcþie sunt integrate în procesul dedesenare. Se pot seta parametrii de desenare în Bordul de control, sepoate mãri un detaliu sau trece la Grilajul ajutãtor fãrã întrerupereaprocesului de desenare.


Capitolul 3

Funcþiunule paletei infoCu ajutorul Paletei info se pot modifica numeroase setãri ºi parametri.

- Dacã se clicheazã pe butonul uneltei active sau pe denumireaElement de bibliotecã/Tip de haºurã, efectul este ca ºi cum s-arclica de douã ori pe Biblioteca de unelte. Aici se poate efectuaorice modificare doritã.

- Dacã se clicheazã pe câmpurile, ce conþin cotele de nivel, atuncise pot modifica ºi aceste date.

- Clicarea pe câmpul numeric ce oferã informaþii despre elevaþiepermite schimbarea acestor date.

Ovservaþie: pentru elemente 3D se aratã atât cota la bazã, cât ºicota superioarã. Ambele se pot activa rapid prin apãsarea tastelorb sau O.

- Clicare pe butonul straturi permite accesul la fereastra de dialogSetare straturi, dacã nici un element nu este selectat, sau la fereastra de dialog Editã setul selectat, dacã existã elementeselectate.

- Alegerea numelui unui strat din meniul desfãºurabil ce sedeschide prin butonul straturi se poate modifica ataºarea elementului la strat.

În afarã de aceste posibilitãþi Paleta Info mai are urmãtoarele funcþiuni:

- Procedee de construcþie, care permit acces rapid la opþiuni deunelte editabile înaintea desenãrii.

- Metode geometrice, care permit acces rapid la configuraþii geometrice.

Bordul de controlBordul de control conþine un numãr mare de funcþiuni:

- Metodele de construcþie relativã constrâng cursorul la ununghi sau distanþã definitã în timpul desenãrii sau editãrii.

- Variantele de Atragere a cursorului controleazã modul încare cursorul se deplaseazã.

- Butonul de suspendare a grupelor permite alegerea dintreeditarea elementelor grupate împreunã sau individual.

- Unealta Bagheta Magicã traseazã conturul elementelor existente pentru a crea elemente noi de alt tip.

- Butonul Punct Special genereazã automat puncte temporarepe diferite pãrþi ale ...


capitolul 3. Metode de costrucþie

- În varianta mãritã a Bordului de control o fereastrã de mesaj prezintã instrucþiuni pas cu pas în timp ce desenaþi sau editaþi.

Icoanele metodelor de construcþie relativã

Metodele de construcþie relativã controleazã deplasarea cursorului întimpul desenãrii prin constrângerea la un unghi sau distanþã definitãîn timpul desenãrii sau editãrii.

- Metodele Paralel, Perpendicular ºi Bisector determinãmiºcarea cursorului într-un unghi constant.

- Metodele (Offset) ºi (Offset) repetat ajutã desenareapoligoanelor prin informaþii grafice în timpul desenãrii.

- Metoda Punct special ajutã la gãsirea unor puncte speciale pe... în vederea aºezãrii cursorului pe un punct definit geometric.

Numai unul din cei ºase modificatori poate fi activ în acelaºi timpActivarea se face prin clicare pe butonul aferent.

Observaþie: în forma extinsã a bordului de control cele ºaseicoane sunt vizibile în acelaºi timp. Astfel, puteþi alege metodeledin meniul desfãºurabil ce se deschide prin clicarea pe butonulultimei metode alese.

Metoda curentã poate fi activatã sau dezactivatã prin clicarea pebuton. Folosirea metodei o dezactiveazã automat.

Primele douã metode, paralel ºi perpendicular funcþioneazã identic.Ajutã la introducerea geometricã a datelor cu oricare unealtã'.

Trasarea bisectoarelorExistã douã cãi de definire a unui bisector. Se poate începe desenareanoului element, dupã care se alege metoda de trasare a Bisectorului,sau se poate alege mai întâi metoda dupã care se începe traarea.

Dacã începeþi mai întâi desenarea elementului:

1) Începeþi desenarea elementului2) Activaþi butonul unghi bisector pe bordul de control3) Definiþi vectorii de referinþã prin utilizarea aceleiaºi metode ca la

cotarea unghiului



4) Mouse-ul este constrâns la deplasarea pe bisectoare5) Clicaþi pentru terminarea operaþiei.

Dacã alegeþi mai întâi metoda:

1) Activaþi butonul Unghi bisector pe bordul de control2) Definiþi vectorii de referinþã3) Clicaþi pentru desenarea noului element. Mouse-ul se va deplasa

pe bisectoare.

Observaþie: Dacã apãsaþi tasta Shift, se anuleazã constrângereaºi direcþiile legate presetate vor fi active.

Mai vezi: Cotarea unghiularã este detaliatã în Capitolul 4.

(Offset and repetitive offset)

Metodele () creeazã lanþ de linii la distanþã datã faþã de un poligondesenat.

Aceste metode nu pot fi activate în timpul desenãrii unui element ºinu au efect pe elemente definite printr-o singurã clicare.

Pentru un element poligonal (offset):

1) Alegeþi ºi activaþi metoda () (Dacã unealta activã nu suportãforme poligonale, ArchiCAD vã va informa prin semn sonor.

2) Desenaþi un lanþ de linii închis ssau deschis. Se poate foloi ºiunealta Baheta Magicã pentru definirea conturului poligonal alacestui element.

3) Terminaþi lanþul de linii prin dublã clicare sau atingerea butonului OK din Bordul de Control. Dupã terminare va apare olinie elasticã începând cu punctul de capãt al lanþului de linii ºimiºcânduºse perpendicular pe ultimul segment.



4) Clicaþi pentru plasarea elementului.

Când folosiþi metoda () repetat, se fac aceeaºi paºi, doar cã procesul nuse terminã prin plasarea elementului prin clicare. Puteþi continuaplasarea altor elemente pânã când decideþi terminarea

- prin dublã clicare se terminã procesul la desenarea ultimului element.

- prin activarea butonului renunþã se terminã procesul prinomiterea ultimului element.

Punct special

Cu aceastã metodã puteþi plasa un punct cheie la puncte de divizarealese. Punctele de divizare vor fi calculate pe baza setãrii curentePunct Special (mai jos în acest capitol).

Metoda poate fi activatã înaintea sau în timpul desenãrii ºi are efectediferite în funcþie de tipul de punct special ales.

- Cu opþiunile "Jumãtate" ºi "Procent" va apare un singur punct special.

- Cu opþiunile "Diviziuni" ºi "Distanþe" pot apare mai multepuncte speciale.

Pentru a folosi butonul Punct Special:

1) Activaþi butonul Punct Special2) Clicaþi pentru introducerea punctului de începere al vectorului.3a) Când apare un singur punct special, clicaþi pentru punctul de

terminare al vectorului. Cursorul este atras la punctul special.3b) Când apar mai multe puncte speciale, clicaþi pentru terminarea

vectorului. Cursorul îºi schimbã poziþia între punctele posibile.Clicaþi încã o datã pe punctul dorit.



Observaþie: Procentul este calculat întotdeauna de la pornire.Aceastã funcþiune nu este activã în fereastra 3D.

Variante de determinare a miºcãrii cursoruluiAcest set de butoane controleazã modul în care poziþia curentã a cursorului este proiectatã pe linia elasticã constrânsã la o direcþie predefinitã.

Metode devine activã când începeþi desenarea unui vector. Dacã þineþiapãsatã tasta Shift ºi vectorul este blocat la un unghi definit, cursoruleste proiectat prin setare de bazã la miºcare perpendicaularã peunghiul legat.

La orice moment în timpul operaþiei se poate trece la constrângere verticalã sau orizontalã. Aceasta va determina proiectarea verticalãsau orizontalã a cursorului, iar vectorul rãmâne blocat la acelaºiunghi.

Prin terminarea vectorului, constrângerea se întoarce la varianta perpendicularã din setarea de bazã.

Observaþie: Apãsarea tastei Q produce schimbarea între variante în ... timpul trasãrii.



Butonul Suspendã GrupeleAceste icoane acþioneazã ca un schimbãtor ºi are acelaºi efect cucomanda "Suspendã grupele".

- Cu butonul din partea stângã activ, elementele grupate vor fi selectate ºi editate împreunã.

- Cu butonul din dreapta activ, elementele grupate pot fi selectateºi editate independent.

Unealta Baheta magicãPrin Funcþiunea Bagheta Magicã ArchiCAD vã permite sã trasaþi conturul elementelor pentru a crea alte elemente. Aceastã funcþiuneeste deosebit de utilã dacã doriþi, de exemp0lu, sã creaþi elemente circulare sau poligonale care ar fi altfel foarte dificil de construit dinlinii, sau sã generaþi diferite tipuri de elemente cu forme identice înplan.

Transformarea se efectueazã prin selectarea noului tip de element dinBiblioteca de Unelte ºi clicând pe forma sau elementul iniþial laapariþia cursorului Baghta magicã.

Observaþie: Bagheta Magicã preferã elementele selectate încazul suprapunerii elementelor.

Excepþie de la regulã: la transformarea unui element oarecare în Plande acoperiº va trebui sã treceþi prin întreg procesul uzual, ºi anume sãdesenaþi linia de direcþie ºi sã definiþi direcþia pantei.

Ca exemplu al procedeului: desenaþi o formã în plan folosind unealtaHaºurã. Dupã aceasta selectaþi unealta Perete. Metoda de construcþiealeasã va determina orientarea peretelui faþã de perimetrul haºurii.



Clicaþi pe iconul uneltei Bagheta Magicã în Bordul de Control ºi poziþionaþi cursorul pe elementul 2 D, apoi clicaþi. Patru pereþi vor fipoziþionaþi pe conturul Haºurii.

Observaþie: Ca (prescurtare, shortcut) puteþi poziþiona cursorulMercedes sau Pipã pe forma 2D ºi sã clicaþi pe Space. Cursorul valua forma de Baghetã magicã ºi ºi noul perete va fi construit.

Toate aceste elemente vor fi parte a proiectului ºi vor putea fi manipulate independent. (De exemplu, puteþi selecta pereþii ºi puteþisã-i mutaþi de lângã haºurã).

Alte caracteristici ale noului element sunt determinate de conþinutulferestrei de dialog setãri. Trebuie sã verificaþi întotdeauna, dacã acestea sunt corecte, înainte sau dupã transformare, în mod specialdacã elementele trebuie sã fie într-o relaþie anume (ex. un acoperiº ce... pe un perete).

În mod sililar se pot trasa forme pentru crearea unor goluri în oriceelement poligonal.

Observaþie: ArchiCAD nu poate tranforma elemente în pereþi cuformã trapezoidalã sau poligonalã. Dacã alegeþi metode geometricã Perete poligonal la selectarea unui element de tipcerc, arc, sau poligon, acest element va fi tranformat într-un ... depereþi sub formã de poligon. Dacã poligonul se interseteazã, veþifi avertizat.

Observaþie pentru Team Work: La lucrul în Team Work,perimetrul unui element blocat, rezervat pentru alþii sau dinafara suprafeþei Dvs de lucru poate fi trasat în vederea creerii dealte elemente.

Unealta Bagheta Magicã nu este accesibilã în fereastra 3D decât pentru creerea planºeelor din planºee sau acoperiºuri.

Mai vezi: Setãrile Baghetei Magice se regãsesc la meniul Unelte,Capitolul 5.



Puncte specialeCând cursorul se schimbã în ... pe muchii ºi butonul Puncte specialeeste activ, punctele speciale sunt create în mod automat. Ele se comportã ca punctele cheie, adicã cursorul se va schimba în Pipã deasupra lor. Punctele speciale apar temporar ºi dispar dupã 4-5secunde.

Punctele speciale pot sã aparã pe mai multe muchii în acelaºi timp.

Existã 4 opþiuni în meniul desfãºurabil deschis de sãgeata micã încolþul dreapta jos al ferestrei de control Puncte speciale.

- Jumãtate: Împarte o muchie în douã pãrþi egale.- Diviziune: Împarte muchia într-un numãr de pãrþi egale situat

între 3-20.- Procent: Împarte o muchie în douã pãrþi într-un raport definit

de Dvs (0% este punctul de capãt cel mai apropiat de cursor).- Distanþã: Împarte o muchie în douã pãrþi în funcþie de o distanþã

setatã. Distanþa se mãsoarã de la punctul de capãt cel mai apropiat de cursor.

Fereastra de indicaþiiPrin alegerea afiºãrii maximizate a Bordului de control (lângã butonul...), bordul se va extinde incluzând indicaþii pas cu pas pentru operaþiile de desenare.



Aura cursoruluiFuncþia Aura cursorului a ArchiCAD-ului este una dintre mecanismele, care ne ajutã la exploatarea preciziei mari a programului.Pentru poziþionarea cursorului cu mare exactitate pe elementele constructive, colþurile ºi laturile elementelor atrag automat cursorulaflat în apropierea lor pe poziþia corectã. Intensitatea acestei atracþii,adicã limita în interiorul cãreia se manifestã acest efect poate fi setatãcu comanda Opþiuni/Preferinþe....

Funcþia Atracþie ne ajutã la poziþionarea automatã pe puncte speciale, de exemplu pe puncte de intersecþie ale muchiilor ºi liniilortrasate, pe proiecþia perpendicularã a originii de construcþie, etc. Unastfel de punct special poate fi punctul de intersecþie al unei linii, alunui arc sau al unei curbe. Forma cursorului aratã tipul punctuluispecial gãsit de ArchiCAD în locul respectiv.

Generarea automatã apunctuluiNu existã posibilitate directã pentru tragerea cursorului pe punctul deintersecþie virtual a douã sau a mai multor elemente.

1) Selectaþi o linie, muchie sau arc ºi poziþionaþi cursorul asupraaltui element (devine o sãgeatã cu Mercedes dacã unealta sãgeatãeste activã, sau simplu Mercedes dacã altã unealtã e activã).

2) Command-ictare (Machintosh) sau Ctrl-clicare (Windows) pentrugenerarea punctului de intersectare.

Observaþie: existã o excepþie: .../Ctrl clicare pe muchia unuiacoperiº în timp ce altul este selectat va aranja planul de acoperiºla muchia comunã (dacã existã) a celor douã acoperiºuri. Mai vezila tehnici ale uneltei Acoperiº, Capitolul 4.



Tragere pe punctul de tangenþã la Cerc/Arc de cercNu existã metodã directã pentru tragerea cursorului pe puncte de tangenþã. Sã se selecteze arcul (arcele) ºi MÃR-clicare (Macintosh)respectiv CTRL-clicare cu cursorul pipã pe oricare element. Astfel s-aucreat punctele de tangenþã, care pot fi utilizate în continuare la construcþie.

Puncte proiectate paralel ºi verticalCu MÃR-clicare (Macintosh), respectiv CTRL-clicare (Windows) se potadãuga puncte la urmãtoarele elemente:

-Pentru definirea unei proiecþii paralele dintr-un anumit punct alunui perete, al unui plan de acoperiº, al unei ºarpante, al uneilinii, al plãcii sau al unei margini.

-Definirea unei proiecþii perpendiculare a unui punct din oriceelement, (locul cursorului pipã) sau a unui spaþiu gol (locul cursorului cruce), în raport cu un perete, placã, plan de acoperiº,haºurã, linie sau o ºarpantã specificatã.

Atracþie la punctul median dintre douã elementeNu existã metodã directã pentru tragerea cursorului pe un punctimaginar median dintre douã elemente. Sunt douã posibilitãþi pentruconstruirea acestor puncte mediane:

- Se deseneazã o linie între cele douã elemente, apoi se marcheazãcu un punct mijlocul liniei de desenare ºi se ºterge linia ajutãtoare.

- Se marcheazã cu un punct primul element (ori cu unealta punct,ori cu una din metodele de mai sus), apoi MÃR/CTRL-clicare peal doilea element cu cursorul pipã.



Direcþii legateOperaþia Direcþii legate funcþioneazã în ArchiCAD asemãnãtorfolosirii echerului respectiv teului la desenarea planurilor.

Se pot utiliza douã direcþii legate:

- legarea coordonatei - dã posibilitatea blocãrii oricãrei date dinfereastra coordonatelor

- legarea unghiurilor - se pot defini perechi de unghiuri folositedes în timpul desenãrii.

Aceastã tehnicã e disponibilã la folosirea oricãrei unelte 2D ºi 3D.

Legarea coordonatelorDeplasarea cursorului se poate bloca cu tastele MODIFICATOR(Macintosh) respectiv ALT (Windows) ºi cu una din tastele x, y, a saur. Astfel valoarea coordonatei alese va primi un chenar în fereastracoordinatelor, acesta arãtând starea blocatã a coordonatei.

Dupã legarea coordonatelor putem da anumite distanþe ºi cuselectarea unor puncte cheie exterioare.

Cu blocarea valorii lui �X� se utilizeazã un liniar pe verticalã, cu blocarea lui �Y� se utilizeazã un liniar pe orizontalã.

Cu blocarea valorii lui �a� se lucreazã ca ºi cu un liniar aºezat oblic.Cu blocarea valorii lui r, putem desena elemente cu lungimi definiteale razei, unde lungimea se precizeazã grafic sau numeric.

Legarea coordonatelor se poate dezactiva cu tastele MODIFICATOR(Macintosh) respectiv ALT (Windows) ºi o tastã diferitã de x, y, a saur, în continuare prin apãsarea tastei SPAÞIU sau cu clicarea în dreptunghiul caracteristicii blocate din fereastra coordonatelor.

Observaþie: Atragerea Cursorului, Cirecþiile legate ºi Grilajulajutor sunt independente unul faþã de celãlalt, deci pot apãreaconflicte ocazionale între ele. Pentru a evita aceastã posibilitate,Grilajul ajutãtor are prioritate faþã de celelalte, iar Direcþiilelegate utilizeazã sau devanseazã Atragerea cursorului (Cursor ...)

Legarea unghiurilorPentru a folosi corect metoda Legãrii Unghiurilor, trebuiesc cunoscutedouã principii de bazã:

- Linii elastice: linia elasticã este o linie groasã, care urmãreºte cursorul fin în timpul desenãrii sau construirii elementelor. Folosirea unghiurilor legate este posibilã numai dacã s-a desenatcu linii elastice.



- Unghi polar: unghiurile legate temporar blocheazã valoarea unghiului de deplasare a cursorului fin în fereastra coordonatelor, ºi în locul acesteia foloseºte unul dintre cele treip e r e c h i d e u n g h i u r i s e t a t e c u , c o m a n d aOpþiuni/Preferinþe/Direcþii legate, sau foloseºte valoarea unghiului interior al elementului (detaliat mai jos).

Metoda unghiurilor legateÎn urma blocãrii valorii unghiului de desenare, se pot alinia sau legaelemente noi în mod exact.

Pentru a folosi metoda unghiurilor legate trebuie:

1) Sã se poziþioneze cursorul fin în apropierea valorii unghiuluidefinit, la care se doreºte alinierea în timpul desenãrii, deci în aºafel încât cursorul sã creeze o linie elasticã.

2) Sã se apase tasta SHIFT, pentru ca sã fie valabilã blocarea.

Lângã unghiul legat, cursorul se poate deplasa oriunde pe ecran, ºi sepoate poziþiona pe orice, fãrã sã se piardã unghiul liniei desenate. Faþãde alte programe de desenare, unde linia elasticã sare de la un unghilegat la altul în cursul miºcãrii cursorului, aici rãmâne pe valoareablocatã.

Pentru a modifica valoarea unghiului liniei elastice:

1) se elibereazã tasta SHIFT ºi se ia o poziþie în apropierea unghiului dorit.

2) se apasã din nou tasta SHIFT.



Specificarea valorilor perechilor de unghiuriMetoda direcþiilor legate se bazeazã pe trei perechi de unghiuri, carese pot seta cu comanda Opþiuni/Preferinþe/Direcþii legate:

Urmãtoarele trei perechi de unghiuri se pot preciza în ArchiCAD:

- Orizontal-vertical - perechile de unghiuri, care determinã direcþiile normale x-y

- Unghiul constant - Care se foloseºte în proiecte, în care apareun unghi repetat. (Exemplu: obiectele dintr-un amplasamentsunt aºezate cu un anumit unghi faþã de un drum.)

- Unghi unic - care se utilizeazã la fel ca Unghiul constant, dar valoarea lui se poate modifica în timpul desenãrii, fãrã sã fieîntrerupt procesul, clicând pe unul dintre butoanele paralel/perpendicular ºi pe o laturã de referinþã.



unghi secundar

unghi primar

unchi unic de 45°

unghiul constant de 30°

vertical / orizontal

originea desenului

Urmãtoarele douã exemple ne aratã, ce efect are metoda Direcþiilorlegate în cursul folosirii uneltei Perete, dacã în timpul desenãrii sauconstrucþiei se utilizeazã tasta SHIFT.

Desenarea unui element nou cu Direcþii legate

Dupã ce a fost selectatã unealta Perete, se poziþioneazã originea linieielastice a elementului, cu clicare se deplaseazã cursorul din origine ºise apasã tasta SHIFT.

ArchiCAD -ul executã urmãtoarele:

1) transferã originea de construcþie în originea liniei elastice (acestlucru îl aratã litera X îngroºatã)

2) cautã acea valoare de unghi legat, care este cel mai aproape deunghiul liniei elastice.

3) blocheazã unghiul liniei elastice conform valorii unghiului ales,iar în final

4) blocheazã valoarea unghiului polar din Fereastra coordonatelorconform unghiului ales, ºi traseazã un chenar în jurul butonuluia:.

Construirea unui element cu Direcþii legate

Dupã ce s-a selectat un element cu unealta Sãgeatã (sau cu SHIFT-clicare dacã altã unealtã este activã), se clicheazã pe linia dereferinþã a elementului, sau pe capãtul liniei de referinþã, ca aceastasã fie deplasatã sau alungitã. Dacã apare Linia elasticã, tasta SHIFTse þine apãsatã, ArchiCAD -ul se va executa urmãtoarele:

1) cautã un Punct cheie în jurul cursorului. Punctul cel mai apropiat ce se poate alege va fi Originea de construcþie

2) deplaseazã Originea de construcþie în cel mai apropiat Punctcheie (originea va fi marcatã cu un X îngroºat)

- Dacã originea se mutã pe poziþia iniþialã a Punctului cheiedeplasat, atunci mecanismul de Direcþii legate se va referi la vectorul de deplasare al Punctului cheie.



Acesta înseamnã cã punctul de capãt se poate deplasa orizontal,vertical sau în celelalte direcþii legate.

- Dacã originea se mutã pe celãlalt capãt al elementului sau allaturii, atunci valorile Unghiurilor legate vor avea efect asupraelementului sau laturii, deci tot elementul se poate poziþiona orizontal, vertical sau oblic, conform unei valori de Unghi legat.

- Dacã originea nu s-a deplasat în poziþia corectã, se elibereazãtasta SHIFT, se aºeazã cursorul mai aproape de punctul dorit ºise apasã încã o datã pe tasta SHIFT.

Punct cheie posibilLa construirea elementelor liniare ArchiCAD-ul alege dintre cele douãcapete ale liniei de referinþã pe cel mai apropiat de cursorul fin.

La construirea elementelor plane (placã, acoperiº, haºurã-poligon)ArchiCAD-ul selecteazã dintre punctele învecinate punctul care se aflãcel mai aproape de cursorul fin (exemplu: cele douã puncte învecinatepunctului cheie al conturului plãcii).

Pe deasupra ArchiCAD -ul selecteazã valoarea unghiului cel maiapropiat de direcþia formatã de cãtre cursorul fin din originea de construcþie.

În funcþie de tipul dreptunghiului ativat din fereastra de dialogPreferinþe/Direcþii legate, ArchiCAD-ul alege din urmãtoarelepatru perechi de unghiuri posibile:

- Orizontal/Verical



- Constant- Unic- Unghiul intern propriu al muchiei construite.

Observaþie: Dacã se aflã n capete de muchii în originea de construcþie, atunci ArchiCAD -ul poate sã aleagã dintre nunghiuri (exemplu: douã muchii învecinate al conturului plãcii).

ArchiCAD -ul în continuare:- blocheazã direcþia liniei elastice la valoarea unghiului legat aflat

cel mai aproape.- blocheazã valoarea unghiului polar din fereastra cooronatelor

conform unghiului ales, ºi traseazã un chenar în jurul butonuluia: pentru a confirma blocarea.

Alegerea între coordonatele legate ºi Unghiurile legateÎn cele mai multe cazuri, metoda Unghiurilor legate e mai simplã, mairapidã ºi mai uºor de utilizat faþã de Coordonatele legate, în anumitecazuri însã aplicarea ei prezintã dificultãþi.Urmãtoarele douã exemplene aratã cazuri în care folosirea coordonatelor legate dau rezultate maibune.

Blocarea înainte de începerea desenãriiDacã se doreºte blocarea unei coordonate înainte de începerea desenului, coordonata legatã e singurul drum posibil. Unghiurilelegate se pot utiliza numai la liniile elastice, deci valorile unghiurilorlegate se pot selecta numai dupã începerea desenãrii.



Coordonatele de miºcare a cursorului.

Distanþa cursorului în direcþe radialã.

Poziþia cursorului pe orizontalã.

Construirea elementelor aranjate pe linie

Dacã trebuie construit un element, care conþine unghiuri legate, darpe de altã parte trebuie sã fie aliniat orizontal sau vertical la un element existent, atunci se pot aplica împreunã coordonatele legate ºimetoda introducerii numerice, dupã cum urmeazã:

1) se începe desenarea elementului2) se selecteazã punctul dorit al elementului existent pentru

aranjarea dupã o linie.3) se blocheazã coordonata X sau Y4) se tasteazã a ºi unghiul dorit (se observã cã metoda Unghiurilor

legate nu se mai poate aplica, dacã o coordonatã deja e blocatã)5) se tasteazã încã o datã a pentru a verifica modificarea.6) sã se tasteze ENTER pentru a încheia operaþia.



Construirea poligoanelorÎn ArchiCAD se gãsesc patru elemente de tip poligon, care suntasemãnãtoare din punct de vedere al executãrii ºi a construcþiei lor.Acestea sunt urmãtoarele: placa, planul de acoperiº, haºurã ºiîncãpere. Aceste elemente posedã numeroase unelte de construcþiecomune, pe care le prezentãm în continuare.

Mai vezi: Posibilitãþile suplimentare accesibile în fereastra 3D lalucrul în fereastra 3D mai jos în acest capitol.

Trasarea conturului poligonuluiConturul de poligon se poate realiza prin douã moduri:

- prin trasare manualã, cu ajutorul metodelor geometrice disponibile în cazul uneltei date;

- clicând pe punctele cheie al unui poligon existent sau pe muchiileºirului de elemente liniare (pereþi, linii, arce, curbe)

Dacã lanþul elementelor liniare nu este închis, ArchiCAD-ul alcãtuieºte poligonul: va închide automat cu un segment drept.

Un plan exterior sau interior al unui ºir de pereþi se poate selecta,indiferent de direcþia liniei de referinþã, prin clicare pe un colþ exterior sau interior al peretelui.

Prin utilizarea uneltei Baheta Magicã (sau combinaþia space-click) peuna din muchiile sau nodurile unui poligon sau ... de elemente lineare.Rezultatul obþinut prin folosirea Bahetei Magicã depinde de setãrileuneltei respecive. Acest lucru este foarte important la trasarea conturului unui poligon cu Bagheta magicã. În funcþie de metoda geometricã activã, puteþi crea pereþi pe conturul polgonului sau omasã de zidãrie în interiorul conturului.

La trasarea poligoanelor sau lanþurilor de elemente, elementele circulare sau curbe vor fi aproximate cu segmente lineare sau curbeconform setãrilor din fereastra de dialog a Baghetei Magice.



Trasarea directã (manualã) a conturului nu este posibilã. Segmentelese pot curba în modul descris în capitolul "Modificarea conturuluipoligonului".

Observaþie: Poligonul de încãpere se poate realiza simplu, prin clicarea în interiorul unui spaþiu închis (ex.camerã). ArchiCAD-ul calculeazã automat limitele poligonului.

Mai vezi: Decrierea Ferestrei de dialog Trasarea curbelor la MeniulEditare, Capitolul 5.

Crearea golurilor în poligoaneDeseori avem nevoie de crearea unor goluri în poligoane, pentruaºezarea diferitelor obiecte, de exemplu scãri, sau formarea poduluideschis.

Programul va interpreta ca gol, dacã dupã marcarea unui poligon îninteriorul acestuia se deseneazã.

Oservaþie: Dacã s-a uitat marcarea poligonului înainte de a creaîn interiorul acestuia un nou poligon, noul contur nu va fi interpretat ca gol, ci ca un poligon. Pentru verificare se selecteazãpoligonul în imaginea planului. Dacã au fost create goluri, pe conturul exterior ºi interior al poligonului apar punctele de marcare. Dacã nu s-a reuºit crearea golului, se pot selecta ºiºterge poligoanele create din greºealã.Se pot crea poligoane de forme oarecare prin metoda SPAÞIU-clicare, prezentatã mai sus. Golul este o zonã neutrã, ºise utilizeazã ca ºi alte spaþii libere ale suprafeþei de lucru. Golulse poate folosi la anularea selectãrii poligonului sau la creareaunui poligon nou, independent, în interiorul golului.



Observaþie: Dacã conturul unui gol creat intersecteazã conturul exterior al poligonului din jurul sãu, sau conturul altor goluri,programul transmite un mesaj de avertizare, totuºi conturulgolului se va realiza.

Deplasarea golurilor în interiorul poligoanelorGolurile create în plãci, acoperiºuri sau haºuri se pot modifica cu toatecomenzile din meniul Editare, fãrã modificarea elementului în jurulgolului.

Dacã se aplicã unealta Sãgeatã sau dacã se clicheazã cu cursorulMercedes pe conturul golului, golul s-a selectat fãrã elementul dinjurul lui. Dupã selectare, golul poate fi mutat liber, roti, oglindi saumultiplica.

Dacã se clicheazã pe gol cu cursorul Pipã, se selecteazã întregul element înconjurãtor, împreunã cu toate golurile din acesta.Golurile se pot deplasa ºi cu unealta selector de suprafaþã. Se traseazãsuprafaþa de selectare în jurul întregului gol, apoi se defineºte vectorulcu care se doreºte deplasarea golului.

Avertizare: Dacã s-a selectat doar o parte a golului cu Selectorulde suprafaþã, la întindere acesta se va deforma.

Zonele sunt poligoane speciale, golurile aºezate în interiorul acestoranu se pot selecta ºi construi separat. Deplasarea ºi modificareagolurilor este posibilã numai cu unealta Selector de suprafaþã.

Modificarea conturului unui poligonPuteþi modifica conturul unui poligon (inclusiv golul din el) la muchiisau vârfuri.

Orice poligon poate fi modificat numai atunci, când unealta care l-acreat este selectatã în Biblioteca de unelte.

Dacã clicaþi pe muchia sau vârful unui poligon selectat ºi þineþibutonul apãsat, apare o paletã desãfºurabilã. Eliberarea butonului peiconul dorit vã va permite executarea operaþiei.



Crearea muchiilor de poliginDacã se clicheazã pe o muchie a poligonului selectat ºi butonul mouse-ului se þine apãsat, va apãrea o paletã desfãºurabilã.

- aºezãrii unui punct cheie pe muchia poligonului, apoi se tragela locul dorit. Prin clicare dublã punctul cheie se poate aºeza pemuchie fãrã deplasare.

Observaþie: Nu se poate aºeza punct cheie pe segmente curbe.Dacã se clicheazã pe un segment curb, acesta va fi schimbat cucoarda lui.

- se curbeazã un segment drept prin deplasarea unui punct al acestuia. Arcul astfel obþinut intersectezã punctul deplasat,respectiv cele douã puncte de capãt ale muchiei iniþiale.

Observaþie: Dacã segmentul curb intersecteazã oricare altãmuchie a poligonului, ArchiCAD-ul trimite mesaj de eroare, daroperaþia nu se va ºterge.

- Redimensioneazã grafic muchia poligonului. Punctele decapãt ale muchiei alese vor fi înlocuite prin întinderea ambelormuchii vecine în propria direcþie. Dacã din acþiune rezultã unpoligon, care se autointersecteazã, ArchiCAD va regulariza formapoligonului.



Observaþie:Dacã încercaþi sã redimensionaþi un poligon pe unuldin segmentele curbe, ArchiCAD va reduce raza astfel încât arculce rezultã sã intersecteze sau sã fie tangent cu una din muchiilevecine.

- se extinde poligonul existent prin definirea unui poligon nou sauutilizarea Baghetei Magice pentru unul existent. Poligonul noutrebuie sã se intersecteze cu cel existent sau sã aibe o muchiecomunã.

- se substrag muchii din poligonul existent. Operaþia este inversacelei precedente. În acest caz aria ce se intersecteazã cu poligonulexistent va fi substrasã.

Observaþie: când se lucreazã cu poligoane de tip diferit paletadesfãºurabilã va conþine ºi alte icoane, care permit transformaþiispecifice uneltei respective. Mai vezi descrierea tehnicilor specifice diferitelor unelte la Capitolul 4.



Construirea punctelor cheie de poligonDacã se clicheazã pe un punct cheie al unui poligon din unealta activã,pe paleta desfãºurabilã ce apare, se poate alege între urmãtoareleposibilitãþi:

- prinderea ºi mutarea punctului cheie. Muchiile aferente vorurmãri mutarea. Punctul cheie se poate anula prin unirea acestuia cu un punct cheie învecinat.Dacã punctul cheie se uneºte cu un punct cheie mai îndepãrtat,porþiunea mai micã a poligonului se va ºterge.Dacã punctul cheie se transferã astfel încât laturile poligonuluise intersecteazã, programul ne va avertiza.Dacã se transferã un punct de capãt ale unei muchii curbe, segmentul de arc se poate întinde astfel încât unghiul central(raportul arc-coardã) va rãmâne identic.

- rotunjirea vârfului poligonului. Curba tangentã astfel obþinutã se poate seta în fereastra de dialog Raza de rotunjire.Unghiurile se pot seta doar unul câte unul, dar dupã setarearazei, în cazul urmãtoarelor rotunjiri trebuie trebuie doar sã seclicheze pe vârful respectiv, apoi în fereastra de dialog trebuie evidenþiatã raza.

Dacã curba de rotunjire trece peste vârfurile învecinate, atuncimãrimea razei va scãdea pânã ce punctul de capãt al arcului va fi celmai apropiat vârf din vecinãtate.În cazul segmentelor curbe de poligon, rotunjirea se va face în acelaºimod.



- Redimensionarea întregului poligon. Muchiile vor fi înlocuite ºicomprimate/întinse. Dacã din acþiune rezultã un poligon ce seautointersecteazã, se produce reularizarea automatã.

- modificarea dimensiunii întregului poligon. Valoareamãririi sau a micºorãrii se poate seta în fereastra de dialog ceapare. Dacã se clicheazã pe butonul OK, operaþia selectatã se vaexecuta, muchiile se vor alungi. Dacã din operaþie rezultã unpoligon ale cãrui laturi se intersectezã, va apare un mesaj deavertisment.

- extinderea sau substragerea muchiilor (a se vedea mai sus laEditarea muchiilor poligonului).

Observaþii: când selucreazã cu un perete sau o reþea spaþialã,paleta desfãºurabilã va conþine un icon suplimentar specific acestor unelte, care vã permit sã scurtaþi sau întindeþi linia dereferinþã a peretelui poligonal, respectiv sã modificaþi înãlþimeaproiectelor din reþea. Mai vezi tehnicile uneltelor Perete ºi Reþeaspaþialã, Capitolul 4.

Poligoane ºi suprafeþe selectate cu unealta selector desuprafaþãPunctele cheie poligon aflate pe suprafeþe selectate cu unealta selectorde suprafaþã se pot transfera împreunã.Descrierea acestuia vezi la capitolul 4, referitor la unealta Selector desuprafaþã.

Tãierea poligoanelorPoligoanele se pot tãia cu comanda Editare/Taie în doi (vezi descriereaacesteia în capitolul 5).La tãierea poligoanelor se utilizeazã linii drepte sau muchii. Aceastãoperaþie nu afecteazã încãperile.



Formele cursoruluiCând lucraþi în ArchiCAD veþi observa cã în locuri ºi situaþii diferitecursorul îºi va schimba forma, informându-vã despre relaþia sa cu elemente existente sau acþiuni pe care trebuie sã le executaþi.

În Anexa de la sfrârºitul acestei cãrþi veþi gãsi o listã completã aformelor cursorului în ArchiCAD.

CorectareButonul renunþãDacã în cursul unui ºir de operaþii (exemplu la proiectare sau la execuþia unei transformãri) ne rãzgândim înainte de terminare, atunci se clicheazã pe butonul Renunþã al Bordului de control.Dacã dorim ca ºirul de operaþii (exemplu: s-a început desenarea uneilinii, apoi s-a selectat butonul paralel sau perpendicular ºi s-a desenat un vector) sã fie anulat total, atunci operaþiile se pot anula perând unul câte unul clicând în mod repetat pe butonul Renunþã. Dacãîn timpul unei astfel de operaþii se schimbã unealta activã, atuncitoatã operaþia se ºterge.

Nu trebuie / Totuºi trebuiePentru anularea operaþiilor încheiate se foloseºte comanda Editare/Nutrebuie. Se pot anula Maxim 99 de operaþii prin apelarea repetatã laaceasã comandã. Pentru anularea comenzii �Nu trebuie� se foloseºtecomanda �totuºi trebuie�.

ªtergereElementele nedorite se selecteazã, apoi se ºterg cu comandaConstruire/ªtergere sau cu apãsarea tastei DEL. Sã se verifice cuatenþie, ca numai elementele nedorite sã fie selectate. Eventualeleºtergeri greºite se pot reface cu comanda Construire/Nu trebuie.



Alte metodeSe poate întrerupe operaþia de desenare, dacã:

- în timpul desenãrii se apasã tasta DEL- se schimbã unealta în timpul operaþiei- se apasã una dintre tastele SÃGEATÃ SUS, JOS, STÎNGA,

DREAPTA.

Lucrul în ferestrele Secþiune/FaþadãFerestre S/F sunt generate prin plasarea liniilor de secþionare în plancu unealta S/F.

Odatã ce s-a definit o linie de secþionare, numele S/F corespunzãtoareapare în meniul ierarhic corespunzãtor în meniul Fereastrã ºi poate fideschisã prin clicarea pe numele ei.

Existã douã tipuri de S/F: Modelul dinamic, care este legat de model ºipoate fi editat interactiv cu Planul, ºi Desenul static, care sunt deseneeditabile independente.

Ferestrele modelModelele sunt secþiuni sau faþade ale construcþiei digitale. Ele suntcompuse din elemente de construcþie ºi orice schimbare efectuatã într-o fereastrã S/F va fi automat preluatã de Plan ºi odatã cu activarea, de celelalte ferestre SF.

Ferestrele Secþiune/Faþadã model sunt editabile, dar aici nu se potcrea elemente noi, cu excepþia duplicãrii Ferestrelor ºi Uºilor exis-tente.

Observaþie: Chiar dacã se copiazã ºi se insereazã elemente de construcþie, se obþin doar elemente simple de desen.





Schimbãrile efectuate pe elemente de construcþie în fereastra 3D saualte ferestre SF vor apare atunci când se activeazã din nou fereastraSecþiune/Faþadã sau se alege Afiºare/Reconstruieºte Modelul. Procesulde reâmprospãtare funcþioneazã numai pe elemente de construcþie, elementele adiþionale 2D rãmân neschimbate.

Elementele construcþie pot fi modificate doar în Fereastra de dialogSetãri sau în Paleta Info.

Atenþie: ªtergerea unui element de construcþie în fereastraModel va ºterge elementul atât în Plan, cât ºi în modelul 3D.

Ferestrele tip DesenModelele pot fi transformate în simple Desene prinAfiºare/Transformã secþiune/faþadã. Toate elementele de construcþie vor fi astfel transformate în linii ºi haºuri. Se pot adãugaelemente de desen la aceastã fereastrã cu elemente de desen 2D, se potplasa obiecte 2D ºi blocuri de text, chiar prin procedeulcopiazã/insereazã.

Schimbãrile efectuate se pot afiºa în fereastra Desen prinAfiºare/Redeseneazã SF. În acest caz elementele adiþionale rãmânneschimbate, în afara cotelor asociative.

SelecþiaConþinutul ferestrei SF depinde de setãrile alese pentru linia de secþiune ºi nu de ceea ce este selectat în mod curent în Plan.Elementele selectate în Plan nu afecteazã ferestrele SF în nici un fel.



Selecþia fãcutã în fereastra SF este total independentã de orice altãselecþie din alte ferestre.

Editarea în Secþiune/FaþadãCând lucraþi într-o fereastrã SF puteþi folosi multe din funcþiunileoferite de baza de meniuri, biblioteca de unelte, bordul de control, bordul de coordonate ºi paleta vederi.

Salvarea Secþiune/FaþadãSF sunt salvate odatã în proiectul, dar este posibilã salvarea acestorferestre ºi ca fiºiere separate într-o varietate de formate desen princomanda Fiºier/Salveazã ca...

Mai vezi:Unealta SF în Capitolul 4 ºi comenzile meniului Afiºare, Capitolul 5.

Lucrul în fereastra 3DÎn ArchiCAD 6.0 fereastra 3D este un mediu interactiv în care puteþi:

- sã creaþi ºi sã editaþi elemente 3D- sã schimbaþi punctul de vedere ºi proiecþia, deci sã vã deplasaþi

în Clãdirea Virtualã.

Când fereastra 3D este activã, o paletã suplimentarã Navigare 3D vaapare pentru controlul editãrii ºi navigaþiei.

Subcapitolele de mai jos se vor concentra pe conceptele ºi tehnicilecare diferã de cele întâlnite în editarea din Plan ºi SF.

Reguli de bazã pentru EditareÎn fereastra 3D poziþia cursorului este interpretatã ca spaþialã, deºiecranul este 2D. Pentru compensarea acestei "dimensiuni pierdute" sefolosesc mai multe reguli ºi legãri.

Biblioteca de unelte ºi Fereastra 3DCând fereastra de unelte 3D este activã, biblioteca de unelte blocheazãtoate elementele 2D. Toate uneltele 3D sunt accesibile.

Originea utilizatorului în 3DÎn interiorul ferestrei 3D originea utilizatorului ºi axele x, y ºi z suntafiºate cu linii negre groase. Liniile au 1 m lungime.

Pentru a muta originea utilizatorului în 3D efectuaþi una din urmãtoarele operaþii:

- apãsaþi Alt-Shift ºi atingeþi orice punct cheie al unui element fãrã clicare.

- clicaþi pe butonul Orogine în bordul de coordonate ºi clicaþi pe unnod de element, o suprafaþã sau un spaþiu gol. Aceasta va miºcaoriginea fãrã sã schimbe cota de înãlþime.

Observaþie: Deplasarea originii pe o suprafaþã este posibilã doarîn modul Linii Ascunse sau Colorat.

Originea utilizatorului are mai multã semnificaþie ca în Plan:

- Dacã Gravitatea este dezactivatã, cota sa de înãlþime determinãcota de poziþionare a noilor elemente.

- În Bordul de coordonate valorile z pot fi citite în raport cu cota±0,00 Proiect sau Originea Utilizatorului.

- În ferestrele de dialog setãri valorile de elevaþie sunt în raport cuOriginea utilizatorului în locul cotei nivelului.



Controlul Editãrii în Paleta Navigaþie 3DPaleta Navigare 3D ajutã la orientare în 3D. Posibilitãle de control alnagigaþiei vor fi descrise mai jos.

Paleta mai conþine o serie de funcþiuni pentru editarea în 3Dincluzând butonul Editare comutatorul (Switch) Cursor Inteligent.

Butonul Editare

Pentru editarea elementelor clicaþi mai întâi pe butonul Editare (cuicon sãgeatã) în zona Editare-Deplasare a paletei de navigare 3D.

Aceasta activeazã modul Editare. În biblioteca de Unelte, toatetipurile de element de construcþie 3D vor fi accesibile.

Butonul Cursorului inteligentDin cele douã butoane de sub butonul Editare cel din dreapta con-troleazã modul de atragere a cursorului.

- Dacã butonul este dezactivat, cursorul se miºcã în planul curentde editare ºi este atras numai de noduri ºi muchii situate în acestplan.

- Dacã butonul este activat, se pot gãsi toate muchiile, liniile de referinþã etc. ale elementelor care sunt afiºate în fereastra 3D.În procesul de creere sau editare a elementelor poziþia nodurilorce atrag cursorul este întotdeauna proiectatã pe planul curent de referinþã. Astfel puteþi elinia elemente la alte elemente, situate deasupra sau dedesupt.

Butonul liniilor de cursor

Acest buton se aflã în partea stângã sub iconul sãgeatã.Dacã este activat, cursorul ºi axele de coordonate sunt legate de "liniide cursor" dotate cu pãtrate de ... pentru a localiza poziþia cursoruluiîn spaþiu.

Atragerea cursorului ºi selectareaComportamentul cursorului în relaþie cu elemente existente ºimetodele de selectare a lor au fost descrise mai sus. Paragrafele urmãtoare sunt concentrate pe funcþiunile specifice 3D.



Noduri ºi Muchii

În fereastra 3D cursorul inteligent este atras de urmãtoarele noduriale elementelor de construcþie:

- Pereþi simpli: linia de referinþã ºi punctele cheie la bazã,punctele cheie la partea superioarã.

- Pereþi poligonali muchii ºi puncte cheie la bazã, punctecheie la partea superioarã.

- Deschideri în pereþi: punctele cheie ale golului de zidãrie peambele pãrþi ale peretelui.

- Obiecte ºi lãmpi: aceleaºi puncte cheie de la baza elementuluica în Plan. Obiectele noi din ArchiCAD 6,0 au ... puncte cheie lavârf.

- Planºee: Toate punctele cheie ºi muchiile din planul superior.- Acoperiºuri: Puncte cheie ºi muchii în planul superior. Dacã

acoperiºul este selectat, se adaugã punctele de capãt ale liniei depantã.

- Reþele spaþiale: puncte cheie ºi muchii la bazã, punctele de cotãdin noduri.

Suplimentar, cursorul va indica intersecþii, relaþii tangenþiale ºi perpendiculare ca în Plan. Aceasta funcþioneazã numai în cazul deintersecþie realã.

Gãsirea punctelor cheie ºi muchiilor ascunse

În modurile de reprezentare cu linii ascunse ºi colorat cursorul nupoate fi atras de puncte cheie ºi muchii invizibile.

Pentru a le gãsi:

- Selectaþi un element. Atunci punctele cheie ascunse vor fi marcateºi cursorul va reuºi sã le prindã.

- Treceþi la modul cu linii. Toate punctele cheie ºi toate muchiile vorfi accesibile.



Metode de selectare

- Selectarea prin puncte cheie sau muchii.

Funcþioneazã la fel ca în plan.

- Selectarea prin suprafeþe.

Se poate selecta orice element prin clicarea pe orice punct aflat pesuprafaþa sa cu unealta sãgeatã, fãrã gãsirea vreunuia din punctelecheie. Procedeul funcþioneazã ºi în modul linii, dar aici nu aveþi indiciivizuale despre suprafaþa vizibilã.

Aceastã metodã funcþioneazã numai cu unealta Sãgeatã. Shift+clicarela altã unealtã cere gãsirea unui punct cheie sau muchii la fel ca înplan.

- Selectarea prin arii.

Apãsaþi butonul mouse-ului, în unealta Sãgeatã, oriunde în afara unuipunct cheie sau muchii ºi deplasaþi mouse-ul þinând butonul apãsat.Veþi desena un dreptunghi de selectare ca ºi în Plan. Toate elementelecu punct cheie în interiorul dreptunghiular vor fi selectate.

Fãrã pãtrate de selectare

Dacã toate pãtratele de selectare ale unui element sunt în afara ved-erii curente, elementul nu poate fi selectat.

Aceasta înseamnã cã într-o vedere mãritã cu un perete sau planºeunelãsând fond gol în desen puteþi desena dreptunghiuri de selectaresau deselecta elemente clicând pe suprafaþa acestui element, fãrãriscul de a-l deplasa fãrã sã ºtiþi.

Deºi pare restrictiv, aceastã regulã este de mare ajutor la lucrul cuinterioarele.

Totuºi, dacã folosiþi metode de selectare automatã, ca comanda Alegetoate sau folosind paleta Gãseºte ºi selecteazã, chiar ºi aceste elemente vor fi selectate.

Vederi-model aranjate ºi puncte de selectare

În cazul vederilor 3D aranjate, ce rezultã dintr-o selectare cu unealtaSelector de suprafaþã sau Utilizarea planurilor de secþionare 3D ºicomanda Secþionare 3D, câteva elemente vor fi doar parþial vizibile.

Dacã elementele sunt selectate, punctele de selectare ale elementuluivor fi afiºate ºi toate punctele cheie ºi muchiile pot fi gãsite de cursor.

La editare o imagine-fantomã temporarã a întregului element va fivizibilã.



Elemente nou plasate sau existente deplasate în afara modelului aran-jat vor dispare din fereastra 3D. Folosiþi comanda Nu trebuie pentru avã întoarce la elemente existente sau ... la Fereastra Plan pentru adeplsaþi acele elemente în locul potrivit.

Folosirea uneltei Selector de suprafaþã

Unealta selector de suprafaþã are urmãtoarele funcþiuni în fereastra3D:

- Folosind primele trei metode din paleta Info puteþi defini prisme.Cu o prismã comanda Alege toate va selecta toate elementeledin interiorul prismei dacã Unealta Sãgeatã este selectatã.Clicaþi pe altã Unealtã ºi folosiþi Alege toate pentru a selectaelementele de acel tip.

- Folosind ultima metodã puteþi desena un simplu dreptunghi carepoate fi folosit pentru copierea imaginii 3D pe Clipboard. Lacomanda Copiazã va apare o fereastrã de dialog cu o serie de opþiuni speciale pentru conþinutul Clipboard-ului.

Unealta Selector de suprafaþã nu poate fi folositã pentru deplasareasau întinderea elementelor în fereastra 3D.

Observaþie: Pentru reglarea finã a poziþiei dreptunghiului deselectare, deplasaþi-l cu unealta sãgeatã (În plan deplasareadreptunghiului presupune folosirea uneltei Selector desuprafaþã).



Construirea elementelor noi în 3DÎn ArchiCad 6.0 elementele de construcþie pot fi create direct în fereastra 3D.

Controlul elevaþieiÎnainte de a începe desenarea unui element, setaþi elementul astfelîncât sã vã asiguraþi cã el va fi poziþionat la cota corectã.

Mai întâi setaþi Gravitatea.

Gravitatea activã:

Cu aceastã funcþiune pereþii, stâlpii ºi elementele de bibliotecã vor fipoziþionate pe planeul sau acoperiºul pe care clicaþi. Elemente de alttip se vor comporta ca transparente, clicarea va face ca elementul poziþionat sã gãseascã primul planºeu sau acoperiº trecând pereþi sauobiect.

Pentru a pãstra o distanþã de la planeu sau acoperiº deschideþi fereastra de dialogsetãri a obiectului ºi setaþi valoarea "Pânã la elementul dedesupt" doritã. Dacã specificaþi o distanþã, cursorul se vadeplasa tot pe suprafaþa planºeului sau acoperiºului, iar un mic triunghi care se miºcã cu el va marca poziþia elementului pe careurmeazã sã-l poziþionaþi.

Câmpul z în bordul de coordonate va afiºa elevaþia suprafeþei la cursor, în timnp ce paleta Info aratã cotele superioare ºi inferioare aleelementului. Toate aceste valori se schimbã automat când miºcaþi cursorul pe alt planºeu sau acoperiº.

Gravitate dezactivatã:

În acest mod principalul factor este cota la care se aflã OrigineaUtilizatorului. Deplasaþi Originea Utilizatorului la cota doritã înmodul descries înainte, iar în fereastra de dialog Setãri a uneltei setaþivalorile "La originea utilizatorului" sau "La cota 0 priect", dupã nevoie.

Dacã specificaþi o distanþã de la originea utilizatorului, cursorul se vadeplasa în planul orizontal definit de Originea Utilizatorului ºi un mictriunghi care se deplaseazã împreunã cu cursorul va marca poziþiaactualã a elementului în curs de poziþionare.

Câmpul z din bordul dinbordul Coordonatelor va afiºa elevaþia OriginiUtilizatorului, iar Paleta Info aratã cotele superioare ºi inferioare aleelementului.

Aceasta se aplicã ºi la tipuri de elemente pentru care gravitatea nufuncþioneazã: planºee ºi reþele spaþiale.



Elevaþia uºilor ºi Ferestrelor

Elevaþia golurilor în zidãrie este definitã de ferestrele de dialog asetãrii lor ºi se mãsoarã de la baza peretelui în care se poziþioneazã.

Elevaþia ºi Nivele

Fereastra 3D afiºeazã întotdeauna o înºirare anume de Nivele. Tutuºi,nu existã indicii privind apartenenþa elementelor la nivele.

Noile elemente sunt întotdeauna aºezate în cadrul acestei înºirãripenivelul cãruia elevaþia lor corespunde cel mai bine.

Aceasta înseamnã:

- Dacã conþinutul ferestrei 3D a fost definit prin selectare individualã sau cu Unealta Selector de suprafaþã pe un singurnivel, elementele noi vor fi poziþionate pe acest nivel indiferent deelevaþie,

- Dacã un numãr de nivele sunt afiºate ca set în fereastra de dialog "Select Image Items", noile elemente care se înscrie într-unnivel afiºat se adaugã acestui nivel în timp ce elementele plasatefoarte înalt sau foarte jos se adaugã nivelului superior sau inferior.

Notaþi cã aceasta se aplicã doar elementelor nou create. Elementeleexistente vor rãmâne întotdeauna penivelul iniþial, indiferent deajustãrile efectuate în fereastra 3D. Pentru a le deplasa la alt nivel seactiveazã fereastra Plan, se decupeazã elementul ºi se insereazã la altnivel.

Crearea elementelorÎn cele mai multe cazuri crearea unui element nou presupune cu unpas mai mult, decât în Plan. Dupã ce se defineºte poziþia elementuluipe plan orizontal curent, se deseneazã un vector pentru înãlþime.

În toate cazurile dubla clicare în locul desenãrii vectorului de înãlþimeva plasa elementul cu înãlþimea setatã în fereastra de dialog Setãri aelementului.

La desenare folosiþi Butonul Cursorul Inteligent ºi atragerea la elemente.

Pereþi, Stâlpi, Obiecte ºi Lãmpi:

- Introduceþi geometria în plan a elementului cum aþi proceda ºi înplan.

- Clicaþi pentru înãlþime. Reþineþi cã înãlþimea obiectelor din biblioteci mai vechi nu poate di modificatã grafic.



Uºi ºi Ferestre:

- Clicaþi pe o suprafaþã de perete sau linie de referinþã sau la unpunct de intersecþie a liniilor de referinþã a doi pereþi.

- Clicaþi poziþia deschiderii.- Valorile de elevaþie sunt date de setãrile Ferestrei/Uºii.- Clicaþi pe sensul de deschidere. Un mic semn (Stick) vã va da

indiciu privind partea clicatã a peretelui.

Planºee:

- Introduceþi geometria în plan a suprafeþei superioare cum aþi pro-ceda ºi în plan.

- Clicaþi pentru grosimea planºeului.

Acoperiºuri:

- Acoperiºurile nu pot fi create în fereastra 3D. Creaþi-le în plan ºieditaþi-le în fereastra 3D.

Reþele spaþiale:

- Introduceþi geometria ... în plan, aºa cum aþi proceda în fereastraPlanului.

- Clicaþi pe elevaþia planului superior.

Editarea elementelor existenteMai întâi selectaþi elementul pe care doriþi sã-l editaþi.

Editarea cu Unealta SãgeatãClicând pe muchia sau punctul cheie a unui element selectat cu unealta Sãgeatã se va deschide o paletã desfãºurabilã cu patru oper-aþii de editare: Trage, Înalþã, Întindere orizontalã, Întindere verticalã.În afarã de ultima aceste opþiuni sunt accesibile ca comenzi în meniulEditare.

Trage în 3D

Cu ajutorul butonului Trage elementul selectat poate fi deplasat înaltã poziþie. Mai întâi deplasaþi elementul în planul orizontal deeditare ºi clicaþi. Dupã aceasta determinaþi deplasarea pe verticalã.

Cursorul inteligent este sensibil la punctele cheie ale altor elemente,veþi putea deci sã deplasaþi elementul selectat în raport cu mediul încare se aflã.

ªi deschiderile pot fi trase în 3D. Principala diferenþã faþã de Plan estecã deschiderile uºilor ºi ferestrelor selectate pot fi deplasate simultanîn pereþi diferiþi dacã au o poziþie paralelã sau concentricã.



Înalþã în 3D

Cu butonul Înalþã se poate schimba poziþia verticalã a elementelorselectate în mod grafic, în raport cu mediul în care se aflã. Poziþia orizontalã rãmâne neschimbatã.

Întindere pe orizontalã în 3D

Butonul Îndinde pe orizontalã permite întinderea sau comprimareaelementelor de construcþie. Operaþia are loc în plan orizontal, coordinata z rãmâne neschimbatã.

Urmãtoarele elemente pot fi întinse orizontal:

- punctele de capãt ale pereþilor simplã prin deplasarea punctelorcheie ale liniei de rereinþã de la baza peretelui.

- raza pereþilor curbaþi prin deplasarea liniei de referinþã la bazaperetelui.

- unghiul pereþilor curbaþi prin deplasarea punctelor cheie ale liniei de referinþã de la baza peretelui.

- lãþimea ºi adâncimea obiectelor prin deplasarea oricãrui punctcheie a paralelepipedului cuprinzãtor.

Întindere pe verticalã în 3D

Întinderea pe verticalã se poate efectua numai în fereastra 3D.

Urmãtoarele elemente pot fi întinse pe verticalã:

- înãlþimea pereþilor ºi stâlpilor- grosimea planºeelor ºi acoperiºurilor- înãlþimea uºilor, ferestrelor sau obiectelor înþelepte din ArchiCAD 6.0

- distanþa dintre poligonul de bazã ºi suprafaþa superioarã areþelelor spaþiale.



Editarea cu comenzile MeniuLucrând în fereastra 3D unele din comenzile meniului Editare suntinactive. Celelalte pot fi utilizate exact ca în Plan.

Comanda multiplicã funcþioneazã puþin diferit: în locul unei valoricepentru deplasarea pe verticalã se afiºeazã un buton activ/inactiv(On/Off).

Cu butonul inactiv paºii procesului sunt aceiaºi ca ºi în Plan ºi Copiilevor fi poziþionate pe acelaºi plan orizontal ca originalul. Cu butonulactiv se adaugã un pas duplimentar în vederea stabilirii grafice adeplasãrii pe înãlþime.

Vectorul de referinþã necesar pentru majoritatea comenzilor Meniupoate fi început pe un punct cheie de element sau pe o suprafaþã.Pentru începerea operaþiei pe o suprafaþã folosiþi modul Linii ascunsesau Colorat.

Clicarea pe suprafaþã goalã începe editarea pe nivelul ... al OriginiiUtilizatorului.

Editarea elementelor poligonale când unealta lor este activã

Ca ºi în plan, editarea unui Planºeu, Acoperiº sau Reþea spaþialã cuunealta respectivã activã va deschide o paletã desfãºurabilã cu opþiuni de editare operifice uneltei. Acestea funcþioneazã ca în plan cuurmãtoarele posiblitãþi suplimentare:

- Când clicaþi pe puncte cheie ale unui Acoperiº, se adaugã iconul pantei de acoperiº. Alegeþi-l pentru schimbarea pantei

acoperiºului. Reþineþi cã grosimea realã a acoperiºului rãmâneconstantã.

- Clicând pe nodurile unei Reþele Spaþiale ºi alegând iconulElevaþia Nodului, accesibil ºi în plan, puteþi sã miºcaþi nodul peverticalã fãrã sã introduceþi valori numerice.

Paleta de Navigare 3DPaleta de Navigare 3D are unelte ºi posibilitãþi de control pentru:

- schimbarea interactivã a proiecþiei 3D- explorarea spaþiilor 3D (dacã dimensiunea modelului ºi

performanþele calculatorului p ermit)- editarea punctelor de referinþã ale drumurilor de animaþie.

Vederile Perspective ºi Arconometrice au ferestre de control specifice.



Butonul modului de proiecþie din parter dreaptã sus a paletei trece dela un tip de vedere al altul, asemeni butonului ... în fereastra de dialog setare proiecþie 3D.

Controlul Editare-Miºcare conþine:

Butonul modului Editare reprezentat de o sãgeatã cu acest modactiv uneltele de construcþie 3D pot fi folosite pentru editare.

Uneltele de miºcare care permit deplasarea prin fereastra 3D prinschmbarea proiecþiei 3D.

Aceste unelte sunt diferite pentru perspectivã ºi axonometrie ºi pot fimodificate prin activarea modului Miºcare. A se vedea detalii mai jos.Butonul Nu trebuie din partea dreaptã jos pentru renunþarea la ultima schimbare de vedere.

Bazele NavigaþieiNavigaþia este controlatã de Uneltele de Miºcare ºi Modurile deMiºcare. Existã opþiuni diferite pentru axonometrie ºi perspectivã.Toate combinaþiile între Moduri ºi Unelte realizeazã un fel diferit demiºcare.

Indiferent de Unealtã ºi Mod trebuie sã clicaþi în fereastra 3D ãentrua începe miºcarea. Clicaþi mai întâi pe centru imaginii. Se va afiºa oimagina simplificatã a modelului. ArchiCAD va ignora contururile,treceþi la imaginile tip colorat, bloc sau linii (Modele mici pe calculatoare performante produc cele mai bune rezultate).

În mijlocul imaginii va apare un dreptunghi. Aceasta este "suprafaþaneutrã". Dacã clicaþi oriunde între dreptunghi ºi marginea ferestrei, seîncepe miºcarea. Clicaþi deasupra sau dedesupt pentru un tip demiºcare, la stânga sau la dreapta pentru alt tip, în colþuri pentru combinaþia celor douã.

Clicaþi în apropierea dreptunghiului pentru miºcare înceatã, înapropierea marginilor pentru miºcare rapidã. Pentru vitezã constantãþineþi butonul mouse-ului apãsat. Cursorul poate fi tras pentru schimbarea vitezei sau sensului de miºcare. Pentru viteze maximemãriþi fereastra la maxim.



Când vã opriþi se afiºeazã o imagine simplificatã pânã când folosiþiunul din butoanele Uitã-te la, Refã, Nu trebuie sau Mod Editare. Înacest caz imaginea va fi reconstruitã cu setãrile curentã ale ferestrei3D. În vederi axonometrice noua vedere a modelului va fi aranjatã ladimeniunea ferestrei.

Cu uneltele de miºcare se poate clica dublu pe butoanele demãrire/micºorare la baza ferestrei 3D ºi se poate utiliza unul dinbutoanele Aranjeazã la fereastrã, Federe urmãtoare, Vedere precedentã. Nu se poate trasa triunghi de mãrire în interiorul ferestrei3D ºi nu se poate deplasa imaginea.

Navigarea în perspectivãNavigarea în perspectivã este definitã de combinaþia Uneltelor ºiModurilor de miºcare.

Unelte de Miºcare

Existã trei unelte de miºcare în vederile perspectivice

1) Plimbare- Sus-jos: miºcare înainte ºi înapoi pe orizontalã- Stînga-Dreapta: Întoarcere

2) Miºcare lateralã- Sus-jos: miºcare sus-jos- Stânga-Dreapta: miºcare lateralã spre stânga sau dreapta

3) Întoarcere- Sus-jos: vedere sau întoarcere sus ºi jos cu unghi ± 90°- Stânga-Dreapta: Întoarcere.



Moduri de miºcareCele douã moduri de miºcare în perspectivã sunt urmãtoarele:

- Camerã: menþine distanþa fizicã între camerã ºi obiect.

- Blocare Obiect: menþine obiectul curent la centru imaginii (maivazi butoanele "Uitã-te la").

Combinaþiile de Unelte ºi Moduri de miºcare

Combinaþiile urmãtoare existã în vederile de perspectiva: (Reþineþi cãiconul uneltei se schimbã în zona de Editare a miºcãrii potrivit modului ales).

- Plimbarea-camerã: Plimbarea printr-o construcþie, vederi jur-împrejur ºi încãperi.

- Plimbare-Blocare obiect: Miºcare jur-împrejur în exterior, apropiere-depãrtare de Obiect.

- Miºcare lateralã - blocare obiect: miºcare sus-jos, cu privirea menþinutã pe un punct.

- Întoarcere-camerã: camera fixatã într-un punct, privirea întoate direcþiile.

- Întoarcere-blocare obiect: deplasare pesuprafaþa unui "glob desticlã, cu privirea menþinutã peantreu."

Combinaþii de taste ºi trucuri

În cazul uneltelor Plimbare ºi Miºcare lateralã, apãsarea tastei Shiftrealizeazã trecerea la cealaltã unealtã.

La utilizarea uneltei întoarcere, apãsaþi tasta Shift ºi clicaþi spre stânga sau dreapta pentru schimbarea unghiului (Roll).

Alte butoane de control

Clicaþi pe butoanele Uitã-te la..., apoi pe o suprafaþã în fereastra 3Dpentru setarea interactivã a obiectului.

- cu butonul din stânga veþi avea o vedere din faþã a suprafeþei clicate în timp ce distanþa la obiect va fi constantã.

- cu butonul din dreapta punctul clicat va fi obiectul în timp ce poziþia camerei rãmâne neschimbatã.

Este recomandat ca înaintea folosirii modului Blocare obiect sã setaþiun Obiect corespunzãtor prin folosirea acestor butoane sau în fereastra de dialog pentru miºcarea respectivã.



Reþineþi cã puteþi deplasa Obiectul la suprafeþe vizibile numai în fereastra 3D. Pentru a plasa obiectul în spaþiu gol sau un punct ascunsîn clãdire, folosiþi posibilitãþile grafice sau numerice de control ale ferestrei de dialog Setãri proiecþie 3D.

Clicaþi pe butoanele de Resetare pentru normalizarea vederilor distorsionate.

- Butonul din stânga va reseta ... (Roll) la zero, deci linia de orizontva fi din nou în plan orizontal.

- Butonul din dreapta va aduce punctul de observare la celaºi nivelcu Obiectul pentru a realiza o linie de privire orizontalã.

- Butonul glisant Conul de vedere este singurul control al perspectivei care poate fi folosit ºi în modul Editare 3D. Trageþibutonul pentru a schimba unghiul de vedere.

Navigarea în vederi AxonometriceUnealta Miºcare

Unealta Întoarcere este singura unealtã de miºcare în Axonometrie.Clicarea oriunde va începe o miºcare de rotaþie.

Moduri de miºcare

Existã douã moduri de miºcare cu vederi axonometrice:

1) Model- Roteºti modelul în jurul axelor X, Y ºi Z ale proiectului- Sus-jos: rotaþie în jurul axei X- Stânga-Dreapta: rotaþie în jurul axei Z. Aceastã miºcare menþine

... verticale pe verticalã. Pentru rotaþie în jurul axei Y apãsaþitasta Shift.

2) Imagine- Roteºte modelul în jurul axelor X, Y ºi Z ale ecranului.- Sus-jos: roteºte modelul în jurul axului orizontal.- Stânga-dreapta: roteºte modelul în jurul axului vertical. Apãsând

Shift se realizeazãrotaþia în jurul axului perpendicular pe ecran.

Alte controale

Clicaþi butonul "Uitã-te la ..." din stânga pentru vedere din faþã asuprafeþei clicate. Aceasta permite vederi adevãrate a planurilor deacoperiº ºi altor suprafeþe oblice.

Clicaþi pe Resetare pentru nominalizarea vederilor distorsionate.

- butonul din stânga va reda verticalelor poziþia verticalã- butonul din dreapta va genera o vedere lateralã standard

menþionând ... constant.



