1

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 Axa prioritară 6: Educație si competențe Obiectivul tematic 10: Efectuarea de investitii in domeniul educatiei, al formarii si al formarii profesionale in vederea dobandirii de competente si a invatarii pe tot parcursul vietii Prioritatea de investiții 10.iv: Îmbunătățirea utilității sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, facilitarea trecerii de la educație la muncă și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională și a calității lor, inclusiv prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea programelor de învățământ și crearea și dezvoltarea de sisteme de învățare bazate pe muncă, inclusiv sisteme de învățare duale și de ucenicie Obiectivul specific 6.13: Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI Contract de finantare Nr: POCU/90/6.13/6.14-108850 Cod SMIS 2014+: 108850 Titlul proiectului: Stagii de practica azi, valoare si performanta maine!

Solicitant ASOCIATIA PENTRU EDUCATIE SI CIVISM - AEC Partener 1 SC SAFE & CONSULTING OFFICE SRL - SAFE

GHID DE BUNE PRACTICI

PENTRU DERULAREA STAGIILOR DE

PRACTICA

IN CADRUL STUDIILOR UNIVERSITARE

Stagii de practica azi, valoare si performanta maine!

POCU/90/6.13/6.14-108850

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014‐2020 

2

CUPRINS

1.CONTEXT........................................................................................................................... 2

2. CADRUL LEGAL. DEFINIȚII.............................................................................................. 3

3.TIPURI DE STAGII DE PRACTICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE ACESTORA...................... 5

4.DERULAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE ȘI INFORMARE PROFESIONALĂ............ 6

4.1. Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson Prezentare generală............................. 7

4.2. Etape procedurale........................................................................................................... 21

4.3 Observaţii generale conturate în urma aplicării chestionarului de interese vocaţionale -

JVIS, Jackson Vocational Interest Survey...........................................................................................

22

4.3.1. Universitatea din Oradea – Facultatea de litere....................................................... 26

4.3.2.Universitatea de Vest – Facultatea de Economie și de Aministrare a Afacerilor....... 28

4.3.3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla – Facultatea de Farmacie...... 30

4.3.4. Universitatea București – Facultatea de Administrație și Afaceri............................. 32

4.3.5. Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară București- Facultatea

de management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurală........................................

35

4.3.6. Universitatea Politehnica București- Facultatea de Inginerie Industrială și

Robotică...............................................................................................................................................

38

4.3.7. Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management Financiar 40

4.3.8. Universitatea Ecologică din București-Facultatea de Științele Comunicării............. 43

4.4 Subiecte abordate în consiliere........................................................................................ 46

5. DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

5.1. PROCEDURA OPERAȚIONALĂ. DOCUMENTE NECESARE.....................................

52

5.2. DESFĂȘURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ............................................................. 56

5.3. CONCLUZII CU PRIVIRE LA DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ ÎN CADRUL

PROIECTULUI....................................................................................................................................

59

5.4. ANGAJABILITATE.......................................................................................................... 72

5.4.1. CV-forma..................................................................................................................... 76

5.4.2. CV-conținut.................................................................................................................. 78

5.4.3. CV-caracteristici care influențează angajabilitatea...................................................... 84

5.5. Ce caută angajatorii........................................................................................................ 85

6.CONCLUZII........................................................................................................................ 86

3

GHID DE BUNE PRACTICI

PENTRU DERULAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

ÎN CADRUL STUDIILOR UNIVERSITARE

It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent, but

the one most reponsive to change –Charles Darwin, 1809 /

Nu este cea mai puternică dintre specii cea care supraviețuiește, nici cea mai

inteligentă, ci aceea care se adaptează cel mai ușor la schimbare - Charles

Darwin, 1809

1. CONTEXT

Lumea în care trăim este în continuă schimbare, în ultimii 50 de ani am ajuns

doar în doemniul tehnologiei să înlocuim radioul cu televizorul și mai apoi cu

computerele personale, laptopuri și tablete ca sursa de informare, casetofonul

cu walkmanul, cd-playerul, mp3-playerul și acum cu telefonul mobil, clasicul

telefon cu disc cu telefonul mobil cu butoane pana la smartphone, video-

playerul vhs cu dvd-playerul și mai nou cu serviciile de streaming online, am

trecut prin inventia si evolutia spre utilizatorii de masă ai internetului ajungând

de la viteze dial-up la pachetele internet gigabit. Pentru a putea face față

provocărilor viitorului și nenumăratelor schimbări cu care se va confrunta

fiecare generație de absolvenți, sistemul de învățământ, formare și

perfecționare profesională trebuie să se adapteze permanent pentru a contribui

nu doar la asimilarea de cunoștințe, ci și la dezvoltarea de competențe pentru a

aplica aceste cunoștințe. Studenții trebuie să aibă capacitatea de a folosi

cunoștințele acumulate pentru a acționa în viața lor profesională, pentru a se

4

adapta în mod continuu la dinamica din domeniul lor, făcând față cu brio

problemelor practice cu care se vor confrunta de-a lungul carierei.

Și sistemul universitar trebuie să fie deschis și să aibă capacitatea de a se

schimba cel puțin deodată cu societatea, transformându-se într-un instrument

care răspunde cât mai ușor cerințelor pieței muncii. Pentru a răspunde acestei

nevoi, în cadrul studiilor, studenții anilor terminali desfășoară stagii de practică

în cadrul cărora dobândesc abilități practice specifice profesiei prin implicarea

în activități supervizate și coordonate de specialiști care activează într-o

societate/instituție din domeniu. Stagiile de practică sunt incluse în planurile de

învățământ și reprezintă condiție de promovare în anul următor de studii și sunt

ibligatorii pentru a obține diploma de absolvire.

2. CADRUL LEGAL. DEFINIȚII

Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările și completările

ulterioare

Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților cu

modificările și completările ulterioare

Ordinul nr. 3955/2008 privind aprobarea Cadrului general de

organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii

universitare de licență și de masterat și a Convenției-cadru privind

efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii

universitare de licență sau masterat, Text publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 440 din 12 iunie 2008

Regulamentele fiecărei instituții de învățământ superior cu privire la

desfășurarea practicii de specialitate

Practica se derulează în conformitate cu planul de învățământ și urmărește

consolidarea cunoștințelor teoretice acumulate în cadrul studiilor până la acel

moment și formarea și exersarea abilităților practice în concordanță cu

specializarea fiecărui practicant. Activitatea practică constituie activitate

obligatorie pentru absolvirea studiilor.

5

Competenţă - capacitate, aptitudine, calitate a cuiva, în cazul de faţă dobândită

de studenţi în urma stagiului de practică;

Convenţia cadru de practică - este documentul denumit Convenţie-cadru

privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii

universitare de licenţă/masterat3 , act care se încheie între facultate

(organizator de practică), entitatea socio-economică care primeşte studenţi în

practică (partener de practică) şi studenţi care îşi fac stagiul de practică

(practicanţi);

Coordonator de practică/ Responsabil de practică - este cadrul didactic

supervizor, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea

desfăşurării pregătirii practice a studenţilor;

Jurnal (de practică) /raport de practică - este documentul în care studentul

aflat în stagiul de practică înregistrează zilnic activităţile desfăşurate, datele şi

informaţiile culese; documentul pe care studentul îl susține și îl predă în cadrul

examenului de verificare a activității sale, acesta fiind întocmit în conformitate

cu cerințele instituției univresitare;

Organizatorul de practică este instituţia de învăţămînt, catedra de specialitate

din cadrul acestei instituţii, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi

formative, conform legislaţiei în vigoare

Partener de practică /unitate de practică/organizație de practică este

instituția centrală ori locală sau orice altă persoană juridică din România, sau

Uniunea Europeană ce desfășoară o activitate în corelație cu specializările

cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educației Naționale și care poate

participa la procesul de instruire practică a studenților.

Practicant este studentul care desfășoară activități practice pentru

consolidarea propriilor cunoștințe teoretice și pentru formarea abilităților sale,

spre a le aplica în concordanță cu specializarea pentru care se instruiește.

Stagiul de practică reprezintă activitatea desfăşurată de studenţi în

conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea

aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de

pregătire profesională. Stagiul de practică se derulează în perioada stabilită prin

6

planul de învăţământ, perioadă în care studentul se află la partenerul de

practică şi îndeplineşte sarcinile stabilite prin Fişa disciplinei şi Convenţia-cadru

de practică;

Tutore (de practică) - salariat al partenerului de practică ale cărui obligaţii sunt

menţionate în portofoliul de practică, parte integrantă a Convenţiei-cadru de

practică .

3. TIPURI DE STAGII DE PRACTICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE

ACESTORA

În cadrul studiilor de licență sunt programate unul sau mai multe tipuri de stagii

de practică, în funcție de durata studiilor și de domeniul de studii. Astfel,

majoritatea studenților trec prin stagiul de practică de specialitate în anul al

doilea de studii și prin stagiul de practică în vederea pregătirii lucrării de licență.

Studiile masterale includ un stagiu de practică de specialitate. Majoritatea

facultăților au inclus în planul de învățământ al anului al doilea practica de

inițiere în specialitate, în primul semestru, în al doilea sau în decursul vacanței

de vară. Facultățile ale căror studii durează mai mult de 3 ani au stagii de

practică în cursul tuturor anilor intermediari de studii, în decursul vacanței de

vară, condiții de accedere la examenul de absolvire.

În primul an de studii viitori profesioniști fac cunoștință cu domeniul, cu

fundamentele teoretice ale acestuia, ca atare studentul va putea parcurge un

stagiu de practică de inițiere care îi va permite să se familiarizeze cu disciplina

muncii și să observe , ca prim contact, domeniul său. Aceste stagii sunt de cele

mai multe ori mai scurte ca durată decât cele din anii terminali. Viitori ingineri și

viitori farmaciști au astfel de stagii prevăzute în planurile de învățământ.

Stagiile din penultimul sau ultimul an de studii sunt de o complexitate mai

ridicată și presupun derularea de activități specifice unui loc de muncă sub

atenta supraveghere a unui tutore. Competențele acumulate și exersate în

cadrul acestui stagiu de practică ar trebui să fie suficiente accederii la un post

7

entry-level, practicantul având oportunitatea să experimenteze situații reale de

muncă.

Stagiul de practică de licență/disertație este un stagiu de documentare pentru

proiectul/teza de licență/disertație ce are ca scop colectarea datelor/informațiilor

relevante și deprinderea unor competențe corelate tematicii alese. Având în

vedere legislați de protecție a datelor, partenerul de practică este informat și își

dă prealabil acordul pentru utilizarea datelor în scopul întocmirii lucrării de

absolvire, studentul asumându-și gradul agreat de anonimizare a datelor și

confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul stagiului.

În cadrul tuturor stagiilor de practică se urmărește ca studentul practicant să își

însușească normele de protecție și securitate în muncă și prevenirea și

stingerea incendiilor, respctarea normelor de conduită etică profesională,

adaptarea la disciplina solicitată la locul de muncă, comunicarea și relaționarea

în mediul profesional, conștientizarea calității muncii și a responsabilității pentru

munca prestată și integrarea în mediul profesional al partenerului de practică.

4. DERULAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE ȘI INFORMARE

PROFESIONALĂ

Membrii grupului țintă au beneficiat în cadrul proiectului de informare și

orientare profesională, activitate menită să evalueze și să cartografieze

competențele, trăsăturile de personalitate și stilurile de muncă ale acestora în

vederea orientării profesionale a acestora. De asemenea activitatea a avut ca

scop furnizarea de informații privind piața muncii și ocupațiile specifice

domeniului, dezvoltarea încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui

loc de muncă și însușirea de metode și tehnici de căutarea a unui loc de

muncă.

Pentru a putea elabora un profil individual fiecărui membru al grupului țintă s-a

aplicat un instrument numit Jackson Vocational Interest Survey –JVIS.

8

4.1. Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson

Prezentare generală

Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS, Jackson Vocational

Interest Survey), a fost creat pentru a constitui un instrument de măsurare a

intereselor vocaţionale, urmărind ideea de a oferi o tehnică eficientă în vederea

estimării congruenţei dintre abilitățile intelectuale şi cele emoţionale, în

contextul pregătirii profesionale alese.

Testul a fost creat pentru a fi administrat atât în şcoli, colegii sau licee cât şi în

centre universitare dar şi spre a veni în ajutorul agenţiilor sau oficiilor de

ocupare a forţei de muncă – inclusiv cele din afaceri şi industrie, centre de

reorientare vocațională sau orice alt mediu în care o persoană doreşte să

întreprindă o explorare a carierelor posibile pentru sine. Aşadar, JVIS se bucură

de o plajă extinsă de aplicabilitate: persoane care se află în cursul procesului

de decizie a unei direcţii de studiu, elevi de liceu sau/şi studenţi care se află în

procesul formulării planurilor vocaţionale, pentru orientare către diverse

programe universitare, pentru persoane care au terminat şcoala şi care caută

consiliere vocaţională şi profesională în vederea angajării, pentru studiul

intereselor vocaţionale, pentru aspecte legate de dinamica de personal în

organizaţii.

La construirea testului s-a acordat o mare atenţie problemelor legate de

discriminare, astfel încât accentul cade în egală măsură pe relevarea

intereselor persoanelor de sex feminin cât şi a celor de sex masculin. În acelaşi

context, nu se face diferenţierea ocupaţiilor ca fiind tradiţionale pentru bărbaţi

sau pentru femei. Pentru realizarea scalelor testului a fost acordată o deosebită

atenţie dezvoltării unui set de itemi care să reflecte cât mai fidel dimensiune

intereselor vocaţionale, proces completat de utilizarea unor proceduri

psihometrice. În plus, itemii au fost dezvoltaţi cu scopul explicit de a reflecta

interesele de bază bine diferenţiate şi operaţionalizate.

9

Limbajul folosit de test / chestionare este prietenos, fiind astfel accesibil elevilor

de şcoală generală.

Proiectarea testului a urmărit diferenţierea scalelor care reflectă rolurile de

muncă de scalele care exprimă stilul de muncă, primele fiind asociate în multe

cazuri cu o ocupaţie sau cu o clasă de ocupaţii. În ceea ce priveşte preferinţa

faţă de un anumit stil de muncă nu implică neapărat interesul pentru o activitate

legată de o meserie anume, ci mai degrabă o înclinaţie naturală pentru lucrul

într-un anumit tip de mediu, sau pentru un serviciu în care un anumit tip de

comportament reprezintă norma.

Testul JVIS, este construit din 34 de scale care numără câte 17 itemi fiecare,

itemii fiind angajaţi şi analizaţi într-un format menit să maximizeze scorarea şi

să producă grupuri scalare în funcţie de interesele vocaţionale.

Scalele au fost grupate, în profilul JVIS, în aşa fel încât cele asociate să fie

prezentate în poziţii adiacente. Datorită acestei organizări, grupele în care sunt

incluse scalele sunt independente unele faţă de celelalte şi omogene în

interiorul lor. Scalele JIVS şi grupele interpretative din care acestea fac parte

sunt după cum urmează:

A. Arte

Arte creative

Arte interpretative

G. Predare şi servicii sociale

Predare

Servicii sociale

Educaţie elementară

B. Ştiinţă şi matematică

Matematică

Știinţe fizice

Inginerie

H. Afaceri, administraţie şi activităţi

înrudite

Finanţe

Afaceri

Muncă de birou

10

Știinţe biologice

Știinţe sociale

Vânzări

Supervizare

C. Activităţi practice în aer liber

Aventură

Natură-aventură

Meserii calificate

I. Roluri de muncă legale,

profesionale, persuasive

Managementul relaţiilor umane

Drept

Consultanţă profesională

D. Servicii

Servicii personale

Activităţi familiale

J. Literar academic

Autor – jurnalism

Realizare academică

Redactare tehnică

E. Medicină şi sănătate

Servicii medicale

K. Stiluri de muncă legate de

activităţi

Independenţă

Planificare

Încredere interpersonală

F. Stiluri de muncă interpersonale

şi în acord cu profesia

Conducere dominantă

Siguranţa locului de muncă

Rezistenţă

Responsabilitate

Eşantionul normativ pentru profilurile JVIS a cuprins în egală măsură persoane

de sex feminin şi masculin, elevi cu vârste între 14 şi 18 ani, dar şi adulţi care

au exprimat deja în viaţă o opţiune clară pentru o anumită profesie, studenţi

11

aflaţi la diverse specializări sau persoane care profesează ocupaţiile alese.

Unul dintre obiectivele principale fost acela de a realiza profiluri ocupaţionale

cât mai valide, care să poată fi folosite cu maximă pertinenţă în orientarea şi

reorientarea profesională. La alegerea ocupaţiilor s-a ţinut cont nu doar de

tendinţele pieţii ci şi de necesarul de locuri de muncă şi specializări descrise în

comitetele sectoriale din industria românească. Aşadar setul total de ocupaţii

este de 350, astfel încât pentru fiecare ocupaţie s-au aplicat în medie

aproximativ 236 de chestionare JVIS.

Subliniem faptul că eşantionul pentru JVIS este un eşantion perfect adaptat

nevoilor specifice ale chestionarului. De asemenea, este important de ştiut că

acesta nu este intrinsec un chestionar de personalitate, în care reprezentarea

uniformă a tuturor categoriilor de populaţie să fie mai importantă decât

provenienţa lor ocupaţională. Dimpotrivă, în cazul unui chestionar de interese,

care tinde spre utilizarea în predicţie a profilurilor ocupaţionale, reprezentarea

uniformă şi cât mai voluminoasă a tuturor ocupaţiilor este mai importantă.

Interpretarea JVIS

„Psihicul uman nu este de natură cantitativă, dar manifestările sale suportă

cuantificări” - Gustave Theodor Fechner, Elemente der Psychophysik.

Având în vedere faptul că variabilele psihologice sunt expresia unor evaluări

subiective, este greu de demonstrat egalitatea intervalelor dintre valori

consecutive, chiar şi în cazul unor evaluări obiective, precise (ex. măsurarea

„iubirii" prin „durata ţinerii de mână" a cuplurilor).

În raport cu „realitatea vieţii” evaluarea bazată pe date statistice, susţinută de o

ipoteză de lucru, nu are cum să dea rezultate absolut exacte, întregul proces

generând unele erori aleatoare sau/ şi erori sistematice.

Cele 34 de scale de bază sunt măsurate în puncte, iar punctajele respective

transformate în percentile ce conduc la scoruri cu valori între 0% – 100%.

Intervalul intercvartilic este cuprins între 25% şi 75% şi reprezintă valori de

mijloc, ce indică mediile pentru subiecţii evaluaţi.

12

Scalele JVIS sunt împărţite într-un set de scale generate pentru a cuprinde

roluri de muncă şi un al doilea set conţinând stiluri de muncă.

Rolurile de muncă se referă la seturi relativ omogene de activităţi ocupaţionale

relevante. Unele dintre rolurile de muncă pot caracteriza doar anumite ocupaţii,

cum ar fi scalele pentru serviciile medicale sau pentru drept, pe când altele se

pot intersecta cu mai multe ocupaţii specifice cum este cazul consilierii

profesionale şi al managementului relaţiilor umane.

Pentru scalele ocupaţionale autorii testului aderă la conceptul enunţat Strong,

potrivit căruia interpretarea este aceea că un scor ridicat indică interese similare

cu ale persoanelor care aparţin unui anumit grup ocupaţional, ca de exemplu

chimiştii – şi nu interes pentru profesia respectivă, adică pentru chimie. Dar o

analiză atentă a profesiilor care se grupează în clustere ocupaţionale indică

faptul că scorurile sunt oarecum congruente pentru profesii care se înrudesc.

Stilurile de muncă se referă la preferinţele pentru situaţii care necesită un

anumit tip de comportament, aşa cum este cel prezentat de scala planificării, un

astfel de comportament fiind necesar mai mult sau mai puţin în orie ocupaţie,

iar manifestarea lui fiind mai degrabă o chestiune de operaţiune personală

pentru fiecare individ.

Interpretarea scalelor care reflectă stilul de muncă este mai complexă, fiind

orientată către caracteristici ce ţin de trăsături de personalitate. Stilurile de

muncă reprezintă interese pentru munca din mediile care pun pe primul plan,

sau care cer în mod special, comportamentul implicat de scala respectivă. De

exemplu, contabilii care sunt căutați pentru abilitatea şi pregătirea de a face

prognoze şi proiecţii bugetare, tind să aibă scoruri ridicate la scala planificare.

Un alt exemplu pentru scalele ce reflectă stilul de muncă poate fi dat de

fizicienii şi/ sau programatorii de calculatoare care de multe ori sunt solicitaţi să

lucreze mai multe ore neîntrerupt, pentru a găsi soluţii la probleme dificile şi al

căror stil de muncă va fi reflectat de scoruri ridicate la scalele rezistenţă sau

responsabilitate.

13

Faţă de scalele rolurilor de muncă, scalele stilului de muncă facilitează

înţelegerea în profunzime a dispoziţiilor generale pe care individul consiliat le

are faţă de muncă, faţă de alţi oameni şi faţă de propriile atitudini. De exemplu,

o persoană cu un scor foarte înalt la scala siguranţa locului de muncă va evita

anumite categorii de activităţi ocupaţionale, pentru care va considera un

disconfort ridicat indus probabil de coeficientul de risc şi nesiguranţă.

Aceste scale au calitatea de a nuanţa interpretările ridicate sau joase ale

scalelor rolurilor de muncă astfel: dacă două persoane au, ambele, cele mai

înalte scoruri pe scala finanţe, pot opta pentru moduri diferite de realizare a

acestui interes, în funcţie de scorurile obţinute la scala siguranţa locului de

muncă. De exemplu o persoană cu scor ridicat la scala siguranţa locului de

muncă ar putea fi interesată de contabilitate sau domeniul bancar – care

asigură un venit stabil, spre deosebire de un subiect cu scor scăzut la această

scală care, susţinut de tendinţă spre situaţii riscante, ar prefera probabil

domeniul bursier - broker sau agent de bursă de valori sau mărfuri, unde venitul

se bazează pe comisioane ce variază în funcţie de evenimente nesigure.

În evaluarea rezultatelor testului trebuie neapărat avut în vedere faptul că

scorurile scăzute nu indică lipsa unor trăsături de personalitate sau lipsa

calităţilor sugerate de definiţia scalei. Scorurile mici descriu mai degrabă o

problemă a respondentului în a identifica la sine interese în activităţi tipice

anumitor medii. De exemplu, cei care obţin un scor scăzut la scala

responsabilitate sunt persoane care preferă să evite locurile de muncă care pun

accent pe activităţi interpersonale, în special cele care folosesc influenţarea sau

manipularea celorlalţi. Un alt exemplu relevant ar putea fi scala realizare

academică ale cărei scoruri scăzute nu indică anumite considerente

indezirabile, cum ar fi lipsa unor aptitudini intelectuale ridicate – cu atât mai mult

cu cât nu toată educaţia superioară/ universitară este intelectuală sau da natură

savantă. De asemenea trebuie avut în vedere faptul că itemii care compun

această scală pun mai mult accent pe activităţile verbale decât pe cele de

cercetare ştiinţifică.

14

Deoarece profilul JVIS se bazează pe scale cu interpretări explicite ale

constructelor, interpretarea profilului este mult mai directă decât aceea pentru

alte teste, care de obicei sunt create pe alte baze explicative. Aşadar,

interpretarea poate avea trei nivele:

prin luarea în considerare a acelor scale individual care au scoruri

ridicate sau scăzute,

prin luarea în considerare a întregii configuraţii a scorurilor scalelor şi

compararea acesteia cu profilurile obţinute pentru grupuri de ocupaţii sau

chiar pentru anumite ocupaţii individuale,

prin integrarea interpretărilor de mai sus cu alte informaţii, de exemplu cu

date derivate din interviul de consiliere, cu înregistrări biografice şi

educaţionale.

Atenţia subiectului evaluat nu trebuie îndreptată în mod limitativ către o anumită

ocupaţie, chiar dacă aceasta este indicată de unul sau două dintre scorurile

ridicate ale scalelor structurale. Un argument în acest sens ar fi diferenţa dintre

a fi interesat de un subset de activităţi caracteristice unui grup ocupaţional şi a

avea o configuraţie de interese similară aceleia demonstrate de respectivul

grup ocupaţional. De exemplu, cu toate că matematicienii tind să fie foarte

interesaţi de matematică, nu toate persoanele interesate de matematică sunt

angajate ca matematicieni. Deci, faptul că o persoană obţine scoruri ridicate pe

scala matematică nu garantează că întregul său profil de interese este

asemănător cu cel al matematicienilor – (scorurile ridicate ale scalei

matematică sunt de asemenea corespunzătoare altor ocupaţii cum ar fi cele din

ştiinţele fizice, contabilitate şi economie de exemplu).

La fel de importantă este şi analiza scalelor care înregistrează scoruri joase, ce

conţin activități aparent respinse, pentru care există probabilitatea să nu fie

plăcute respondentului sau să fie evitate de acesta. Aşadar, în luarea deciziilor

vocaţionale este importantă nu doar încercarea de a identifica activităţi de

interes ci şi de observa acele arii de muncă pentru care persoana evaluată nu

are preferinţe şi care în consecinţă au un posibil potenţial negativ.

15

Construcţia testului are în vedere criterii de performanţă care sunt folosite de

majoritatea angajatorilor, şi care pot fi identificate pentru respondenţii testului:

- capacitatea de implementare,

- capacitatea de a rezolva eficient problemele,

- capacitatea de asumare a responsabilităţilor,

- capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţelor

dobândite,

- capacitatea de analiză şi sinteză,

- creativitate şi spirit de iniţiativă,

- capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic,

- capacitatea de a lucra independent,

- capacitatea de a lucra în echipă,

- competenţa în gestionarea resurselor alocate,

- capacitatea de a organiza,

- capacitatea de coordonare,

- capacitatea de conducere,

- capacitatea de control,

- capacitatea de obţine cele mai bune rezultate,

- capacitatea de a delega,

- capacitatea de a dezvolta abilităţile personalului,

- abilităţi de mediere şi negociere,

- obiectivitate în apreciere,

- capacitatea de a rezolva eficient problemele,

- capacitatea de asumare a responsabilităţilor.

Un aspect relevant în alegere carierei este personalitatea. Dar uneori

cunoştinţele subiecţilor asupra propriei personalităţi sunt limitate neavând nici

noţiuni clare cu privire la cerinţele de personalitate ale diferitelor profesii. Din

această cauză scalele stilurilor de muncă ale chestionarului JVIS deşi nu

măsoară ţintit, anume, trăsături de personalitate, furnizează totuşi suficiente

informaţii despre legătura dintre cadrul de muncă şi mediile faţă de care

respondentul are anumite preferinţe. Iar dacă interesele, aptitudinile şi

16

personalitatea se îndreaptă într-o anumită direcţie, trebuie ţinut cont şi de

valorile individuale, în relaţie cu posibilele opţiuni în carieră.

Valorile personale se îndreaptă către: preferinţa de a lucra aproape de familie şi

prieteni, aspecte legate de câştigul financiar – beneficii suplimentare, nevoia de

a călători sau de a fi legat de un loc stabil / fix, un program flexibil sau unul

foarte riguros planificat, lucrul individual sau în echipă, integrarea în mijlocul

unei echipe de lucru, aprecierea manierei de coordonare - leadership sau

management, interacţiunea cu publicul sau izolarea în propriile idei şi manieră

de rezolvare a problemelor. Toate aceste alegeri sunt în strânsă legătură cu

personalitatea persoanei, dar şi cu contextul general – socioeconomic, cererea

şi oferta existente pe piaţa muncii, la momentul când acesta este nevoit să ia

decizia.

Nu în ultimul rând, cercetările realizate cu chestionarele JVIS, în ceea ce

priveşte interesele vocaţionale, satisfacţia vocaţională şi psihologia alegerii

vocaţionale, au avut în vedere factorii genetici pe de o parte şi factorii de mediu

pe de altă parte, ambii contribuind la dezvoltarea caracteristicilor umane şi a

preferinţelor individuale de comportament. Plecând de la această premiză,

observaţiile furnizate de teste demonstrează încă o dată, în plus, unicitatea

personalităţii umane. Un exemplu în acest sens este furnizat de cazul

gemenilor crescuţi în aceeaşi familie, cultură, sau crescuţi în familii şi culturi

diferite. Iar concluzia este că şi într-un caz şi în celălalt diferenţele pot fi

semnificative, atât sub aspect nativ cât şi sub aspectul influenţei culturale şi

educaţionale.

Orice evaluare vocaţională este provocarea de a da o măsură obiectivă

evoluţiei în timp a subiectului angajat în carieră, a modului în care acesta face

faţă în condițiile solicitărilor postului, a progreselor realizate, a achizițiilor în

urma unor programe de perfecționare sau training etc.

Evaluarea personalului poate fi extrem de utilă şi dintr-o perspectivă

managerială, oferind managerilor posibilitatea de a-şi adapta şi ajusta

17

interacțiunile cu fiecare subordonat, în funcție de dominantele structurii

personalității acestora.

În orientarea vocațională accentul cade asupra corelației dintre potențialul

aptitudinal sau de personalitate şi structurile motivaționale ale subiectului

(interese, aspirații etc.) pe de o parte, iar pe de altă parte asupra corelației

dintre structurile motivaționale ale subiectului şi realitatea pieței forţei de muncă

(oferte şi posibilităţi).

Alegerea vocațională – expresie a personalității, John Holland

Orientarea carierei constă în acele activităţi şi programe prin care indivizii sunt

ajutaţi în asimilarea şi integrarea cunoștințelor, a experienței, în corelație cu:

- autoînțelegerea – care include cunoaşterea propriei personalităţi si

raportarea acesteia la personalitățile altora,

- înțelegerea mecanismelor de funcționare a societăţii şi deci a acelor

factori care contribuie la schimbarea continuă a acesteia, incluzând aici şi

atitudinea faţă de muncă,

- conştientizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in viaţa personală,

- înțelegerea necesității existenţei unei mulţimi de factori cu rol activ in

planificarea carierei,

- înțelegerea necesității informațiilor şi a abilitaților în obținerea succesului

şi a satisfacției de muncă, dar şi în activitățile desfășurate în timpul liber,

- învățarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea

carierei.

După John Holland, alegerea profesiei reprezintă o expresie a personalității;

inventarele de interes sunt inventare de personalitate; membrii aceluiași

domeniu de activitate au personalităţi similare, precum şi istorii similare ale

dezvoltării personalității. Indivizii unui grup vocațional, având personalităţi

similare, vor răspunde, în multe situații şi la multe probleme, în mod similar,

punându-şi amprenta asupra mediului de muncă, dându-i acestuia anumite

caracteristici. Satisfacția profesională, stabilitatea şi realizarea în profesie

depind de congruenţa dintre propria personalitate şi mediul de lucu.

18

John Holland ajunge la următoarele concluzii :

- în cultura noastră, majoritatea oamenilor pot fi împărţiţi în șase tipuri de

personalitate: realist, intelectual, social, convențional, întreprinzător şi

artistic,

- sunt şase categorii de medii de muncă: realist, intelectual, social,

convențional, întreprinzător şi artistic,

- oamenii caută medii şi vocații care să le permită să-şi exercite

deprinderile şi aptitudinile, să-şi exprime şi valorile, să rezolve probleme

sau să joace roluri agreabile şi să le ocolească pe cele dezagreabile,

- comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interacțiunea

personalității sale cu mediul înconjurător.

Orientarea profesională este acea activitate în cadrul căreia o persoană este

ajutată să se dezvolte şi să accepte o imagine completă despre sine, despre

rolul său în societate, presupune testarea concepțiilor şi transformarea lor în

conformitate cu realitatea înconjurătoare, astfel încât acea persoană să obţină

satisfacții şi să desfășoare o activitate benefică societăţii.

Într-o piaţă a forţei de muncă aflată în continuă mişcare există o presiune

asupra valorilor salariaților şi nu numai. În mediul competitiv al economiei de

piaţă, managerii îi determină pe angajaţi să adere la valorile circumscrise

carierei şi în special la cele ale întreprinzătorilor. În economia de piaţă tot mai

multe reguli, roluri şi valori ale salariaților sunt puse sub semnul întrebării de

celelalte seturi de valori (ale întreprinzătorului şi celui ce dorește să facă o

cariera). Întrebarea care se pune este daca se pot schimba seturile de valori.

Consilierea poate facilita acest proces prin încercarea de a supune atenției

clientului ciocnirea dintre noile valori şi vechile valori.

Consilierea poate fi utilă clientului în probleme precum alegerea sau găsirea

unui loc de muncă sau adaptarea la cerințele postului sau climatului din

organizația din care face parte. Astfel pot fi ajutaţi clienții să ajungă la o mai

bună înțelegere a propriei persoane şi a pieței muncii, să coreleze propriile

interese şi talente cu solicitările asociate diferitelor oportunităţi ocupaţionale.

19

Consilierea devine o componentă semnificativă a serviciilor furnizate în

domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă, precum şi o condiţie pentru o plasare

adecvată.

Influenţa psiho-socială răsfrântă asupra Chestionarului de Interese

Vocaţionale Jackson - JVIS

Omul în totalitatea lui este un sistem foarte complex, motiv pentru care

psihologie lucrează cu conceptul de individualitate, atribuind unicitate fiecărui

individ în parte. În aceste condiţii, sisteme de măsurare sunt foarte greu de

calibrat şi la fel de dificil de folosit în emiterea unor previziuni.

Trebuie avute în vedere stadiile dezvoltării personalităţii, care parcurg mai

multe cicluri de-a lungul întregii vieţii, caracterizate de la o etapa la alta

(trecerea de la copilărie până la vârsta adultă - tardivă, matură) prin:

- dezvoltarea proceselor cognitive superioare şi a funcţiilor reglatorii,

îmbunătăţirea proceselor senzoriale, amplificarea şi consolidarea

motricităţii, toate conducând la o mai bună organizare a

comportamentului şi favorizând adaptarea tot mai complexă la mediu;

- expansiunea activităţilor exploratorii bazată pe dorinţa de cunoaştere,

fapt ce duce la îmbogăţirea considerabilă a experienţei personale;

- creşterea autonomiei prin formarea a numeroase deprinderi de

autoservire şi de mânuire a obiectelor;

- constituirea unei conştiinţe morale primare care sporeşte capacitatea de

adaptare la mediul social;

- constituirea bazelor personalităţii şi accentuarea trăsăturilor individuale.

Personalitatea este în continuă stabilizare şi maturizare prin amplificarea

fiecăreia dintre cele trei sub-identităţi – profesională, maritală, socio-culturală.

Integrarea în muncă şi asumarea unui statut profesional constituie un “şoc al

realităţii” deoarece în cadrul muncii se probează calităţile reale pe care individul

le are şi se evidenţiază lipsurile, defectele.

Personalitatea tânărului, dar şi a adultului, are o componentă proiectivă

puternică, adică o orientare pregnantă spre viitor. Dintr-un punct de vedere mai

general, înscrierea individului pe axa trecut – prezent – viitor şi orientarea

20

existenţei sale spre viitor este cheia confortului existenţial. Tinereţea ca stare

de spirit trăită dincolo de o anumită vârsta cronologică este dată de forţa

individului de a prefigura planuri de viitor.

De asemenea nu poate fi ignorat faptul că personalitatea adultului cuprinde

conduite, comportamente, trăsături de caracter rezonante cu generaţia. Ca

urmare, în diversele etape de timp şi în diferitele spaţii culturale se poate vorbi

de generaţii rebele, anarhice, idealist-utopice, acţional-dinamice, reflexive.

Personalitatea adultului are o tendinţă accentuată către afirmare şi putere, prin

ocuparea unor funcţii de conducere. Fenomenul îmbracă forma unei lupte

deschise contra “gerontocraţiei” (dominaţia vârstnicilor prin deţinerea de către ei

a poziţiilor-cheie în viaţa economică, socială şi politică).

În personalitatea adultului latura creativă este pregnantă, măcar prin

deschiderea faţă de nou şi tendinţa de schimbare dacă nu şi prin creaţie

propriu-zisă. Creativitatea completează dorinţa tinerilor de afirmare şi cucerire a

unui loc semnificativ, prestigios în ierarhia profesională şi în viaţa socială.