Constolul AnimaþieiPentru reglarea finã a animaþiilor folosiþi butonul paletei desfãºurabile din partea dreapta sus a paletei.Fãrã camerã selectatã sau cu mai multe camere selectate în Plan veþiobþine urmãtorul meniu:

Aºeazã o camerã în drum

Alegând comanda veþi aºeza o camerã în plan care va corespunde vederii curente din fereastra 3D. Dacã aveþi deja camere în plan, caredefinesc un drum pentru animaþie, noua camerã va fi adãugatã imediat dupã camera activã, marcatã în plan cu conul ei de vedere.Cu o singurã camerã veþi obþine urmãtorul meniu:

- Du-te la precedenta: se întoarce pe drumul animaþiai pentruselectarea camerei precedente.

- Du-te la urmãtoarea: face pas înainte pentru gãsirea urmãtoarei camere.

- Modificã pe cea selectatã: relgeazã camera selectatã pentru acorespunde proiecþiei curente. Folosiþi Comanda atunci, când aþischimbat vederea în fereastra 3D.

- Întoarce vederea la cea selectatã: renunþã la toate schimbãrile efectuate manual ºi aratã modelul 3D aºa cum sevede prin camera selectatã.

- Insereazã o camerã nouã dupã cea selectatã: introduce ocamerã nouã ºi o camerã nouã ºi o selecteazã în plan.

În vederi axonometrice veþi obþine meniul:

- Editeazã proiecþiile presetate: deschide aceeaºi fereastrã de dialog ca cea accesibilã din fereastre Setãrii proiecþie 3D.

- Adaugã proiecþia curentã: salveazã proiecþia curentã listeiproiecþiilor presetate.




UnelteleAcest capitol conþine descrierea generalã a Paletei de unelteArchiCAD, ºi modul de utilizare ºi setare al unor unelte, respectiv utilizarea acestora în timpul lucrului. Explicaþiile referitoare ladesenare ºi la construirea desenului sunt completate cu sfaturi ºi trucuri, unde este posibil.

Paleta de unelteÎn paleta de unelte ArchiCAD se gãsesc numeroase unelte performante de construcþie, care sunt obligatorii în fazele proiectãrii.Unele sunt asemãnãtoare uneltelor obiºnuite din desenul tehnic,altele sunt mai presus de posibilitãþile lucrului manual. Setãrile lorsunt asemãnãtoare în mare majoritate, de aceea ne-am ocupat deprezentarea acestora doar o singurã datã, detaliile specifice fiindprezentate mai târziu

În forma de bazã a paletei uneltele sunt grupate în cadrul unui singur buton iar uneletele specifice apar la apãsarea acestui buton.Pentru a avea simultan acces la toate uneltele, alegeþi opþiunea Extinsdin Paleta plutitoare/Forma paletelor, meniul Fereastra.

Grupe de unelte

Dupã funcþiuni, uneltele se pot clasifica în grupe: Sãgeatã, Selectorde suprafaþã - primele douã unelte servesc la alegerea ºi manipu-larea elementelor de construcþie.

Perete, Stâlp, Fereastrã, Uºã, Obiect, Lampã, Planºeu,Acoperiº, Plasã.Urmãtoarele unelte ne dau posibilitatea desenãrii în plan ºi modelãrii în spaþiu, simultan. Elementele astfel realizate apar ca elemente de construcþie 2D în Plan, iar în fereastra 3D acestea apar

Capitolul 4

ca elemente de construcþie. Descrierea lor ºi componenetele apar înlista componenetelor sau elementelor.

Dimensionare, Dimensionare de razã, Dimensionare de nivel,Cotare de nivel, Dimensionare de unghi, Text, Etichetã,Încãpere

Aceste unelte de dimensionare ºi etichetare dau posibilitatea deaºezare a informaþiilor variate de tip text, legate de elementele de construcþie, în Plan, Secþiune/Faþadã ºi în lista încãperilor.

Haºuri, Linie, Cerc/ Elipsã, Arc, Punct - aceste unelte creeazã doarelemente vizibile în 2D. Ele servesc numai ca elemente ajutãtoare dedesenare, ca puncte de referinþã sau ca ºabloane ale elementelorcomplexe 3D.

Secþiune/Faþadã ºi Camera de luat vederi

Ultimele douã unelte servesc la marcarea faþadelor, secþiunilor, aimaginilor axonometrice ºi în perspectivã, respectiv la marcareatraseelor de deplasare în Plan.O a ºasea grupã de unelte poate sã aparã pentru programe auxiliareexterioare - de exemplu StairMaker.

Accesibilitatea uneltelor.În funcþie de fereastra activã aceste unelte sunt accesibile toate, câteva sau nici una.

- În fereastra plan toate uneltele sunt accesibile- În ferestrele Secþiune/Faþadã uneltele Cotã de nivel, încãpere,

Secþiune/Faþadã ºi Camerã apar gri. Uneltele de construcþie pot fi folosite doar pentru selectarea ºi editareaelementelor, nu se pot crea elemente noi.

- În fereastra simbol 2D Element de bibliotecã numai uneltele de selectare ºi desenare 2D (inclusiv unealta text) suntaccesibile.

- În fereastra 3D numai uneltele de selectare ºi construcþie 3D suntaccesibile.

- În fereastra lista încãperilor sau Imagine model, unealta selectorde suprafaþã este singura accesibilã pentru selectarea unor pãrþiale ferestrei în vederea copierii. Paleta de unelte este ascunsã.

Alegerea uneltelorUneltele se pot alege în mai multe moduri:

- clicarea dublã pe butonul uneltei respective în paleta de unelte


capitolul 4. Uneltele ArchiCAD

- cu ajutorul tastelor SÃGEATÃ SUS/JOS ale tastaturii ne putemdeplasa între butoanele bibliotecii de unelte.

- prin apãsarea tastei SÃGEATA DREAPTA putem schimba unealta folositã cu unealta Sãgeatã. Acest procedeu este util, dacãdorim sã deplasãm rapid sau sã întindem elemente realizate,respectiv sã revenim la desen.

- pe lângã activarea tastei MODIFICATOR (Macintosh) sau ALT(Windows) clicãm pe un element de construcþie existent, pentru aalege unealta cu care o realizãm. Cu aceastã operaþie abordãmparametrii elementului (Vezi paragraful cu Transferul parametrilor, la sfârºitul capitolului).

Ferestrele de dialog. Setãri unelte.Fiecãrei unelte îi aparþine o fereastrã de dialog, unde se poate seta saumodifica apariþia ºi parametrii elementelor ce se deseneazã cu aceasta.Unele din ferestrele de dialog setãri sunt compuse dintr-o parte carese schimbã odatã cu proprietãþile definite, altele au aranjament maisimplu, dar toate conþin o serie de funcþiuni.



În fereastra de dialog putem executa urmãtoarele operaþii:- Specificarea setãrii de bazã a elementelor ce se vor desena (dacã

la deschiderea ferestrei de dialog nu a fost nimic selectat); sau:- Modificarea setãrii elementelor deja existente, dacã acestea au

fost selectate la deschiderea ferestrei de dialog.

Deschiderea ferestrei de dialogFereastra de dialog Setare unelte se poate deschide în mai multe moduri:

- prin clicare dublã pe butonul uneltei;- prin activarea tastei SÃGEATÃ STÎNGA pe tastaturã;- prin alegerea din meniu a comenzii Opþiuni/Setare Unelte, în

timp ce butonul uneltei dorite este aciv.- prin clicare în cãsuþa corespunzãtoare din Paleta info - prin clicare pe un element cu butonul din dreapta (Windows) sau

apãsând tasta Control (Machintosh) ºi alegerea comenzii Setãrielemente.



Valorile de bazã ale "Setãrii Uneltelor"Prin alegerea unei unelte vom desena totdeauna elemente, ale cãrorparametri vor lua setãrile de bazã ale uneltei date. La pornireaArchiCAD -ului programul va încãrca aceste setãri de bazã.Setarea de bazã a uneltei poate fi vãzutã prin deschiderea ferestrei dedialog Setare unelte, dacã nu este selectat nimic. Dacã privim setareade bazã, în colþul drept superior al ferestrei de dialog apare mesajul"Valoare de bazã". Dacã modificãm setarea de bazã a unei unelte, elementele desenate în continuare cu aceasta vor lua caracteristici noi.

Setãrile sunt salvate întotdeauna în cadrul unui proiect, astfel laurmãtoarea deschidere a proiectului rãmân valabile valorile ºi setãrileutilizate ultima datã, ºi putem continua lucrul în acelaºi mediu, încare l-am întrerupt.În afarã de aceasta, prin ieºirea din ArchiCAD toate setãrile sesalveazã în "Fiºierul de Preferinþe", de aceea la urmãtoarea pornire a programului, chiar dacã deschidem un proiect inexistent, în nouasuprafaþã de lucru valorile de bazã vor fi cele utilizate ultima datã.

Observaþie: În cazul pornirii ArchiCAD -ului dupã instalare sauîn cazul lipsei fiºierului "Preferinþe", ferestrele de dialog vor luavalorile implicite. Ulterior, revenirea la setarea implicitã esteposibilã prin alegerea comenzii Fiºier/Total nou, în timp ce se þineapãsatã tasta MODIFICATOR (Macintosh) sau ALT (Windows).

Setarea elementelor existenteVerificarea ºi modificarea setãrii elementelor existente se poate executa selectând elementul, apoi deschizând Fereastra de dialog auneltei respective. Efectul modificãrii ferestrei de dialog Setare unelte depinde denumãrul elementelor selectate:

- Dacã nu este selectat nimic, atunci vor fi afiºate setãrile de bazãactuale, iar în colþul din dreapta sus apar cuvintele "Valoare debazã". Prin modificarea valorilor se poate schimba setarea debazã a uneltei date.

- Dacã s-a selectat un singur element, atunci modificãrile se referãdoar la acest element ºi setarea de bazã nu se modificã.

- Dacã sunt selectate mai multe elemente, atunci sunt valabileurmãtoarele reguli:



1) Numãrul elementelor selectate va apare în colþul superior dreapta al fereastrei de dialog.

2) Modificãrile vor fi valabile numai la acele elemente, care au fostcreate cu unealta activatã. Aceasta înseamnã cã, de exemplu,culoarea peniþei de desenare a unei linii nu se poate modifica dinfereastra de dialog Setãri de plãci.

Observaþie: Asocierile de straturi, respectiv de culoare se potexecuta deodatã pentru elemente diferite, într-un singur pas, înfereastra de dialog creatã în acest scop.

Mai vezi...

A se vedea Capitolul 5, meniul Editare, comanda Editã setul selectat.

3.) Dacã elementele alese nu sunt identice, atunci va apare setareaultimului element selectat.

Observaþii: Cu ajutorul dreptunghiului de selectare desenat cuunealta Sãgeatã se pot vedea setãrile unui element, anulândselectarea elementului, apoi reselectându-l din nou, înainteadeschiderii fereastrei de dialog Setãri.

4) Numai setãrile modificate vor fi valabile pentru elementele selectate, deci trebuie selectate ºi modificate separat toate caracteristicile în oricare dintre elemente alese, chiar dacã în fereastra de dialog Setãri apare valoarea corectã. În unele cazuriaceasta înseamnã cã trebuiesc reintroduse valori, sau trebuie sãse aleagã o nouã haºurã, ca apoi sã se revinã la cea iniþialã, pentru ca aceasta sã se modifice la fiecare element.

Prin modificarea elementelor selectate în fereastra de dialogSetãri nu se modificã setarea de bazã a uneltei curente. Anulândselectarea elementelor alese, se poate vedea în fereastra de dialogdeschisã, cã setarea de bazã nu s-a modificat.Elementul (elementele) selectat(e) se modificã atât în plan, cât ºiîn fereastra 3D, împreunã cu valorile Listei de materiale ataºate.



Transferul parametrilorDacã dorim sã transferãm caracteristicile unui element existent la altelement, nu trebuie scrisã fiecare valoare separat. ArchiCAD-ul neoferã posibilitatea de a transfera caracteristicile unui element existentla un alt element, cu douã butoane. Astfel devine posibilã pe de oparte, modificarea setãrii de bazã a ferestrei de dialog Setãri, iar pe dealtã parte, modificarea parametrilor elementelor existente, fãrãselectarea uneltei ºi fãrã deschiderea ferestrelor de dialog.

Preluarea setãrilor unui element existent

Se apasã tasta MODIFICATOR (Macintosh) sau tasta ALT (Windows)ºi în acelaºi timp se clicheazã pe un element. Cu aceastã operaþie parametrii elementului devin setãri de bazã ale uneltei respective.(Pentru verificare se poate deschide fereastra de dialog.)În timpul transferului setãrilor butonul uneltei va deveni activ. Astfelcu clicarea urmãtoare se poate desena cu caracteristicile elementuluiselectat anterior. Aceastã proprietate a ArchiCAD-ului accelereazã

Observaþie: La clicarea pe elemente diferite suprapuse, se vamodifica elementul desenat cu unealta activã la momentulrespectiv. În acest caz s-ar putea sã fie nevoie prima datã deactivarea uneltei, ºi apoi urmeazã preluarea respectiv transferulsetãrilor.



Cãsuþe de text ºi cãsuþe de cifreModificarea sau introducerea valorilor noi aflate în aceste cãsuþe sepot efectua cu ajutorul mouse-ului ºi a tastaturii. ArchiCAD -ul are la dispoziþie un verificator de corectitudine, care împiedicã înscrierea valorilor greºite. În cazul introducerii unor valori greºite (de exempluînãlþime de perete cu valoare negativã) sistemul ne avertizeazã sonor, dacã se încearcã pãrãsirea zonei respective.În cazul valorilor legate între ele, ca înãlþimea parapetului, valorileconexe recalculate corespunzãtor valorilor înscrise.Aceastã reîmprospãtare se va produce la apãsarea tastei OK sau la

pãrãsirea cãsuþeu.În afarã de selectarea parþialã sau totalã a cãsuþelor cu mouse-ul, pentru modificarea rapidã a cãsuþelor succesive putem utiliza ºi tastaTAB.

În fereastra de dialog se pot folosii ºi comenzile Decupeazã,Copieazã, Insereazã ºi ªterge.

Setãri generale de unelteFerestrele de dialog Setãri ale diferitelor unelte sunt asemãnãtoaredin punct de vedere al funcþionãrii lor.Aceste funcþiuni sunt prezentate aici împreunã. Numai diferenþelespecifice pentru unelte vor fi discutate la uneltele respective.Unele unelte cu un numãr mare de setãri au ferestre de dialog alecãror conþinut diferã în funcþie de tipul de atribut (Parametri, Plan,Model, Listare).

Control general ºi AtributeÎn aceste ferestre de dialog posibilitãþile generale de control suntîntotdeauna afiºate, chiar ºi în acelea al cãror conþinut se schimbã înfuncþie de tipul de atribut selectat. Ele conþin date geometrice, ataºarela straturi ºi butoanele OK ºi Renunþã, care vã permit validarea sauanularea operaþiilor.



Câmpul de nivel verticalCu ajutorul câmpurilor de nivel se poate defini poziþia pe verticalã aunor elemente.

Comanda Setãrile nivelelor defineºte nivelele de referinþã pe verticalãale elementelor structurale.Câmpurile de nivel aratã distanþa pe ver-ticalã faþã de nivelul actual.

Iconul Gravitate selectat determinã plasarea unui element nou creatîn conformotate cu proecþia pe verticalã setatã sau pe suprafaþa unuielement existent.Câmpzrile "de la acest nivel" ºi "de la cota 0.00" se leagã între ele, modificarea uneia atrage modificarea automatã a celeilalte.

Vezi ...Capitolul 5, Meniul Opþiuni, Nivele ºi Gravitate la capitolul 2.

GravitatePereþii, stâlpii, obiectele ºi lãmpile pot fi plasate în relaþie cu nivelulcurent, cu un planºeu sau acoperiº intercalat.

Mai vezi ...

Descrierea Gravitãþii în discutarea Paletei de coordonate, Capitolul 3.

Metode de construcþieCele mai multe unelte au tipuri sau metode de construcþie care pot fialese sau din paleta Info, sau din propria fereastrã de dialog setãri. Ase vedea fiecare unealtã în parte pentr metodele specifice.



Zona de previzualizareElementele de bibliotecã (uºi, ferestre, obiecte, lãmpi, zone) pot fi previzualizate în fereastra lor de dialog.

În partea dreaptã a ferestrei de dialog zona de previzualizare afiºeazãsimbolul 2D, vederea sau axonometria cu linii ascunse, vederea 3D coloratã, imaginea fotorandatã sau notele informative.Dacã sunt selectate mai multe elemente, va apare ultimul selectat.La dreapta ferestrei de previzualizare unul sau douã butoane vã permit sã rotiþi simbolul 2D sau vederea 3D, iar butonul de jos vadeschide un meniu desfãºurabil cu care puteþi afiºa simbolul, vederea3D, imaginea de previzualizare sau chiar notele informative.

Mai vezi ...

Despre cum se poate ataºa o imagine de previzualizare unui elementde bibliotecã, Capitolul 6.

Contur pe alte niveleAfiºarea Obiectelor, Lãmpilor, Planºeelor, Acoperiºurilor sau Planºelorpe alte nivele este controlatã de trei cãsuþe de control, prin care con-turul acestor elemente poate fi arãtat pe toate nivelele, nivelul urmã-tor sau nivelul inferior.Dacã oricare din aceste pãtrate este activ, elementul respectiv poate fieditat pe toate nivelel unde este vizibil, nu numai pe propriul nivel.



Aceastã operaþiune poate fi activatã ºi dezactivatã pentru fiecare caz individual în parte. Pentru reprezentarea elementului pe alte nivele sepot alege tipuri de linii în Opþiuni/Preferinþe/Elemente îndepãrtate.

Meniul desfãºurabil de selecþie a straturilor

Orice desenãm în ArchiCAD, elementul desenat va ajunge într-unuldintre straturile accesibile. În zona derulantã aflatã în partea stângã,se poate selecta stratul ataºat elementelor. Straturile sunt înºirate înordine alfabeticã, cu excepþia primului, care se numeºte Strat Mãr înMacintosh ºi Strat ArchiCAD în Windows.Oricare strat al listei poatefi ataºat unui element. Excepþie fac uºile ºi ferestrele, care aparþinîntotdeauna stratului peretelui din care fac parte.

Straturile vizibile sunt indicate de un ochi deschis, cele invizibile deun ochi închi Simbolul lacãt înaintea numelui stratului aratã dacã stratul respeciv este blocat în vederea prevenirii modificãrilor sau nu.



Se pot selecta ºi straturile invizibile. În cazul în care se doreºtedesenarea pe un strat invizibil vom primi un avertisment, cã stratuluneltei respective este ascuns. În acest caz ori vizualizãm stratul, oriîntrerupem desenarea, ori deschidem fereastra de dialog Setãri deunelte ºi alegem un nou strat.

Nu se poate construi pe straturi blocate. Numele lor apare obturat înlistã. Se poate alege dacã numele lor sã nu fie deloc afiºat prinOpþiuni/Preferinþe/Diverse.

Mai vezi ...

Capitolul 5, Meniul Opþiuni, Straturi.

Butoanele OK ºi Renunþã

Prin clicarea pe butonul OK acceptãm modificãrile. Prin clicarea pebutonul Renunþã se pierd toate modificãrile efectuate în fereastra dedialog.



Atributuri Plan ºi Secþiuni

Paleta ºi câmpul de culoare a peniþei de desenareAceastã zonã este identicã la toate uneltele, însã la unele (ca laDimensionare) programul foloseºte mai multe palete. Culorile se potseta cu ajutorul numerelor de la 1 la 99 aflate în partea stângã, iarclicând pe partea dreaptã putem selecta dintre culorile existente.Între culoarea peniþei ºi numãr se aflã grosimea peniþei.Numãrul setãrii peniþei va fi transcris automat cu deplasarea dreptunghiului de selectare pe paletã.

Paleta este un tabel de culori de 10x10, astfel e uºor sã deducemculoarea din poziþia din tabel: culoarea cu numãrul 23 se aflã pelinia a 3-a ºi coloana a 3-a.Nr. 100 în colþul dreapta jos este rezervat pentru peniþã de fond. Înalte cazuri este obturat.

Mai vezi ...Capitolul 5, Meniul Opþiuni, Peniþe ºi culori.



Paleta tipului ºi numelui linieiAceastã paletã apare la majoritatea uneltelor. Unele permit definireamai multor tipuri de linie pentru componente.Liniile standard pot fi specificate din meniul desfãºurabil. Se pot crealinii de tip individual prin comanda Opþiuni/tipuri de linie.

Mai vezi ...

Capitolul 5 pentru detalii.

Paleta de haºuri ºi tipuri de haºuri

Aceastã paletã care funcþioneazã în mod asemãnãtor cu Paleta deculori a peniþei, este folositã de cãtre uneltele Perete, Stâlp, Planºeu,Acoperiº, Plasã, Haºurã ºi Elemente de bibliotecã.

Haºurile sunt înºirate în ordine alfabeticã, ºi spre deosebire de zonanumericã a paletei de culori, numele haºurii nu se poate transcrie, ciprin deplasarea cursorului pe paletã, acesta se modificã automat.Listele haºurilor ataºate diferitelor unelte vor diferi între ele.În cazul Pereþilor, Planºelos ºi Acoperiºurilor în afarã de haºuri aparîn rândul de jos ºi structurile stratificate posibile, care se pot selectaîn mod identic cu haºurile.

Haºura Peretelui se vede în plan, iar haºurile plãcii, Planului deacoperiº în Secþiune/faþadã.



Reþineþi:

Se pot redefini culoarea haºurii ºi culoarea fondului în câmpurilede peniþe ºi culori. Alte opþiuni de haºuri sunt accesibile înOpþiuni/Preferinþe/Diverse. Se poate alege o setare globalãprin clicarea pe unul din cele trei butoane (Toate haºurile transparente, Foloseºte culoarea de fond a haºurii ºifoloseºte culoarea de fond a desenului). Toate vor afectaapariþia culorii fondului, iar aceasta vã poate ajuta la integrareaîn proiectul dvs. fiºiere din versiuni precedente ArchiCAD.

Mai vezi ...

Lucrul în Secþiune/Faþadã, Capitolul 3 ºi comenzile Tipul Haºurii ºiStructuri miltidtrat (meniul Opþiuni), Capitolul 5.

Atribute ModelFerestrele de control pentru atribute model sunt comune tuturor unel-telor de construcþie. Cele mai multe opþiuni vor fi descrise mai jos, a semai vedea descrierea uneltelor pentru informaþii specifice.

Meniurile desfãºurabile de materialeAceste palete sunt disponibile la orice unealtã 3D, dintre care unele caunealta Perete sau unealta Placã posedã palete diferite pentrusuprafaþe diferite. Pentru selectarea materialului la suprafaþa doritã,se clicheazã pe numele dorit.

Clicând pe butonul lanþ se poate introduce acelaºi material pentrutoate suprafeþele.

În pãtrate se pot vedea culorile suprafeþei.Materialele sunt înºirate în ordine alfabeticã, cu excepþia primului,GENERAL. În imaginile 3D, dacã se selecteazã aceasta ca material,atunci suprafaþa va fi coloratã de cãtre program, utilizând culoareapeniþei elementului.



Elementele de bibliotecã pot avea ºi setãri suplimentare de materialincluse în listele de parametri.

Mai vezi ...

Capitolul 5, comanda Opþiuni/Material.

Aranjarea la acoperiºDacã un element de construcþie (Pereþi, planºee, Elemente de bib-liotecã) este aranjat la un acoperiº prin comanda Aranjeazã laacoperiº, va apare un buton în aceastã parte a ferestrei de dialog,permiþând anularea aranjãrii ºi refacerea elementelor în stareainiþialã.

Mai vezi ...

Procesul aranjãrii este descris la Capitolul 5, Meniul Editare,Comanda Aranjeazã la acoperiº.

Atribute de listarePagina Atribute de listare este comunã tuturor uneltelor de construcþie, cât ºi Uneltelor zonã ºi Haºurã, adicã pentru toate elementele ce pot apare în calcule.

Mai vezi ...

Comenzile meniului Calcue, Capitolul 5 ºi Executã calculele,Capitolul 6.



Câmpul ID

Aceastã zonã se poate folosi numai la elementele 3D.

Fiecãrui element îi aparþine un identificator separat, care se poatevizualiza ºi în lista de materiale, ºi care este depozitat la salvareaproiectului sau a unei pãrþi a acestuia, ca descriere GDL.Textul poate consta din orice caracter, dar lungimea acestuia nu poatesã depãºeascã 15 caractere.

În cazul în care între cele 15 caractere apar ºi cifre, la desenareaurmãtorului element asemãnãtor, aceastã cifrã creºte cu o unitate,astfel fiecare element nou va primi un identificator separat dacã esteactivat butonul Creºtere automatã ID la Opþiuni/Preferinþe/Diverse.Fiecare element va avea propriul ID unic.În cazul multiplicãrii ºi dublãrii elementelor, identificatorul copiei vafi identic cu cel al originalului.În cazul inserãrii elementelor noi pot sã aparã probleme în jurul identificatoarelor, deoarece ArchiCAD -ul nu verificã eventualelecoincidenþe de identificatoare, aceastã problemã intrã în sarcina utilizatorului.

Observaþie: Toate elementele structurale au un identificatorintern, care este generat automat de cãtre program ºi pãstrat încursul proiectãrii.

Observaþie: Modificarea unei caracteristici (exemplu modificarea unei culori ataºate la unealta cu numãr de peniþãdat) are efect asupra tuturor elementelor ce posedã caracteristiciasemãnãtoare, în contrar cu Setare Unelte, unde se modificãnumai parametrul unui element.

Aceastã proprietate se poate exploata dacã dorim sã modificãmculoarea tuturor liniilor în roºu. În loc sã selectãm fiecare linie unacâte una, parcurgând toate elementele, apoi sã modificãm numãrulpeniþei în fereastra de dialog Setare linii, caracteristicile culoriipeniþei se pot modifica într-un singur pas în fereastra de dialog alcomenzii Opþiuni/Peniþe ºi culori.



Observaþie: Modificarea caracteristicilor generale, ca de exemplu modificarea culorii peniþei, nu se pãstreazã dacã copiemelemente dintr-un proiect în altul. În cazul lucrului în grup trebuie avut în vedere acest lucru.

Proprietãþi

Proprietãþile constau din componente ºi descrieri. Elementele deconstrucþie pot fi realizate din componente ca cãrãmizi, izolaþii, mortar care sunt listate prin cod, nume, cantitate ºi unitate demãsurã. Descrierile conþin informaþii suplimentare despre elemente.Existã douã cãi pentru asocierea componentelor ºi descrierilor la elemente de construcþie: dupã criteriu ºi dupã asociere Puteþi asocia variabile la o combinaþie de condiþii ca haºuri, culori de peniþã ºi tipuride element. Pentru a realiza aceasta, aplicaþi Criterii.S-ar putea sã aveþi nevoie de a asocia informaþii suplimentare laelemente selectate, sau sã creaþi asocieri care diferã de criteriilestandard. În acest caz clicaþi �dupã asociere�.Dacã doriþi o combinaþie a celor douã, apãsaþi Dupã criterii ºi asociere.Dacã doriþi sã creaþi o asociere, porniþi prin a o defini direct dinaceastã fereastrã de dialog prin clicare pe Asociere proprietãþi.Numele criteriului sau asocierii va fi afiºat dedesubt. În acest momentse poate retrage o asociere curentã prin butonul Detaºeazã.Alegerea butonului Criterii va obtura celelalte butoane.

Editarea Atributelor unelteiAtributele sunt colecþii globale de straturi, peniþe, culori, materiale,haºuri etc. care sunt accesibile în cazul tuturor uneltelor. Aceste seturide atribute sunt editabile, iar listele ºi paletele din fereastra de Setarea uneltei sunt afiºate.

Observaþie: Schimbarea unui atribut (ca de exemplu schimbarea culorii unei peniþe) afecteazã toate elementele carefolosesc acel atribut. Aceasta este în contrast cu setãrile unelteicare afecteazã caracteristicile unui singur element.



Puteþi profita de acest lucru dacã, de exemplu, doriþi sã schimbaþiculoarea tuturor peniþelor roºii. O opþiune ar fi selectarea tuturora ºischimbarea culorii peniþei în fereastra Setare Linie, la toate nivelele.Altã abordare ar fi schimbarea atributului culoarea peniþei în roºu.

Observaþie: Schimbãrile globale de atribut nu se vor menþinecând elementele sunt copiate dintr-un grup care are standardeinterne proprii.

Mai vezi ...

Accesul la atribute se poate face din meniul Opþiuni, Capitolul 5.

Unealta Sãgeatã

Unealta Sãgeatã se poate folosi la executarea urmãtoarelor operaþii:- Selectarea elementelor structurale ºi anularea selectãrii- Deplasarea ºi întinderea elementelor de construcþie.

Cum unealta Sãgeatã se poate folosi atât pentru selectarea elementelor cât ºi pentru modificarea lor, deseori aceasta este cea mairapidã ºi cea mai uºoarã metodã de editare.

Selectarea elementelorSã deplasãm cursorul Sãgeatã în apropierea marginii sau colþului elementului ºi sã clicãm cu butonul mouse-ului. În jurul elementuluivor apãrea puncte cheie, semnificând cã elementul este selectat.Asemãnãtor putem clica ºi putem trasa dreptunghi de selectare înjurul elementelor.



Toate elementele care au cel puþin un punct cheie în interiorul dreptunghiului de selectare, vor fi selectate, ºi în jurul fiecãruia aparpunctele care aratã selectarea. În acest mod putem selecta cu uºurinþãelemente de tipuri diferite, apoi se poate anula una câte una selectareaacelor elemente care nu dorim sã fie alese.

Când se suprapun mai multe elemente, clicarea succesivã cu cursorulpipã va trece în revistã punctele cheie ale elementelor. Paleta infooferã informaþii vizuale despre ultimul element selectat.În fereastra 3D puteþi selecta elemente prin simpla clicare pesuprafaþa lor.

Mai vezi ...

Editare în 3D, Capitolul 3.

Anularea selectãrii elementelorPentru a anula selectarea unuia sau a mai multor elemente, seclicheazã cu unealta sãgeatã pe elementul respectiv, sau se traseazãun dreptungi de selectare în jurul lor, în timp ce se apasã tasta SHIFT.În acest mod putem anula unul câte unul, sau în grup selectarea elementului (elementelor).Dacã se doreºte anularea tuturor selectãrilor, se clicheazã cu oricareunealtã (inclusiv sãgeatã) pe o porþiune goalã oarecare a suprafeþei delucru ArchiCAD.



Întinderea ºi compresia elementelor

Dupã selectarea unei linii sau unui perete sã se clicheze cu cursorulsãgeatã pe punctul de capãt al elementului, respectiv pe capãtul linieide referinþã. Cu miºcarea cursorului peretele sau linia se va întindesau se va comprima.

1.) Sã se clicheze pe punctul de capãt al peretelui.

2.) Se întinde peretele prin deplasarea punctului de capãt al acestuia pe o altã poziþie, deplasând cursorul.

3.) Peretele se va întinde ºi se va roti în aºa fel , încât punctul decapãt al acestuia sã fie pe noua poziþie.

Observaþie: Se pot întinde simultan mai mulþi pereþi sau maimulte linii selectate, dacã clicãm pe punctele comune de capãt ºideplasãm cursorul.

Obiectele ºi lãmpile pot fi întinse prin deplasarea punctelor cheie.Acest lucru este posibil doar dacã punctele cheie au fost corect definite.

Deplasarea elementelorPentru deplasarea unui element, se clicheazã pe marginea sau pepunctul cheie al elementului selectat ºi se miºcã cursorul. Elementul,datoritã miºcãrii cursorului, se va deplasa dupã direcþia vectoruluidat.



Acestã funcþie acþioneazã ºi dacã sunt selectate mai multe elemente înacelaºi timp, în acest caz toate elementele se vor deplasa dupã acelaºivector.

Tasta sãgeatãApãsarea tastei sãgeata dreaptã determinã trecerea de la unealtafolositã ultima datã la unealta sãgeatã, accelerând trecerea la unealtaSãgeatã sau o operaþie de editare ºi întoarecearea la unealta folositã.

Unealta Selector de suprafaþãUnealta selector de suprafaþã se foloseºte pentru selectarea în grup a elementelor ArchiCAD. Domeniul ei de aplicare este identic cu domeniul uneltei sãgeatã, ºi este deosebit de util laselectarea ºi la deplasarea grupurilor de elemente.

Moduri de selecþieUneltei selector de suprafaþã aparþin douã moduri de selecþie,în paleta info.Modul selecþie de suprafaþã pe un nivel ne dã posibilitatea selec-tãrii, modificãrii, ºtergerii, tãierii/copierii/inserãrii elementelor innivelul curent.



Modul selecþie de suprafaþã pe toate nivelele ne dã posibilitateaselectãrii, modificãrii, ºtergerii, tãierii/copierii/inserãrii elementelor intoate nivelele proiectului.Aceste controale sunt obturate în fereastra 3D.

Trasarea dreptunghiului selector de suprafaþãCa prim pas în selectarea ºi construcþia cu unealta Selector desuprafaþã, trebuie definitã o suprafaþã de selectare dreptunghiularãsau poligonalã, alegând între 3 moduri geometrice. Sunt accesibiletoate uneltele ajutãtoare de construcþie, inclusiv butoanele decomandã ºi introducerea numericã a datelor.Dacã s-a început trasarea suprafeþei într-un punct greºit, atunci oritrebuie terminatã ºi începutã din nou, ori se clicheazã pe butonulRenunþã, ºi se redeseneazã suprafaþa.

- Dacã se clicheazã pe un punct cheie sau pe o muchie în interiorulsuprafeþei, atunci cursorul va lua forma de Pipã sau Mercedes.Dacã acum se miºcã cursorul, suprafaþa selectatã împreunã cutoate punctele cheie ºi muchiile cuprinse în interior se vordeplasa împreunã cu acesta. (Vezi în continuare Trucurile deselectare a suprafeþelor).

- Dacã se clicheazã în interiorul unei suprafeþe selectate fãrãatingerea unui punct cheie sau unei muchii, cursorul ia forma deharpon. În acest caz prin miºcarea cursorului se va deplasa doarsuprafaþa selectatã, lãsând nemodificate toate elementelecuprinse.

Suprafaþa selectatã rãmâne vizibilã pânã la o nouã selecþie sau pânãla trecerea la o nouã unealtã: forma ºi dimensiunea nu se mai poatemodifica dupã setare.

Moduri geometricePe Paleta info se poate alege între trei forme de selector de suprafaþã,în ferestrele Plan ºi Secþiune/Faþadã.

Procedeul Poligon defineºte o suprafaþã de selectare cu un numãr depuncte oarecare. Liniile de contur se pot trasa în mod arbitrar.Simultan cu terminarea unei linii începe trasarea liniei urmãtoare.Selectorul de suprafaþã de formã Poligon se poate închide prin clicare dublã pe ultimul punct prin clicarea pe OK pe Bordul de control, sau prin poziþionarea ultimului punct pe primul, clicând apoicu cursorul Ciocan, ce apare. Dupã trasarea suprafeþei selectate vaapãrea linie de contur întreruptã.



Modul Dreptunghi defineºte un dreptunghi de selectare , care arelaturile perpendiculare pe grilajul de bazã. Dupã prima clicare drep-tunghiul elastic va urmãri cursorul, vizualizând suprafaþa deselectare. Clicând pe colþul diametral opus, dreptunghiulde selectareva apãrea cu linie întreruptã de contur.

Modul dreptunghi rotit defineºte un dreptunghi de selectare launghi oarecare. La utilizarea acestui mod se deseneazã întâi o laturãa dreptunghiului cu douã clicãri, apoi cu o nouã clicare se definesclungimile laturilor perpendiculare. Dreptunghiul de selector vaapãrea cu linie de contur întreruptã.

În fereastra 3D unealta are 4 moduri geometrice. Primele trei suntextensia modului Poligonal, Dreptunghi ºi Dreptunghi rotit. Maiîntâi se definesc bazele paralelepipedului de selectare ca în Plan,dupã care se defineºte înãlþimea spaþiului. Axele de coordonate suntîn permanenþã prezente pentru a vã ajuta.



Al patrulea mod geometric permite desenarea unei suprafeþe deselectare 2D pentru a vã permite copierea unor pãrþi din fereastra 3Dsub formã de imagine.

Mai vezi ...

Lucrul în 3D, capitolul 3, comenzile Copiazã/Lucreazã în descriereameniului Editare, Capitolul 3.

Condiþii de selectareSelectarea executatã cu Selectorul de suprafaþã are diferite criterii, înfuncþie de ce dorim sã facem cu elementele selectate ºi în care fereastrã ne aflãm.

În fereastra planului:

- Dacã se doreºte tãierea, copierea, ºtergerea, deplasarea, oglindirea sau dublarea, atunci cel puþin un punct cheie trebuiesã se afle în interiorul Suprafeþei de selectare. Operaþiile de construcþie se referã la întregul element.

- Dacã se doreºte întinderea sau comprimarea elementelor,Selectorul de suprafaþã trebuie sã conþinã doar acele puncte aleelementelor liniare, poligonale sau curbe, pe care dorim sã ledeplasãm. Dacã toate punctele elementului se aflã în interiorulselectorului de suprafaþã, în loc de întindere programul va mutaelementul.

-Dacã dorim sã vedem elemente în 3D, toate detaliile elementelorce sunt în interiorul suprafeþei de selectare vor apãrea în fereastra 3D, chiar dacã nu existã punct de selectare sau punct înpartea selectatã a elementului.

Observaþie: Dacã aþi selectat o arie concavã în modul poligonal,poligonul de selectare va fi completat pentru a avea o formãconvexã în vederea 3D.



- Dacã doriþi o selectare individualã restrânsã la o suprafaþãanume, elementele care au cel puþin un punct cheie în interiorulsuprafeþei vor fi selectate.

În ferestrele Secþiune/Faþadã

- Dacã doriþi sã decupaþi sau sã copiaþi elemente, ele trebuie sãaibã cel puþin un punct cheie în interiorul dreptunghiului deselectare pentru a fi selectate. Operaþiile de Editare vor aveaefect asupra întregului element, dar în cazul elementelor de 2Dnumai o copie descompusã în desen 2D va fi copiatã.

- Dacã doriþi sã trageþi sau sã întindeþi/comprimaþi elemente,unealta poate fi folositã ca în plan, dar va afecta numaielementele 2D. Mai vezi Lucrul în ferestrele SF, Capitolul 3.

- Dacã doriþi sã selectaþi elemente individual, unealta va fifolositã ca în Plan.

În fereastra 3D

- Dacã doriþi sã selectaþi elemente individual, unealta va fifolositã ca în plan, aceasta fiind singura ei funcþiune în fereastra 3D.

- Dacã doriþi o imagine a desenului 3D, veþi obþine o imagine delimitatã de un dreptunghi de selectare 2D.

Anularea selectãriiAnularea selectãrii se poate face prin desenarea unui nou Selector desuprafaþã, prin clicarea dublã în afara dreptunghiului, sau prinselectarea unei unelte noi. Dacã alegeþi altã unealtã, dreptunghiul deselectare va fi reþinut pentru a salva suprafaþa recent salvatã. Cu dispariþia dreptunghiului de selecþie vor fi anulate toate selecþiile deelemente anterioare.

Tehnici cu unealta selector de suprafaþãÎntindere/micºorare în cazul poligoanelorPunctele cheie ale elementelor poligonale (planºeu, acoperiº, haºurã,gol, încãpere) care se aflã în interiorul Suprafeþei de selectare, se potdeplasa într-o poziþie nouã, cu ajutorul comenzii Editare/Întinde,conform vectorului definit de punctul de începere ºi de terminare alîntinderii.



Existã posibilitatea de întindere fãrã utilizarea comenzii Întindere,dacã în interiorul suprafeþei selectate mouse-ul se poziþioneazã pepunctul cheie al elementului ºi apoi se specificã vectorul de întindere.Dacã toate punctele cheie ale poligonului se aflã în afara selectoruluide suprafaþã, efectul întinderii este identic cu cel al deplasãrii.Dacã nici un punct al unui element nu se aflã în interiorul selectorului de suprafaþã, întinderea nu va avea efect.

Întindere/comprimare în cazul altor tipuri de elementeStâlpi, obiecte ºi lãmpi nu se pot întinde cu selectorul de suprafaþã.Dacã oricare dintre aceste elemente se aflã în interiorul selectorului desuprafaþã, la mutarea Selectorului de suprafaþã se vor deplasa ºi ele.Pereþii, arcele, liniile ºi curbele se pot întinde de asemenea cu selectorul de suprafaþã.

Nodurile aflate în interiorul selectorului de suprafaþã vor avea opoziþie nouã, în timp ce nodurile din exterior îºi vor pãstra poziþiileiniþiale.La întinderea cu selectorul de suprafaþã a arcelor ºi a pereþilor înformã de arc, unghiurile centrale (adicã raportul arc/coardã) vorrãmâne neschimbate.



Întinderea executatã cu selectorul de suprafaþã nu funcþioneazã încazul camerelor de luat vederi.

Utilizarea altor comenzi de construcþie în interiorul selectorului de suprafaþã

În afarã de comanda Taie ºi Aranjeazã, toate comenzile din meniulConstrucþie se pot utiliza în cadrul uneltei selector de suprafaþã.

- În cazul elementelor poligonale, stâlpilor, obiectelor, curbelor ºiimaginilor cel puþin un punct al acestora trebuie sã se afle în interiorul siprafeþei selectate.

- Pereþii, arcele ºi liniile se pot construi, dacã o porþiune a lor seaflã în interiorul suprafeþei selectate.

Copieri în planul parter din vederi 3D ºi FaþadeCu ajutorul Selectorului de suprafaþã se poate copia o porþiune din fereastra 3D, o porþiune sau o imagine din fereastra secþiuni/faþade înplanul parter. Astfel devine posibilã afiºarea sau imprimarea pehârtie a planului alãturi de alte vederi.

1.) Sã se creeze vederea doritã.2.) Cu Selectorul de suprafaþã sã se selecteze zona ce va fi copiatã.3.) Sã se selecteze comanda Construcþie/Copiere pentru a copia zona

selectatã în memoria tampon.4.) Se trece la Plan ºi se selecteazã comanda Construcþie/Înserare.



5.) Cu ajutorul cursorului harpon se deplaseazã imaginea în poziþiadoritã în plan.

6.) Se finalizeazã operaþia prin clicarea în afara zonei dreptunghiului.

- Faþadele apar în plan ca elemente 2D de mãrime nescalatã- Porþiunile de imagini apar în plan ca fotografii de ecran- Porþiunea ferestrei 3D va fi inseratã în fereastra planului ca un

element 2D, sau ca imagine adãugatã, în funcþie de modul selectat în timpul copierii.

Vezi ...

Capitolul 5, Meniul Editare / Decupeazã, Copiazã.

Detalii 3D în cadrul suprafeþei selectateUnealta Selector de suprafaþã se poate utiliza ºi la vizualizarea unordetalii ale modelelor 3D. Desenând suprafaþa de selectare în jurulpãrþii dorite din planul parter, în fereastra 3D va apãrea numai zonaselectatã. Acest truc este aplicabil pentru nivelul activ sau pentrutoate nivelele, în funcþie de modul de construcþie.

Manipularea figurilor

Cu funcþia de Manipulare a figurilor a ArchiCAD-ului se pot insera înplanul de lucru elemente 2D executate cu ajutorul programului, saufiºiere create cu alte surse.La inserarea ca imagine foto a conþinutului ferestrei 3D, sau laimportarea imaginilor raster, figura se poate poziþiona ca un obiect.



Figura astfel aºezatã va apãrea într-o suprafaþã de selecþie în mãrimeºi pe poziþia originalã, în plan, dacã nu trasãm înainte de înserare undreptunghi de selectare. În cazul din urmã figura inseratã se va formadupã mãrimea dreptunghiului.Se pot modifica numai setãrile Stratului figurilor prin selectarea figurii ºi prin deschiderea ferestrei de dialog Opþiuni / Straturi.

Ca setare implicitã, orice figurã va fi inseratã în stratul Figuri.Dupã inserarea figurii, sunt posibile ºi alte operaþii de construire, caºi în cazul oricãrui alt obiect, cu ajutorul comenzilor de meniu Editare,ca Deplasare, Întindere, Rotire. Figurile se pot selecta cu ajutoruluneltei Sãgeatã clicând pe rând pe chenarele figurilor, urmatã de acti-varea uneltei Selector de suprafaþã ºi a comenzii Editare/Alegetoate figurile.

Unealta peretePeretele este un element de bazã în construcþii, pe care ArchiCAD-ulîl creeazã cu ajutorul uneltei Perete. ArchiCAD-ul realizeazã:

- conturul ºi haºura peretelui în 2D ºi - un corp de perete solid în 3D.

Pereþii se aflã în relaþii deosebite cu celelalte elemente create înArchiCAD:

- Alþi pereþi: Între pereþi se creeazã automat intersecþii de tip Lsau T.

- Uºi ºi ferestre: Aceste elemente se pot crea numai în pereþi, întimpul creerii lor devin pãrþi componente ale pereþilor.

- Plãci: În 3D marginile pereþilor ºi plãcilor legate între ele se ºterg,astfel se vor crea imagini 3D ºi Faþade clare.

- Acoperiºuri: Pereþii se pot aranja la planuri de acoperiº.- Stâlpi: racordãri automate pereþi+stâlpi, cãptuºealã pereþi în

jurul stâlpilor.



Desenarea pereþilorPereþii din ArchiCAD conþin numeroase caracteristici, care se pot preciza în Bordul de control respeciv în fereastra de dialog Setãri depereþi. Înainte de a intra în explicarea detaliatã unor parametrii depereþi, sã analizãm cum se deseneazã Pereþii în ArchiCAD.

Moduri geometrice ale pereþilorPentru desenarea unor structuri de pereþi speciale, ArchiCAD ne punela dispoziþie zece moduri geometrice.

Modul geometric �un singur perete� creeazã un singur element deperete, care se defineºte prin desenarea liniei de referinþã.

Modul geometric ºir de pereþi creeazã pereþi legaþi între ei, ale cãrorlinii de referinþã se leagã automat între ele.

Determinarea primului element de perete este identicã cu cea dinModul geometric de un singur perete, cu deosebirea cã odatã cuîncheierea desenãrii liniei de referinþã se dã punctul de începere al liniei de referinþã a urmãtorului element.Prin clicare dublã (sau cu clicarea pe butonul Renunþã aflat pe Bordulde control) putem încheia desenarea lanþului de pereþi.

Modul geometric pereþi în dreptunghi creeazã pereþi legaþi întreei dupã un contur dreptunghiular, care se poate preciza prin punctelede capãt ale unei diagonale ale dreptunghiului. Acest mod deseneazãîntotdeauna un dreptunghi ale cãrui laturi sunt paralele cu grilajul deconstrucþie. Nu sunt afectaþi de utilizarea unui grilaj oblic.

Modul geometric pereþi în dreptunghi rotit creeazã elemente depereþi în mod asemãnãtor cu modul precedent, cu deosebirea cã întîise defineºte vectorul de rotire al dreptunghiului. Vectorul de rotiredeterminã în acelaºi timp ºi lungimile celor doi pereþi paraleli cu acesta, deºi prin apãsarea tastei SHIFT se poate elimina obligativitatea determinãrii lungimilor, astfel programul va avea învedere numai direcþia vectorului de rotire.



Observaþie: Modurile geometrice: Lanþ de pereþi, Pereþi în dreptunghi, Pereþi în dreptunghi rotit creeazã într-un singur pasmai mulþe elemente, dar independente. Dupã terminareadesenãrii, fiecare element se poate modifica independent.

Totuºi, dacã activaþi funcþiunea Grupare automatã, pereþii vor figrupaþi ºi astfel se pot edita împreunã.

Butoanele din rândul al doilea oferã posibilitatea desenãrii pereþilorîn formã de arc. Cele patru metode accesibile funcþioneazã la fel ca ºiîn cazul Cerc/Arc. Descrierea completã a acestora se gãseºte în paragraful uneltei Cerc/arc al manualului de utilizare.

Observaþie: Nu puteþi crea pereþi cu metodele de construcþieprin tangente sau (Poliarc) în 3D.Ultimele douã moduri vã permitdesenarea unor pereþi a cãror grosime nu este constantã.

Peretele trapezoid sau metoda neparalelã dã posibilitatea desenãriiunor pereþi cu grosime variabilã. Grosimile la ambele capete aleperetelui pot fi setate în fereastra Setãrii perete

Observaþie: Dacã alegeþi o structurã compusã pentru astfel depereþi, numai miezul îºi va schimba grosimea.



Peretele poligonal permite desenarea unor pereþi cu formã neregulatã. Aceastã metodã tranformã pur ºi simplu un poligon înperete.Existã câteva restricþii pentru pereþi poligonali:

- nu pot conþine uºi sau ferestre- nu pot avea structurã compusã- trebuie sã aibe cel puþin patru laturi, ceea ce înseamnã cã tãierea

în douã pãrþi poate naºte rezultate stranii.

Linia de referinþã

Putem începe desenarea liniei cu o clicare, dupã care cursorul eurmãrit de o linie elasticã, pe care o putem fixa cu o nouã clicare.Aceastã linie elasticã reprezintã linia de referinþã a peretelui, ajutândracordarea exactã a pereþilor ºi gãsirea lor cu cursorul.Poziþia peretelui faþã de linia de referinþã o putem determina cu ajutorul modurilor de construcþie ale pereþilor, care va fi detaliatã lasfârºitul capitolului.Dacã deplasãm cursorul deasupra unei linii de referinþã a unui perete,atunci forma cursorului se transformã în formã Mercedes, arãtând cãa gãsit linia de referinþã. În timpul trasãrii liniei de referinþã,grosimea peretelui este simbolizatã cu linie întreruptã, care în acelaºitimp aratã ºi poziþia peretelui faþã de linia de referinþã. Punctele decapãt ale liniilor de referinþã vor fi salvate de document, ºi din aceastãcauzã acestea rãmân pe loc ºi atunci când se modificã grosimea, poziþia, sau direcþia peretelui.

- Cursorul nu sesizeazã toatã suprafaþa peretelui, ci numai linia dereferinþã.

- Uºile ºi ferestrele se poziþioneazã pe puncte de colþ sau ale liniilorde referinþã.

- Liniile de referinþã intersectate genereazã pereþii intersectaþi

- Peretele se poate muta dintr-o parte în alta a liniei de referinþã,dar linia de referinþã nu se poate muta pe cealaltã parte aperetelui.

Pereþi poligonali ºi linia de referinþã

ArchiCAD permite redefinirea liniei de referinþã a pereþilor poligonali.Când aþi terminat desenarea peretelui poligonal, dezafectaþi intersecþii curate (meniul opþiuni) ºi veþi gãsi mai multe linii de referinþã de-a lungul perimetrului.



Alegeþi unealta perete ºi selectaþi peretele poligonal. Clicaþi un punctcheie. Va apare o paletã desfãºurabilã cu un icon suplimentar la sfârºitcare permite lungirea sau scurtarea liniei de referinþã.

Moduri de construire ale pereþilor

Poziþia peretelui faþã de linia de referinþã este determinatã de modurile de construcþie ale pereþilor de pe bordul de control, ºi fereastra de dialog setãri de perete.Programul utilizeazã linia de referinþã pentru crearea intersecþiilorcurate, pentru deplasãri ºi întinderi.Alegerea unui buton de poziþie perete modificã poziþia implicitã aperetelui faþã de linia de referinþã sau transferã linia de referinþã aperetelui selectat. Se poate modifica direcþia liniilor de referinþã alemai multor pereþi (de odatã), dacã prima datã se selecteazã liniile, apoischimbãm modul de construire al pereþilor pe bordul de control sau înfereastra de dialog setãri de perete.

Observaþii: Se poate modifica ºi în timpul desenãrii poziþia liniei de referinþã pe Bordul de control, înainte de a fixa cu o clicare al doilea punct al liniei elastice.

Fereastra de dialog Setãri de pereteFereastra de dialog Setãri de perete face posibilã modificarea parametrilor elementelor de pereþi, sau modificarea setãrii implicite.Fereastra de dialog se poate deschide cu clicarea dublã pe unealtaperete, sau cu activarea uneltei Perete ºi apãsarea tastei SãgeatãStânga.Fereastra de dialog Setãri de perete este alcãtuitã din douã pãrþi.În partea dreaptã se pot efectua setãrile referitoare la geometriaperetelui În partea stângã se pot efectua diferite setãri cu ajutorul a trei unelte.Multe din setãri sunt comune pentru toate uneltele. Descrierea acestora a fost prezentatã în partea Setãri comune în cadrul acestuicapitol. De aceea numai diferenþele ºi setãrile specifice vor fi discutatemai jos.



Setãri generaleÎnãlþimea peretelui ºi poziþia lui

În zona Înãlþime se poate preciza înãlþimea realã a peretelui.Urmãtoarele trei zone aratã înãlþimea planului inferior al pereteluifaþã de planuri diferite.

Aceste setãri se leagã între ele, astfel introducerea datelor contradictorii nu e posibilã. Pereþii sunt legaþi mai mult de nivelul loractiv decât de nivelul absolut 0.00, ceea ce însemnã cã, dacã modificãmnivelul unui etaj, toþi pereþii de la acest etaj, îºi modificã cota împreunã cu acesta, adicã valorile din zonele de la cota 0.00 se modificã automat.Câmpul "la elementul de dedesubt" va fi activ dacã este activatãGravitatea. A se vedea detalii mai jos.

Observaþie: În paleta info este posibil accesul rapid la valorileabsolute de elevaþie ale peretelui

Grosimea pereteluiPentru setarea grosimii peretelui se scrie valoarea doritã în câmpulrespectiv. Folosind combinaþiile de taste putem copia, insera, ºitãia din aceastã zonã.Pereþii neparaleli au douã câmpuri, pentru grosime la început ºi lacapãt.Grosimea nu se poate modifica, dacã s-a selectat peretestratificat în paleta desfãºurabilã de haºuri. Modificarea grosimiiacestor pereþi se poate face numai în fereastra de dialogOpþiuni/Structuri multistrat.



Observaþii: Se selecteazã peretele stratificat ce va fi modificat ºise clicheazã pe butonul OK, apoi se deschide fereastra de dialog Pereþi stratificaþi, unde se poate modifica automat acesttip de perete.

Poziþia peretelui faþã de linia de referinþã

Distanþa liniei de referinþã de la marginea peretelui se poate seta încâmpul de text. În cazul elementelor stratificate, marginea plãcilor sepoate defini cu pereþi având linia de referinþã deplasatã.

Observaþie: Parametrul de deplasare nu se poate utiliza ladesenarea pereþilor axiali.

Atribute de Plan

Parametrii de pereþi stratificaþi

Cu ajutorul Pereþilor stratificaþi multistrat se pot crea pereþi cu structuri stratificate cu tipuri de haºuri diferite.La crearea Pereþilor stratificaþi, peretele e afiºat ca o structurã compusã ºi din punct de vedere grafic, iar în Listele de materiale sepot urmãri cantitãþile diferitelor tipuri de straturi.



Observaþii: În cazul modului Intersecþii curate, cursorul fin sepoziþioneazã în punctul de capãt al pereþilor, respectiv la intersecþii pe punctele cheie ale straturilor.

Putem alege dintre pereþi stratificaþi existenþi prin clicarea pe porþi-unea respectivã a meniului de haºuri.

Paleta desfãºurabilã desfãºurabilã al tipurilor de haºuri vizualizeazãtipul de haºurã activã astfel încât sã reflecte ºi setarea culorii peniþei.Peretele stratificat se poate desena ºi cu mai multe culori deodatã.Definirea culorii de peniþã a pereþilor este asemãnãtoare cu cea aelementelor de bibliotecã. Se pot utiliza culorile de peniþe date înfereastra de dialog Structuri stratificate, sau neglijându-le pe acestea,se pot folosi setãri unice de culori de peniþã.

Dacã se clicheazã pe butonul Foloseºte culoarea liniei ºi haºuriiperetelui multistrat, programul alege definiþia multicolorã a structurii selectate ºi o va aplica pentru perete. Butonul va apare ºtersdacã peretele actual este unistrat. Pentru trecerea de la haºurã stratificatã la cea simplã, este necesarã activarea butonului de sus.

Mai vezi ...

Comenzile Tipuri de haºuri ºi Straturi multistrat, meniul Opþiuni,Capitolul 5.

Culori de peniþe

Culoarea conturului haºurii ºi fondului de haºurã pentru pereþi sepoate seta independent în paleta de modificare a numãrului de peniþe.Pentru selectarea Peniþei introducem numãrul adecvat, sau clicãm pemeniul desfãºurabil de culori ºi selectãm culoarea þinând apãsatbutonul mouse-ului.



- Primul numãr de perniþã se referã la conturul peretelui.- Al doilea numãr se referã la culoarea haºurii ºi liniei de

separare a straturilor în cazul structurilor multistrat.- Al treilea numãr se referã la culoarea fondului haºurii.

Mai vezi ...

Comanda peniþe ºi culori, meniul Opþiuni, Capitolul 5.

Atribute model

Materialele suprafeþelor de pereþi

Pereþii apar în ferestrele 3D ºi în fereastra Fotografiere ca ºi corpuripline. Se pot alege diferite materiale pentru cele trei suprafeþe caracteristice (latura liniei de referinþã, margini, latura opusã), sau unsingur material de pe cele trei palete desfãºurabile ce apar.



Pentru selectarea unui material predefinit, prima datã se clicheazã pezona respectivã a paletei, apoi se clicheazã pe unui dintre materialeleapãrute în paleta desfãºurabilã. Se pot crea materiale cu ajutorulcomenzii Opþiuni/Materiale.

Observaþii: Diferenþa esenþialã dintre haºuri ºi materiale estecã haºurile au efect asupra Planului ºi a Listei de materiale, întimp ce setãrile de materiale au efect asupra Imaginilor 3D ºi alUmbririlor.

Mai vezi ...

Comanda materiale, meniul opþiuni, Capitolul 5. Pentru alte detaliidespre setãrile de materiale, a se mai vedea Setãri comune mai sus înacest capitol.

Peniþe pentru secþiuni

În aceastã parte a ferestrei Setãri se poate alege peniþã aparte pentrumarcarea pereþilor secþionaþi în fereastra Secþiuni/Faþade.

Detalii de grinziStructura portantã din grinzi de lemn masiv se poate aplica înArchiCAD 6.0 numai pereþilor drepþi. Pereþii de acest fel vor apare înferestrele Secþiune-Faþadã ºi 3D cu aceleaºi oþiuni de texturã care potfi setaþi în fereastra de dialog Detalii de grinzi.

- Aplicã material faþã exterioarã pentru feþele orizontale. Dacã seactiveazã aceastã cãsuþã, feþele superioare, inferioare ºi feþelegolurilor vor apare cu acelaºi material ca exteriorul.



- Aliniazã textura la feþele de pereþi: prin aceastã cãsuþã, texturaperetelui va fi aliniatã la perete pentru prevenirea fragmentãrii.

- Începe cu jumãtate de grindã: cu aceastã cãsuþã activ, peretele vaîncepe cu grindã cu înãlþimea jumãtãþitã.

- Grinzi pãtrate: dacã este marcat, grinzilr vor fi prelucrate petoate feþele. Dacã nu, grinzile sunt rotunzi.

- Înãlþime grinzii: în acest câmp se poate seta înãlþimea grinzilor.

Observaþie: Dacã determinaþi o înãlþime mai mare decâtlãþimea peretelui, buºtenii nu se vor atinge.

Tehnici de pereþiRacordarea pereþilorModul de racordare a pereþilor determinã diferitele intersecþii,deoarece acestea se creeazã doar la pereþi racordaþi corespunzãtor.Esenþa racordãrii constã în poziþionarea exactã a liniilor de referinþã,simpla intersecþie a acestora nu dã rezultatele dorite. Liniile lor trebuie sã se racordeze la punctul de capãt, sau sã formezeintersecþii curate de forma T respectiv L.

Observaþii: Dacã se doreºte crearea unor legãturi complexe,atunci este mai eficient sã se dezactiveze comandaOpþiuni/Intersecþii curate, deoarece în acest caz vor fi vizibile liniile de referinþã, astfel fiind posibilã racordarea exactã.



Probleme de intersectãriRacordarea pereþilor cu haºuri diferite.

În cazul racordãrii în L a diferiþilor pereþi haºurile se vor schimbadupã bisectoarea intersecþiei. În cazul intersecþiilor de forma T contu-rul peretelui, ce trece peste intersecþie, va rãmâne continuu.Dacã se cer detalii de desene mai amãnunþite la intersecþia pereþilor,atunci înainte de desenare sau de tipãrire trebuie efectuate ºi câtevamodificãri în proiect, cu ajutorul programului PlotMaker.

Prioritatea la intersecþia a trei pereþi.

Intersecþiile a trei pereþi se bazeazã pe anumite reguli de prioritate, ºiele se realizeazã în doi paºi. Prima datã programul racordeazã cei doipereþi mai groºi, apoi la aceºtia se va lega al treilea perete.Dacã grosimea tuturor pereþilor ce urmeazã racordaþi este identicã,atunci pereþii multistrat vor avea prioritate faþã de pereþii omogeni.Dacã racordarea triplã de pereþi nu ne satisface aºteptãrile, atunci sedeplaseazã puþin punctul de capãt al unui perete, astfel se vor creadouã racordãri duble în loc de o racordare triplã.



Racordarea pereþilor deplasaþi pe verticalã.

Dacã se încearcã legarea a doi pereþi care pe direcþie verticalã suntdezaxaþi, sau ei doar se ating, aceºti pereþi nu se vor racorda nici înPlan, nici în Fereastra 3D.Programul racordeazã automat pereþii ce se leagã, ºi analizând straturile acestora, legãtura se va realiza în conformitate cu acestea.

Racordarea pereþiilor multistrat

Programul realizeazã automat racordarea în funcþie de straturileidentice din pereþi.

Transformarea încruciºãrilor în racordãriPentru transformarea unei încruciºãrilor într-o racordare sunt necesari urmãtorii paºi:

1) Se deseneazã doi pereþi care se încruciºãrilor.2) Se selecteazã unul dintre ei.3) Se alege comanda Taie în doi din meniul Editare.4) Se clicheazã pe celãlalt perete cu cursorul Mercedes. Apare

cursorul Ochi dând posibilitatea alegerii porþiunii din pereteletãiat, care va rãmâne selectat. Se clicheazã pe o parte.

5) Astfel s-a tãiat peretele selectat. Se alege comandaAfiºare/Reconstruieºte care va aranja racordarea.



Observaþie: Aceastã metodã funcþioneazã ºi în cazul mai multorpereþi selectaþi deodatã.

Fragmentarea pereþilorSe poate întâmpla ca în timpul lucrului sã dorim sã fragmentãmpereþii în douã sau mai multe bucãþi. În ArchiCAD gãsim pentruaceastã operaþie o combinaþie de taste, care seamãnã cu crearea uneiintersecþii de pereþi, amintite mai sus.

1) Se selecteazã peretele (pereþii) ce urmeazã a fi fragmentat2) Se selecteazã comanda Editare/Taie în doi.- Dacã se doreºte tãierea unui perete la o racordare cu un element

existent liniar sau curb, sau cu o muchie a unui element, atuncise clicheazã cu cursorul Mercedes pe elementul liniar sau curb,sau pe muchia elementului.

- Dacã se doreºte tãierea unuia sau a mai multor pereþi în dreptulunei linii imaginare, pur ºi simplu se traseazã o linie între douãpuncte libere din plan.

3) Când apare cursorul Ochi se clicheazã pe o parte a liniei. Prin acesta se alege care segment de perete sã rãmânã selectat.

4) Peretele astfel selectat va fi tãiat.

Observaþie: Pentru tãierea pereþilor se poate utiliza în oricecondiþii comanda Editare/Extre pereþi/Taie peretele.

Aranjarea pereþilor la alte elementeDacã se doreºte scurtarea sau alungirea pereþilor deja desenati pânãla o linie imaginarã, atunci:

1) Se selecteazã peretele (pereþii) pe care dorim sã-l alungim sau sã-l potrivim la un element existent.

2) Se alege comanda Aranjeazã la ... din meniul Editare.3) Se clicheazã pe acea margine sau muchie a elementului, la care

dorim sã racordãm pereþii, sau se traverseazã o linie pe plan



între puncte libere4) Toþi pereþii selectaþi, care au punct de intersecþie real sau

proiectat cu o muchie selectatã prin clicare, cu un arc sau cu olinie trasatã acum, se vor alungi sau scurta pânã la muchia, arculsau a linia respectivã.

Observaþie: Dacã mãrimea prelungirii este definitã de un element paralel cu peretele, este nevoie de utilizarea comenziiEditare/Întindere ºi de introducerea coordonatelorcorespunzãtoare.

Mai vezi ...

Capitolul 5 pt informaþii despre comanda Întinde (meniul Editare) ºiCapitolul 3 pentru coordonate legate.

Executarea golurilor în pereþiGoluri speciale se pot executa în pereþi cu ajutorul Golurilor de uºiºi de ferestre, tangente între ele.

Pereþi autentici în formã de arcToþi pereþii realizaþi prin utilizarea modului geometric Perete în formãde arc sunt construiþi din arce autentice ºi nu din segmente drepte depereþi.



Se pot deasemeni trasa ºi transforma contururile oricãrui elementcurb cu metoda de transformare a elementelor prezentatã la Capitolul3. În acest caz depinde de setarea uneltei Bagheta Magicã dacã veþiobþine un arc autentic sau o serie de segmente de pereþi drepþi.

Mai vezi ...

Transformarea elementelor, Capitolul 3.

Executarea pereþilor în timpanDacã avem nevoie de un perete care se racordeazã la planuri deacoperiº date, sau dacã are un colþ rotunjit, acesta se poate executauºor prin tãierea peretelui obiºnuit cu planurile corespunzãtoare deacoperiº.

Pentru racordarea pereþilor la planurile de acoperiº se utilizeazãcomanda Editare/Aranjeazã la acoperiº care este detaliatã în capitolul 5.

1.) Peretele ce urmeazã a fi tãiat trebuie sã aibã iniþial o înãlþimemai mare decât cea a acoperiºului.

2.) Cu ajutorul comenzii programul înlãturã partea peretelui aflatãdeasupra planului inferior al acoperiºului.

Aceastã operaþie se poate executa de odatã la toþi pereþii selectaþi, darse poate aplica separat pentru peretele selectat în momentul respectiv,cât ºi pentru un plan de acoperiº.

Observaþie: Comanda Aranjeazã la acoperiº nu se poate folosi înfereastra 3D.



Unealta StâlpCu ajutorul uneltei Stâlp se pot crea piloane respectiv stâlpi cu secþiuni dreptunghiulare.În ArchiCAD stâlpii au douã componente: sâmburele ºi înveliºul.Ambele au haºuri ºi culori de peniþe diferite. Sâmburele este parteastructuralã care preia încãrcarea, în timp ce înveliºul serveºte ca stratstrat de protecþie antifoc, de izolare termicã sau numai ca strat deacoperire.

Toate elementele executate cu ajutorul uneltei Stâlp au secþiuneadreptunghiularã. Stâlpii pot fi liberi sau pot fi legaþi de pereþi.Legãtura dintre stâlpi ºi pereþi este inteligentã, deci programul realizeazã legãtura luând în considerare proprietãþile peretelui (vezimai jos partea Stâlpi ºi pereþi).

Desenarea stâlpilorStâlpii se pot poziþiona cu nouã puncte cheie în modurile geometrice:cu centrul, cu colþurile sau punctele mediane laterale. Poziþionarea cucentrul este setarea de bazã, dar se poate alege ºi alt punct de ancorare pe miez în setãri generale, în fereastra de dialog setãri stâlp.

Moduri geometrice

Pe Paleta info avem acces la douã moduri geometrice.În Modul Geometric stâlp ortogonal se poate plasa printr-o singurã clicare un stâlp, ale cãrei laturi sunt direcþionate de grilajulprincipal.În Modul Geometric stâlp rotit se poate plasa un stâlp, a cãrui poziþie nu este încã definitã, acesta se poate roti liber. Cu o clicare sepoate defini centrul stâlpului, ºi cu o nouã clicare se poate seta unghiul fãcut cu orizontala.