Un profil al personalităţii mature cuprinde trăsături ca: autocontrol şi stăpânire

de sine, echilibru afectiv, independenţă în decizie şi acţiune (autonomie),

prudenţă, o mai mare obiectivitate în perceperea de sine şi a celorlalţi,

expansiune realistă cu privire la viitor, forţă de confruntare matură cu încercările

vieţii.

În Dezvoltarea conştiinţei de sine un rol esenţial este ocupat de identitatea

vocaţională, care se referă la profesia pe care tânărul hotărăşte să o practice şi

descoperirea ei presupune auto-descoperirea propriilor capacităţi şi

incapacităţi.

De regulă, identitatea vocaţională se conturează în primul rând în funcţie de

interese şi abia apoi în funcţie de aptitudini, excepţie făcând cazurile unde se

manifestă aptitudini speciale certe şi a căror cultivare a început încă din

copilăria mică.

Încă din pre-şcolaritate copilul a venit în contact cu multe profesii (vânzător,

şofer, medic, farmacist, educator etc.), conduite specifice acestora fiind adesea

21

încorporate în joc. El însă nu şi-a pus explicit problema modului în care se

ajunge la practicarea lor sau dacă şi-a pus-o a primit răspunsul general că

trebuie să înveţe pentru a practica o meserie. Şcolarul mic începe să înţeleagă

legătura dintre învăţarea de tip şcolar şi dobândirea unui statut profesional

viitor, iar din clasa a III-a – a IV-a poate chiar să stabilească o relaţie între

cunoştinţele dintr-un domeniu şi o anumită profesie practicată pe baza lor.

Aceasta conduce la o anumită focalizare a intereselor spre cunoştinţele legate

de ceea ce consideră el că va fi profesia sa, fapt care produce un început de

orientare şcolară. Spre deosebire de pre-şcolaritate, când copilul se simţea

atras de profesiile temerare (aviator, pompier, şofer, marinar), în şcolaritatea

mică interesul se deplasează spre profesiile cotate ca având un status înalt,

material şi ca prestigiu (medic, profesor, inginer). În adolescenţă performanţa

şcolară de nivel superior duce la creşterea semnificativă a numărului de

concepte ştiinţifice. În faza adolescenţei prelungite, la tinerii care urmează studii

universitare, conceptele ştiinţifice legate de domeniul vocaţional-profesional

sunt dominante. Conceptele sunt integrate în judecăţi şi raţionamente din ce în

ce mai complexe.

Conturarea unei vocații începe în preadolescentă prin descoperire a unor

interese şi continuă la adolescent, fie prin pregătire cognitivă activă (învăţare

şcolară) pentru un domeniu de învăţământ universitar, fie pregătire profesională

activă pentru învăţarea unei meserii, în mod curent, oamenii consideră că

majoritatea profesiilor sunt accesibile în primul rând prin efort intelectual şi

practic, şi apoi datorită unor aptitudini specifice.

O importanţă deosebită o are presiunea socială profesională exprimată în

solicitările societăţii pentru anumite profesii. În stabilirea identităţii vocaţionale

intervin şi alte elemente, cum ar fi moda sau aspiraţiile pe care le are familia şi

cercul social în care familia este integrată. De asemenea, preferinţa pentru

unele obiecte de învăţământ constituie adesea un punct de plecare pentru

orientarea spre anumite identităţi vocaţionale – profesionale.

22

În identificarea vocaţional – profesională sunt implicaţi în mai mare măsură

factori subiectivi – individuali ca: solicitări emoţionale ale muncii, timpul liber ce

rămâne dincolo de exercitarea profesiei, eleganţa şi curăţenia meseriei,

ambianţa fizică în care ea se desfăşoară.

De asemenea, decizia este preponderent influenţată de factorii sociali, care

orientează mai ales spre meseriile tradiţionale masculine sau feminine şi spre

cele avantajoase material.

Ca o consecinţă a modificărilor/ evoluţiei în timp, la care este supus din punct

de vedere psihologic şi biologic organismul uman, rezultatele oricărui test

obţinute la un moment dat vor diferi de rezultatele aceluiaşi test înregistrate la

un interval de timp ulterior (distanţă de 2 ani sau mai mult).

4.2. Etape procedurale

Având în vedere construcția chestionarului (de altfel de aceea a și fost ales),

aplicarea a oferit un grad mare de flexibilitate grupului țintă, totul desfășurându-

se online, în baza unui user și parole unice comunicate prin e-mail fiecărui

participant, aplicarea putându-se derula într-un mediu confortabil , cunoscut,

familiar, cu posibilitate de a întrerupe aplicarea și a o relua atunci când există

disponibilitate. În medie cele 289 de perechi de itemi sunt parcurse în 40-50 de

minute. Recomandarea a fost ca testul să se parcurgă într-o singură etapă,

întreruperea și reluarea lui putând afecta modul în care fiecare răspunde.

Ulterior aplicării și finalizaării testului, în baza manualului destinat expertului,

fiecare expert desemnat studia rezultatele brute ale chestionarului pentru a

alcătui profilul fiecărui candidat și un raport inițial care a reprezentat baza de

discuție pentru derularea ședinței de consiliere individuale. În baza ședinței cu o

durată medie de o oră și a raportului inițial, expertula întocmit raportul final

conținând profilul fiecărui participant. Dincolo de discuția în baza chestionarului

JVIS, experții consiliere au atins cu participanții și alte subiecte relevante pentru

aceștia precum preocuparea pentru viitorul lor profesional, influența familiei în

alegerile referitoare la carieră, burnout, prezentarea instrumentelor disponibile

23

în cadrul proiectului pentru sprijin în derularea procesului de angajare,

prezentarea ocupațiilor potrivite profilului și domeniului, încurajare, îngrijorări

cu privire la absolvire și la evoluția pieței muncii în contextul epidemiologic,

disponibilitatea pentru a discuta orice îi îngrijorează.

4.3 Observaţii generale conturate în urma aplicării chestionarului de

interese vocaţionale - JVIS, Jackson Vocational Interest Survey

În urma evaluării rezultatelor generate de algoritmul chestionarului de interese

vocaţionale JVIS, obţinute în baza răspunsurilor furnizate de subiecţi şi a

discuţiilor purtate în şedinţele de consiliere, se pot desprinde următoarele

concluzii (întrebări formulate de psiholog vs. răspunsuri ale studenţilor):

Cum a fost perceput testul – grad de dificultate, probleme întâmpinate

La această întrebare aproximativ 70% din subiecţi au răspuns considerând

testul uşor de rezolvat, fără să ridice probleme, interesant.

În procent de 30% subiecţii au avut următoarele comentarii:

- unele întrebări nu ofereau varianta potrivită de răspuns,

- volumul prea mare al chestionarului a consumat mult timp,

- unele întrebări nu au fost suficient de clare.

Ce anume v-a determinat să alegeţi această facultate

- Influenţa familiei – aprox. 20% din respondenţi au urmat exemplul

părinţilor şi au îmbrăţişat acelaşi început de drum vocaţional (părinţi

ingineri – copii studenţi la Universitatea Politehnică Bucureşti, părinţi

medici – copii studenţi la UMF Carol Davila, părinţi economişti – copii

studenţi la Facultatea de Administraţie şi Afaceri).

- Condiţiile material (surse de venit) – aprox. 25% din respondenţi au ales

instituţia de învăţământ superior în funcţie de posibilităţile materiale (au

optat pentru o facultate existentă în apropierea localităţii de domiciliu

pentru a reduce costurile de transport şi cazare).

24

- Influenţa prietenilor – aprox. 10% din respondenţi s-au lăsat influenţaţi în

alegerea studiilor superioare şi implicit a opţiunilor vocaţionale oferite de

acestea de prieteni, mergând împreună cu aceştia la acelaşi facultate.

- Profilul liceului absolvit / materii preferate – aprox. 30% din respondenţi

au fost ghidaţi în alegerea lor de profilul liceului absolvit şi de materiile

preferate pentru care au căutat o extensie în studiile universitare.

Aici trebuie menţionat şi faptul că, mulţi dintre studenţii intervievaţi au

îmbrăţişat cu plăcere studiul anumitor materii datorită interesului stârnit

prin maniera de predare a profesorilor. La polul opus se situează cazul

studenţilor care ar fi vrut să studieze în detaliu anumite materii, dar care

au respins până la urmă aceste discipline din cauza stilului de predare.

- Evoluţia pe piaţa muncii - aprox. 15% din respondenţi s-au ghidat în

alegerea instituţiei de învăţământ superior după încadrarea acesteia în

cerinţele identificate pe piaţa muncii.

Studenţi care lucrează în paralel cu frecventarea cursurilor de învăţământ

superior vs. studenţi care au ales să se focuseze numai pe studiu

Aproximativ 30% dintre studenţii intervievaţi, în paralel cu studiile universitare

frecventate, au un loc de muncă. În proporţii aproximativ egale aceştia vor să

păstreze respectivul loc de muncă sau vor să schimbe acel job cu unul mai bun,

la terminarea studiilor.

Studenţii focusaţi pe activitatea universitară, care nu au un loc de muncă în

momentul de faţă, au experimentat contactul cu un job în contextul orelor de

practică. O bună parte dintreaceştia intenţionează, după absolvirea studiilor, să

opteze pentru angajarea în locurile de muncă la care au efectuat orele de

practică. Opinia generală cu privire la orele de practică este una pozitivă,

experienţa în sine având darul de a aduce o serie de lămuriri concrete în ceea

ce priveşte profesia, programul, colectivul – comunicarea, cerinţele şi alinierea

pe scară ierarhică.

Studenţi care au definite intenţii de viitor

25

Aproximativ 40% din studenţii evaluaţi/ intervievaţi au o imagine definită cu

privire la domeniul în care vor lucra, mediul/ colectivul în care preferă să îşi

desfăşoare activitatea, modul de organizare a timpului. Dintre aceştia,

majoritatea sunt studenţi la UMF Carol Davila şi au ca obiectiv desfăşurarea

activităţii în domeniul cercetării.

De asemenea, studenţii care urmează cursuri la Facultatea de Administrație şi

Afaceri sau la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi

Dezvoltare Rurală, în mare parte, planifică înfiinţarea unei afaceri proprii. Dintre

aceştia, cei care deja au un loc de muncă sunt mai bine orientaţi şi mai hotărâţi

în ceea ce priveşte programarea şi organizarea unei activităţi pentru care

urmează să îşi asume responsabilitatea pe viitor.

Interesul pentru studii postuniversitare, pentru dezvoltare intelectuală continuă

Din totalul studenţilor testaţi, aproximativ 55% intenţionează că continue studiile

universitare şi post universitare. O marea parte dintre aceştia este reprezentată

de studenţi de la facultățile cu profil economic – Universitatea de vest din

Timișoara- Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și Universitatea

București- Facultatea de Administrație și Afaceri. Mulțti studenți de la UMF

Carol Davila –Facultatea de Farmacie optează pentru o carieră în cercetare,

pentru activitate de laborator.

De asemenea studenţii Facultăţii de Ştiinţele Comunicării şi cei ai Facultăţii de

Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica

București) intenţionează să continue instruirea intelectuală, prin frecventarea de

cursuri post universitare, ateliere de lucru, conferinţe de informare, dar în

special prin studiu şi documentare individuală.

O parte dintre studenţii Facultăţii de Management, Inginerie Economică în

Agricultură şi Dezvoltare Rurală sunt interesaţi de noile tehnologii în domeniu,

sisteme pe care vor să le adopte şi să le adapteze condiţiilor oferite de mediu

existent la faţa locului.

Studenţii Facultăţii de Administrație şi Afaceri sunt în mare parte preocupaţi de

extinderea studiului şi al analizei pieţei bursiere şi de valori, a mecanismelor

financiare pe care sunt clădite construcţiile economice.

26

Studenții Facultății de Litere din Oradea, în marea majoritate, se vor orienta

către domenii complementare de studiu

Studenţi cu vârste peste 40 de ani

Particularităţi ale studenţilor cu vârste peste 40 de ani

Categoria studenţilor cu vârste peste 40 de ani – aproximativ 10% din totalul

studenţilor evaluaţi, care frecventează prima instituţie de studii superioare se

diferenţiază de ceilalţi studenţi în primul rând prin motivaţii:

- sunt persoane pentru care absolvirea unei instituţii de învăţământ

superior este o măsură a respectului de sine, a împlinirii unei aspirații

(persoane care nu au avut condiţiile potrivite pentru a-şi desăvârşi

educaţia la momentul absolvirii studiilor liceale),

- persoane inspirate de copiii lor, care sunt studenţi,

- persoane preocupate de o dezvoltare intelectuală permanentă,

- persoane în căutarea schimbării domeniului iniţial de activitate cu altă

profesie care ar constitui o pasiune,

- persoane care vor să promoveze pe scară ierarhică şi au nevoie de o

confirmare intelectuală.

Acest grup de subiecţi prezintă o manieră diferită de abordare a realităţilor vieţii,

având ca sursă experienţa acumulată în contextul evenimentelor trăite, dar şi o

puternică motivaţie intrinsecă de factură predominant afectivă.

Efortul suplimentar depus de aceste persoane – care au obligaţii faţă de familie,

faţă de locul de muncă ce asigură nevoi financiare - este compensat şi stimulat

de voinţă. Fiind din punct de vedere psihologic antrenate într-o activitate care

mobilizează puternice forţe lăuntrice, ce motivează la un nivel superior,

intrinsec, sunt persoane care reuşesc să îşi armonizeze viaţa în întregul ei.

Pentru aceşti subiecţi opţiunile în ceea ce priveşte alegerea studiilor dar şi

obiectivele vocaţionale sunt mult mai clare, având în vedere traseul profesional

parcurs până la acest moment şi astfel identificarea abilităţilor, îndemânării şi

satisfacţiei personale.

De asemenea, din evaluarea acestei categorii de subiecţi, reiese importanţa

reabilitării unei stime de sine sănătoase şi unei poziţii sociale care consolidează

27

încrederea în propria persoană. Pentru acest grup de subiecţi este importantă

satisfacţia morală pe lângă orice alte aspecte de ordin economic,

recunoaşterea şi validarea socială. În felul acesta este iniţiat un proces de

recuperare şi vindecare la nivel emoţional, care conduce la stabilirea echilibrului

general.

4.3.1. Universitatea din Oradea – Facultatea de litere

Cu privire la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost

obținute la temele comunicativ, convențional, orientat spre ajutorare și

întreprinzător. Pputem observa că temele ocupaționale sunt corelate cu profilul

de studiu, cu precizarea că ne-am fi așteptat la scoruri mai mari pentru tema

socială corelată cu profesii precum cea de profesor sau consilier.

Teme ocupationale UO Litere

0

20

40

60

80

100Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 1

Teme ocupationale UO Litere

28

Profiluri ocupationale UO Litere

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

le

Busin

ess

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

iBiro

tica/

arhiv

istica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

leIn

dust

ria e

xtracti

vaM

estes

ugari

Constru

ctii

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 2

Profiluri ocupationale UO Litere

În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin

egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):

- vânzări

- finanțe-bănci

- predare adulți

- servicii sociale

- justiție

- business

- cler

- resurse umane

29

Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului finanțe bănci care include

ocupații precum contabil sau analist financiar. O explicație ar putea fi că în

cazul acestor studenți se poate observa o ușoară indecizie cu privire la viitor , la

ce își doresc să facă, relevat și de faptul că 60% dintre respondenți au o

similaritate mare cu cel puțin 7 profiluri ocupaționale diferite, jumătate dintre

aceștia identificându-se cu cel puțin 10 profiluri distincte.

4.3.2.Universitatea de Vest – Facultatea de Economie și de Aministrare a

Afacerilor

Privitor la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost

obținute la temele întreprinzător , convențional și socializat cu un scor mediu la

orientat spre ajutorare și comunicativ. Temele ocupaționale sunt foarte bine

corelate cu profilul de studiu, o parte dintre respondenți obținând scoruri mari și

la tema ocupațională logic (de așteptat, această temă fiind corelată cu

preferința pentru gândire rațională, orientare spre generalizări, raționament

deductiv și nu toți absolvenții au astfel de înclinații , insă era de așteptat ca o

parte să se coreleze cu acest profil).

Teme ocupationale UVT FEAA

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 3

Teme ocupationale UVT FEAA

30

Profiluri ocupationale UVT FEAA

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

leBus

ines

s

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

ica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 4

Profiluri ocupationale UVT FEAA

În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin

egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):

- business

- finanțe-bănci

- vânzări

- resurse umane

- justiție

- predare adulți

- resurse umane

- marketing

31

Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului justiție care include ocupații

precum avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O

explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a capacității de a lupta

pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și siguranță de sine,

dorința de realizare. Tema ocupațională curios se corelează cu o legătură

puternică cu mediul și ființele vii fiind corelată cel mai bine cu domeniul, deși

ne-am fi așteptat la prezența temei practic (care are de altfel cel mai mic scor)

care implică muncă. Cei care au obținut scoruri mari la acest profil sunt potriviți

pentru ocupații integratoare cum sunt consultanții sau consilierii care trebuie să

aibă capacitatea de a agrega cu succes informații economico-financiare cu

cunoștințe despre legislație, standarde. 15% dintre respondenți au deja o

direcție doarte clară cu o similitudine cu doar 4 sau mai puține profiluri în timp

ce 34% au profiluri ocupaționale similare cu cel puțin 8 sau mai multe profiluri.

4.3.3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla – Facultatea de

Farmacie

În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au

fost obținute la temele curios, socializat și logic. Tema ocupațională curios se

corelează cu o legătură puternică cu mediul și ființele vii fiind corelată cel mai

bine cu domeniul farmacie. În egală măsură și tema socializat se corelează

foarte bine cu domeniul fiind adecvată persoanelor care preferă ocupațiiile care

le oferă stabilitate și recompensează virtuțile tradiționale, fiind specifică celor

cărora le place să lucreze cu oamenii. Ne-am fi așteptat la un scor ceva mai

mare la tema orientat spre ajutorare , scorurile fiind medii. O explicație poate fi

faptul că o bună parte dintre respondenți își doresc o carieră în cercetare și

dezvoltare de produs și nu urmăresc neapărat ocuparea unui post de farmacist,

acesta fiind cazul în care se manifestă mai pregnant orientarea spre ajutorare.