Înveliº

Sâmbure

- Pentru a plasa un stâlp în oricare mod geometric cu unul dincolþuri sau punct mediuan lateral, trebuie sã setaþi un punct noude ancorare în fereastra Setãri Stâlpi.

- Un stâlp cu înveliº este întotdeauna poziþionat cu un punct deancorare de pe miez. Nu este nevoie de îndepãrtarea miezuluipentru a realizara acest lucru.

-Aºezarea stâlpilor cu înveliº de la un colþ al sâmburelui se face înfelul urmãtor: grosimea înveliºului se reduce la zero temporar,apoi se deplaseazã stâlpul de la colþ, iar în final se readucegrosimea înveliºului.

Moduri de construcþiePe Bordul de control avem acces la douã moduri de construcþie: Stâlpirealizaþi cu Modul simplu se pot îngloba în orice perete unde îºicreeazã loc.Stâlpii realizaþi astfel îºi pãstreazã întotdeauna materialele desuprafaþã setate în fereastra de dialog Setãri de stâlpi.Poziþionãrile stâlpilor realizaþi în Modul învelire sunt maiinteligente. Dacã intersecteazã pereþi multistrat, atunci, straturilespeciale ale pereþilor intersectaþi îmbracã stâlpul. Aceasta înseamnãcã straturile exterioare sau interioare ale peretelui înconjoarã stâlpul

structural, asigurând o suprafaþã exterioarã sau interioarã uniformã.

Stâlpii realizaþi cu acest procedeu moºtenesc în totdeauna materialulsuprafeþei peretelui la care se leagã. Dacã sunt liberi, aceºtia vorapãrea cu materiale proprii.Mai amãnunþit vezi pãrþile care se referã la racordarea ºi învelireapereþilor din acest capitiol.

Obsetrvaþie: Modul cu înveliº funcþioneazã numai cu pereþi normali ºi trapezoidali, nu ºi cu pereþi poligonali sau curbi.



Setãri stâlpiÎn fereastra de dialog Setãri stâlpi avem posibilitatea de a seta parametrii stâlpilor selectaþi, respectiv definirea setãrilor de bazã pentru stâlpi care se vor realiza mai târziu.

Majoritatea modurilor posibile de setare corespund cu cele de la unealta Perete. Descrierea lor se gãseºte la pereþi sau la Setãri generale de unelte, la începutul capitolului.

Setãri generalePosibilitãþile de control specifice pentru stâlpi sunt:

- dimensiuni pentru cele douã laturi ale miezului dreptunghiular- grosimea înveliºului- punctul de ancorare cu care se poziþioneazã stâlpul.



Atribute de plan ºi Secþiune

Simbol miezSunt accesibile trei opþiuni pentru simbolul miezului în plan, gol,barat sau X.

Peniþe ºi culoriPot fi definite diferite culori pentru contur, haºura ºi fondul haºurii,cât ºi pentru haºura înveliºului.

HaºuriSe pot defini haºuri ºi fonduri diferite pentru miez ºi înveliº.

Stâlpi ºi pereþiDacã stâlpul a fost creat cu înveliº ºi intersecteazã pereþi, va preluamaterialele de suprafaþã ale acestor pereþi.

Stâlpi neînveliþi

Stâlpii neînveliþi nu modificã forma peretelui, îºi creeazã doar loc,strãpungând toate straturile peretelui. Limitele dintre straturileperetelui ºi stâlp dispar dacã haºurile sunt identice.

Conturul sâmburilor marcaþi cu diagonalã sau cu X este trasat integral de cãtre program, trecând cu vederea peste haºurile identice.

Existã trei variaþii de stâlpi:1) Stâlp independent de perete2) Stâlp înglobat în perete multistrat3) Stâlp înglobat în perete simplu



Stâlpi inveliþi

Stâlpii înveliþi pot sã întrerupã numai straturile de rezistenþã alepereþilor multistrat. Celelalte straturi de pereþi îmbracã stâlpul,pãstrându-ºi grosimile. Acest lucru se realizeazã numai dacã:

- stâlpul a fost realizat cu Modul învelire- stâlpul intersecteazã un perete multistrat- peretele multistrat are straturi nestructurale- stâlpul este tangent sau intersecteazã straturile structurale ale

peretelui multistrat



Haºura peretelui ºi a înveliºului diferã.

Haºura peretelui ºi a înveliºului sunt identice.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui sunt identice. Semnul sâmburelui este X.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui diferã.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui suntidentice

Haºura peretelui ºi a înveliºului diferã.

Haºura peretelui ºi a înveliºului sunt identice.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui sunt identice.Semnul sâmburelui este X.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui diferã.

Haºura peretelui ºi a sâmburelui sunt identice

Învelirea nu se poate realiza la pereþi curbi.

Mai vezi ...

Comanda Opþiuni/Structuri multistrat la Capitolul 5 pentru definireamiezului ºi înveliºului pereþilor compuºi.

Vederea 3D a stâlpuluiStâlpii liberi sunt modelaþi ca blocuri simple dreptunghiulare.Modelarea înglobãrii stâlpului în perete se realizeazã în mod special.Pereþii merg în mod continuu iar pãrþile ieºite ale stâlpilor suntaºezate la suprafaþa peretelui ca niºte paralelipipezi. Aceastã metodãdã imagine perfectã atât în cazul reprezentãrii cu linii cât ºi reprezentãrii cu culori.

Se observã cã toþi stâlpii aºezaþi în modul Structural învelire preiaumaterialul suprafeþei peretelui chiar dacã înveliºul peretelui nu esteadaptat pentru învelirea stâlpului.

Dacã un stâlp trece de baza sau partea suprerioarã a peretelui la carese racordeazã, este nevoie de modelarea din bucãþi separate poziþionate în prelungire.



Vederea de mai sus a fost creatã cu ºase stâlpi în modul arãtatînainte.

Dacã suprafaþa stâlpului se racordeazã în acelaºi plan 3D la suprafaþaplãcii sau la suprafaþa altui stâlp, liniile de racordare nu se vãd în 3D.

Unealta Uºã ºi FereastrãUºile ºi Ferestrele sunt elemente de bibliotecã, care se pot folosii înmai mute proiecte ArchiCAD.În proiectul ArchiCAD se pot aºeza Uºi ºi Ferestre doar dacã acesteasunt conþinute de pereþi. Ele nu se pot aºeza independente în proiect.Din momentul în care o uºã sau o fereastrã s-a aºezat într-un perete,aceasta devine o parte a peretelui, ºi va rãmâne în perete ºi ladeplasarea sau întinderea acestuia.

Observaþie: Din aceastã cauzã un gol nu se poate transformaîntr-o imagine independentã 3D, transformarea ei se faceîmpreunã cu peretele care-l include.

Uºile ºi ferestrele produc goluri reale, circulabile în perete, astfelvizualizarea în 3D devine mult mai exactã ºi realã, deºi transparenþase poate dezactiva (în cazul celor mai multe uºi ºi ferestre acest lucrueste asigurat).

Observaþie: Deoarece Uºile ºi Ferestrele nu se pot aºeza independent, ele ajung automat pe stratul pe care se aflã ºiperetele din care fac parte.

Nu se pot poziþiona uºi ºi ferestre în pereþi poligonali.



Poziþionarea uºilor ºi ferestrelorPrin activarea în Paleta de unelte a uneltei Fereastrã sau Uºã, ºi princlicarea pe linia de referinþã a unui perete, fereastra sau uºa dinsetarea de bazã ajunge în perete. Dacã nu s-a clicat pe linia de referinþã, ci doar pe suprafaþa de lucru (unde cursorul nu s-a transformat în Mercedes), ArchiCAD-ul nu face posibilã aºezarea uºiisau a ferestrei.În ArchiCAD se pot alege douã tipuri de goluri:

- Gol în zidãrie, ne ajutã sã vedem cum va arãta faþada dupã aºezarea elementelor de închidere. Acestea sunt celemai simple elemente de ferestre ºi uºi în bibliotecã.

- Elemente de bibliotecã de uºi ºi ferestre, aceste elemente complexe constau din: descriere 3D, descrierea caracteristicii pentru lista de materiale ºi dintr-un simbol 2D pentru plan. Înafarã de acestea se mai pot defini un ºir de informaþii detaliatereferitor la gol. Vezi capitolul "Crearea golurilor de formã specialã".

Gol în zidãrie1) Se deschide fereastra de dialog a setãrii uneltei corespunzãtoare

(Uºã sau fereastrã) prin clicare dublã pe unealtã.2) Se clicheazã pe Gol în zidãrie pe suprafaþa de Prezentare.

3) Dacã este necesar, se modificã parametrii dimensiunii golului încâmpuri.

4) Se clicheazã pe linia de referinþã a peretelui.

5) În peretele selectat apare golul.

Poziþionarea uºilor ºi ferestrelor în pereþiGolurile depozitate în biblioteca ArchiCAD trebuiesc întâi cãutate ºiselectate în fereastra de dialog corespunzãtoare.Pentru crearea uºilor ºi ferestrelor mai detaliate este nevoie de construirea elementelor de bibliotecã.

Observaþie: Planul parter va fi salvat în biblioteca activã. Dacãse doreºte acces direct la fiºierele aflate în alte directoare, atunci ori cu comanda Biblioteci active se activeazã acest



biblioteci (Meniul Fiºier), ori planul parter se salveazã arhivat.(Vezi comanda Salveazã special/Arhiv în capitolul 5). Dacãacestea nu vor fi luate în considerare, atunci elementele aflate înalte biblioteci nu vor apãrea automat la urmãtoarea deschidere aplanului parter.

Avertizare: Dacã la deschiderea unui proiect apare o fereastrãde avertizare, cã lipsesc câteva elemente din biblioteca activã,atunci obiectele respective nu vor apãrea nici în Planul de lucru,nici în fereastra 3D, respectiv în lista de materiale.

Modurile geometrice Uºã ºi FereastrãÎn program se gãsesc douã moduri geometrice de uºã ºi fereastrã, înscopul poziþionãrii mai uºoare a golurilor.Poziþionarea se poate executa cu axul uºii respectiv ferestrei sau cucolþuri, ceea ce se seteazã prin activarea butoanelor Bordului de control. În cazul poziþionãrii pe colþ dupã clicarea pe perete apare cursorul Ochi dublu (1), ºi prin miºcarea mouse-ului se poate modificapoziþia ferestrei între cele douã pãrþi ale punctului de clicare (2),oferind posibilitatea aºezãrii golului prin clicarea în poziþia doritã (3).Poziþionarea se va face ca ºi în cazul colþurilor de pereþi.

Observaþie: Modul de poziþionare ales va fi valabil pentruambele tipuri de goluri, pânã ce acesta nu va fi schimbat.

Poziþia golurilorGoluri de Ferestre sau Uºi se pot plasa în pereþi cu orice cursor Pipãsau Mercedes, acest lucru nu este limitat la anumite puncte ale linieide referinþã. Prin activarea comenzii Opþiuni/Intersecþii curate se potplasa goluri în toate punctele unde se întâlnesc mai mulþi pereþi.

Observaþie: În unele cazuri se poate întâmpla cã cursorul a luatforma Mercedes, totuºi golurile nu se pot poziþiona în punctul dat.Cauza poate fi suprapunerea marginii unui alt elementdedesenare (Placã, Acoperiº, Haºurã sau linie) cu peretele, ºi acesta este sesizat de cursor. Se dezactiveazã comandaOpþiuni/Intersecþii curate pentru a ne convinge dacã am alesîntr-adevãr linia de referinþã a peretelui.



Goluri poziþionate greºitDacã se doreºte aºezarea unei uºi sau a unei ferestre în apropiereacapãtului sau pãrþii superioare a peretelui, se poate întâmpla sã nuexiste spaþiu suficient pentru includerea acesteia. În acest caz apare oavertizare ºi se poate retrage operaþia.

Moduri de construcþie pentru uºi ºi ferestrePrin alegerea modurilor de construcþie ale Bordului de control se poatedefinii modul în care Uºa/Fereastra selectatã sau din selectare de bazãva fi poziþionatã.

- Modul de construcþie în planul peretelui aºeazã uºa respectiv fereastra la marginea corpului de perete, în aceastã situaþieclicând cu cursorul ochi se poate selecta una dintre cele douã planuri ale peretelui. Dacã s-a ales acest mod, lãþimea parapetului va fi automat zero.

-Prin utilizarea modului de construcþie cu linia de mijloc uºa/fereastra va ajunge în mijlocul peretelui, conform dimensiunii date în fereastra de dialog a setãrilor. Cursorul ochidã posibilitatea alegerii dintre planurile peretelui.

- Modul de construcþie cu urechi realizeazã un gol cu urechi, cares-a setat în fereastra de dialog Uºã/Fereastrã. Cu cursorul ochi sepoate marca partea peretelui unde se va realiza urechea.

Stabilirea direcþiei de deschidereDeoarece ferestrele ºi uºile au modele 3D, programul are nevoie deprecizarea sensului de deschidere.specificate ºi direcþiile în care acestea se deschid. O singurã clicare este suficientã pentru poziþionarea golurilor ºi pentru specificarea direcþiei de deschidere.

- Ferestre: prin clicare se stabileºte latura exterioarã a ferestrei.





ArchiCAD-ul va stabili înãlþimea parapetului întotdeauna peaceastã laturã.

- Uºi: clicarea stabileºte direcþia de deschidere a uºii. În cazuluºilor cu urechi, care nu sunt de tip german, înãlþimea parapetului este definitã de aceastã laturã, iar în cazul uºilor cuurechi de tip german, de latura opusã.

Dacã se doreºte modificarea sensului de deschidere a uºii, atunci seselecteazã aceasta ºi se marcheazã pãtratul de oglindire în fereastrade dialog a setãrilor. Astfel sensul de deschidere a uºii/ferestrei vaajunge pe cealaltã laturã a peretelui, dar înãlþimea parapetului/urechii stabilitã pe latura iniþialã, rãmâne neschimbatã.

În modul 3D al proiectului se pot urmãri aceste modificãri.

Setãri de Ferestre ºi UºiFereastra de dialog Setãri Uºi/Ferestre este în mare mãsurã similarãcelorlalte unelte. Acestea au fost prezentate anterior, de aceea se vorspecifica numai diferenþele ºi setãrile specifice.

Setãri generaleÎn partea dreaptã a ferestrei, în afara zonei de previzualizare aparopþiuni pentru ºpalet ºi pentru cotare.



Spalet

În zona Toc a ferestrei de dialog Setãri de uºi ºi ferestre se gãsesc aceleaºi butoane care apar ºi pe Bordul de control (vezi mai sus),respectiv zona de setare a lãþimii de parapet, pãtratul de selectare albasculãrii ºi butonul Setare, cu ajutorul cãruia se pot seta dimensiunile structurilor ce înconjoarã golul.Modul de poziþionare al golului se poate seta cu butoanele modului deconstrucþie în felul amintit mai sus.

Butonul Setare deschide fereastra de dialog Spalet.

Se pot specifica alte valori în zonele de modificare, pentru setareaînãlþimii superioare ºi inferioare, lãþimii ºi adâncimii.

Lãþimea de parapet regleazã distanþa golului de la suprafaþa pereteluiîn direcþia în care clicãm cu cursorul Ochi. (În modul de construcþieSuprafaþã de perete acesta nu funcþioneazã)

Dacã se doreºte schimbarea direcþiei de deschidere cu pãstrarea tocului, se utilizeazã pãtratul de basculare.



Dimensiunea goluluiCu ajutorul uneltei Fereastrã ºi Uºã putem crea o dimensionare unicãîn fereastra de dialog Setarea dimensionãrii, care se poate deschideprin clicarea pe butonul Setare.

Aceste opþiuni se pot defini separat pentru fiecare fereastrã, ºi conþinurmãtoarele:

- Tipul ºi mãrimea caracterelor de dimensionare ce se pot defini decãtre utilizator (tipurile de caractere ale maºinii de desenareconþin unghiul caracterelor înclinate)

- Linia medianã de lungime reglabilã

- Dimensiunile nominale ce se pot alege pentru cadrul uºii/ferestrei.

- Notarea înãlþimii parapetului/pragului ce se poate alege, împreunã cu textul reglabil dinainte.

- Poziþionãri de texte ce se pot seta în detalii

- Definirea laturilor interioare/exterioare.

Prin folosirea pãtratului "Individualizat" se pot asocia opþiuni predefinite de dimensionare ºi poate fi setat nivelul de referinþã ºi textul de prefix al parapetului.



ParametriClicând pe primul buton mare din partea stângã a ferestrei de dialogSetãri uºã/fereastrã se va deschide o listã de parametrii.

Dimensiuni nominale ale uºilor ºi ferestrelor

Dimensiunile golurilor se pot seta în patru cãsuþe de editare, în parteadreaptã a fereastrei de dialog.Datele referitoare la înãlþime respectiv lãþime se pot seta prin modificarea primilor doi parametri.Înãlþimea parapetului (pragului) ºi cota superioarã a golului (cota )sunt interdependente, dacã modificãm unul dintre ele, celãlalt se vaschimba automat. Dacã modificãm înãlþimea golului, înãlþimea parapetului va primi valoare nouã.Dimensiunea fizicã a golurilor din pereþi poate fi mai mare decâtdimensiunea lor nominalã.

Alþi parametriUrmãtorii parametrii ai ferestrei de dialog influenþeazã nu numairealizarea imaginilor 3D, ci ºi Simbolurile planului (descrierea GDL auºilor/ferestrelor cu descriere parametricã 2D).

Atribute de planClicând pe al doilea buton mare în fereastra de dialog Setãri se vadeschide a doua (paginã a ferestrei setãri) afiºând opþiuni pentrumodul de apariþie a deschiderii în plan ºi secþiune.



Culori de peniþã ºi tipuri de linii.

Opþiunile Culori simbol ºi Linii simbol permit, prin marcare, folosireaaceleaºi peniþe ºi linii care au fost folosite la crearea simbolului 2D.Când butoanele sunt dezactivate, se poate folosi orice peniþã ºi tip delinie.

Încadrare de pereþi în 2DArchiCAD asigurã posibilitãþi de încadrare a ferestrelor, respectiv auºilor, ce apar ca setãri de bazã în cazul poziþionãrii golurilor.Încadrarea automatã în 2D se poate activa ºi dezactiva prin clicare pebutonul de încadrare.

Observaþie: Dacã dorim sã vedem setãrile 2D pe modelul 3D lagolurile propriu-zise trebuiesc ataºate elemente reale 3D, sau trebuie transcrisã descrierea GDL a uºii sau a ferestrei respective.

Atribute modelClicând pe al treilea buton dinspre stânga veþi deschide o fereastrã încare puteþi defini atribute pentru vederea 3D.



Materialele suprafeþeiDintre materialele ataºate la ferestre respectiv uºi (ce se pot folosi laFotografiere în 3D), putem alege cu ajutorul meniului desfãºurabil deaici.În afarã de aceasta se pot specifica numeroase alte materiale pentrudiferitele pãrþi ale ferestrei respectiv uºii, în descriereaGDL aMaterialelor de suprafaþã ºi în restul de parametri ai golului (vezicomanda Document/Deschide element de bibliotecã mai jos).

Marcând "Foloseºte materialele obiectului" ArchiCAD va ignorasetãrile de material ºi va folosi setãrile cu care elementul de bibliotecãa fost creat.

Vizualizarea uºilor ºi ferestrelorÎn fereastra de dialog Opþiuni/Opþiuni de reprezentare se gãseºteo setare care face posibilã vizualizarea sau ascunderea uºilor ºi ferestrelor în plan,arãtarea sau ascunderea cotelor, sau prin clicare peTavan Reflectat, arãtarea buiandrugului în modul în care este arãtatparapetul unei ferestre.

Tehnici de uºi ºi ferestreTehnicile detaliate mai jos oferã în continuare posibilitãþi de construcþie ºi creare de goluri.

Deplasarea elementelor de închidere ale golurilorCu ajutorul comenzii Editare/Trage se poate modifica poziþia Uºii sauFerestrei în perete.

1) Se selecteazã golul ºi se alege comanda Editare/Trage.

2) Se deplaseazã golul în direcþia corespunzãtoare noii poziþii,astfel o linie elasticã va urmãri cursorul. În poziþia doritã seelibereazã butonul mouse-ului.



3) Golul a ajuns în noua sa poziþie.

Observaþie: Scoaterea golului din perete nu este posibilã. Dacãse deplaseazã un gol într-un perete în formã de arc, cadrul elastic al golului se va deplasa în dreptul conturului peretelui,indiferent unde s-a aºezat cursorul. Din toate celelalte puncte devedere procedeul este identic cu cel din cazul golurilor aflate înpereþi drepþi.

Întindere ºi micºorare

Asemãnãtor cu alte elemente structurale ºi uºile/ferestrele se potîntinde respectiv micºora. Modificarea dimensiunii în afarã de Plan semai poate urmãri ºi în fereastra de dialog Setãri.

Atenþie: Întinderea va avea efect în totdeauna asupra dimensiunii totale, care poate diferi de dimensiunea nominalã.

Oglindirea ºi rotirea golurilor

Comenzile Oglindeºte ºi Roteºte vor modifica direcþia de deschidere aferestrei sau a uºii.



Multiplicarea golurilor

Golurile se pot multiplica cu comenzile,Editare/Trage copia, Oglindeºte copiaºi Editare/Multiplicã/Trage, Roteºte, Înalþã.Fiecare comandã amintitã mai sus este utilã dacã se doreºte schimbarea sensului de deschidere a unui gol existent, sau dacã sedoreºte plasarea mai multor goluri identice într-un perete. Descriereadetaliatã a funcþionãrii acestor comenzi se gãseºte în capitolul 5.

Unealta Obiect ºi LampãUneltele obiect ºi Lampã sunt reprezentate de un singur icon în varianta de bazã a Paletei de unelte. Iconul aratã unealta activã.Pentru a vedea cealaltã unealtã, clicaþi ºi þineþi apãsatã sãgeata micãdin partea stânga jos a butonului. Se mai poate opta pe varianta extinsã a paletei din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei pentrua vedea ambele unelte în acelaºi timp.Unealta Obiect se foloseºte la plasarea ºi modificarea elementelor debibliotecã de tip obiect. Obiectele apar în plan, ca simboluri 2D, înSecþiune/Faþadã, în modelul 3D (dacã au descriere în 3D), respectiv înlista de materiale.Unealta lampã se foloseºte pentru plasarea surselor de luminã înproiect.Setãrile ºi regulile care se referã la obiectele de Bibliotecã ArchiCADsunt asemãnãtoare cu cele detaliate la uºi ºi ferestre, de aceea înaceastã parte se vor detalia numai caracteristicile ce diferã. Lãmpile au o serie de controale specifice.



Plasarea obiectelor

Obiectul se poate plasa în Plan prin clicare. Pentru poziþionarea exactã se pot utiliza coordonate introduse manual, cercul de atracþie,liniarul sau grilajul de construcþie. Aceasta oferã posibilitatea deplasare cu mare exactitate a mobilei în poziþii specifice din încãperesau unele în raport cu altele. La aºezarea precisã a obiectelor (scaunullângã masã, de exemplu) ne ajutã ºi punctele ce se gãsesc pe acestea,deoarece cursorul este sensibil la aceste puncte.

Puncte cheie de obiect

În contrar cu pereþii sau cu alte elemente construite pe parcurs, simbolurile obiectelor au forme definite dinainte, iar cursorul fin estesensibil numai la punctele cheie fixate ale simbolului, nu ºi la laturi.Obiectele se pot plasa, selecta ºi potrivi la alte elemente cu acestepuncte cheie.Acesta este punctul de poziþionare al obiectului, considerat ca definiþiede bazã.Restul punctelor cheie se simbolizeazã cu un X în fereastra de dialog,ele devin puncte de poziþionare prin clicare, astfel obiectele se potplasa întotdeauna cu punctul cel mai favorabil, rapid ºi exact.

Dacã doriþi sã schimbaþi punctul de poziþionare principal, activaþi fereastra de previzualizare pentru a avea o imagine a poziþieipunctelor cheie.

Mai vezi ...

Alte detalii despre folosirea, crearea ºi modificarea elementelor de bibliotecã la Capitolul 6, cât ºi în GDL inclus în pachet.



Moduri gemetrice de obiectÎn paleta info sunt aceesibile partu moduri geometrice pentru plasareaobiectelor ºi lãmpilor.

Modul geometric paralel aºeazã automat elementele de bibliotecãparalel cu direcþia grilajului de construcþie, dacã înainte de plasare nu s-a specificat un unghi de rotire în fereastra de dialog Setãri.Obiectul se poate roti la fel ºi mai târziu cu comanda Editare/Roteºtesau cu modificarea ulterioarã a unghiului de rotire în fereastra Setãri.

Pentru utilizarea Modului geometric rotit întâi se precizeazãprintr-o clicare Punctul de Poziþionare al Obiectului, apoi prinplasarea liniei elastice ce apare se specificã Vectorul de Rotire alObiectului, în care ne poate ajuta de exemplu, setarea Direcþiilorlegate.

Modul geometric diagonal funcþioneazã la fel ca Modul geometricdreptunghiular în cazul pereþilor, plãcilor, etc.

Modul Geometric diagonal rotit funcþioneazã la fel ca ModulGeometric dreptunghiular rotit în cazul pereþilor, plãcilor, etc.Aceste moduri dau posibilitate definirii în plan a parametrilor A ºi Bpentru lumini ºi obiecte. Rezultatul utilizãrii acestor moduri depindede punctele de poziþionare ce au fost specificate pe Simbolul 2D,respectiv în Descrierea 2D, la crearea elementelor.Dacã punctele se gãsesc în colþurile pãtratului ce cuprinde obiectul,atunci atât parametrul A, cât ºi parametrul B se poate da grafic.Dacã punctul s-a marcat de-a lungul laturii obiectului, atunci numaiun parametru se poate da grafic, celãlalt va lua valoarea setatã în fereastra de dialog a setãrilor.Dacã se selecteazã un punct din interiorul zonei de cuprindere a simbolului, atunci nici un parametru nu se poate da grafic, ºi plasareaelementului se va face conform modului simplu perpendicular saurotit.



Observaþie: La utilizarea Modului Geometric rotit, deschiderea ferestrei Setãri de obiect ºi specificarea unghiului de rotireînainte de definirea vectorului de rotire nu are nici un efect. Dacãs-a decis cã se va folosi tastatura pentru introducerea datelor,atunci sã se aleagã Modul Geometric paralel ºi sã se utilizeze Valori de unghiuri polare în câmpul coordonatelor.

Fereastra de dialog Setãri de obiect

Setãrile Obiect ºi Lampã întâlnite ºi la alte unelte sunt prezentate laCapitolul Setãri comune. Se vor discuta mai jos numai setãrile specifice.

Parametri

În afara lãþimii ºi lungimii se poate seta unghiul de rotaþie în plan.Activând iconul lanþ aflat de dreapta câmpului de editare a lãþimii ºilungimii este posibilã corelarea acestor dimensiuni pentru a menþineraportul între ele.Obiecte oglindite

Sub câmpul unghiului se aflã o cãsuþã de control, care poate fifolositã



pentru a poziþiona Elemente de bibliotecã oglindite. Aceastã opþiunereflectã întreaga descriere 3D a Elementului de bibliotecã dupã un axdefinit în fereastra de dialog.

Observaþie: Parametrul de oglindire este inclus în orice transferde parametri prin fereastra de dialog Setãri (a se vedea parteaTransfer de parametri mai sus în acest capitol).

Parametri de Lampã

Câþiva parametrii sunt specifici pentru lampã.

Culoarea luminii se poate seta prin clicarea dublã pe câmpul Culoarealuminii. Culoarea se poate alege în fereastra de dialog standardMacintosh sau Windows de setare a luminii.Lângã câmpul de setare a luminii se poate da ca lampa respectivã sãfie sau nu activã în timpul Fotografierii.Luminozitatea Lãmpii se poate seta cu comutator liniar sau prin introducerea unui numãr între zero ºi 100 în câmp. Dacã din greºealãs-a introdus un numãr mai mare, atunci luminozitatea va fi automat100.

Tehnici de obiecteÎntinderea obiectelor

La întinderea obiectelor sunt valabile aceleaºi reguli ca ºi la ModurileGeometrice diagonale. Pentru stabilirea faptului cã un obiect se poatesau nu defini grafic cu douã puncte opuse (sau se poate sau nu întindecu unealta Sãgeatã), ArchiCAD-ul verificã pe simbol existenþapunctelor care aratã colþurile opuse ale pãtratului. Acest pãtrat întinsteoretic are dimensiunea A*B. Întinderea obiectelor depinde de faptulcã în cursul creerii elementului de bibliotecã au fost sau nu definiteasemenea puncte opuse.



Unealta PlanºeuPlanºeele sunt elementele de construcþie orizontale de bazã aleArchiCAD-ului, care pot fi desenate ca poligoane în Plan ºi din aceastãcauzã ele pot lua orice formã. Planºeele desenate deja se pot modificacu uºurinþã în fereastra de dialog Setãri de planºeu.Moduri gemetrice de planºeuÎn ArchiCAD avem posibilitatea de utilizare a trei Moduri Geometricede planºeu. Modul Geometric poligon - Cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturiise poate desena cu uºurinþã conturul planºeului. Se poate clica pe rândpe fiecare punct de colþ în planul de lucru, pentru care ne stau la dispoziþie toate elementele ajutãtoare de construcþie (inclusiv introducerea numericã a datelor)Pentru închiderea conturului poligonului se clicheazã dublu la ultimul colþ sau se clicheazã încã o datã pe primul, dar tot acest rezultat se poate obþine prin apãsarea tastei OK a Bordului de control.Odatã cu desenarea celui de-al treilea punct al conturului, tasta OKdevine utilizabilã, ºi clicãnd pe aceasta se revine automat pe punctulde plecare, fãcând inutilã folosirea mãririi în cazul în care punctul deplecare s-ar afla în apropierea unui punct sesizabil al altui element.Din procesul de construire a planºeului se poate ieºi oricând prinapãsarea tastei Totuºi nu, aflat pe Bordul de control.Modul geometric dreptunghi creeazã un planºeu drepunghiular culaturile paralele ... Dreptunghiul este numit prin definirea a douãculþuri diagonal opuse. Modul Geometric dreptunghi / rotit - Cu ajutorul lui se poate creaplanºeudreptunghiularã, desenatã cu un vector de rotire dat faþã delinia de referinþã. Vectorul de rotire totodatã defineºte ºi lungimeacelor douã laturi paralele cu acesta.

Idee:Obligativitatea ce se referã la lungime se poate elimina prinþinerea apãsatã a tastei SHIFT, astfel numai direcþia vectoruluiva fi decisivã.



Setãri de planºeuFereastra de dialog Setãri Placã este în multe privinþe asemãnãtoarecelei pentru pereþi. Numai elementele specifice vor fi discutate mai jos.

Setãri generaleGrosime ºi înãlþime

Înãlþimea ºi grosimea planºeului se poate seta independent una faþãde cealaltã. Înãlþimea planului superior al planºeului se seteazã înraport cu nivelul activ sau în raport cu punctul zero absolut al proiectului. Valorile pe înãlþime sunt legate între ele, de aceea modificarea uneia dintre ele atrage dupã ea transcrierea automatã acelorlalte. Înãlþimea raportatã la nivelul activ are prioritate faþã decealaltã înãlþime.

Dacã poziþia nivelului activ se modificã cu comanda Opþiuni/Setãri denivele, valoarea mãsuratã de la nivelul zero se va modifica.

Atribute de plan ºi secþiuneCulori de peniþã ºi haºuri

Se pot defini structuri multistrat policolore pentru reprezentarea

planºeelor în Ferestrele de secþiune.La alegerea unei structuri multistrat se poate seta o nouã culoare dehaºurã, fond pentru haºurã ºi culoare de contur pentru line desecþionare, sau se poate apela la culorile predefinite. În cazul din urmãmarcaþi cãsuþa de control. Foloseºte culorile de haºurã a structurii multistrat ºi Foloseºte culoarea de fond a structurii multistrat.Ambele vor fi obturate dacã aþi ales o haºurã simplã.



Tehnici de planºeeÎmbinarea planºeelor cu pereþi

Dacã se construieºte un perete pe un planºeu astfel, încât o margine aei coincide cu conturul planºeului, linia care coincide va fi ºtearsãautomat de cãtre program în imaginea 3D. Prin aceasta programulasigurã vizualizarea cu linii ascunse.

Mai vezi ...

Editarea poligoanelor, Capitolul 3.

Unealta AcoperiºUnealta sofisticatã Acoperiº a ArchiCAD are caracteristici foarte flexibile. Pe de o parte toate caracteristicile geometrice (împreunã cugolurile aflate în el) se pot modifica, pe de altã parte se pot utiliza nunumai la desenarea acoperiºurilor obiºnuite, ci se pot crea numeroaseforme complexe 3D cu ajutorul lor.

Modurile geometrice ale acoperiºuluiÎn unealta Plan de acoperiº se gãsesc ºase moduri geometrice, cu ajutorul cãrora se pot crea forme simple ºi complexe de acoperiº.Descrierea detaliatã a paºilor necesari, împreunã cu diferitele modurise gãseºte în continuare.

- Modul geometric poligonal- creeazã un plan de acoperiºdefinit cu un poligon. Descrierea detaliatã se gãseºte la"Desenarea planului de acoperiº simplu".

- Modul geometric dreptunghiular - deseneazã un acoperiº deformã dreptunghiularã.Descrierea detaliatã se gãseºte la "Desenarea planului de acoperiºsimplu"



- Modul geometric dreptunghiular rotit - Este asemãnãtor cuModul geometric dreptunghiular, aici însã se poate da linia de referinþã sub orice unghi. Descrierea detaliatã se gãseºte la"Desenarea planului de acoperiº simplu".

- Modul geometric lanþ de acoperiº - se poate crea oriceacoperiº cu bazã de poligon sau cu bazã curbilinie, care are opantã uniformã. Descrierea detaliatã se gãseºte la "Desenareaplanului de acoperiº complex".

- Modul geometric cupolã - deseneazã acoperiºuri cupole înformã de calotã sfericã. Descrierea detaliatã se aflã la "Desenareaacoperiºurilor cu bole".

- Modul geometric boltã - oferã posibilitatea modelãrii structurilor cu formã liberã. Descrierea detaliatã se aflã la"Desenarea acoperiºurilor cu boltã".

Desenarea planurilor de acoperiº simpleCele mai simple acoperiºuri sunt cele dreptunghiulare.

1.) Se selecteazã unealta Plan de acoperiº din Paleta de unelte,apoi una dintre primele trei moduri geometrice, pe Paleta info

2.) Se defineºte poziþia liniei de direcþie cu douã clicãri. În moduldreptunghiular acoperiºul va avea în totdeauna unghiuri drepte.

În cele mai multe cazuri se doreºte ca linia de direcþie a acoperiºuluisã se afle pe linia de referinþã a unui planºeu sau unui perete.Poziþionarea exactã a acesteia e ajutatã de schimbarea formei cursorului.

3.) Dupã definirea liniei de direcþie, apare o nouã formã de cursor,cursorul ochi, aºteptând pentru precizarea înclinãrii planului deacoperiº.

4.) Apoi se poate desena conturul acoperiºului prin clicarea pe rândpe colþuri.

Linia de direcþie

Punctul critic al construirii planului de acoperiº îl reprezintã definirealiniei de direcþie, care de fapt este o dreaptã în planul inferior alacoperiºului, care nu va fi imprimatã.Planul de acoperiº se poate interpreta ca un plan oblic în lungul liniei de direcþie, de aceea cota streaºinei se poate preciza prin setareacotei liniei de direcþie.Linia de direcþie a acoperiºului, fiind un element auxiliar abstract, vafi afiºatã numai dacã activaþi Aratã linia de direcþie dinOpþiuni/Opþiuni de reprezentare.



Desenarea planurilor de acoperiº complexeCu ajutorul Modului geometric lanþ de acoperiº se poate realiza oriceacoperiº cu baza poligonalã sau curbã având pantã constantã.Conturul bazei acoperiºului se poate specifica în douã moduri:

- Conturul se poate desena dupã alegerea uneltei Acoperiº dinPaleta de unelte ºi dupã selectarea Modulului lanþ din paletainfo.

Cu aceastã metodã prin trasarea conturului se pot crea acoperiºuri cubazã poligonalã.

Puteþi folosi ºi unealta Bagheta magicã sau simpla space-clicare cucursorul Mercedes când unealta Acoperiº este activã.Contururile pot sã conþinã ºi segmente de arc. Sunt admise numaicontururile închise. În cazul contururilor curbe numãrul planurilor deacoperiº generate de program depinde de setãrile actuale date in fereastra de dialog Bagheta magicã aflatã în meniul Unelte.

Observaþie: pentru acoperiºuri complexe, unealta BaghetaMagicã va folosi întotdeauna opþiunea Segmente Lineare, chiardacã este activ butonul Potrivire optimã.

Dupã definirea conturului va apãrea fereastra de dialog Setare lanþ deacoperiº.



Lanþurile de acoperiºuri pot consta din cel mult patru nivele. Înclinarea ºi înãlþimea maximã a fiecãrui segment se poate specificaindependent de celelalte segmente. ArchiCAD-ul utilizeazã un algoritm special pentru gãsirea celei mai bune soluþii la toate contururile poligonale. Înãlþimea specificatã în fereastra de dialogSetãri este limita maximã. Dacã acoperiºul întâlneºte un plan înaintede atingerea limitei, atunci acesta nu va urca mai sus. Dacã ajunge lamaxim astfel încât nu a întâlnit nici un plan, atunci un plan orizontal va închide acoperiºul. Dupã terminarea structurii deacoperiº elementele acestuia se vor putea construi independent unulfaþã de altul.



Desenarea acoperiºurilor cupolãPentru desenarea acoperiºurilor în formã de cupolã se alege modulgeometric Cupolã pe Paleta info. Prima clicare va indica centrul arcului, a doua începutul conturului, iar a treia capãtul conturului. Clicarea dublã pe punctul de începere va trasa toatã cupola

Dupã definirea conturului va apãrea fereastra de dialog Setareacoperiº cupolã. Zona de construcþie aflatã în stânga sus a fereastreide dialog conþine înãlþimea acoperiºului cupolã, mãsuratã de la centrul acestuia. Aceastã valoare poate varia între valoarea de bazã ºivaloarea maximã admisã, adicã înãlþimea semisferei. Prin introducerea unor valori mai mici cupola se poate aplatiza.Urmãtoarea zonã de construcþie conþine date referitoare la înãlþimeabazei cupolei. Numãrul benzilor ºi segmentelor ce alcãtuiesc cupola sepot specifica de asemenea în aceastã fereastrã de dialog. Valorile acestora se dau referitor la 90 ºi 360 de grade.Grosimea acoperiºului mãsuratã perpendicular pe înãlþime se poateseta de asemenea. Tãierea muchiilor acoperiºului se poate dirija cubutoanele aflate în dreapta. Cele trei moduri posibile de tãiere sunt modul perpendicular, verticalºi orizontal. Cupola terminatã deja nu se poate manipula în mod unic,ci fiecare porþiune se poate construi ca un plan de acoperiº independent.

Desenarea acoperiºurilor curbe Pentru definirea curburii dorite a acoperiºului existã douã cãi posibile.Curba trasatã în plan reprezintã secþiunea transversalã aacoperiºului. Definirea curburii acoperiºului se poate face prin utilizarea unui arc, a unei curbe sau al unui contur de perete în modulgeometric al acoperiºurilor curbe, prin bagheta magicã sau printrasarea ºirului de arce, clicând în final pe butonul Renunþã. Prima



clicare defineºte ºi poziþia acoperiºului curb.Dupã specificarea curbei trebuie definitã lungimea acoperiºului prinmarcarea punctului de început ºi de capãt. În acelaºi timp pe bazasecþiunii transversale se poate specifica partea ce va fi superioarã.

Dupã introducerea curbei apare conturul acoperiºului cu ajutorul uneilinii elastice, capetele acesteia fiind legate în punctele de capãt alecurbei-secþiune. O laturã a acestui contur este punctul inferior imaginar ºi totodatã un plan al acoperiºului. Cu prima clicare se specificã punctul de începere ºi forma acoperiºului, cu cea de-a douaclicare se poate defini lungimea acoperiºului. Planurile de acoperiºrezultate se pot construi independent unul faþã de celãlalt. Numãrulplanurilor de acoperiº realizate depinde de setãrile ferestrei de dialog(meniul de construcþie).

Observaþie: ArchiCAD permite numai acoperiºurilor care suntatise de o ploaie imaginarã care cade vertical. Astfel se omitetrasarea acoperiºurilor care se autointersecteazã. Acesta înseamnã cã aceeaºi curbã constituie un acoperiº corect cu o anumitã poziþie a conturului, iar cu o altã valoare a unghiuluiconstituie un acoperiº incorect. Aceasta sedatoreazã faptului cãforma acoperiºului nu este definitã numai de curbã, ci ºi deunghiul conturului ataºat acestuia. Punctele de capãt aleacoperiºului trebuiesc definite astfel încât porþiunea mai groasãa liniei elastice sã nu intersecteze curba iniþialã a secþiuniitransversale.



Setãri de acoperiºCele mai multe setãri ale Acoperiºului sunt identice cu cele ale altorunelte. Numai setãrile specifice vor fi discutate aici.

Setãri generaleÎnãlþimea acoperiºului

Înãlþimea liniei de direcþie se poate seta în raport cu Cota 0.00, sau înraport cu nivelul activ. Aceste douã setãri se leagã între ele, ºi ca laªarpante ºi la Planºeu, nivelul activ are prioritate, ceea ce înseamnãcã dacã schimbãm cota nivelului activ, acoperiºul se va deplasa împre-unã cu acesta ºi se modificã automat valoarea de la cota 0.00.

Unghiul de înclinare al acoperiºului

Unitatea de mãsurã a unghiului de înclinare se poate seta în meniuldesfãºurabil aflat lângã câmpul de modificare a valorii unghiului, carepoate fi în grade, procente, sau valoarea de urcare pe o lungime orizontalã de 12 picioare respectiv de 12 þoli.În general unghiul de înclinare al acoperiºului este o valoare pozitivã,dar se pot introduce ºi valori negative, în acest caz planul de acoperiºcreat va fi inversat, direcþia de urcare precizatã cu cursorul ochidevine de fapt direcþie de coborâre

Grosimea Acoperiºuli

Grosimea acoperiºului se poate seta ca proiecþie pe verticalã, sau perpendicular pe pantã.

Atribute de plan ºi secþiuneCulori de peniþã ºi haºuri

Se pot defini structuri multistrat policolore pentru reprezentareaacoperiºurilor în secþiune.



La alegerea unei structuri multistrat, se poate seta o culoare dehaºurã, fond sau contur sau se pot aplica culorile predefinite ale struc-turii multistrat. În cazul din urmã marcaþi (Checkboxes). Foloseºteculorile de haºurã a structurii multistrat ºi Foloseºte culoarea de fonda structurii multistrat. Ambele vor fi obturate la alegerea simpleihaºuri.

Atribute modelUnghiul paziei

Aceste valori determinã unghiurile streaºinei ºi pazici. Acestea pot fi verticale ºi perpendiculare pe pantã. Posibilitatea unghiului unicapare ºters.

Unghi unic se poate defini ulterior, în afara acestei ferestre de dialog.

Tehnici de acoperiºAcoperiºurile sunt obiecte complexe ºi pot fi manipulate cu mai multetehnici în ArhiCAD.

Marcarea Planului de acoperiºMarcarea planurilor de acoperiº se poate executa cu ajutorul liniilor dereferinþã, ale contururilor ºi cu ajutorul punctelor cheie.

Stabilirea dimensiunilor pe înãlþime ale acoperiºuluiÎnãlþimea acoperiºului se modificã în continuu pe direþia de înclinare,poziþionarea pe verticalã a liniei de direcþie ºi unghiul de înclinare sepoate verifica oricând în fereastra de dialog Setãri de acoperiº.Poziþionarea pe verticalã a unui punct oarecare aflat pe acoperiº, sepoate determina prin selectarea acoperiºului ºi clicarea pe punct, întimp ce þinem apãsatã tasta MÃR (Macintosh) respectiv CTRL(Windows). Aceastã operaþie deschide o fereastrã de dialog ,care aratãcotele raportate la planul inferior respectiv superior al acoperiºului.



Prin modificarea oricãrei valori în aceastã fereastrã de dialog,acoperiºul se roteºte în jurul liniei de direcþie, în timp ce valoareaunghiului de înclinare se schimbã în raport cu rotirea.

Observaþie: Clicând pe un capãt al liniei de referinþã cuapãsarea tastei MÃR/CTRL, se poate modifica înãlþimea întregului plan de acoperiº fãrã sã se modifice unghiul deînclinare.O astfel de clicare pe marginea acoperiºului nu deschide fereastra de dialog care aratã valorile de înãlþimi, deoareceaceastã operaþie se poate folosi numai la intersecþiaacoperiºurilor.

Intersecþii de acoperiºuri în 3D

În afarã de posibilitatea de modificare a conturului acoperiºului înplan, ArchiCAD-ul ne oferã posibilitatea construirii acoperiºurilor înspaþiu.Ca exemplu sã vedem urmãtoarele douã planuri de acoperiº:

Pentru racordarea a douã planuri de acoperiº se procedeazã în felulurmãtor:

1) Se selecteazã în plan cel cu înãlþimea mai micã ºi MÃR-clicare(Macintosh) respectiv CTRL-clicare (Windows) pe celãlaltacoperiº.

2) Se selecteazã al doilea plan de acoperiº ºi MÃR-clicare(Macintosh) respectiv CTRL-clicare (Windows) pe acoperiºul deînãlþime mai micã.

3) Astfel cele douã suprafeþe vor fi racordate.



Întâlnirea a douã planuri de acoperiº în acest fel înseamnã racordarealor.

Pentru realizarea racordãrilor mai sofisticate, sau în cazul mai multorplanuri de acoperiº decât douã, este necesarã specificarea mai multorpuncte cheie, procedeul de racordare este însã asemãnãtor.Se poate întâmpla sã fie nevoie de modificarea ulterioarã a unghiuluipazei.

Acest lucru va fi posibil prin marcarea tuturor planurilor de acoperiºpe care dorim sã le racordãm, apoi aºezând cursorul pe coama comunã,butonul mouse-ului se þine apãsat în continuu. Se selecteazã în meniul desfãºurabil care va apãrea opþiunea Construcþie muchie deacoperiº. Aceasta deschide o fereastrã de dialog.

Setãrile de aici vor fi valabile pentru toate planurile de acoperiº, caresunt racordate în plan la coama comunã.



Tãierea pereþilor cu planuri de acoperiº

Cu ajutorul planurilor de acoperiº se pot tãia pãrþile superioare sauinferioare ale pereþilor, stâlpilor, planºeelor, uºilor, ferestrelor ºimobilierului astfel se pot realiza racordãri exacte.Elementele nivelului activ se pot aranja la acoperiº individual sau îngrup.Pentru aranjarea elementelor la un acoperiº:

1. Selectaþi acoperiºul sau elementele pe care doriþi sã le aranjaþi.2. Alegeþi Editare/Aranjeazã la acoperiº. Va apare o fereastrã de

dialog listând elemente pe care acoperiºul le poate tãia.

3. Alegeþi elementele pentru tãiere prin marcarea pãtratului corespunzãtor, decideþi dacã doriþi sã eliminaþi partea superioarãsau inferioarã ºi apãsaþi pe butonul Aranjeazã.

Numai elementele intersectate de acoperiº se pot aranja. Acoperiºul vatãia numai elementele situate sub poligon.

Se pot utiliza ºi acoperiºuri de pe alte nivele, cu conturul arãtat penivelul dat pentru aranjarea elementelor.Selectaþi elementele de tãiat, apoi Command-clicare (Machintosh) sauCtrl clicare pe muchia sau punctul cheie al acoperiºului. Procedeulinvers va funcþiona ºi el: selectaþi acoperiºul cu care doriþi sã tãiaþielementele ºi Command-clicare, respectiv Ctrl-clicare pe elementele ce urmeazã a fi tãiate.



Observaþie: Aranjarea la acoperiº nu se poate realiza în 3D.

Mai vezi ...

Editare poligoane, Capitolul 3 ºi Aranjeazã la acoperiº, Meniuleditare, Capitolul 5.

Unealta PlasãUnealta plasã este un instrument puternic pentru creareasuprafeþelor de orice formã prin definirea cotelor de nivel a punctelorcaracteristice ºi interpolarea dintre ele. Cu ajutorul acestei unelte se pot creasuprafeþe, suprafeþe pe soclu vertical sau volume solide.

Moduri geometricePlasele pot fi construite folosind patru moduri geometrice:

- Poligon- Dreptunghi- Dreptunghi rotit- Plasã cu pantã regulatã.

Primele trei moduri funcþioneazã identic cu uneltele Planºeu ºiHaºurã. A se vedea secþiunile despre modurile geometrice ale acestorunelte pentru detalii.Al patrulea mod permite realizare rapidã a unor suprafeþe plane.Dupã definirea conturului dreptunghiului, Fereastra de dialog aPlasei cu pantã regulatã se deschide automat.



În prima parte a ferestrei se poate seta numãrul diviziunilor în plan.Dupã aceea se seteazã cota a trei colþuri, a patra cotã fiind generatã înmod automat.

Ca, confirmare a setãrilor, ArchiCAD va desena plasa.

Moduri de construcþieCele trei opþiuni accesibile în paleta Info ºi fereastra de Setãri Plasãsunt suprafaþã, suprafaþa pe soclu ºi volum solid. Alegerea poate sãrestrângã opþiunile de Material în Atribute Model.Desenarea plaselor

Plasele se deseneazã în douã faze.Mai întâi se deseneazã un poligon cu unul din modurile geometrice,aºezat în planul de bazã setat în prealabil în fereastra de dialogSetãri.

Poligonul se poate edita dupã selectare ºi resetarea uneltei Plasã înmodul arãtat la Editarea Poligoanelor, Capitol 3. Clicarea pe liniapoligonului va deschide o paletã desfãºurabilã.

Clicând pe unul din noduri se poate edita elevaþia nodurilor, dacã aþiales utlimul buton al paletei. Aceasta deschide fereastra dedialog.Înãlþimea punctelor plasei, unde se poate da o nouã cotã pentrufiecare punct.

Schimbarea cotei unui punct nu va schimba cota punctelor vecine.Dupã aceasta alegeþi unealta Plasã în timp ce Plasa rãmâne selectatã.Desenaþi o linie sau un poligon închis. Confirmând un poligon închis,fereastra de dialog Puncte noi în plasã se va deschide permiþându-vãdefinirea noilor noduri ale unui gol creat sau ale suprafeþei.



Dacã desenaþi în afara poligonului, numai nodurile din interiorul conturului vor face parte din plasã.Plasa va putea fi dezvoltatã ºi editatã mai târziu.

Planul de bazã ºi modurile

Plasa este creatã cu ajutorul Planului de bazã ºi muchiilor.Se deseneazã poligonul de contur al plasei proiectat într-un plan debazã. Dupã aceasta se pot ridica punctele caracteristice în afara acestui plan.Existã douã tipuri de muchii în plasã: definite de utilizator ºi generate.

Muchiile definite de utilizator formeazã profilul caracteristic al plaseiºi sunt întotdeauna vizibile.Când poligoanele sau nodurile sunt la cote diferite ºi opþiuna Aratãtoate muchiile sunt selectate, care nu sunt încã legate de o muchiedefinitã de utilizator. De aceea ele nu sunt arãtate dacã nodurile au aceeaºi cotã.

Observaþie: Crearea de noi muchii nu este posibilã în fereastra3D.

Setãri PlasãFereastra de dialog Setãri Plasã permite specificarea unor parametripentru Plase.Compoziþia ferestrei este în mare parte identicã cu cea a altor unelte.

Muchie definitã

Muchie generatã



Mai vezi ...

Setãri comune de Unelte la începutul acestui capitol pentru detalii.

Setãri generaleElevaþie

În afara elevaþiei Planului de bazã se poate seta adâncimea corpuluiplasei sau partea situatã sub planul de bazã

Aratã muchiile

Douã butoane radio permit activarea sau dezactivarea vizibilitãþiimuchiilor generate.

Atribute de plan ºi secþiuneTipuri de linie ºi culori peniþã.

Se poate alege un tip de linie pentru reprezentarea muchiilor.ArchiCAD foloseºte acelaºi tip de linie pentru cele douã tipuri demuchie. Distincþia se poate face prin alegerea culorii în paleta culori.

Dacã plasa este creatã ca corp solid, se poate defini tipul liniei desecþionare, a haºurii ºi a fondului.



Atribute ModelMateriale ºi muchii estompate

Conform modului de construcþie aplicat, se pot seta materiale pentrudiferitele laturi ale blocului plasei.Butoanele radio situate dedesubt controleazã apariþia muchiilor generate în modelul 3D. Dacã se alege Muchii estompate, numaimuchiile definite de utilizator vor apare în vederea 3D.

Tehnici PlasãPlasele sunt obiecte complexe care pot fi manipulate cu diferite tehnici ArchiCAD. Mai vezi Editarea poligoanelor, capitolul 3.

Editarea cotei nodurilor

Dacã doriþi sã editaþi elevaþia nodurilor dintr-o plasã existentã, alegeþiunealta Plasã, clicaþi pe una din muchii sau noduri. Apare o paletãdesfãºurabilã.Clicaþi pe ultimul buton al paletei pentru a deschide fereastra de dialog Elevaþie Punct Plasã unde se poate edita elevaþia nodului selec-tat sau ambelor noduri de pe o muchie.

Unealta de cotareÎn afiºarea de bazã a Paletei de unelte, diferitele unelte de cotare suntreprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toate uneltele înacelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Unealta de Cotare este o unealtã ArchiCAD foarte eficientã ºi sofisticatã, cu ajutorul cãruia proiectelor li se pot ataºa ºiruri de cote.Unealta se poate folosi cu urmãtoarele setãri:

- Semiautomatã - Cu ajutorul ArchiCAD-ului se pot ataºa linii decote la marginile, sau la punctele cheie ale elementelor, folosindoperaþiile de construcþie uzuale (cerc de atracþie, direcþii legateetc.).

- Asociativã - Modificãrile elementelor (de exemplu întindereaunui Perete) sunt urmãrite de liniile de cote ºi de valorile cotelor.

- Sisteme de unitãþi de mãsurã diferite- Cu ajutorulArchiCAD-ului e posibilã transformarea uºoarã a cotelor înunitãþi de mãsurã anglosaxone.



Elementele ºirului de coteÎn cursul cotãrii putem întâlni urmãtoarele noþiuni:

- Punct de referinþã - reprezintã acele puncte ale elementelorArchiCAD pe care dorim aºezarea liniilor ajutãtoare de cotã. -

Punct de cotã - reprezintã punctul de intersecþie între linia decotã ºi lina ajutãtoare de cotã.

- Unitatea de cotare - este elementul de bazã a lanþului de cote,care conþine linia de cotã aflatã între douã puncte de referinþãînvecinate (liniile ajutãtoare) ºi valoarea lungimii. Pentruselectarea lui se clicheazã pe punctul median al liniei de cote cucursorul Pipã+Shift.

- Valoarea cotei - reprezintã blocul de text care conþine valoareacotei. Aceasta se poate selecta cu clicarea pe colþul inferior dinstânga.

- Lanþ de cote - reprezintã un ºir de unitãþi de cote legate întreele, care se poate selecta cu clicarea pe punctele libere ale linieide cote cu cursorul Mercedes.



- Asociativitate - însemnã cã fiecare punct de cotã are legãturã cupunctul de referinþã care îl defineºte, ºi modificarea lui esteurmãritã de valorile lanþului ºi a liniilor de cote.

Observaþie: Prin întinderea, deplasarea peretelui, prin modificarea, ºtergerea golurilor din perete, prin schimbareaformelor iniþiale ale plãcilor, acoperiºurilor, haºurilor, lanþul decote se modificã automat

Poziþionarea cotelorSã analizãm prin urmãtorul exemplu posibilitãþile oferite de Unealtade cotare:

1.) Se construieºte un Perete cu un gol.

2.) Se selecteazã Unealta de Cotare, prin clicare pe buton, pe urmãse precizeazã primul punct de referinþã. Astfel butonul Renunþãde pe Bordul de control se va putea activa.

3.) Se clicheazã pe punctul de capãt al peretelui sau al ferestrei, ºiapoi se închide lanþul de cote prin clicare dublã. Apãsarea tasteiENTER sau clicarea pe butonul OK de pe Bordul de control areacelaºi efect. Apare cursorul Ciocan.

4.) Dupã ce apare cursorul fin Ciocan, se clicheazã pe acel punctunde se doreºte poziþionarea liniei de cote.

5.) Programul calculeazã valorile ºi apare lanþul de cote.

Elemente care se pot cotaUrmãtoarele elemente se pot cota cu ajutorul punctelor lor de referinþã:

- Elemente structurale: pereþi, stâlpi, ferestre ºi uºi (numai marginile ºi mijlocul), obiecte, plãci, acoperiºuri, plase.

- Elemente de desenare: haºuri, linii, arce, cercuri, curbe, punctecheie



Moduri geometrice de cotareDupã ce se activeazã unealta Cotare se poate selecta dintre trei moduri geometrice de cotare de pe paleta info, pentru specificarea poziþiei ºirului de cote.

Modul geometric de cotare verical - creeazã lanþuri de cote verticale, independent de poziþiile elementelor sau punctelor cheie.Modul geometric de cotare orizontal - creeazã înotdeauna lanþuride cote orizontale, indiferent de poziþia elementelor ce se coteazã saupunctelor cheie. Modul geometric de cotare oblicã - creeazã întotdeauna lanþuri decote paralele cu direcþia datã de primul ºi al doilea punct de cotã,indiferent de unghiul elementelor cotate sau al punctelor cheie.Setarea modului geometric de cotare se referã la întregul lanþ de coteºi nu este posibilã modificarea dupã terminare, nici separat pentrufiecare cotã nici global pentru întregul lanþ de cote.

Moduri de construcþie ale cotelorÎn Cotare existã trei moduri sau tipuri posibile de construcþie. Acesteafigureazã ca butoane pe paleta info ºi în fereastra de dialog de setarea Uneltei de Cotare.În Modul direct se poate mãsura ºi vizualiza distanþa dintre douãpuncte învecinate.În Modul cumulativ punctul zero în lanþul de cote va fi consideratprimul punct de referinþã. Fiecare valoare de cotã ne va da distanþadintre punctul de referinþã ºi punctul zero.În Procedeul liniei de bazã distanþele se vor mãsura ca ºi în Modulcumulativ, pe care însã vor apãrea doar semne de cote în locul liniilorde cote complete, ºi punctul zero nu va fi aparent.

Renunþare ºi finalizarePrin precizarea primului punct de referinþã butonul Renunþã alBordului de control se va putea activa; prin activarea lui se poate ieºidin operaþia de cotare.



Prin precizarea celui de-al doilea punct de referinþã devine utilizabilºi butonul OK, semnalând astfel cã în continuare se pot crea lanþuride cote valabile.

Anularea punctului de referinþãOrice punct de referinþã se poate anula dacã se clicheazã din nou pe elcu cursorul creion plin.

Setãri de cotare

În aceastã fereastrã de dialog avem acces la opþiuni, indiferent deporþiunea selectatã a lanþului de cote.

- Dacã se selecteazã întregul lanþ, vom avea acces la toate opþiunile.

- Dacã este selectatã o unitate oarecare a unui lanþ complex, atunci stratul, tipul peniþei, posibilitãþile de setare, ca ºi Setãrilede peniþã referitoare la liniile ºi simbolurile de cotã vor fi ºterse.

- Dacã s-a selectat un singur punct de cotã, atunci va fi accesibilãdoar opþiunea liniei de cotã.

- Dacã sunt selectate una sau câteva cifre de cote ºi se alege ultimacomandã din meniul Opþiuni, sau se clicheazã pe butonul



corespunzãtor al Ferestrei de informaþii, va apãrea fereastra dedialog de Setare a cifrei de cotã (nu ºi dacã se clicheazã dublu pebutonul uneltei de Cotare în paleta de unelte).

Multe din setãrile uneltei cotare sunt aceleaºi cu ale celorlalte unelte.Mai vezi Setãri comune de unelte mai sus în acest capitol. Vor fi discutate numai setãrile specifice cotãrii.

PeniþeSe pot specifica peniþe diferite pentru valorile de dimensiuni, linii ºimarcare.

Tipurile de cifreFormatul cifrei de cotã se poate da în fereastra de dialog Setãri/Cotare.Schimbarea formatului se referã la întregul proiect.

SimboluriUtilizând meniul desfãºurabil se poate seta simbolul de cotare dorit.Ultimul tip de simbol este special, deoarece va rezulta linie dublã decotã, ce înconjoarã valoarea cotei. La utilizarea acestui simbol nufuncþioneazã Setãrile poziþiilor valorilor de cotã.

Stil de cifreCu aceste setãri se pot specifica formatele textelor de cotare. SetãrileDimensiunea fonturilor sau Înclinat se pot aplica pentru lanþuri decote dar ºi pentru unitãþi de cote. Opþiunea Înclinat apare în fereastrade dialog, dacã se utilizeazã fonturi Bitmap/True Type.Prin alegerea fonturilor vectoriale va apãrea zonã de text înclinatã,oferind posibilitatea setãrii unghiului de înclinare. Tipul de caractereînclinate utilizate în cazul fonturilor Bitmap/True Type este înclinat la75 de grade.Cu butoanele se poate specifica poziþia valorilor de cote faþã de liniilede cotare.

Linii ajutãtoare de cotãÎn aceastã zonã se poate seta tipul liniei ajutãtoare de cotã, care sepoate referi la întregul lanþ de cote, la anumite unitãþi sau numai lapunctele de cotã selectate.În afarã de aceasta, activând butonul corespunzãtor se poate alegeîntre diferitele moduri de cotare: fãrã linii ajutãtoare de cotã, cu liniiajutãtoare scurte de cotã sau lungimea liniei ajutãtoare de cotã predefinite.Cu opþiunea de linie ajutãtoare scurtã, lungimea liniei ajutãtoare seva alinia automat la tipul de închidere a liniei de cotã (ºi astfel lamãrimea textului).



Pentru desenarea liniei ajutãtoare mai lungi existã douã moduri:1.) Folosirea liniilor ajutãtoare de lãþime la alegere.2.) Pãstrarea aceleiaºi distaþe între punctul de referinþã ºi capãtul liniei ajutãtoare de cotã cu ajutorul Lungimii variabile a liniei ajutãtoare

Lãþimea ºi distanþa liniei ajutãtoare de cotã se poate defini ºi cu ajutorul butonului Altele..., aºa cum vom vedea la sfârºitul capitolului.

Mãrime constantãCu activarea pãtratului de selectarea dimensiunii constante, se poateactiva cotarea asociativã, astfel cotele devin elemente simple grafice ºinu sunt în legãturã cu elementele 2D respectiv 3D ale proiectului.Dupã ce o cotã se trece la mãrime constantã, nu se mai poate readucela valoare asociativã, modificarea este definitivã. Dacã capetele de coteale lanþurilor de cote nu sunt legate de punctele cheie ale elementelor,lanþul de cote se poate considera ca mãrime constantã. Acestea, deºisunt considerate simboluri grafice simple, au douã cazuri în care secomportã la fel ca celelalte cote:

1.) La rotire ºi la oglindire valoarea cotei se roteºte, ca sã se poatãciti. 2.) Cu schimbarea sistemului de unitãþi de mãsurã în meniulSetãri, se vor modifica toate valorile de cote.

Posibilitãþi de cotarePrin clicarea pe butonul Opþiuni... aflat sub pãtratul de selectareDimensiuni constante, se poate deschide fereastra de dialog Opþiunicotare.

Aceastã fereastrã de dialog asigurã posibilitatea de:- a seta mãrimea capãtului liniei de cotã, atât timp cât nu se

schimbã dimensiunea textului cotei



- a seta distanþa dintre punctul de referinþã ºi capãtul liniei ajutãtoare de cotã, care este în legãturã cu scara proiectului, nueste o valoare constantã.

- a seta o lungime unicã a liniilor ajutãtoare de cotã, care este înlegãturã cu scara proiectului, aceasta însã se poate activa numaiîn cazul setãrii liniilor ajutãtoare de cotã de lungime constantã.

- a seta cotele detaliate ale ferestrelor ºi uºilor, care aºeazã sublinia de cotã ºi valoarea înãlþimii golurilor, acolo unde sunt cotatecolþurile golurilor. Opþiunea cota de înãlþime este asociativã, ºiodatã cu modificarea înãlþimii golului se modificã automat ºi valoarea.

Opþiunea de cotare detaliatã a ferestrelor ºi uºilor se poate ataºa separat pentru fiecare cotã, global pentru toate cotele deja create sauca setare implicitã.

Tehnici de cotareCotarea grosimii pereteluiClicând pe linia de referinþã a pereþilor perpendicular pe lanþul decote, se pot selecta ambele pãrþi ale pereþilor deodatã.La terminarea lanþului de cote, apar numai acele capete de linie decotã, care se aflã pe pereþii perpendiculari pe cote.Dacã în modul geometric oblic se începe cotarea marcând cu simboldublu cele douã pãrþi ale peretelui, atunci aceste simboluri vor proiecta unghiul lanþului de cote perpendicular pe perete.

Puncte suprapuseProprietatea de asociativitate a cotãrii necesitã operaþii de selectareefectuate cu atenþie deosebitã, datoritã punctelor elementelor suprapuse.Selectarea dintre punctele cheie suprapuse se desfãºoarã în modulurmãtor:

1.) Se poate recunoaºte elementul cotat prin apariþia pãtratelor deselecþie la aºezarea cotei.



2.) Dacã a fost selectat elementul dorit, atunci se clicheazã pur ºi simplu pe punctul urmãtor. Cu activarea butonului OK se poate

definitiva selectarea fãrã sã aparã cursorul Ciocan.3.) Dacã punctul de poziþionare a liniei de cote nu se referã la

elementul dorit, se continuã clicarea în acelaºi punct, pânã ce nuvor apãrea punctele de poziþionare în jurul elementului respectiv.

4.) Dacã s-a gãsit elementul dorit, se clicheazã pe elementul urmãtor sau se terminã cotarea în modul descris mai sus. Dacãtotuºi este nevoie de încã o linie de cotã, se clicheazã din nou pepunctul ce-l defineºte. Se continuã clicarea, pânã când sehotãreºte cotarea cãrui element va fi cotat în punctul respectiv.

Modificarea lanþului de coteAsemãnãtor cu celelalte elemente ArchiCAD ºi lanþul de cote se poatedeplasa, roti ºi oglindi.

- Dacã se modificã toate elementele la care se referã lanþul de cote,atunci se va modifica ºi lanþul împreunã cu elemente.

- Dacã se modificã doar unele elemente, linia de cotã rãmâne pe loc,unghiul ei nu se schimbã, numai capetele liniilor de cotã, liniile ajutãtoare de cotare ºi valorile cotelor vor urmãri modificãrile.

- Dacã se multiplicã elemente cotate selectând ºi cotele lor, cotelemultiplicate se vor referi ºi la elemente nou create.

Observaþie: Unitãþile de Cotare sau Punctele de cote nu se potdeplasa sau roti de pe lanþul original sau nu-l pot oglindi pe acesta.

Deplasare:

Lanþul de cote se poate deplasa, dar cotarea asociativã nu se poatemiºca decât în direcþia liniilor ajutãtoare, chiar ºi în cazul în care cursorul mouse-ului nu se miºcã în acest sens pe suprafaþa de lucru.



Rotire:

Pentru schimbarea direcþiei unui lanþ de cote existente, singurametodã este folosirea comenzii Editare/Roteºte. ªi în acest caz,punctele de cote se referã la punctele de referinþe anterioare ºi valorilede-a lungul liniei de cote se modificã conform acesteia. Dupã rotire,programul recoteazã automat toate punctele de referinþã, ºi pãstrândordinea de cotare iniþialã afiºeazã valorile pe noua direcþie.

Oglindire:

Lanþul de cote se poate oglindi pe faþa opusã a peretelui, pentruaceastã operaþie rãmân valabile acelaºi reguli ca ºi la rotire.

Observaþie: La poziþionarea valorilor cotelor, programul aregrijã ca ele sã se poatã citi de jos sau din dreapta.

Inserarea elementelor de cotareÎntr-un lanþ de cote deja existent se pot insera puncte noi de cote înnumãr oarecare, selectând lanþul de cote, clicînd apoi pe noul punct dereferinþã simultan cu apãsarea tastelor MÃR (Macintosh) , respectivCTRL (Windows). Noul punct se poate situa oriunde în interiorul sauîn exteriorul lanþului.



Unitãþile de cotare existente se vor diviza în numãrul necesar.Inserarea unor puncte noi nu este posibilã prin selectarea directã aunei unitãþi de cotare în acest scop, trebuie selectat lanþul de cote.

Observaþie: Pe lanþul de cotare se poate însera numai un singurpunct deodatã, ºi în acest caz nu avem posibilitatea alegerii dintre elementele suprapuse.

ªtergerea elementelor lanþului de coteÎn cazul în care se selecteazã apoi se ºterge un punct de cotare dinmijlocul unui ºir de cote, cele douã segmente de cote de lângã acesta secontopesc.Dacã elementul ºters a fost un punct marginal al lanþului de cote,atunci ultima unitate de cotã dispare integral ºi lanþul se scurteazã.În cazul în care se ºterge o întreagã unitate de cotã din interiorul unuilanþ de cote, atunci lanþul se împarte în douã.

Cotarea automatã a grosimilor de pereþiSelectând lanþul de cote existent ºi clicând pe linia de referinþã a unuiperete perpendicular ºi apãsând în acelaºi timp tastele MÃR(Macintosh), respectiv CTRL (Windows), grosimea peretelui poate fiinseratã cu uºurinþã în lanþul de cote.



Setarea manualã a lungimii liniilor ajutãtoare de cote

Lungimea liniilor ajutãtoare de cote unice ºi variabile se pot seta ºimanual:

- la o linie ajutãtoare- la linie ajutãtoare ºi la unitatea de cotã- la toate linile ajutãtoare de cotã din interiorul lanþului

Pentru setarea manualã se selecteazã unitatea de cotã, punctul saulanþul, ºi când Unealta de cotare este activã se prinde linia de referinþã sau punctul cheie ale pãrþii selectate, ºi se trage linia de distanþare gri de la linia de cotare. Prin clicarea la distanþa doritã, liniile ajutãtoare de cote se scurteazãrespectiv se prelungesc.Liniile ajutãtoare de cote variabile nu se prelungesc nici o datã pestepunctele de referinþã al elementelui cotat.Pentru starea manualã fãrã linii ajutãtoare de cotã, sau cu linii ajutãtoare scurte prima datã se revine la modul de cotare anterior înfereastra de dialog Setãri de cotare.

Unealta de Cotare de razãÎn afiºarea de bazã a Paletei de unelte, diferitele unelte de cotare suntreprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toate uneltele înacelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.Cu unealta de Cotare de razã se pot cota razele elementelor curbe (perete, placã, acoperiº, plasã, haºurã, cerc, arc) în Plan, sau în Secþiuni-Faþade



Cotãrile de raze sunt semiautomate ºi sunt ataºate întotdeauna la unsingur element.Multe caracteristici ale uneltei de Cotare de razã sunt identice cu celeale uneltei de Cotare.

Trasarea cotelor de razeCotele de raze au douã pãrþi principale: linia de cotã ºi eticheta.Linia de cotã se aflã întotdeauna pe direcþia razei, ºi semnul de laînceputul ei aratã întotdeauna spre elementul curb. Cu clicarea peorice punct al elementului curb se poate începe desenarea unei linii decote spre centrul curbei sau în partea opusã. Eticheta aparþine de capãtul liniei de cotã, ºi aratã dimensiunea razeiacesteia. Direcþia ei se poate preciza în fereastra de dialog Setãricotare radialã.

Observaþie: În cazul ºtergerii unui element curb, se vor ºterge ºicotãrile de razã asociate acestuia.

Moduri de construcþieDintre cele douã moduri de cotare de razã se poate alege în Bordul decontrol sau în fereastra de dialog Setãri cotare radialã. Cu punct de centru: Dacã se alege acest tip ºi se aºeazã în proiect ocotã de razã, centrul curbei va fi marcat automat cu o cruce.Fãrã punct de centru: În acest caz centrul nu va fi marcat.

Setãri de cotare radialãFereastra de dialog a Cotãrii radiale este asemãnãtoare cu fereastrade dialog a uneltei Cotare liniarã.Se vor discuta numai diferenþele.



Tipªi aici se poate alege tipul Cotãrii radiale , ca în Bordul de control.

EtichetãSe poate alege ºi direcþia etichetei. Aceasta poate sã fie paralelã culinia de cotã, orizontalã sau verticalã.

NotareAceastã cãsuþã oferã posibilitatea definirii unei notaþii, care apare înfaþa valorii razei.

Tehnici de cotãri de razãMarcarea centrului elementelor curbe

Ataºarea unei cote de razã la un element curb dã posibilitatea marcãrii centrului acestuia, la care se poate poziþiona cursorul maitârziu.

Deplasarea cotelor de razãCota de razã nu se poate deplasa de la elementul la care a fost ataºatã;ea se poate miºca doar în lungul curbei elementului.

Unealta de Cotare de nivelÎn afiºarea de bazã a Paletei de unelte, diferitele unelte de cotare suntreprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toate uneltele înacelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.Cu unealtea Cotare de nivel se pot poziþiona ºi seta cote de nivelcunoscute în domeniul construcþiei ºi topografiei.Aceastã unealtã funcþioneazã în primul rând pe elemente construitecu unealta Planºeu. Se pot poziþiona marcaje standard sau automatede nivel.



Poziþionarea cotelor de nivelPoziþionarea cotelor de nivel începe cu selectarea uneltei Cotare denivel din Paleta de unelte, dupã care se clicheazã pe orice punct dinSuprafaþa de lucru.

Poziþionarea cotelor de nivel pe planºee sau acoperiºuri

În cazul în care se doreºte poziþionarea unei cote de nivel pe unplanºeu oarecare sau pe un acoperiº ºi nu pe nivelul activ:

1) Se selecteazã un acoperiº, a cãrui poziþie pe înãlþime diferã decota de nivel a nivelului activ.

2) Se clicheazã cu unealta Cotare de nivel pe poziþia doritã pentrucotã.

Valoarea poziþiei pe înãlþime a plãcii selectate apare pe lângã cota denivel standard, care rãmâne asociativã ºi în cazul în care se trage dela planºeul selectat.

Asociativitate

Cotarea de nivel este asociativã: dacã se modificã poziþia pe verticalãa plãcii sau a nivelului, valoarea de lângã cota de nivel se modificãautomat.În cazul planºeelor asociativitatea va funcþiona numai dacã planºeul afost selectat.



Setãrile Cotãrii de nivelArchiCAD-ul ne oferã numeroase setãri pentru cote de nivel.

Rotirea Cotei de nivelCota de nivel poziþionatã sau aflatã în curs de poziþionare se poate roticu valoarea introdusã în zona de modificare, în acest caz textul seroteºte împreunã cu simbol, pãstrând relaþia originalã.

Tipul CoteiÎn fereastra de dialog setãri se poate alege dintre numeroase simboluride cotã.

Chenarul textului cotei de nivel

Prin activarea opþiunii de chenar în jurul textului cotei de nivel se potevidenþia valorile cotãrilor pe verticalã. Chenarul se regleazã automatla dimensiunea textului, separat nu se poate seta.

Tehnicile cotãrii de nivelTextul cotelor de nivel se poate modifica individual, se poate deplasasau roti indiferent de valoarea cotei de nivel.. ªi cotele de nivel suntelemente independente, astfel ele se pot modifica separat asemãnãtorcu celelalte elemente, adicã se pot deplasa, roti sau oglindi cu sau fãrãcopia lor. În cazul în care cotele de nivel se multiplicã împreunã cu planºeele ataºate, noile valori de înãlþimi sunt legate de copii. În cazulîn care se multiplicã numai cotele de nivel, cotele nou create vor filegate de nivelul iniþial.



Unealta de Cotare de înãlþimeÎn afiºarea de bazã a Paletei de unelte, diferitele unelte de cotare suntreprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toate uneltele înacelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.Unealta de Cotare pe secþiuni, faþade seamãnã cel mai mult cu unealta de cotare de nivel, detaliatã mai sus. În douã proprietãþiimportante însã, acesta diferã de unealta de Cotare pe nivel:

- Cu unealta de Cotare pe înãlþime, în Plan se poate marca numaidistanþa punctului actual de la axa Y, care nu este aceeaºi cudimensiunea pe verticalã în lungul axei Z, pe care unealta Cotarede nivel o aºeazã pe plan.

- Valorile uneltei Cotare de înãlþime nu sunt asociative, sunt doarelemente grafice.

Modurile geometrice ale cotãrii de înãlþimePentru Cotarea de înãlþime, programul asigurã douã moduri geometrice în Bordul de control.

- Modul geometric cote de înãlþime particulare - cu ajutorullui se pot poziþiona simboluri de cote de înãlþime în proiect, cuselectarea uneltei, apoi cu clicarea pe poziþia doritã. Astfel în poziþia respectivã va apãrea distanþa actualã de la axa Y apunctului determinat, concomitent cu un simbol de cote deînãlþime.

- Modul geometric cote de înãlþime grupate - în modul arãtatmai jos, aºeazã simbolurile cotelor de înãlþime în lungul unei liniiverticale invizibile.

Poziþionarea Cotelor de înãltime în grup:1) Se selecteazã butonul modului grupat pe Bordul de control.2) Se clicheazã unul câte unul pe puntele elementelor de faþadã ce

se doresc sã fie cotate.3) Se clicheazã dublu pentru poziþionarea ultimului punct al cotei de

înãlþime.4) Cu cursorul fin Ciocan se clicheazã pe poziþia în care se doreºte

plasarea cotelor în lungul liniei verticale.

Setãrile cotãrii de înãlþimeFereastra de dialog Setãrile cotãrii de înãlþime oferã numeroase posibilitãþi de creare ºi setare a cotelor de înãlþime.



Unealta are multe elemente comune cu alte unelte de cotare. De aceeaaici se vor discuta doar diferenþele.

Setãri de coteCãsuþele de setare ale cotelor dau posibilitatea de setare a dimensiu-nii simbolului de cotã de înãlþime ce apare. Aceste valori se pot referila cote deja existente, sau pot fi setãri implicite pentru cotele ce se vorcrea în viitor.

Tipul cotei

Din panoul de selectare se poate alege cel mai potrivit dintrenumeroasele tipuri de cote.Existã posibilitatea de specificare a formelor de cotã, respectiv sepoate decide ca poziþia cotei sã fie deasupra sau dedesubtul liniei decotã, ºi ca aceasta sã fie plinã sau goalã.Cotare de înãlþime cu semnul "+"

Aici se poate decide afiºarea sau nu a semnului "+" sau "-" în faþa valorilor de cote de nivel, ce semnificã direcþia faþã de punctul 0 al axei Z.

Tehnicile cotãrii de înãlþimeModificarea cotãrii de înãlþime

Simbolurile cotelor de înãlþime sunt elemente independente, care sepot modifica unul câte unul. Asemãnãtor cu celelalte elemente cunoscute, ele se pot deplasa, oglindi, roti, cu sau fãrã copii. Cum aces-te simboluri nu sunt asociative, valorile cotelor nu se modificã în cursul miºcãrii.



Poziþionarea simbolurilor de cote de înãlþime

Cel mai simplu mod pentru poziþionarea simbolurilor de cote deînãlþime este urmãtorul:

1) Cu ajutorul uneltei Secþiune/Faþadã se specificã în plan vedereadoritã.

2) Se deschide fereastra Secþiune/Faþadã ce aparþine de aceasta dinmeniul Ferestre.

3) Se poziþioneazã simbolurile de cote de înãlþime dorite în aceastãfereastrã.

Salvarea cu nume nou

Cotarea de înãlþime a faþadelor se poate efectua cu ajutorul comenziiFiºier/Salvare cu nume nou în felul urmãtor:

1) Se creeazã o vedere tridimensionalã în modul de prezentare culinii sau cu linii ascunse, sau în perspectivã, ori în axonometrie,dar cel mai bun rezultat se obþine atunci când se foloseºte ovedere ortogonalã.

2) Se salveazã fereastra 3D ca document ArchiCAD, 2D.3) Se închide proiectul actual ºi se deschide proiectul nou. Astfel

nivelul 0 se setazã automat la nivelul 0 al proiectului, deci la poziþionarea cotelor de înãlþime se obþin date corecte.

4) Se activeazã unealta Cotare de înãlþime, ºi prin utilizarea unuiadintre modurile geometrice, se poziþioneazã simbolurile de cote deînãlþime prin clicare.

Copiere ºi inserare

Cu comenzile Editare/Copiazã se pot crea faþade ºi secþiuni cotabile înPlan, în urmãtorii paºi:

1) Cu ajutorul uneltei Selector de suprafaþã se deseneazã un dreptunghi în jurul suprafeþei pe care dorim s-o copiem.

2) Se alege comanda Editare/Copiazã pentru ca elementele 2D sãajungã în Memorie tampon.

3) Se clicheazã în Plan pe comanda Editare/Insereazã, poziþionândastfel elementele copiate.

Pentru ca la poziþionarea cotelor de înãlþime sã se obþinã o valoarecorectã, originea utilizatorului se deplaseazã pe verticalã în punctulzero al proiectului.



Unealta de Cotare de unghiÎn afiºarea de bazã a Paletei de unelte, diferitele unelte de cotare suntreprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toate uneltele înacelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Unealta de Cotare de unghi dã posibilitatea poziþionãrii cotelor unghiurilor între linii ºi/sau între muchiile elementelor drepte. Ca ºicotarea liniilor sau a razelor, ºi cotarea unghiurilor este semiautomatãºi complet asociativã.

Trasarea cotelor de unghiuriPentru apariþia cotei de unghi în Plan este nevoie de precizarea apatru puncte de referinþã.Aceste puncte se pot preciza în urmãtoarele moduri:

- Prin clicarea pe o linie sau pe un element deja existent (perete,placã, plasã, haºurã, acoperiº). Astfel apar instantaneu douãpuncte de referinþã pe linia/muchia selectatã prin clicare.

- Prin clicarea pe punctele elementelor existente- Prin clicarea pe orice punct al desenului (în acest caz cotarea

unghiului nu va fi asociativã)- Prin clicarea pe o muchie deja existentã, rezultã patru puncte.

ArchiCAD-ul utilizeazã cele douã drepte de lungimi infinite, determinate de cele patru puncte date. În funcþie de modul geometricales pe paleta info sau în fereastra de dialog Setãri, ºi în funcþie depoziþia clicãrii cu cursorul Ciocan, programul calculeazã în moduridiferite valorile unghiurilor, ºi le poziþioneazã în locuri diferite.Cele douã drepte infinite împart spaþiul în patru cadrane. ArchiCAD-ul va aºeza valoarea cotei unghiului în cadranul în care s-aclicat dupã apariþia cursorului Ciocan. Linia de cotã (arcul) va treceprin punctul de clicare.

Valoarea cotei unghiului va fi poziþionatã automat lângã punctul dinmijlocul arcului. Linia de cotã a unghiului se poate trage pe o altãpoziþie, de la punctul de inserare a valorii cotei.

Modurile geometriceÎn fereastra de dialog Setãri de cotare a unghiurilor sau pe paleta info, se poate alege dintre douã moduri geometrice: modul geometric de unghi primar, ºi modul geometric de ungi complementar.



Dacã se coteazã în modul geometric de unghi primar, atunci programulva cota numai cadranul selectat cu cursorul Ciocan.

Dacã se coteazã în modul geometric de ungi complementar, atunciArchiCAD-ul va calcula ºi unghiurile celor douã cadrane învecinate cucadranul ales.

Observaþie: ArchiCAD-ul nu poate sã coteze un unghi de 180 degrade. Pentru aceasta se utilizeazã unealta Arc cu modul Sãgeatãdublã, iar valoarea se scrie ca text pe semicerc.

Setãri de cotareAceleaºi setãri stau la dispoziþie ca ºi la uneltele Cotarea liniarã sauCotarea razelor, având în vedere stilul cifrelor, culoarea peniþei ºi tipulliniei de cotare. În afarã de aceasta se mai poate preciza ca cotarea sãse refere la un unghi primar sau la un unghi complementar.



Poziþionarea valorilor

Primul buton poziþioneazã valorile numerice în exteriorul liniei decotã, în timp ce ultimele poziþioneazã în interiorul ei.

Direcþia cifrei

Dacã se activeazã primul buton, atunci valoarea cotei unghiului va fiîntotdeauna orizontalã. Activând al doilea buton, valoarea cotei unghiului va fi poziþionatã întotdeauna pe direcþia razei, în cazulactivãrii celui de-al treilea buton, aceasta va fi paralelã cu tangenta lacurbã.

Unealta textAceastã unealtã performantã de etichetare oferã posibilitatea creeriitextelor formate din mai multe rânduri, cu diferite tipuri de caractereîn diferite stiluri.

Observaþie: În forma de bazã a Paletei de unelte , uneltele textºi etichetã sunt grupate la un singur buton. Pentru a vedea ºicealaltã unealtã, se clicheazã pe sãgeata micã din colþul dindreapta jos al butonului, sau se alege vairanta Extinsã dinFereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Poziþionarea blocurilor de texteArchiCAD-ul utilizeazã douã tipuri de texte: Texte formatate ºi Texteneformatate.

Crearea textelor formatatePentru poziþionarea unui text, în primul rând trebuie desenat un dreptunghi elastic cu unealta Text, clicând pe capetele unei diagonale. Astfel dreptunghiul dat va apãrea în blocul de text împreunã cu un cursor clipitor.

În timpul introducerii textului, atunci când se ajunge la margineadreptunghiului, cursorul sare automat în rândul nou. Se poate sãrioricând într-un rând nou ºi prin activarea tastei ENTER. La terminarea textului se apasã butonul OK, iar pentru a întrerupe introducerea textului se apasã butonul Nu trebuie pe Bordul de control.

Aici începeþi textul.



Crearea textelor neformatate

Textele neformatate sunt deosebit de utile atunci când nu se ºtiedinainte ce lungimi vor avea rândurile textului.Text neformatat se poate crea cu clicare dublã, când unealta Text esteactivã. Se poate începe introducerea textului. Numãrul de caracteredintr-un rând e nelimitat. Apãsarea tastei ENTER semnificã automatînceperea unui nou rând. Lãþimea textului este determinatã de dimensiunea celui mai lung rând.

Setãri textAceastã fereastrã de dialog oferã posibilitãþi generale pentru determinarea poziþiei ºi formei textului.

Tip de caracter, stil ºi dimensiuneAceºti parametri ne ajutã la alegerea ºi specificarea tipului de caractere, al stilului ºi al dimensiunii textului.Setãrile de stil ºi dimensiune se pot referi la elementele de text selectate, dar pot fi ºi setãri implicite pentru textele ce se vor introducemai târziu.Programul considerã dimensiunea textului ca o valoare absolutã, deaceea la schimbarea scãrii cu comanda Reprezentare/Setãri de scarã,dimensiunea textului ce apare pe ecran va fi diferitã.

Direcþia textuluiUnghiul direcþiei de scriere este definit de câmpul de modificare creatã în fereastra de dialog. La folosirea fonturilor de plotter apare oa doua cãsuþã de setare. Dupã rotire sau oglindire, textele se vor puteaciti întotdeauna de jos în sus sau de la stânga la dreapta.



Distanþa dintre rânduri

Distanþa dintre rânduri poate fi dependentã de dimensiunea caracterelor sau se poate defini prin introducerea unei valori.

Alinierea ºi punctul de ancorare

Cu aceste posibilitãþi de setare se poate schimba alinierea textului. Seclicheazã pe unul dintre butoanele de aliniere la stânga, centrat, saualiniat la dreapta, apoi pe acel punct al suprafeþei de lucru în care sedoreºte inserarea textului.

Punctul de ancoraj ne ajutã la modificarea elementelor de text,deoarece acest punct rãmâne pe loc în cazul modificãrii dimensiuniiliterelor sau altor caracteristici ºi astfel fixeazã textul faþã de elementele din jur.

Posibilitãþi de vizualizare a textelor

Colþurile blocurilor de texte se pot vizualiza, astfel este mai uºoarãgãsirea ºi modificarea lor, în timp ce acestea se vor putea citi în continuare. O altã posibilitate este schimbarea textului cu o suprafaþãomogenã de culoare gri, accelerând astfel afiºarea desenului.Setãrile prezentate mai sus se pot executa în meniul Opþiuni/Opþiunide reprezentare.

Observaþie: La o scarã foarte micã, când textul nu se mai poateciti, programul afiºeazã automat în loc de texte, Texte schematizate. În timpul editãrii textelor programul mãreºte temporar blocurile.



Tehnici de texteSelectarea blocurilor de texte

Blocul de text executat se poate selecta prin clicarea pe colþurile saupe mijlocul lui, dupã care în jurul textului apar puncte de prindere.Dupã selectare blocul de texte se poate reseta sau muta la fel ca celelalte elemente ale programului. Dacã se selecteazã textul din bloc,atunci se poate modifica, respectiv completa.

Truc: Întru-cât punctele de prindere nu sunt afiºate ºi se gãsescgreu, cea mai simplã posibilitate de selectare este dreptunghiulde selectare trasat cu unealta Sãgeatã, în jurul primelor caractere.

Modificarea blocurilor de texte

Cu ajutorul comenzii Editare/Întinde se poate modifica formablocurilor de texte scrise ºi selectate, trãgându-l de punctul cheieBlocul de text se întinde ca o linie elasticã, în timp ce textul din interior se reformateazã conform formei noi a blocului.

Modificarea textelor în blocuri

Cea mai simplã metodã pentru începerea modificãrii textului este activarea uneltei Text, apoi comanda Editare/Alege toate textele, ºi seclicheazã pe blocul ce se doreºte sã fie modificat. Astfel nu trebuiesccãutate punctele cheie ale blocurilor.Pentru modificarea conþinutului textului prima datã se selecteazãblocul de text.

1) Cu unealta activã Text se clicheazã pe blocul de textselectat.Drept urmare apare un chenar gri pentru modificareatextului. Textele rotite în timpul modificãrilor revin în poziþie orizontalã.



2) În interiorul chenarului se pot copia, tãia sau insera porþiuni detexte.

3) Dacã s-a încheiat modificarea blocului, se clicheazã pe urmãtorulbloc.

4) Dacã s-au încheiat modificãrile întregului text, se clicheazã pe unpunct oarecare al suprafeþei de lucru sau clicaþi OK în Bordul decontrol.

Observaþie: Prin apãsarea tastei �Renunþã� nu se întrerupeprocesul de modificare, dar blocul de texte rãmâne selectat.

Unealta EtichetãEtichetele sunt blocuri de texte ce se pot ataºa la elementele de construcþie, care ne ajutã la identificarea acestora. Se poate trasachenar în jurul lor, li se pot ataºa sãgeþi, eventual etichete unice, saula grupurile elementelor structurale se poate ataºa etichetareautomatã.

Observaþie: În forma de bazã a Paletei de unelte , uneltele textºi etichetã sunt grupate la un singur buton. Pentru a vedea ºicealaltã unealtã, se clicheazã pe sãgeata micã din colþul dindreapta jos al butonului, sau se alege vairanta Extinsã dinFereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Poziþionarea etichetelorExistã douã tipuri în etichetã în ArchiCAD:

- Etichetele unice se deseneazã separat pe Planuri, astfel nu suntlegate de elemente de construcþie.

- Etichetele automate ce sunt legate de elemente se pot crea cu ajutorul comenzilor submeniului Opþiuni/Etichete. În submeniuse poate alege dintre douã opþiuni: se eticheteazã automat toate elementele nou create, ce aparþin clasei de elemente selectate înfereastra de dialog Etichetare automatã, sau ataºeazã etichetenumai la elementele selectate. Împreunã cu elementele înºirateîn lista de materiale se pot vizualiza ºi etichetele automateasociate acestora.

Observaþie: Etichetarea automatã este legatã de elemente, în cazulºtergerii elementelui se va ºterge ºi eticheta, ºtergerea etichetei însãnu are influenþã asupra elementului.

Etichetarea automatã

Cu selectarea comenzii Unelte/Etichete/Automat, în fereastra de dialog Etichetare automatã apar toate elementele nou create de tipuriprecizate, împreunã cu numãrul lor ID sau numãrul intern ID.



Prin alegerea comenzii Opþiuni/Etichete/Pe cele selectate, elementelorselectate li se pot ataºa etichete, conform setãrilor precizate în fereastra de dialog Etichetare automatã.

Etichete independente

Pentru crearea etichetelor independente:1) Se clicheazã în Plan în punctul de poziþionare al capãtului sãgeþii.2) Se traseazã o linie elasticã de la punctul de începere pânã la

punctul în care se va termina linia etichetei.3) Se traseazã o linie în direcþia precizatã în fereastra de dialog

Setãri Etichetã, ºi se clicheazã în punctul în care se doreºte poziþionarea celei de a doua pãrþi a liniei etichetei. Aceastã operaþie deschide automat zona de text a etichetei.

4) Se introduce textul etichetei dorite (maxim 25 de caractere) înzona de text ºi se apasã tasta ENTER sau se clicheazã pe butonulOK/ pe Bordul de control. Eticheta din setarea implicitã vaapãrea pe suprafaþa de lucru.

Setãrile etichetelorÎn fereastra de dialog Setãri Etichetã se poate preciza poziþia etichetei,textul ei, ºi datele ce definesc caracteristicile textului.

Baie



Numai setãrile specifice ale etichetelor vor fi prezentate aici.

Încadrare

Lângã setãrile de font se pot asocia tipuri de încadrare prin simplaactivare a butonului cu simbolul textului încadrat. Codul este în modautomat dimensionat sã cuprindã textul ºi nu poate fi editat independent. Blocurile de text sunt afiºate în plan ca transparente,chiar dacã sunt încadrate.

Peniþe

Se pot seta peniþe diferite pentru text, sãgeatã ºi linii.

Dimensiunea sãgeþii.

În acest câmp se poate seta dimensiunea sãgeþii în puncte sau num.

Direcþia testului

Acest câmp permite setarea unui unghi oarecare pentru al doileasegment al liniei ºi pentru blocul de text.

Tipul eticheteiDacã prin selectarea unei etichete automate se deschide fereastra dedialog, se poate alege tipul de etichetã cu ajutorul butoanelor aflate lapartea inferioarã a ferestrei.

- Setarea independentã - oferã posibilitatea poziþionãrii celor maximum 25 de caractere.

- Setarea ID - poziþioneazã numãrul ID al elementului textuluietichetei

- Setarea ID intern - poziþioneazã numãrul special, interior al elementului în textul etichetei, care va fi pãstrat de cãtre program pânã ce existã proiectul.

Poziþia etichetei automateSe pot seta patru poziþii pentru Etichete automate:



- Modul paralel - Eticheta va apãrea paralel cu elementul.

- Modul vertical - Etichetele sunt verticale ºi se pot citi de jos însus

- Modul orizontal - aºeazã etichetele întotdeauna pe orizontalã

- Modul independent - aºeazã eticheta dupã direcþia datã lasetarea unghiului aflat în apropierea butonului.

Textul etichetei

Aici se pot seta atât textul Etichetãrii automate cât ºi textulEtichetãrii Unice. Textul ce apare în timpul etichetãrii automate poatesã fie numãrul ID al elementului sau numãrul ID interior. Modificareaacestui text atrage dupã sine schimbarea tipului ferestrei etichetãriiautomate în fereastra de etichetare unicã.Etichetele unice pot avea numai texte unice, acestea se pot modificadupã plac.



Tehnicile etichetãriiModificarea lungimii liniilor etichetelor respectiv modificarea poziþieitextului se poate face prin alungirea punctelor cheie.Eticheta se poate fixa prin oricare punct cheie, ºi cu comenzile demeniu Editare se poate modifica dupã cerinþe.

Observaþie: Pentru deplasarea etichetei prima datã trebuieselectatã eticheta în timp ce unealta Etichetã este activã.

Unealta ÎncãpereCu ajutorul uneltei Încãpere se pot specifica în planurile proiectuluiunitãþi de suprafeþe, considerate încãperi. Se pot ataºa Încãperi lacamere, grupuri de camere sau chiar la o porþiune mai mare a proiectului. Încãperile apar în Plan ca zone (haºuri) ºi ca note deîncãperi ataºate ale zonelor de încãperi. Zonele de încãperi marcheazãsuprafaþa încãperii în planurile proiectului, iar Nota de încãpereconþine informaþiile de texte referitoare la încãpere, ca numele, codul,suprafaþa ºi alþi parametri posibili, ca materialul pardoselii, suprafaþa(cu sau fãrã goluri), etc.Notele de încãperi al ArchiCAD-ului sunt elemente de bibliotecã.Notele predefinite ale ArchiCAD-ului se aflã în biblioteca ArchiCAD,însã comportarea lor diferã în multe privinþe faþã de comportarea altortipuri de elemente de bibliotecã cum ar fi obiectul, uºa, fereastra,deoarece notele de încãperi posedã simboluri 2D, descrieri GDL de 2Dºi descrieri de proprietãþi.

Notele de încãperi sunt elemente de bibliotecã inteligente, parametrizate, ale cãror formã, conþinut ºi comportare se poate aliniala orice stil de proiectare. În ArchiCAD, încãperile sunt grupate în categorii.



Categoriile de încãperi grupeazã încãperile cu destinaþii asemãnãtoare ca de exemplu zone comune, laboratoare, birouri, etc.Unele categorii de încãperi sunt predefinite în ArchiCAD, dar dupãdorinþã se pot crea ºi categorii proprii în meniul Opþiuni, utilizândcomanda Categorii de încãperi.... Încãperile de diferite categorii se potreprezenta cu diferite culori ºi li se pot ataºa diferite note de încãperi.Datoritã informaþiilor stocate în încãperi, întocmirea evidenþei spaþiilor cu ArchiCAD este uºoarã, folosind comanda Listã de încãperidin meniul Calcule. Lista de încãperi afiºeazã numeroase alte informaþii utile, care sunt rezultate din calculul caracteristicilorîncãperilor.

Modurile de definire ale încãperilorExistã douã moduri pentru definirea încãperilor: ori se deseneazã conturul încãperii cu ajutorul punctelor de colþ, ori se lasã în seamaArchiCAD-ului, care recunoaºte automat limitele încãperii înconjuratecu pereþi.Odatãt definitã zona încãperii, nota încãperii va apãrea automat înplan.

Modul lanþul de linii este cel mai eficient atunci, când limiteleîncãperii nu sunt determinate în mod cert de pereþii înconjurãtori, saudacã aceeaºi Încãpere include mai multe camere separate cu pereþi.Cu aceastã metodã, clicând pe fiecare colþ al încãperii se deseneazãpur ºi simplu un lanþ de linii. Desenarea se poate încheia prin clicarea din-nou pe punctul de începere, sau prin clicarea din nou pepunctul de începere, prin clicare dublã pe ultimul punct, sau prin clicare pe butonul OK din bordu de control.Îîn acest caz conturul se vaînchide automat.Ambele moduri de recunoaºtere automatã a încãperilor sebazeazã pe faptul cã majoritatea încãperilor sunt înconjurate cupereþi, iar golurile din pereþi sunt uºi ºi ferestre. Sã se clicheze în interiorul suprafeþei închise cu pereþi, astfel ArchiCAD-ul o va considera automat ca încãpere ºi nota încãperii.

Cele douã metode opþionale controleazã aceastã recunoaºtere. Dacãalegeþi primul buton ArchiCAD va defini întotdeauna suprafaþa zoneiprin feþele interioare ale pereþilor.Dacã alegeþi al doilea buton, ArchiCAD va considera liniile de referinþã ale pereþilor ca limita încãperii. Haºura zonei nu se va suprapune peretelui, decât în cazul comenzii Adu deasupra.Dacã peretele are deschideri care nu sunt uºi sau ferestre, ArchiCADva continua sã caute limitele încãperii în afara unitãþii spaþiale pecare aþi dorit sã o identificaþi ca zonã. În acest caz rezultatul poate sã



sã nu fie cel aºteptet, este recomandatã folosirea modului poligon.În cazul încãperilor independente, recunoaºterea automatã a încãperiidã rezultat satisfãcãtor ºi dacã încãperea este deschisã ArchiCAD vacãuta pereþii de închidere ai încãperii dacã nu-i gãseºte, va închideautomat încãperea.

Setãri de încãperiZonele sunt elemente de bibliotecã, iar fereastra lor de dialog Setãriseamãnã mult cu cea a uneltelor Uºã ºi Fereastrã.



Prezentarea categoriilor ºi a notelor de încãperiÎn zona de previzualizare este afiºatã ºtampila zonei. ªtampilele suntasociate categoriilor de zone, ceea ce înseamnã cã prin schimbarea categoriilor în Parametri, imaginea ºtampilei va fi schimbatã.Lângã zona de previzualizare, o listã derulantã permite alegerea categoriei de zonã.Încãperile care au aceleaºi funcþiuni, aparþin aceleiaºi categorii, ca deexemplu baie, bucãtãrie, zonã de locuinþã. Precizarea categoriilor deîncãperi impune determinarea unui set de nume, cod, culoare, notã deîncãpere. În ArchiCAD existã categorii de încãperi predefinite, dar sepot crea noi categorii prin fereastra de dialog Categorii de zone alemeniului Opþiuni.

Denumirea încãperii ºi Numãrul zoneiAceastã zonã de construcþie oferã posibilitatea de numerotare aîncãperilor în Planuri. Pentru fiecare încãpere trebuie precizat numeleacesteia, iar numãrul de ordine va creºte automat cu fiecare încãperecreatã. Dupã precizarea încãperii ºi dupã poziþionarea notei în desenulPlan, programul calculeazã automat diferite informaþii geometrice (aria, perimetrul încãperii, perimetrul golurilor, perimetrulcu pereþi, suprafaþa delimitatã de pereþi, etc.)

Dimensiunea de text ºi culoarea notei de încãpereDimensiunea textului se poate preciza în valori absolute, adicã cumodificarea scãrii mãrimea textului rãmâne identicã.Se poate seta culoarea doritã pentru zonã în fereastra de editare anumãrului de peniþã sau se pot utiliza culorile predefinite prin marcarea cutiei de control Foloseºte Culorile ªtampilei de zonã

Înãlþimea încãperii, poziþionare ºi grosimea pardoseliiZonele sunt definite de volumul total al unui spaþiu deasupra nivelului activ. Totuºi, s-ar putea sã doriþi excluderea volumului structurii de pardosealã. În acest caz introduceþi grosimea pardoseliiîn cãsuþa de editare reducând astfel înãlþimea încãperii.

ParametriiÎmpreunã cu alþi parametri ai notei de încãpere se poate seta afiºarea2D ºi conþinutul notei de încãpere, la fel ca afiºarea ºi conþinutul listeide încãperi.În GDL 2D se pot descrie note de încãperi cu numãr nelimitat ºi astfel conþinutul Listei Parametrilor poate sã se schimbe de laîncãpere la încãpere. Aceºti parametri au efect asupra modului deapariþie ºi conþinutului notei de încãpere.



Suprafaþa mãsuratã

În cazul zonelor selectate veþi gãsi afiºatã suprafaþa ultimei zoneselectate. Când se creeazã o zonã de bazã, cãsuþa este obturatã.

Tehnici de încãperiMajoritatea tehnicilor descrise în partea "Construcþia poligoanelor" sepot aplica ºi în cazul încãperilor. Cele mai importante excepþii sunturmãtoarele:

- Golurile din interiorul încãperilor se pot întinde cu ajutorul uneltei Selector de suprafaþã, ºi se pot construi cu metodele deconstruire ale poligoanelor, dar nu se pot selecta independent deîncãperi ºi nici nu se pot ºterge.

- Încãperile nu se pot cota, deoarece conþin deja date de cotare.

Mai vezi ...

Comanda Reîmprospãteazã Zonele în meniul Unelte, Capitolul 5.

Unealta HaºurãCu ajutorul uneltei Haºurã se pot crea în Planuri ºi în alte vederi 2Dhaºuri unice ºi create dinainte. Aceastã unealtã este utilã atunci, cândse deseneazã secþiuni sau detalii.Un exemplu bun pentru utilizarea uneltei Haºurã este reprezentareagraficã a diferitelor materiale ale pardoselilor, sau detalierea faþadelor. Unealta Haºurã este capabilã ºi de calcularea ariilorpoligoanelor din Plan, în acest caz se asociazã ºi un text la suprafaþã,a cãrei valoare urmãreºte modificarea formei suprafeþei.Haºurile sunt listate în calculele de cantitãþi cu componentele ºidescrierile asociate. Astfel de descrieri pot fi legate de peniþã sau tipde haºurã.

Modurile geometrice pentru haºuriDesenarea haºurilor seamãnã cu desenarea planºelor ºi acoperiºurilor,astfel ne stau la dispoziþie trei moduri geometrice, care se vor detaliamai jos.Cercul de atracþie ºi celelalte moduri de construcþie ajutã la aºezareaHaºurii la celelalte elemente.

- Modul geometric poligonal - se deseneazã conturul cu ajutorulmouseului



- Modul geometric dreptunghiular - prin utilizarea lui se potcrea haºuri cu patru colþuri în unghi drept care se definesc princlicarea pe cele douã capete ale unei diagonale. Laturile dreptunghiului creat sunt totdeauna paralele cu direcþiileGrilajului de construcþie.

- Modul geometric dreptunghi rotit - prin utilizarea lui se potcrea haºuri cu patru colþuri în unghi drept la care o laturã esteparalelã cu linia de referinþã desenatã.

Marcarea suprafeþei

În fereastra de dialog Setãri Haºuri avem posibilitatea selectãriibutonului Aratã aria haºuratã, care asigurã afiºarea mãrimiisuprafeþei pe ecran.Dupã desenarea haºurii, apare cursorul fin Ciocan, cu care se poatepoziþiona textul haºurii pe desen. Aceastã comandã funcþioneazã la fella toate modurile geometrice. Valorile suprafeþelor dupã rotire ºioglindire se pot citi întotdeauna de la stânga la dreapta sau de jos însus.Când selectaþi numai textul unei haºuri, alegând ultima comandã ameniului Editare se deschide fereastra de dialog Setãri dimensiunetext ... editarea fontului ºi caracteristicilor peniþei pentru textulsuprafeþei selectate.Clicarea pe butonul text din Paleta Info are acelaºi efect.Fereastra de dialog a fost prezentatã mai înainte, la unealta cotare.

Setãri haºuri

În fereastra de dialog Setãri haºuri se pot impune caracteristicile elementelor selectate sau setãrile de bazã ale elementelor ce se vordesena mai târziu.Cele mai multe setãri ale uneltei au fost deja discutate la secþiuneaSetãri comune de Unelte. Numai diferenþele ºi opþiunile specifice vorfi prezentate mai jos.



Tipurile haºurilor

Pentru alegerea tipului de haºurã se selecteazã unul dintre elementele, aºezate în ordine alfabeticã, ale meniului de haºuri.Paleta desfãºurabilã a haºurilor este afiºatã cu culorile actuale depeniþã, atât pentru haºurã cât ºi pentru fond.

În ArchiCAD se pot alege douã tipuri de haºuri:- Haºurile vectoriale sunt constituite din linii sau bucãþi de linii

simple, de aceea ele se pot desena uºor cu ploterul cu peniþe.Forma vectorialã a haºurii se poate vizualiza pe ecran prinsetarea zonelor corespunzãtoare ale ferestrei de dialogOpþiuni/Opþiuni de reprezentare.

- Haºurile bitmap sunt mult mai amãnunþite decât cele vectoriale, deoarece sunt construite dintr-o mulþime de puncte,astfel pot fi numai imprimate, ploterul cu peniþe nu le poatevizualiza.

Cele douã tipuri de haºuri pot corespunde, deoarecee orice tip dehaºurã are o formã vectorialã ºi o formã bitmap.



Se poate adãuga la aceste douã tipuri, se poate selecta Haºura solidãîn Opþiuni/Opþiuni de reprezentare Tipuri de haºuri în meniul aparentsunt de tip bitmap, fiecare dintre ele are un nume de referinþã, ce se poate modifica în fereastra de dialog Opþiuni/Tipuri dehaºuri.În Opþiuni/Preferinþe/Diverse se poate alege setarea Toate haºuriletransparente.

Mai vezi ...

Pentru aprofundarea cunoºtinþelor despre editarea, folosirea ºi diferenþele dintre haºurile bitmap ºi vactoriale, se vor mai vedea-comenzile Tipuri de haºuri ºi Opþiuni de reprezentare în Capitolul 5.

Haºuri cu sau fãrã chenar

Comutatoarele ce se referã la haºuri decid dacã marginile haºurilordesenate vor fi sau nu vizibile.Meniul desfãºurabil Tipul liniei chenarului permite alegerea dintrediferite tipuri de linii. Acestea pot fi editate în Fereastra de dialogTipuri de linii, meniul Opþiuni.

Orientarea Haºurii

În ArchiCAD se pot seta douã orientãri de haºurare, în fereastra dedialog Setãri haºuri ºi la modurile de construcþie ale paletei info, care se referã numai la haºurile vectoriale.

- Modul Dupã origine proiect începe haºura la originea proiectuluiºi vizualizeazã numai zona din interiorul conturului.

- Modul Dupã origine haºurã începe haºurarea de la punctul deîncepere a haºurii. Vectorul de direcþie considerat în acest modaratã de la prima spre a doua clicare.

Orientarea se mai poate seta ca opþiune de reprezentare înOpþiuni/Opþiuni de reprezentare/Tratarea haºurilor.

Tehnici de haºuriToate tehnicile de construcþie descrise în paragraful "Construireapoligoanelor" din capitolul 3 se pot aplica ºi la unealta Haºurã.

Poziþionarea haºurii goale

1. Asiguraþi-vã în fereastra de dialog setãri haºurã este marcatã cãsuþa de control Aratã textul.

2. Selectaþi haºura Spaþiu gol.3. Desenaþi elementul de haºurã în locul dorit.4. Plasaþi textul cu cursorul Ciocan.



Unealta LinieLinia este cel mai simplu ºi cel mai util element al ArchiCAD-ului, cuajutorul cãruia se poate crea aproape orice formã, fãrã restricþii.În afiºarea de bazã a Paletei de unelte, uneltele Linie, Arc/Cerc ºiCurbã sunt reprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toateuneltele în acelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Moduri geometrice de linieProgramul asigurã patru moduri geometrice de linie:

- Modul geometric de linie unic - cu ajutorul lui putem trasa în planul de lucru o linie definitã de punctul de începere ºi de punctul determinare al acesteia.

- Modul geometric de linie grupat - cu ajutorul lui putem trasa unlanþ din linii, legate între ele la punctele de capãt, astfel încât punctulde capãt al fiecãrui element sã fie în acelaºi timp ºi punctul de începutal elementului urmãtor. Lanþul de linii se poate termina prin apãsareabutonului Renunþã de pe Bordul de control, sau prin clicare dublã peultimul punct. Fiecare membru al grupului de linii este un elementindependent, de aceea se poate modifica independent.

- Modul geometric dreptunghi - cu ajutorul lui se poate crea ungrup de linii în formã de dreptunghi, cu linii ce se unesc în colþuri.Dreptunghius se defineºte cu punctele de capãt ale unei diagonale,prima clicare defineºte coordonata Y a liniei de referinþã de bazã, iara doua defineºte coordonatele X ºi Y ale vârfului dreptunghi opus.Laturile dreptunghiului desenate cu modul geometric pãtrat suntîntotdeauna paralele cu grilajul de construcþie.

- Modul geometric dreptungi rotit - cu ajutorul lui se creeazãgrupul format din patru linii, amintit mai sus, cu deosebirea cã primadatã trebuie definit vectorul de rotire al liniei de referinþã de bazã.Vectorul totodatã ne dã ºi lungimea laturilor paralele cu acesta, darprin apãsarea tastei SHIFT aceastã legare se poate anula, astfel varãmâne valabilã doar componenta de rotire unghiularã a vectorului.

Setãri de linii

Multe din setãrile uneltei Linii sunt aceleaºi cu ale celorlalte unelte.Mai vezi Setãri comune de unelte mai sus în acest capitol. Vor fi discutate numai setãrile specifice Liniei.



Setarea capetelor de sãgeþi

La setarea capãtului de sãgeatã ne stã la dispoziþie aceeaºi gamã detipuri de sãgeþi ca ºi la unealta Cotare. Prin selectarea capãtuluisãgeþii ºi prin deschiderea ferestrei de dialog Setãri, setarea se poateaplica ºi la linii existente deja. Aici se pot impune ºi setãrile de bazãreferitoare la liniile ce se vor trasa în continuare, în cazul în care nu afost selectat nimic. Sã nu uitãm însã, cã dimensiunea capãtului desãgeatã, culoarea ºi grosimea de peniþã a acestuia se pot modifica ºiseparat.

Ultimul tip de capãt de sãgeatã este special datoritã faptului cãcreeazã o linie dublã, cu sãgeþi la ambele capete, prin utilizarea cãreiacursorul se poziþioneazã pe axul invizibil dintre cele douã linii.

Moduri de construcþie de linii

În ArchiCAD existã posibilitatea de alegere dintre patru moduri deconstrucþii de linii:



- Modul de construcþie de linii fãrã sãgeatã executã linii simple, fãrã sãgeatã.

- Modul de construcþie cu sãgeatã la punctul de începereaºeazã sãgeata setatã pe punctul de începere al liniei.

- Modul de construcþie cu sãgeatã la punctul de capãt aºeazã sãgeata setatã pe capãtul liniei.

- Modul de construcþie cu sãgeatã dublã aºeazã sãgeata setatãîn ambele puncte de capãt ale liniei.

Tehnici de liniiPentru modificarea ºi construcþia liniilor ne stau la dispoziþienumeroase tehnici.Punctul de mijloc a liniei

Punctele de mijloc ale elementelor linie sunt semnalate de transformarea cursorului în Pipã. Acest truc ne ajutã la gãsireapunctelor de mijloc ale elementelor.

Intersectare, rotunjire, tãiere

Aceste comenzi sunt folosite la intersectarea liniilor ºi descrierea lordetaliatã se aflã în paragraful comenzilor corespunzãtoare în capitolul 5.

Unealta Arc/CercCu ajutorul uneltei Arc/Cerc se pot poziþiona cercuri respectiv arce înPlan, ce pot fi foarte utile pentru desenarea pereþilor în formã de arc,cu utilizarea Baghetei Magice (mai vezi Transformaþii de elemente,Capitolul 3.)În afiºarea de bazã a Paletei de unelte, uneltele Linie, Arc/Cerc ºiCurbã sunt reprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toateuneltele în acelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã din Fereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Moduri geometrice Arc/Cerc Pentru desenarea arcelor ºi cercurilor programul asigurã patru moduri geometrice:

- modul geometric arc/cerc cu punct central. Cu ajutorul lui cercul sau arcul se poate defini prin trei clicãri:

1) Definirea centrului- aceastã operaþie poziþioneazã centrul arcului/cercului în Plan.

2) Definirea punctului de pornire - ce determinã lungimea raze, ºiînceputul arcului.



3) Definirea punctului de capãt - care la arce poate fi un punct oarecare al perimetrului, iar la cercuri ori se roteºte punctul înjurul centrului, ori pur ºi simplu se clicheazã dublu în punctul depornire.

Un arc se poate termina ºi prin tragerea punctului de capãt pe poziþiadoritã, apoi se clicheazã dublu. Pentru realizarea unui arc cu unghidiferit de cel definit de cel de-al treilea punct, se activeazã unealtaSãgeatã, se selecteazã arcul, se clicheazã pe cel de-al treilea punct, ºise miºcã în mãsura doritã, apoi cu o nouã clicare se încheie desenarea.Pentru desenarea unui cerc întreg se clicheazã odatã pe cel de-altreilea punct, apoi se miºcã cursorul în jurul centrului, ºi se clicheazãdin nou pe primul punct.

-modul geometric arc/cerc cu trei puncte. Cu ajutorul lui sepoate defini arcul care trece prin trei puncte, apoi desenarea sepoate încheia prin clicare, rotind cursorul cu unghiul dorit.

1) Se clicheazã pe primul punct cu cursorul Pipã sau Cruce.2) Se clicheazã pe cel de-al doilea punct cu cursorulCreion gol.3) Se clicheazã pe al treilea punct, ce determinã perimetrul.4) Se deplaseazã arcul în mãsura doritã, apoi se clicheazã.- modul geometric punct de tangenþã la cerc. Cu ajutorul lui

se pot desena doar cercuri, dar acestea se pot transforma maitârziu în arce.

Acesta este cel mai complex ºi cel mai sofisticat mod din cele patrumoduri geometrice. Metoda, în funcþie de câte puncte de referinþã posibile s-au dat, necesitã miºcarea mouse-ului la terminarea operaþiei.Operaþia cere selectarea a trei puncte de începere, asemãnãtor cumodul geometric arc/cerc cu trei puncte, dar acestea pot fi puncte detangeþã, fapt semnalat de cãtre punctul independent. La aceastãmetodã programul nu considerã ca puncte de tangenþã punctele decapãt ale elementelor, deci între cele trei definiþii pot fi maximum douãpuncte de capãt. Dacã se selecteazã mai mult decât douã puncte,operaþia revine la modul geometric arc/cerc cu trei puncte, amintit

mai sus. Aceastã metodã poate lucra numai cu tangente drepte, decipunctele de tangenþã pot fi numai Planºee, margini de pereþi, linii, etc.Dacã se clicheazã cu cursorul fin Mercedes pe marginea elementului

1 2

34



în formã de arc, cercul ce va lua naºtere nu va atinge elementul curb,el trece doar prin punct.Pentru definire se poate utiliza una, douã sau trei tangente.

- O tangentã/douã puncte- Douã tangente/un punct - Trei tangente

În primele douã cazuri tangentele ºi punctele se pot specifica în ordineoarecare.În funcþie de caracteristicile geometrice (maxim4) programul poatecalcula mai multe soluþii, în acest caz, dupã clicarea ultimului punctcu cursorul Ochi ºi cercul mobil gri din zona soluþiilor, se poate specifica rezultatul ce se doreºte a fi pãstrat. Dacã nu existã soluþie (deexemplu s-au dat trei drepte paralele ca tangente), cercul gri nu vaapãrea.

1) Se clicheazã pe o tangentã cu cursorul Mercedes.2) Se clicheazã pe a doua tangentã cu cursorul creion plin.3) Se clicheazã pe punctul liber cu cursorul creion gol.

4) Se specificã rezultatul dorit cu cursorul ochi.5) Se clicheazã.

La specificarea a trei tangente, trebuie sã alegem dintre patru soluþii.

- modul geometric grup de arce Cu ajutorul lui se pot crealanþuri de arce consecutive.

Aceastã metodã se bazeazã de fapt pe definirea de o tangentã/douãpuncte, la fiecare membru al lanþului.Punctul de începere ºi de capãta primei tangente ºi al primului arc se poate defini liber, toate arcele



ºi ca punct de începere tangenta punctului de capãt ºi punctul de capãtal arcului anterior, dar punctul de capãt al arcului se poate defini liber.La selectarea ºi modificarea arcelor segmentele de arce se pot manipula independent.

- Elipsa diagonalã creeazã o elipsã definitã de un dreptunghi.Metoda realizeazã elipsa ca înscrisã într-un dreptunghi invizibildefinit de douã puncte ale diagonalei.

1. Definiþi primul punct al diagonalei imaginare.2. Prin întinderea diagonalei se obþin elipse de diferite mãrimi.3. Se alege elipsa doritã.

- Elipsa semi-diagonalã funcþioneazã în acelaºi fel, dar aicidreptunghiul imaginar este definit de centru ºi punctul de capãtal semi-diagonalei.

- Modul Raze de elipsã defineºte un arc de elipsã prin razamare, o altã razã ºi unghiul arcului.1. Definiþi centrul elipsei.2. Alegeþi orientarea razei mari prin a doua clicare.3. Se obþine linia elasticã a celei de a doua raze care se poateîntinde la diferite lungimi ºi unghiuri.



Va fi vizibilã elipsa corespunzãtoare celor douã raze.Dacã întindeþi raza unicã astfel încât sã fie egalã sau mai mare decâtraza mare, elipsa nu poate fi trasatã.

4. În faza finalã se poate defini arcul de elipsã dorit. Mai întâidefiniþi punctul de începere al unghiului. Apoi, cu o altã linieelasticã, poziþionaþi cealaltã laturã. Dupã terminare cele douãlinii ajutãtoare nu vor fi vizibile.

Setãri Arc/CercMulte din setãrile uneltei Cerc sunt aceleaºi cu ale celorlalte unelte.Mai vezi Setãri comune de unelte mai sus în acest capitol. Vor fi discutate numai setãrile specifice.

Setarea sãgeþilor

Unealta Arc/Cerc utilizeazã aceeaºi gamã de sãgeþi, ca ºi unealtaCotare ºi Linie, cu excepþia tipului cu liniile duble. Sã nu uitãm, cãdimensiunea, culoarea peniþei ºi grosimea peniþei se poate seta separat pentru sãgeata respectivã.



Sãgeþi se pot ataºa doar la arce, cercurile sunt elemente închise, fãrãpunct de începere ºi punct de capãt, astfel nu existã posibilitatea deselectare a unui capãt de linie.

- Dacã un arc prevãzut cu sãgeatã se transformã într-un cerc,sãgeata dispare pur ºi simplu.

- Dacã se deschide un cerc, se pot ataºa sãgeþi prin deschiderea ferestrei de dialog, în modul detaliat mai jos.

Moduri de construcþie Arc/CercCa ºi în cazul liniilor, ºi aici ne stau la dispoziþie patru moduri deconstrucþie ale sãgeþilor.Dupã trasarea arcului, stilul sãgeþii se poate transforma liber în oricare tip din gama existentã, în fereastra de dialog Setare Arc/Cerc.

- Modul de construcþie fãrã sãgeatã creeazã un arc simplu, fãrãsãgeatã.

- Modul de construcþie de sãgeatã în punctul de începereaºeazã sãgeata cu setarea actualã în punctul de începere al arcului.

- Modul de construcþie de sãgeatã în punctul de capãt aºeazã sãgeata cu setarea actualã în punctul de capãt al arcului.

- Modul de construcþie cu sãgeatã dublã aºeazã sãgeata cusetarea actualã pe ambele puncte marginale ale arcului.

Tehnici de Arc/CercUrmãtoarele trucuri se pot aplica la definirea ºi modificarea cercurilorºi arcelor.

Modificarea arcelor ºi cercurilor prin tragereCu ajutorul uneltei Sãgeatã, prin tragerea punctelor de capãt corespunzãtoare se pot obþine urmãtoarele:

- Modificarea lungimii arcului de la un punct de capãt cu cursorulpipã.

- Închiderea arcului (Transformarea arcului în cerc), trãgând punctul de capãt pe punctul de începere, cu cursorul pipã.Descrierea unui cerc (Transformarea în Arc) prin tragerea unuipunc de referinþã.

- Mãrirea razei cercului sau arcului cu prinderea conturului elementului cu cursorul fin Mercedes.

- Tragerea cercului (Translatare), cu prinderea centrului cu cursorul fin pipã.



Unealta CurbãUnealta Curbã foloseºte la desenarea exactã ºi uºoarã a curbelorlibere. Aceste curbe aparþin clasei curbelor naturale sau Bezier.Unealta oferã o libertate mare la desenarea structurilor ºi obiectelorde formã oarecare, fãrã restricþiile uneltei Arc.În afiºarea de bazã a Paletei de unelte, uneltele Linie, Arc/Cerc ºiCurbã sunt reprezentate de un singur buton. Pentru a vedea toateuneltele în acelaºi timp, alegeþi opþiunea Extinsã dinFereastrã/Palete plutitoare/Forma paletei.

Moduri geometriceArchiCAD-ul manipuleazã douã tipuri de curbe: curbele naturale ºicurbele Bezier. Butonul care alege una din cele douã tipuri, se aflã înfereastra de dialog Setãri de curbe, pe Bordul de control.Curbele naturale se pot defini prin plasarea punctelor cheie, pe careprogramul le leagã automat, realizând curba continuã. Unghiul tangentei ºi forma curbei astfel create sunt definite de punctele cheieplasate una dupã alta. Acest procedeu se poate încheia prin clicaredublã pe ultimul punct cheie, sau prin clicare pe butonul OK pe Bordulde control. Din clicarea pe OK rezultã în totdeauna o curbã închisã.Curbele Bezier sunt mai complicate, dar corespund mai bine la creareaformelor speciale. ªi curbele Bezier sunt definite de puncte cheie, darîn afarã de acesta, ele au mânere tangente reglabile, pe ambele pãrþiale punctelor cheie, Forma curbei Bezier este influenþatã de direcþiatangentei ºi lungimea mânerelor tangente.Pentru definirea curbelor Bezier se clicheazã odatã, aºezând prinaceastã clicare un punct cheie. Se þine apãsat butonul mouse-ului, ºiprin deplasarea de pe punctul cheie se defineºte tangenta de la începutºi lungimea mânerelor. Dacã se dezactiveazã butonul mouse-ului,ArchiCAD-ul presupune cã prin urmãtoarea clicare se doreºte poziþionarea urmãtorului punct cheie.Se þine apãsatã tasta mouse-ului ºi se specificã urmãtoarea tangentãºi punct cheie ca ºi înainte. Procedeul se poate încheia prin clicareadublã pe ultimul punct cheie, prin apãsarea de douã ori a tasteiENTER sau prin activarea butonului OK pe Bordul de control. CurbeleBezier se pot construi prin modificarea lungimii ºi poziþiei mânerelor.Unghiul celor douã mânere ce aparþin la acelaºi punct cheie este identic, ºi poate sã difere numai lungimea lor.

Observaþie: Mânerele ce aparþin unei curbe Bezier sunt vizibileîn Plan, dacã curba a fost selectatã. Dacã s-au selectat mai multecurbe deodatã, atunci sunt vizibile numai mânerele ce aparþinultimei curbe selectate.



Tipul curbelor selectate se poate schimba prin clicare pe butonulcorespunzãtor pe Bordul de control, sau în fereastra de dialogSetãri de curbe.

Moduri de construcþieÎn fereastra de dialog Setãri de curbe sau pe Bordul de control ne staula dispoziþie patru moduri de construcþie de Curbe. Acestea corespundcu modurile ce aparþin Liniilor; fãrã sãgeatã, cu sãgeatã la punctul deîncepere, cu sãgeatã la punctul de capãt, cu sãgeþi la ambele capete.Stilul vârfului de sãgeatã poate fi oricare dintre cele 14 stiluri accesibile în fereastra de dialog Setãri de curbe.

Setãri de curbeMulte din setãrile uneltei Curbã sunt aceleaºi cu ale celorlalte unelte.Mai vezi Setãri comune de unelte mai sus în acest capitol. Vor fi discutate numai setãrile specifice.

Curbe deschise ºi închise

Curbele pot fi deschise sau închise. Tipul de curbã corespunzãtor sepoate selecta în fereastra de dialog Setãri de curbe, la Atribute de plan.



Observaþie: Dacã desenarea unei curbe se încheie cu clicarea pebutonul OK al Bordului de control, atunci se obþine o curbãînchisã.

Setãri de sãgeþi

Setãrile uneltei Curbã corespund cu cele de la uneltele Cotare, Linie ºiArc/Cerc. Dimensiunea, grosimea ºi culoarea de peniþã a sãgeþilor sepot defini independent. Numai curbele deschise pot avea sãgeþi. Dacãdesenarea unei curbe s-a început cu desenarea sãgeþii, iar mai târziuse doreºte închiderea curbei, atunci sãgeata va dispare automat.

Tehnici de curbeDeplasarea curbelorCu ajutorul uneltei Sãgeatã o curbã se poate deplasa prin punctele decapãt, prin punctele de cheie sau prin perimetrul ei.Dacã unealta Curbã este activatã, ºi s-a selectat o curbã, atunci pentru deplasarea întregii curbe trebuie utilizatã comanda Deplasare.

Construcþia curbelorDacã în Biblioteca de unelte unealta Curbã este activã, ºi s-a selectato curbã, ea pote fi construitã liber, în urmãtorul mod:

- Punctele cheie se pot muta prin clicarea pe acestea, sau prin clicarea pe mânere ºi prin deplasarea lor (inclusiv punctele decapãt).

- Prin clicarea pe perimetrul curbei se poate crea un nou punctcheie, care apoi se poate muta.

Observaþie: Pentru deplasarea simultanã a mai multor punctecheie se utilizeazã unealta Selector de suprafaþã.

Unealta Punct Desenarea punctelorPentru poziþionarea punctelor în Plan se respectã urmãtorii paºi:

1) Se selecteazã din Biblioteca de unelte unealta Punct prin clicarepe buton.

2) Se clicheazã cu cursorul pe poziþia în care dorim sã aºezãm punctul. Pentru poziþionarea exactã se pot utiliza toate elementele ajutãtoare de construcþie obiºnuite.

Observaþie: Punctele nu apar nici la desenare, nici la imprimare.



Setarea punctelor

Folii ºi peniþe

Aceste setãri funcþioneazã în modul cunoscut de la celelalte elemente,pentru informaþii detaliate vezi partea "Setãri generale".

Unealta Secþiune/Faþadã Aceastã unealtã foloseºte la executarea secþiunilor ºi faþadelor, ce serealizeazã cu ajutorul simbolurilor de secþiuni aºezate în Plan.Unealta Secþiune/Faþadã plaseazã simboluri standard desecþiune/faþadã ºi o linie de secþionare în Plan. Fiecare simbol de secþiune creeazã automat o fereastrã nouã, în care programul vizualizeazã modelul secþiune/faþadã, respectiv desenul.Simbolurile secþiune/faþadã apar pe toate nivelele proiectului.

Poziþionarea liniilor de secþionarePentru poziþionarea în Plan a liniilor de secþionare se urmãresc urmãtorii paºi:

1) Cu linia elasticã ce apare dupã clicare se poate începe desenareadirecþiei secþiunii.

2) Cu a doua clicare se poate specifica direcþia planului desecþionare ºi lungimea primului segment.Toate segmentele liniei de secþionare vor fi paralele cu primul segment, deºi se pot aplica deplasãri perpendiculare pe urmãtoarele segmente ale liniei.

3) Desenarea se poate încheia prin clicare dublã pe ultimul punctsau prin clicare pe butonul OK al Bordului de control.

4) Cu cursorul Ochi ce apare, se poate specifica direcþia ºiadâncimea proiecþiei secþiunii.

5) La terminarea liniei de secþionare sãgeþile ºi numele secþiunii vorapãrea automat pe desen.



Setãri de secþiune/faþadã Fereastra de dialog Setãri de secþiune/faþadã asigurã modificareaimaginii liniei de secþionare în Plan prin numeroºi parametri.

Se pot selecta peniþe diferite pentru linia de secþionare ºi ID.

Tipuri de linii

Secþiunea se poate vizualiza în Plan cu orice tip de linie ce figureazãpe paleta desfãºurabilã. În afarã de aceasta ºi utilizatorul poateproiecta tipuri de linii unice, cu ajutorul comenzii Opþiuni/Tipuri delinii.



Observaþie: Dacã se doreºte sã se lucreze cu o linie de secþionarefrântã, atunci se creeazã o linie întreruptã cu simbolul de 5mm ºicu spaþiul cel mai lung posibil, ºi se asociazã noul tip de linie lasecþiunea selectatã.

Mai vezi ...

Comanda tipuri de linie din meniul Opþiuni, Capitolul 5

Sãgeþi

Din mijlocul ferestrei de dialog se pot selecta sãgeþi pentru specificarea direcþiei secþiunii. Aici se poate specifica, deasemenea, caprogramul sã plaseze sãgeþi numai la unul sau la ambele capete aleliniei de secþionare.

Tip ºi dimensiune de caracter

În aceste câmpuri se poate seta forma de afiºare în Plan a numelui dereferinþã a secþiunii.

Adâncime

În mijlocul ferestrei de dialog se poate seta adâncimea secþiunii peinfinit sau limitat. Prin setarea celei de a doua posibilitãþi, elementelede peste limitã nu vor apãrea pe secþiune.

Limite verticale

Secþiunea se poate specifica astfel încât vederea rezultatã sã fie limitatã cu douã planuri orizontale. Limitarea poate fi utilã atunci,când nu se doreºte realizarea secþionãrii întregului model.



Denumire de secþiune ºi ID de referinþã

În cîmpul aflat la partea superioarã a ferestrei de dialog se poate setadenumirea secþiunii actuale (se pot utiliza cel mult 31 de caractere).Aceastã denumire apare în submeniul Fereastrã/Secþiune/faþadã ºi înzona de titlu a ferestrei secþiunii.În afarã de acesta se mai poate da un ID de referinþã, cu lungimea demaxim 7caractere; acesta apare lângã simbolul secþiunii din Plan.Pentru a vedea aceste culori în fereastra Secþiune, activaþi Foloseºteculorile de secþiune ale elementului.

Modificarea setãrilor

Caracteristicile simbolului de secþiune selectat se pot modifica în fereastra de dialog a setãrilor.Simbolul de secþiune se poate specifica de la orice punct cheie poziþionat la cele douã capete, în mijloc, sau de la punctul cheie aflatla mijlocul liniei de adâncime, care nu este prezentã întotdeauna.

Tehnici de Secþiune/faþadã Urmãtoarele paragrafe se referã la editarea liniilor de secþionare înplan. Tehnicile utilizabile în Fereastra Secþiune/Faþadã sunt detaliateîn Capitolul 3.

Modificarea simbolurilor de secþiuni

Simbolul de secþiune selectat poate fi manipulat ca o unitate cu comenzile meniului Editare ºi cu unealta Sãgeatã (cu execepþia întinderii). Lungimea liniei de secþionare se poate modifica prin activarea uneltei Secþiune/faþadã ºi prinderea liniei.

Modificarea adâncimii secþiunii

Adâncimea secþiunii selectate se poate modifica prin transformarealimitei acesteia. Se clicheazã pe aceastã linie ºi se trage pe poziþiadoritã.Înaintea începerii operaþiei asiguraþi-vã cã unealta S/F este activã.

Modificarea ºi vizualizarea secþiunilorSecþiunile dorite se pot vedea prin clicare pe denumirea ce apare însubmeniurile Fereastrã/Secþiune/faþadã. Elementele ce apar aici suntidentice cu cele ce ar apãrea în fereastra 3D, adicã vizibilitatea straturilor, selecþiile ºi setãrile ferestrei de dialog Elemente deproiecþie sunt valabile.Toate vederile realizate cu aceastã unealtã devin pãrþi ale proiectului,la salvare ele se vor depozita împreunã cu proiectul, atât timp, cât simbolurile de secþiune ce se referã la acestea rãmân în Plan.



Conþinutul ferestrei Secþiune/faþadã se poate salva ºi ca fiºiere separate, în diferite formate (vezi comanda Fiºier/Salveazã în capitolul 5.)

Unealta Camerã Cu ajutorul uneltei Camerã se pot preciza setãrile vederilor de perspectivã, trasee de plimbare, imagini panoramice Quick Time VR,trasee de imagini QTVR ºi filme navigabile de obiecte.

Tipuri de camereClicarea dublã pe butonul uneltei Camerã al Paletei de unelteArchiCAD deschide fereastra de dialog Setãri de camerã. Conþinutulferestrei de dialog Setãri camerã este diferit în cazul celor trei tipuride Camerã.

Aceastã fereastrã de dialog ºi Planul sunt active în acelaºi timp, astfelse pot modifica setãrile, poziþia ºi sensul camerelor, fãrã deschidereaºi închiderea repetatã a ferestrei. Fereastra de dialog dispare însã,dacã fereastra 3D este deasupra. Tipul de camerã dorit se poate selecta din meniul desfãºurabil aflat la partea superioarã a ferestreide dialog, sau din Modurile de construcþie, aflate pe paleta info.