32

Teme ocupationale Facultatea de Farmacie Bucuresti

0102030

405060

708090

100Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 5

Teme ocupationale Facultatea de Farmacie Bucuresti

În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele

mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu

pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se

regăsesc în grafic):

- științe

- domeniul medical

- computere și IT

- lucrul în aer liber, agronomie

Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului computere și IT care include

ocupații precum inginer sistem informatic, programator, manager proiect

informatic sau analist. O explicație ar fi tangența domeniului farmaceutic cu

științele fizice care denotă un interes puternic pentru țiințele exacte, corelat cu

ceea ce am menționat mai sus – faptul că o parte din respondenți iși doresc

cariere în cercetare. În cazul respondenților de la farmacie regăsim o hotărâre

destul de clară în rândul respondenților , 72% dintre aceștia fiind similari cu 5

sau mai puține profiluri ocupaționale, ceea ce denotă o alegere potrivită a

domeniului de activitate pentru viitoarea carieră, mai ales că profilurile

ocupaționale sunt foarte similare cu domeniul de studiu.

33

Profiluri ocupationale Facultatea de Farmacie

0%10%

20%30%40%

50%60%70%

80%90%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

leBus

ines

s

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

ica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 5

Profiluri ocupationale Facultatea de Farmacie

4.3.4. Universitatea București – Facultatea de Administrație și Afaceri

În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost obținute la temele întreprinzator,

convențional, asertiv și orientat spre ajutoarare.

34

Teme ocupationale UB FAA

0

10

20

30

40

50

60

70

80Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 7

Teme ocupationale UB FAA

Dacă în ceea ce privește temele întreprinzator, convențional, asertiv rezultatele nu surpind dat fiind profilul de studii,

orientarea spre ajutorare ține mai mult de sfera socialului. O explicație poate fi inclinația și capacitatea acestora de a lucra bine

mai degrabă într-o echipă decât individual aspect susținut și de scorurile medii la temele comunicativ și socializat.

35

Profiluri ocupationale UB FAA

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

le

Busin

ess

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

iBiro

tica/

arhiv

istica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

leIn

dust

ria e

xtracti

vaM

estes

ugari

Constru

ctii

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 8

Profiluri ocupationale UB FAA

În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin

egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):

- justiție

- predare adulți

- business

- resurse umane

- finanțe-bănci

- vânzări

- marketing

Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul economiștilor de la Timișoara, prezența profilului justiție care include ocupații precum

avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a

36

capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și

siguranță de sine, dorința de realizare. Profilul se corelează cu capacitate de

memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și deductiv,

capacitate de negociere și de argumentare. 47% dintre respondenți au acest

profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii care integrează

bine cunoștințele economice cu cele de legsilație și standarde –precum

consultant fiscal, consultant fonduri europene, auditor. În cadrul profilurilor

regăsim o nehotărâre în rândul respondenților , 47 % dintre aceștia fiind

similari cu 7 sau mai multe profiluri ocupaționale, ceea ce denotă incertitudine

cu privire la viitoarea profesie, cu privire la propria pregătire. Graficul relevă

similaritate cu numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților.

4.3.5. Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară

București- Facultatea de management, Inginerie Economica in

Agricultura si Dezvoltare Rurală

Temele ocupaționale au o împrăștiere mare, în parte fiind vorba de mulți

respondenți, dar aici având parte și de cei mai mulți studenți netradiționali care

au deja carieră, familie, experiență și pasiuni care le influențează

personalitatea. Cele mai mari scoruri ale respondenților au fost obținute la

Teme ocupationale MIEADR

0

10

20

30

40

50

60

70Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 9

Teme ocupationale MIEADR

37

Tema ocupațională curios se corelează cu o legătură puternică cu mediul și

ființele vii fiind corelată cel mai bine cu domeniul, deși ne-am fi așteptat la

prezența temei practic (care are de altfel cel mai mic scor) care implică muncă

cu mâinile, lucrul în aer liber cea mai potrivită cu domeniul agronomiei. Totuși

temele se corelează cu profilul respondenților – puternici, hotărâți, cu o

preferință spre munca de birou care deja au atins un anumit grad de maturitate

personală și au interese superioare cum ar fi ajutorarea celor din jur. În cazul

acestor respondenți a reieșit din întreaga activitate de consiliere cea mai

puternică motivație de a obține stabilitate profesională și financiară, aspect ce

se corelează cu oportunitățile limitate oferite de piața muncii din zonă.

Analizăm în continuare similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând

cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu

pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se

regăsesc în grafic):

- științe

- business

- justiție

- domeniul medical

- predare adulți

- resurse umane

- finanțe-bănci

- lucrul în aer liber, agronomie

Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul altor respondenți cu profil economic ,

prezența profilului justiție care include ocupații precum avocat, judecător, notar,

procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de

către respondenți a capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația

acestora spre hotărâre și siguranță de sine, dorința de realizare.

38

Profiluri ocupationale MIEADR

0%5%

10%15%20%

25%30%35%

40%45%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

leBus

ines

s

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

icaVan

zari

Mar

ketin

g

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

iSer

vicii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

 Figura 10

Profiluri ocupationale MIEADR

Profilul se corelează cu capacitate de memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și deductiv, capacitate

de negociere și de argumentare. 39% dintre respondenți au acest profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii

care integrează bine cunoștințele economice cu cele de legislație și standarde –precum consultant fonduri europene . În

cadrul profilurilor regăsim o nehotărâre în rândul respondenților , 46 % dintre aceștia fiind similari cu 6 sau mai multe profiluri

ocupaționale, 33% fiind similari cu 5 profiluri ocupaționale ceea ce denotă incertitudine cu privire la profesie, cu privire la

propria pregătire și la viitor. Doar 26% dintre respondenți sunt similari cu profilul lucrul în aer liber , agronomie. Graficul relevă

similaritate cu numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților, întâlnind toate profilurile ocupaționale disponibile.

39

4.3.6. Universitatea Politehnica București- Facultatea de Inginerie

Industrială și Robotică

Analizând temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost

obținute la temele logic, socializat , curios, și asertiv. Ne așteptam la tema

ocupațională logic, având de a face cu viitori absolvenți de profil tehnic care au

înclinație către gândire raționașă abstractă, raționament deductiv și precizie,

munca intelectuală complexă, preferință pentru aria țtiințelor precum

matematica, fizica sau informatica. Tema ocupațională curios se corelează cu

interes pentru cercetare, înclinație spre investigație. În egală măsură și tema

socializat se corelează foarte bine cu domeniul fiind adecvată persoanelor care

preferă ocupațiiile care le oferă stabilitate și recompensează virtuțile

tradiționale, fiind specifică celor cărora le place să lucreze cu oamenii. Tinerii

viitori ingineri preferă lucrul în poziții în care ăși pot exercita controlul și în care

ierarhia este clar stabilită și respectată. Această temă relevă și faptul că

respondenții sunt direcți, siguri pe sine și hotărâți, orientați spre leadership,

capbaili să ăși gestioneze bine activitatea și să ia decizii cu privire la ea,

neavând nevoie de control permanent al activității și având autonomie

profesională ridicată.

Teme ocupationale UPB FIIR

0

20

40

60

80Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 11

Teme ocupationale UPB FIIR

40

Profiluri ocupationale UPB FIIR

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

le

Busin

ess

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

ica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 12

Profiluri ocupationale UPB FIIR

Analizăm în continuare similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin

egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):

- domeniul medical

- științe

- computere și IT

- business

- lucrul în aer liber

- construcții

41

Ne surprinde prezența profilului domeniul medical care include ocupații

precum medic, asistent, farmacist, fizio/kinetoterapeut sau tehnician dentar. O

explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a doinței de realizare,

independența, autonomie, rapiditatea structurării informației, capacitatea de a

memora, auto-controlul și responsabilitatea. 46% dintre respondenți au acest

profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii care integrează

activitatea de cercetare sau lucrul cu oamenii. 42% dintre studenți se regăsesc

în profilul științe, 38% în computere și IT și 33% în construcții. Prezența

profilului lucru în aer liber se explică prin dorința de a combina în munca lor

creativitatea și spiritul practic, de a genera soluții pentru situații cotidiene. Acești

respondenți preferă să aplice principii științifice în soluționarea de probleme

practice, ăși folosesc ideile pentru a contrui și testa echipamente, sisteme,

tehnologii, sunt procedurali, știu să identifice erori și să facă reglaje fine în cazul

în care o componentă nu functionează sau nu interacșionează optim. În cadrul

profilurilor regăsim o oarecare nehotărâre în rândul respondenților , 50 % dintre

aceștia fiind similari cu 6 sau mai multe profiluri ocupaționale, iar 38% fiind

similari cu 5 profiluri ocupaționale ceea ce denotă incertitudine cu privire la

profesia pe care o vor alege în viitor. Acest aspect se explică și prin faptul că

oportunitățile lor sunt semnificativ mai vaste decât cele ale absolvenților din alte

domenii, pregătirea lor tehnică fiind căutată în majoritatea industriilor. , cu

privire la propria pregătire și la viitor. Doar 26% dintre respondenți sunt similari

cu profilul lucrul în aer liber , agronomie. Graficul relevă similaritate cu

numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților, cu excpeția domeniului

muzical.

4.3.7. Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management

Financiar

În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au

fost obținute la temele logic, comunicativ și întreprinzător cu un scor mediu la

tema experisv. Tema ocupațională întreprinzător se corelează cu profilul de

studii , avem de-a face cu respondenți capabili de persuasiune, înrezători în

42

forțele proprii, hotărâși, dominanți, cu preferință mai degrabă spre marketingul

sau managementul unei afaceri decât spre detaliile activității zilnice.

Respondenților li se potrivesc meserii din sfera administrație, relații publice,

diplomație sau chiar domeniul legal. De așteptat era și tema logic, având de a

face cu viitori absolvenți de profil economic managerial care au înclinație către

gândire rațională abstractă, raționament deductiv și precizie, munca intelectuală

complexă. Tema ocupațională comunicativ se corelează cu interesul

respondenților pentru studiu, înțelegerea situației socio-economice, formularea

și exprimarea de concepte, respondenții fiind bine informați și bine ancorați în

realitate. pentru cercetare, înclinație spre investigație. Ne-a suprins scorul

mediu obținut la tema expresiv, aceasta fiind mai degrabă corelată cu profesiile

artistice. Probabil tema ține de personalitatea sensibilă, imaginativă a multora

dintre respondenți și se explică într-o oarecare măsură prin ancorarea în mediul

din jur specifică economiștilor.

Teme ocupationale UB MF

0

20

40

60

80

100Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 13

Teme ocupationale UB MF

În continuare analizăm similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând

cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu

pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se

regăsesc în grafic):

43

- Justiție

- științe sociale

- finanțe-bănci

Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul altor respondenți cu profil economic , prezența profilului justiție care include ocupații

precum avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de către

respondenți a capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și siguranță de sine, dorința de

realizare.

Profiluri ocupationale UEB MF

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

leBus

ines

s

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

ica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

iSer

vicii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 14

Profiluri ocupationale UEB MF

44

Profilul se corelează cu capacitate de memorare, bună exprimare în scris și

oral, raționament inductiv și deductiv, capacitate de negociere și de

argumentare. 60% dintre respondenți au acest profil în rezultate, pentru aceștia

recomandându-se profesii care integrează bine cunoștințele economice cu cele

de legislație și standarde –precum consultant fonduri europene sau poziții de

coorodnare/ management . În cadrul profilurilor regăsim o concentrare pe

anumite profiluri ocupaționale în rândul respondenților , 80 % dintre aceștia

fiind similari cu 4 sau 5 profiluri ocupaționale,în principiu din arii corelate cu

domeniul lor de studiu – pe lângă cele amintite mai sus întâlnim și profilurile

marketing, vânzări, business, resurse umane, arte vizuale comerciale (corelate

cu marketingul), științe sau servicii sociale. Profilurile se potrivesc cu abilități

precum capacitate de memorare, atenție distributivă, capacitatea de negociere,

amabilitate, persuasiune, bune abilități de comunicare scrise și orale,

raționament deductiv.

4.3.8. Universitatea Ecologică din București-Facultatea de Științele

Comunicării

Cu privire la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost

obținute la temele întreprinzător , convențional, comunicativ, asertiv și

socializat cu un scor mediu la orientat spre ajutorare. Temele ocupaționale

sunt foarte bine corelate cu profilul de studiu, avem respondenți care se implică

cu ușurință în discuțiile cu ceilalți, sunt caracterizați de persiuasiune și influență,

se descurcă bine în situații dificile, fiind rareori timide, ci mai degrabă puternice

și hotărâte. Sunt persoane directe cărora le place să lucreze cu oameni care au

capacitatea de a coordona pe alții. Li se potrivesc ocupațile care presupun fie

vânzări , fie muncă de birou. Preferă un loc de muncă stabil, sunt disciplinați,

punctuali, responsabili, dar nu și neapărat creativi. Ne-am fi așteptat la o

prezență a temei expresiv care se corelează cu arat, imaginația și creativitatea

dat fiind că absolvenții acestui domeniu vor face relații publice, vor genera

campanii de imagine.

45

Teme ocupationale UB FSC

0

20

40

60

80

100Expresiv

Logic

Curios

Practic

Asertiv

Socializat

Orientat spre ajutorare

Conventional

Intreprinzator

Comunicativ

Figura 15

Teme ocupationale UB FSC

În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele

mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu

pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se

regăsesc în grafic):

- Justiție

- Predare adulți

- servicii sociale

- business

- resurse umane

Ne-am fi așteptat la prezența similarităților mai puternice cu servicii, servicii

publice, arte vizuale comerciale, însă se compensează într-o oarecare măsură

cu profilurile vânzări, marketing și jurnalism. Profilul justiție se corelează cu

capacitate de memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și

deductiv, capacitate de negociere și de argumentare.

46

Profiluri ocupationale UEB FSC

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Stiinte

Domeniul m

edical

Computer

e si

ITSer

vicii s

ocial

e

Justi

tiePre

dare

adulti

Stiinte

socia

le

Busin

ess

Cler

Resurs

e um

ane

Finante

banc

i

Birotic

a/ar

hivist

ica

Vanza

riM

arke

ting

Domeniul m

uzical

Sport

si re

cree

reArte

vizu

ale

Stiinte

mat

emati

ce a

plica

te

Predar

e ele

men

tara

Lucru

in a

er lib

er, ag

ronom

i

Servic

ii

Indu

stria

confec

tiilor

Indu

stria

alim

entar

a

Diverti

smen

t, ar

ta sp

ectaco

lului

Jurn

alism

/scris

Arte vi

zuale

com

ercia

le

Indu

stria

extr

activa

Mes

tesug

ariCons

tructi

i

Indu

stria

pre

lucra

toare

si d

e m

asini

Servic

ii pub

lice

Teleco

mun

icatii

Figura 16

Profiluri ocupationale UEB FSC

67% dintre respondenți au acest profil în rezultate alături de business și predare adulți. Aceste teme au în comun bune abilități

de înțelegere verbală cât și a limbajului scris dar și abilități de exprimare în scris și oral, sociabilitate, capacitate de negociere

și persuasiune. Celelalte profiluri se corelează cu aptitudini precum asertivitatea, receptivitatea la problemele celorlalți, fluența

ideilor, capacitatea de a-i dezvolta pe ceilalți, atenție distributivă. În cadrul profilurilor regăsim nehotărâre cu privire la direcția

profesională, cu privire la propria pregătire și la viitor. 40% dintre respondenți au o similaritate cu cel puțin 10 profiluri

ocupaționale, doar 13% regăsindu-se în cel mult 4 profiluri.

47

Recomandare pentru instituțiile de învățământ:

Dacă în cazul viitorilor farmaciști și ingineri se remarcă o cunoaștere clară a

direcției de urmat în ceea ce privește posibila traiectorie profesională, în cazul

celorlalți absolvenți, există o oarecare polarizare spre domenii adiacente în

cazul economiștilor , dar și o nehotărâre pronunțată pentru ceilalți (specialiști în

comunicare, absolvenți de litere, ingineri agronomi). Împreună cu angjatorii,

instituțiile de învățământ ar putea organiza sesiuni în care studenților să și se

prezinte oportunitățile de pe piața muncii din zonă, iar angajatorii să expună

abilitățile care i-ar face potriviți pentru a ocupa anumite poziții sau dimpotrivă,

ce abilități te pot descalifica pentru anumite ocupații. Concomitent angajatorii

vor prezenta și responsabilitățile aferente astfel încât studenții să se poată

evalua corect și să aibă răgazul necesar pentru a se poziționa pe o traiectorie

în conformitate cu ceea ce își doresc să facă în viața profesională.

Recomandare pentru angajatori:

Tinerii absolvenți nu cunosc suficient de bine cerințele diverselor poziții, nu știu

ce abilități trebuie să aibă sau să își dezvolte , nu știu cum să se pună

corespunzător în valoare în CV. În cadrul stagiilor de practică acordați timp

prezentării cât mai multor poziții din cadrul societății dvs. – din punct de vedere

responsabilități, așteptări, abilități necesare. Optați pentru o prezentare directă

urmată de interacțiunea cu personal care ocupă respectiva poziție. Asta îi va

ajuta să își dea ce poziții li se potrivesc și le va oferi răgazul să își rafineze

acele abilități care le sunt necesare pentru poziția pe care o țintesc. În cadrul

prezentărilor pe care le faceți în facultăți, acordați timp și prezentării acestor

aspecte, nu vă concentrați doar asupra companiei pe care o reprezentați.

4.4 Subiecte abordate în consiliere

- Burnout

- Stima de sine

- Petrecerea timpului liber – în familie

- Abilitatea de a comunica

- Exprimarea în public – anxietate de performanţă

48

- Indicele de infrecvenţă

Burnout - sindromul „arderii emoționale” este o afecţiune a tempoului,

stresului contemporan, cu incidenţă în întreaga lume, fiind în creşte într-un mod

alarmant.

Conform studiilor, cei mai predispuși la a dezvolta sindromul burnout, sunt

oamenii ambițioși, motivați și inteligenți, care lucrează peste program, până la

nivelul la care viața personală le este afectată. Termenul de burnout este

introdus în psihologie de J.H. Freudenberger (1974) din nevoia de a sesiza

uzura şi epuizarea fizică şi psihică datorate solicitării excesive a energiei,

forţelor sau resurselor individuale, care determină o scădere a întregului

potenţial de acţiune.