Perspective ºi plimbãriPoziþionarea camereiSe selecteazã unealta Camerã din Paleta de unelte ºi se verificã dacãîn fereastra de dialog Setãri de camerã a fost selectatã opþiunea sim-plã Camerã.Prima clicare aºeazã în Plan o camerã, cu parametrii corespunzãtorisetãrii de bazã. Pentru stabilirea sensului vederii, se traseazã o linieelasticã ºi se clicheazã din nou. Cu a doua clicare se defineºte poziþiaobiectuli pe Plan. Înãlþimea obiectului va fi înãlþimea corespunzãtoare setãrii de bazã. Dupã închiderea operaþiei, aparebutonul soare, conform setãrii de bazã.Vezi alte informaþii despre proiecþia 3D în partea despre MeniulImaginedin capitolul 5.



Definirea traseelor de plimbarePrin aºezarea mai multor camere se defineºte traseul de plimbare, alecãrui parametri se pot seta în fereastra de dialog Traseu. Aceasta sepoate deschide prin clicarea pe butonul Traseu..., aflat în partea inferioarã din stânga a ferestrei de dialog Setãri camerã.Numai o camerã poate fi activã în acelaºi timp ea este semnalatã desoarele ce apare lângã aceasta, ºi simbolurile unghiurilor de vedere.Camera activã este totdeauna aceea, care s-a plasat ultima datã, dacãnu se selecteazã alta. Toate camerelecare se aºeazã în Plan seconecteazã la traseul de plimbare dupã camera activã.

Observaþie: Plimbarea se poate crea ºi dintr-un anumit grup alproiecþiilor paralele 3D, dar ele vor fi tratate de program, caimagini perspectivice. Poate exista doar un singur grup deproiecþie paralelã, care nu se construieºte prin Setãri de camerã,ci prin fereastra de dialog Obiect/Proiecþii paralele. Deoarece distanþa obiectului în cazul proiecþiilor paralele este infinitã,acesta nu se poate vizualiza în Plan.

Mai vezi ...

Comanda Creeazã plimbare, meniul Imagine, Capitolul 5.

Setãri de camerãFereastra de dialog Setãri camerã oferã posibilitatea de setare a parametrilor camerelor date sau selectate, a definirii ºi modificãriitraseelor de plimbare, ºi specificarea unui ºir de alþi parametrii. Submeniul desfãºurabil Tipul de camerã, o serie de butoane de comandãfolosesc la definirea ºi modificarea traseelor de plimbare.

Obiectul

Soare

Traseu

Camerã activã

Alte camere



La orice proiect nou aparþine un traseu cu denumirea "00:Traseu fãrãnume", conform definiþiei de bazã, în care vor ajunge camerele plasateprima datã. Acest traseu poate fi redenumit în modul prezentat maijos.

Dacã existã mai multe trasee de plimbare în proiect, atunci dintreacestea se poate alege cu ajutorul meniului desfãºurabil Denumire detraseu.Se poate începe un traseu nou al proiecþiilor 3D prin clicare pe butonulNou.... În fereastra de dialog Drum nou se poate specifica denumireanoului drum. Dreptunghiul de selectare oferã posibilitatea de a executa copia proiecþiei actuale atunci, când se defineºte un noutraseu. Astfel se poate pãstra iniþialul, iar copia se poate modifica subaltã denumire.

Denumirile plimbãrilor existente se pot modifica prin selectareatraseelor în meniul desfãºurabil Lista de trasee ºi prin clicarea pebutonul Altã denumire.



Se introduce noua denumire în fereastra de dialog ºi se clicheazã pebutonul OK.Pentru ºtergerea traseului actual se clicheazã pe butonul OK, dupãcare programul cere susþinerea operaþiei. Denumirea traseului dispare apoi de pe listã, ºi toate camerele ce-i aparþin se vor ºterge.Dacã a rãmas doar un singur traseu, atunci acesta nu se mai poateºterge. Cele douã câmpuri numerice de sub denumirea traseuluiconþin numãrul de ordine din traseul actual al camerei date, ºinumãrul pãtratelor de imagine, ce aºteaptã animaþia la imagineadatã.Se poate naviga între camerele drumului curent folosind sãgeþile delângã numãrul camerei.Sub aceste câmpuri, butonul Finiseazã drumul camerelor dã posibilitatea nivelãrii traseului de cãtre camera Bezier la camerelespecificate din Plan. Comanda restabileºte traseul iniþial, dacã acesta a fost modificat anterior.

Parametrii de camerã

În cele ºase câmpuri din mijlocul ferestrei de dialog Setãri de camerãse pot seta înãlþimea, distanþa, unghiul de vedere, unghiul de rotire ºiînãlþimea de obiect, ce aparþin la camera respectivã.Sub acestea, în alte douã câmpuri, se pot specifica parametrii soarelui.

Opþiuni de traseeButonul drum... aflat în partea de jos a ferestrei de dialog Setãri decamerã face posibilã deschiderea ferestrei de dialog Opþiuni drum ºisetarea unui ºir de parametri ºi opþiuni. Se poate specifica ºi modificadenumirea traseului actual, se poate ataºa o linie de deplasare, ºi sepoate selecta peniþa cu care sã aparã traseul în Plan.



Linii de deplasareLinia de deplasare a camerei defineºte traseul camerei în timpul animaþiei plimbãrii, în urmãtorul mod:

- se alege modul Bezier sau modul Poligonal pentru definireatraseului camerei. Opþiunea Bezier permite o miºcare foarte finãa camerei, în timp ce în modul poligon rezultã o miºcare întreruptã.

- Setarea Liniei de miºcare deschise sau închise a camerei decideca animaþia sã reînceapã sau nu dupã ultimul cadru. Linia de deplasare obiect determinã forma traseului a punctului-obiect în timpul plimbãrii ºi animaþiei.

- Dacã se alege Poligonul, atunci punctele-obiect dintre cele douãcadre ale filmului se vor situa pe dreapta ce leagã douã puncte-obiect consecutive. Prin alegere drumul finisat ceaparþine punctelor-obiect va fi curbiliniu, dar conþine întotdeauna punctele-obiect setate iniþial la imaginile principale.(Opþiunea Drum finisat se pote activa numai dacã pentrumiºcarea camerei s-a ales opþiunea Bezier )

Sfat: Se poate utiliza miºcarea poligon, dar punctul-obiect stã pe locsau se miºcã puþin. Acest caz apare atunci când se înconjoarã o clãdire,dar privirea se îndreaptã spre un punct. În alte cazuri se pot încercaambele metode înainte de a decide care este cea care corespunde.



Concentrarea punctului de vedere

Toate imaginile realizate cu camerã ºi aºezate în plan se considerãimagini cheie.ArchiCAD-ul, prin interpolare între imaginile cheie, creeazã Vederiintermediare, din care rezultã o animaþie mai bunã.Mãrirea numãrului de imagini intermediare mãreºte continuitateaanimaþiei, dar creerea acestor imagini intermediare necesitã timp, iardepozitarea lor necesitã spaþiu pe disk.

Vizualizãri

În meniul desfãºurabil Opþiuni de vizualizare se poate alege dintrepatru posibilitãþi de vizualizare în Plan. Cu ajutorul butoanelorCamere ºi Tot se poate preciza numãrul imaginilor ce se vizualizeazã, sau ca toate imaginile sã aparã în Plan. Aceastã setareapare în fereastra de dialog Plimbare ca setare de bazã ºi operaþiilese referã doar la partea vizibilã a traseului.Se poate defini, în continuare, culoarea de peniþã, cu care aparetraseul în plan.



Opþiuni Soare

Fereastra de dialog Soare se poate deschide prin clicarea pe butonulde la partea inferioarã a ferestrei de dialog Camerã. Alte informaþiidespre aceastã opþiune se gãsesc la descrierea comenzii Verificareaînsoririi în capitolul 5.

Peniþe

Aceastã setare funcþioneazã la fel ca ºi în cazul setãrii altor unelte.Pentru descrierea completã vezi paragraful "Setãri generale". În partea dreaptã inferioarã a ferestrei de dialog Camerã se poatealege culoarea de peniþã pentru Camerã.Pentru schimbarea culorii traseului se activeazã butonul Traseu..., cedeschide fereastra de dialog Setãri de trasee.

Aplicarea setãrilor camerei

Pentru aplicarea setãrilor referitoare la camerã ºi la traseu, în cazulcamerei respectiv traseului actual, se activeazã butonul Aplicã dinpartea dreaptã de jos a ferestrei de dialog.Pentru ca aceste modificãri sã aparã în Plan, nu trebuie sã se închidãfereastra de dialog.

Verificarea Setãrii în 3DPentru activarea vederii 3D de la camera setatã se alege camera ºi seplaseazã pe fereastra 3D.

Observaþie: În cazul selectãrii mai multor camere, se va afiºa imaginea camerei active.

Prin ataºarea la fereastra 3D, parametrii de perspectivã definiþi decamerã vor fi copiaþi de cãtre program în fereastra de dialog Setareobiect, deºi modificarea vederii existente aici va avea efect numaiasupra ferestrei 3D, ºi nu schimbã camera în Plan. Pentru modificarea acesteia, schimbarea trebuie fãcutã în Plan, ºi numaidupã aceasta se trece la fereastra 3D.La setarea punctului de vedere se poate utiliza o perspectivã datã:

- Pentru schimbare rapidã de perspectivã, fãrã modificarea ferestrelor

- Pentru vizualizarea în perspectivã a elementelor de bibliotecã(deoarece în cursul operaþiilor efectuate cu elemente de bibliotecã nu se poate preciza camera).



Tehnici de camerãDupã selectare, cea mai mare parte a comenzilor meniului Editare sepot aplica pentru toate camerele ºi toate camerele modificate devinpãrþi ale traseului de plimbare.Dacã Biblioteca de unelte este poziþionatã pe unealta Camerã, atunciprin deplasarea punctelor cheie se poate schimba poziþia camerei înPlan. Curba traseului ºi tangenta ei se pot modifica prin deplasareapunctelor de capãt.

Observaþie: Cele amintite mai sus se referã numai la trasee detip Bezier. Dacã traseul nu este vizibil momentan, se deschide fereastra de dialog Drum din fereastra de dialog Setãri camerã,ºi-l vizualizãm.

Obiecte QTVRCu ajutorul ArchiCAD-ului se pot crea obiecte ce se pot deplasa liberprin utilizarea tehnologiei Apple QTVR.Se poate defini o sferã pentru camere, în jurul cãreia se pot plasa ºimiºca obiectele. Animaþiile realizate prin acest procedeu se pot vedeacu player-ul QTVR.Dacã se selecteazã un obiect QTVR din meniul desfãºurabil Tip decamerã, ce se aflã la partea superioarã a ferestrei de dialog Setãricamerã, va apãrea o fereastrã de dialog puþin diferitã de cea dinainte.Tehnologia Real VR poate sã creeze doar scene VR, nu ºi obiecte VR.



Definirea obiectului QTVRPrintr-o clicare simplã pe Plan se poate plasa o camerã QTVR deobiect, pentru care vor fi valabile setãrile de bazã. Urmãtoarele clicãrinu creeazã camere, deoarece numai o singurã camerã se poate afla înacelaºi timp pe Plan. Dacã completarea QTVR a fost introdusã în modcorespunzãtor în fiºierul Add-Ons al ArchiCAD-ului, atunci cu ajutorulCreeazã obiect QTVR, aflat în meniul Imagine, se poate realiza animaþie QTVR de obiect.

Mai vezi ...

Comanda Creeazã Obiect VR din meniul Imagine, Capitolul 5.

Cele mai multe controale din fereastra de dialog sunt identice cu celeale Camerei. Se vor discuta mai jos doar diferenþele ºi setãrile specifice.Sub butoanele Nou, Renumeºte ºi ªterge se gãseºte o listã derulantã conþinând numele Obiectelor VR accesibile. Fiecare proiectnou conþine un Obiect VR de bazã denumit Obiect fãrã nume 01, alcãrui nume va fi folosit pentru prima camerã poziþionatã.

Parametrii de obiecte QTVR

Cu ajutorul zonelor construibile, aflate în mijlocul ferestrei de dialogSetãri camerã, se poate defini pentru obiectul QTVR implicit sau selectat raza, înãlþimea centrului, conul de vedere, numãrul medianelor ºi paralelelor pentru divizarea suprafeþei de sferã.

Cu cât se dau mai multe mediane ºi paralele, cu atât divizarea va fimai bunã.Cu ajutorul vederii inferioare ºi superioare se poate defini o secþiunede sferã sau chiar ºi o suprafaþã întreagã de sferã.Marcând cutia de control Soarele se miºcã cu observatorulArchiCAD va defini poziþia soarelui în relaþie cu punctul de observare.

Mai vezi ...

Comanda Creeazã studiu însorire din meniul Imagine, Capitolul 5.



Dacã fereastra de previzualizare este activã, vor apare informaþiisuplimentare în Fereastra de dialog Directorii, incluzând ID-uri pentru Previzualizare proiect ºi Corectare.

Direcþia de privire

Cu cele douã butoane ce se gãsesc în partea inferioarã a ferestrei dedialog se poate seta ca direcþia de privire sã fie spre centrul obiectuluisau în direcþie opusã.

Tehnici de obiecte QTVRPentru obiectul selectat se pot aplica comenzile Deplasare, Oglindireºi Rotire ale meniului Editare. Dacã unealta Camerã este activã, atunci prin mutarea oricãrui punct cheie al obiectului se poate modifica poziþia 2D a acestuia. Se pot muta cu ajutorul punctelor cheieºi soarele ºi camera. La unul din punctele cheie ale obiectului apare uncon de vedere. Dacã se activeazã ferestra 3D, ArchiCAD-ul executã oproiecþie 3D, prin utilizarea conului de vedere al obiectului. Pentrumodificarea poziþiei conului de vederi se selecteazã acesta ºi sedeplaseazã punctul cheie al acestuia pe un alt punct cheie al obiectului.

Scenã RealVRPrin utilizarea tehnologiei RealVR, cu ajutorul ArchiCAD-ului se potcrea ºcene panoramice navigabile, ce se pot vedea cu ajutorul Player-ului RealVR.



Plasarea camerei panoramicePrima clicare în Plan poziþioneazã o camerã panoramicã, apoi cu o adoua clicare se defineºte direcþia de privire. (În scena RealVR aceastãcamerã determinã poziþia de începere ºi direcþia de vedere.) Dupãîncheierea operaþiei apare denumirea panoramei ºi butonul soare, conform setãrilor de bazã. Dacã la scena actualã nu se dau mai multecamere, se poate crea o scenã RealVR cu un singur punct cheie.Direcþia privirii ºi poziþia soarelui se pot modifica prin deplasareapunctelor cheie ale acestora cu cursorul Pipã, dacã unealta Camerãeste activã.

Definirea scenelor RealVR Prin plasarea mai multor camere panoramice se poate crea situaþie cumai multe puncte cheie. Numai o camerã va fi activã deodatã. Lângãcamera activã se gãseºte soarele Camera activã este întotdeaunaaceea care s-a poziþionat ultima datã, în afarã de cazul când s-a selectat alta. Conform definiþiei de bazã, toate panoramele au denumirea de Panoramã-X (unde X este numãrul de ordine a camerei).Denumirea se poate schimba în zona de construcþie Denumirepanoramã, aflatã în mijlocul ferestrei de dialog Setãri de camerã.

În cazul mai multor camere, nu pot exista camere independente, celpuþin o legãturã trebuie sã-i aparþinã fiecãrei camere. Dacã legãturacamerelor nu este continuã, apare o avertizare atunci, când seîncearcã creerea scenei RealVR cu ajutorul comenzii Creeazã scenãRealVR, ce se gãseºte în meniul Imagine. Legãturile vor determinatrecerea de la un punct de vedere la altul, în scena RealVR.Legãturile se pot desena odatã cu camerele, dar ele se pot plasa ºidupã desenarea acestora. Dacã se doreºte plasarea unei noi camere,care se va lega la o altã camerã, atunci desenarea se începe prin clicarea pe punctul cheie din mijlocul camerei, la care se doreºte legãtura. A doua clicare determinã poziþia camerei noi. Prin simpleclicãri în Plan se pot plasa camere independente. Pentru legarea adouã camere independente se clicheazã pe punctul cheie din mijloculcamerelor, cu cursorul pipã. Orice camerã se poate lega cu oricecamerã a scenei RealVR.



Dacã unealta Camerã este activã, se poate obþine linia frântã de legãturã, prin deplasarea punctului cheie din mijlocul liniei (ce estemarcat cu un cerc). Linia frântã poate fi utilã atunci când douã camerese situeazã pe cele douã pãrþi ale unui perete. În locul trecerii prinperete se poate ajunge la camera urmãtoare printr-o uºã, fãrã sã fienevoie de plasarea unei camere suplimentare la gol. Orice legãturã sepoate anula prin selectarea ºi ºtergerea punctului cheie din mijloc.

Crearea scenei RealVR

Dacã elementele RealVR au fost plasate corespunzãtor, se poate creasituaþia RealVR cu ajutorul comenzii Creeazã scenã RealVR, ce segãseºte în meniul Imagine.

Setarea scenei RealVR

În cazul scenei RealVR la partea superioarã a ferestrei de dialog nestau la dispoziþie aceleaºi butoane, ca ºi în cazul camerelor simple sauobiectelor QTVR: Nou..., Renumire ºi ªterge.Numai scena actualã RealVR apare în Plan. Denumirea acesteia esteafiºatã în Lista de situaþii al meniului desfãºurabil, dedesubtul celortrei butoane de comenzi.

Parametrii de panoramã

Într-o zonã de construcþie din fereastra de dialog Setarea sceneiRealVR se poate seta înãlþimea punctului de vedere camerei selectate.Opþiunile Soare ºi setãrile culorii de peniþã funcþioneazã ºi aici la felca ºi în cazul camerelor ºi al obiectelor QTVR (vezi mai sus).

Tehnici de scene RealVR Poziþia unei camere panoramice selectate se poate modifica utilizândcursorul sau comenzile meniului Editare, cu excepþia comenziiRoteºte. Dacã unealta Sãgeatã este activã, se poate modifica poziþia2D a camerei, cu ajutorul oricãrui punct cheie. Dacã unealta Camerãeste activã, soarele se poate deplasa prin mutarea punctului cheie alacestuia, utilizând cursorul Pipã.Dacã se doreºte definirea unui alt punct cheie decât cel de pânã acum,ca punct de începere, atunci se selecteazã acesta (dacã unealtaCamerã este activã), ºi cercul ce marcheazã punctul de începere sedeplaseazã deasupra centrului celuilalt punct.

Comenzile Meniu

Acest capitol prezintã toate comenzile accesibile din ºirul de meniu alArchiCAD-ului. Fiecãrei opþiuni din meniu îi corespunde un capitoldistinct. În aceste capitole comenzile sunt prezentate în ordineaapariþiei lor, ºi anume de sus în jos.

Meniul FiºierPrin comenzile meniului Fiºier pot fi setate caracteristicile principaleale mediului de lucru ArchiCAD. Prin aceste comenzi se pot:

- deschide, salva, sau închide toate fiºierele ºi accesoriile.- manipula elemente din bibliotecã- seta ploterul, imprimanta,digitizorul.- plota/imprima proiectele.


Capitolul 5

NouPrin utilizarea comenzii Nou, deschidem un proiect nou. Proiectul nou,care deocamdatã se va numi Fãrã nume, preia setãrile proiectuluiprecedent, biblioteca activã, valorile de bazã ale parametrilor, grilajulajutãtor ºi auxiliar.Deoarece ArchiCAD-ul þine deschis numai un singur proiect, comandaNou va închide proiectul precedent. Dacã în aceasta se gãsesc modificãri care n-au fost salvate, primim un mesaj de atenþionare.

Total nouDacã activãm comanda Nou, þinând apãsat butonul ALT (Windows) ease va schimba în comanda Total nou.Aceastã comandã deschide un proiect nou, ºi reseteazã toate setãrile ºiferestrele de dialog la valorile lor de bazã (setãrile "din fabricã" aleArchiCADului). Acest lucru poate fi util când:

- proiectantul trebuie sã-ºi prezinte proiectul pe un calculatornecunoscut pentru el, sau

- în timpul lucrului vrem sã realizãm un proiect de demonstraþie cusetãrile de bazã, fãrã a reporni programul.

DeschideComanda deschide documente existente folosibile în ArchiCAD, dinfereastra de dialog Deschide Fiºier proiect ArchiCAD.Mai jos se prezintã tipurile de fiºier recunoscute de cãtre ArchiCAD.

Observaþie: Comanda nu se poate utiliza dacã fereastra activãeste fereastra unui element de bibliotecã.

Dacã fereastra de previzualizare este activã, vor apare informaþiisuplimentare în Fereastra de dialog Directorii, incluzând ID-uri pentru Previzualizare proiect ºi Corectare.

Tipuri de fiºier în ArchiCADCu comanda Deschide se pot deschide urmãtoarele tipuri de fiºier:Proiect Solo, Arhivã proiect Solo, Desen, Arhivã desen.Un numãr însemnat de fiºiere externe pot fi deasemeni deschise încazul în care extensiile respective au fost în mod corect instalate înmapa ADD-Ons: Fiºiere DWG ºi DXF, ca ºi Zoom ºi Wave front.Se mai pot deschide fiºiere de imagine ca Imagini Model.Tipurile de fiºier sunt detaliate mai jos.

Important: Proiectele Team Work create prin împãrþirea unuiProiect Solo nu pot fi deschise cu comanda Deschide.

Va trebui sã alegeþi Team Work/Corectare pentru a lucra cu astfel defiºiere.


capitolul 5. Comenzile Meniu

Proiect Solo

Fiºierele deschise cu comanda Fiºier/Deschide sau create cuFiºier/Nou sunt proiecte Solo (*.PLN). Acestea pot fi tranformate maitârziu în Proiecte de Echipã prin împãrþirea lor în copii ArchiCADcapabile de Team Work.

Acest tip de document este documentul specific de bazã al ArchiCAD.Include modelul contrucþiei ca desene de plan a tuturor nivelelor ºidatele 3D ce le aparþin. Acest format conþine faþade, secþiuni ºi imagini 3D, cât ºi date de mediu ca setãri de bazã, atribute ºi refeiri laBiblioteci.

Deschizând un proiect solo toate ferestrele proiectului curent vor fiînchise ºi veþi fi avertizat sã salavaþi modificãrile. La deschiderea documentelor existente trebuie sã vã asiguraþi cã dispuneþi deBiblioteca cu care proiectul a fost creat. Dacã biblioteca originalã nueste activã, obiectele folosite nu pot fi reprezentate. Veþi fi avertizat cãexistã elemente lipsã din biblioteca activã.

Activaþi Elemente de bibliotecã care lipsesc din meniul Fereastrã pentru a vedea care sunt aceste elemente. Aceastã fereastrã se poateimprima sau salva pentru a vã ajuta sã introduceþi elementele în biblioteca activã.Pentru a vã asigura cã nici un element nu lipseºte ºi cã fiºierele se vordeschide cu toate elementele de bibliotecã chiar ºi pe alt calculator,salvaþi proiectul în format Arhiv.

Fiºier Arhiv

Documentele de arhivã (*.PLA) pot fi deschise când în fereastra de dia-log Directoriu formatul Proiect Solo Arhiv este selectat.Un proiect arhiv este asemãnãtor unui proiect simplu, dar include nunumai referiri la bibliotecã, ci ºi toate elementele de bibliotecã folositeîn proiect.La deschiderea fiºierului va fi creatã o nouã bibliotecã din elementeleconþinute de proiect. Veþi vedea o fereastrã la dialog în vederea denumirii acestei biblioteci. La crearea acestei biblioteci ArchiCADconverteºte automat elementele de bibliotecã în formatul cerut deplatforma calculatorului pe care lucraþi (Macintosh sau Windows).

Mai vezi ...

Comanda Salveazã special/Arhiv mai jos.

Desen

În variante Team Work, dacã un membru al echipei se alãtureazãProiectului, calculatorul sãu va încârca o copie a acestuia.



Aceastã copie se poate salva cu comanda Fiºier/Salveazã. Astfel se creeazã unDesen al Proiectului de Echipã, care este identic cu Proiectul Solo, dar conþinedetaliile de rezervare.Aceste fiºiere pot fi deschise pe copii ArchiCAD fãrã TeamWork, prinFiºier/Deschide, dar la salvare vor fi tranformate în Proiect Solo.

Arhivã Desen

În cazul lucrului Off-line este important pentru membrii Team Worksã aibe la îndemânã toate elementele de bibliotecã ale proiectului, câtºi proprietãþile. În acest caz soluþia este salvarea unui Desen Arhiv.

Fiºiere DXF AutoCAD ºi fiºiere desen AutoCADFiºierele AutoCAD DXF (Drawing eXchange Format) ºi DWG pot fideschise ca desene 2D.

Observaþie: Aceste tipuri de fiºiere sunt accesibile numai dacã extensiile respective sunt corect instalate în mapa Completãri.

Fiºiere Zoom (numai Macintosh) ºi WavefrontPrin icoanele alãturate pot fi deschise fiºiere Zoom sau Wavefront.Modelele 3D din aceste fiºiere vor fi definite ca seturi de linii (adicãdesen 2D).Dat fiind faptul cã aceste fiºiere conþin descrierea 3D,ArchiCAD-ul face posibilã alegerea în 3D a vederilor (desenelor 2D)înaintea importãrii documentelor. Prin selectarea unuia dintre celetrei butoane va fi importatã vederea de sus, faþã sau lateralã a modelului original 3D.

Observaþie: Aceste tipuri de fiºiere sunt accesibile numai dacã extensiile respective sunt corect instalate în mapa Completãri.

Fiºiere BitmapFormatele GIF, TIFF, PICT (numai Macintosh), Bitmap, JPEG ºiMetafile (numai Windows) nu sunt deschise ca un proiect, ele sedeschid ca imagini bitmap.

Deschiderea fiºierelor prin ReþeaDacã fiºierul în care doriþi sã lucraþi este deja utilizat de cãtre cinevafolosind reþeaua localã, ArchiCAD-ul vã atenþioneazã, afiºând numeleutilizatorului.În acest caz aveþi urmãtoarele posibilitãþi:

- nu deschideþi fiºierul- deschideþi fiºierul fãrã drept de intervenþie- deschideþi fiºierul fãrã orice restricþie



Dacã deschideþi fiºierul numai pentru citire, puteþi modifica, dar nuputeþi salva decât folosind alt nume sau salvaþi într-o altã mapã. Dacãîncercaþi sã suprascrieþi fiºierul original, ArchiCAD-ul vã va atenþionadin nou cã fiºierul este utilizat de cãtre cineva, ºi nu poate fisuprascris cu proiectul modificat de dv.Proiectul poate fi deschis ºi având toate drepturile, însã trebuie procedat cu mare grijã!Uneori, programul ArchiCAD poate crede cã fiºierul este deschis deºiîn realitate el nu este folosit. Asemenea cazuri pot fi:

- la ultima utilizare fiºierul a fost incorect deschis sau închis înArchiCAD. (De ex. Prãbuºire sau eroare de sistem.)

- s-a fãcut o copie a fiºierului deja deschis de altcineva, iar copiaconþine numele acestui utilizator.

Observaþie: Dacã lucraþi în fiºierul deschis de altcineva,deschizându-l cu toate drepturile, vã puteþi suprascrie proiectulfãrã nici o atenþionare din partea programului.

UneºteComanda Uneºte dã posibilitatea aºezãrii elementelor altor proiectesau a unor imagini în proiectul curent sau în fereastraSecþiune/Faþadã deschisã.

Legarea a douã proiecteLegarea unui proiect întreg este mai complex, deoarece ArchiCAD-ultrebuie sã uneascã proiectele la fiecare nivel în parte. Dacã unim oclãdire multietajatã cu proiectul actual, ArchiCAD-ul va întreba carenivel al proiectului de introdus sã corespundã cu nivelul actual delucru, ºi va da ºi o sugestie. Dacã proiectul actual nu conþine niveledestule, ArchiCAD va crea în mod automat nivelele care lipsesc.Caracteristicile sunt recunoscute de ArchiCAD prin numele lor ºi dinaceastã cauzã:

- dacã numele caracteristicilor în cele douã proiecte sunt identice atunci caracteristicile elementelor introduse vor lua valoarea caracteristicilor actualului proiect.

- dacã numele unei caracteristici din proiectul introdus nu apare înproiectul actual, atunci setul actual de caracteristici se va întregi cu aceastã caracteristicã.

Proiectul introdus înainte de poziþionarea finalã, poate fi rotit,deplasat sau oglindit.



ModuleFiºierul modul (*.mod) conþine un grup de elemente ArchiCAD, care segãsesc la un nivel al proiectului actual.Documentul modul funcþioneazã pe principiul Clipboard.Modulele nu conþin informaþii legate de nivelul lor de origine, astfel elepot fi inserate la oricare dintre nivelele actualului proiect.În Module se gãsesc caracteristicile proprii ale elementelor (straturi,culori de peniþã, haºuri, materiale etc.), dar la legare valoarea caracteristicilor se va prelua din proiectul actual folosind numere deidentificare interioare. Dacã proiectul sursã ºi proiectul vizat lucreazãcu acelaºi set de caracteristici, imaginea modulului va rãmâneneschimbatã. Elementele Modulului vor fi din nou independente dupã poziþionare.Conþinutul Modulului va ajunge mai întâi pe Clipboard, apoi seinsereazã în plan.Elementele vor fi înconjurate de linie întreruptã. Clicând în interioruldreptunghiului, elementele pot fi deplasate în poziþia doritã. Clicândîn afara dreptunghiului sau asupra butonului OK de pe bordul de control, elementele se fixeazã pe suprafaþa de lucru.Cu utilizarea comenzii Insereazã, acelaºi element poate fi introdus înmod repetat.Crearea Modulului este descrisã mai jos la comanda Salveazã ca, totîn acest capitol.

Observaþie: Prin legarea unui Modul în fereastraSecþiune/Faþadã se vor copia numai elemente 2D.

Introducerea fiºierelor imagineAlegând fiºiere PICT, TIFF, WMF, EMF sau JPEG avem posibilitateadeschiderii multor documente produse de alte programe.

- programe de desen sau de picturã- vederi ºi faþade 3D proprii ArchiCAD-ului, care au fost salvate în

format PICT sau WMF sau - fotografii, care au fost salvate în format PICT/WMF

Dacã deschidem astfel de fiºiere, proiectul actual se întregeºte cu noielemente, fãrã suprascrierea elementelor existente.Documentele PICT/WMF create în programe de desen (De ex.



Mac Draw) pot fi înscrise în ArchiCADîntr-unul din formatele de maijos.

- Ca element de desen.- Figurã compusã.

Dacã introducem fiºierul PICT/WMF/EMF ca element de desen atunci el va apare ca o grupare de elemente redactabile, la scara precizatã în fereastra de dialog Scara a meniului ArchiCAD Opþiuni.Dacã introducem fiºierul PICT/WMF/EMF ca figurã atunci ea vaapare ca imagine bitmap, în toatã mãrimea, indiferent de setãrilescarã, micºorare sau mãrire ale ArchiCAD-ului. Ea poate fi selectatãprin colþurile sale.Înainte de alegerea comenzii Uneºte, putem determina locul ºi scarafigurii pe planºa de lucru. Dacã cu Unealta de selector de suprafaþãtrasãm un dreptunghi în locul dorit, figura se va încadra în acesta.

Observaþie: Sã fim atenþi la raportul laturilor dreptunghiului,ca sã nu avem ca rezultat o imagine deformatã.

Deschizând fiºierele PICT/WMF/EMF ca figuri, ele ajung pe un stratde Figuri. Dacã însã fiºierele PICT/WMF/EMF vor fi deschise cadesene, elementele lor vor ajunge la straturile corespunzãtoare uneltei cu care pot fi redactate (Liniile ajung pe stratul liniilor, arceleîn stratul Arcelor, etc.).Formatul desen este indicat atunci când importãm proiecte arhitecturale sau elemente dintr-un program compatibil cuPICT/WMF/EMF.Formatul figuri este utilizat în mod normal pentru ilustraþii.

ÎnchideAre efectul similar cu butonul de închidere din dreapta sus al ferestreiactive. Dupã închiderea ferestrei planului apare urmãtorul mesaj:



Închizând fereastra proiect închidem întregul document (cu excepþiaelementelor de bibliotecã).

Observaþie pentru utilizatori de Team Work. Dacã v-aþi corectat la un Proiect de echipã, aþi efectuat schimbãri ºi aþi alescomanda Închide, veþi fi avertizat sã pãrãsiþi proiectul ºi sã trimiteþi schimbãrile la proiectul central, sau sã le salvaþi localprin crearea unui Desen.

SalveazãComanda va salva conþinutul ferestrei actuale active.Dacã documentul a mai fost salvat sau a fost deschis dintr-un fiºierexistent, comanda va salva modificãrile.Dacã documentul este nou (a fost creat cu comanda Nou, sau programul a fost pornit direct de la iconul programului ArchiCAD),atunci comanda Salveazã deschide aceeaºi fereastrã ca ºi comandaSalveazã ca...

Observaþii pentru utilizatori de Team Work: Dacã v-aþi corectat la un Proiect de echipã, alegerea comenzii Salveazã vãavertizeazã sã salvaþi o simplã copie Desen, cu precizarea detaliilor de rezervare. Pentru salvarea unui Desen Arhiv,Inclusiv Elementele de bibliotecã, va trebui sã alegeþi SalveazãSpecial/Arhiv.

Salvarea unui proiect de echipã

În variante Team Work Administratorul salveazã Proiectul prinîmpãrþire. Dupã aceea proiectul va fi salvat ori de câte ori un membrual echipei efectueazã schimbãri.

Salveazã ca...Are efecte similare cu comanda Salveazã, însã mai existã posibilitãþile:

- salveazã proiectul sub un nou nume, ºi þine deschis proiectul nou,sau

- exportã conþinutul diferitelor ferestre ale proiectului în formatelede fiºier corespunzãtoare.



Dupã alegerea comenzii selectaþi formatul-fiºier în care doriþi sã salvaþi documentul. Existã o gamã largã de formate la dispoziþie pentru salvarea proiectului ºi a modelului 3D, posibilitãþi care suntpuþin diferite în funcþie de platforma aleasã, Macintosh sau Windows.

Salvarea proiectelor Solo ºi Desenelor.

Lucrând în plan comanda Salveazã ca... permite alegerea dintre unnumãr mare de opþiuni.

- Fiºier proiect în ArchiCAD 6.0, 5.0 sau 5.1, sau pe Clipboard-ul special în format Modul.

- Desene PlotMaker sau topCAD.- Fiºiere 3D GDL.- Imagini în format PICT (Machintosh) sau BMP.

Alte opþiuni pot fi accesibile în funcþie de conþinutul mapei ADD Ons.

Salvarea conþinutului ferestrei 3D.Salvarea imaginii 3D se poate efectua într-unul din formate:

- fiºier imagine PICT (MacOS), GIF, TIFF, JPEG, WFF ºi EMP(Windows).

- fiºiere desen 2D PlotMaker, top CAD (MacOs).- formate Element de bibliotecã (MacOS)/Uºã, Fereastrã sau

Obiect (Windows).Un numãr de alte formate pot fi alese dupã conþinutul mapeiAddOns, care poate diferi în funcþie de þara în care aþi achiziþionatArchiCAD.

Salvarea ferestrei Secþiune/FaþadãSalvarea ferestrei S/F se poate efectua ca:

- Fiºier proiect ArchiCAD 6.0, 5.0 sau 5.1 ºi 3DGDL, ca în cazul planului.Toate celelalte formate vor include numai conþinutul ferestrei

active.- Modul- fiºier imagine PICT (MacOS) sau BMP- fiºier desen PlotMaker sau topCAD (MacOS).

Accesibilitatea altor opþiuni inclusiv DWG ºi DXF depinde de conþinutul mapei AddON.

Salvarea Imaginilor ModelImaginile create în ArchiCAD prin fotorandare pot fi salvate în for-mate PICT (MacOS), THF, GIF, JPEG sau BMP.



Salvarea CalculelorListele de componente, elemente sau zone pot fi salvate ca Text simplu, Text tabulat sau Tabel, iar listele formatate care conþin eventual ºi informaþii grafice ca RTF (Rich Text Format), ProiectArchiCAD sau Desen PlotMaker.

Ce se salveazã în diferitele formate de fiºier?Conþinutul fiºierului salvat din ArchiCAD depinde de tipul ferestreiactive ºi formatul ales.Proiect (*.pln).

Conþinutul întreg al proiectului este salvat, incluzând toate datele 3D,secþiuni, faþade ºi listele de calcul. Aceastã opþiune este accesibilãnumai din fereastra planului. Documentul astfel creat poate firedeschis prin comanda Deschide... alegând formatul Plan/ProiectSolo.Elementele de bibliotecã, inclusiv Proprietãþile necesare listãrii nusunt salvate cu planul. Ele devin parte a bibliotecii. Pentru a leinclude, salvarea trebuie sã fie efectuatã în Salveazã Special/Arhiv.Nici imaginile nu vor fi salvate înpreunã cu proiectul. Acestea vor fisalvate separat.Proiect format 5.0/5.1

Alegând acest format, elementele care nu fac parte din ArchiCAD5.0/5.1 nu vor fi salvate. A se vedea funcþiunile noi ale ArchiCAD, culista noilor elemente, la Capitolul 1.

Fiºier PlotMaker (*.pmk)

Straturile vizibile ale nivelului actual, respectiv imaginea din fereastra 3D sunt reþinute sub formã de linii 2D, arce, text þi haºuripentru PlotMaker. PlotMaker-ul este un program pentru redactarea ºiimprimarea desenelor create de diferitele programe CAD.

Clipboard-ul ca modul (*.mod)Fiºiere modul ArchiCAD Alegând formatul Modul ArchiCAD putem salva conþinutul Clipboard-ului într-un format specific ArchiCAD-ului: ºi anumeîntr-un Modul.



Pentru aceasta, trebuie copiate elementele selectate pe Clipboard, cuajutorul comenzii Copiazã. Detalii complicate ale proiectului pot fi salvate astfel, cu scopul reutilizãrii ulterioare în alte proiecte. Unexemplu tipic este salvarea modulelor bucãtãriei sau a bãii.Modulul poate fi legat la oricare nivel al aceluiaºi proiect sau la un altproiect.

Observaþie: Dacã caracteristicile nu au acelaºi nume în celedouã proiecte (proiectul sursã ºi cel vizat), s-ar putea întâmpla camodulul inserat sã-ºi schimbe caracteristicile.Este indicatã stocarea modulelor într-o bibliotecã separatã, deunde oricând pot fi deschise prin comanda Leagã/Modul

A se vedea secþiunea Model la comanda Deschide pentru alte infor-maþii

Aceste module se pot salva în mape speciale unde se poate asiguraaccesul la ele prin folosirea comenzii Uneºte.

Fiºiere cu format de ImaginePrin alegerea acestor formate (PICT/BMP/TIFF/GIF/JPEG) poate fisalvatã imaginea ecran atât a proiectului, cât ºi a vederii 3D. Acestaeste singurul format care poate salva întregul conþinut al reprezentãrilor 3D color sau fotografiate.Planul poate fi salvat ºi el ca desen la scara actualã.Aceste formate pot fi redeschise prin comanda Deschide, dar nu maipot fi manipulate ca proiecte ArchiCAD.



Fiºier topCAD (numai în Macintosh)

Proiectul sau reprezentarea 3D poate fi importatã în topCAD. TopCADeste un program de desen tehnic eficient, produs de Graphisoft.

Fiºier GDL ArchiCAD (*.gdl)

Este posibilã salvarea proiectului ca descriere GDL. Limbajul deDescriere Geometricã (Geometric Description Language = GDL), distribuit odatã cu ArchiCAD, serveºte la crearea sau modificarea elementelor de bibliotecã. Este utilizabil numai dacã fereastra planului este activã.

GDL permite transformarea modelelor 3D din ArchiCAD în elementede bibliotecã, ca apoi sã fie utilizate în alte proiecte ArchiCAD ca atare.Elementele care apar în fereastra 3D vor fi stocate ca elemente GDL3D.

Elemente 2D (*.2dl)

Deºi modelul 3D este un rezultat al programului, vederile 3D selectate(de obicei faþade ºi secþiuni) pot fi modificate numai dacã proiectul estestocat ca elemente 2D.Astfel vom avea de a face cu proiecte reale, care pot fi completate cucote ºi alte elemente 2D.

Aceastã posibilitate are ca rezultat un document independent,conþinând linii ºi haºuri, care poate fi redactat ca ºi plan ArchiCAD.Formatul Elemente 2D este accesibil numai din fereastra 3D activã.Fiºiere linii 2D pot fi înscrise în ArchiCAD alegând formatul proiect ºiprin comanda Deschide...

Vederea 2D deschisã poate fi cotatã, completatã cu elemente de bibliotecã 2D, haºuri etc.

Element de bibliotecã (Macintosh) /Fiºier uºã, fiºier fereastrã,fiºier obiect (Windows)

Formatele element de bibliotecã fac posibilã salvarea elementelor dinplan în trei formate diferite. Salvarea elementelor 3D ca elemente debibliotecã poate fi fãcutã numai din fereastra 3D activã.La salvare, avem posibilitatea de a alege forma în care se salveazãdescrierea:

- GDL-redactabil. - descriere în coduri binare.

Mai existã ºi posibilitatea eliminãrii liniilor care se suprapun.Atenþie: În unele cazuri calculul dureazã mult ºi solicitã memorie multã.



.Salveazã specialAcest meniu ierarhic conþine câteva posibilitãþi de salvare a mediuluide lucru.

Salvare de arhivãProiectul ArchiCAD poate folosi Elemente de Bibliotecã care se gãsescîn fiºiere exterioare. La pornirea programului (ArchiCAD-ului) trebuieselectate bibliotecile active. În aceste biblioteci proiectul va cãuta elementele de bibliotecã.

Într-un mediu de lucru nou (pe un alt calculator) aceste fiºiere exterioare pot lipsi.Pentru ca sã fie disponibile toate fiºierele aparþinând proiectului trebuie folositã comanda Salveazã special. În documentul salvat caarhivã, se salveazã toate elementele de bibliotecã, ºi toate caracteristicile folosite în proiect.

În funcþie de setare, documentul arhivã poate conþine fondul necesarimaginilor fotografiate, fiºierele texturã ºi salvãrile fiºiere-imaginecare atât pe PC-uri cât ºi pe cele Macintosh sunt în format TIFF.O altã casetã de selecþie face posibilã salvarea tuturor elementelor bibliotecii active, chiar dacã unele dintre ele nu figureazã în plan.

Numele fiºierelor arhivã salvate în Windows este creat de cãtreArchiCAD în mod normal din numele dat în fereastra de dialogSalveazã ca arhivã prin extinderea automatã.

Deschizând un document-proiect de tip arhivã din fereastra de dialogDeschide, în mod automat se creeazã o bibliotecã nouã de elementecare trebuie denumitã. Aceasta va cuprinde toate elementele folositede cãtre proiect. Eventualele elemente necesare care nu se gãsesc în eatrebuie copiate din biblioteca exterioarã.



Important: Salvarea ca arhivã face posibilã reinstalarea integralã a proiectului într-un alt mediu de lucru. Documentelearhivã nu conþin tipurile de caractere/litere folosite în proiect.Din aceastã cauzã, pentru a obþine o reprezentare cu text identicã cu cea originalã, caracterele corespunzãtoare trebuieinstalate.

Legãturi directeCând salvaþi fiºiere din ArchiCAD în format PlotMaker, ºi apoi leaºezaþi pe planºa de proiect PlotMaker prin comanda Import Desen...,între fiºierul salvat ºi planºa de proiect se creeazã o legãturã directã.

Prin comanda Legãturã... aceastã legãturã poate fi revizuitã ºi aveþi ºiposibilitatea reînnoirii mai multor fiºiere deodatã.Când alegeþi Salveazã special/Legãturi directe, ArchiCAD pregãteºteºi afiºeazã o listã a fiºierelor salvate în format Plot Maker din ferestrele active Plan ºi Secþiune/Faþadã, conþinând numele ºi destinaþia fiºierelor, ca ºi numele combinaþiilor de straturi active înmomentul salvãrii.

Clicând pe butonul Salveazã, conþinutul curent al ferestrelor listate vafi salvat din nou folosind aceleaºi denumiri de fiºier, combinaþii destraturi ºi scãrile desenate.Selectând elemente ale listei, ele pot fi ºterse sau împrospãtate individual.

Observaþie: Înaintea salvãrii legãturilor directe reâmprospãtaþi ferestrele Secþiune/Faþadã pentru salvarea modificãrilor.



Obiect ArchiCAD

Prin aceastã comandã Planul este salvat (în totalitate sau o parteselectatã) în Descrieri 2D ºi 3D ale unui nou element de bibliotecãArchiCAD.

Observaþie: Elementul de bibliotecã astfel generat poate fi transformat într-un element binar, conþinând doar informaþii bina-re.

1) Deschideþi elementul de bibliotecã2) Alegeþi fereastra Vedere 2D3) Selectaþi toate elementele ºi copiaþi-le4) Treceþi la fereastra simbol 2D ºi înseraþi elementele copiate.5) Treceþi la vederea 3D ºi generaþi modelul elementului de

bibliotecã.6) Treceþi la fereastra de prezentare a elementului de bibliotecã ºi

alegeþi comanda Salveazã ca...7) Alegeþi "Format binar" în fereastra de dialog care apare ºi clicaþi

Salveazã.

Depozit Plan

Prin alegerea acestei comenzi se creeazã un fiºier cu o descriere ASCIIa planului curent, în vederea post-procesãrii proiectului. Cele trei cutiide control permit alegerea funcþiunilor ce se salveazã.

Info proiectAceastã comandã afiºeazã informaþiile editabile despre proiectuldeschis



Element nou de bibliotecãAlegând un element din meniul ierarhic permite crearea unui element nou de bibliotecã.

Mai vezi ...

Biblioteca ArchiCAD, Capitolul 6.

Deschide element de bibliotecã...Alegând aceastã comandã se deschide un element de bibliotecã existent în vederea editãrii. Apare o fereastrã de dialog, conþinânddouã meniuri desfãºurabile pentru formatele de fiºier ºi opþiunile dedeschidere.

Observaþie: Dacã alegeþi aceastã comandã atunci când un singur element de bibliotecã este selectat, se va deschide fereastra de prezentare a acesteia.

Mai vezi ...

Descrierea completã a comenzii este prezentatã în capitolul 6.

Încarcã biblioteciAceastã comandã deschide o fereastrã de dialog din care se pot specifica mapele de bibliotecã. Acestea vor deveni biblioteci active.

Observaþie: Partea stângã a acestei ferestre este identicã cu ceeaa Directoriului. Diferenþa este cã aici se aleg Biblioteci ºi un docu-mente individuale. Pentru deschiderea unei mape clicaþi de douãori pe numele ei sau clicaþi Deschide (MacIntosch). Pentru adãu-garea unei mape la Biblioteca Activã, clicaþi pe nume ºi pe butonulAdaugã sau trageþi numele în spaþiul rezervat bibliotecii active. Numele mapei va apare în lista Bibliotecilor Active.



Eliminarea unei biblioteci se face prin clicarea pe butonul Eliminã sauprin tragere în afara listei (Windows 95).

Fereastra poate fi lãsatã neschimbatã prin butonul renunþã. Dacãdoriþi efectuarea schimbãrii, apãsaþi terminat. Va apare o fereastrãcare vã va informa despre procesul de încãrcare, care poate fi opritãprin butonul Stop.Dacã un proiect este deschis, uºile, ferestrele ºi obiectele iniþiale sunt substituite prin elemente cu denumir identice. Elementele care nu au corespondent în biblioteca activã nu sunt afiºate.Dupã specificarea bibliotecii active, va apare o fereastrã cu listaimprimabilã a elementelor de bibliotecã care lipsesc.

Observaþie: În copii Team Work numai conducãtorul echipei poatedefini biblioteca activã. Ceilalþi membri pot încãrca alte biblioteci,dar numai pentru propria folosinþã.

Mai vezi ...

Biblioteca ArchiCAD, Capitolul 6.

Setãri pentru digitizor...Dupã o instalare standard a ArchiCAD-ului (care instaleazã si mapaDigitware), puteþi folosi digitizoarele cele mai uzuale. Cu ajutorul digitizorului puteþi transpune coordinate de la un desen existent înArchiCAD.Ca reacþie la comanda Setare digitizor apare fereastra de dialogSetare digitizor. Posibilitãþile de setare sunt prezentate în punctele urmãtoare.



Setare scarãDacã desenul de digitalizat este foarte exact (hârtia nu s-a modificatdatoritã umezelii de exemplu) ºi este la o scarã standard, atuncireglaþi scara digitizorului la scara desenului în câmpul Scara.

Setare distanþãDacã desenul nu este la o scarã standard, sau hârtia s-a tras dintr-ocauzã oarecare, atunci folosiþi butonul Setare distanþã pentru setareascãrii.

Observaþie: Înainte de folosirea butonului Setare distanþã setaþiscara digitizorului la 1:1. Dacã uitaþi acest lucru, scara digitizorului nu va fi corectã.

Va apare o fereastrã de dialog în care puteþi înscrie distanþa corectãîntre cele douã puncte selectate cu digitizorul.Cu ajutorul celor douã meniuri sau palete de alegere din partea supe-rioarã a ferestrei de dialog puteþi alege tipul digitizorului.

Setare originePrin aceastã setare putem fixa originea digitalizãrii. Dupã clicareaasupra butonului Setare origine, clicaþi cu selectorul digitizoruluiasupra punctului de pe desenul de digitalizat în care vreþi sã fixaþioriginea planului ArchiCAD.

Setare azimutPrin butonul Setare azimut se poate seta direcþia axei x în desen.Dupã selectarea comenzii, programul aºteaptã o clicare din partea digitizorului. Linia care leagã originea anterior setatã cu acest punctnou va corespunde direcþiei orizontale a suprafeþei de lucru ArchiCAD.

Observaþie: cele trei posibilitãþi de mai sus funcþioneazã numai cudigitizorul pornit. Vezi mai jos comanda Închide-porneºte digitizorul.





ConfigurareÎn partea superioarã a ferestrei de dialog se afiºeazã numele digitizorului, folosit la momentul respectiv.Funcþia Unelte poate fi utilizatã numai dacã digitizorul este închis.Vezi mai jos comanda Închide-Porneºte digitizorul.

Portul de cuplare/conectarePrin aceastã comandã se poate alege portul de cuplare/conectare. Dacãam ales digitizorul, putem seta caracteristicile comunicaþiei de date:vitezã de transpunere, numãrul databiþilor ºi a stopbiþilor, paritatea ºi formatul de date. Pentru multe din digitizoarele uzualefereastra aratã ºi poziþia corectã a tastaturii de setare, pentru o setarecorectã a digitizorului. Alte detalii ale setãrii digitizorului se pot afladin prospectul ºi manualul de utilizare al acestuia.

Porneºte digitizorulCu ajutorul comenzii Porneºte digitizorul vã puteþi asigura cã digitizorul funcþioneazã numai în timpul procesului de digitalizare, ºiastfel se evitã eventuala amestecare a informaþiilor de cãtre mouse ºidigitizor. Porniþi digitizorul numai înaintea procesului de digitalizare,ºi opriþi-l imediat dupã terminarea acestuia.Mouse-ul ºi digitizorul pot fi active împreunã.

Setãri pentru ploterPrin comanda Setãri pentru ploter, puteþi selecta driverul ploterului ºi puteþi seta dimensiunile hârtiei ºi alte caracteristici aleploterului. În continuare detaliem comenzile de setare ale ploterului.

Selectarea ploteruluiTipul ploterului actual ºi numele producãtorului apar în douã meniuriîn partea superioarã a ferestrei de dialog. Pentru schimbarea tipuluiploterului folosiþi aceste douã meniuri.Conþinutul listei de plotere depinde de driverele instalate la calculatorul dumneavoastrã.

- În cazul calculatoarelor Macintosh, driverul ploterului trebuie sãse afle în mapa Plotware din mapa Graphisoft, ºi care poate figãsitã ori în Mapa Sistemulul ori în mapa care conþineArchiCAD-ul.

- În cazul calculatoarelor având la bazã Windows, driverele se potgãsi în biblioteca secundarã Plotware. Aceasta se va gãsi ori în biblioteca secundarã identicã cu cea a ArchiCAD-ului, ori în biblioteca secundarã de Registrare Windows sub numele deGraphisoft Shared Folder".



Setãri PCI

În cazul selectãrii unor drivere CalComp sau Versatec, va apare unnou buton în fereastra de dialog Setare ploter, ºi care deschide fereastra de dialog PCI.

Aceste setãri sunt proprietãþi standard al limbajului de plotareCalComp, ºi care trebuie ºi ele setate pentru o calitate de plotare corespunzãtoare.Dacã alegeþi ploterul din familia CalComp TechJet,butonul setare PCI nu devine vizibil, deoarece aceste drivere comunicã cu ploterul în limbaj HPGL.

Observaþie: Utilizatorii care folosesc aceste plotere pentrudesenare din AutoCAD, vor observa cã setarea PCI a ploterului vafi diferitã de valorile de bazã ale acestei ferestre de dialog. Pentruun rezultat optim, valorile ferestrei dialog trebuie setate la valorileidentice cu cele ale ploterului.

Tipul ploterului nu apare pe listãDacã aþi gãsit producãtorul ploterului, dar tipul nu apare pe listã,alegeþi un ploter de dimensiunile similare ale aceluiaºi producãtor (deex. de dimensiunea E). Dacã sunt mai multe, încercaþi-le pe toate.Alegeþi întotdeauna Manipulare: prin hardware.

Observaþie: câteva modele OCE ºi toate modelele Schlumburgerapar în meniu ca modele Benson.

Producãtorul ploterului nu apare pe listã

Dacã producãtorul nu este prezent în listã prin nici un model, atuncistudiaþi descrierea/prospectul ploterului ºi cãutaþi punctele referitoarela compatibilitate ºi emulaþie.

Dacã ploterul recunoaºte vreuna din formatele de date HPGL, HPGL-2, DMPL, BGL, sau PCI, aveþi o ºansã de a utiliza ArchiCAD-ul.

Sã setãm ploterul pentru unul din limbajele de pe lista de mai jos.(Ordinea listei este importantã. Este indicat a folosi primul limbaj utilizabil de pe listã.)În toate cazurile alegeþi setarea: Manipulare: prin hardware.



Caracteristici ploter

În partea de jos a ferestrei de dialog pot fi setate caracteristicileploterului ales.În câmpul "Hârtie" poate fi selectatã dimensiunea hârtiei.Dimensiunile neutilizabile apar în gri.Prin elementele de setare puteþi seta poziþia desenului.



Tip plotter DriverHPGL-2 ºi RTL

(normativ Hewlett Packard)

HPGL-2 plotter cu peniþe


DMPL

(Normativ Houston)

BGL (Benson/Schlumberg/OCE)

1645-R

PCI (plotter cu peniþe)

PCI (plotter electrostatic)

(Normativ CalComp)

HP DesignJet 750C

HP DraftPro Plus

DMP62

Benson 18xx serie

Benson

1023

5855

HPGL


7885A DraftMaster 1

centrul desenului

General HPGL

originea plotterului

HP

(originea plotterului:

ConectareÎn acest câmp poate fi setat modul conectãrii. Posibilitãþile conectãriisunt diferite pentru calculatoarele Macintosh ºi Windows.

Posibilitãþi de conectare (Machintosh)

Acest meniu apare la calculatoarele Macintosh. Conþinutul sãudepinde de tipul de conectare a datelor CTB instalat.Moduri de conectare standard

- Periferie Modem- Periferie imprimantã

Unele plotere fac posibilã numai conectarea serialã.

Mapa de colectare

În aceastã parte a ferestrei de dialog Setare ploter puteþi defini o mapãîn care puteþi colecta fiºierele de desenat ori din calculatorul propriuori din orice calculator aflat pe reþea.

Înlocuire fonturi

Sub numele ploterului selectat se aflã butonul Înloc. caractere careactiveazã fereastra de dialog de acelaºi nume, ºi unde puteþi setaînfãþiºarea blocurilor de text.

Fereastra de dialog aratã toate tipurile de font care se gãsesc în mapaFamilii de fonturi (Macintosh) respectiv între fonturile TrueType alesistemului (Windows).

Observaþie: Versiunea Windows a ArchiCAD-ului utilizeazãnumai fonturi TrueType. Fonturi bitmap sau PostScript nu pot fiutilizate.Tipurile de fonturi utilizate în plan vor apare evidenþiate(Macintosh) sau cu caractere înclinate (Windows).

Puteþi alege între opþiunile:- Setãri indicate pentru ploterul selectat- Setare manualã



Un tip de font poate fi plotat în trei moduri:- Metoda cea mai rapidã: sã schimbãm tipul de caracter cu unul din

interiorul ploterului.- Utilizaþi tipurile de fonturi vectoriale care se gãsesc în mapa

VectorFonts. Cu ajutorul fonturilor vectoriale, desenarea/plotareava fi mai rapidã dar aspectul va fi mai simplu decât în cazul fonturilor TrueType.

- Sã folosim fonturile bitmap (numai Macintosh), TrueType respectiv PostScript, care dau caracterele cu aspectul cel mai frumos.

Pentu modificarea setãrii de schimbarea a fonturilor selectaþi unul saumai multe tipuri de fonturi din listã clicaþi asupra butonului Setaremanualã ºi alegeþi un mod de desenare din primul meniu aflat sublistã.

- Alegând Ploter-ul, nu mai aveþi alte posibilitãþi.- Alegând Vectoriale, atunci într-un meniu secundar puteþi alege

fontul vectorial.- Alegând Bitmap (Machintosh), atunci puteþi porni sau opri

fineþea Bitmap.- Optând pentru TrueType sau PostScript, puteþi defini

dimensiunea de caracter peste care trebuie efectuatã ºi haºurainterioarã. Caracterele mai mici vor fi desenate numai prin conturul lor (pentru a economisi timp ºi cernealã).

Observaþie: Opþiunile TrueType sau PostScript sunt posibilitãþi alternative; pentu un tip de font, puteþi opta pentru una din ele.Caracterele PostScript pot fi plotate numai dacã Managerul AdobeType este instalat ºi funcþioneazã în calculator. Mai vezi manualulPlotMaker.




267ArchiCAD 6.0 Ghidde utilizare

DesenareComanda face sã aparã urmãtoarea fereastrã de dialog.

În partea superioarã a ferestrei puteþi opta unde vor ajunge datele deplotat: direct pe ploter, într-un fiºier-date sau sã fie înscrise în mapaColector desene definite anterior în fereastra de dialog Setare desen.Puteþi opta pentru o plotare ulterioarã în background. Fiºierele pot fiexpediate prin dischete sau modemuri în birouri care fac plotãricontra-cost.În partea de mijloc a ferestrei de dialog se pot seta caracteristicile procesului de plotare.

- Plotare: "Mai multe peniþe" utilizãm toate poziþiile de peniþãpentu ca diferitelor grosimi de linii sã le asociem peniþe de grosi-mi diferite; "O singurã peniþã" deseneazã totul cu o singurãpeniþã.

- Text ºi semne. Selectând Mãrime constantã vor fi desenate îndimensiunile lor reale, independente de scara setatã. SelectândRaporteazã la scarã, mãrimea textului ºi a semnelor va apare înfuncþie de scara desenului.

- Grilaj: Aceastã opþiune asigurã desenarea grilajului ºi asociereaunei culori de peniþe independente.

Partea inferioarã a ferestrei de dialog regleazã dimensiunile desenului pe hârtie.Dimensiunea desenului poate fi schimbatã prin setarea scãrii dedesenare în câmpul Scara desenãrii.Câmpul cu mãrimea desenului pe hârtie ne aratã poziþia pe care o vaavea desenul pe hârtie.Mai vezi ... Scarã ºi (Output) la capitolul 2 ºi discutarea Mãrimii textului lacomanda Imprimã.

Desenare prin Colectorul de deseneÎn cazul plotãrii la o reþea este o metodã foarte utilã plotarea prinColectorul de desene. Porniþi mai întâi aplicatã PlotFlow, (cuprinsã înpachetul program ArchiCAD), apoi setaþi ploterul cu care vreþi sãplotaþi fiºierele. În continuare trebuie sã denumiþi ºi mapa Colectoarede desene din care PlotFlow-ul va citi fiºierele. Acest colector trebuiesã fie acelaºi pe care l-aþi selectat în fereastra de dialog setare desen.Oricând trimiteþi un fiºier în Colectorul de desene el va fi plotat automatic de cãtre PlotFlow. Colectorul de desene nu trebuie sã fieneapãrat pe calculatorul în care este PlotFlow-ul; ArchiCAD-ul sepoate afla pe un calculator iar colectorul de desene ºi PlotFlow-ul potfi pe un alt calculator al reþelei.Cu ajutorul colectorului de desene se pot rezolva într-un mod eficientproblemele de plotare datorate unei reþele mixte alcãtuite din PC-uriºi Mac-uri. Sã punem Colectorul de desene pe un server Windows NT,care poate sã citeascã datele atât de pe calculatoarele pe bazãWindows cât ºi de pe cele pe baza Macintosh.

PlotMakerDeºi se pot crea desene de mare precizie direct din ArchiCAD,Graphisoft vã propune folosirea programului PlotMaker pentrurealizarea documentelor finale.

Mai vezi ...

Manualul PlotMaker.

Setare imprimantãPrin comanda Setare imprimantã se pot fixa dimensiunile, poziþia ºialte caracteristici ale colilor imprimate. Efectul comenzii depinde detipul de imprimantã ales în Unelte (Macintosh), respectiv pe Panoulde control Imprimantã (Windows).

Mai vezi...

Alte detalii gãsiþi în manualele Macintosh, Windows sau a imprimantei.

Imprimare...Comanda imprimã proiectul, dupã ce anterior imprimanta a fostaleasã ºi setatã în Unelte (Macintosh), respectiv pe Panoul de ControlImprimantã (Windows).



Ca efect la comanda Imprimare... apare fereastra de dialog în care sepot seta diferitele caracteristici. În partea superioarã se aflã setãrileuzuale de imprimare, numãr de exemplare, aºezarea colii etc. Înpartea inferioarã gãsim setãri specifice ArchiCAD-ului.

Vederea imprimatã ºi grilajului ajutãtorClicând asupra butonului corespunzãtor puteþi opta pentru imprimarea întregului desen sau numai pentru imprimarea vederiiactuale. Puteþi opta ºi pentru imprimarea grilajului ajutãtor.

Scara imprimãriiScara de imprimare corespunzãtoare setãrii de bazã este calculatã deprogram în funcþie de dimensiunile colii date în fereastra de dialogSetare coalã ºi în funcþie de caracteristicile poziþiei colii. La scara astfel calculatã, desenul va umple coala cât este posibil.Aceastã valoare de scarã poate fi modificatã prin câmpul Scaraimprimãrii. "Numãrul colilor de imprimat" aratã numãrul necesar alcolilor, ºi va arãta ºi împãrþirea desenului pe coli dacã imprimaþi pemai multe coli.

Mãrimea textului ºi a semnelorEste o decizie importantã alegerea între "Mãrime constantã" respectiv"Raporteazã la scarã" dacã doriþi o mãrime de text ºi haºuri/texturioptimale. Aceastã alegere va afecta ºi alte elemente: de exemplusãgeþile cotelor, linii întrerupte ºi texte independente de scarã.



Documente recentePrin aceastã parte a meniului se pot lista ultimele documente deschisepentru acces mai uºor.

IeºireComanda va închide toate ferestrele active ºi pãrãseºte programul.Comanda poate fi datã în orice mod de reprezentare, veþi primi unmesaj pentru salvarea tuturor modificãrilor.

Observaþie: Dupã închidere ArchiCAD-ul reþine setãrile ºi valorile actuale în fiºierul Setãri.



Text ºi semn

Original = 1:100

Mãrit = 1:50 Mãrit = 1:50

Mãrime normalã Aranjeazã la scarã

Meniul EditarePe lângã funcþiile uzuale Nu trebuie, Decupeazã, Insereazã ºi ªterge,meniul Editare mai cuprinde ºi comenzile de transformare aleArchiCAD-ului, precum ºi un mare numãr de opþiuni pentru editareaferestrelor de text. Meniul este accesibil tuturor tipurilor de ferestre,(Plan, 3D, Secþiune/Faþadã, Descrieri), dar conþinutul diferã dupãtipul de fereastrã.

În prima parte vor fi prezentate funcþiunile de bazã, urmate de comenzile accesibile în ferestrele de desenare. La urmã sunt prezentate comenzile specifice ferestrelor tip text.

Observaþie: În fereastra Plan, la clicare pe butonul din dreapta(Windows) respectiv apãsarea tastei Control (MacIntosh) sedeschide un meniu local, care afiºeazã majoritatea comenzilor deeditare. Se poate folosi aceastã posiblitate pentru editare rapidã.



Nu trebuieTotuºi trebuieCu ajutorul acestor comenzi puteþi anula ultimele operaþii efectuate,cu mai mulþi paºi în urmã. Fiecare datã comanda "Nu trebuie" vaanula ultimul pas efectuat, respectiv un pas astfel anulat poate fitotuºi efectuat din nou cu comanda "Totuºi trebuie". Numele actualeicomenzi anulate va apare în meniu împreunã cu comanda Nu trebuiesau Totuºi trebuie. Puteþi folosi metoda pentru a încerca ºi anulasoluþii pânã când gãsiþi calea cea potrivitã.Numãrul paºilor care pot fi anulaþi se poate seta în fereastra de dialogsetare "Nu trebuie". Valoarea de bazã este 20. În ferestrele tip textoperaþia poate fi efectuatã doar pentru ultimul pas.

Observaþie: La salvarea proiectului se ºterge lista adunatã apaºilor ce pot fi anulaþi. Nu trebuie sã salvaþi repetat pentru ca sãnu vi se piardã datele în cazul cãderii sistemului, funcþiunea de sal-vare automatã a ArchiCAD-ului va salva aceste date în mod regu-lat conform setãrilor.Salvarea automatã nu va ºterge paºii ce pot fi anulaþi.

Mai vezi ...

Salvarea automatã la Opþiuni/Preferinþe.



Repetã (Numele ultimei comenzi)Repetã ultima comandã de editare cu excepþia urmãtoarelor: Nu trebuie, Totuºi trebuie, Repetã, ªterge, Alege toate, Alege selectiv.

DecupeazãComanda va ºterge din proiect elementele selectate ºi le va aºeza peClipboard, pentru reutilizarea lor prin comanda Insereazã. Metodapoate fi utilizatã ºi asupra conþinutului unor câmpuri numerice aleferestrelor de dialog sau a câmpului de coordonate "Decupeazã", poatefi folositã atât în mod de construcþie cât ºi în mod de redactare text.

Observaþie: Comanda Decupeazã nu este accesibilã în fereastra 3D.

Decuparea elementelor din fereastra Secþiune, FaþadãPuteþi decupa orice element din fereastra Secþiune/Faþadã. Elementuldecupat va ajunge pe Clipboard iar modificãrile apar imediat în plan.Elementele decupate pot fi înserate în plan sau în fereastraSecþiune/Faþadã numai ca linii ºi texte. Prin comenzileDecupeazã/Insereazã nu se pot crea elemente noi în ferestreleSecþiune/Faþadã.

CopiazãAre efectul asemãnãtor cu comanda Decupeazã, fiindcã va aºeza peClipboard elementul selectat dar nu îl va ºterge din locul lui iniþial.

Copiere din ferestrele Secþiune/FaþadãDin ferestre Secþiune/Faþadã Model se poate copia oricare din elemente, dar elementele astfel copiate pot fi aºezate în plan sau într-o fereastrã Secþiune/Faþadã numai ca linii ºi texte.Prin comenzile Copiazã/Insereazã nu se pot crea elemente noi în ferestrele Secþiune/Faþadã.

Copiere din fereastra 3D



Faþã de comanda Decupeazã, comanda Copiazã se poate utilizata ºi înfereastra 3D. Dacã fereastra 3D este activã ºi aþi aºezat dreptunghiulselector, atunci comanda Copiazã va activa o fereastrã de dialog încare puteþi defini elementele de copiat pe Clipboard.

Copiazã/Salveazã ca

Alegerea "Imagine ecran" va copia conþinutul ferestrei 3D ca o singurãimagine (figurã).Alegerea "Desen" va genera o imagine care se compune din pãrþilesetate în fereastra de dialog "Desen la scarã", va rezulta o imaginecare corespunde planului. În acest caz, dacã inseraþi o vedere lateralãîn plan, dimensiunle vor corespunde imaginii planului.

Elemente de copiat

Cu urmãtoarele meniuri se pot seta elementele dorite a fi copiate peClipboard.Umbrele vederii de sus pot fi copiate când doriþi umbrele exactemãsurabile în plan. La desene/vederi de proiecþie ortogonalã, umbreleºi texturile 3D asigurã un aspect real desenelor de faþadã.

Poligoane

În partea infeioarã se poate seta dacã sã copiem ºi poligoanele care nusunt vizibile (de exemplu conturul unei ferestre care se aflã dupã unperete) sau numai pe cele vizibile. Poligoanele pot fi copiate cu saufãrã contur.Eliminarea liniilor acoperite

Aceastã cãsuþã va apare dacã doriþi sã copiaþi dintr-o imagine cu liniisau linii ascunse.Prin miºcare liniile ascunse vor fi eliminate din copie.



Observaþie: Când doriþi sã copiaþi elemente din fereastra 3D într-o faþadã de exemplu, este indicatã folosirea funcþiunilor ºi "Fãrãcontur". ªi aºa, secþionarea poligoanelor necesitã mult timp ºimultã memorie.

Mai vezi ...

Salveazã ca.../Elemente 2D la meniul fiºier.

Observaþie: Comanda copiazã poate fi folositã în fereastra 3D doarpentru copierea imaginilor selectate cu unealta Selector desuprafaþã.

InsereazãClipboard-ul poate fi folosit nu numai la stocarea elementelorArchiCAD pentru inserþie ci ºi la importarea desenelor bitmap ºi adatelor de alt tip. Comanda Insereazã va insera conþinutul Clipboard-ului în proiectul actual sau într-o fereastrã text, de exempluîn descrierea GDL.

Inserþia elementelor din planLa inserþie, elementele din plan îºi menþin direcþiile x-y. Înainte deinserþia finalã ele pot fi deplasate, rotite ºi oglindite.

- Dacã elementele inserate la valoarea de mãrire actualã nu arîncape în fereastrã, veþi primi un mesaj de atenþionare care vapropune o nouã setare pentru ca elementele sã încapã în fereastrã.

- Dacã inseraþi cu un dreptunghi selector referitor la mai multenivele, trebuie sã precizaþi care dintre nivelele copiate vreþi sã-linseraþi în nivelul actual.

- Caracteristicile sunt recunoscute de program dupã numele lor.Dacã elementele de pe Clipboard fac referiri la caracteristici cunume care nu se aflã în proiectul actual, atunci vor fi copiate ºiaceste caracteristici ºi vor completa caracteristicile proiectului.

Observaþie: Dacã decupaþi sau copiaþi o parte selectatã apoi o inseraþi pe un alt nivel fãrã sã-i modificaþi scara (valoarea mãririi)ºi fãrã sã o miºcaþi, atunci partea copiatã va fi inseratã în acelaºiloc al noului nivel. Între comenzile Copiazã ºi Insereazã puteþischimba nivelul, astfel dispuneþi de o metodã eficientã pentru copierea elementelor de pe un nivel pe altul.

Inserþia elementelor din fereastra Secþiune/Faþadã.Elementele ferestrelor Secþiune/Faþadã (Model sau Desen) pot fi inserate în plan sau într-o fereastrã Secþiune/Faþadã numai ca linii



ºi haºuri (elemente 2D).Prin comenzile Decupeazã/Insereazã respectiv Copiazã/Insereazã nuse pot crea elemente noi în ferestrele Secþiune/Faþadã.

Inserþie din alte programeDacã imaginile inserate din alte programe conþin elemente de desenva apare o fereastrã de dialog.

Puteþi insera imaginea ca un grup de elemente de desen, care apoi vorapare ca linii, blocuri de texte ºi haºuri în ArchiCAD sau o puteþiinsera ca figurã de sine stãtãtoare.Puteþi insera în ArchiCAD ºi texte alcãtuite din mai multe linii, importate dintr-un editor de texte.

ªtergeElementele selectate se vor ºterge din fereastra-proiect sau -text. Faþãde comenzile Decupeazã ºi Copiazã, elementele ºterse nu vor ajungepe Clipboard. În cazul unei ºtergeri eronate, elementul ºters poate fireadus în plan cu comanda Editare/Nu trebuie. Corespondentulcomenzii ºterge de pe tastaturã este butonul DEL sau Backspace.

ªtergerea elementelor ferestrelor Secþiune/FaþadãDacã ºtergeþi elemente din fereastra Secþiune/Faþadã, ele se vor ºtergeºi din plan.Dacã ºtergeþi elemente 2D din fereastra Secþiune/Faþadã sau dacãºtergeþi orice element din fereastra Secþiune/Faþadã Desen, celelalteferestre vor rãmâne neschimbate.

Alege toateComanda va selecta toate elementele create de unealta actualã de penivelul actual ºi care se aflã într-un strat vizibil. Numele unelteifolosite la momentul respectiv va apare în rândul meniului "Alegetoate".

- Dacã unealta activã este Sãgeata, comanda va selecta toate ele-mentele de construcþie de pe nivelul actual.

- Dacã unealta de Selectare suprafaþã este cea activã, comanda vaselecta figurile aflate la nivelul actual.



Observaþie: Dacã alegeþi comanda Alege toate atunci cândsuprafaþã este selectatã cu unealta Selector de Suprafaþã, numaielementele din interior vor fi selectate.

Alege selectivPrin comanda Alege selevtiv puteþi selecta mai multe elemente dinstraturile editabile ale ferestrei actuale în funcþie de diferite caracteristici ale elementelor. Selectarea se poate face în funcþie decombinaþia doritã de tip, texturã, culoare peniþã, tip de linie, materialde suprafaþã, strat, înãlþime, nume, ID, ºi caracter/literã.

Dupã ce aþi precizat toate condiþiile necesare, clicaþi asupra butonului"Adaugã la cele selectate". Se va efectua selectarea elementelor careau caracteristicile menþionate, fãrã închiderea ferestrei de dialog.Fereastra de dialog poate fi folositã ºi pentru anularea selectãrii unorelemente. Verificaþi-vã alegerea, apoi clicaþi asupra butonului"Terminã selecþia". Selectarea elementelor care corespund condiþiilorse va anula.

ÎntindeCu ajutorul comenzii se poate întinde sau comprima orice elementArchiCAD. Selectaþi elementul ºi activaþi comanda Întinde. Astfelputeþi prinde capãtul elementului ºi îl puteþi trage într-un alt loc.



Elementul va fi întins sau comprimat în funcþie de poziþia nouã a capãtului. Celãlalt capãt va rãmâne pe loc. Vectorul este determinatprin douã clicãri

Se pot folosii ºi direcþiile fixe ºi setarea relativã numericã a coordonatelor.

Observaþie: pereþi, linii sau arce de cerc care au capetele comunepot fi întinse împreunã.

În fereastran 3D, dacã unealta sãgeatã este activã, este posibilã întinderea atât pe verticalã cât ºi pe orizontalã.

Întinderea uºilor ºi ferestrelorO trãsãturã foarte utilã a uºilor ºi ferestrelor întinse este cã se potfolosi puncte de referinþã din afara peretelui. Punctul de capãt al vectorului de întindere va fi proiectat perpendicular pe perete pentrua defini noua poziþie a ferestrei.

Întinderea cu unealta Selector de suprafaþãEste posibilã întinderea elementelor poligonale (Planºee, acoperiºuri,Haºuri, Goluri) cât ºi a lniilor de secþionare cu Selectorul de suprafaþã.

1) Desenaþi suprafaþa de selectare în jurul poligonului pe care doriþisã-l întindeþi.



Întindere de fereastrã

Rezultatul

2a) Definiþi vectorul de întindere prin clicare pe un nod din interiorul suprafeþei de selectare ºi un punct din exterior (în acestcaz nu trebuie aleasã comanda Întinde), sau

2b) Alegeþi comanda întinde ºi definiþi vectorul prin clicare pe douãpuncte diferite.

3) Forma elementelor poligonale care au noduri în interiorulsuprafeþei de selectare se va modifica.

Observaþie: Întinderea cu Selectorul de suprafaþã nu poate fi efec-tuatã în fereastra 3D.

Limitele opraþiei de întindere:

Dacã un perete este comprimat astfel încât ambele capete ale uneideschideri rãmân în afara peretelui, deschiderea este ºtearsã. Dacã uncapãt rãmâne în perete, deschiderea rãmâne pe loc.

ScalareComanda permite mãrirea sau micºorarea elementelor selectate înmod grafic sau numeric.Fereastra de dialog ce se deschide oferã alte opþiuni pentru scalarea grosimii pereþilor, mãrimii elementelor de bibliotecã, textelor,sãgeþilor.

1) Selectaþi prin oricare metodã elementele pe care doriþi sã letransformaþi ºi alegeþi Scalare.



Înainte de întindere Dupã întindere

2) Selectaþi opþiunea doritã ºi clicaþi OK.3) Clicaþi oriunde pe fereastra de lucru. Operaþia de transformare

va fi efectuatã.

Observaþie: Comanda este accesibilã în Plan, iar înSecþiune/Faþadã numai pentru elementele de construcþie.





Taie în douãAceastã comandã va tãia pereþii, liniile, planºeele, planurile deacoperiº ºi poligoanele texturilor/haºurilor de-a lungul unui segmentde linie, de arc sau în lungul laturii unui poligon.

- Selectaþi elementele de tãiat.- Alegeþi comanda Taie în doi.- Desenaþi segmentul de tãiere, sau clicaþi pe o linie, arc, perete sau

laturã de poligon cu cursorul Mercedes.- Clicaþi cu cursorul pe una din câmpurile determinate de linia de

secþiune.- În partea unde aþi dat clic-ul, elementele rãmân selectate, iar în

partea cealaltã selecþia se anuleazã.

Observaþie: Comanda este accesibilã în Plan, iar înSecþiune/Faþadã numai pentru elementele de construcþie. Nu sepoate folosi în fereastra 3D.

AranjeazãComanda va aranja punctele de capãt ale pereþilor ºi liniilor la linii,arce sau laturile poligoanelor, prin prelungire sau prin tãiere.

- Selectaþi pereþii ºi/sau liniile de aranjat.- Alegeþi comanda Aranjeazã.- Desenaþi segmentul sau clicaþi asupra unei linii, pereþi, laturi de

poligon sau arc/cerc existent cu cursorul Mercedes. Punctele decapãt ale elementelor selectate se aranjeazã (se vor afla pe liniade adjustare) la elementul asupra cãruia am clicat cu cursorul.

Observaþie: Comanda este accesibilã în Plan.

Eliminã segmentulSelectaþi eliminã segmentul ºi clicaþi pe un element. Segmentul clicatdintre douã puncte de intersecþie cele mai apropiate va fi eliminat.Sunt luate în considerare numai punctele de intersecþie afiºate, celedin afara vederii curente nu conteazã.Se poate alege ºi prescurtarea and/Ctrl-clicare pentru elemente neselectate. Dacã elementele sunt selectate se va realiza tãierea elementelor sau calcularea intersecþiei.Elementele care pot fi aranjate sunt: pereþi, linii, cercuri ºi arce.

Observaþie: Comanda este accesibilã în Plan, iar înSecþiune/Faþadã numai pentru elementele de construcþie. Nu sepoate folosi în fereastra 3D.

Aranjeazã la acoperiºSe pot tãia pãrþi de pereþi, stâlpi, planºee ºi elemente de bibliotecã(inclusiv uºi ºi ferestre) pentru a fi potrivite sub acoperiºuri. Pentruactivarea comenzii trebuie selectat sau un acoperiº, sau un elementdin cele enumerate mai sus.Dacã sunt selectaþi pereþi, stâlpi, planºee ºi elemente de bibliotecã, elevor fi aranjate la acoperiºurile situate deasupra. Dacã existã ºiacoperiºuri selectate, elementele vor fi aranjate numai la acoperiºurileselectate. Obiectele sunt tãiate numai dacã se situeazã parþial sauintegral sub acoperiºDacã se selecteazã numai acoperiºuri, se vor defini elementele careurmeazã a fi tãiate în fereastra de dialog care apare.



Odatã ce aceste elemente sunt definite, toate elementele de acel tip situate sub acoperiº vor fi tãiate de acoperiº.

Taie partea superioarã/inferioarãElementele definite pot fi tãiate la partea superioarã sau inferioarã înfuncþie de butonul radio activat în fereastra de dialog.Dacã este activat butonul Taie partea superioarã, elementele vor fitãiate de planul inferior al acoperiºului.

Dacã este activat butonul Taie parte inferioarã, elementele vor fitãiate de planul superior.

Tãierea pereþilor, stâlpilor ºi elementelor de bibliotecã.Se pot tãia forme complexe în pereþi folosind aceastã comandã.Peretele va urma întotdeauna forma acoperiºului de deasupra, oricâtesegmente de acoperiº ar exista. Totuºi trebuie sã reþineþi, cã oriceacoperiº poate realiza doar decupaje paralele în pereþi (ex.2).



Dacã tãiaþi un perete cu un acoperiº care trece în întregime prinperete, acesta va fi tãiat în douã pãrþi. Una tãiatã la capãt, iar cealaltãun perete separat fãrã tãieturi. Aceasta începe din punctul în care seterminã acoperiºul.

Existã o excepþie: Dacã în perete existã deschideri care ar avea punctede ambele pãrþi, peretele rãmâne întreg.

Tãierea planºeelor

Cu aceastã comandã ºi planºeele pot fi tãiate cu acoperiºul. Existãtotuºi o diferenþã importantã faþã de tãierea pereþilor. Timp ce alte elemente sunt tãiate doar parþial, planºeele sunt tãiate de-a lungulliniei de intersecþie cu planul de acoperiº.

Refacerea elementelor dupã tãiereDacã s-a tãiat un element cu un acoperiº, apare un buton suplimentarîn Fereastra de dialog Setãri a elementului, permiþând refacerea situ-aþieianterioare tãierii.



Tãierea cu un acoperiº îndepãrtatPentru tãierea unui perete/stâlp cu planul unui acoperiº îndepãrtat:

1. Selectaþi peretele/stâlãul sau planul de acoperiº2. And-clicare (MacIntosh) sau Ctrl-clicare (Windows) pe celãlat

element.

Observaþie: Pentru tãierea corectã a peretelui asiguraþi-vã caacesta sã fie suficient de înalt.Comanda este accesibilã numai în fereastra Plan.

TrageComanda va muta elementele selectate. Comanda este independentãde unealta activã. Pentru folosirea comenzii:

- Selectaþi elementul de mutat. - Alegeþi comanda Editare/Trage.- Definiþi direcþia ºi lungimea mutãrii prin trasarea liniei

(vectorului de tragere) corespunzãtoare.

Vectorul de tragere este trasat oriunde pe ecran. În mod normal seîncepe de la un punct caracteristic al elementului selectat, dar esteposibilã legarea a douã puncte arbitrare.

- Toate elementele selectate se deplaseazã într-un loc nou.- Dacã doriþi deplasarea unei deschideri într-un perete fãrã

deplasarea peretelui, selectaþi deschiderea în mod individual.



În fereastra 3D se pot trage elemente prin selectarea unui punct cheieºi alegerea primului buton din paleta desfãºurabilã. (Unealta Sãgeatãfiind activã). A se vedea descrierea acestei tehnici la Capitolul 3, lucrulcu elemente în 3D.

Limitele operaþiilor de tragere- Nu se poate trage o deschidere complet în afara peretelui.- În cazul deschiderilor nu se poate folosi un vector situat în afara

elementului selectat.

Observaþie: Dacã se defineºte o suprafaþã în plan pentruvizualizare în 3D ºi se trage un element în afara acestei suprefeþe,el va dispare din fereastra 3D. Dacã se înalþã un element printragere, se va obþine aceeaºi fereastrã de dialog ca la comandaÎnalþã, în cazul tragerii

elementului pe alt nivel.

RoteºteComanda roteºte permite rotirea oricãrui element selectat în Plan sauîn fereastra 3D sau a elementelor adãugate manual la fereastraSecþiune/Faþadã. Chiar ºi în fereastra 3D, rotaþia se face în plan orizontal.

Observaþie: Câmpurile de text, cotele ºi cotele haºurilor pot ficitite din dreapta sau de sus în jos, ºi dupã rotire.

Pentru utilizarea comenzii Roteºte:1) Selectaþi elementul de rotit. 2) Alegeþi comanda Roteºte.3) Definiþi centrul rotirii:

- clicaþi asupra centrului.

4) Definiþi unghiul de rotire- clicaþi asupra punctului de pornire/al unghiului de rotire, miºcaþi

cursorul.- clicaþi pe punctul de capãt corespunzãtor de pe raza

corespunzãtoare.



Observaþie: ªtampila de zonã nu poate fi rotitã.

OglindeºteComanda Oglindeºte va crea imaginea oglinditã a elementului selectat în plan ºi 3D. Comanda Oglindeºte este independentã deunealta activã. Puteþi oglindi un numãr oarecare de elemente înacelaºi timp. Textele, sãgeþile ºi cotele sunt lizibile ºi dupã oglindire,oglindirea se referã numai la dregtunghiul care le cuprinde.Pentru utilizarea comenzii Oglindeºte:

- Selectaþi elementul de oglindit.- Alegeþi comanda oglindeºte

Toate elementele selectate vor fi oglindite.

Observaþie: ªtampila de zonã nu poate fi oglinditã.

Trage copiaComanda Trage copia funcþioneazã la fel ca comanda Trage, cu deosebirea cã elementul original va rãmâne intact ºi numai o copie asa va fi mutatã.



Observaþie: Dacã se realizeazã o singurã copie a unei deschideri,calea mai uºoarã este option-clicare (MacIntosh) sau Alt-clicare(Windows) pentru preluarea parametrilor, dupã care se poziþioneazã o copie cu urmãtoarea clicare. A se vedea TransferulParametrilor, Capitolul 4 pentru detalii.

Roteºte copiaFuncþioneazã la fel ca comanda Roteºte, însã elementul rotit rãmâneintact, numai copia lui se va roti.

Observaþie: Aceastã comandã nu este utilizabilã pentru uºi ºi fer-estre.

Oglindeºte copiaComanda oglindeºte copia funcþioneazã ca ºi comanda oglindeºte, doarcã elementul original rãmâne intact ºi selectat în timp ce o copie esteoglinditã.Comanda e valabilã ºi pentru uºi ºi ferestre cu condiþia sã se clichezepe linia de referinþã a peretelui ºi ca copia ogliditã sã nu iasã dinperete.

Înalþã ...Comanda Înalþã permite deplasarea elementelor selectate paralel cuaxa z.În fereastra 3D se alege comanda Înalþã (oricare unealtã poate fiactivã) sau se clicheazã pe un nod al elementului cu unealta sãgeatã,ºi se alege al doilea buton din paleta desfãºurabilã care apare. Dupãaceasta deplasarea se poate realiza grafic sau numeric.În ferestrele Plan ºi Secþiune/Faþadã alegând comanda Înalþã aparefereastra de dialog Înalþã, cu ajutorul cãreia putem deplasa elementele selectate paralel cu axa Z, în direcþia pozitivã sau negativã.Utilizând comanda putem seta înãlþimea elementelor asemãnãtoare(elemente de bibliotecã, pardoseli, elemente de susþinerea a lãmpilorde exemplu).



Prin aceastã comandã se poate verifica poziþia pe verticalã a ele-mentelor în cursul miºcãrii.Pentru utilizarea comenzii Înalþã

- Selectaþi elementul(-ele) de înãlþat sau de coborât.- Alegeþi comanda Înalþã. Apare o fereastrã de dialog.- Înscrieþi valoarea în câmpul de setare/editare ºi clicaþi asupra

butonului OK.Elementele se vor deplasa în sens vertical.Pentru a realiza copii pe verticalã în loc sã deplasaþi originalul, folosiþicomanda Multiplicã prezentatã mai jos.

În cazul în care înãlþaþi un element selectat astfel încât sã ajungã pealt nivel, o fereastrã de dialog vã va întreba dacã doriþi sã menþineþielementul pe nivelul iniþial sau doriþi sã-l reaºezaþi pe alt nivel.Aceasta se va întâmpla numai dacã existã deja acel nivel.Exemplu: aveþi o construcþie cu douã nivele cu înãlþime egalã de 3m.Dacã coborâþi un scaun de la etaj cu 2 m, apare fereastra de dialog, dardacã-l ridicaþi cu 4, neexistând nivel superior, fereastra nu apare.

Dacã înãlþaþi simultan mai multe elemente, din care mai multe decâtunul îndeplinesc criteriul de mai sus, fereastra apare odatã ºi înfuncþie de rãspuns nici unul sau toate elementele selectate trec pe altnivel.

Multiplicã...Comanda multiplicã va crea un numãr oarecare de copii identice aleelementului selectat, în urmãtoarele variante:

- Copiile se vor gãsi pe o linie dreaptã în lungul liniei de referinþãa multiplicãrii.

- Copiile se vor gãsi rotite în funcþie de arcul de referinþã al multiplicãrii.

- Copiile se vor ridica vertical (una peste alta) la distanþe egaledate (asemãnãtor comenzii Înalþã, numai cã aici se creeazã copii).



Se creeazã o matrice de copii de-a lungul a douã linii de referinþã definite.

- Copiile se amplaseazã ridicate ºi rotite sau deplasate în funcþie deo valoare de ridicare datã ºi în lungul unei linii sau unui arc dereferinþã al multiplicãrii. Aceastã comandã este utilã la creareascãrilor drepte sau elicoidale.

Observaþie: Blocurile de texte, etichetele, cotele ºi blocurile de textdin poligoane sunt întotdeauna lizibile.

Pentru folosirea comenzii Multiplicã, setaþi parametrii în fereastrade dialog ºi aplicaþi setãrile prin trasarea unei linii de referinþã.

1) Selectaþi elementele pe care doriþi sã le multiplicaþi.2) Alegeþi comanda Multiplicã din meniul Editare. Apare fereastra

de dialog Multiplicã.

3) Alegeþi parametrii doriþi. A se vedea Opþiuni de multiplicare maijos.

4) Clicaþi butonul OK pentru revenire la proiect5) Definiþi linia sau arcul de referinþã pentru crearea numãrului

specificat de copii (pentru matrice se definesc douã linii de referinþã).

Dacã decideþi sã nu mai efectuaþi multiplicarea, apãsaþi butonulRenunþã în Bordul de control. Dupã pãrãsirea ferestrei de dialog singura posibilitate de renunþare este comanda Nu trebuie.

Observaþie: pentru schimbarea poziþiei unui element fãrã a real-iza copii folosiþi comanda Înalþã.



Opþiuni de multiplicareO serie de butoane radio specificã tipul de operaþie de multiplicare.

- Trage multiplicã copiile de-a lungul unei drepte definite ptintr-olinie de referinþã.

- Roteºte multiplicã copiile de-a lungul unui arc, folosind unghiulspecificat pentru arcul de referinþã.

- Înalþã multiplicã copiile pe verticalã.- Matrice aºeazã copiile într-o matrice definitã de douã linii

dereferinþã perpendiculare. Trebuie definit numãrul de copii peambele direcþii.

În partea inferioarã a ferestrei de dialog opþiunile de distribuire determinã modul în care vor fi interpretate punctul de începere ºi determinare.

- Repetã aºeazã copiile la o distanþã egalã de repetare- Distribuie aºeazã copiile prin împãrþirea egalã dintre punctul de

pornire ºi de capãt.- Distribuie -1 aºeazã copiile asemãnãtor modului anterior, dar

distanþa va fi împãrþitã în Nr. de copii +1, nici o copie nefiind poziþionatã pe punctul de capãt.

- Împrãºtie aºeazã copiile la distanþe egale de-a lungul liniei dereferinþã desenate. În acest caz în locul numãrului de copii seseteazã distanþa dintre copii.

Multiplicare pe verticalãSe poate defini valoarea care se adaugã cotei fiecãrei copii ale elementului multiplicat.



În cazul multiplicãrii elemntelor în fereastra 3D, deplasarea pe verticalã trebuie definitã printr-un vector ºi nu printr-o valoareînscrisã în fereastra de dialog.

Observaþie: La multiplicarea uºilor ºi ferestrelor nu uitaþi cã

ArchiCAD va aºeza copiile deschiderilor în peretele din care facparte, chiar dacã valoarea înãlþimii depãºeºte nivelul curent.

Editã setul selectatComanda editã setul selectat deschide o fereastrã de dialog care faceposibilã editarea atributelor specifice simultan pentru mai multetipuri de elemente.În ArchiCAD toate elementele împart douã atribute de bazã cu toate

celelalte: ataºarea la straturi ºi culoarea/grosimea de peniþã.- Fereastra de dialog Editã setul selectat controleazã aceste douã

atribute ºi poate sã le modifice fãrã sã piardã selecþia.- Toate celelalte atribute ale elementelor selectate rãmân

neschimbate.



Ferestre ºi UºiExistã un control suplimentar pentru ferestre ºi uºi. Chiar dacã uºileºi ferestrele nu sunt selectate în mod explicit, se poate modificaculoarea lor de peniþã dacã peretele ce le conþine este inclus în setulselectat. Pentru a modifica peniþa ferestrelor ºi uºilor, marcaþi cãsuþade control Modificã elementele asociate.

Observaþie: Ferestrele ºi uºile fac întotdeauna parte din stratulperetelui care le conþine.

Etichetare automatãO altã cãsuþa de control poate fi folositã pentru modificarea peniþei ºistratului etichetelor care nu sunt explicit selectate, dacã elementele lacare sunt legate sunt selectate.

Cazuri specialeStratul va fi întotdeauna modificat, dar peniþa se va comporta în mod diferenþiat în urmãtorul caz:

- Peniþa elementelor de bibliotecã poate fi modificatã, dar numai încazul în care elementul nu este setat astfel încât sã aparã cupeniþa-simbol predefinitã.

Elemente compuseToate componentele elementelor compuse, ca pereþi, lanþuri de cotesau marcaje compuse din linii, sãgeþi ºi text vor fi modificate împreunã.

Matrice de informaþiiFereastra de dialog Editã setul selectat afiºeazã un tabel de informaþiicu tipul ºi cantitatea elementelor de elemente diferite din setul selectat. Comanda Editã setul selectat nu este accesibilã în 3D.

Setãri unelteAceasta este o parte de meniu dinamicã, numele ei schimbându-se înfuncþie de unealta selectatã.

- Dacã nici un element nu este selectat, comanda deschide fereastra de dialog a uneltei active cu setãrile de bazã.

- Dacã un singur element este selectat, comanda deschide fereastrade dialog corespunzãtoare cu setarea elementului selectat.

- Dacã mai multe elemente sunt selectate, comanda deschide fereastra de dialog a ultimului element selectat.



Mai vezi:

Descrierea ferestrelor de dialog Setãri a diferitelor unelte la Capitolul4,ºi explicarea proprietãþilor elementelor create de dezvoltatori exteriori în Anexã.

Comenzile meniului Editare în ferestrele de text.În cazul în care se lucreazã în ferestre de text cele mai multe comenzi ale meniului Editare se schimbã pentru a asigura posibilitatea editãrii textelor.

Stil textComanda stil text deschide o fereastrã de dialog pentru determinareamodului de apariþie a textului.



TabSe poate determina numãrul de caractere sãrite prin apãsarea tasteiTab.

Font & MãrimePrin setarea fontului se poate alege tipul de caracter din sistem.Schimbarea fontului afecteazã întreaga fereastrã text.

Observaþie: Se pot seta diferite tipuri de caractere pentru diferiteferestre de text. Într-un document nou ferestrele de text vor aveaformatul definit la ultima utilizare a ArchiCAD.

Gãseºte ºi înlocuieºteComanda deschide fereastra de dialog Gãseºte care oferã opþiunile decãutare folosite în majoritatea aplicaþiilor de procesare text.

- Gãseºte toate apariþiile unui cuvânt, unei fraze sau grup de caractere dintr-o fereastrã sau dintr-un text selectat.

- Gãseºte ºi înlocuieºte cuvinte în modul precizat.- Cãutare ºi înlocuire ulterioarã

Gãseºte SelecþiaAceastã comandã cautã (...) selectat în text conform direcþiei setate înFereastra de dialog Gãseºte.

Gãseºte din nou/Înlocuieºte din nouComenzile repetã ultima operaþie de gãsire ºi înlocuire în direcþiasetatã în fereastra de dialog Gãseºte.



Du-te la rândulAceastã comandã permite gãsirea unui rând prin simpla introducere a numãrului în fereastra de editare. Este utilã mai ales la editarea ºiverificarea descrierilor GDL.

Comenteazã/Fãrã comentariuComenzi valabile numai pentru Descrierile 2D, 3D ºi Proprietãþi ale elementelor de bibliotecã. Ele permit schimbarea rândurilor decomandã selectate în rânduri de comentariu ºi invers. ComandaComenteazã aºeazã semne de exclamare în faþa rândurilor selectate,iar comanda Fãrã comentariu le eliminã. Aceastã funcþiune este utilãcând doriþi sã vizualizaþi doar o parte a descrierii.

Se poate comenta întregul conþinut al ferestrei dacã alegeþi mai întâicomanda Alege toate din meniul Editare.

Mãreºte paragfarul/Micºoreazã paragrafulAceastã comandã va aºeza sau elimina numãrul de spaþii goale definite în fereastra Format pentru începerea paragrafului.Observaþie: Comenzile sunt accesibile ºi ca prescurtãri în partea inferioarã a ferestrei text.



Meniul unelteComenzile meniului unelte permit:

- gruparea ºi degruparea elementelor- modificarea ordinii de suprapunere a elementelor la desenare- blocarea elementelor pentru prevenirea modificãrilor accidentale- definirea modurilor de transformare a elementelor- adãugarea de etichete automate sau la alegere la elemente- împrospãtarea informaþiilor zonale- adãugarea funcþiunilor externe definite ca ArchiCAD ADD-Ons.

GrupeazãCreeazã un nouã grupã din elementele selectate. Elemente de diferittip pot fi grupate ºi se pot grupa chiar grupuri existente.

Mai vezi ...descrierea conceptelor de bazã ArchiCAD la Capitolul 2 despre proprietãþile grupelor.

Important: Dacã salvaþi proiectul în format ArchiCAD 5.0 sepierd toate informaþiile de grupare.



Degrupeazãªterge informaþiile de grupare ale elementelor selectate. Ele redevinelemente independente.Informaþia de grupare este ierarhicã, ceea ce înseamnã cã dacã douãgrupe au fost grupate într-un grup ierarhic superior, alegândDegrupeazã va separa mai întâi cele douã grupe ºi va fi nevoie dealegerea din nou a comenzii pentru a obþine elemente independente.Gruparea/Degruparea nu este accesibilã în fereastra 3D.

Suspendã grupeleSuspendã temporar informaþiile de grupã. Toate elmentele grupate vorfi tratate ca independente. Aceasta permite modificarea simplã a unuielement fãrã afectarea celorlalte. Alegerea din nou a comenzii va reforma grupul.O cãsuþã de control indicã dacã comanda este sau nu activã.

Observaþie: În bordul de control existã douã butoane care auacelaºi efect.

Comanda este accesibilã ºi în fereastra 3D.

Grupare automatãAceastã comandã permite crearea automatã a elementelor în grup.Dacã comanda e activatã, elementele simultan create vor fi grupateîmpreunã (de ex. dreptunghi de pereþi, acoperiº, etc.)

Adu deasupraCu aceastã comandã elementele selectate se vor suprapune tuturorcelorlalte.

Adu în faþãCu aceastã comandã elementele selectate se vor suprapune tuturorelementelor nemodificate din clasa proprie sau inferioarã, dar vorrãmâne sub elementele din clase superioare.



Trimite în spateCu aceastã comandã elementelor selectate se vor suprapune toate elementele neschimbate din clasa proprie sau superioarã, dar vorrãmâne deasupra elementelor din clase inferioare.

Trimite dedesubtCu aceastã comandã elementelor selectate se suprapun toate elementele.

Reseteazã ordinea de bazãAceastã opþiune rearanjeazã elementele modificate în ordinea desuprapunere de bazã.A se vedea Capitolul 2 pentru deschiderea conceptelor de bazã privindordinea de desenare a elementele suprapuse.

BlocheazãComanda blocheazã elementele selectate pentru prevenirea modificãrii accidentale. Elementele blocate pot fi în continuare selectate ºi folosite pentru construcþie relativã ºi pentru transfer deparametri.

Observaþie pentru Teamwork: puteþi bloca numai elementecare vã sunt rezervate. Elementele blocate nu pot fi rezervate dealþii. Informaþia de blocare este menþinutã ºi dupã ce aþi pãrãsitproiectul.

DeblocheazãComanda va debloca elementele selectate.

Observaþie pentru Teamwork: puteþi debloca numai elementele blocate de Dvs.

Deblocheazã toate elementeleMeniul ierarhic permite deblocarea tuturor elementelor

Ale mele

Deblocheazã toate elementele blocate anterior

Ale altora

Specificã pentru Team Work, comanda este accesibilã numai pentruconducãtorul echipei. Permite deblocarea tuturor elementelor blocatede oricare coleg prin alegerea numelui din fereastra de dialog careapare.



Ale întregii echipe

Asemãnãtor cazului anterior, dar deblocheazã toate elementele.

Creeazã detaliuCu aceastã comandã se poate salva suprafaþa delimitatã cu Selectorulde suprafaþã ca element de bibliotecã 2D. Se poate folosi mai târziupentru "editarea" planului cu detalii, economisind astfel timpul pentrumodelare.

Pentru crearea unui detaliu delimitaþi o suprafaþã din plan sauSecþiune/Faþadã cu Selectorul de suprafaþã ºi alegeþi comandaCreeazã detaliu. Fereastra de dialog care apare vã va permite sã specificaþi locaþia ºi numele elementului creat.

Se poate naviga uºor printre bibliotecile încãrcate folosind lista careapare în partea de jos a ferestrei.

Dacã marcaþi cãsuþa de control Aºeazã detaliu acum, se poate aºeza elementul creat imediat dupã ce a fost salvat.



Observaþie: Obiectele create astfel vor avea un comportamentparametric, specificat printr-un model special în bibliotecaArchiCAD. Dacã acest model lipseºte din bibliotecile active, veþiavea totuºi posibilitatea sã salvaþi detaliu, dar ca simple elemente. Dacã ArchiCAD nu va gãsi Modelul de detaliu, vã avertizeazã ºi veþi avea posibilitatea de a continua sau nu operaþia.

Setãri Bagheta magicãComanda are efect asupra transformãrii Arcelor, Cercurilor ºiCurbelor în pereþi sau elemente de tip poligonal.Transformarea este descrisã la Capitolul 3, Tehnici de Construcþie. Întimpul transformãrii curbele sunt desenate sau aproximate conformsetãrilor din fereastra de dialog.

Metode de trasare

Cu cele douã butoane radio din dreapta se poate alege dintre douãmetode de tranformare.- Cu Potrivire optimã tranformarea este efectuatã cu segmentecurbe urmând cât mai mult posibil forma naturalã a curbei originale.- Cu Preferã Segmente Lineare se folosesc numai segmente lin-eare.

Observaþie: La transformarea elementelor curbe în Plase se vorfolosi numai segmente drepte.

Opþiuni pentru segmente liniare

Patru butoane radio din partea dreaptã dau posibilitatea alegerii dinserie de opþiuni pentru aproximarea curbelor.



DescompuneComanda va transforma elementele selectate în elemente de bazã(linii fãrã sãgeþi, cercuri, arce, curbe, arce eliptice, haºuri fãrã chenar,texte pe un rând). Elementele originale se ºterg.

Excepþii:- În ferestrele S/F, elementele de construcþie secþionate nu pot fi

descompuse deoarece nu se pot ºterge în Secþiune.- Poligoane de zonã ºi etichete- Linii de secþionare ºi Camere- Elemente de bazã 2D.

Câteva exemple:

- Planºeele, Acoperiºurile ºi Plasele sunt descompuse în linii.- Pereþii ºi stâlpii sunt descompuºi în linii ºi haºuri, împreunã cu

uºile ºi ferestrele din componenþã.- Uºile ºi ferestrele selectate fãrã perete sunt descompuse ca

elemente de bibliotecã ºi sunt înlocuite cu goluri în zidãrie.- Cotele sunt descompuse în linii ºi elementele de bazã ale sãgeþii.- Elementele de bibliotecã sunt descompuse în elementele de bazã.

Observaþie: Dacã gruparea automatã este activã, descompunerea va crea elemente de bazã grupate.



Extre liniiMeniul oferã trei comenzi care pot modifica relaþia dintre douã linii.Cu ajutorul lor putem scurta sau prelungi liniile pentru ca sã se creezeintersecþia doritã.

Rotunjire

Va lega capetele liniilor printr-un arc de cerc.Dacã alegeþi aceastã comandã va apare o fereastrã de dialog, în careputeþi seta raza rotunjirii.

Teºire

Uneºte douã capete de linii cu un segment linear. O fereastrã de dialog va permite setarea razei.

Intersectare

Va prelungi sau scurta liniile, pentru ca ele sã se întâlneascã într-unpunct.



Linii de nivel pe acoperiºComanda va aºeza linii pe acoperiº la cota definitã în fereastra de dialog.

Se poate defini dacã linia de nivel sã fie aºezatã pe planul superior sauinferior al acoperiºului selectat cu butonul radio aferent.În câmpurile din mijloc se poate specifica cota la care doriþi linia denivel. Cota poate fi datã faþã de nivelul propriu sau faþã de cota 0proiect.

Când se marcheazã cãsuþa de control Omite liniile din afaraacoperiºului, nu se vor desena liniile de nivel care cad în afarapoligonului acoperiºului cãruia îi aparþin. Cãsuþa fiind dezactivatã,toate liniile ce rezultã vor fi desenate. În acest caz liniile care cad înafara poligonului vor fi desenate egale cu linia de pivotare a planuluicãruia îi aparþin.Când se marcheazã cãsuþa de control Grupeazã cu Acoperiºul, liniilede nivel vor fi grupate cu acoperiºul cãruia îi aparþin.

Observaþie: Aceastã opþiune apare gri dacã Suspendã Grupeleeste activ.



EticheteComanda deschide un submeniu care permite controlul modului încare se realizeazã etichetarea automatã.Etichetare automatã

Alegerea comenzii deschide o fereastrã de dialog.

Controalele din partea stângã activeazã/dezactiveazã etichetareaautomatã pentru diferitele tipuri de elemente.Se poate alege dintre douã opþiuni de text pentru etichetare: ID-ul elementului etichetat sau ID ul unic intern.

Eticheteazã/ªterge etichetarea elementelor selectateCele douã comenzi permit adãugarea sau eliminarea etichetelor pentru elemente selectate.

Mai vezi ...

Unealta etichetare este descrisã la Capitolul 4.



Împrospãteazã ZoneleLa modificarea desenului zonele asociative nu se adapteazã în modautomat modificãrilor. Comanda Împrospãteazã zonele aduce zonele lazi cu restul desenului ºi vã avertizeazã asupra eventualelor Zone problematice. Fereastra de dialog care apare vã furnizeazã informaþiidespre modul în care fiecare zonã s-a adaptat.

Fereastra aratã zonele care s-au schimbat, iar cele care prezintã probleme vor fi preselectate.



Fereastra de dialog conþine urmãtoarele coloane:

Stare: Acesta este locul în care ArchiCAD vã comunicã dacã zona poatefi reâmprospãtatã ºi dacã nu, care este natura problemei. Icoanelecare apar, reprezintã urmãtoarele:

ArchiCAD a împrospãtat cu succes Zona Dvs.

Zona a fost creatã manual ºi nu poate fi împrospãtatã automat.

Stratul zonei este blocat. Deblocaþi stratul în fereastra de dialogsetarea stratului ºi repetaþi procesul.

Zona se auto-intersecteazã. Ca ºi în cazul poligoanelor, va fi nevoie de rearanjarea zonei astfel încât sã aveþi o geometrie corectã sau sã tãiaþi poligonul în douã zone. Puteþi examina zona selectând-o ºiapãsând butonul Mãreºte la selecþie. Repetaþi procesul deîmprospãtare.

Punctul de referinþã al zonei se aflã în afara limitei proprii. Fiecarezonã asociatã trebuie sã aibe un punct de referinþã în interiorul ei.Dacã primiþi acest mesaj de eroare, deplasaþi punctul de referinþã în interiorul zonei ºi repetaþi procesul de împrospãtare.

Zona pe care doriþi sã o împrospãtaþi nu se aflã în spaþiul Dvs. delucru. Eroarea se poate produce numai în ArchiCAD pentruTeamwork, când zona este rezervatã de un coleg. Trebuie ca acel colegsã vã asigure accesul la zonã.

Zona pe care încercaþi sã o împrospãtaþi nu poate fi aranjatã din cauza dificultãþii de a-i gãsi toate laturile. Folosiþi butonul Mãreºte laSelecþie pentru repetarea împrospãtãrii.

Numãr

Aceastã coloanã conþine numãrul care a fost asociat unei zone anume.

Nume

Aceastã coloanã conþine numele Zonei

Mp adãugaþi

Aceastã coloanã conþine informaþii despre modul în care zona s-aschimbat.Pentru a modifica unitatea, folosiþi meniul desfãºurabil din dreaptasus.



Încarcã Add-OnAdd-ons sunt mici piese de software care adaugã funcþionalitateArchiCAD-ului.

- Add-ons de Import-Export sunt filtre care permit deschiderea ºi salvarea date ArchiCAD în diferite formate de fiºier, incluzândDXF ºi DWG. Numele de Add-ons încãrcate apar în ferestrele dedialog Deschide... ºi Salveazã ca...

- Add-ons tip unelte adaugã posibilitãþi de editare. Numele lorapare sub prezenta comandã.toate Add-ons din mapa Add-ons din aceeaºi mapã cu ArchiCADvor fi automat încãrcate ºi accesibile la lansarea programului.

Cu comanda Încarcã Add-Ons este posibil accesul la Add-OnsArchiCAD care sunt în alte Mape sau care au fost plasate în MapaAdd-Ons în timp ce programul era deja în folosinþã.Alegând comanda, apare o fereastrã de dialog vã permite sã alegeþiAdd-On pentru încãrcare.

Dupã încãrcare ArchiCAD afiºeazã informaþii despre funcþia adãugatã. Din acel moment Add-On este accesibil:

Observaþie: La o nouã lansare a ArchiCAD Add-On încãrcat ante-rior cu aceastã comandã nu va fi accesibil. Va fi nevoie de o nouãîncãrcare sau de plasare în ... Add-On înainte de lansareaArchiCAD.



Meniul OpþiuniComenzile meniului opþiuni permit:

- Controlul scãrii ºi structurii grilajului- personalizarea opþiunilor de afiºare ºi reprezentare pentru clase-

le de elemente- definirea ºi manipularea structurii pe straturi ºi nivele- modificarea atributelor folosite în proiect, incluzând culori de

peniþã, materiale, tipuri de linii ºi haºuri, structuri multistrat ºicategorii de zone.

- setarea preferinþelor generale folosite în program, inclusiv per-sonalizarea prescurtãrilor de tastaturã.

Scarã planScara tradiþionalã de desen are efect numai supra imprimãrilor ºiplotãrilor. Mãrimea afiºãrii nu se schimbã la rescalare. Numaimãrimea relativã a elementelor cu mãrime fixatã (ex. texte) se schimbã.Dupã setarea unei scãri veþi vedea o previzualizare a proiectului plotatsau imprimat la acea scarã. Pentru a obþine o imagine realã (nu unamãritã) alegeþi Afiºare/Mãrime actualã dupã setarea scãrii.

Se poate selecta o scarã standard sau se poate înscrie una individualã.



Observaþie: Dacã schimbaþi scara desenului vederea curentã seva modifica corespunzãtor, gradul de mãrire rãmânând constant.Pentru a vã întoarce la vederea precedentã alegeþiAfiºare/Vederea precedentã.

Pentru setarea scãrii documentului Dvs, activaþi comanda ScarãDesen ºi specificaþi o scarã în fereastra de dialog.

Scãrile standard sunt arãtate în funcþie de standarde metrice sau US,în funcþie de unitatea setatã în Preferinþe/Unitãþi de desen, Descriereamai jos în acest capitol.

Observaþie: butonul Scarã desen din bara de afiºare are acelaºiefect.

Scarã secþiuneLa alegerea comenzii în Secþiune/Faþadã, numele se schimbã înScarã secþiune. Puteþi schimba scara la orice fereastrã S/F.



Opþiuni de reprezentareComanda deschide o fereastrã de dialog, în care pot fi setate modurilede reprezentare în plan a diferitelor elemente.A doua grupã de meniuri (sub linia de împãrþire) va influenþa nunumai reprezentarea în plan a elementelor dar ºi imaginea lor imprimatã ºi plotatã respectiv ºi fiºierele exportate.

Intersecþii curateComanda este accesibilã ºi din aceastã fereastrã de dialog.Ca ºi dinmeniul Opþiuni (mai jos).

Linii de referinþã acoperiºComanda ascunde sau aratã liniile pivot ale acoperiºurilor.

Mai vezi...

Capitolul 4: Unealta de acoperiº

Linii de referinþã haºuriAscunde sau aratã liniile de bazã ale haºurii/texturii.

Mai vezi...

Capitolul 4: Unealta haºurã



TextBlocurile de text pot fi reprezentate în mai multe moduri.

- Reprezentare simplã fãrã contur- Text cu contur cu colþuri care înlesnesc selectarea ºi editarea

textului, timp ce textul rãmâne lizibil.- Text reprezentat print-un dreptunghi plin gri nefiind lizibil.- Text reprezentat print-un dreptunghi plin gri cu colþuri.

Observaþie: Textele la care mãrimea caracterelor în setarea actu-alã este sub 5 pixeli, apar întotdeauna ca dreptunghiuri pline, iarpeste 48 de pixeli sunt întotdeana reprezentate normal.

Mai vezi...

Capitolul 4: unealta text

Colþuri imagine

Ascunde sau aratã colþurile imaginii.

Limita secþiunii

Adâncimea secþiunii poate fi ascunsã sau aparentã în plan.

Mai vezi ...

Capitolul 4:unealta de secþiune/faþadã

Grosime linii

Pentru liniile din plan existã douã posibilitãþi de setare:- conform Grosimii peniþei, la care toate liniile apar cu grosimile

setate în fereastra de dialog peniþe ºi culori, ºi ajung sã fie impimate sau plotate cu aceste grosimi.

- modul "Fir de pãr" la care fiecare linie va fi reprezentatã, imprimatã sau plotatã ca o linie subþire de 1 pixel (sau cugrosimea minimã a ploterului/imprimantei în cazul acestor operaþii). Aceastã opþiune accelereazã redesenarea ecranului.

Haºuri

Reprezentarea Haºurilor perete are patru moduri:- "Gol" va face elementele de construcþie sã aparã fãrã haºurã.

Aceastã metodã accelereazã reprezentarea elementelor.- Cu opþiunea plin elementele de construcþie apar ca umplere

100%.- "Imagine bitmap" este modul cel mai uzual de reprezentare.

Pereþii apar cu haºuri bitmap.



- "Vectorial" (cu linii) va schimba Imaginea Bitmap cu o haºurã culinii vectoriale.

Haºuri poligonale

Sunt trei posibilitãþi în reprezentarea a haºurilor: Plin, ImagineBitmap ºi Vectorial.

Uºi ºi ferestre

Existã trei opþiuni pentru reprezetarea uºilor ºi ferestrelor în plan- împreunã cu cotele- fãrã cote- ascunse- uºi ºi ferestre ascunse, liniile de pe tavan arãtate.

Poligonul zonelorExistã trei posibilitãþi în reprezentarea poligoanelor încãpere:

- Culorile încãperii sunt ascunse, numai ºtampila este vizibilã.

Observaþie: Dacã aþi ales aceastã posibilitate, nu mai puteþi editapoligoanele încãperi.- Culorile încãperii sunt vizibile peste Haºuri/texe.- Culorile încãperii sunt vizibile sub Haºuri/texturi.

Vedere principalã ºi grilaj...Cu ajutorul comenzii se pot seta caracteristicile grilajului de editare ºiale grilajului ajutãtor, ºi se poate defini o Vederea principalã a proiectului.



Rolul ºi utilizarea grilajului de editare ºi celui ajutãtor s-a prezentatmai sus.

Grilajul de construcþieDistanþa între liniile verticale ºi între cele orizontale paote fi setatã independent. Parametrii de construcþie au urmãtoarea semnificaþie:

- Valorile distanþelor reprezintã distanþa dintre liniile grilajului.- Numãrul paºilor determinã numãrul repetãrii texturii. - Dupã liniile grilaj conform numãrul paºilor Grilajului principal

urmeazã liniile secundare conform nimãrul paºilor al grilajuluisecundar, iar apoi modelul se repetã.

Prin setarea distanþelor grilajului secundar se pot seta grilaje cu distanþe egale sau nu.

Grilajul ajutãtorDistanþele între liniile verticale ºi cele orizontale ale grilajului ajutãtor pot fi setate independent una de alta. Grilajul ajutãtor poatefi deplasat faþã de elemente constructive sau faþã de grilajul deeditare, prin setarea valorii Deplasãrii.Deoarece deplasarea grilajului ajutãtor se face faþã de originea de utilizare, este indicatã mutarea originii de utilizare în locul setãrii valorii de deplasare.

Observaþie: Valoarea deplasãrii nu poate fi mai mare decât valoarea actualã a distanþei.

Fond, liniile grilajului ºi detaliuPrin Fond puteþi set culoarea suprafeþei de lucru 2D. Daþi dublu clicpe Fond ºi se deschide fereastra de dialog de editare a culorii. Puteþiselecta culoarea doritã ori grafic ori numeric prin setarea componentelor HSB (nuanþã-intensitate-luminozitate) sau a componenetelor de culoare RGB (roºu-verde-albastru).Setarea culorii liniilor grilajului se face similar cu cea a fondului.



Clicând asupra butonului Aceastã vedere, va apare valoarea actualã amãririi ºi a deplasãrii în fereastra modelului grilajului.

Poziþionare pe grilajComanda Poziþionare pe grilaj funcþioneazã ca buton pentru activareasau inactivarea ultimului tip de grilaj folosit.Dacã comanda este activatã, grilajul este folosit, dacã nu, grilajul nueste folosit. Alegerea comenzii Poziþionare pe grilaj este echivalentã cualegerea uneia dintre icoanele Poziþionare pe grilaj ale Bordului decontrol.Când grilajul este activ, cursorul sare de la un punct al grilajului laaltul.

Aratã grilajul temporar

Existã douã prescurtãri prin tastaturã pentru activarea sau inactivarea rapidã a grilajului.

- Pentru suspendarea temporarã a folosirii grilajului apãsaþibutonul ESC, dacã comanda Aratã grilajul este activã.

- Puteþi activa temporar grilajul prin butonul ESC chiar dacãcomanda Aratã grilajul nu este activã.

Aratã grilajulDacã comanda este activã, grilajul de editare este vizibil pe ecran,dacã nu, atunci grilajul este invizibil. Grilajul de editare se seteazã cucomanda Vedere principalã ºi grilaj ajutãtor.Independent de activara comenzii, dacã grilajul ar fi prea des (liniileînvecinate la o distanþã mai micã decât 3 pixeli), el nu va apare peecran. Pentru ca grilajul sã fie vizibil, trebuie aleasã o distanþã maimare între liniile învecinate sau o valoare de mãrire mai mare.Aceastã setare este valabilã ºi pentru fereastra de dialog.

Intersecþii curateComanda intersecþii curate funcþioneazã ca un buton. Când alegeþicomanda, funcþiunea se activeazã, dacã renunþaþi la alegere, ea numai funcþioneazã.

Intersecþii curate, activCând butonul este activat, atunci imaginea planului este precum documentul imprimat sau plotat. Liniile de intersectare ale pereþilorapar normale, liniile de referinþã nefiind vizibile.Cursorul este sensibil la punctele interioare ºi exterioare ale intersecþiei, de exemplu la colþurile unei camere.



Acest lucru uºureazã calculul suprafeþelor, cotarea pereþilor.

Dacã reprezentarea pereþilor este incorectã:1) Inactivaþi ºi activaþi din nou comanda Intersecþii curate.

2) Alegeþi comanda Afiºare/Reconstruieºte.Intersecþia pereþilor va fi recalculatã ºi reconstruitã.

Intersecþii curate, inactivCând comanda este inactivã, pe ecran apare modul de reprezentare aleditãrii.



Liniile de referinþã ale pereþilor ºi ale acoperiºurilor sunt vizibile.Pereþii apar ca blocuri simplificate, fãrã construcþia intersecþiilor complexe.Inactivarea comenzii este utilã când într-un nod se întâlnesc maimulte elemente. Vizibilitatea liniilor de referinþã vã ajutã la editareaelementelor.

NivelePartea de meniu Nivele deschide un submeniu cu comenzi care permit:

- definirea structurii verticale, nivel cu nivel.- navigarea între nivele ºi determinarea nivelului afiºat.- deplasarea elementelor cu ajutorul unei funcþiuni de

decupare/copiere ºi inserare.

Toate funcþiunile din Nivele sunt controlate de submeniu. Nivelele ºivalorile lor de elevaþie sunt afiºate în partea de jos a submeniului.Nivelul curent este marcat ºi numele sãu apare în bara de titlu a ferestrei Plan.

Observaþie: Nivelele pot fi listate ºi deschise din paleta vederi.

Mai vezi ...

Descrierea Paletei, Capitolul 2.

Setãri Nivele

Dacã alegeþi comanda Setãri Nivel din submeniu apare o fereastrã dedialog care permite definirea structurii pe verticalã a Proiectului.Controalele ferestrei sunt descrise mai jos.



Adãugarea ºi ºtergerea nivelelor

Partea superioarã a ferestrei de dialog oferã o listã a nivelelor existente în proiect. Pentru un proiect nou existã un singur nivel. Sepoate adãuga un nivel pe listã prin butoanele Insereazã deasupra sauInsereazã dedesubt, sau se poate ºterge un nivel cu butonul ªterge.Noul nivel apare deasupra sau sub nivelul selectat, afiºat îngroºat.Numerotarea nivelelor se împrospãteazã automat. Practic nu existãlimite pentru numãrul nivelelor.

Numerotarea nivelelor

În funcþie de versiunea folositã, planul parter este nr. 1 (US) sau 0(Versiune internaþionalã).

Selectarea unui Nivel

Selectaþi un nivel din listã pentru a-l activa. La închiderea ferestrei dedialog nivelul afiºat va fi cel selectat.

Definirea unui nivel

Nivelul selectat poate fi definit în cãsuþele de editare. În afaranumãrului generat automat Nivelul poate fi denumit ºi se poate defini înãlþimea ºi cota.

Observaþie: Înãlþimea este distanþa pe verticalã pânã la Nivelul urmãtor, iar Cota este înãlþimea faþã de cota ± 0,00.

Schimbãrile aduse înãlþimii ºi cotei pot fi interpretate diferit:- Dacã se modificã înãlþimea unui nivel, aceasta va afecta cota

fiecãrui nivel situat deasupra (dacã numãrul nivelului este pozitiv) sau dedesubt (dacã numãrul este negativ).



- Dacã se modificã cota unui nivel, aceasta va afecta înãlþimeanivelelor vecine.

Deplasarea elementelor între nivele

Pentru a copia elemente de pe un nivel pe altul se poate utiliza pro-cedeul standard Decupeazã, Copiazã ºi Insereazã din meniul Editareselectând ºi copiind elemente de pe Nivelul-sursã, afiºând Nivelul dedestinaþie ºi folosind comanda Insereazã pentru a aºeza copiile.Se mai pot folosi butoanele Decupeazã, Copiazã, Insereazã ºi ªtergedin interiorul ferestrei de dialog Nivele.

Elementele de inserat sunt selectate conform setãrilor ControlInserare. Se marcheazã tipurile de elemente care trebuiesc inserate.

Observaþie: Cãsuþele de marcare Control Inserare vor avea efectnumai dacã clicaþi butonul Insereazã pe Nivelul...

Toate clasele de elemente de pe nivelul selectat sunt decupate ºi copiate atunci când clicaþi butoanele Decupeazã de pe Nivel ºi Copiazãde pe Nivel.

Decupeazã de pe Nivel eliminã elementele de pe nivelul-sursã, în timpce copiazã de pe nivel lasã originalul intact.

Selectaþi din listã nivelul pe care doriþi sã inseraþi elementele decupate sau copiate. Dupã selectare, clicaþi butonul Insereazã. Toateclasele de elemente marcate vor fi aºezate pe nivelul nou.

Dacã doriþi sã ºtergeþi toate elementele de pe un nivel, selectaþi acelnivel ºi clicaþi ªterge.

Observaþie: Aceste operaþii nu sunt efectuate pânã când nu le con-firmaþi prin butonul OK ºi nu pãrãsiþi fereastra de dialog.

Lista operaþiilor

Pentru a vã ajuta sã efectuaþi operaþiile dorite, toþi paºi sunt listaþi.Clicând OK ArchiCAD vã va întreba dacã sunteþi sigur cã doriþi con-tinuarea operaþiei.



Un nivel mai sus/Un nivel mai jos.Comenzile activeazã nivelul superior sau inferior. Dacã salvareaautomatã este activatã, comanda efectueazã ºi o salvare automatã.Dacã încercaþi sã treceþi la un nivel inexistent, o fereastrã de dialog vada posibilitatea creerii unui nou nivel.

Du-te la Nivelul...Comanda deschide o fereastrã de dialog permiþând trecerea directã laun Nivel existent ºi care aratã numãrul nivelelor existente.Introducând un numãr care este în afara gamei oferite, clicarea pe OKva ignora tentativa de trecere la alt nivel.

Observaþie: altã posibilitate convenabilã de deplasare între niveleeste cea oferitã de Paleta Vederi.

Lista Nivelelor

Fiecare nivel definit în fereastra de dialog Nivele va fi trecut în listade la partea inferioarã a submeniului Nivele. Fiecare nivel este afiºatcu numele ºi cota.

StraturiStraturile ArchiCAD-ului fac posibilã gruparea elementelor desenuluicu scopul reprezentãrii lor selective sau pentru crearea listei de materiale.



La alegerea comenzii Straturi din meniu, se va deschide un meniusecundar cu comenzi specifice de straturi.

Setãri stratComanda va deschide fereastra de dialog Setãri strat în care se potseta straturile corespunzãtor proiectului.

Straturile definite anterior sunt afiºate pe lista din partea stângã aferestrei. Pentru a selecta un strat, clicaþi pe nume.

Nou ...

Clicând asupra butonului Nou, se deschide o fereastrã de dialog încare puteþi da numele noului strat. Clicând asupra butonului OK, aþicreat stratul.

ªterge

Puteþi ºterge stratul selectat, clicând asupra butonului ªterge. Se vorºterge toate elementele stratului respectiv. Butonul ªterge activat vaºterge toate straturile care sunt selectate.



Observaþie: Aceastã operaþie nu poate fi anulatã prin comandaNu trebuie, mai mult, ea va ºterge lista paºilor Nu trebuie/Totuºitrebuie. Pentru a evita ºtergerile întâmplãtoare nedorite, programul va trimite un mesaj de atenþionare înaintea ºtergerii.

Renumire ...

Pentru a renumi un strat de pe listã clicaþi asupra butonuluiRenumire ... Putem pune punct dupã orice nume ºi putem scrie oextindere. Straturile pot fi grupate prin aceste extinderi.

Aratã ºi ascunde

Pentru ca conþinutul unui strat sã fie vizibil pe suprafaþa de lucru, sãclicãm pe butonul Aratã. Aceastã operaþie se referã la toate straturilede pe listã.

Clicaþi butonul Ascunde pentru a ascunde un strat. Numele acestuiava apãrea bturat în listã.

Blocheazã ºi Deblochezã

Butoanele Blocheazã ºi Deblochezã vor bloca sau debloca straturileselectate. Sub efectul lor iconul lacãt în faþa numelui stratului sedeschide sau se închide. Aceste funcþiuni se referã la toate straturileselectate.

Când stratul e deblocat, el este activ. Conþinutul este accesibil pentrueditare ºi în el se pot aºeza elemente noi.

Când stratul e deblocat, el apare pe ecran, cursorul simte elementeledin el pentru a realiza racordãrile corecte, dar aceste elemente nu sepot edita.

Posibilitãþi de listareAceste posibilitãþi/opþiuni vã ajutã sã vã descurcaþi în liste de straturilungi.

- Clicaþi asupra acestui buton pentru lista straturilor în funcþie denumele lor.

- Clicaþi asupra acestui buton pentru lista straturilor în funcþie deextensia lor.

- Înscrieþi numele extensiei cãutate în câmpul din dreapta butonului Aceastã extensie.



Alege toate

Butonul va selecta toate straturile. Numele straturilor ascunse vaapare gri pe listã. Dacã stratul este blocat, iconul lacãt închis este vizibil în stânga numelui.

Combinaþii straturi

Puteþi defini combinaþii de straturi, puteþi crea ºi stoca acestea prinelementele de control din dreapta ferestrei de dialog Setare straturi.Pentru o manipulare simplã în lista din dreapta va apare numeletuturor grupurilor de straturi create.

Aratã toate straturile

Comanda va face vizibile toate elementele desenate pe straturile existente.

Peniþe ºi culori...Cu aceastã comandã se pot modifica ºi verifica setãrile peniþelor ºiculorilor din ArchiCAD. În ArchiCAD, peniþele sunt unelte de desensimulate care au culoare ºi grosime de linie.

- Puteþi asocia câte o peniþã pentru fiecare document. Peniþa aleasãva determina grosimea de linie ºi culoarea elementelor desenatecu ea.

- Culoarea ºi grosimea de linie cu care elementul se va desenapoate fi modificatã asociind o peniþã nouã sau modificând caracteristicile peniþei în fereastra de dialog Peniþe ºi culori.



PeniþeÎn tabel sunt disponibile 99 de peniþe. Numãrul lor de ordine este indicat de poziþia din tabel: rândul 1 de la 1-10, rândul 2 11-20 ºi aºamai departe.

CuloriFiecãrei peniþe îi corespunde, conform setãrii de bazã, câte o culoare,dar se poate edita orice culoare prin dublã clicare pe cãsuþa peniþei. Înfereastra de dialog care apare se poate seta o culoare numeric sau grafic prin mixaj NSL (Nuanþã-Saturaþie-Luminozitate) sau RVA(Roºu-Verde-Albastru). Clicând OK, noua culoare apare în cãsuþapeniþei. Dupã redefinirea culorii elementele ArchiCAD îºi schimbãimediat culoarea.Culoarea peniþelor de pe plotter este determinatã de culoarea realã apeniþelor din aparat corespunzând numãrului de peniþã dat.

Grosimi de peniþãÎn ArchiCAD sunt definite 99 de peniþe. În funcþie de tipul de plottersau imprimantã acestea apar în mod diferit, conform tabelului de maijos:

ArchiCAD oferã grosimi predefinite pentru fiecare din cele 99 peniþe.Grosimile se mãsoarã în puncte mm, în funcþie de initatea setatã încâmpul alãturat.

- Grosimile sunt efective dacã se activeazã Opþiuni dereprezentare/Grosime linii/Grosime realã. Dacã grosimea estesetatã "Fir de pãr" toate liniile au grosime de 1 pixel.

- Grosimile sunt redate exact, pe imprimante cu laser cu rezoluþiemare sau plottere configurate.

- Se pot asocia culori diferite pentru sãgeþi, diferitele elemente alecotãrii sau haºurii.

- Grosimile sunt salvate la exportul în PlotMaker.

Observaþie: o grosime de 0,00 produce o linie cu cea mai redusãgrosime posibilã.





Tip aparat

Imprimantã

Pen Plotter

Raster Plotter

Plot Maker

Din PlotMaker înPen Plotter

Din PlotMaker înRaster Plotter

Peniþe

Nu existã peniþe asociate, grosimile ºi culorilesunt redate de imprimantã în funcþie desetãrile din Imprimã/Opþiuni.

Peniþele ArchiCAD sunt interpretate pentrupeniþele plotterului cu modul 8. Aceastaînseamnã cã peniþele ArchiCAD nr. 1, 9, 17, 25etc. vor fi desenate cu peniþa nr. 1 de pe plot-ter, numerele 2, 10, 18, 26, etc. cu peniþa nr. 2ºi aºa mai departe. Grosimile ºi culorile de pedesenul plotat depind de grosimile peniþeiplotterului.

Nu existã peniþe asociate, grosimile ºi culorilesunt redate pe plotter dacã este posibil.

Desenele salvate ca Fiºiere PlotMaker preiauinformaþiile din ArchiCAD.

Peniþele ArchiCAD sunt transmise manualsau prin modul predefinit cãtre Plotter.Culorile ºi grosimile depind de peniþele plot-terului ºi pot sã difere de desenul afiºat peecran.

ArchiCAD dã posibilitatea definirii grosimilorde peniþã de cãtre utilizator. Grosimile suntmãsurate în puncte sau mm, în funcþie deunitãþile de desen setate. Astfel este posibilãreprezentarea planurilor cu o mare varietatede grosimi pentru prezentãri grafice de mareclasã.

Tipuri de liniiCând alegeþi comanda Tipuri de linii... se deschide fereastra de dialog"Tipuri de linii..." în care puteþi selecta, modifica sau ºterge Tipurile delinii (continuã, punctatã, întreruptã, etc.). Puteþi crea tipuri de liniiproprii.

Crearea tipurilor de linii proprii

Puteþi crea un tip nou de linie clicând asupra butonului Nou. În fereastra de mai sus puteþi alege între creearea unei linii întreruptesau unei linii cu simboluri.Puteþi dubla tipul selectat, ºi puteþi modifica copia.

Linii întrerupte

Dupã editarea denumirii noii linii, asiguraþi-vã ca tipul de linie sã fieîntrerupt sã apãsaþi OK. Veþi obþine o fereastrã de dialog compusã dindouã pãrþi. În partea inferioarã sub Editã tipul selectat veþi puteaedita în mod grafic prima componentã a liniei. Steguleþele albe ºinegre reprezintã diferitele segmente ale liniei întrerupte. Se pot adãu-ga sau ºterge secþiuni dupã nevoie prin deplasarea triunghiului de marcaj sub cãsuþele de setare numericã.



Fiecare steguleþ negru reprezintã capãtul segmentul plin din linii,lungimea putând fi editatã prin tragerea steguleþului pe orizontalãsau prin introducerea numericã. Steguleþele albe reprezintã pasul dintre segmente ºi poate fi editat în mod similar. Valorile din câmpul numeric sunt date în unitatea de desen setatã. Dacã de exemplu unitatea de desen este metrul, scara din fereastrã va fi în mm.

Linii simbol

Liniile simbol sunt create prin desenarea unui ºablon folosind Linii,Arce ºi Puncte. Dupã terminare selectaþi toate componenetele cuunealta Sãgeatã ºi alegeþi Copiazã din meniul Editare. Dupã aceastaalegeþi Tipuri de linii din meniul Opþiuni ºi clicaþi butonul Nou.Selectaþi Simbol pentru tipul de linie ºi editaþi numele dorit pentrunoua linie. Veþi obþine o fereastrã de dialog.

Apãsaþi butonul de jos Insereazã componenta liniei. Componentaaleasã înainte va apare în fereastra de editare graficã. Se poate edita scara atât pentru componenta de linie cât ºi pentru pasul dintre



prin tragerea steguleþelor sau introducând valori în cãsuþele situatededesubt. Componenta de linie va fi scalatã ca întreg. Modificãrile dedimensiuni sunt reflectate de valorile din cãsuþele de editare numer-icã.