„Arderea emoțională este o stare de epuizare fizică și emoțională, care rezultă

din condițiile de muncă și din tendința de a realiza unele așteptări nerealiste,

impuse de sine sau de valorile societății, fiind denumită și «boala luptătorului»”.

Ca manifestări de natură somatică se remarcă durerile de cap, dureri lombare,

amețelile, tensiunea arterială și dureri musculare.

Manifestările psihice sunt: incapacitatea de concentrare, dificultatea trezitului

din pat dimineața, dificultăți în luarea deciziilor, sentimentul de a fi mereu la

limită, presiunea greu de controlat, ruminații (combustie internă).

Sindromul burnout a fost discutat cu subiecţii evaluaţi care au înregistrat un

scor foarte ridicat la scalele rezistenţă şi responsabilitate şi care au confirmat

tendinţa spre perfecționism, lucrează cu multă perseverenţă depunând efort

intelectual, răspund provocărilor chiar dacă acestea necesită o solicitare

intensă şi neglijează nevoia de odihnă şi repaus.

Stima de sine este instrumentul libertăţii şi al autonomiei psihologice,

este un avatar modern al conceptului de demnitate; este ceea ce face să ne

acordăm o valoare mai presus de orice preţ, de orice utilizare. Ea ne permite

să rezistăm presiunilor şi manipulărilor, ne permite să luăm tot ce este mai bun

din influenţele trecutului personal şi totodată să ne eliberăm de ele pentru a

deveni noi înşine. Stima de sine a devenit indispensabilă în perioada

contemporană, bazată pe autonomie, performanţă individuală şi competitivitate;

este foarte sensibilă mai ales la eşecuri şi la respingeri, la presiuni sociale, în

49

faţa stimei de sine false sau supraestimate, clădite pe criteriile unei lumi

materiale, critice.

Stima de sine a fost discutată, cu subiecţii evaluaţi, în contextul în care aceasta

este strâns legată de afirmarea de sine. Afirmarea de sine constă în

capacitatea exprimării nevoilor, gândurilor, emoţiilor, putinţa de a nu ajunge la

inhibiţii, ţinând cont, în acelaşi timp, de ceilalţi. Este un proces care nu susţine a

te afirma „contra” ci „pentru”, adică a-ţi atinge obiectivele materiale, emoţionale

şi relaţionale, respectiv obiectivul de a-ţi ocupa locul profesional şi social şi nu

de a lua locul altei persoane.

Pentru persoanele cu o stimă de sine nesigură, dintre aspectele cele mai

important sunt acceptarea se sine, lipsită de critică şi confruntarea subiectului

cu ceea ce i-a făcut teamă şi a evitat întotdeauna. Asumarea limitelor este de

asemenea necesară şi utilă în procesul de consolidare a stimei de sine, pentru

a reuşi performanţă profesională dar şi pentru un comportament echilibrat.

Pe parcursul consilierii au fost discutate, împreună cu studenţii, tehnici de

îmbunătăţire a stimei de sine, au fost făcute recomandări pentru literatura de

specialitate (Andre Christophe, Andre Moreau).

Petrecerea timpului liber în familie relevat de test prin scorurile obţinute

de subiecţi la scala activităţi familiale, analizat în şedinţele de consiliere, are

legătură cu tiparele moştenite din copilărie, dar şi cu condiţiile vieţii tumultoase,

în care folosirea timpului de lucru şi a celui liber au nevoie de o dozare cât mai

echilibrată.

Pentru o bună parte dintre studenţii evaluaţi – cu aproximaţie 40% dintre

aceştia, vizitarea familiei şi desfăşurarea unor activităţii cu membrii acesteia

este motiv de relaxare şi de refacere a energiilor.

Abilităţile de comunicare sunt importante nu doar pentru afirmarea şi

promovarea profesională, dar şi pentru menţinerea relaţiilor interpersonale.

Studenţii au primit recomandări pe parcursul consilierii, dar au fost şi îndrumaţi

către literatură de specialitate pentru a studia tehnici ce ajută dezvoltarea unei

comunicări eficiente şi prietenoase.

Anxietatea de performanţă (exprimarea în public) – sau teama de eşec

50

Persoanele care se confruntă cu anxietatea de performanță își pot face griji că

vor eșua înainte de a începe să rezolve o problemă. Aceștia pot avea credința

că eșecul va fi urmat de umilire și respingere. Anxietatea de performanță poate

apărea în legătură cu orice sarcină, dar este frecvent întâlnită la locul de

muncă. Intensitatea anxietății variază de la individ la individ. La unele persoane

poate fi vorba de o stare de neliniște și agitație înainte de a face o prezentare

importantă la birou. Pentru altele, simplul gând al responsabilităților

profesionale poate declanșa atacuri de panică. Perfecţionismul, dar şi

stabilitatea stimei de sine, joacă un rol important în gestionarea anxietăţii de

performanţă. Iar în cazul în care standardele de atins sunt prea înalte, nerealist

stabilite, se poate ajunge la forme grave de burnout, care se pot manifesta prin

atacuri de panică sau depresie. Stima de sine constituie un suport foarte

important pentru combaterea anxietăţii de performanţă.

Pe parcursul consilierii au fost discutate împreună cu studenţii tehnici de

relaxare şi de bună gestionare a stărilor de anxietate, au fost făcute

recomandări pentru literatura de specialitate (Alber Ellis, Scott Stossel, Andre

Moreau).

Indicele de infrecvenţă

Indicele de infrecvenţă este foarte ridicat (.99) în anumite cazuri - la aproximativ

10% din totalul studenţilor evaluaţi, confirmând răspunsuri neobişnuite date de

subiect (subiectul evaluat dă mult mai multe răspunsuri afirmative la întrebări,

decât majoritatea persoanelor).

Este un semn al faptului că persoana respectivă se conformează cu uşurinţă,

indicând un pattern care ar putea proveni din copilărie - dorinţa copilului de a fi

pe placul părinţilor şi al educatorilor, pentru a-şi câştiga iubirea şi aprecierea

acestora. Acestor persoane le este dificil, chiar imposibil, să refuze o solicitare

venită din exterior, acest gest fiind echivalent cu teama de a nu fi acceptat sau

integrat de comunitate, de grup, cu teama de respingere.

În aceste cazuri, discuţia a pus accentul pe încrederea în propria persoană,

stima de sine şi dependenţa emoţională, respectarea propriilor nevoi şi

stabilirea limitelor.

51

Abilităţi de comunicare vs tendinţe intelectuale, profesionale

Comunicarea este esenţială pentru fiinţa umană, ca sistem bio-psiho-socio-

cultural. Comunicarea este un produs al educaţiei, al capacităţii intelectuale şi

al inteligenţei emoţionale, dar şi o caracteristică tipică personalităţii prin

determinare genetică. Cu alte cuvinte, comunicarea, dimensiune a caracterului

social, are un specific atât extrinsec câr şi intrinsec, strâns legate de profilul

personalităţii.

Aproximativ 65% dintre studenţii evaluaţi au demonstrat o bună comunicare,

ceilalţi admiţând faptul că au o personalitate introvertă, care îi face să fie mai

retraşi, circumspecţi cu noile cunoştinţe, eventual până ce reuşesc să realizeze

o apropiere şi cu aceştia.

Se poate observa o diferenţiere - în ceea ce priveşte abilitatea de comunicare -

în funcţie de preferinţele pentru anumite discipline educaţionale, respectiv

materii care folosesc mai mult gândirea analitică sau materii care apelează la

imaginaţie şi improvizaţie. Astfel, se observă o poziţie de polaritate pentru

studenţii care frecventează cursurile Facultăţii de Inginerie şi Managementul

Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica București) faţă de cei care

frecventează Facultatea de Științele Comunicării. Pentru primii comunicarea

este mai limitată, cu un caracter strict orientat pe subiect, spre deosebire de

cea de a doua categorie de studenţi care îşi exprimă cu mai multă uşurinţă/

libertate ideile şi opiniile şi nu au reţineri în a-şi exterioriza emoţiile legate de

diferite aspecte ale vieţii. De precizat faptul că, studenţii înscrişi la Facultatea

de Științele Comunicării prezintă, cel puţin în aparenţă – aşa cum dezvăluie

interviul, o inteligenţă emoţională crescută, care le permite o bună adaptare

socială şi capacitatea de a rezolva probleme profesionale şi personale cu mai

multă uşurinţă, o abilitate de a se putea conforma la restricţii fără a renunţa la

propriile principii. Pentru aceştia comunicarea este esenţială în reuşita

profesională.

De asemenea, studenţii Facultăţii de Farmacie ating pragul unei comunicări

deschise, animate de empatie şi altruism.

52

Pe o zonă de mijloc a intervalului dintre studenţii mai sus amintiţi, se află cei ce

frecventează facultăţile de afaceri, cu caracter economic – administrativ, care în

proporții aproximativ egale au o comunicare deschisă sau reținută.

Creativitatea, înclinaţii artistice

Rezultatele înregistrate la chestionarele aplicate studenţilor evaluaţi au

evidențiat

înclinaţii ale acestora către domeniul artistic – desen, muzică, design

vestimentar sau de interior, activităţi ce necesită minuţiozitate, ce pun în

valoare fantezia şi creativitatea, dar şi abilităţi artistice interpretative, exprimate

prin expresivitatea limbajului verbal şi corporal al subiectului.

Studenţi din toate facultăţile antrenate în evaluare – aproximativ 40% din totalul

studenţilor evaluaţi, pe lângă studii şi responsabilităţile asumate la locul de

muncă, în egală măsură, au preocupări artistice. Aceste activităţi cu caracter

artistic sunt considerate de studenţii evaluaţi, un suport în contextul

confruntărilor cu activităţile/ problemele de zi cu zi, un ajutor emoţional.

Discuţia purtată a concluzionat faptul că armonizarea deprinderilor care

folosesc atât gândirea logică, cât şi simţul artistic, creativ, asigură o funcţionare

mai eficientă, exhaustivă, a creierului.

Cultivarea spiritului artistic, sub orice formă, desen, muzică, teatru, dans,

literatură, rămâne un instrument în eliberarea stresului şi obţinerea rezultatelor

scontate, la modul general, oricare ar fi profesia de bază.

Sisteme de valori, priorităţi pentru viaţă

Sistemele de valori sunt în cea mai mare măsură clădite pe educaţia primită în

familie, completată de şcoală şi figuri emblematice care vor influenţa

comportamentul şi viitoarele alegeri ale tânărului.

Moda sau aspiraţiile pe care le are familia şi cercul social în care familia este

integrată au o importanţă semnificativă, coroborat cu temperamentul tinerilor.

Pentru o personalitate „adaptată” alegerile vor suferi influenţe externe mai

puternice, ale mediului social şi cultural din care subiectul face parte, putându-se

53

ajunge până la a fi sacrificate talente sau orientări profesionale pentru care tânărul

are satisfacţia muncii.

Pentru o personalitate „rebelă” alegerile vor ţine cont în primul rând de năzuinţele

subiectului, de planurile şi visele acestuia, în ciuda, sau mai bine spus făcând faţă

presiunilor externe – familie, societate, prieteni.

Priorităţile studenţilor evaluaţi ar putea fi împărţite, cu aproximaţie, după cum

urmează:

- pentru 25% dintre subiecţi obiectivul esenţial este acela de a veni în ajutorul

semenilor, insuflat de compasiune şi empatie,

- 30% dintre subiecţi sunt preocupaţi în primul rând de câştigul financiar, de

satisfacerea nevoilor material,

- pentru 35 % dintre subiecţi este importantă siguranţa, unui loc de muncă ce

poate asigura viaţa de zi cu zi, cu toate consumurile acesteia,

- 10% dintre subiecţi au urmat studiile superioare pentru a dobândi o diplomă

universitară şi sunt încă în căutarea ţelului vieţii.

5. DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

5.1. PROCEDURA OPERAȚIONALĂ. DOCUMENTE NECESARE

Practica se desfășoară în baza convenției de practică tripartite pe care

studentul se ocupă să o semneze atât personal, cât și la facultate și la

partenerul de practică. Fiecare parte păstrează un exemplar.

Înainte de începerea stagiului de practică studentul trebuie să parcurgă

instrucțiunile de securitate în muncă și prevenirea incendiilor și să se

familiarizeze cu căile de evacuare de la locul de derulare al activităților practice.

Universitatea Politehnica din București prezintă pe site-ul său studenților aceste

infromații, acestea sunt disponibile într-un format accesibil și pe site-ul nostru :

- instrucțiunile de securitate în muncă : https://pocu.asoceduciv.ro/ssm/

- instrucțiunile pentru prevenirea incendiilor https://pocu.asoceduciv.ro/psi/

De asemenea unele facultăți – Universitatea Politehnica București- pot solicita

completarea unui formular de declarare a traseului la și de la locul de practică,

54

aceste aspecte fiind relevante pentru un eventual control al Inspectoratului de

Muncă sau daca are loc un accident de muncă.

Recomandare pentru instituțiile de învățământ:

În cadrul proiectului partenerii de practică au efectuat instructajul studenților în

prima zi a stagiului de practică și recomandăm facultăților să includă

parcurgerea instructajului în cadrul portofoliului de practică anexa la convenție

pentru a se asigura că dincolo de un instructaj general pe care studentul îl

poate parcurge individual, acesta a luat la cunoștință și specificitățile locului de

practică, în mod special că a luat la cunoștință care sunt căile de evacuare și

cunoaște regulile de securitate specifice locului de derulare al activităților.

La finalizarea stagiului de practică studenții vor avea ca dovadă a derulării

stagiului adeverința de practică eliberată de partenerul de practică care atestă

cuantumul orelor desfășurate. În funcție de cerințele fiecărei instituții, studenții

vor prezenta și alte documente precum:

-caiet de practică unde au consemnat zilnic activitățile derulate

-raport de practică care este un rezumat al caietului de practică

-proiect de practică pe o tematică agreată cu coordonatorul de practică, stagiul

servind pentru colectarea datelor

-grafic de activități corelat cu cerințele disciplinei

- anexe, fotografii, alte documente considerate relevante de către student

Având în vedere că unii studenți au deja un loc de muncă, intituțiile de

învățământ accepta ca aceștia să deruleze stagiul de practică la locul de muncă

prezentând în acest sens o adeverință doveditoare de la angajator care să

ateste îndeplinirea obligațiilor în conformitate cu fișa disciplinei.

Din punct de vedere al duratei de derulare a stagiului de practică există stagii

foarte scurte – de 28 de ore (Facultatea de Litere din Oradea) până la stagii de

360 de ore pentru viitori ingineri. Facultatea de Farmacie are prevăzute stagii

anuale de 60 de ore și stagiul clinic derulat sub egida Colegiului Framaciștilor

de 720 de ore derulat în ultimul an de studiu. Viitori ingineri în științe

55

agronomice derulează stagii de practică de 120 de ore. Facultățile cu profil

economic sau științele comunicării au prevăzute stagii de practică de 90 de ore.

În ceea ce privește durata stagiilor de practică se observă o oarecare

omogenitate pentu profiluri simlare, dar diferențe semnificative de la o

specializare la alta dacă ne raportăm la durata studiilor.

În ceea ce privește perioada derulării stagiului de practică, întâlnim mai multe

abordări;

- Universitatea Politehnica din București și Facultatea de Farmacie din

București impun ca practica să se deruleze într-o perioadă clar delimitată,

în perioada vacanței de vară

- Universitatea de Vest din Timișoara , Universitatea din București și

Universitatea Ecologică din București recomandă derularea practicii în

perioada vacanței de vară, dar permit derularea acesteia și în decursul

anului, acceptând-o în cadrul colocviului dacă documentele îndeplinesc

standardul calitativ

- Facultatea de Litere din Oradea are stagiul prevăzut intr-o anumita

perioadă din semestrul I al anului al doilea

- Facultatea de management , inginerie și dezvoltare rurală are prevăzută

în primavară înainte de sesiunea de examene o perioadă dedicată

practicii – aici fiind vorba de un profil cu un pronunțat caracter practic

este de înțeles că s-a ales o perioadă relevantă și din punct de vedere al

activităților specifice domeniului de studii

Pentru accederea la stagiul de practică, sunt următoarele modalități:

a) Stagiu de practică propus de student – Studentul este cel care identifică

partenerul de practică în cadrul căruia va efectua stagiul de practică și cel

responsabil cu derularea procedurilor necesare, completarea

documentelor, comunicarea cu părțile implicate

b) Stagiu de practică faciltat de facultate- facultatea identifică partenerii de

practică agreați, promovându-le acestora datele de contact în rândul

studenților sau prin intermediul asociațiilor studențești. În cadrul acestor

56

stagii de practică facultatea doar facilitează aplicarea studentului la

locurile de practică propuse de partenerul de practică, parcurgerea

procedurilor rămânând în sarcina studentului

c) Stagii de practică facilitate prin intermediul asociațiilor studențești, în

cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene sau prin intermediul

site-urilor care activează pe piața muncii (bestjobs.ro, ejobs.ro, hipo.ro,

stagiipebune.ro)

Deși faptul că facultatea facilitează studenților accesul la stagiile de practică

prin publicarea unor liste cu parteneri de practică contribuie la ușurarea

procesului pentru student, implicarea redusă a instituției de învățământ în toate

etapele face ca uneori aceste stagii de practică să nu se desfășoare

corespunzător. De exemplu partenerul de practică nu are dotarea logistică

corespunzătoare, nu deține personal suficient sau adecvat pentru derularea

stagiului sau nu urmărește tematica din fișa de disciplină

Recomandare pentru instituțiile de învățământ:

Pentru a crește valoarea stagiului de practică în pregătirea studenților,

facultatea ar putea să se implice mai mult în repartizarea studenților în cadrul

unor acorduri cu partenerii de practică, inclusiv prin supravegherea stagiilor de

practică prin vizite ale profesorilor responsabili cu practica în cadrul partenerilor

și prin preluarea unei părți din povara procedurală a documentelor aferente

stagiului de practică. În cadrul acestor verificări, reprezentantul facultății poate

verifica că stagiul se derulează conform cerințelor de calitate ale instituției de

învățământ. De asemenea, în cazul partenerilor de practică cu multe puncte de

lucru sau care este o întreprindere mijlocie sau mare, se pot încheia acorduri de

parteneriat care să aibă anexate cerințele minimale necesare desfășurării în

bune condiții ale stagiului de practică (tematică, cerințe logistice,competențe de

specialitate și competențe transversale), condiții ce pot fi transmise cu ușurință

tutorilor care vor lua contact efectiv cu studenții.