Observaþie: Numai Arcele, Liniile ºi Punctele pot fi folosite pentru definirea liniilor simbol. Dacã selecþiunea pentru componente include ºi alte tipuri de elemente, acestea nu vor fiinserate în fereastra de dialog.

Funcþiunea standard Copiazã-Insereazã nu funcþioneazã în acest caz.

Modificarea unei linii simbolDacã doriþi modificarea unei linii simbol dupã ce componenetele originale au fost ºterse din plan, trebuie sã selectaþi mai întâi linia dinfereastra de dialog Tipuri de linii, iar dupã aceasta sã apãsaþi butonulCopiazã componentele liniei. Prin inserarea acestor componente înplan, ele redevin editabile.ªtergerea unui tip de linieDacã doriþi sã ºtergeþi un tip de linie din lista celor accesibile, selectaþitipul de linie din Tipuri de linii ºi apãsaþi butonul ªterge.Scalarea Tipurilor de linieModul de apariþie a liniilor pe ecran, imprimantã sau plotter depindede urmãtoarele opþiuni:

- Prin selectarea acestei opþiuni elementele de linii sunt aºezate peplanºã la scara datã ºi interpretate ca celelalte elemente de construcþie. Dacã se schimbã scara planºei, liniile se mãresc sause micºoreazã proporþional.

- Prin selectarea acestei opþiuni, liniile îºi pãstreazã dimensiunileindependent de scarã.

În toate ferestrele de dialog unde sunt listate tipurile de linii, acestea vor apare la scara setatã original.Lista desfãºurabilã din partea dreaptã a ferestrei de dialog afiºeazãtoate tipurile de haºuri în ordine alfabeticã.

Tipuri de haºuri...Haºurile sunt modele geometrice plane asociabile pereþilor, stâlpilor,planºeelor, acoperiºurilor ºi poligoanelor.Fiecare haºurã are douã forme de reprezentare: bitmap ºi vectorial.În proiect, toate haºurile pot fi în acelaºi timp bitmap sau vectoriale.Acest lucru se seteazã cu comanda Opþiuni de Reprezentare.La comanda Tipuri de haºuri va apare fereastra de dialog cu ajutorulcãreia puteþi seta modele bitmap ºi vectoriale pentru uneltele Pereteºi Haºuri.



Amândouã tipuri de haºuri pot fi reprezentate pe ecran ºi pot fi imprimate, dar numai haºurile vectoriale pot fi plotate.Crearea haºurilor

Pentru a crea un model de haºurã, clicaþi butonul Nou. În fereastra dedialog se pot crea haºuri simbol sau se poate ... ºi simplu duplica tipulde haºurã curent, dupã care se poate edita copia.

Prin butonul ªterge se poate elimina oricare tip de haºurã.

Dacã doriþi schimbarea numelui unei haºuri, selectaþi tipul, clicaþi Renumeºte ºi introduceþi noul nume.

Puteþi sã vã reântoarceþi oricând la tipurile de bazã alegând Nou ºireseteazã din meniul Fiºier.

Haºuri bitmapFereastra micã de haºurã permite urmãrirea ºi editarea modeluluibitmap pixel cu pixel. Noul model rãmâne asociat numelui. ºi modelului vectorial. Poate fi imprimat, dar nu se poate scala, mãri sauroti.



Pentru editarea modelelor bitmap selectaþi un model din listã, apoi clicaþi cu sãgeata în fereastra micã pentru a activa sau dezactivapunctele.

Haºuri vectorialeHaºurile vectoriale sunt compuse din segmente liniare individuale.Sunt afiºate mai încet în ArchiCAD, dar pot fi plotate, scalate, rotite ºimãrite.

Haºurile pot fi întinse ºi comprimate în ambele direcþii, ca ºi rotiteprin introducerea unghiului în cãsuþa corespunzãtoare. Se poate setaºi nivelul de mãrire.

Observaþie: Geometria internã a haºurilor vectoriale nu poate fieditate în ArchiCAD.

Scalarea haºurilor vectoriale

Haºurile vectoriale pot apare cu distanþe folosind comanda Scaleazãcu Planul, sau ca desen fix folosind Scaleazã independent.

- Când modul Scaleazã cu planul este activ, modelul rãmâne proporþional cu desenul.

- În modul Scalat Independent, haºurile rãmân cu dimensiunile constante independent de scara desenului.

Pentru schimbarea modelului vectorial al unui tip de haºurã:1) Selectaþi haºura2) Clicaþi butonul ªterge3) Selectaþi alt tip de haºurã din listã4) Clicaþi butonul Nou. Aceasta va determina haºura selectatã sã o

înlocuiascã pe cea ºtearsã. Toate elementele care au folosithaºura ºtearsã vor conþine cea nouã.

5) Setaþi scalarea, orientarea ºi pasul6) Clicaþi OK pentru terminare.



Haºuri simbolHaºurile simbol sunt create prin desenarea prealabilã a ºablnului înplan, folosind linii, arce ºi puncte. Dupã terminarea ºablonului, selectaþi toate componentele folosind unealta Sãgeatã ºi alegeþiCopiazã din meniul Editare. Selectaþi Tipuri de haºuri din meniulOpþiuni, clicaþi butonul Nou. Selectaþi Haºurã Simbol ca tip de haºurãdin fereastra de dialog ºi editaþi numele pe care-l doriþi pentru haºurã.Apãsaþi butonul Insereazã deasupra ferestrei de previzualizare.

Componenta anterior realizatã va apare în fereastrã. Puteþi edita ritmul de repetare, scara ºi dimensiunea motivului de bazã ca ºiunghiul de rotire.

Observaþie: numai liniile, arcele ºi punctele pot fi folosite pentrudefinirea unei haºuri simbol. Dacã selecþia componentelor includecurbe, texte sau alte elemente, acestea nu vor fi inserate în fereastrã.

Modificarea unei haºuri-simbol

Dacã doriþi sã modificaþi o haºurã simbol dupã ce componentele originale au fost ºterse din plan, trebuie sã selectaþi haºura din Tipuride haºuri ºi sã apãsaþi butonul Copiazã. Inserând haºura în Plan, earedevine editabilã.

Ataºarea haºurilor la UnelteClicaþi cãsuþele de marcaj reprezentative ale elementelor cãrora doriþisã le ataºaþi haºuri.

- Cãsuþa de sus: Haºuri 2D- Cãsuþa de jos: Elemente de construcþie



Afiºarea haºurilorSetarea aleasã în Opþiuni de reprezentare/Haºuri de construcþie ºiHaºuri poligonale va decide dacã vor fi afiºate haºuri bitmap sauhaºuri vectoriale.Desenul imprimat depinde ºi de setarea din Opþiuni de reprezentare,deoarece plotarea ºi exportul în PlotMaker se face întotdeauna cuhaºuri vectoriale.

Mai vezi ...

Comanda Opþiuni de reprezentare, meniul Opþiuni, Capitolul 5.

Plotarea haºurilor Modele standard incluse în paleta de bazã a ArchiCAD ºi PlotMaker.



Fãrã spaþiu

Nu

Nu

Nu

Spaþiu des

Umplere continuã

Umplere continuã

Umplere continuã

Spaþiu activ

Vectorial

Vectorial

Vectorial

(>0.1 mm)(0.1 mm)

Ecran imprimantã

Ploter imprimantã

Ploter imprimantã

100%

în mod vectorial

Continuã

Continuã

75, 50,25 & 0%

Gri

Gri

Alte modele

Umplerevectorialã

72 dpi Bitmap

Ecran imprimantã

Ploter imprimantã

Ploter imprimantã

Posibilitãþi de prezentare: Tip Vectorial

Posibilitãþi de prezentare: Tip Bitmap

Structuri multistratPereþii, planºeele ºi acoperiºurile pot fi structuri multistrat. Stâlpiiprimesc haºuri separate pentru nucleu ºi înveliº.

Lista structurilor multistratÎn meniul din dreapta puteþi alege dintre diferite structuri multistrat.Dacã clicaþi asupra numelui structurii, în câmpul de setare din parteastângã al ferestrei va apare lista componentelor.

Lista se poate edita în trei moduri.- Adãugarea unei structuri noi se face cu butonul Duplicã.

Structura selectatã se va dubla ºi va apare inscripþia Copie lângãnumele ei.

- Redenumirea unei structuri existente prin butonul Renumire- ªtergerea elementului de pe listã cu butonul ªterge.



Definirea straturilor

În partea stângã a ferestrei de dialog se poate selecta stratul clicândpe nume în listã sau pe reprezentarea graficã.Se pot edita straturi prin folosirea contralelor de sub listã.

Se poate modifica grosimea, haºura, orientarea haºurii ºi peniþaoricãrui strat.Se pot alege peniþe diferite pentru contur, fond ºi haºurã.

Pentru desenarea liniei dintre douã straturi ArchiCAD va cãuta stratul cu contur mai gros. În cazul grosimilor egale va fi aleasãculoarea haºurii situate mai jos în listã.

Orientarea haºurilor vectoriale ale pereþilor paote urma opþional unghiul peretelui.

Straturile structurale

Toate structurile multistrat includ straturi de rezistenþã, care au unrol important la legarea pereþilor cu stâlpii. Prin setare de bazã stratul structural este cel mai gros, dar se poate schimba aceastãsetare.Se pot alege mai multe straturi ca straturi structurale, dar ele trebuiesã fie alãturate.

Observaþie: Haºurile ataºate pentru pereþi rãmân valabile ºi pen-tru structurile multistrat.

Important: La desenarea unui perete trapezoidal cu o haºurãmultiplã, veþi remarca cã numai stratul structural va urmagrosimea peretelui.



MaterialeDupã alegerea comenzii Materiale... apare fereastra de dialogMateriale, în care se pot seta caracteristicile materialelor.În ferestrele de dialog Setãri ale uneltelor 3D se pot asocia materialeelementelor ArchiCAD. Imaginile color ale ferestrei 3D utilizeazãnumai culoarea materialelor, timp ce fotografiile (comandaImagine/Fotografiazã) utilizeazã toate caracteristicile materialelor.

Fereastra de dialog Materiale conþine toate posibilitãþile de setareprivind suprafaþa materialelor ArchiCAD.Meniul superior aratã gama de materiale folosite în proiect.

Duplicã, Renumire, ªterge

Lista materialelor poate fi modificatã prin cele trei butoane din parteadreaptã.

- Pentru a adãuga listei un material nou, clicaþi asupra butonuluiDuplicã, apoi redenumiþi copia în fereastra de dialog ce apare.

- Clicaþi asupra butonului Renumire, dacã vreþi sã redenumiþi un material, apoi înscrieþi noua denumire în fereastra de dialog.

- Pentru ºtergerea materialului actual, clicaþi asupra butonuluiªterge.

Observaþie: La creerea unui material nou dublaþi un material careeste asemãnãtor materialului dorit. Astfel îl puteþi edita cu unminim efort.

Setarea caracteristicilor materialului

Caracteristicile de suprafaþã ale materialului se pot seta prin alegereaculorii ºi a tipului de material.

Previz. Auto.

Pentru a avea imaginea noului material, clicaþi asupra cãsuþei deselecþie Previz. Auto. Comanda va prezenta în câmpul de exemplu dinpartea dreaptã caracteristicile noului material, conform datelorluminii solare actuale.



Dacã rezultã o imagine stranie, verificaþi dacã culoarea luminii solareeste albã.

ExpertClicând asupra butonul Expert... fereastra de dialog Materiale devinemai complexã. Astfel pot fi setate caracteristici ca reflecþia, transparenþa, strãlucirea. Puteþi alege dintre posibilitãþile texturilorºi haºurilor 3D corespunzãtoare materialelor standard sau unice.

Atribute de reflexie

Majoritatea atributelor de reflexie ale materialelor sunt date prin procent din limita teoreticã. Valorile se pot edita numeric sau cu ajutorul butoanelor.Controlul Ambient seteazã procentul de luminã ambientalã pe carematerialul o reflectã.Controlul Difuziei descrie calitatea suprafeþei materialului.Suprafeþele rugoase tind sã reflecte lumina directã într-un mod difuz-setare apropiatã procentului maxim. Reflexia difuzã aratã maidegrabã culoarea materialului decât culoarea luminii.





Setarea Oglindire este opusã Difuziei. Este reflexie directã arãtândmai degrabã culoarea luminii decât cea a materialului. O suprafaþãfinã va produce oglindirii puternice (spre 100%), iar un material moaleºi deschis la culoare aproape nimic (spre 0%).Culoarea oglindirii este teoretic culoarea luminii, dar programulpermite definirea independentã. Clicaþi dublu pe cãsuþa culorii pentrustabilirea culorii.Strãlucirea este capacitatea unei suprafeþe curbe de a reflectaluminã directã din sursã punctualã într-un mod mai mult sau maipuþin focalizat. Cât mai focalizatã este reflexia, cu atât mai strãlucitorapare suprafaþa.

Atribute de transparenþã

Urmãtoarele douã controale definesc modul în care lumina penetreazã materialul.Transmisia indicã procentul în care lumina trece prin material.Sticla este în vârful scalei, iar materialele opace la polul opus.Atenuarea controleazã modul în care transmisia este diminuatã întimp ce suprafaþa se abate de poziþia perpendicularã pe punctul deobservare.

Atribute de emisie

Controalele aratã fluorescenþa materialelorCuloarea emisiei se seteazã prin dublã clicare pe cãsuþa culorii. Încãsuþa de editare care apare se poate selecta culoarea prin mixajulcomponentelor NSL sau RVA.

Atenuarea dicteazã modul în care intensitatea luminii emise scade întimp ce punctul de observare se îndepãrteazã de obiect.

Haºuri 3D

Este posibilã alegerea unei haºuri pentru materialul care va fi afiºatîn fereastra 3D pentru Umbrire Analiticã sau Linii Ascunse prin activarea Haºurãrii 3D în fereastra setãri 3D.

Observaþie: Haºurile 3D nu afecteazã imaginile ...

Texturi

Se poate asocia o texturã oricãrui material.

Numele texturii selectate apare în câmpul arãtat ºi este afiºat odatãcu numele Materialului în paletele desfãºurabile.O previzualizare a Texturii este arãtatã deasupra numelui Texturii.

- Clicând ªterge Textura va fi disociatã de material.- Clicând Editã Textura va deschide fereastra de dialog Setãri

Texturã unde se poate alege o texturã din biblioteca activã dacãnici o texturã nu a fost asociatã materialului, sau se poate înlocuiTextura cu alta.

Fereastra de dialog conþine un numãr de opþiuni pentru editarea texturilor.



Numele texturii curente este afiºat în titlul ferestrei de dialog.Dimensiunile imaginii în pixeli sunt deasemeni arãtate.În partea stângã a ferestrei de dialog o fereastrã de previzualizarearatã textura într-un simplu pãtrat. Cu ajutorul meniului desfãºurabil de mai jos se poate seta o proporþie de repetare a aceleiaºitexturi la dimensiunile dorite.În partea de mijloc a ferestrei o serie de controale permit definireamãrimii, unghiului, originii ºi proporþiilor texturii aºa cum va apare.

- Primele douã câmpuri de editare definesc proporþia vertical/ orizontal a texturii.

- Marcând Pãstreazã proporþiile originale de mai jos asigurãpãstrarea proporþiilor originale.

- Urmãtorul câmp permite rotirea texturii.

- Se poate seta cu o serie de butoane radio modul în care vor fi alãturate modulele de texturã.

- Activând Origine oarecare ArchiCAD va alege un punct deOrigine oarecare.

Aceastã opþiune este utilã atunci când doriþi ca mai multe elemente cuaceeaºi texturã sã arate diferit.La dreapta ferestrei de dialog o serie de opþiuni sunt rezervate pentrucontrol Canal Alfa.În imaginile color 32 biþi, Canalul Alfa este un canal suplimentar faþãde componentele RVA care pot fi editate în aplicaþii cu AdobePhotoshop. ArchiCAD permite exploatarea informaþiilor plasate înCanalul Alfa în mai multe feluri.

Suprafaþã: Dacã valoarea alfa este albã, atunci veþi obþine culoareatexturii, iar dacã este neagrã, atunci culoarea originalã va apare înpixelii daþi ai suprafeþei date. Dacã valoarea este o nuanþã de gri, celedouã culori vor fi amestecate.

Ambient: Ca mai sus, dar aplicat la culoarea Ambientalã.

Oglindire: Controleazã modul în care efectul de oglindire este luat încalcul. Dacã valoarea alfa este albã, efectul de oglindire este luat înconsiderare în totalitate la pixelul dat. Dacã valoarea e neagrã, nu seva þine cont de oglindire. ªi în acest caz existã valori intermediare.

Difuzie: Controleazã efectul luminii difuze în modul arãtat mai sus.Harta denivelãrii: Controleazã normala la suprafaþã permiþând unefect convex la suprafaþã. Valorile albe reprezintã denivelãrii convexe,cele negre gãuri.



Transparenþã: Dacã volarea e albã, culoarea texturii este vizibilã.Dacã e neagrã, textura e perfect transparentã. Sunt permise valorileintermediareLa partea inferioarã a ferestrei de dialog un set de butoane Cautãsunt accesibile pentru cãutare în fiºierele de texturi ale biblioteciiactive.Formatele de fiºier pentru texturi pot fi PICT, TIFF sau GIF înMacIntosh, BMP, TIFF, GIF sau JPEG în Windows. În Windowsnumai fiºierele BMP sau TIFF pot conþine informaþii de Canal Alfa.

Categorii de zoneÎncãperile cu funcþi asemãnãtoare pot fi grupate pe categorii diferite.Categoriile de încãperi ale ArchiCAD-ului fac mai eficientã folosireauneltei Încãpere.Definirea Categoriilor de zone se face în modul urmãtor.

- Codul categoriei ajutã la definirea rapidã a categoriilor. Înunele þãri acest numãr trebuie rectificat conform standardelorlocale. Poate apare ºi în ªtampila încãperii.

- Numele categoriei descrie scopul sau domeniul de utilizare alcategoriei.

- Culoarea categoriei ajutã la identificarea categoriilor identiceîn plan.

- ªtampila categoriei poate fi asociatã la fiecare categorie. Pentru parametrii fiecãrei categorii se pot defini valori de bazã.La alegerea comenzii Categorii de încãperi apare o fereastrã de dialogîn care puteþi crea, modifica sau ºterge categorii de încãperi.



Crearea categoriilor de zoneCategoriile de zonã predefinite sunt afiºate în partea de stânga sus aferestrei de dialog. Dacã doriþi sã adãugaþi o nouã categorie clicaþibutonul Nou ºi completaþi în câmpul Numelui ºi Codului. Prin dublãclicare pe cãsuþa culorii se poate asocia orice culoare noii categorii.Se poate selecta o ºtampilã de zonã pentru noua categorie prin clicarepe butonul cu sãgeatã micã sau prin selectarea unui nou element debibliotecã clicând pe meniul desfãºurabil de lângã numele ºtampilei dezonã.

ªtergerea categoriilor de zonãSe poate ºterge o categorie de zonã prin selectare din lista de categoriiºi clicare pe butonul ªterge.

Parametrii de bazã al ªtampilei de zonãParametrii de bazã pot fi modificaþi în lista de parametri ai categorieicurente.Aceºtia sunt listaþi în câmpuri speciale în fereastra de dialog.Setãri zonã:

- Nume zonã- Nr. zonã- Nivel zonã- Înãlþime zonã.

Valorile de bazã introduse vor apare în fereastra de dialog setãri zonãla selectarea categoriei respective.Lista de parametri a ºtampilei conþine mai multe elemente decât ceaa Ferestrei Setãri.Câþiva parametri sunt variabile interne ale elementului de bibliotecãªtampilã zonã. Aceste variabile sunt valori asociate la definirea zoneiîn plan. În funcþie de forma ºtempilei de zonã aceste valori pot fiafiºate. Când zona este definitã valorile de bazã sunt în mod automattranscrise în valori reale, mãsurate.Variabile interne sunt:

- Aria mãsuratã;- Perimetrul zonei;- Perimetrul golului din zonã;- Perimetru de-a lungul pereþilor;- Suprafaþa pereþilor;- Suprafaþa totalã a uºilor;- Lãþimea totalã a uºilor;- Suprafaþa totalã a ferestrei;- Lãþimea totalã a ferestrelor;- Colþuri convexe;- Colþuri concave.



Variabile definite de utilizator apar la capãtul listei parametrilor debazã.

Mai vezi ...

Unealta Zonã la Capitolul 4 ºi Comenzile setãri listare ºiListeazã zona din meniul Calcule, mai jos în acest capitol.

PreferinþeSelectarea punctului din meniu va deschide un meniu secundarcu cele ºapte comenzi de setare, ca ºi comanda Meniu prescurtãri,care permite personalizarea combinaþiilor de taste pentru prescurtãri.Toate aceste comenzi deschid ferestre de dialog care controleazã opþiuni operaþionale care uºureazã folosirea ArchiCAD. Lista de comenzi Preferinþe este accesibilã în partea superioarã a fiecãrei din celeºapte ferestre de dialog Preferinþe.

Unitãþi de desenÎn fereastra de dialog Unitãþi de desen poate fi setat sistemulunitãþilor de mãsurã, numãrul zecimalelor, precizia unghiurilor,dimensiunea textului ºi afiºarea valorii unghiurilor în zecimale.



La alegerea Unitate geodezicã, unghiurile sunt mãsurate faþã dedirecþia nordului (setat în fereastra de dialog Soare), în celelalte cazurifaþã de orizontalã, în sens opus acelor de ceasornic.

Precizia valorilor numerice de dimensiuni ºi unghiuri, înãlþimea deliterã (caracter), unghi de înclinaþie etc., se pot seta în meniurile corespunzãtoare.

DimensiuniPrin setãrile Dimensiuni existã posibilitatea de setare a sistemelor dereguli corespunzãtoare diferitelor standarde de dimensionare.Puteþi modifica precizia diferitelor unelte de dimensionare utilizândstandardele uzuale cum sunt de exemplu US Bilder sau DN, sau puteþiface setãri unice.



Direcþii legateFereastra de dialog Direcþii legate face posibilã setarea perechilor deunghiuri pentru desenarea în direcþii fixate cu ajutorul butonuluiSHIFT.

Elemente îndepãrtateFereastra de dialog permite definirea tipului de linie folositã pentrureprezentarea elementelor situate pe alte nivele decât cele pe care aufost create. Se pot reprezenta planºee, acoperiºuri, plase ºi obiectedoar pe propriul nivel, pe un nivel mai sus, un nivel mai jos sau petoate nivelele, prin marcarea cãsuþelor respective. Tipurile de liniisunt cele accesibile prin comanda Tipuri de linii.



Modelare ºi listareFereastra de dialog Modelare 3D dã posibilitatea reconstruirii ferestrelor 3D, urmãririi procesului fotografierii, executãrii unuiraport, ºi manipulãrii mesajelor procesului fotografierii.

Reconstruire automatã

Cu aceastã opþiune activatã afiºarea 3D este reîmprospãtatã dupãfiecare modificare în plan, în momentul activãrii ferestrei 3D.

Dacã opþiunea este dezactivatã, se poate modifica metoda de proiecþieºi modelare, astfel încât modelarea sã nu se efectueze între modificãri.Se poate lucra în fereastra de dialog Setãri Proiecþie 3D astfel încâtclicând OK sã se pãstreze setãrile fãrã lansarea modelãrii.

Cu opþinea dezactivatã, modelul 3D nu aratã modificãrile pânã cândalegeþi comanda Reconstruieºte din meniul Afiºare. Dezactivarea opþiunii poate fi utilã atunci când doriþi sã menþineþi o imagine 3D înfereastrã pentru o perioadã mai lungã ºi doriþi sã preveniþi reconstruirea automatã.

Schimbarea Setãrilor 3D

Cu opþiunea activatã, schimbarea setãrilor 3D activeazã automat fereastra 3D.

Pãstreazã detaliul mãrit

Marcând aceastã cãsuþã se va pãstra partea mãritã a vederii 3D în fereastrã chiar ºi la reconstruirea ferestrei.Dacã opþiunea e dezactivatã, reconstruirea ferestrei 3D va re-crea fereastra 3D la nivelul de mãrire original.



Aratã fereastra de avansare

Cu aceastã opþiune activã, avansarea procesului de creere a imaginii3D sau a listãrii va fi arãtat într-o fereastrã. Aceasta vã ajutã sãdecideþi, dacã e cazul sã anulaþi procesele lungi de calculare sau modelare 3D.

Observaþie: avansarea indicatorului nu este proporþionalã cu tim-pul efectiv, ci cu cantitatea datelor prelucrate.

Întrerupe cu mesaje de eroareAcest control permite apariþia mesajelor de eroare pe ecran înainteaterminãrii procesului. Dacã este inactiv, mesajele de eroare vor apareîn fereastra Raport.Scrie raportRaportul este mai mult decât o simplã listã de mesaje. Poate fi folositºi pentru urmãrirea procesului de creere a imaginilor. Ori de câte orifereastra 3D e reconstruitã, fereastra Raport este rescrisã de laînceput. Noile proiecþii, secþiunile 3D ºi randãrile de dupã reconstruire nu ºterg conþinutul ferestrei, noile comentarii fiind adãugateSiguranþa datelor

Fereastra de dialog conþine controale pentru reducerea riscului depierdere a datelor ºi deteriorare a fiºierelor. Acest lucru este importantdacã existã posibilitatea întreruperii curentului sau cãderilor de tensiune, sau dacã sistemul se prãbuºeºte.



Salvare automatã

Funcþiunea salvare automatã controleazã o serie de opþiuni pentruprotecþie împotriva pierderilor de date. Dacã sunteþi obligat sãreconectaþi calculatorul din orice motiv, la urmãtoarea lansare aArchiCAD o fereastrã de dialog vã dã posibilitatea reluãrii lucruluiîntrerupt.Dacã salvarea automatã este activatã, din când în când poate sãaparã cursorul buldozer pe ecran. Toate schimbãrile de la ultima salvare (automatã sau manualã) sunt stocate în Mapa temporarã.Chiar ºi la proiecte mari, salvarea automatã se produce în timp redus.Autosalvarea este activatã prin setarea de bazã. Pentru a o activamanual, deschideþi fereastra de dialog Siguranþa Datelor ºi clicaþibutonul Salvare automatã activã. Clicaþi salvare automatã inactivãdacã sunteþi sigur cã nu aveþi nevoie de salvare automatã.

Pentru configurarea metodei de Salvare automatã, clicaþi pe unul dinbutoanele Salveazã la ... Cele douã opþiuni funcþioneazã în felulurmãtor:

- Prin selectarea metodei bazate pe interval se poate introducetimpul în secunde pentru ciclul de salvare automatã.

- Prin selectarea metodei bazate pe numãrul de operaþii se poate seta numãrul de operaþii dupã care se produce salvarea.

Faþã de salvarea manualã, în cazul salvãrii automate se pot folosicomenzile.Nu trebuie/Totuºi trebuie.Existã trei limitãri pentru salvãrile automate. Urmãtoarele operaþiitrebuiesc salvate manual:

- Deschide element de bibliotecã.- Imagini fotorandate- Toate tipurile de liste de calcul.

Limita Nu trebuie/Totuºi trebuieUn câmp de editare situat sub opþiunile de salvare automatã permitesetarea numãrului de paºi care pot fi anulaþi prin comanda Nu trebuie. Setarea de bazã este 20.Copie rezervãMarcând cãsuþa copie rezervã se pot crea copii de rezervã ale versiuniisalvate anterioare, prin salvarea cu extensia ".bak".Integritate permanentã

Activarea acestei cãsuþe va duce la controlul permanent al integritãþiidatelor din Proiect. Oricare date din fiºier ar suferi deteriorãri,ArchiCAD va încerca imediat remedierea ºi vã va informa desprerezultat.



AlteleFereastra de dialog Altele conþine o serie de opþiuni.

Limita de atracþie a cursorului

Se poate seta distanþa de la care cursorul este atras la un punct cheiesau muchie. Toleranþa poate varia între 0 ºi 9 pixeli. Apropierea de unpunct se poate realiza ºi prin mãrirea desenului.O toleranþã micã poate încetini lucrul, fiindcã va fi mai dificilã gãsireaunui punct. Totuºi, ea poate fi utilã atunci când se doreºte distincþiadintre elemente apropiate cu o toleranþã mai mare, în acest caz poatefi nevoie de mãriri suplimentare. Toleranþa mare este mai utilã pentrudesenarea rapidã. În mod practic, valoarea de 3 asigurã un lucru rapidîn valoarea de 1 o mai mare precizie, în timp ce 0 dezactiveazã atracþiacursorului.

Desenarea liniilor

Opþiunile de desenare a liniilor afecteazã operaþiile de desenare peecran ca desenarea pereþilor sau tragerea unui element.Sunt prevãzute douã opþiuni: Mac-like (MacIntosh) sau Standard(Windows), respectiv CAD like (MacIntosh) sau CAD (Windows).Cu metoda Standard:

- Clicaþi ºi trageþi elementul- Eliberaþi butonul.

Pentru operaþii în mai mulþi paºi ca desenarea arcelor, primul vectoreste introdus prin tragere, iar ceilalþi paºi sunt efectuaþi în modulCAD descris mai jos. Dacã apãsaþi x, y, r sau a în timpul unei peraþiide desen Standard, sau dacã eliberaþi butonul pe fereastra uneltei înbara de meniu, modul CAD va fi temporar activat.



Cu metoda CAD:- Clicaþi pe punctul de începere- Deplasaþi-vã pe punctul de capãt ºi clicaþi încã o datã.

Apariþia fondului

Se poate alege între folosirea fondului de desen, haºuri transparentesau fondul haºurii pentru afiºarea secþiunilor.

Afiºeazã fereastra de dialog Startup

Dacã opþiunea este marcatã, o fereastrã de dialog apare la lansareaArchiCAD pentru a vã permite sã alegeþi dintre crearea unui proiectnou, deschiderea unui proiect existent, conectare la un proiect înechipã sau deschiderea unui document oarecare.

Redesenare automatã

Dacã opþiunea e marcatã, planul va fi redesenat în mod automat dupãfiecare modificare.

Activare Trage-ºi-Aruncã

Cu aceastã opþiune se poate controla accesibilitatea funcþiunii Trage ºiAruncã. Descrierea la capitolul 2.

Nr. ID în progresie automatãFolosind aceastã cãsuþã, numãrul ID al unui element nou va fiautomat urmãtor elementului anterior creat.

Ascunde Straturile blocate în palete desfãºurabile.

Cu aceastã opþiune straturile blocate nu vor fi arãtate de paleteledesfãºurabile. Bineînþeles, ele se pot vedea alegând Opþiuni/Straturi,unde se poate debloca la nevoie.Localizarea Mapei Temporare

Opþiunea controleazã localizarea Mapei temporare ArchiCAD.Butonul Volum este accesibil dacã existã mai multe volume pe computerul Dvs. în mod direct sau prin Reþea. El apare gri dacã nuexistã astfel de volume.



Opþiunea permite reaºezarea Mapei Temporare pe un drive adiþionalpentru a economisi spaþiu pe drive-ul de bazã.Mapa Temporarã conþine mai multe fiºiere importante, ca:

- Documente salvate automat pentru relacsarea lucrului întrerupt- Tampoane 3D care-ºi schimbã dimensiunile în cursul Proiecþiilor

3D (MacIntosh) sau operaþiilor de Fotorandare în funcþie de complexitatea imaginii.

Pe Macintosh sunt recomandate hard disk-uri foarte mari pentruimagini complexe, deoarece Mapa Temporarã se poate extinde la zecide megabiþi.

Pe Windows aceste date sunt menþinute în memoria virtualã. Setaþilimitarea fiºierului la cea mai mare valoare posibilã la randarea cuumbre a modelelor complexe.

Observaþie: Dacã drive-ul de bazã nu are spaþiul liber recomandat la lansarea ArchiCAD, veþi avea posibilitatea alegeriiunui alt drive prin apariþia unei cãsuþe de avertizare.

PrescurtãriComanda permite asocierea propriilor prescurtãri pentru fiecarecomandã din meniu.Alegeþi un nume de meniu din meniul desfãºurabil, dupã care selectaþio comandã din fereastra Comenzi.

Se poate crea o prescurtare pentru comanda selectatã prin definireaunei combinaþii de taste pe partea dreaptã a ferestrei de dialog.Confirmaþi prescurtarea aleasã prin clicare pe butonul Asociazã. Dacãnu mai aveþi nevoie de prescurtare, clicaþi Disociazã.



Meniul ImagineMeniul Imagine conþine comenzile legate de modelarea ºi fotografierea3D.

Structura meniului Imagine este urmãtoarea

-Primele trei comenzi fac posibile setãri generale de modelare,incluzând setarea punctului de vedere, selectarea elementelorcare vor fi obiectele proiecþiei, ºi setarea caracteristicilor de bazãale ferestrei 3D.

- Urmãtoarele douã comenzi servesc la setarea creerii secþiunilorspecifice ale ArchiCAD-ului, prin care proiectul poate fi secþionatcu scopul creerii secþiunilor de arhitecturã, respectiv pentrucrearea unor vederi speciale.

- Urmãtoarele patru comenzi servesc la alegerea uneia dintre celepatru metode de modelare. Metoda Bloc � cea mai rapidã � înprimul rând, iar metoda Colorat, la care fiecare suprafaþã vizibilãpoartã culoarea corectã a materialului asociat. Trebuie precizat,cã timpul de modelare nu depinde numai de metoda aleasã, ci ºide setãrile efectuate în fereastra de dialog Setãri 3D.

- Urmãtoarele comenzi sunt pentru controlul setãrilorFotografierii, animaþiei ºi studiului însoririi. Cu aceste funcþiunise pot crea imagini elaborate fixe sau animate.



Setãri proiecþie 3D...Înainte de a reprezenta o imagine 3D sau a porni o fotografiere, puteþialege punctul de vedere corespunzãtor în fereastra Setãri proiecþie 3D.Fereastra de dialog este disponibilã sub douã forme: Proiecþii axonometrice, respectiv Setãri perspectivã.

Setãri perspectivãÎn ArchiCAD avem toate posibilitãþile de setare pentru creerea perspectivelor cu o exigenþã maximã. Puteþi seta toate caracteristicileimportante, ca de exemplu locul punctului de vedere, înãlþimea lui,locul obiectului ºi înãlþimea lui, unghiul conului de vedere ºi poziþiasoarelui. Pentru a reprezenta modelul astfel setat, clicaþi asuprabutonului OK.

Câmpul model de reprezentare

În câmpul model din partea stângã a ferestrei de dialog se aratã planul, cum apare el în fereastra Plani. Dacã vreþi sã vedeþi un altdetaliu în câmpul model, pãrãsiþi fereastra de dialog ºi setaþi princomenzile meniului Reprezentare, apoi deschideþi din nou aceastã fereastrã

Editarea perspectivei

Linia continuã din câmpul model este direcþia vederii, legând punctulde vedere cu obiectul. Atât punctul de vedere, cât ºi obiectul pot fideplasate clicând asupra lor.Clicaþi oriunde în câmpul model ºi linia direcþiei vederii se roteºte înjurul obiectului ajungând în punctul unde aþi clicat.



Unghiul conului de vedere este vizibil în câmpul model, iar dacãdirecþia vederii este orizontalã, atunci acest unghi va arãta exactunghiul de vedere. Dacã direcþia vederii nu este orizontalã, acestunghi are numai rol informativ (nefiind egal cu unghiul conului devedere).

Puteþi seta ºi numeric poziþia relativã a punctului de vedere ºi a obiectului prin completarea câmpurilor Distanþã ºi Azimut dinpartea dreaptã a ferestrei. Efectul valorilor setate poate fi urmãritgrafic în câmpul model. (În acest caz, poziþia obiectului este fixatã.)Înãlþimea punctului de vedere ºi a obiectului, unghiul conului devedere ºi rotirea camerei de luat vederi pot fi setate cu ajutorul urmãtoarelor câmpuri.

Posibilitãþi

1. Pentru o perspectivã cu un singur punct de fugã setaþi punctul de observare ºi obiectul la aceeaºi înãlþime. Setaþidirecþia de vedere paralel cu una din direcþiile de bazã ale proiectului.

2. Pentru perspectivã cu douã puncte de fugã setaþi punctul de observare ºi obiectul la aceeaºi înãlþime. Celelalte setãri pot aveaorice valoare.

3. Pentru perspectivã cu trei puncte de fugã setaþi punctul de observare ºi obiectul la înãlþimi diferite.

4. Pentru a obþine o perspectivã de sus setaþi cota punctului de observare deasupra obiectului, trageþi obiectul în locul dorit ºisetaþi distanþa la zero prin tragerea punctului de observare pânãcând câmpul valoric indicã 0. (Nu se poate introduce numeric valoarea 0).

5. Pentru previzualizarea rapidã a proiecþiilor alegeþi opþiunea demodelare Blocuri 3D descrisã mai jos.



Resetarea Punctului de vedere ºi obiectului

Dupã mãriri, deplasãri sau setãri numerice de distanþã punctul de ºiobiectul pot sã disparã din suprafaþa de previzualizare. Pentru a leregãsi apãsaþi Shift-clicare (punct de observare) ºi/sau Option-clicare/Alt-clicare (obiect). Ele se vor deplasa pe punctul de clicare.

Camere în perspectivã

Setãrile unei camere pot fi copiate în fereastra de dialog Setare perspectivã selectând o singurã camerã ºi deschizând fereastra Setareperspectivã. Setarea camerei nu se mai poate face aici.

Setarea direcþiei iluminãrii (soare)

Mijlocul câmpului model este legat de o linie întreruptã cu iconulsoarelui. Aceastã linie aratã direcþia iluminãrii în cazul modelãriicolor ºi în cazul fotografierii. Iconul soare poate fi rotit de jur-împrejur, dar nu poate fi adus mai aproape. Distanþa soarelui esteluatã ca fiind infinitã. Atât înãlþimea, cât ºi valoarea azimutului pot fisetate numeric în câmpurile inferioare setãrii punctului de vedere ºi alobiectului.

Soare...

Clicând asupra butonului Soare... se deschide fereastra de dialogSoare, care oferã un numãr de setãri a luminii solare pentrufotografiere.

Observaþie: Aceastã fereastrã de dialog poate fi deshisã ºi dinFereastra Setãri Camerã.



Parametrii luminii solare

Caracteristicile luminii pot fi setate în partea superioarã a ferestrei dedialog Soare.Dubla clicare pe cãsuþa culorii deschide fereastra de dialog Editãculoarea. Culoarea luminii direcþionate se poate seta cu valoare între0-100%.

- Puteþi decide cât din lumina direcþionatã este reprezentatã prinluminã ambientalã.

- Atât culoarea, cât ºi intensitatea luminii direcþionate pot afectalumina ambientalã în funcþie de procentajul specificat în câmpulContribuþie la Ambient (%).

Luminã ambientalã

Ca opusã luminii direcþionate, lumina ambientalã este nedirecþionatãºi poate substitui lumina reflectatã din ambientul real. Poate luminasuprafeþe altfel umbrite.Lumina ambientalã poate avea propria culoare ºi intensitate variabilãpentru obþinerea unor efecte speciale la fotografiere.

- Culoarea poate fi editatã în fereastra de dialog Editã Culoarea- Intensitatea poate fi setatã între 0-100%.

Ceaþã

Pentru aprofundarea caracterului realistic al imaginii acest efectatmosferic atenueazã lumina în funcþie de distanþa faþã de punctul devedere. Se poate seta culoarea ceþii prin dubla clicare pe cãsuþa caredeschide fereastra de dialog Editã Culoarea.Se pot seta 4 nivele de intensitate pentru efect.

Observaþie: Pentru aplicarea acestui efect asiguraþi-vã ca Ceaþasã fie activatã în fereastra de dialog Setãri Imagine Foto descrisãmai jos.

Aplicã

Clicaþi pe acest buton pentru testarea setãrilor de mai sus.



Seteazã Oraºul

Prin acest buton se poate specifica o localizare geograficã prin latitu-dine ºi longitudine sau prin specificarea unui oraº inclus în listã.

Adãugarea unei noi localitãþi

1) Înscrieþi urmãtoarele în cãsuþele de editare corespunzãtoare:- Numele localitãþii- Coordonatele exacte- Zona fusului orar.

2) Clicaþi butonul adaugãNoua localitate va apare în ordine alfabeticã

ªtergerea unei localitãþi

1) Selectaþi numele localitãþii din listã2) Apãsaþi butonul ªterge.

Setarea datei ºi orei

În fereastra de dialog Soare se poate specifica data ºi ora. Corecþia +1orã (Orar de varã) permite corectarea salvãrilor pentru lumina solarã.

Ca rezultat al acestor specificãri se poate obþine direcþia exactã a poziþiei soarelui, cu un icon ce indicã dacã este noapte sau zi.



Orientarea

Orientarea planului este definitã prin setarea direcþiei Nord în raportcu poziþia desenului pe ecran. Se poate trage acul compasului sau sepot introduce valori numerice în raport cu axul X al planºei.Dacã se defineºte poziþia soarelui prin definirea localitãþii cu data ºiora, setãrile vor fi calculate în raport cu orientarea, Estul fiind la 0,00grade.

Proiecþii axonometriceÎn fereastra de dialog Proiecþii axonometrice paleta tipurilor deproiecþie oferã o gamã largã a modurilor de proiecþie, iar cu ajutorulcâmpului model ºi setãrii punctului de vedere, rezultatul poate fiîmbunãtãþit.

Puteþi alege dintre 12 moduri de proiecþie, incluzând vederile axonometrice, laterale, de sus în jos, de jos în sus, respectivaxonometrii proprii.

Punct de vedere ºi Unghi Soare

Se poate seta direcþia vederii ºi poziþia soarelui cu controalele ºicãsuþele de editare din dreapta zonei de previzualizare. Ca ºi în cazulperspectivelor, distanþa soarelui de la obiect este consideratã infinitã,iar pentru axonometrii ºi distanþa punctului de vedere este infinitã.



Clicând simplu pe iconul Camerã sau Soare acestea se pot trage înpoziþia doritã. Efectul schimbãrilor este arãtat de rotirea casei dinzona de previzualizare ºi valorile din cãsuþele de editare.

- Pentru a deplasa camera sau soarele în paºi de 45° clicaþi o datãlângã direcþia doritã pe oricare din cercurile gri.

- Pentru a le deplasa în paºi de 5°, trageþi icoanele.- Pentru deplasãri la unghi oarecare introduceþi valorile dorite în

cãsuþele de editare.Direcþia camerei ºi a soarelui poate fi setatã grafic sau numeric, darunghiul de incidenþã al luminii solare poate fi setat doar numeric.

Setare de axonometrie proprie

Puteþi seta o axonometrie proprie prin setarea numericã a unghiuriorºi proporþiilor de scurtare ale axelor, dar puteþi face acest lucru ºi prinmodificarea corespunzãtoare a iconului cãsuþã în câmpul model.

Vederi pãstrate

Clicând asupra butonului Pre-Setãri... se deschide o nouã fereastrã dedialog, cu ajutorul cãreia puteþi stoca seturi de caracteristici, cu scopul de a le putea folosi mai târziu. Setãrile astfel pãstrate pot fifolosite ulterior ºi pentru creerea imaginilor în miºcare.

Animaþiile bazate pe vederi axonometrice nu sunt comparabile cu animaþiile din perspective, chiar dacã au fost create cu aceeaºicomandã. Folosind cadre intermediare, se va obþine o metamorfozãanimatã de la o proiecþie la alta.Butonul Adaugã Proiecþie Curentã plaseazã vederea curentã pe listã.Vederile de pe listã vor fi cadre-cheie în animaþie. Fiecare cadru poatefi denumit în fereastra de dialog care apare la apãsarea acestui buton.

Dacã nici o proiecþie nu este selectatã, va fi adãugatã proiecþia Nou.Dacã existã proiecþie selectatã, proiecþia Nou va fi Inseratã înainteaei.Butonul Seteazã la Proiecþia Curentã schimbã cadrul din listã cu celpe care l-aþi setat ca prioritar, în fereastra Pre-Setãri.



Butonul ªterge eliminã un cadru de pe listã.În partea Opþiuni pentru Animaþie din partea stânga-jos a ferestrei dedialog se poate seta numãrul de cadre intermediare care vor fi createde ArchiCAD prin interpolare între cadrele consecutiv definite.Butoanele Deschide ºi Închide controleazã dacã animaþia va fi saunu reluatã dupã ultimul cadru.Cadre de aºteptare are acelaºi efect ca ºi în descrierea UnelteiCamerã, Capitolul 4.

Selectare elemente de reprezentare...Sub efectul comenzii Selectare elemente de reprezentare..., în fereastra ce apare putem selecta tipurile de elemente apãrute în procesul modelãrii 3D, ºi care apar apoi în ferestrele Secþiune/Faþadã.Selectarea fãcutã în plan are prioritate faþã de setãrile din acestã fereastrã



Puteþi selecta numai jumãtate de plan, sau numai o descriere GDL.Aceastã metodã selectivã economiseºte timp la proiectele complexe acãror modelare dureazã mult.

Nivele modelateNivelele care vor fi modelate pot fi specificate în modul într-o ordinecontinuã, ca ºi prin opþiunea Toate Nivelele.

Tipuri de elementeTipurile de elemente care vor fi modelate pot fi determinate prin marcarea cãsuþelor din fereastrã. Dacã uºile ºi ferestrele nu sunt marcate, deschiderile vor fi interpretate ca gol în zidãrie.

Efect de selectareDacã se creeazã o suprafaþã de selectare cu Selectorul de suprafaþãînaintea modelãrii aceasta poate fi folositã pentru modelare directãsau inversã. La modelare inversã se pot exclude elementele interioarepentru a modela doar exteriorul. Marcajul poate afecta mai multenivele.Dacã este activatã cãsuþa Aranjeazã la selecþie, modelul va fi creatnumai pânã la limita selecþiei.

Setãri fereastrã 3D...La alegerea comenzii Setare fereastrã 3D va apare o fereastrã de dialog în care pot fi setate caracteristicile imaginii din fereastra 3D.

Setãrile posibile pot fi grupate conform urmãtoarelor:

- Metode pentru setarea caracteristicilor modelãrii cu linii ascunseºi colorate.

- Efecte, cu care pot fi setate haºurile vectoriale 3D ºi umbrirea vectorialã.

- Reprezentare, grup în care se pot seta mãrimea ferestrei 3D, fondul ferestrei 3D ºi grosimea de linie folositã la reprezentare.



Modul cu linii ascunsePuteþi seta dacã proiecþia cu linii ascunse sã fie efectuatã analitic saurapid. Metoda Exact creeazã vederi mai precise. Metoda Rapid esteutilã la proiecte complexe, când dorim sã verificãm proiectul pe ecran,iar metoda analitic ar dura mai mult.

Modul Coloratªi în modul Colorat putem alege între metodele Rapid ºi analitic.Caracteristicile importante ale celor douã metode sunt:Metoda analiticã:

- poligoane de suprafaþã exacte- imaginea poate fi mãritã independent de rezoluþie- haºuri vectoriale 3D ºi umbrirea vectorialã sunt utilizabile- poate fi salvatã în mai multe formate (ºi în format PlotMaker)- este plotabilã în orice dimensiuni prin ploterele rasteriale (HP

Design Jet de exemplu)Metoda rapidã:

- imagini bitmap- efectele nu sunt utilizabile, nu poate fi plotatã.

Mai puteþi seta, dacã doriþi sã vedeþi sau nu conturul elementului înmodul Colorat. Conturul va arãta muchiile elementelor modelate.

- Metoda Rapid dã rezultate rapide dar nu ascunde toate liniile- Metoda Analitic dã un rezultat perfect, dar utilizarea lui poate

dura ceva timp la proiectele mari.



Fineþe de acoperirePrin aceastã setare puteþi seta numãrul liniilor verticale prin carecreaþi modelul cu linii ascunse.Un numãr mai mare de linii dã o imagine mai realistã, dar dureazãmai mult prelucrarea datelor. Pentru o imagine rapidã dar clarãalegeþi valori între 3 ºi 10 în funcþie de mãrimea ecranului.

Haºuri vectoriale 3DEfectul este utilizabil numai la imaginile Linii ascunse-analitic ºiColor-analitic.

Dacã aþi selectat deja o haºurã 3D în fereastra de dialog Material-Expert pentru oricare din materialele folosite în Proiect,puteþi decide dacã aceasta va apare cu sau fãrã haºurã.

Mai vezi ...

Alegerea materialelor ºi haºurilor este discutatã în acest Capitol, laMeniul Opþiuni/Materiale.

Transparenþa în umbrireAcest control permite arãtarea elementelor cu definiþie de transparenþã a materialului ºi în vederi colorate, nu numai în imaginifotorealistice. Opþiunea nu este accesibilã în cazul imprimãrii pe oimprimantã Postscript.

Umbrire vectorialãÎn fereastra 3D puteþi activa funcþiunea de umbrire a ArchiCAD-ului,ºi puteþi decide dacã doriþi sã reprezentaþi ºi linia conturuluiumbrelor.



Observaþie: ArchiCAD-ul calculeazã umbrele pentru fiecare element în parte. În cazul opþiunii Fãrã contur, fiecare umbrã va fio entitate. În cazul opþiunii Cu Contur, umbrele se amestecã ºi vorcrea o singurã sau mai multe umbre mari.

ReprezentareAici puteþi seta dimensiunile verticale ºi orizontale în pixeli.Selectând caseta, puteþi modifica dimensiunile, pãstrând proporþiaoriginalã.

Observaþie: Puteþi racorda dimensiunea fotografierii la dimensiunea ferestrei 3D prin comanda Setãri fotografiere,Mãrime de imagine ºi fond.

Grosime liniiPuteþi seta dacã grosimea liniei cu care sunt desenate modelele sã fiede unul sau de doi pixeli.

FondPuteþi alege un fond simplu pentru imaginea 3D, sau acelaºi fond cacel setat la Setãri foto. Culorile ºi imaginile setate acolo vor apare cafondul modelului 3D.



Planuri de secþionare 3D...Comanda va deschide fereastra de dialog Planuri de secþionare 3D.Prin secþiuni 3D puteþi crea secþiuni uzuale sau speciale. Comanda nueste accesibilã dacã fereastra 3D este goalã sau nu a fost încã deschisã

Fereastra de dialog Secþionare 3D are opþiuni pentru controlul tuturor aspectelor procesului de secþionare. Acestea sunt descrise maijos.

Secþiuni 3DÎn fereastra de dialog Planuri de secþionare 3D..., se vãd trei proiecþiiortogonale importante ale clãdirii.Pentru acrea o secþiune, desenaþi o linie într-una din aceste vederi,linie care va deveni un plan de secþiune perpendicularã pe vedereaactualã. Dupã desenarea liniei va apara cursorul Ochi, pentru a alegedirecþia de privire al secþiunii.Desenând linia de secþiune, puteþi folosi echere sau setarea numericãca ºi la editarea planului. Dacã prima încercare nu reuºeºte, daþidublu clic asupra liniei cu cursorul Mercedes. Linia va dispare, ºiputeþi sã desenaþi una nouã. Dacã doriþi sã ºtergeþi toate planurile desecþiune, clicaþi pe butonul ªterge toate planurile.



Dacã planul ales corespunde, clicaþi OK pentru revenirea la modelul3D.

Accentuarea suprafeþelor ºi muchiilor SecþionateControalele Haºurã & Peniþã a Secþiunii permit accentuarea liniilor ºisuprafeþelor de secþionare 3D.Puteþi crea suprafeþele speciale de secþionare cu muchii diferit colorate, ca ºi suprafeþe cu definiþie de material la invidual alegere.Pentru a crea astfel de suprafeþe, clicaþi pe butonul [Custom] ºi alegeþiun material din meniul care apare.Dacã clicaþi Foloseºte Atributele elementului, suprafeþele secþionatevor avea aceleaºi materiale ºi culori ca ºi muchiile ºi suprafeþelenesecþionate.Suprafeþele de secþionare a elementelor de bibliotecã vor fi colorate caºi materialul setat pentru elementul de bibliotecã. Dacã elementul debibliotecã are descrieri interne de material, va fi preluat primul material din descriere.

Observaþie: Funcþiunea Planuri de Secþionare 3D nu aratãdiferitele straturi ale structurilor multistrat. Pentru a obþine secþi-uni care sã le arate, folosiþi unealta Secþiune/Faþadã.

Secþionãrile 3D pe care le definiþi sunt salvate cu proiectul ºi pot firefolosite la urmãtoarea deschidere a acestuia.



Secþionare 3DSecþionare 3D este un mod de reprezentare al ArchiCAD-ului. Dacãeste selectatã, secþiunile selectate în fereastra Planuri de secþionare3D se efectuazã pentru fiecare reconstruire a modelului. Pentru activarea Secþionãrii 3D, acest punct din meniu trebuie selectat.

Odatã ce modelul secþionat a fost creat, acesta poate fi salvat într-ovarietate de fiºiere pentru prelucrare (a se vedea comenzile meniuluiFiºier în acest Capitol).

BlocLa alegerea modului Bloc, în fereastra 3D va apare numai volumul elementelor, fãrã goluri ºi deschideri. Culoarea peniþei va fi cea asociatã elementului.Acesta este cel mai rapid mod de afiºare. Poate fi folosit doar informativ în privinþa volumelor create, dar este un mod rapid de averifica dacã punctul de vedere a fost bine ales.

Observaþie: Se pot defini diferite Blocuri în Descrierea GDL 3Dprin comanda BODY. A se vedea manualul GDL

Linii Elementele apar reprezentate prin liniile muchiilor, culoarea de peniþãva fi cea prim setatã pentru elementele în parte. Acest mod dereprezentare aratã mult mai multe detalii ca modul Bloc.



Linii ascunseDã o imagine asemãnãtoare modului Linii, dar muchiile din spateleelementelor nu vor fi aparente. ªi aici, culoarea peniþei corespundeculorii peniþei elementului.Acest mod este cel mai bun pentru interpretare uºoarã dacã nu doriþio vedere cu umbre. Este deasemeni adaptat la imprimãri.Pe plotter cu peniþe, acest mod dã cele mai bune rezultate în special cuanaliticã. Aceste vederi se pot salva în diferite formate de fiºier 2D sau3D.

ColoratLa alegerea modului Colorat, fiecare suprafaþã vizibilã a modelului 3Dva fi coloratã conform culorii setate în fereastra de dialog Setare punctde vedere.Culoarea suprafeþelor va fi datã de culoarea materialului setat pentruelement, ºi va fi independentã de culoarea luminii, setate în fereastrade dialog Soare.Dacã în fereastra de dialog Setare fereastrã 3D opþiunea Cu contureste activã, atunci linia conturului (muchiilor) va fi desenatã cu peniþaelementului.Modul colorat este util pentru:

- Reprezentare rapidã pe ecran- Control uºor al culorilor de suprafeþe- În orice reprezentare unde nu e nevoie de calitate fotorealisticã.

Acelaºi obiect sub formã de bloc, linii, linii ascunse ºi în mod colorat.



Setãri fotografiereMeniul Setare fotografie conþine patru comenzi.Aceste comenzi deschid ferestre de setare a fotografierii.

Observaþie: Viteza fotografierii este determinatã practic de dimensiunile imaginii; complexitatea modelului va influenþa vitezade execuþie numai în modul Colorat.

EfecteLa alegerea Efecte va apare fereastra de dialog:

La partea superioarã a ferestrei de dialog se poate alege un mecanismde randare



Metodã

Metoda aleasã va decide gradul de precizie a algoritmilor calcululuiimaginii.Alegând Cel mai bun programul va calcula relaþiile de iluminare pentru fiecare punct al ecranului.În metodele cu precizie mai micã calculeazã pentru fiecare al doilea,treilea punct al ecranului ºi aºa mai departe. Efectul alegerii procedurilor este evident în cazul suprafeþelor curbe.

Folosirea mai multor surse de liminã poate necesita setarea Cel maibun.Butonul Randare planã aproximeazã suprafeþele prin planuri.Efecte speciale ca Tranparenþã, suprafeþe fine sunt încã în accesibile.Opþiunea Randare planã este mai rapidã decât toate celelalte, dar mailentã decât modul Colorat din Fereastra 3D originalã.

Acoperire

Calitatea contururilor fotografiilor poate fi setatã prin alegerea potrivitã a Acoperirii. Fragmentarea contururilor scade cum avansãmde la Nu existã pânã la Cel mai bun.Alegerea Cel mai bun este bine sã se rezerve pentru, imaginea finalã, timpul prelucrãrii majorându-se cu creºterea calitãþii.Urmãtoarele cãsuþe de control permit activarea unei serii de efecte,din care unele sunt inþial setate în fereastra de dialogOpþiuni/Materiale.

Strãlucire

Selectând aceastã cãsuþã de selecþie, programul va lua în considerarecaracteristicile de oglindire setate anterior în meniulOpþiuni/Materiale, pentru creearea efectului de strãlucire la calcularea fotografierii.

Ceaþã

Aceastã casetã trebuie selectatã dacã doriþi ca setãrile culoare-ceaþã ºigradul ceþii ale comenzii Setare punct de vedere sã fie valabile lafotografiere.Când s-a ales modul Randare planã setãrile pentru ceaþã sunt ignorate.



Emitere

Activaþi aceastã cãsuþã pentru ca caracteristica de emitere setatã înfereastra de dialog Opþiuni/Materiale sã fie vizibilã ºi la fotografiere.Când s-a ales modul Randare planã setãrile pentru emitere sunt ignorate.

Transparenþã

Prin aceastã opþiune puteþi seta dacã programul sã ia în consideraretransparenþa materialului ºi la fotografiere.Când s-a ales modul Randare planã, setãrile pentru transparenþã sunt ignorate.

Suprafeþe uniforme

Suprafeþele curbate, aproximate cu planuri, devin mai realistice selectând acest efect.Când s-a ales modul Randare planã setãrile pentru suprafeþe uniforme sunt ignorate.

Atenuare lãmpi

Dacã acest efect nu este selectat, atunci datele de reducere în funcþiede unghi ºi distanþã setate în descrierile GDL, vor fi preluate cu valoarea zero. Aceasta produce o limitã de contrast între suprafeþeleluminoase sau închise.Lãmpile trebuiesc activate în cãsuþele de control Surse de luminã dacãdoriþi atenuarea luminii lor.

Texturi

Cãsuþa selectatã va face sã aparã pe suprafeþele corespunzãtoare ºiimaginile bitmap din descrierea GDL a elementelor de bibliotecã.



Ceaþã activatã Ceaþã dezactivatã

Surse de luminã

Aici pot fi setate sursele de luminã în cazul fotografierii. (Soare,Lãmpi, sau amândouã). Cel puþin una din ele trebuie selectatã.Alegerea lãmpii are efect dacã existã în proiect elemente de tip Lampã.Ele trebuie aprinse într-o fereastrã de dialog corespunzãtoare.

Umbrire

Aici puteþi seta sursele de luminã care vor genera umbre. Dacã rezultatul este incorect (de exemplu elemente mici nu dau umbre),atunci activaþi butonul Exactitate mare.

Opþiuni...

Butonul Opþiuni este accesibil numai dacã în fereastra de dialogEfecte Randare fotorealisticã s-a ales mecanismul de randareArchiCAD. Prin clicare se deschide o nouã fereastrã de dialog unde sepoate alege dintre douã opþiuni.

Dacã s-a marcat cãsuþa Foloseºte tranparenþa în calculele de umbrire,ArchiCAD va crea umbre diferite pentru materiale cu tranparenþãdiferitã. Culoarea materialului transparent va afecta culoareaumbrelor. Acest lucru este valabil ºi pentru materiale cu Canal Alfa,unde canalul alfa este folosit pentru definirea transparenþei materialului. Dacã s-a marcat Acoperire 100%, se va obþine un rezultat mult mai bun, dar generat mult mai încet.

Dimensiuni imagine ºi fondÎn aceastã fereastrã pot fi setate caracteristicile fondului modelului 3Dfotografiate.

Culori

Dacã butonul Culori este selectatã atunci butoanele CuloareaCerului ºi Culoarea Pãmântului dau posibilitatea setãrii culoriicerului ºi a pãmântului, în fereastra Setare culoare. În cursul procesului fotografierii, ArchiCAD-ul va racorda linia orizontului fondului la linia orizontului imaginii în mod automat.

În proiecþii paralele, dacã baza elementelor este vizibilã, se foloseºteculoarea cerului.



Dacã nu, se foloseºte culoarea terenului.Dacã aveþi nevoie pur ºi simplu de un fond monocrom, clicaþi iconullanþ în fereastra de previzualizare ºi setaþi culoarea cerului sauterenului.

Imagine

Existã posibilitatea inserþiei unor imagini bitmap ca fond al modeluluifotografiat.



Puteþi obþine o reprezentare spectaculoasã prin aºezarea modelului înfaþa unui fond fotografiat existent. Selectaþi butonul Imagine bitmapºi cãutaþi imaginea fond corespunzãtoare.Dacã doriþi altã imagine pentru fond, clicaþi Deschide imagine ºialegeþi imaginea doritã. Modelul va fi suprapus imaginii de fondmascând-o dacã este necesar în felul arãtat mai jos.

Observaþie: Imaginea de fond poate fi salvatã odatã cu proiectul lasalvãri de arhivã.Imaginea de fond este aranjatã la fereastra de previzualizare undese poate rescala.

Aratã Imaginea sau Poza

Dacã butonul radio este setat la o Imagine, fereastra de previzualizareva arãta toatã imaginea deschisã, iar un cadru îngroºat reprezintãimaginea fotorealisticã pe care doriþi sã o suprapuneþi. Cadrul poate fitras la locul potrivit.Dacã cadrul gros nu e vizibil, înseamnã cã este prea mare. Clicaþi înimagine ºi veþi vedea întreg cadrul. În acest caz trebuie sã schimbaþisau gradul de mãrire, sau valorile de dimensiune ale imaginii. În cazideal cadrul este mai mic decât imaginea de fond, astfel încât sã puteþialege detaliul potrivit.Dacã butonul radio este setat pe Pozã în fereastra de previzualizare,veþi vedea doar partea încadratã a fondului. Se poate selecta altã partea imaginii de fond prin clicare pe fereastra de previzualizare ºitrãgând cadrul.

Foloseºte Canal Alfa

Aceastã cãsuþã de control permite folosirea informaþiilor de Canal Alfaale imaginii de fond deschise. Culoarea albã a Canalului Alfa va faceca Imaginea de fond sã fie dominantã, iar culoarea neagrã va asiguradominanþa Pozei.



Mai vezi ...

Partea Opþiuni/Materiale/Texturi din acest capitol conþine informaþiimai detaliate despre Canalul Alfa.

Dimensiuni imagine

Dimensiunea fotografiei poate fi setatã numeric, sau poate fi racordatãla dimensiunea actualei ferestre 3D clicând pe butonul Ca fereastra3D. Proporþia înãlþime/lãþime a fotografiei va apare în câmpul deprezentare.

Pãstreazã proporþiile

Dacã marcaþi aceastã cãsuþã de control, raportul pe lãþime ºi înãlþimea imagini obþinute se va pãstra. Dacã schimbaþi una din valori,cealaltã se schimbã în concordanþã

Mãreºte la fereastra 3D

Cu acest buton imaginile fotorealistice vor avea aceleaºi dimensiuni cafereastra 3D. Dacã proporþiile sunt diferite, se obþin fâºii din culoareade fond pe laturile incomplete.

Luminozitate ºi imagine parþialãPuteþi seta intensitatea corespunzãtoare prin bara de reglare Închis-Deschis.



Luminozitate imaginii

Folosiþi butonul pentru reglare de la luminos la întunecat.

Corecþia supraexponãrii

Pentru Corecþia supraexponãrii aveþi trei posibilitãþi. - ArchiCAD-ul va întuneca toate suprafeþele faþã de valoarea calculatã ºi valoarea cea mai luminoasã va fi cea albã. Astfelpãstrãm contrastul între pãrþile întunecate ºi deschise ale imaginii, dar detaliile pãrþilor întunecate pot sã disparã.

- Programul va întuneca numai suprafeþele cu supraexpunere.Astfel pãrþile întunecate nu vor fi prea întunecate, dar pãrþileluminoase îºi vor pierde din contrast.

- Suprafeþele supraexpuse vor fi colorate de o culoare precizatã, curol informativ.

Aplicã setãrile la cea mai recentã Pozã

Când clicaþi pe butonul Aplicã, ArchiCAD va crea o nouã Pozã din ultima Imagine fotorealisticã folosind corecþiile setate în fereastra dedialog. Crearea acestei imagini va lua mai puþin timp.

Detaliu imagine

Prin setãrile respective puteþi alege un detaliu al imaginii 3D, caobiect al fotografierii. Aceasta este util în cazul când nu vreþi sãpierdeþi timpul cu calcularea întregii imagini.Metoda poate fi utilã pentru compararea condiþiilor diferite de iluminare sau materiale în cazul unei imagini date. Se mai poate folosipentru continuarea procesului de creere a unor imagini a cãror generare a fost înreruptã.Folosiþi aceastã metodã dacã aþi adus o modificare care afecteazã doarpartea nerandatã a întregii imagini.



MemorieÎn fereastra de dialog Memorie vã puteþi orienta privind mãrimeasuprafeþei de memorie. Clicând asupra butonului Estimeazã complexitatea, ArchiCAD-ul va estima suprafaþa necesarã fotografieice urmeazã a fi executatã.

FotografiazãPrin aceastã comandã se poate porni funcþiunea de fotografiereconform setãrilor de mai sus.Fotografia terminatã va apare într-o fereastrã nouã, în care însã ea numai poate fi editatã. Pe ecran pot sã aparã simultan mai multeFerestre de fotografiat. Se poate folosi Selectorul de suprafaþã pentru copierea unor pãrþi alePozei.

Important: Imaginile fotorealistice nu sunt salvate odatã cuproiectul. Dacã doriþi sã le pãstraþi, trebuie sã le salvaþi special.Închiderea unei ferestre de Imagine Fotorealisticã fãrã a o salvaînseamnã cã nu veþi putea sã o mai deschideþi.

Creeazã animaþie...Numele comenzii este în funcþie de tipul camerei de luat vederi setatîn fereastra Setãri camerã (Camerã, obiect QTVR, Scenã RealVR).



PlimbareDacã este setatã o camerã simplã , se va adãuga numelui comenzii ºinumele camerei. Comanda Plimbare... va crea o serie de imagini normale sau fotografii 3D. Puteþi derula animaþia imediat pe ecran sau puteþi salva imaginile înformatul dorit ºi puteþi sã le vizionaþi mai târziu prin procedeulPlayBack al ArchiCAD. Acest procedeu permite vizionarea fãrã a aveaArchiCAD instalat pe calculator.

Pentru a derula comanda Creeazã Plimbare trebuie sã aveþi cel puþino Proiecþie paralelã presetatã sau un traseu de animaþie cu cel puþindouã camere.Cele douã pãrþi ale ferestrei de dialog care apare permit setareasurseiºi rezultatelor Plimbãrii.

Sursã

Puteþi alege ca sursa de pornire sã fie ori vederile 3D ale proiectului,setate cu fereastra Setare punct de vedere, respectiv prin alegereamodului în meniul Imagine, ori puteþi crea imagini fotorealisticeprintr-o Plimbare.Prin marcarea cãsuþei Reconstruieºte modelul pentru fiecare cadru sepot crea efecte adiþionale de animaþie, cu condiþia ca elementele de bibliotecã folosite sã aibe alt mod de apariþie în fiecare cadru.Atingerea acestui scop se poate învãþa prin folosirea Variabilei GlobaleGDL (a se vedea în Manualul GDL).În partea de jos a laturii referitoare la Sursã puteþi decide dacã doriþisã folosiþi numai cadrele din setul de proiecþii ales, sau dacã doriþi ºicadre intermediare, sau dacã Plimbarea va conþine numai o parte dincadrele setului.



Rezultat

În aceastã parte a ferestrei puteþi seta formatul ºi adâncimea de culoriale imaginilor de salvat, formatele de exportare posibile.Formatele includ:

- Serie de imagini PICT (MacIntosh) sau BMP (Windows)- Fiºiere PICS (MacIntosh) sau BMS (Windows)- Scrapbook (numai MacIntosh)- Animaþie QT- Fiºiere Animaþie ProFLC ale Autodesk (numai Windows)- Fiºiere AVI (numai Windows)- Elemente 2D- Desene Plot Maker- desene top CAD (numai MacIntosh)

Comprimarea

Pe MacIntosh: Folosind una din metodele Quick Time compressionprin marcarea cãsuþei Comprimare Imagine va reduce extindereafiºierului de animaþie. Se recomandã Apple Animation. Comprimareaeste accesibilã numai dacã Quick Time este instalat pe computer.Primele patru formate suportã comprimarea imaginii. Definiþi modulîn care aceasta se va produce în fereastra de dialog care apare când clicaþi pe butonul Seteazã...

Specificaþi metoda de comprimare ºi culorile prin meniurile desfãºurabile din partea superioarã a ferestrei de dialog.

Imaginile comprimate se pot rescala în funcþie de setãrile fãcute în fereastra de dialog deschisã la clicarea pe Rescaleazã.Pentru Windows: Fiºierele FLC sunt comprimate automat.

Vizionare pe Ecran

Clicaþi pe butonul Aratã pentru procesarea ºi arãtarea imediatã aPlimbãrii. Animaþia rezultatã poate fi salvatã ulterior în modul descrismai sus.

Film, obiect QTVRDacã în paleta Setare Camerã este selectat obiectul QTVR, va apareCreeazã obiect QTVR.Extensiunile QTVR trebuie sã fie instalate în mod adecvat pentru aputea profita de aceastã opþiune.Alegerea comenzii va deschide o fereastrã de dialog unde se pot setacâteva opþiuni pentru a crea un obiect navigabil care va putea fi vizionat cu QTVR Player (Apple).Pentru o descriere detaliatã a opþiunilor Sursã ºi Rezultat a se vedeacomanda Creeazã Plimbare mai sus.



Observaþie: Apple ºi Graphisoft recomandã metoda de comprimare Cinepack.Clicând Salveazã... vi se va solicita sã denumiþi obiectul navigabil.Toate informaþiile 3D de care aveþi nevoie vor fi exportate în acestformat nou.Rezultatul poate fi vizionat lansând QTVR Player.

Scenã RealVRDacã în paleta Setare Camerã este selectat Scenã RealVR, va apareCreeazã Scenã RealVR.Trebuie sã dispuneþi de extensiile VR (QTVR sau RealVR) instalate înmod adecvat pentru a profita de aceastã opþiune.Alegerea comenzii va deschide o fereastrã de dialog unde se pot setacâteva opþiuni pentru a crea panorame sau imagini care se vor puteaviziona cu aplicaþiile adecvate.

Cu ajutorul Conului de vedere se poate defini unghiul camerei, în carese poate crea un factor de mãrire cu setare de bazã pentru vederea panoramicã. Acesta nu poate fi mai mare decât Conul deVedere.Pentru Crearea Scenelor panoramice VR existã trei opþiuni.Alegând Scenã permite salvarea tuturor panoramelor definite în Planîmpreunã cu fiºierul de control care conþine datele navigãrii.



Pentru vizionare este nevoie de deschiderea acestui fiºier.

Alegând Panorame permite salvarea panoramelor fãrã un fiºier decontrol. Fiecare panoramã poate fi vizionatã separat, dar nu este posibilã navigarea între ele.Alegând Imagini permite salvarea imaginilor statice din Panoramãcare se pot edita ulterior ca imagini bitmap. Aceste fiºiere nu se potviziona în QTVR player. Dupã editare trebuie sã folosiþi unelteleQTVR ale Apple pentru a crea manual un fiºier utilizabil în QTVRplayer.Fereastra de dialog conþine o serie de opþiuni. Se poate seta înãlþimeaºi lãþimea imaginii, cât ºi dimensiunile ferestrei în QTVR player (toateîn pixeli).Marcând cãsuþa Pãstreazã proporþiile asigurã ca imaginea sã nu fiedistorsionatã.

Studiul însoririiCu ajutorul comenzii Studiul însoririi puteþi crea asemenea comenziiPlimbare... o serie de imagini simple sau fotorealistice 3D conformparametrilor setaþi în ferestrele Setãri punct de vedere, � Fereastra3D � foto, respectiv în fereastra Studiul însoririi. Puteþi sã vizionaþianimaþia astfel creatã imediat sau puteþi salva imaginile în formate fiºier, ºi le puteþi derula ulterior prin programul Playback.Fereastra de dialog Studiul însoririi este asemãnãtoare ferestreiPlimbare, cu deosebirile prezentate mai jos.



Proiecþiile unui studiu de însorire sunt realizate de program conformproiecþiilor paralele respectiv vederii perspective date în fereastraSetãri punct de vedere. Datele geografice ale modelului ºi parametriisoarelui le puteþi seta în fereastra Setãri soare.

Seteazã dataSe poate defini o zi anume a anului pentru locul definit anterior înpartea stânga sus a ferestrei de dialog. Folosiþi meniul desfãºurabilpentru selectarea lunii ºi înscrieþi ziua în câmpul de editare, saufolosiþi sãgeata.Folosiþi butoanele radio din secþiunea de mijloc, partea stângã pentrua defini un studiu complet de la rãsãritul pânã la apusul soarelui sauspecificaþi o parte a zilei pentru Studiul de însorire.

Vizionarea pe ecran ºi Salvarea studiului de însorire.Clicaþi pe butonul Aratã pentru derularea pe ecran a Studiului.Clicaþi pe butonul Salveazã pentru a salva studiul în formatul de fiºierales.



Meniul CalculeComenzile meniului Calcule permit efectuarea diferitelor calcule. Liste complete de material, Tablorui de tâmplãrie, Note, etc.pot fi generate automat.

Mai vezi:

Structura datelor de proprietãþi ºi generalitãþi despre listare suntdetaliate în Capitolul 6.

Proprietãþi noiProprietãþile sunt definiþii logice create în ArchiCAD ca elemente debibliotecã denumite Obiecte de Proprietate.Obiectele de Proprietate sunt legate de elemente în douã feluri:automat prin corespondenþa criteriilor setate în fereastra de dialogCriteriu (mai jos) sau individual din ferestrele de dialog Setãri alediferitelor elemente prin clicare pe butonul Asociazã Proprietãþi ºiselectând un fiºier de Proprietãþi. Este posibilã ºi combinarea celordouã metode.

Alegând comanda Proprietãþi noi va deschide un Obiect deProprietate nou, gol pe care-l veþi putea edita.



Editã ProprietãþiAlegând aceastã comandã veþi avea posibilitatea sã selectaþi un Obiectde Proprietate existent ºi sã-l editaþi.Observaþie: Dacã alegeþi comanda în timp ce un element de con-strucþie este selectat, se vor deschide automat Obiectele de Proprietateasociate.

ParametriÎn aceastã secþiune a ferestrei de dialog se pot seta valori de bazã,tipuri ºi denumiri pentru variabilele care definesc atributeleElementelor de bibliotecã tip Proprietãþi. Aceºti parametri pot ajuta laverificarea definirii corecte a componenetelor.

Observaþii: Parametrii nu apar în listele de calcul. Se poate doarseta valoarea lor de bazã ca ºi pentru orice alt element de bibliotecãºi se pot utiliza în descrieri.

Mai vezi:

Parametri în secþiunea de definire a Elementelor de Bibliotecã,Capitolul 6.

Componente localeClicând pe butonul Nou se poate crea o linie nouã de componente,adicã ocomponentã care va fi aplicatã numai Elementului deBibliotecã în care a fost definitã.Se poate edita codul, denumirea ºi cantitatea componentei locale acãrei Cod a fost selectat din meniul desfãºurabil. Unitatea poate fideasemeni schimbatã prin meniul Unitãþi ºi prin înscrierea uneiexpresii în câmpul de editare Proporþional cu... Aceasta poate fi oriceexpresie GDL folosind variabile globale ºi locale. De exemplu, dacãdoriþi sã calculaþi numai suprafaþa unei pazii din lemn, înscrieþi "ROOF-EDGE-SUF".

Descrieri localeClicând pe butonul Nou se poate crea o nouã linie localã de descriere,adicã o descriere care va fi aplicatã numai elementului de bibliotecã încare a fost definit.Se poate edita codul ºi textul pentru descrierea localã al cãrui Cod afost selectat din meniul defãºurabil.Clicând pe butonul Text complet veþi obþine o descriere mai lungã aelementului sau structurii. Aceastã descriere poate include parametritehnici care sunt independenþi de cei presetaþi în ArchiCAD.



Componente ºi Descrieri legate de Date de bazã centrale.

Clicând pe cãsuþa Conecteazã la Bazã de date (atunci când butonulComponente sau Descriere este activ) permite corectarea uneiComponente sau Descriere localã la o Bazã de date centralã, cucondiþia ca sã existe aceastã posibilitate.Legãtura de referinþã poate fi înlocuitã cu alta din aceeaºi Bazã dedate clicând butonul Seteazã.

CriteriaComanda deschide o fereastrã care permite criteriile de listare.Criteria poate fi o combinaþie a urmãtorilor parametri: Tip Element,Culoare de Peniþã, Culoare Haºurã, Tip Haºurã, Strat, Tip Linie, pânãla trei tipuri de Materiale, Nume, ID ºi Proprietãþi.Criteriile existente apar într-o listã în partea inferioarã a ferestrei. Unsingur criteriu poate fi selectat deodatã ºi poate fi editat în moduldescris mai jos.

Fiecare criteriu poate fi asociat unui Obiect de Proprietate.Elementele care îndeplinesc unul din criterii vor fi listate folosind proprietãþile Obiectului de Proprietate potrivit.Valorile parametrilor folosiþi cu o condiþie pentru un criteriu dat aparîn listã, iar cele care vor fi ignorate sunt marcate "-".



Valorile condiþionate pot fi setate în douã câmpuri alternative înpartea superioarã a ferestrei, între care se poate naviga prin butoaneleradio din partea de sus a ferestrei.Clicând pe butonul din stânga aveþi acces la opþiunile TipulElementului, Culoarea peniþei, Peniþa Haºurii, Tipul Haºurii, Strat,Tipul liniei. Toate acestea pot fi setate.

Clicând pe butonul din dreapta se activeazã al doilea set de opþiunicuprinzând Materialele pentru cele trei suprafeþe, denumire (pentruelemente de bibliotecã) ºi Nr. ID.

Asociazã proprietãþi

Pentru a asocia proprietãþi unui criteriu, selectaþi-l din listã ºi clicaþipe butonul Asociazã Proprietãþi. Apare o fereastrã de dialog, carepoate fi activatã ºi din fereastra de dialog Setãri a elementelor.



În aceastã fereastrã de dialog veþi putea selecta un Obiect deProprietãþi din Bibliotecile Active. Componentele sau descrierileElementului de Bibliotecã tip proprietãþi sunt afiºate pentru a uºuraselectarea.Când vã întoarceþi la fereastra de dialog Criteria, numele Obiectuluiselectat va apare în rândul criteriului selectat.

Important: dacã clicaþi în fereastra de dialog, ArchiCAD vasuprascrie fiºierul existent listcrit.txt sau va crea unul nou dacãnu existã încã nici unul.

ComponenteBazele de date de referinþã ale Elementelor de bibliotecã tipProprietãþi pot fi editate cu aceastã comandã. Datele sunt identificateprin Cod ºi Cod-cheie.Alegerea acestei comenzi deschide baza de date a componetelor (compdata.txt) cu editorul ei.

Clicaþi pe butonul Nou pentru a insera o nouã componentã în lista desub cheia curentã.

Observaþie: Componentele noi pot fi create doar dacã existã unfiºier Bazã de date - Cheie (listkey.txt) accesibil într-una din bibliotecile active.

- Dacã butonul radio Cheie este dezactivatã, meniul desfãºurabilCheie funcþioneazã ca filtru pentru conþinutul listei, adicã veþiputea seta cheia curentã. Vor apare numai componentele ceaparþin acestei Chei.

- Dacã butonul este activat, în afara funcþiunii de filtru meniulCheie devine activ permiþând schimbarea cheii pentru componenta selectatã.



Se poate edita Codul, Denumirea ºi Cantitatea în câmpul de text situat deasupra. Aceºti parametri pot fi editaþi doar atunci cândbutonul radio corespunzãtor este activ. Unitãþile ºi referinþele pot fialese din meniul desfãºurabil.

Observaþie: Referinþa funcþioneazã ca setare de bazã pentru calculele de antitãþi ºi poate fi descris în câmpul Proporþional dacãla o componentã se fac referiri dintr-un Obiect-Proprietate.Pentru eliminarea unei componente existente, alegeþi numele ºi cli-caþi pe butonul ªterge.

Important: Dacã clicaþi OK, ArchiCAD va rescrie fiºierul existent compdata.txt în Bibliotecã.

DescrieriBazele de date de referinþã pot fi editate folosind aceastã comandã.Datele sunt identificate dupã Cod Cheie ºi Cod.Alegând aceastã comandã se deschide o bazã de date de descrieri:(descdata.txt).

Clicaþi pe butonul Nou pentru a insera o descriere nouã în lista dedescrieri de sub cheia curentã.

Observaþie: Se pot crea descrieri noi numai dacã existã un fiºierlistkey.txt accesibil într-una din Bibliotecile active.

- Dacã butonul radio Cheie este dezactivat, meniul desfãºurabillucreazã ca un filtru pentru conþinutul listei, însemnând cã veþiavea posibilitatea setãrii Cheii curente. Vor apare numaidescrierile aparþinând acestei Chei.

- Dacã butonul Cheie este activ, în afara funcþiunii de filtru meniul Cheie devine activ, permiþând schimbarea Cheii pentrudescrierea selectatã.



Se poate edita Codul ºi Textul scurt în câmpul de text de deasupra.Aceºti parametri pot fi editaþi doar dacã butonul corespunzãtor esteactiv.Clicând pe butonul Text complet se deschide Editorul Text Complet,unde puteþi înscrie descrierea elementului sau structurii, inclusivdetalii tehnice ca instrucþiuni de asamblare sau de securitate.

Observaþie: Textul Scurt este întotdeauna primul rând al TextuluiComplet ºi poate fi editat fãrã deschiderea Editorului TextComplet.Pentru eliminarea unei descrieri existente selectaþi-o ºi apãsaþiDelete.

Important: Dacã clicaþi OK, ArchiCAD va rescrie fiºierul existent descdata.txt.

CheiCheile sunt categorii care ajutã la gruparea logicã a componentelor ºidescrierilor. Alegând comanda Chei se deschide baza de date Chei(listkey.txt), în care se poate edita codul ºi numele Cheii selectate.

Clicând pe butonul Nou veþi crea o cheie nouã pe listã, în timp cebutonul Delete ºterge cheia selectatã.

Important: Dacã clicaþi OK, ArchiCAD va rescrie fiºierul existent listkey.txt.



UnitãþiAceastã comandã deschide baza de date Unitãþi, unde puteþi setaunitãþile de mãsurã de referinþã. Toate unitãþile trebuie sã aibe unCod unic din raþiuni de identificare.

Pentru definirea unei noi unitãþi, clicaþi pe butonul Nou. Opþiunilesunt urmãtoarele:

- Cod: acest buton face posibilã editarea unitãþii.

- Unitate: dacã acest buton este activ, puteþi defini orice numepentru unitate. Pe partea dreaptã a ferestrei de dialog, butonulConversie este activat, permiþând operaþia de conversie.

- Opþiuni: dacã acest buton este activ, cinci noi opþiuni permitalegerea modului de prezentare a unitãþii. Opþiunile active suntmarcate "+", iar cele inactive "-".





- Cifre: acest buton permite setarea numãrului de cifre ºi zecimaleafiºate la folosirea unitãþii selectate.

Reguli comune pentru Baze de date.Identificare

Bazele de date pentru Chei ºi Unitãþi sunt singulare. Datele sunt identificate prin coduri, de aceea codurile trebuie sã fie unice.Bazele de date pentru Componente ºi Descrieri sunt grupate sub Chei.Identificatorul datei este Cheia ºi Codul. Aceasta înseamnã cã sub oCheie codurile trebuie sã fie unice, dar acelaºi Cod poate exista subdiferite Chei în acelaºi timp.

Manipularea Erorilor

O datã este invalidã dacã nu are cod sau identificatorul nu este unic.La editarea unei date validitatea este controlatã în mod continuu.Dacã se detecteazã o datã invalidã, programul emite un semnal sonorºi textul se modificã în Italic.

În acest caz este nevoie de fixarea Codului înaintea clicãrii pe alt control decât câmpul de editare al Codului, altfel data invalidã va fiimediat ºtearsã. Odatã ce Codul a fost fixat ºi data devine valabilã,textul redevine drept.

În baza de date Criteriu o datã este consideratã invalidã dacã toatecondiþiile sunt dezactivate sau se gãsesc date identice.Datele invalide nu sunt marcate atunci când se deschide o Bazã dedate cu Editor.Clicând OK programul va cãuta datele invalide ºi veþi fi avertizat cãacestea nu vor fi salvate.

Observaþie: Datele de componente ºi descrieri cu Cheia lipsã nuvor fi considerate invalide, ceea ce înseamnã cã ele pot fi salvate.

Datele noi trebuiesc create sub Chei existente. De aceea butonul Nouapare Gri atunci când s-a ales Cheie lipsã.

Setãri ListãDin proiectul Dvs se pot realiza calcule detaliate bazate pe proprietãþile pereþilor, planºeelor ºi altor elemente folosite. ComandaSetãri Listã este folositã pentru definirea elementelor, componentelorsau zonelor care vor fi luate în calcul, ca ºi complexitatea ºi formatullistei.Comanda deschide urmãtoarea fereastrã de dialog:

În meniul desfãºurabil Listã... se poate alege tipul de listã (Elemente,Componente sau Zone).



Conþinutul ferestrei se va schimba în funcþie de alegerea fãcutã.Listele pot fi stocate sub diferite denumiri ºi numai denumirileseturilor aparþinând tipului ales vor apare în meniul desfãºurabil Setlistã.Seturile de listã pot fi duplicate, redenumite sau ºterse prin clicare pebutoanele potrivite. Numai lista al cãrui nume apare în meniu poate fieditatã.

Patru butoane radio de sub controalele principale permit finisarea listelor în funcþie de Filtre, Complexitate la alegere. Formate într-ogamã variatã ºi, în cazul zonelor, opþiuni pentru construcþie Relativã.

Conþinutul ferestrei de dialog se schimbã în funcþie de tipul Listeialese ºi butonului selectat pentru opþiuni de setare.

Important: Clicând OK în fereastra de dialog Setãri Listã vor firescrise toate listele schimbate care sunt stocate în fiºierulPreferinþe al Proiectului ºi în fiºierul listset.txt din Bibliotecã.Aceasta permite folosirea aceloraºi setãri la proiecte diferite.

- La lansarea ArchiCAD fãrã a deschide un proiect, seturile de listãsunt încãrcate din fiºierele Preferinþe.

- La deschiderea unui Proiect se vor încãrca seturile de liste dinproiect (listset.txt nu va fi încãrcat din bibliotecile proiectului).

- La alegerea comenzii Fiºier/Biblioteci active primul fiºier listset.txt gãsit în bibliotecile selectate va fi încãrcat.

Liste de ElementePrima opþiune pentru tipul de listã este Lista de Elemente. Aceastafurnizeazã informaþii despre elementele de construcþie selectate pentru a fi incluse.

Filtre

Filtrele determinã care elemente sã fie listate. Lista poate fi finisatãprin cãsuþe de marcaj pentru a include sau exclude elemente dupãanumite criterii.



În secþiunea Tipuri de elemente a ferestrei de dialog activarea unuibuton reprezentând un tip de element de construcþie se adaugã laraport, în timp ce dezactivarea butonului duce la eliminarea tipului deelement din calcule.

Clicând butonul Proprietãþi se deschide o fereastrã de dialog în careputeþi alege Obiectul de Proprietate dorit din bibliotecile active.Numai elementele care sunt asociate Obiectului de Proprietate (dupãcriterii sau direct în fereastra de Setãri a elementului) vor fi listate.Puteþi decide sã includeþi toate Proprietãþile prin activarea cãsuþeiToate.

Se poate exclude din listare orice element care nu este etichetat sau nuare numãr ID prin activarea cãsuþei corespunzãtoare.

Opþiunea Deschiderea minimã care va fi scãzutã din perete determinã dimensiunile minime la care golul este scãzut din volumulpereþilor. Limita se poate determina într-o cãsuþã editabilã.

La partea inferioarã a ferestrei de dialog listele de Straturi ºi Nivelepermit includerea sau excluderea din Lista de Elemente tuturor elementelor elemente situate pe straturi sau nivele date.



ComplexitateControalele din aceastã parte a ferestrei de dialog determinã canti-tatea de informaþii care va fi inclusã în raport pentru fiecare element.

Caracteristicile individuale ale fiecãrui element sunt adãugate laraport pentru detaliere sau eliminate pentru scurtare.Pe partea stângã se pot controla proprietãþile elementelor, iar pepartea dreaptã se pot selecta parametrii.În lista Chei se poate selecta Cheia pentru filtrarea componentelor ºidescrierilor pentru listare. Prin activarea cãsuþei Toate, toate proprietãþile de sub toate Cheile vor fi incluse.Sub chei un grup de butoane ajutã la definirea unor combinaþii decomponente ºi descrieri. Clicând pe butonul Selectare se deschide onouã fereastrã de dialog pentru selectarea Componentelor ºiDescrierilor pentru a fi listate direct din aceste baze de date.



Observaþie: Numai Componentele ºi Descrierile de sub Cheile selectate sunt accesibile aici.

În lista Parametrii Globali ai Elementelor se poate alege oricare dinparametrii comenzii ai tuturor tipurilor: suprafaþã, volum, înãlþime,grosime, ID, etc. ªi aici se pot selecta mai multe elemente, sau se poatemarca cãsuþa Toate pentru a include toþi parametrii în raport.

În partea stângã jos alþi parametri pot fi aleºi pentru listare.Alternativ se poate seta o selecþie de parametri pentru listare în fereastra de dialog Alege Elemente de Bibliotecã clicând pe butonul Cala elemente de bibliotecã.

Format

Clicând pe butonul Format se adaugã controale la fereastra SetareListã pentru setarea ordinii logice de proprietãþi ºi parametri înfuncþie de Filtrele ºi Opþiunile de Complexitate alese. Aici se poatedefini forma generalã a raportului.

Sunt oferite douã opþiuni: se poate crea o listã simplã de date activândSimplu sau se poate selecta un model predefinit prin activarea butonului Formatat.

Dacã aþi optat pentru Formatat, clicaþi pe butonul Model pentru aalege fiºierul Model din Bibliotecã.



- Activând cãsuþa Antet veþi crea un antet în partea de sus a raportului.

- Opþiunea Fiecare element în rând separat creeazã un rândseparat chiar ºi pentru elemente identice, iar Adaugã ºiGrupeazã Elementele identice.

- Opþiunea listeazã toþi parametrii componentelor ca Chei, Coduri,etc. Alegând Numai cantitãþile va afiºa cantitãþile fãrã unitãþi.

- [Unfold descriptors VS. Numai primul rând] determinã dacãtoþi parametrii - inclusiv Chei, Coduri ºi Textul Întreg - vor fi listaþi, sau numai Textul Scurt, adicã primul rând al TextuluiÎntreg va apare în Calcule.

Lista componentelorA doua opþiune în meniul Listã este Lista componentelor. Aceastã listãfurnizeazã informaþii despre componentele elementelor de construcþiiselectate anterior pentru a fi incluse.

Filtre

În lista Chei se pot selecta Cheile pentru filtrarea componentelor ºidescrierilor spre listare. Activând cãsuþa Toate, toate componentele ºidescrierile de sub orice chei vor fi listate.Celelalte opþiuni sunt identice cu cele pentru Listele de Elemente.

Complexitate

Parametrii ºi Proprietãþile Globale ale elementelor pot fi selectate înmodul descris anterior pentru Listele de Elemente.



Butoanele Componente Opþionale determinã care pãrþi ale componentelor vor fi listate (numerele ºi cantitatea apar întotdeauna).Butoanele Descrieri Opþionale determinã care pãrþi ale descrierilorvor fi listate (Textul scurt este întotdeauna prezent).

Format

Sunt accesibile aceleaºi opþiuni ca pentru Listele de Elemente, cu câteva diferenþe.Listele simple nu conþin opþiunile Unfold Components ºi UnfoldDescriptori) deoarece elementele listate sunt ele însele Componenteºi Descrieri.În lista parametrilor de dedesubt parametrii globali ºi pãrþile selectateale Componentelor ºi Descrierilor vor apare în funcþie de selecþia efectuatã în pagina Complexitate.

Liste de zoneFiltre

În aceastã fereastrã existã controale specifice pentru zone.

Se pot folosi toate categoriile de zone din Proiect prin marcarea cãsuþeiToate sau se pot selecta zonele prin clicare.Zonele pot fi filtrate ºi prin definirea condiþiilor pentru Nr. Zonei înmeniul desfãºurabil ºi câmpul de text.Cãsuþa de marcaj Omite Zonele fãrã Nr. de Zonã permite omitereaZonelor fãrã numãr, iar Cãsuþa Omite Zonele fãrã ID permite igno-rarea zonelor fãrã nr. ID.

ComplexitateControalele specifice Listelor de Zone sunt urmãtoarele:

- Lista Cheilor permite filtrarea componentelor ºi descrierilor pentrulistare.

- Cãsuþa Toate activã face ca toþi parametrii adiþionali ai Elementelor deBibliotecã tip Zonã aºezate sã aparã în listã.

- Butonul Ca în Elementul de bibliotecãpermite selectarea Elementelorde bibliotecã tip zonã din Bibliotecile active în Fereastra de dialog Alege



Elemente de bibliotecã. În acest caz numai parametrii adiþionali care suntidentici cu cei incluºi în Elementele de Bibliotecã selectate vor fi incluºi înlistã.

- Opþiunea Construcþie Relativã ajutã la selectarea elementelor ºi construcþiilor în relaþie cu Zona aleasã.

Construcþii relative.

Acest buton este accesibil numai pentru Liste de Zone.Definiþia de Zonã nu se restrânge la informaþii geometrice. Conþine ºi elementele de construcþie care sunt în relaþii cu Zona, în mod concret:pereþii de-a lungul perimetrului Zonei, ferestrele ºi uºile din aceºtipereþi, cât ºi obiectele din interiorul Zonei.În aceastã paginã se pot seta Cheile, componentele, descrierile, para-metrii adiþionali, parametrii globali de elemente ºi parametriitipurilor de elemente selectate ale construcþiilor relative alese dinalternativã Complexitate.

Format

În pagina Format a Listelor de Zone, proprietãþile zonei ºi parametriiConstrucþiei relative sunt reparaþi. Aceasta înseamnã cã parametriiZonei apar în prima parte iar parametrii Construcþiei relative înpartea a doua a listei.



Creeazã Listã de Elemente, Componente, Zone.Aceste comenzi creeazã liste bazate pe condiþiile setate în listele definite în fereastra de dialog Setãri Listã. Seturile de listã definiteapar într-un meniu ierarhic deschis de comanda corespunzãtoare.

- Dacã o listã a fost definitã în format Simplu, va apare într-o fereastrã tip text editabilã.

- Dacã o listã a fost definitã cu opþiunea Formatat folosind un fiºierModel, va apare într-o fereastrã de desen needitabilã.

Prima comandã în fiecare meniu ierarhic este De Bazã care genereazão listã simplã cu doar câþiva parametri.

Listarea Atributelor Dupã...Toate mecanismele [algoritmele] de listare din mapa AddOns aparîntr-un meniu ierarhic. Prin setare de bazã Mecanismul de listare ArchiCAD va fiactiv.Mecanismul ales din meniu va deschide propria fereastrã de dialog încare atributele de listare pot fi asociate elementelor din proiect.Aceastã fereastrã de dialog poate fi deschisã ºi din pagina alternativãAtribute de Listare din ferestrele de dialog Setãri prin butonulAsociazã Proprietãþi.Dacã vreun mecanism de listare are mai multe comenzi, acestea vorapare într-un meniu secundar.



Meniul AfiºareComenzile meniului Afiºare afecteazã vederea din fereastraArchiCAD.Primul set de comenzi permite reîmprospãtarea ºi curãþarea planului,ferestrei Secþiune/Faþadã sau 3D ºi separarea/reconectarea secþiuniisau faþadei de model.Urmãtorul set de comenzi oferã control complet asupra vederilor: elese pot mãri sau micºora, deplasa în fereastrã sau se poate realiza trecerea de la o vedere la alta.

Observaþie: cele mai multe din aceste comenzi sunt accesibile subformã de prescurtãri din bara de Afiºare în modul prezentat înCapitolul 1.

RedeseneazãDupã operaþiuni de transformare sau de ºtergere de multe ori rãmânurme pe ecran. Aceasta este o problemã de reprezentare tranzitorie.Acest lucru dispare dupã aplicarea comenzii Redeseneazã, care vacurãþa ecranul.



ReconstruieºteAvând activatã Intersecþii curate, dupã efectuarea unor intersecþii vorrãmâne urme. Comanda Reconstruieºte asigurã reconstruirea clarãchiar ºi în cele mai complexe cazuri.

Reconstruirea ferestrei 3DDacã Reconstruirea automatã nu a fost setatã la comandaOpþiuni/Setãri/Modelare 3D, atunci fereastra 3D nu va urmãri modificãrile planimetrice. La comanda Reconstruieºte, programul va înnoi vechiul model.Aceastã operaþiune poate dura mai mult timp în cazul proiectelormari.

Reconstruieºte modelulDacã lucraþi într-o secþiune model, comanda va fi Reconstruieºte modelul.Lucrând într-o fereastrã model, unele modificãri complexe (de exemplu modificarea unui element de bibliotecã) nu vor apare în modautomat în ferastrã. Pentru a avea imaginea exactã a modeluluifolosiþi comanda Reconstruieºte modelul.

Reconstruieºte desenulDacã lucraþi într-o secþiune care conþine numai elemente 2D, numelecomenzii se schimbã. La efectul comenzii, puteþi înnoi imaginea-ecran,dar noile modificãri efectuate în Fereastra desen nu vor apare în modautomat în fereastra secþiune. Pentru reprezentarea noilor modificãriutilizaþi comanda Reînnoire Secþiune/Faþadã.

Transformã Secþiune/FaþadãComanda este accesibilã numai dacã lucraþi într-o fereastrã secþiune/faþadã model. La desprinderea ferestrei secþiune/faþadã de tipmodel, elementele constructive ale secþiunii/faþadei se transformã înelemente de desen 2D. (Linii, arce, haºuri.)

Atenþie: Dupã aplicarea comenzii comanda Nu trebuie nu poatefi folositã.



Împrospãtare secþiune/faþadãDacã aþi desprins o secþiune/faþadã dinamicã din plan, numele comenzii Desprinde Secþiune/Faþadã se schimbã în împrospãtaresecþiune/faþadã. Comanda poate fi folositã numai în cazul secþiunilor/faþadelor statice, de tip desen.Comanda va reconstrui fereastra fãrã a influenþa elementele adãugateprin uneltele corespunzãtoare în fereastra Secþiune/faþadã.

Reconstruieºte toate Modelele/Reîmprospãteazãtoate desenele.Cu aceastã comandã se pot reconstrui toate ferestrele Secþiune/Faþadãdeodatã.

MãreºteUn anumit detaliu al desenelor, planului sau a vederii 3D poate fimãrit în urmãtorii paºi.

1.) Alegeþi comanda Mãreºte.2.) Desenaþi un dreptunghi cu cursorul Mãrire în jurul detaliului de

mãrit. Puteþi desena dreptunghiul lângã oricare unealtã activã.Suprafaþa înconjuratã se mãreºte la dimensiunile suprafeþei de lucruArchiCAD.

Observaþie: Clicând asupra butonului Mãreºte al icoanelor Bareide control, efectuaþi aceeaºi comandã.

MicºoreazãComanda Micºoreazã are efectul contrar comenzii Mãreºte. Întreagasuprafaþã de lucru se va micºora în dreptunghiul selectat prin cursorulMicºorare.



Observaþie: Clicând asupra butonului Micºoreazã al icoanelor dinBara de control, efectuãm aceaºi comandã.

DeplaseazãPrin comanda Deplaseazã, întregul desen poate fi deplasat pe oplanºetã imaginarã, în mãsura ºi direcþia datã de Vectorul dedeplasare. Valoarea mãririi rãmâne neschimbatã.Pentru a deplasa desenul, daþi comanda Deplaseazã ºi desenaþi o liniecu cursorul Palmã. Întreaga suprafaþã de ecran se va deplasa culungimea ºi direcþia datã de linia desenatã.Puteþi folosi echere sau setarea numericã pentru a ajunge în pãrþi maiîndepãrtate al suprafeþei de lucru.

Observaþie: Utilizarea comenzii Deplaseazã poate fi fãcutã cuajutorul butoanelor Paralel/Perpendicular sau a Direcþiilor legatepentru o deplasare mai precisã.

Clicând asupra butonului Deplaseazã a icoanelor din Bara de control,efectuãm aceeaºi comandã.



Mãreºte la selecþieAceastã comandã alege vederea astfel încât pe ecran sã fie afiºate toate elementele selectate.

Aratã totulPrin comanda Aratã totul puteþi seta o scarã, în care toate elementeleproiectului aflate în straturi vizibile vor fi aparente.Aceasta este o bunã metodã de verificare dacã nu cumva aþi amplasatun element în vreun colþ îndepãrtat al planului printr-o metodã demultipicare sau printr-o setare numericã greºitã.

Dupã scarãComanda dupã scarã seteazã o valoare de mãrire la care elementelevor avea dimensiunile la scara setatã pentru desen.Aceastã funcþionare este efectiv utilizabilã în cazul monitoarelor mari,la care dimensiunile ecranului sunt comparabile cu cea a planºei dedesen.

Pe ecran întregComanda este utilizabilã numai în Windows. Ea va face sã disparãSetul uneltelor, mãreºte fereastra principalã ºi aratã numai o barã demeniu înaltã de un punct-ecran (pixel).Va apare o paletã plutitoare în colþul din stânga sus.Clicând asupra iconului, puteþi reveni la dimensiunile normale aleecranului. Butonul F12 de pe tastaturã are acelaºi rol.

Vedere principalãPrin comanda Vedere principalã, vã puteþi întoarce la vederea principalã setatã la comanda Opþiuni/Vedere principalã ºi grilaj ajutãtor.Pentru a modifica aceasta, trebuie sã vã întoarceþi în meniul Opþiuni,ºi trebuie sã modificaþi caracteristicile câmpului de prezentare sau sãclicaþi asupra butonului Vedere principalã. Când ieºiþi din ArchiCAD,programul va salva setãrile actuale în fiºierul Setãri.



Recomandare: Setaþi vederea principalã pentru vederea utilizatã cel mai des, pentru o uºoarã întoarcere la ea.

Observaþie: Puteþi sã vã întoarceþi la vederea principalã, selectând-o din paleta Vederi.

Setare Vedere principalãÎn afara opþiunilor de definiþie numericã oferite de fereastra de dialogVedere principalã ºi grilaj (Meniul opþiuni), se poate decide în oricemoment salvarea vederii curente ca Vedere principalã. Astfel veþi aveaîntotdeauna posibilitatea sã vã întoarceþi la aceastã vedere cu comanda Vedere principalã

Vedere precedentãPrin utilizarea comenzii, puteþi rechema penultima vedere. Ea poate fidatã de 19 ori consecutiv.

Observaþie: Puteþi rechema orice vedere selectatã ºi denumitã,selectând numele vederii din paleta Vederi.

Vedere urmãtoareAceastã comandã este inversa precedentei. Dacã v-aþi întors câþivapaºi în urmã, comanda vã ajutã sã vã întoarceþi iar înainte pânã laultima vedere generatã.Clicând pe butonul Vedere urmãtoare din bara de afiºare are acelaºiefect.



Meniul fereastrãMeniul serveºte la manipularea multiplelor ferestre ºi paleteArchiCAD. Meniul se compune dintr-un meniu care deschide unmeniu secundar (Palete plutitoare) ºi din lista ferestrelor deschise lamomentul actual.

Palete plutitoare

Prin acest meniu puteþi seta forma de reprezentare a Paletei deunelte, a Câmpului de coordonate a Bordului de control ºi a paleteiVederi.Selectând Paletele plutitoare apare meniul secundar din stânga.Prin comenzile acestui meniu secundar puteþi ascunde ºi închidepalete (Paletei de unelte, Câmpul coordonatelor ºi bordul de control) ºiputeþi seta forma ºi dimensiunile acestora.



Forma paletelorComanda deschide fereastra de dialog Forma paletelor.

Mãritã La alegerea opþiunii Mãritã paleta va apare mãritã. Aceasta este utilãîn cazul unui monitor mare, pentru a evita lucrul de aproape.

Simplu sau extinsClicaþi asupra iconului sau butonului pentru a opta pentru varianta debazã sau cea extinsã a paletei.

Aratã/ascunde paletaÎn meniul secundar, sub comanda Forma paletelor se gãsesc posibilitãþile de ascundere-prezentare a diferitelor palete. Dacã ascundeþi o paletã clicând pe Ascunde, atunci numele comenzii setransformã în Aratã, ºi invers.

Lista ferestrelorLista ferestrelor se gãseºte sub punctul Palete plutitoare.Când porniþi prima oarã ArchiCAD-ul atunci lista va arãta starea debazã. Deschizând alte ferestre în cursul lucrului, numele acestora vaapare pe listã.

Dacã selectaþi o fereastrã, ea devine activã ºi va apare în faþã.Fereastra activã va avea semnul bifat în stânga numelui.Fereastra 3D, Lista materialelor ºi fereastra Note vor apare pe listãindiferent dacã sunt active sau nu. Ferestrele elementelor de bibliotecã deschise pot fi activate printr-un singur pas.



Biblioteca ArchiCADAcest capitol prezintã tipurile de elemente din fiºiere externe ca Uºi,Ferestre, Lãmpi, Obiecte generale ºi Baze de date ca ªtampile de Zonãºi obiecte de Proprietãþi.

Oricând aveþi nevoie de un element complex care depãºeºte capacitatea setului de bazã oferit de ArchiCAD sau un tip de elementcu un rol sau comportament specific, puteþi apela la obiecte parametrice predefinite din mape numite Biblioteci.Aceastã mapã poate fi specificatã în fereastra de dialogFiºier/Biblioteci Active ºi este încãrcatã la lansarea ArchiCAD.

Manipulare bibliotecãBibliotecile ArchiCAD conþin un numãr mare de elemente prefabricate.În mod normal, acestea sunt într-o ordine ierarhicã în mapa BibliotecãArchiCAD.Pentru diferitele utilizãri putem folosi biblioteci diferite/distincte (deex. pentru construcþii civile, contrucþii industriale, etc.) ºi astfel putemevita bibliotecile prea mari.

Mutarea elementelor de bibliotecãElementele unice care nu apar în Bibliotecile active, pot fi utilizateprin comanda Alege Alt Obiect/Uºã/Fereastrã/Lampã din fereastra dedialog Setãri unelte. Elementele astfel aºezate în proiect nu vor ajungeîn nici una dintre bibliotecile active. Dacã vrem sã adãugãmBibliotecilor active un nou element îl aºezãm cu ajutorul serviciilorFinder (Macintosh), Manipulare fiºier (Windows NT) sau WindowsExplorer (Windows 95) în mapa Bibliotecã archiCAD. Astfel noul element va fi accesibil proiectului direct din aceasta. Când porniþiprima datã ArchiCAD-ul conform setãrilor de bazã, atunci el va cãutao bibliotecã cu numele Bibliotecã ArchiCAD.


Capitolul 6

Biblioteca de elemente de pornireLa prima pornire ArchiCAD-ul va cãuta în mod automat BibliotecaArchiCAD.Dacã biblioteca prin definiþia de bazã a ArchiCAD-ului se gãseºte înaceeaºi bibliotecã ca ºi ArchiCAD-ul, ea va fi deschisã ºi tratatã ca biblioteca activã.Dacã ea nu se gãseºte, va apare fereastra de dialog Bibliotecii Active,în care puteþi alege Biblioteca de pornire.

- Dacã aþi mai utilizat programul, ºi aþi pornit executând dublu clicasupra iconului, va fi activã combinaþia-Bibliotecã care a fostactivã la utilizarea anterioarã.

- Dacã aþi modificat poziþia sau numele unei mape/biblioteci în combinaþia-Bibliotecã activã, atunci programul nu o va gãsi ºi vaapare fereastra de dialog Biblioteci active.

- Dacã deschideþi un proiect din interiorul ArchiCAD-ului (comanda Deschide...) sau prin dublu clic asupra unui fiºier-proiect în Finder/Fiºier, atunci aceasta va apare cu combinaþia-Bibliotecã activã cu care a fost creatã.

Dacã între timp aþi modificat numele sau poziþia în ierarhia fiºier amapei/bibliotecii, atunci la deschiderea proiectului se vor întâmplaurmãtoarele:

- Dacã combinaþia-Bibliotecã activã la momentul respectiv conþinemape cu nume identice cu cel original, atunci proiectul se vadeschide cu aceastã combinaþie-Bibliotecã activã.

- Dacã numele mapelor din combinaþia-Bibliotecã originalã nu seregãseºte în Biblioteca activã actualã atunci ArchiCAD-ul vaîncerca sã gãseascã în mapa/biblioteca proiectului Bibliotecile cunumele originale. Dacã gãseºte astfel de mape, proiectul se vadeschide cu acestea.

- Dacã nu existã mape de acelaºi nume cu cele originale va apare ofereastrã de dialog. În aceasta puteþi defini o nouã combinaþie-Bibliotecã, o puteþi accepta pe cea actualã, sau vãputeþi reîntoarce cu comanda Renunþã.


capitolul 6. Biblioteca ArchiCAD

Observaþie: Dacã în acest caz clicaþi asupra butonului OK!proiectul se va deschide fãrã bibliotecã. Toate elementele de bibliotecã vor lipsi.

Biblioteca de elemente ºi formatul-fiºier arhivãCând deschideþi un proiect arhivã, se creeazã o bibliotecã specialã careconþine toate elementele de bibliotecã ºi toate caracteristicile folositede cãtre proiect.De fiecare datã când deschideþi acest tip de document, va apare o fereastrã de dialog ºi va cere numele acestei biblioteci speciale. Dupãdenumire, ea va deveni biblioteca activã.

Observaþie: dacã la salvarea arhivã a proiectului lipseau elemente de bibliotecã din biblioteca atunci activã, atunci acesteelemnte vor lipsi ºi din documentul arhivã, indiferent dacã aparenumele elementelor sau nu.

Vezi comanda Alte salvãri/Salveazã ca arhivã în meniul Fiºier.

Elemente de bibliotecã care lipsescDacã deschideþi un proiect cu o bibliotecã de elemente imcompletã, vaapare o fereastrã de atenþionare.Clicând asupra butonului OK, proiectul va fi lansat fãrã elementelecare lipsesc.Dacã vreþi sã vedeþi care elemente lipsesc, activaþi fereastra Elementede bibliotecã lipsã din meniul Fereastrã. Lista elementelor va apareîntr-o fereastrã text.Aceastã listã poate fi salvatã sau o puteþi scoate la imprimantã pentrua vã aminti.Elementele care lipsesc pot fi introduse una câte una folosind opþiuneaAlege altã din ferestrele de dialog Setãri Uºã, Fereastrã, Obiect ºiLampã sau din Categorii zone. Dacã aþi gãsit elementul, el va apare înproiect.Altã soluþie este sã vã întoarceþi în Finder (Macintosh), sau înManipulare Fiºier/ Windows Explorer (Windows 95), aºezaþi elementele ce lipsesc în una din mapele combinaþiei-Biblioteci active ºio reînnoiþi pe aceasta din urmã, deschizând fereastra de dialogBiblioteci active ºi clicând asupra OK!A treia soluþie este de a adãuga mapa cu elementele ce lipsesc listeiBibliotecilor active din fereastra de dialog a Biblioteci active. Înambele cazuri toate elementele vor apare în proiect.



Aºezarea elementelor de bibliotecãElementele de bibliotecã pot fi aºezate în plan cu unealta corespunzãtoare tipului: Uºã/Fereastrã, Obiect, Lampã, Zonã. Acesteelemente pot fi folosite de mai multe ori în proiect sau de mai multeproiecte în acelaºi timp.Existã mai multe opþiuni de cãutare în fereastra de dialog.

Cele mai simple unelte de navigare sunt icoanele sãgeatã din colþulzonei de previzualizare. Acestea permit cãutarea în bibliotecile active.În fereastra de dialog Setãri Fereastrã apar numai ferestreoe, laSetãri Uºã numai Uºile.

Sãgeata de alãturi deschide un meniu desfãºurabil:- Comanda Alege altã... Fereastrã, Uºã, Obiect va deschide o

fereastrã care permite navigarea liberã în sistemul de fiºiere atâtîn interiorul cât ºi în afara bibliotecii active.Lista Uºilor ºi Ferestrelor care rezidã în mapa activã este prezentatã sub opþiunea Gol în zidãrie ºi numele mapei. Pentru aalege o nouã mapã, folosiþi comanda Alege altã Fereastrã/Uºã.

Observaþie: Sub Windows aceastã listã conþine numeleElementelor de Bibliotecã. Pentru a vedea numele de fiºier clicaþipe sãgeata de deschidere a meniului þinând Alt apãsat. []

- Cu comanda Alege [Library Browser] se poate alege altã apli-caþie de cãutare.



Crearea elementelor de bibliotecãDacã setul de elemente de bibliotecã accesibil în Biblioteca ArchiCADnu conþine obiectul de care aveþi nevoie, puteþi crea acest elementdatoritã limbajului de programare GDL înglobat în ArchiCAD.Manualul GDL vã ajutã la învãþarea procesului de creere a elementelor simple sau sofisticate cu acest limbaj.

Este posibilã deasemeni crearea unor elemente în plan ºi salvarea lorîn format Element de bibliotecã ArchiCAD. A se vedea descriereacomenzii Salveazã special/Element de bibliotecã în meniul Fiºier,Captilolul 5.

Noi elemente de bibliotecã pot fi create din desene prinFiºier/Element nou de bibliotecã.

Tipuri de elemente de bibliotecãElementele Uºã, Fereastrã, Obiect, Lampã, ºi Încãpere sunt elementespeciale 2D ºi 3D care apar ca elemente gata fãcute ºi care pot fiaºezate în proiect cu mijloacele corespunzãtoare. Biblioteca de elemente ArchiCAD poate fi completatã de elemente create de cãtre utilizator, sau se pot crea biblioteci noi pentru ele.

Elementele sunt alcãtuite dintr-un simbol 2D (care apare în plan)dintr-o descriere 2D (cu ajutorul cãreia se pot crea elemente parametrizate) ºi o descriere 3D (care dã modelul 3D).Existã câtevaexcepþii: Texturi, fiºiere Descriere Generalã de Proprietãþi ºi fiºiereModele de listare, care, deºi aºezate în bibliotecã, nu conþin informaþiigeometrice. Ele pot fi legate de elemente de bibliotecã geometrice pentru a accentua caracterul realistic.



Prin setare de bazã ArchiCAD interpreteazã fiºierele în formatul lorpentru editare (Obiectul ca Obiect, Uºa ca Uºã, etc.) Dacã se alege formatul de fiºier GDL în meniul Deschide ca... varianta Ca descriereva fi activã. Prin aceastã opþiune se pot edita sau se pot crea fiºiereGDL ca fiºiere de text, fãrã simbol 2D. Acest tip de GDL poate fi inserat în fereastra GDL a altor elemente, sau se pot face referiri la elca la ... intern.

Elementele de bibliotecã create de editori externi (... Maker, ArchiSite,etc) sunt deschise în formatul Element de bibliotecã care a fost definitde aplicaþia respectivã.Se pot deasemeni importa elemente de bibliotecã cu diferite formate(DXF, DWG, Zoom, Wavefront).

Observaþie: Aceste formate de fiºier sunt accesibile numai dacãextensiile potrivite sunt corecte instalate în mapa AddOns.

Pot fi precizate ºi datele tehnice pentru antemãsurãtoare.Comanda "Deschide element de bibliotecã..." va deschide fereastra dedialog Manipulare fiºier, în care sunt enumerate formatele fiºierdisponibile ºi posibilitãþile de deschidere.

Fereastra de setare a Elementului de BibliotecãDacã deschideþi un element de bibliotecã sau creaþi unul nou, va apareo fereastrã proprie a elementului. În aceastã fereastrã pot fi setatedimensiunile ºi alþi parametrii, Respectiv se poate crea sau redactadescrierea GDL al elementului. Fereastra de dialog depinde de tipulde element ales.

Fereastra are cinci componente:- butoane de comandã ºi meniuri de selectare unde aveþi acces la

comenzi ºi puteþi deschide ferestre ale elementului.- Atribute speciale unde sunt definite variabilele elementului de

bibliotecã- Parametrii folosiþi în descrierea GDL- Componente ce definesc Elementul de bibliotecã ºi sunt folosite în

liste ºi calcule- Descrieri precise ale Elementului de bibliotecã



Butoanele de comandã ºi meniurile sunt descrise mai jos.

Mãrime simbol 2DAceastã alegere este posibilã numai în cazul în care elementul esteObiect, Lampã sau Încãpere. Din fereastra simbolului 2D preia dimensiunile dreptunghiului simbolului 2D ºi seteazã valoarea debazã a dimensiunii 3D al obiectului.

Fereastra activã.Aici se poate alege care din cele 8 (opt) ferestre ale elementului bib-liotecii sã fie activã.



În acest meniu se poate alege care din cele 10 ferestre ale elementuluide bibliotecã sã fie activã. Ferestrele sunt de tip text sau grafic.În partea de jos a ferestrelor tip text câteva din funcþiunile cele maifolosite sunt accesibile sunt formã de butoane.

- Primul buton transformã liniile selectate în comentarii, adicã liniicare nu vor fi descrise.(Comentariile sunt identificate printr-un semn de exclamare laînceputul rândului. Aceasta este echivalentul ComenziEditare/Comentariu.)

- Al doilea buton are efectul opus: transformã orice comentariuselectat în linii executabile. Aceasta este echivalentul comenziiEditare/Nu comenta.

- Al treilea ºi al patrulea buton va formata fereastra de descriereprin aranjarea paragrafelor la stânga sau dreapta.

- În fine, al cincilea buton verificã descrierea GDL a ferestreiactive.

Descrierea de setare (Master Script)Descrierea de setare va fi executatã de fiecare datã când alte descrierisunt executate. Cel mai important beneficiu din aceastã descriere estefaptul cã puteþi defini în mod global variabile sau operaþii, sau sã aveþiacces la date externe înaintea executãrii altor descrieri.

Simbol 2DOrice element de bibliotecã care este introdus în proiect apare în planprintr-un simbol 2D. Simbolul 2D poate fi realizat prin redactarea unui simbol existent sauprin crearea unui simbol total nou cu uneltele 2D ale ArchiCAD-ului:Sãgeatã, Dreptunghi selector, Text, Haºurã, Linie, Arc/Cerc ºi Punct.Simbolul final care va apare în plan se va compune din elementeleacestei ferestre ºi din descrierea 2D (dacã existã).

Meniul Straturile simbolului 2D, (detaliat mai jos) uºureazã lucrul înfereastra simbol 2D.



Descriere 2DÎn aceastã fereastrã de descriere se poate crea un simbol 2Dparametric folosind tranformaþiile ºi elementele 2D ºi GDL.

Vedere 2DFereastra Vedere 2D permite verificarea simbolului care va fi arãtat înPlan.

Dacã Descrierea 2D este definitã, vederea va fi calcultatã þinând contde aceastã descriere, chiar dacã fereastra conþine elemente grafice.

Pentru a pãrãsi editarea 2D închideþi fereastra de editare a simbolului sau alegeþi altã fereastrã din meniul Activeazã fereastrãsau din meniul Fereastrã.

Descriere 3DÎn aceastã fereastrã de descriere se poate gãsi ºi edita descrierea GDLa elementului de bibliotecã.

Când aþi terminat lucrul cu descrierea puteþi prãsãi fereastra deeditare prin clicare pe altã fereastrã sau pe cãsuþa de pãrãsire a ferestrei de editare.



Observaþie: Aceastã fereastrã nu poate fi activatã pentru Zonesau Obiecte de Proprietãþi.

Vedere 3DÎn aceastã fereastrã apare o vedere 3D a elementului de bibliotecãcreat prin descrierea GDL. Modul de proiecþie ºi alte setãri se dau înfereastra de dialog Imagine/Setãri proiecþie 3D. Setãrile efectuate aici nu modificã setãrile ferestrei 3D a proiectului,deoarece sistemul trateazã diferit vederea 3D a proiectului ºi vederea3D a elementului de bibliotecã. Aceastã fereastrã nu poate fi deschisãpentru Încãperi.

Asocierea descrierilor 2D ºi 3D

Simbolul 2D ºi descrierea 3D sunt asociate în mod automat, ele aparîn biblioteca de elemente ca un singur element.Nu existã însã unealtã inclusã în program pentru controlarea compatibilitãþii geometrice a celor douã componente.Cauza cea mai frecventã a incompatibilitãþii este poziþia diferitã acomponentelor faþã de punctul de referinþã.Pentru a înlãtura acestã problemã:

1) Clicaþi asupra ferestrei elementului de bibliotecã, selectând.2) Alegeþi Setare punct de vedere/Vedere de sus ºi setaþi unghi-

ul la 270°.3) Alegeþi Editare/Alege toate, apoi Editare/Copiazã. Activaþi

fereastra Simbol 2D ºi alegeþi Editare/Insereazã. Aceasta vaaºeza vederea de sus a obiectului în fereastra simbol.



4) Alegeþi Nu trebuie dupã verificarea corespondeþei dintre simbolºi vederea 3D. Astfel veþi elimina liniile 3D.

Prin aceastã metodã puteþi crea simbolurile 2D cu ajutorul ArchiCAD.Nu mai e nevoie decât sã adãugaþi puncte, tipuri de linii, etc.

Procedura este identicã pentru Uºi ºi Ferestre, cu urmãtoarele modificãri:

- Alegeþi Vedre lateralã în loc de Vedere de sus (unghiul devedere fiind tot 270°.)

- Va fi aºezatã o vedere oglinditã. Selectaþi liniile aºezate ºi oglin-iþi-le faþã de linia de referinþã a peretelui.

Observaþii: Când aºezaþi o vedere Bloc liniile suplimentare sunteliminate. Folosind Linii Ascunse dispar ºi liniile nevãzute.

Se poate asigura compatibilitatea dintre simbolul 2D ºi modelul 3Dprintr-o descriere parametricã în GDL pentru simbol.Sub meniul Activeazã Fereastrã existã controale suplimentare pentruuºurarea lucrului ºi simbolul 2D al elementului de bibliotecã.

Fragmente simbol 2DPrin acest meniu puteþi face vizibile sau sã ascundeþi straturile simbolului 2D. Fiecare element de bibliotecã dispune de 16 straturi.Selectarea stratului pentru redactare în fereastra simbol 2D, este posibilã în fereastra de dialog Setãri al uneltei actuale utilizate.



Meniul asigurã posibilitãþile:- Aratã tot; toate straturile vor fi aparente- Ascunde tot; toate straturile vor fi invizibile- 1-16; poate fi selectat unul sau mai multe straturi pentru a fi

arãtate sau ascunse.

Observaþie: nu se poate desena pe un strat ascuns.

ComponenteFiecãrui element de bibliotecã se poate asocia o serie de Componentedefinind compoziþia Elementului de Bibliotecã pentru folosirea înlistare ºi calcule. Prin apãsarea butonului Componente în fereastra dedialog a elementului de bibliotecã, partea de jos a ferestrei se schimbã.

O componentã se poate lega de o bazã de date externã dintr-una dinbibliotecile active prin butonul Leagã.Dacã o componentã este legatã de o bazã de date nu poate fi editatã.

Dacã doriþi sã o modificaþi, componenta se poate detaºa prin apãsarearepetatã a butonului Leagã.

O componentã are urmãtoarele câmpuri: Cheie, Cod, Nume,Cantitate, Unitate ºi Proporþional cu.

CheieCheia se referã la un grup de atribute - grupate dupã anumite criteriiºi se compune dintr-un numãr. Meniul desfãºurabil Chei conþine listacompletã a cheilor definite.

CodCodul definºete numãrul de referinþã a Componentei în cadrul grupeide sub Cheie.



NumeAcest câmp conþine denumirea care descrie componenta.

CantitateAcesta este un câmp numeric ºi defineºte numprul de unitãþi pentrulistare în Liste de materiale.

UnitateClicarea pe acest câmp deschide un meniu unde se poate alege unitatea de mãsurã.

Proporþional cu...Acesta este un câmp opþional. Dacã este gol, ArchiCAD va considera orelaþie liniarã între Cantitate ºi atributul dat în definiþia pentru unitate. Pe de altã parte în acest câmp se poate specifica orice relaþieGDL, folosind parametrii definiþi.

Editarea CompontelorSe pot crea noi componente prin apãsarea butonului Nou. Noua componentã va fi activatã ºi puteþi sã-i setaþi valori în Bara de Titluprin clicare pe câmpul pe care doriþi sã-l editaþi ºi în care veþi puteaînscrie valori.

Butonul seteazã devine activ numai atunci când componenta selectatã are legãturi cu o bazã de date. Apãsând acest buton puteþiacorda componentei o valoare diferitã de cea din baza de date.

Se poate ºterge oricând o componentã prin selectare ºi apãsareabutonului ºterge.

DescrieriO serie întreagã de Descrieri pot fi asociate fiecãrui element de bibliotecã în vederea descrierii pentru folosire în liste ºi calcule,Descrierile se comportã în acelaºi fel cu componentele.



O descriere constã din urmtãoarele câmpuri: Cheie, Cod ºi Text Scurt.Pentru descrierea câmpurilor Cheie ºi Cod a se vedea descriereaComponentelor.

Text ScurtPrimul rând al textului Descrieri este vizibil în acest câmp. În cazuldescrierilor scurte câmpul se poate folosi pentru înscrierea textului.

Clicând pe butonul Text se va deschide o nouã fereastrã de dialog, cuun câmp de text mai larg pentru mai multe rânduri de text. Cheia ºinumele descrierii sunt afiºate ºi ele.

Descriere caracteristiciPrin deschiderea acestei ferestre puteþi asocia diferite componente aleElementelor de bibliotecã, utilizând parametrii elementului, ºi expresiile GDL. Fereastra Descriere caracteristici este o simplã fereastrã text, asemãnãtor descrierilor 2D ºi 3D.



Descriere listã valoriFolosind aceastã descriere se pot defini opþiunile pentru a acorda valori la un anume material. Câmpul de lucru este o fereastrã de text,similar ferestrelor de descrieri 2D ºi 3D.

Observaþii

Fereastrã text care face posibilã anexarea observaþiilor sau mesajelorelementului de bibliotecã. Însemnãrile în aceastã fereastrã nu au nicio influenþã asupra elementului de bibliotecã, nici asupra comportamentului lui în cadrul programului.

Fereastra se activeazã din meniul care se aflã în partea superioarã aSuprafeþei de prezentare, iar aceasta din urmã are locul în colþul dinstânga sus al ferestrelor de dialog Obiect, Uºã, Fereastrã, Lampã.

Imagine de prezentare

Imaginea de prezentare face posibilã anexarea unor imagini despreelementul de bibliotecã, imagine care nu va afecta în nici un fel elementul sau comportamentul lui.Se gãseºte în acelaºi meniu cu Nota/Observaþii. Imaginea deprezentare este o fereastrã de tip PICT (Macintosh) sau .bmp(Windows), ºi nu este redactabilã. Conþinutul clipboardului poate fiinserat în aceastã fereastrã.

Deschiderea ferestrelor elementelor de bibliotecã

Toate cele opt ferestre prezentate mai sus pot fi deschise ºi din meniul Fereastrã unde apare lista ferestrelor tuturor elementelor de bibliotecã accesibile, sub forma unui meniu secundar în dreptulnumelui elementului de bibliotecã.



Cãsuþã de marcaj PuncteUnde este aplicabil, în fereastra Elementului de bibliotecã aparecãsuþa de marcaj Puncte pe dreptunghiul de cuprindere.

Punctul activ al simbolului 2D

Alegând Punctele dreptunghiului circumscris, punctul de anco-rare la aºezarea elementului va fi cel din stânga jos. (Semnalat printr-un pãtrãþel negru pe simbolul 2D al elementului în fereastra de dialogSetãri unelte, ºi unde se poate schimba punctul de ancorare.) Acestepuncte respectiv funcþiuni sunt întotdeauna accesibile, independentdacã apar în descrierea GDL a elementului de bibliotecã sau nu.

Dacã nu vã convine alegerea punctului de ancorare, el poate fi introdus prin descrierea GDL în poziþia doritã (vezi manualul GDL).

Dacã nu este dat dreptunghiul cuprinzãtor, nici puncte GDL nu suntîn descriere, atunci programul � ArchiCAD � va plasa un punct în originea elementului ºi va considera cã acesta este punctul activ.

Caracteristici speciale

În partea din mijloc a ferestrei de dialog a elementului de bibliotecã segãsesc icoane ºi casete de setare pentru caracteristicile speciale aleelementului. Caracteristicile speciale reprezintã grupul minim al caracteristicilor prin care elementul este unic determinat. (De obiceiacestea sunt ºi caracteristicile care se schimbã.) Numãrul ºi tipurileacestor caracteristici speciale depind de tipul elementului de bibliotecã.În cazul ferestrelor

În cazul uºilor



Buton de selecþie a conturului (în 3D)

Figura urmãtoare aratã imaginea câtorva deschideri dupã alegereaposibilitãþii Cu contur.Se observã conturul deschiderii dreptunghiulare create de ArchiCADºi în cadrul acestuia apar modificãrile deschiderii efectuate în elementele de bibliotecã.

Fãrã contur apare numai deschiderea modificatã, înglobatã în perete.Butoanele se comportã similar cu cele descrise la ferestrele de dialogUºã-fereastrã.

Grosimea tocului ºi grosimea nominalã

În câmpurile mãrimea tocului ºi mãrimea nominalã puteþi defini contactul geometric între deschidere ºi elementul de bibliotecã (fereastrã sau uºã) prin numere reale sau prin expresii parametriceGDL. (Vezi Manualul GDL.)



Parametri

Prin setarea de bazã butonul Patarmetri este activ. În partea de jos aferestrei de dialog se pot adãuga ºi edita parametri pentru descriereaGDL a elementului de bibliotecã. Se pot asocia valori la aceste variabile pentru definirea atributelor unui element dat. Valorile asociate aici vor fi valori de bazã în fereastra Setãri.

Parametri obligatoriiGrupul parametrilor obligatorii este separat printr-o linie de grupulparametrilor care pot fi alese liber. Parametrii obligatorii sunt:

- Dimensiunile x ºi y ale Uºilor ºi Ferestrelor- Dimensiunile x ºi y ale Obiectelor- Dimensiunile x ºi y ale Lãmpilor, opþiunea Închis-Deschis,

setarea Culoare Luminã ºi Intensitate luminã.- Parametrii obligatorii ai Încãperilor, vezi la comanda Categorii de

încãperi din meniul Opþiuni.

Parametrii obligatorii sunt cei care asigurã determinarea elementuluide bibliotecã de un tip dat.Aceºti parametri se gãsesc ºi sub formã de icoane în partea superioarãa ferestrei de dialog a elementului de bibiliotecã. Valorile pot fi setatecu ajutorul lor, dar ºi direct prin înscrierea în listã. (Mai vezi:Caracteristici speciale, respectiv mai jos Setarea Parametrilor)De observat cã existã douã feluri de parametri obligatorii pentrulãmpi:

- caracteristici fizice (dimensiunile x ºi y/caracteristicile A ºi B)- caracteristici de iluminat (Aprins-Stins, culoare, intensitate,

caracteristicile EG)



Încãperile conþin mult mai mulþi parametri obligatorii faþã de alte elemente de bibliotecã. Numele acestora indicã conþinutul parametrilor.

Alþi parametriÎn lista parametrilor sub linie se aflã o listã redactabilã cu alþi para-metri. Aceºti parametri pot fi utilizaþi în descrierea GDL, puteþi sã vãreferiþi la ei ca caracteristici sau ºiruri de caractere; C, D, E etc. (Încazul lãmpilor H, I, J).Valorile lor vor apare ca valori de bazã în fereastra de dialog.

Legaã de Descriere listã Valori/Defineºte ordineaNumai unul sau nici unul din aceste butoane poate fi activ în acelaºimoment.Folosind butonul Leagã de Descriere listã valori posibilitatea de aalege valori pentru Parametrul dat va fi restrâns la cele definite înDescriere Listã Valori.

Prin apãrarea butonului Defineºte ordinea se deschide o nouã fereastrã de dialog unde se poate seta o ordine pentru acel parametru,la care se fac referiri din Descrierea 2D, 3D, Proprietãþi sau ListãValori a elementului.



Câmpurile din tabel se pot edita prin clicare pe ele. Câmpul poate fieditate în partea dreptã a ferestrei. Unde tipurile de variabile permit,se pot alege valori dintr-un meniu secundar.

Se pot insera rânduri în tabel prin selectarea butonului ce indicãnumãrul rândului ºi apãsarea butonului Insereazã. ªtergere seefectueazã identic. Acleaºi procedeu se poate executa ºi pentrucoloane.



Setarea parametrilorLista parametrilor se seteazã selectând rândul dorit ºi clicând asupralui. ArchiCAD-ul aºeazã parametrii setabili într-un dreptunghi desetare. În cazul caracteristicilor obligatorii numai valoarea poate fimodificatã, dupã semnul "=". La caracteristici liber alese se poateschimba ºi iconul tip, poate fi redactat textul descrierii ºi bineînþelesºi valoarea.Clicaþi în dreptunghiul de setare, ºi înscrieþi modificãrile în câmpurilede text, respectiv numerice, sau clicaþi asupra iconului ºi alegeþi un tipde parametru. (Sau setãri complementare dacã e necesar).

Tipurile de parametri posibili sunt:

Lungime: determinã dimensiunile fizice ale elementului de bibliotecã(ºi le transformã în orice unitate de mãsurã)Unghi: determinã valoarea rotirii în zecimale la operaþii GDL cumsunt rotirea sau definirea arcelor.Numãr real: determinã valori zecimale sau nu la calcule GDL cumeste de exemplu valoarea de mãrire.Numãr întreg: Numere fãrã unitate de mãsurã.Boolean: valoarea parametrului Boolean poate fi numai 1 sau 0. Esteindicatã folosirea acestui tip de variabile unde trebuie date valorida/nu în cursul definirii elementului de bibliotecã. Aceste valori (1 sau0) pot fi înscrise direct în caseta valorii sau pot fi setate clicând în caseta de selecþie din dreptul rândului.Abc Variabila de tip text poate avea max. 255 caractere.Material: materialul poate fi determinat ca parametru GDL. Puteþiselecta oricare din materialele folosite de cãtre ArchiCAD, clicândasupra casetei de setare a materialului. Vezi Materialele în cap. 5respectiv comanda Material (meniul Opþiuni) mai jos în acest capitol.Tipul de linie: puteþi determina tipul de linie ca parametru GDL.Puteþi alege oricare tip de linie folosit de ArchiCAD, din lista Tip delinie. Vezi comanda Tip de linie (meniul Opþiuni) mai jos în acest capitol.Tipul de haºurã: Puteþi determina tipul de haºurã ca parametruGDL. Selectarea oricãrui tip de haºurã se face clicând asupra caseteitexturã, iar apoi clicând pe tipul de haºurã dorit de pe paleta ce apare.Vezi comanda Tipul de haºurã (meniul Opþiuni) mai jos în acest capitol.Culoare peniþã: determinarea culorii peniþei ca parametru GDL.



Observaþie: Dacã aþi selectat tipul Material, Linie, Mãsurã, sauCuloare Peniþã, apare un buton la capãtul rândului prin careputeþi alege o nouã valoare din lista urmãtoare.



_ghid de utilizare ac 6.0

Documents