57

Stagiile de practică din cadrul proiectului s-au adresat studenților înscriși la

nivel licență și masterat care avea stagiul de practică prevăzut în planul de

învățământ în anul universitar în care s-au înscris în proiect. La momentul

scrierii proiectului stagiile de practică erau prevăzute pentru ultimul an

universitar, între timp stagiul de practică a fost glisat în penultimul an de studii

sau mai devreme pentru unele dintre instituțiile de învățământ.

În cadrul analizei realizate în rândul studenților din cadrul grupului țintă, deși nu

este un eșantion statistic relevant conform uzanțelor, a relevat totuși că deși

majoritatea studenților apreciază ca util stagiul de practică derulat, acesta a fost

prea scurt ca durată pentru a permite o suficientă familiarizare cu un loc de

muncă și că și-ar dori o mai mare flexibilizare a perioadei în care pot derula

stagiul de practică.

Recomandare pentru instituțiile de învățământ:

Studenții participanți și-au exprimat dorința ca stagiul să se fi putut derula și în

decursul anului universitar pentru ca vacanța de vară să o poată folosi ca timp

de odihnă și relaxare, pentru a accesa programe tip work and travel, pentru a

participa la școli de vară , programe de voluntariat sau pentru a se angaja

temporar. De asemenea au propus ca stagiul de practică să se poată derula și

cu o prezență săptămânală mutual agreată de student cu partenerul de practică

(de exemplu să meargă o zi pe săptămână în fiecare săptămână la practică).

Recomandăm instituțiilor de învățământ să ia în considerare flexibilizarea

perioadei în care studenții să pot derula stagiul de practică , lăsându-i pe

aceștia să se organizeze așa cum li se potrivește.

5.2. DESFĂȘURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

Activitatea practică este în general bine reglementată în cadrul facultăților

partenere, dar informația cu privire la modul de desfășurare precum și

documentele necesare nu sunt mereu ușor de identificat pe siteurile instituțiilor,

astfel doar în 50% din cazuri găsim cu ușurință toate documentele online:

58

Denumire facultate Site practica de specialitate

1 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila – Facultatea de Farmacie

-

2 Universitatea București – Facultatea de Administrarea Afacerilor

http://www.faa.ro/index.php/practica-de-

specialitate

3 Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Economie și de Administrarea Afacerilor

https://feaa.uvt.ro/ro/studenti/practica

4 Universitatea din Oradea - Facultatea de Litere

-

5 Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară București- Facultatea de management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurală

http://www.managusamv.ro/studenti-

manag#Practica-studenti

6 Universitatea Politehnica Bucuresti – Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică (anterior Ingineria și Managementul Sistemelor tehnologice)

http://www.imst.pub.ro/index.php/ro/licenta/

practica

7 Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management Financiar

-

8 Universitatea Ecologică București –Facultatea de Științele Comunicării

-

Recomandare pentru instituțiile de învățământ:

Studenții sunt tineri în formare, așa că nu au toți încă o disciplină strictă a

timpului sau a activităților. Asta face ca majoritatea studenților să nu fie

preocupați de stagiul de practică până când nu este vremea de a-l desfășura, 1

din 10 studenți nefiind deloc interesat de acest subiect până la perioada de

derulare stagii. Prin publicarea tuturor informațiilor referitoare la stagiul de

practică pe site-ul facultății într-o secțiune dedicată, facilitați studenților

informarea și crește gradul de conformare la cerințele de calitate pentru

derularea lui. De asemenea pagina dedicată practicii este și un mijloc de

59

comunicare cu partenerii de practică care pot astfel să acceseze cu ușurință

informații cu privire la așteptările instituției de învățământ de la piața muncii.

Bineînțeles ca va exista mereu un mic procent de neinformați care de cele mai

multe ori sunt dezinteresați, însă mediul online este un canal comunicațional

foarte eficient pentru generația tânără și merită exploatat în mod eficient.

Activități realizate la stagiul de practică

Deși domeniile de activitate acoperite în cadrul proiectului sunt variate, toți

studenții practicanți au parcurs activități similare:

- cunoașterea societății /instituției unde efectuează practica – obiect de

activitate, scurtă descriere, domeniul de activitate – concurență, clienți,

furnizori, structura organizatorică – tutorele, echipa, la cine pot apela

- parcurgerea instrucțiunilor de sănătate și securitate în muncă și reguli de

prevenire a incendiilor

- parcurgerea regulamentului de ordine interioară

- cunoașterea concretă a modului de desfașurare a activității, dobândirea

și exersarea conceptelor specifice domeniului de activitate

- exersarea competențelor transversale - de comunicare și sociale,

digitale, spirit de inițiativă, adaptabilitate, managementului timpului și

planificarea activităților, perseverență, cooperare/colaborare, etc

- familiarizarea cu echipamentele de birou, echipamentele specifice după

caz, software și hardware de specialitate

Recomandare pentru angajatori (parteneri de practică):

Dacă un parcticant dovedește potențial în cursul stagiului de practică, analizați

posibilitatea de a-i oferi o poziție permanentă part sau full time în societate.

Dacă nu aveți disponibile temporar poziții, oferiți tinerilor care își manifestă

autentic interesul pentru meserie șansa de a continua contactul cu organizația

pe care o reprezentați. Puteți opta pentru un contract de voluntariat care să

reglementeze juridic prezența tinerilor în companie după încheierea stagiului de

practică. Dați-le șansa să vină, atunci când timpul le permite, să participe la

60

mici activități care să îi păstreze conectați atât cu compania dvs cât și cu

domeniul. Ar putea deveni angajați valoroși ai companiei pe care îi puteți face

mai repede productivi folosindu-vă de aceste perioade de voluntariat ca de un

training. În funcție de domeniu, puteți agrea durata ți periodicitatea minimă a

acestor sesiuni de voluntariat de exemplu cel puțin 2-3 ore bisaptămânal.

5.3 CONCLUZII CU PRIVIRE LA DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ ÎN

CADRUL PROIECTULUI

În cadrul proiectului au derulat stagii de practică 169 de studenți de la cele 8

instituții de învățământ partenere, studenți în anii 2 sau 3 și masteranzi. Fiecare

student a derulat stagiul de practică în baza Convenției cadru tripartite în scopul

de a-și forma abilitățile practice în conformitate cu specializarea urmată. Stagiul

de practică a respectat durata pregătirii practice conform planului de

învățământ, calendarul pregătirii și competențele urmărite prin fișa disciplinei.

Practicanții :

- au respectat normele de securitate și sănătate în muncă și instrucțiunile

de prevenire a incendiilor pe care le-au parcurs înainte de începerea

stagiului de practică

- au respectat regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică

- au respectat programul de practică agreat de comun acord cu tutorele

- s-au familiarizat cu echipamentele și logistica puse la dispoziție de

partenerul de practică

- și-au asumat confidențialitatea informațiilor la care au avut acces în

cadrul stagiului de practică

- au învațat cum să aplice principiile dezvoltării durabile și să respecte

mediul înconjurător , ce înseamnă egalitatea de șanse și nediscriminarea

la locul de muncă

- au executat activitățile specificate de tutore împreună cu acesta sau

individual sub supervizarea acestuia

61

- s-au integrat în echipa partenerului de practică lucrând alături de

personalul acestuia sub îndrumarea tutorelui

- și-au însușit competențe practice legate de specializarea lor, au învățat

să utilizeze software specific, au învățat să utilizeze documente specifice

și s-au familiarizat cu procedurile uzuale

Partenerii de practică:

- Au permis accesul la practică doar practicanților care au încheiat în

prealabil convenția de practică (convenția se încheie anticipat)

- au asigurat instruirea practicanților cu privire la normele de securitate și

sănătate în muncă și instrucțiunile de prevenire a incendiilor îniante de

începerea stagiului de practică

- au stabilit unul sau mai mulți tutori pentru stagiul de practică care să

îndrume practicanții în activitățile specifice

- au pus la dispoziția practicanților mijloacele logistice neecesare derulării

în bune condiții a stagiului de practică, efectuând instructajul pentru

utilizarea lor în siguranță

- au asigurat practicanților toate resursele necesare dobândirii și exersării

în bune condiții a competențelor conform fișei disciplinei

- au implicat studenții în activități specifice domeniului asigurându-le un

context favorabil formării de competențe profesionale conform

specializării

- au explicat practicanților cum să aplice principiile dezvoltării durabile și să

respecte mediul înconjurător , ce înseamnă egalitatea de șanse și

nediscriminarea la locul de muncă

- au eliberat practicanților documentele doveditoare ale efectării stagiului

de practică – adeverință care atestă numărul de ore efectuate, gradul de

însușire al cunoștințelor și respectarea regulamentului de ordine

interioară (în funcție de modelul furnizat de fiecare instituție de

învățământ)

62

- au permis practicanților să observe, să deruleze activități sub îndrumare

și individual , progresiv, conform acumulării de competențe pe parcursul

stagiului

Instituțiile de învățământ:

- Au acordat practicanților numărul de credite specificate în planul de

învățământ după susținerea cu succes a examenului/verificării/colocviului

de practică

În cadrul proiectului și-au desfășurat stagiul de practică 169 de participanți în

scopul aplicării cunoștințelor teoretice acumulate la studii în mediul

profesional real. Participanții au efectuat diverse activități în scopul

dobândirii competențelor specificate în fișa disciplinei/portofoliul de practică.

Stagiul de practică s-a derulat sub îndrumarea unui tutore, per total pentru

activitatea acestora participanții oferind o notă medie de 4,87 din maxim 5

posibil, ceea ce denotă aprecierea activității tutorilor în succesul stagiului de

practică și în creșterea utilității acestuia pentru evoluția profesională a

participanților.

Participanții au avut următoarea structură, pe specializări de studiu:

63

Distributie participanti pe institutii de invatamant

17%

9%

26%5%

27%

8%3% 5%

Universitatea de Medicină și FarmacieCarol Davila – Facultatea de Farmacie

Universitatea București – Facultatea deAdministrarea Afacerilor

Universitatea de Vest din Timișoara -Facultatea de Economie și deAdministrarea Afacerilor

Universitatea din Oradea - Facultatea deLitere

Universitatea de Științe Agronomice șiMedicina Veterinară București-Facultatea de management, InginerieEconomica in Agricultura si DezvoltareRurală

Universitatea Politehnica Bucuresti –Facultatea de Inginerie Industrială șiRobotică (anterior Ingineria șiManagementul Sistemelor tehnologice)

Universitatea Ecologică București –Facultatea de Management Financiar

Universitatea Ecologică București–Facultatea de Științele Comunicării

Figura 17

Distribuție participanți pe instituții de învățământ

Sursa: cercetare proprie

Pentru evidențierea activității derulate în cadrul stagiului de practică, fiecare

student completează un raport/jurnal/caiet de practică în care va menționa

activitățile efectuate zilnic, însoțindu-l de orice alte documente pe care le

consideră relevante pentru activitatea desfășurată: fotografii relevante,

extrase de specificații tehnice, fragmente din situații financiare sau planuri

de afaceri, etc. Pentru obținerea creditelor alocate disciplinei, acest

caiet/jurnal/raport de practică va fi susținut în fața comisie de evaluare, fiind

predat în vederea acordării notei. În notarea stagiului comisia de evaluare

pot ține cont și de evaluarea făcută de tutorele din partea partenerului de

practică.

64

Dintre cei 169 de participanți, 130 sunt de sex feminin și 39 de sex masculin.

Distributia participantilor la stagiul de practica pe sexe

23%

77%

Practicanti sex masculin

Practicanti sex feminin

Figura 18

Distribuție participanți pe sexe

De asemenea, din totalul celor 169 de participanți, 62 provin din mediul rural și

107 provin din mediul urban. 20 dintre cei 169 de participanți au vârsta peste 25

de ani la intrarea în proiect.

Distributia participantilor pe medii de resedinta

37%

63%

Practicanti din mediul rural

Practicanti din mediul urban

Figura 19

Distribuție participanți pe medii de reședință

Cooperarea cu tutorii a permis derularea stagiilor de practică la nivelul

calitativ așteptat conform planurilor de învățământ și fișei disciplinei,

65

permițând diseminarea informațiilor dinspre instituțiile de învățământ și

dobândirea competențelor specifice și transversale. Stagiile de practică au

fost monitorizate și evaluate atât din punct de vedere al tutorilor , cât și din

punct de vedere al studenților. Au fost evaluate și înregistrate nivelul de

dobândire al competențelor profesionale, integrarea practicantului în

activitatea partenerului de practică și competențele transferabile pentru

urm[toarele criterii:

1. Calitatea muncii Puterea de înţelegere şi caracterul regulat al muncii 2. Raţionamentul Capacitatea de a lua decizii logice şi viabile şi de a şti când să acţioneze independent sau să solicite ajutor 3. Cunoaşterea postului Capacitatea de a aplica cunoştinţele şi aptitudinile în mod eficient 4. Volumul de muncă Viteza şi volumul de muncă produsă în comparaţie cu ce se aşteaptă de la un student practicant, îndeplinirea obiectivelor stabilite de către departament 5. Iniţiativa Capacitatea de a demara singur o activitate şi de a lucra independent 6. Creativitate Capacitatea de a sugera alternative viabile 7. Rezolvarea problemelor/ Luarea deciziilor Capacitatea de a identifica, a analiza şi a rezolva problemele, şi de a analiza impactul deciziilor înainte de a le duce la îndeplinire 8. Punctualitatea Respectarea programului de lucru şi promptitudinea în înştiinţarea tutorelui de absenţă 9. Abilităţi de planificare şi organizare Capacitatea de a stabili care sunt priorităţile, de a respecta programul planificat şi de a gestiona timpul într-un mod eficient 10. Comunicarea scrisă și orală Capacitatea de a se exprima corect şi concis, atât verbal, cât şi în scris, şi de a şti să asculte, comunicare eficientă într-un cadrul larg de contexte profesionale și culturale, inclusiv tehnoredactare 11. Abilităţi interpersonale Capacitatea de a interacţiona diplomatic şi cu tact când intră în contact cu persoane interne şi externe 12. Respectarea principiilor etice profesionale Capacitatea de a menţine confidenţialitatea şi de a fi demn de încredere, respectarea regulamentului intern și a normelor de securitate în muncă și de prevenire a incendiilor 13. Imparţialitatea

66

(Calificative: 1 = nesatisfăcător 2 = satisfăcător 3 = bine 4 = foarte bine 5 =

excelent).

Punctaj maxim posibil 85 de puncte.

În urma analizei notelor și observațiilor înregistrate de tutori și comunicate în

cadrul vizitelor au reieșit următoarele concluzii:

- Inițial s-au semnalat unele situații de nerespectare a punctualității și

normelor de disciplină, organizare și planificare a activităților, capacitate

redusă de a prioritiza sarcini și de a gestiona eficient timpul disponibil,

aspecte care per ansamblu pot afecta performanța și echilibrul organizației.

Totuși, pe măsură ce aceste situații au fost discutate, s-a reușit depășirea lor

în majoritatea cazurilor, pe măsură ce au devenit mai implicați în activități ,

au devenit mai motivați. De altfel punctajul pentru criteriul acesta a fost

printre cele mai bune – 4,822 alături de punctajul pentru respectarea

principiilor etice și confidențialității 4,893

-dependența de însușire în mod direct a cunoștințelor teoretice de la cadrul

didactic/supervizor are ca efect direct lipsa creativității, dificultatea de a

genera soluții viabile la situații mai mult sau mai puțin uzuale, capacitatea

redusă de a transpune practic cunoștințele acumulate în cadrul studiilor.

Tutorii au încercat prin studii de caz și exerciții practice să ofere

practicanților ocazia de a-și expune argumentat punctul de vedere ,

încurajând nu atât oferirea unei soluții, ci întregul proces al raționamentului

din spatele soluției – acest criteriu a înregistrat cele mai mic punctaj mediu -

4,379

- practicanții au o nevoie ridicată de supervizare în mod constat, nu au

siguranță pe deciziile lor și preferă să li se confirme fiecare pas, nu prevăd

Capacitatea de a evalua în mod critic propria activitate şi pe a altora 14. Dezvoltarea competențelor specifice legate de post Abilitatea de folosire a conceptelor specifice, calculatorului și a programelor dedicate, telefonului etc. (câte 3 competențe specifice selectate conform portofoliului de practică/fișei disciplinei) 15. Curiozitate profesională, dorinţa de a învăţa

67

consecințele acțiunilor sau incațiunilor lor și au un grad redus de inițiativă –

criteriile 5 și 7 au înregistrat punctaje de 4,449, respectiv 4,408

- abilitățile de comunicare ale practicanților au fost evaluate ca fiind foarte

bune, aceștia reușind în marea lor majoritate să se descurce foarte bine în

crearea și consolidarea relațiilor cu colegii și clienții – punctaj mediu 4,824 ,

aceștia excelând și la comunicarea în scris respectiv orală – punctaj mediu

4,7337 (aici evaluarea a fost mai drastică pentru studenții la comunicare și

pentru cei de la litere, de la aceștia așteptările fiind mai mari aceste abilități

corelându-se direct cu domeniul lor de studiu)

-competențele specifice legate de post au fost notate cu un punctaj mediu

de 4,637 (s-au acordat 386 punctaje maxime, 112 punctaje de 3 și 4 și 5

punctaje de 2; nu s-au acordat punctaje de 1); corelat cu celelalte punctaje

acordate de tutori, aceștia au apreciat eforturile practicanților de a-și

dezvolta competențele specifice postului și au apreciat buna evoluție a

acestora

Dezvoltarea competentelor specifice postului punctaje de la 1 la 5

133%

227%

320%

413%

57%

1

2

3

4

5

Figura 20

Dezvoltarea competentelor specifice postului

68

De asemenea tutorii au acordat un calificativ cumulativ cu privire la

derularea stagiului de practică în ansamblul său , putând oferi totodată și un

feedback personalizat.

FB (foarte bine) B (bine) S (satisfăcător) NS (nesastisfăcător)

Tutorii au apreciat efortul participanților acordând în proproție de 97%

calificative de bine și foarte bine. Pe de o parte calificativele relevă potențialul

participanților , pe de altă parte ele au și scopul de a-i motiva și încuraja pe

participanți să investească în continuare în pregătirea lor pentru profesie (rol

motivator).

Calificative obtinute de participanti10%

87%

3%

BINE

FOARTE BINE

SATISFACATOR

Figura 21

Calificative obtinute de participanti

Deși participanții cred și știu că ar trebui să se informeze cu privire al

organizația/instituția gazdă înainte de a alege și a efectua acolo stagiul de

practică, asta ajutându-l în integrarea mai facilă, totuși foarte puțini fac

demersuri în acest sens fiind încă sub influența liceului, unde profesorii erau

cei care dețineau puterea de decizie și îi struneau pe elevi. La nivel

universitar, cadrele didactice nu mai iau decizii pentru studenți, aceștia

69

trebuie să își asume alegerea partenerului de practică. Tutorii ne-au

mărturisit că în general participanții neglijează aceste aspecte și prima

întâlnire include întotdeauna iformații cu privire la organizație (uneori în

detrimentul celor care s-au documentat, pentru aceștia acesta fiind timp

pierdut într-o oarecare măsură).

Recomandare pentru angajatorii (parteneri de practică):

Angajatorii pot pregăti o ofertă de practică care să includă o scurtă

prezentare a organizației, a profilului și a pieței pe care activează, o trimitere

către siteul propriu de unde participanții pot culege informații suplimentare, o

scurtă prezentare a echipei și pozițiilor cu care vor intra în contact. Oferta se

va pune la dispoziția facultății și poate fi postată pe siteul propriu și pe social

media. În acest fel se asigură maximizarea convergenței între interesele

participantului și profilul organizației dvs, crescând impactul stagiului de

practică pentru toate părțile interesate.

La rândul lor , studenții au evaluat condițiile de derulare a stagiului de

practică, îndrumarea și colaborarea cu tutorele precum și gradul de

mulțumire al practicantului cu privire la abilitățile dobândite și impactul

stagiului de practică asupra dezvoltării carierei profesionale.

Criterii de evaluare Instruirea cu privire la normele de securitate în muncă și prevenirea incendiilor, regulamentul de ordine interioara, echipamente, instrumente și programe folosite în desfășurarea activității, prezentarea activității instituției/companiei și a structurii organizatorice Condițiile de desfășurare a activității (spațiu, atmosferă, dotare cu mijloace/echipamente specifice desfășurării activității, etc) Îndeplinirea aspectelor organizatorice (orarul zilnic a fost respectat, studentului i-au fost puse la dispoziție instrumentele necesare desfășurării activității, etc) Nivelul de îndrumare acordat de tutore/ specialistul desemnat de compania gazdă ( prezentarea activităților, exemplificare,

70

trasarea sarcinilor, urmărirea realizării lor, îndrumare în depășirea situațiilor ivite, etc) În ce măsură tutorele ți-a oferit posibilitatea de a observa și de a te implica activ în anumite aspecte ale activității companiei? În ce măsură tutorele te-a ajutat în identificarea soluțiilor în ariile în care ai avut probleme? Cum ai caracteriza comunicarea cu tutorele? Cum ai caracteriza feedbackul primit de la tutore în cadrul activităților desfășurate (unde 5- feedback constructiv oferit la momentul oportun si 1- feedback neconstructiv, lipsa feedback) Relații interpersonale (socializare profesională, în compania gazdă studentul a fost stimulat să participe activ la activități, a primit îndrumare de la colegii cu experiență, colegii au fost comunicativi, disponibili și cooperanți, nivel de implicare al colegilor în desfășurarea stagiului de practică, etc) În ce măsură consideri că ți-ai folosit în cadrul stagiului de practică cunoștințele dobândite în facultate Care consideri ca a fost gradul de relevanță al practicii desfășurate raportat la tematica de practică? În ce măsură ești mulțumit de abilitățile practice dobândite?

(Calificative: 1 = nesatisfăcător 2 = satisfăcător 3 = bine 4 = foarte bine 5 =

excelent)

De asemenea practicanții au fost rugați să ofere sugestii de îmbunătățire a

stagiului de practică, să menționeze punctele forte ale acestuia și să

menționeze dacă și cum cred că îi va ajuta stagiul de practică în cariera

profesională.

Concluziile cerecetării au fost expuse pe instituții de învățământ în raportul

asupra derulării stagiilor de practică și se prezintă cumulat astfel:

71

Impactul stagiului de practica din perspectiva participantilor

4,00 4,10 4,20 4,30 4,40 4,50 4,60 4,70 4,80 4,90 5,00

Instruire SSM, PSI, ROI, echipamente, programe folosite, prezentareaactivitatii institutiei

Conditii desfasurare activitate - spatiu, atmosfera, dotari

Îndeplinire aspecte organizatorice - orar zilnic respectat, au fost puse ladispoziție instrumentele necesare desfășurării activității, etc

Nivelul de îndrumare acordat de tutore

Tutorele ți-a oferit posibilitatea de a observa și de a te implica activ în anumiteaspecte ale activității companiei

Tutorele te-a ajutat în identificarea soluțiilor în ariile în care ai avut probleme

Comunicarea cu tutorele

Feedback primit de la tutore

Relații interpersonale (socializare profesională, îndrumare, disponibilitatea etc)

Utilizarea în cadrul stagiului de practică a cunoștințelor dobândite în facultate

Gradul de relevanță al practicii raportat la tematica de practică

Ești mulțumit de abilitățile practice dobândite?

Figura 22

Impactul studiului de practica din perspectiva participantilor

Respondenții au fost în mare măsură mulțumiți de stagiul de practică derulat în

cadrul proiectului, activitățile derulate în cadrul stagiului, îndrumarea oferită de

tutore și implicarea acestuia în desfășurarea activității, tematica urmărită,

condițiile de desfășurare puse la dispoziție de partenerul de practivă și relațiile

interpersonale create și consolidate în cadrul stagiului. Ies în evidență două

aspecte, le putem numi nemulțumiri deși nota în sine nu denotă nepărat o

problemă gravă cât mai degrabă un trend: participanții s-au declarat

nemulțumiți de necorelarea cunoștințelor dobândite în cadrul studiilor cu

cerințele din cadrul stagiului de practică și un oarecare grad de nemulțumire

vizavi de abilitățile practice dobândite. Notele sunt de 4,36 pentru abilitățile

dobândite și respectiv 4,65 pentru corelarea cu cunoștințele. Având în vedere

secțiunea de răspunsuri libere, avem și o explicație pentru aceste note, care

deși cele mai mici, nu sunt nesatisfăcătoare. Participanții au considerat în

marea lor majoritate că stagiul de practică a fost prea scurt pentru a le permite

72

să își devolte corespunzător abilitățile practice și să le consolideze la un nivel

care să le permită utilizarea adecvată în viitoarea carieră profesională. O mică

parte dintre respondenți au declarat că stagiul de practică i-a ajutat să

concluzioneze că anumite poziții nu li se potrivesc sau chiar că trebuie să se

orienteze către domenii adiacente celui de studiu pentru a găsi satisfacția

așteptată pe plan profesional. De asemenea legat de corelarea cunoștințelor

teoretice dobândite în cadrul studiilor, participanții și-ar dori o mai largă

expunere la documentele/formularistica/procedurile/standardele specifice

domeniului lor și contact extins cu software specific încă din cadrul facultății.

Faptul că participanții au perceput cunoștințele toretice dobândite în cadrul

studiilor ca fiind doar într-o oarecare măsurp corelate cu nevoile profesionale

este un aspect des întâlnit , fiind o percepție împărtășită de altfel și de mulți

angajatori și vine să întărească ideea că sistemul educațional are nevoie de

mai mult accent pe practică .

Deși timpul alocat stagiilor de practică este stabilit în cadrul planurilor de

învățământ și nu a putut fi influențat în cadrul prezentului proiect, una dintre

recomandările care se desprinde din feedbackul venit din partea studenților

este creșterea duratei de practică atât ca prelungire a duratei totale (număr de

săptămâni), cât și ca durată totală (număr de ore) și perioadă de derulare

(participanții își doresc disocierea practicii de perioada vacanței).

Deși au semnalat aceste aspecte, conform tutorilor și reprezentanților

organizațiilor gazda, participanții sunt reticenți în a păstra legătura cu partenerii

de practică, relauarea contactului venind în mod suprinzător de la aceștia din

urmă și nu de la practicanți. Practicanții ar trebui să vadă și să exploateze

corespunzător oportunitățile de networking pe care le aduc stagiile de practică,

aspect ce i-ar putea ajuta ulterior în găsirea unui loc de muncă. Păstrarea

legăturii cu organizația unde au desfășurat stagiul de practică ar trebui

promovată și încurajată și de instituțiile de învățământ, dar suntem conștienți că

în final cultivarea acestei relații profesionale între practicant și echipa unde a

făcut practica depinde de deschiderea ambelor părți.

73

Tot în cadrul secțiunii cu răspuns deschis participanții și-au manifestat și

următoarele nemulțumiri:

- grad redus de dificultate al sarcinilor primite

-activități mai diversificate

- efectuarea stagiului de practică în grupe mai mici și mai omogene din punct

de vedere al intereselor și nivelului de pregătire

- implicarea participanților în cât mai multe activități reale și mai puțin în exerciții

simulate

- decontarea transportului (nu doar feroviar, ci și auto) și eventual a mesei

- practica să fie remunerată

Majoritatea respondenților nu au avut recomandări sau declara că nu ar

îmbunătăți nimic la stagiul de practică, considerându-l adecvat și conform

așteptărilor.

5.4. ANGAJABILITATE

Angajabilitatea este un concept mai larg ce include abilitatea de a obține un

prim loc de muncă, menținerea locului de muncă și în funcție de caz, obținerea

unui nou loc de muncă. Angajabilitatea presupune nu numai un set de

cunoștințe și abilități, dar și o foarte buncă cunoaștere de sine, ea de pinzând

de:

- cunoștințele tale în domeniu (cunoștințe teoretice și practice sau ce știi să

faci)

- abilitățile tale (sa ști să te folosești de cunoștințele tale în contextul

muncii)

- atitudinea ta față de muncă și de alte persoane (să sști să te vinzi, să te

faci plăcut, să te pui în valoare)

Având în vedere că în ziua de astăzi multe sarcini repetitive au fostexternalizate

către inteligența artificială iar angajații trebuie să fie capabili să se adpateze

74

permanent la schimbările pe care le presupune locul lor de muncă, angajatorii

caută nu doar absolvenți cu un set solid de cunoștințe teoretice, ci oameni care

pe lângă asta dau dovadă de flexibilitate, de potențial de adaptare, de dorința

de a se păstra mereu competitivi și capabili de învățare și perfecționare

continuă adăugând valoare organizației din care fac parte.

Un rol major în creșterea gradului de angajabilitate al absolvenților îl au

facultățile. Pregătirea teoretică pe care o oferă trebuie să fie conectată la

nevoile în dinamică ale pieței. De asemenea orientarea în carieră,

workshopurile, simulările de interviuri îi ajută pe viitori absolvenți să își identifice

cât mai corect punctele de imbunătățit și să prindă curaj în forțele proprii în

situații reale de angajare.

Facultățile au început să pună treptat accent pe angajabilitate, dar în mod

special în termeni de a urmări evoluția absolvenților, nu neapărat ca schimbare

a modului în care este abordată pregătirea studenților pentru piața muncii. De

asemenea se crează cultura alumni, crearea și întreținerea unei rețele de foști

absolvenți care pot deveni mentori pentru cei tineri.

Recomandare pentru instituțiile de învățământ

Studenții au nevoie de contact permanent cu piața muncii, stagiile de practică,

mai ales așa cum sunt ele acum prevăzute în planurile de învățământ, nu sunt

suficiente pentru a da încredere în forțele proprii. Utilizați în cursurile predate

cât mai multe situații/studii de caz din realitatea profesională, oferiți studenților

șansa de a prezenta în fața colegilor, de a-și argumenta punctele de vedere, de

a dezbate subiecte de interes profesional. Invitați alumni să le prezinte studii

de caz și cum au evoluat ele spre rezolvare sau oferiți-le șansa să își prezinte

parcursul profesional. Permiteți flexibilitate și contribuția autentică a studenților

la teme și proiecte. Mergeți dincolo de a-i încuraja să își găsească oportunități

de dezvoltare a carierei în afara facultății, făceți-le cunoștință cu reprezentanți

ai angajatorilor, intermediați oportunități. Studenții vin dintr-un mediu în care

decizia cu privire la mersul lucrurilor era în puterea profesorului. Brusc, la

75

facultate, sunt puși în situația de a lua dintr-o dată decizii importante care le

crează disconfort în lipsa experienței prealabile. Mențineți legătura cu mediul

profesional și încercați să păstrați un echilibru între cunoștințele teoretice

predate și cunoștințele necesare în profesie.

Una din problemele cu care se confruntă toate părțile implicate este faptul că nu

există o definiție universal acceptată pentru angajabilitate, iar conceptul este

foarte vast. Instituțiile de învățământ superior încearcă să ofere educație

centrată pe student însă serviciile lor se adresează maselor, așa că rezultatul

este dezvoltarea de competențe generice și o educație omogenă și

standardizată pentru toți absolvenții. Apariția inteligenței artificiale care a

început să preia din sarcinile repetitive face ca nevoia angajatorilor să fie pentru

inovare și creativitate, ca atare instituțiile de învățământ trebuie să creeze în

paralel o forță de muncă bine pregătită pentru cariere diferite.

Recomandare pentru angajatori

Nu uitați că ați fost studenți și ați trecut prin aceleași frământări și probleme ca

și studenții de astăzi. Păstrați legătura cu facultatea absolvită și cu profesorii.

Dacă aveți oportunitatea, creați o punte între angajatorul vostru și facultate,

oferiți-vă să vă puneți la dispoziție câteva ore pentru a face o prezentare

studenților în care să împărtășiți cum s-au tradus în viața profesională

cunoștințele acumlate în cadrul studiilor. Oferiți-le inputul vostru cu privire la ce

abilități v-au ajutat să vă angajați, ce credeți că v-a oferit acel avantaj în fața

concurenților pentru post. Dacă ocupați o funcție cu impact asupra angajărilor,

puteți face niște interviuri simulate în urma cărora să oferiți feedback obiectiv

(se pot derula inclusiv online). Prezentați angajatorului disponibilitatea voastră

de a mentora studenți în practică sau internship și prezentați-i avantajele unui

astfel de demers.

Pentru a putea răspunde nevoilor angajatorilor, instituțiile de învățământ au

nevoie de o implicare mai activă a acestora în pregătirea studenților. Nu doar la

nivel de comunicare a nevoilor, ci și de a oferi în parte măcar soluțiile – de

76

exemplu încurajarea prezenței propriilor angajați în cadrul cursurilor din

facultate, încurajarea și crearea unor proceduri pentru derularea de stagii de

practică, internshipuri și mentorshipuri, deschidere către schimbul de informații

cu profesorii, punerea la dispoziție de instrumente pe care studenții ar trebui să

învețe să le folosească înainte de a intra pe piața muncii (de exemplu utilizarea

unor programe software, acces la instrumentele interne de training).

Recomandare pentru studenți

Angajatorii din ziua de azi nu mai caută doar tineri „tobă de carte”, ci oameni

capabili să evolueze odată cu domeniul lor, oameni multi-disciplinari capabili să

navigheze cu succes munca în echipă sau munca individuală, care știu să își

comunice și să își susțină punctul de vedere și să accepte atunci când greșesc

sau punctul lor de vedere nu este împărtășit fără a-și pierde vocea pentru viitor.

Învață să îți clădești încrederea în forțele proprii. Ești mândru de un proiect

pregătit pentru facultate? Publică-l online. Acceptă cu deschidere feedbackul

obiectiv. Prezintă-l și în alte grupuri cu interese profesionale convergente.

Dezvoltă-ți pasiunile fără a-și neglija parcursul profesional, oferă-ți oportunități

pentru a cunoaște oameni cât mai diverși. Construiește-ți rețeaua profesională,

lăsând în fiecare situație loc de bună-ziua. Oferă-te voluntar în organizații

studențești, implică-te în activități extra-curiculare, participă la cursuri și ateliere

online de dezvoltare profesională și personală. Profită de orice oportunitate de

a intra în contact cu lumea profesională- nu te mulțumi cu un stagiu de practiă,

încearcă să obți un internship sau un mentorship, solicită permisiunea de a

deveni voluntar periodic. Profită de orice oportunitate de consiliere în carieră,

cere feedback tuturor celor care au avut ocazia să te cunoască într-un setup

relevant pentru profesia ta.

Piața muncii e în continuă schimbare, pandemia SARS-COV 2 ne-a schimbat

percepția asupra muncii, mai mult ca niciodată locul de unde lucrezi nu mai are

importanță ceea ce crește competiția. E în responsabilitatea beneficiarilor

educației să caute să se dezvolte dincolo de cunoștințele tehnice oferite în

cadrul cursurilor. De altfel un rezumat al studiilor despre angajabilitate a relevat

77

că absolvenții cred că trebuie să investească cât mai mult în competențe

tehnice (competențe cheie, cele oferite de universitate, legate de subiectele

studiate) , competențe tehnologice (inclusiv digitale) și competențe de

comunicare (în mod special lingvistice), angajatorii pun mai mult accent pe

competențele legate de personalitatea lor (inteligență emoțională, muncă în

echipă, leadership, managementul timpului, planificare, capacitatea de a

rezolva probleme și de a gestiona situații dificile/tensionate, capacitatea de a

gestiona cu succes situații neprevăzute, creativitate, inițiativă sau gândire

critică) sau soft-skills așa cum sunt ele denumite în mediul profesional (mai

sunt numite și competențe transferabile sau transversale)1.

În procesul de recrutare cel mai important instrument de comunicare între

angajator și potențial angajat este CV-ul. Procesul de selecție începe cu

anunțul de angajare în baza căruia aplicanții își vor întocmi CV-ul. Analiza CV-

ului i poate aduce în fața angajatorului pentru un interviu. Studiul nostru este

limitat la analiza CV-urilor pentru că nu putem fi prezenți la interviurile

respondenților noștri. CV-ul poate fi analizat ca formă și apoi ca și conținut,

ambele atribute fiind atent evaluate de persoanele care se ocupă de recrutare.

5.4.1. CV-forma

Cel mai utilizat format de CV este Europass. Este un format standardizat creat

la nivelul Uniunii Europene pentru a armoniza comparația candidaților pentru

posturile publice. În prezent există și un wizard care generează CV-ul după

completarea unor date. Dacă anumite secțiuni sunt necompletate, titlul lor

rămâne însă în CV, iar ceea ce rezultă nu este întotdeauna un CV care să pună

corespunzător în valoare un profesionist la început de drum. Deși universal

acceptat, sunt mulți specialiști în recrutare care îi sfătuiesc pe tinerii absolvenți

să aleagă un template de CV personalizat care să le pună în valoare

corespunzător competențele și care va demonstra implicit că știu să se pună în

valoare și să iasă în evidență.

1 Graduate Employability and Competence Development in Higher Education—A Systematic Literature Review Using PRISMA - Marta Abelha , Sandra Fernandes, Diana Mesquita , Filipa Seabra and Ana Teresa Ferreira-Oliveira, 2020

78

Formatul CV-ului

80%

17%

2%1%

Europass

Bestjobs

Ejobs

Altele

Figura 23

Formatul CV-ului

În cadrul studiului nostru 80% dintre respondenți au ales acest format de CV,

3% au optat pentru CV-urile generate de siteurile de recrutare și 17% au optat

pentru alte formate.

Dezavantajele CV-ului în format Europass

formatul este foarte comun și majoritatea aplicanților îl folosesc, ceea ce

îi face pe cei care recrutează să treacă mult mai repede peste el în

căutarea unui format care să îi scoată din rutină

CV-ul este instrumentul tău de marketing, dacă toată lumea folosește

același instrument, cum te poți diferenția?

Ai între 10 secunde și un minut să îl faci pe recruiter să îți citească cu

atenție CV-ul, deci ai nevoie ca informația relevantă să iasă ușor în

evidență, ceea ce acest format nu permite

Formatul este universal așa că structura nu este neapărat potrivită pentru

orice poziție sau pentru orice nivel de experineță (de exemplu deși nu

listează niciun fel de experiență profesională, foarte mulți candidați

completează secțiunea competențe dobândite la locul de muncă)

79

Este un format foarte lung și de obicei depășește cele maxim 2 pagini

recomandate pentru un CV (ideal o pagină)

Este un format pe care foarte puțini investesc să îl personalizeze pentru

fiecare aplicare sau măcar pentru nivelul de carieră la care se află pentru

că dă impresia că este suficient și complet

5.4.2. CV-conținut

10% dintre respondenți au trecut ca adresă de email de contact

adresa de la facultate, deși aceasta este o adresă la care nu vor mai

avea acces după încheierea studiilor, ceea ce le crează obstacole în a

menține legătura cu potențialii angajatori.

63% dintre respondenți au menționat linia de informații personale cu

data nașterii, sexul și naționalitatea, informații care în perioada pe

care o traversăm sunt considerate nu doar sensibile (raportat la

protecția datelor personale), dar au și potențial de a crea situații de

discriminare (foarte multe companii au politici stricte și includerea

acestei linii crează premisele unor situații sensibile). Alături de

orientarea politică sau credință religioasă, aceste detalii nu sunt

necesare în CV

35% dintre CV-uri au inclus o poză. Cu excpeția cazurilor în care

poziția pentru care aplicați solicită explicit o poză (de exemplu pentru

pozițiile de hostess sau însoțitor de zbor, actor sau model), context în

care trebuie să optați pentru o fotografie profesională (nu un selfie, nu

ceva amuzant sau un avatar, nu una de la balul de absolvire sau de la

o ieșire la munte), în restul cazurilor nu se recomandă adăugarea unei

fotografii în CV. În primul rând pentru că ocupă loc fără a oferi ceva

relevant despre voi din punct de vedere al competențelor, mai bine

folosiți spațiul pentru a vă prezenta competențele, nu aspectul). În al

doilea rând, așa cum menționam și mai sus, ar putea fi utilizată pentru

a discrimina, este inevitabil că cel ce vă va citi CV-ul , conștient sau

nu, va fi influențat într-o direcție sau alta de faptul că v-a văzut

fotografia.

80

Deși contul de LinkedIn este un cont profesional prin intermediul

căruia se pot obține poziții la care altfel nu ai avea acces (Există

recruiteri care folosesc exclusiv LinkedIn pentru a ocupa pozițiile

vacante), doar 1% dintre respondenți au făcut trimitere la contul lor, în

timp ce 9% și-au menționat conturile de social media . Fiecare profil

online al vostru reprezintă imaginea voastră pe internet și este foarte

important ce alegeți să faceți public. Deci înainte de a decide ce

merită să fie listat în CV-ul vostru este foarte important să evaluați cu

prudență ce valoare vă aduce fiecare profil listat și cum funcționează

fiecare astfel de profil în ceea ce privește securitatea datelor și datele

publice. Pentru că fiți convinși că recruiterii vă vor vizita profilul listat și

vă vor căuta pe google, așa că e foarte important ce vor găsi în urma

acestor căutări. LinkedIn este un profil profesional și pe aceasta îl

puteți include fărăr griji, dar e important ca acesta să fie optimizat ,

autentic, personal, e introducerea voastră digitală. Dacă jobul pentru

care aplicați este în comunicare sau marketing și aveți un profil de

twitter construit cu atenție pentru a releva mai multe atribute de-ale

voastre, atunci îl puteți include și pe acesta. Restul profilelor ar trebui

păstrate doar pentru voi cu excepția cazurilor în care poziția pentru

care aplicați este legată de ele (de exemplu un copywriter pentru

campanii facebook ar putea include acest profil)

18% dintre participanți au inclus un obiectiv personal în preambulul

CV-ului. Această secțiune este controversată în această perioadă,

părerile fiind împărțite cu privire la utilitatea ei. Dar pentru un tănăr

absolvent la începutul carierei sau pentru cineva care vrea să își

schimbe domeniul de lucru, această secțiune poate aduce beneficii

pentru că experiența listată după această secțiune nu este neapărat

de mare ajutor. Nu uitați de structura EU, VOI, NOI , vreți să arătați ce

competențe veți pune în slujba companiei și cum va beneficia aceasta

de pe urma lor. Fiind o frază scurtă, dar cuprinzătoare, este foarte

important să acordați timp pentru a o rafina, eventual rugați pe cineva

81

să vă ofere feedback pentru a scrie un obiectiv atrăgător și care să vă

pună în valoare

Deși este cea mai importantă parte a CV-ului, doar 66% dintre

participanți au listat ceva la această secțiune, ceilalți alegând fie să

excludă secțiunea din CV, fie să lase doar titlul categoriei , fără a

completa conținut

Experienta profesionala

44%

18%4%

34%

Da, 0-3 intrari

Da, 4-6 intrari

Da, de la 7 intrari in sus

Nu

Figura 24

Experienta profesionala

67% dintre cei care au listat experiență profesională au menționat

până în trei poziții – fie voluntariat, stagii de practică, programe work

and travel, statut de membru într-o asociație studențească sau poziții

part sau full time. 27% au menționat între 4 și 6 poziții și 6%, 7 sau

mai multe. 3 % dintre cei care au completat secțiunea experiență

profesională au ales să menționeze aici că nu au experiență

profesională

Dintre cei care au ales să menționeze experiență profesională, 52%

au intrat în detalii cu privire la responsabilitățile lor, ceilalți 48%

mulțuminud-se să menționeze doar denumirea poziției

82

Dintre cei care au ales să menționeze experiență profesională, doar

76% au respectat cronologia inversă, ceilalți lăsând la final poziția

ocupată cel mai recent

Scopul CV-ului este să listeze ce vă face potriviți pentru o anumită

poziție iar secțiunea experiență profesională este cheie în acest

demers pentru că aici pot regăsi cuvinte cheie din anunțul de angajare

pe care l-au publicat. Dacă nu aveți experienșă, nu lăsați această

secțiune necompletată, nu o săriți, nu scrieți aici că nu aveți

experiență. Listați orice demers profesional remunerat sau

neremunarat – stagiu de practică, voluntariat, internship, work and

travel, statutul de membru într-o asociație studențească sau legată de

pasiune voastre, proiecte independente, freelancing, job part-time sau

full-time. Nu vă mulțumiți cu o simplă enumerare de poziții, cel care vă

citește CV-ul vrea să știe ce ați făcut, vrea să înțeleagă dincolo de

denumirea poziției – revedeți cerințele postului și alegeți 2-3

responsabilități cheie care se pretează poziției pentru care aplicați

acum și atunci când este posibil, includeți cifre pentru a crește

impactul (ați economisit bani, timp , ați generat noi clienți, etc)

3,5% dintre respondenți, deși studenți, nu au menționat în CV studiile

universitare în curs, iar 1 respondent nu a menționat nimic în

secțiunea educație și formare

4% dintre respondenți au mers cu prezentarea secțiunii educație și

formare din prezent până la școala generală inclusiv

23% dintre participanți au detaliat materiile studiate în cadrul studiilor

78% dintre participanți au utilizat cronologia inversă în organizarea

acestei secțiuni

3,6 % dintre respondenți nu au menționat nicio limbă străină, 52,7%

au menționat o singură limbă străină, 35,5% 2 limbi străine, 5,3% 3

limbi străine și 3% 4 limbi străine. Având în vedere că face parte din

formatul Europass, prezentarea stăpânirii limbilor străine respectă

formatul prezentat de acest template de CV. Doar 3% dintre cei care

au listat limbi străine au menționat și un certificat care atestă nivelul

83

menționat. Majoritatea respondenților au listat niveluri de începător.

Este foarte important într-un CV să fie menționate acele competențe

care contează, care aduc valoare adăugată muncii prestate, pe un

angajator nu îl interesează nivelul conversațional sau scris începător

pentru că acesta nu este un nivel care să poată fi folosit în context

profesional. Dacă poziția chiar necesită cunoașterea unei limbi

străine, în mod cert nivelul va fi testat în cadrul procesului de recrutare

ca atare nu este de ajutor listarea unei limbi străine doar pentru a nu

lăsa secțiunea necompletată.

Limbi straine cunoscute

3,6%

52,7%

5,3%

3,0%

35,5%

Nu

Da, 1

Da, 2

Da, 3

Da, 4

Figura 25

Limbi straine cunoscute

37% dintre respondenti nu au menționat nicio competență de

comunicare, au lăsat secțiunea necompletată sau au îndepărtat-o din

CV deși aceste competențe sunt facil de dobândit și exersat și în

context privat, nu neapărat în context profesional, fiind o ocazie

importantă de a-și pune în evidență competențe relevante. 40% dintre

respondenți au completat această secțiune cu un răspuns de forma –

bune/foarte bune competențe de comunicare, acest gen de formulare

neputând oferi informație relevantă unui recruiter și fiind și o dovadă

de lipsă de interes în completarea CV-ului. Dintre cei 23% care au

84

menționat competențe de comunicare, doar 36% nu s-au mulțumit cu

o simplă enumerare și au pus în context aceste competențe

48,52% dintre respondenți nu au completat secțiunea competențe

organizaționale sau au lăsat secțiunea necompletată sau au

îndepărtat-o din CV , iar alți 18% au completat această secțiune cu un

răspuns de forma – bune/foarte bune competențe organizaționale

(aceștia sunt toți dintre cei care au completat similar și secțiunea

competențe de comunicare). 63% dintre cei care au prezentat

corespunzător competențe organizaționale le-au pus și în context

profesional care să demonstreze în mod autentic stăpânirea lor

În ceea ce privește competențele digitale, 13,6% dintre respondenți nu

au menționat secțiunea sau au lasat-o necompletată, 27,2% s-au

mulțumit cu completarea tabelului pus la dispoziție în formatul

Europass, 19,5% au menționat și instrumentele pe care le cunosc pe

lângă tabel , în timp ce 39,7% au optat pentru menționarea

instrumentelor pe care le stăpânesc și al nivelului aferent

13% dintre participanții la cercetare au menționat hobbyuri sau pasiuni

19% dintre respondenți au listat informații suplimentare precum

participări la sesiuni de comunicări științifice , voluntariat sau premii la

activități extracuriculare

Doar 31% dintre respondenți au utilizat în mod consistent diacritice în

conținutul CV-ului

86,4% dintre CV-uri se încadrează în numărul recomandat de pagini

de maxim 2

85

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4 5 6 7 8

Nr. de pagini al CV-ului

Figura 26

Nr. de pagini al CV-ului

5.4.3. CV-caracteristici care influențează angajabilitatea

Așa cum reiese și din analiza conținutului prezentată anterior, o foarte mică

parte dintre studenți știu să se pună autentic în valoare, majoritatea dintre ei

alegând să rămână în zona de confort, alegând formatul Europass de CV și

completând în grabă secțiunile pentru a umple pagina. Un sfert dintre

candidați nu știu că secțiunile CV-ului respectă cronologia inversă, cele mai

importante fiind performanțele lor cele mai recente. 4% dintre respondeți au

inclus studiile până la școala generală, ocupând spațiu prețios în CV-ul lor

cu ceva complet irelevant pentru un angajator (se subînțelege absolvirea

studiiilor anterioare celor prezente, în anumite cazuri se poate dovedi

relevantă menționarea studiilor liceale dacă ele oferă informații suplimentare

specifice poziției sau sunt în tema schimbării de profil profesional). Peste o

treime din respondenți folosesc excesiv formularea bune competențe, fără a

oferi substanță acestei aprecieri generale și netransmițând nicio informație

relevantă potențialului angajator, eventual acesta îi poate crede pe cuvânt.

Deși nu listează experiență profesională, sunt respondenți care listează

competențe organizaționale sau competențe dobândite la locul de muncă ,

ceea ce îi descalifică pentru lipsa de corelare a informațiilor oferite în CV.

Doar o treime dintre candidați au îneles importanța contextualizării

competențelor pentru a le oferi substanță (dincolo de o simplă enumerare de

cuvinte frumoase). Doar jumătate dintre cei care au menționat experiență

profesională au ales să prezinte și responsabilitățile efective ale poziției

86

(Aspect absolut necesar pentru că în acest moment nu se mai folosesc

denumirele COR , ci titluri interne ale căror responsabilități variază foarte

mult de la o companie la cealaltă).

5.5. Ce caută angajatorii

Primul aspect la care se uită angajatorii în CV este potrivirea dintre domeniul

de studii și poziția pentru care se aplică. Apoi urmăresc experiența

profesională relevantă pozției. Aceste două aspecte sunt indicatorul

expertizei profesionale și ale competențelor de natură tehnică. Majoritatea

angajatorilor nu fac diferențe între cei care au doar diplomă de licență sau

una de masterat, punând accent mai degrabă pe experiență pe care se

așteaptă ca absolvenții de masterat să o aibă deja (așteptarea este mai

scăzută în cazul absolvenților de licență). Iată deci că angajatorii se așteaptă

ca absolvenții de licență să jongleze în mod eficient între studiile masterale

și un loc de muncă. Un plus în CV este și experiența de studii sau muncă în

străinătate, deși nu decizivă, dar relevantă pentru unii angajatori.

Deși unii angajatori declară că au nevoie de persoane flexibile care dețin

competențe transversale și că nu pun la fel de mult accent pe cunoștințele

tehnice, puși în fața alegerii, vor opta pentru specialiști care au un nivel

mediu de expertiză în domeniu, deci puși între a alege un absolvent de studii

superioare relevante în domeniu și un freelancer cu multe abilități

transversale, vor alege absolventul de studii superioare. Totuși faptul că

astăzi sunt puse în balanță competențele transversale ar trebui să aducă la

masa discuțiilor părțile implicate pentru a găsi soluții în a-i ajuta pe studenți

să își poată dezvolta și acest gen de competențe în decursul studiilor

universitare. Până atunci, studenților nu le rămânde decât să caute pe cont

propriu să se implice în activități extracuriculare care să îi ajute să își

dezvolte astfel de abilități, precum implicarea în asociații studențești sau în

activități de voluntariat care le vor face și plăcere dar îi vor ajuta să exerseze

și etica și disciplina muncii, lucrând în echipă.

87

6. CONCLUZII

Companiile participante la proiect au apreciat studenții, unora oferindu-le

oportunități de a continua sub o formă sau alta activitatea în cadrul

societăților și afirmându-și dorința de a continua colaborările cu universitățile

pentru viitoarele programe de practică.

Universitățile au puterea să schimbe modul în care tinerii specialiști sunt

educați, centrarea studiilor pe nevoile individuale ale studenților stă în

puterea lor. În egală măsură, universitățile își pot pune la punct un sistem de

cooperare cu mediul privat începând cu utilizarea propriilor alumni și

continuând cu invitații către propuneri scrise sau mese rotunde cu companii

interesate de absolvenți. Studenții vin din mediul liceal unde se află sub

tutela profesorilor care iau decizii pentru ei și ajung din acel mediu controlat

într-un mediu în care trebuie să decidă singuri, să caute, să se descurce fără

niciun sprijin. În acest context un rol important îl au serviciile de consiliere

care îi pot ghida, le pot oferi sens și sprijin real în rezolvarea probelemelor

de care se lovesc. Cei care prestează aceste servicii de consiliere trebuie să

fie în permanentă legătură cu profesorii. Un sistem de feedback anonim din

partea studenților ar ajuta la reglarea acestor aspecte și ar putea crește

relevanța serviciilor educaționale integrate oferite de instituțiile de

învățământ superior contribuind activ la facilitarea tranziției de la școală la o

viață activă.

Studenții au apreciat oportunitatea de a beneficia de suport în navigarea

stagiului de practică și procesului de angajare, dar și-ar dori o mai mare

implicare în proces și din partea universității ca și garant al unei alegeri

relevante pentru stagiul de practică (se simt mai confortabil și au mai multă

încredere când propunerea de partener de practică vine din partea

facultății).

88

Evoluția situației economice în contextul COVID a generat multă

incertitudine în rândul studenților, dar și în rândul univeristăților și

angajatorilor. Studenții au observat contracția pieței muncii și mulți au optat

pentru continuarea studiilor cu un masterat ca soluție pentru dificultatea în

găsirea unui loc de muncă. Angajatorii sunt în expectativă și procesele de

recrutare se derulează online și de multe ori nu se soldează cu o angajare.

Universitățile caută metode de a se adapta la derularea online a activităților

și au devenit mai flexibile cu privire la derularea stagiilor de practică .