Academia de Studii Economice, Bucureti Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

Proiect la Gestiune BancaraImpactul evolutiei cursului de schimb /ratei dobanzii asupra profitabilitatii unei institutii de credit

Profesor coordinator: Turcan CiprianStudent : Zamfir Violeta

2015

Impactul evolutiei cursului de schimb /ratei dobanzii asupra profitabilitatii unei institutii de credit

Conceptul de risc de rata a dobanzii

Rata dobnzii reprezint costul resurselor financiare, ,,vechi i ,,noi, alocate de ctre intermediarii financiari, bancari i nebancari, n cadrul procesului de intermediere financiar. (conform autorilor I.L.Popa, B.Dima) Dobnda este suma ce ii revine propietarului ce revine proprietarului capitalului la rambursarea unui mprumut acordat sau preul folosirii capitalului, precum i remunerarea riscului pe care l implic mprumutul respectiv. Principalul indicator al managementului activelor i pasivelor este marja net a dobnzii. Obiectivele managementului activelor i al pasivelor constau n creterea veniturilor bncii din plasamente, n strns legtur cu scderea costurilor surselor atrase, n condiiile meninerii unui risc acceptabil i ale respectrii reglementrilor n vigoare cu privire la adecvarea capitalului i lichiditatea bncii. Managementul activelor i al datoriilor, care presupune colectarea i utilizarea fondurilor, constituie nucleul financiar al unei bnci. n aceste condiii managementul activelor i datoriilor cuprinde planificarea strategic i procese de implementare i control care afecteaz volumul, diversitatea, scadena, senzitivitatea ratelor dobnzii, calitatea i lichiditatea activelor i al datoriilor unei bnci. Principalul obiectiv al managementului activelor i al datoriilor este acela de a produce un flux de venituri nete din dobnzi, flux care s fie stabil, mare, de un nalt nivel calitativ i n cretere. Acest obiectiv este atins prin obinerea combinaiei i a unui nivel optim al activelor datoriilor i al riscului financiar.

Riscul de rata a dobanzii este riscul evolutiilor nefavorabile ale rezultatelor ,ca urmare a modificarilor ratelor.Acesta este rezultatul a doi factori : pozitia ratei si incertitudinea ratelor de pe piata . Pozitia ratei :este reprezentata de diferite linii din bilant care sunt afectate de miscarile de pe piata . Incertitudinea privind marja dobanzii : creste cu volatilitatea ratei , pe de o parte ,si cu expunerea la riscul de rata , pe de alta parte . Analiza pozitiilor de rata consta in identificarea expunerilor ale caror rate se insereaza pe o anumita perioada . Instrumentul clasic de masurare a pozitiei ratei este impasul ratei sau gap-ulratei. Este vorba de diferenta dintre activele si pasivele a caror rata variaza pe o perioada data . Pentru masurarea pozitiilor in primul rand trebuie specificata , fara ambiguitate ,distinctia intre diferitele tipuri de rate Riscul de schimb Riscul de schimb este analog riscului de rata . Este riscul evolutiilor nefavorabile ale rezultatelor ca urmare a evolutiilor ratelor de schimb . Analiza riscului de schimb este un domeniu clasic al finantelor internationale ,atat pentru inteprinderi non-financiare ,cat si pentru institutii financiare .

In opinia lui Milan Kubr cele mai importante componente ale riscului cursului de schimb sunt: Riscul de translatare cunoscut si sub denumirea de risc al schimbului valutar si se referala riscul de castig sau de pierdere atunci cand activele ,pasivele si rezultatele unei filiale sunt translatate din valuta in care se tin evidentele filialei ,in moneda nationala a centralei .Asemenea pierderi sunt reale in masura in care ele influenteaza profitul si pierderile generale ale centralei . Dintr un punct de vedere ,aceste pierderi nu sunt reale deoarece provin dintr-o anumita conventie contabilia . Dupa Milan Kubr ,schimbarea bazei contabile poate transforma o pierdere de translatare intr-un castig de translatare .

Riscul de tranzactie apare ori de cate ori o banca angajeaza in operatiuni cu devize ,candexista riscul castigului sau pierderii ,daca valoarea devizelor respective se schimba in comparative cu moneda locala a bancii . Riscul de tranzactie este cu atat mai mare cu cat instabilitatea monetara dintr o tara este mai mare . Intodeauna , insa ,datorita riscului de tranzactie , un partener castiga si unul pierde .

Riscul economic este mai complex si se refera la impactul schimbarii cursului valutarasupra profitabilitatii pe termen lung a bancii si nu asupra efectului pe termen scurt a unei operatiuni.Acesta presupune metode care nu se rezuma la simpla analiza financiara si de bilant . Vizeaza limitarea la minimum a cheltuielilor sau a pierderilor datorate variatiilor cursului de schimb mai ales ca in ultimul timp s-au vazut deseori cazuri cand cursul monedelor international mai importante a variat cu amplitudini de peste 1 % in cursul aceleiasi zile .Din acest motiv ,acoperirea riscului de curs devine o necesitate.

Reglementari pentru limitarea riscului de schimb :

In vederea limitarii riscurilor financiare care pot aparea ca urmare a desfasurarii de operatiuni bancare ,societatiile bancare au obligatia sa posede : Un sistem de evidenta care sa permita atat inregistrarea imediata a operatiunilor valutare,cat si determinarea pozitiilor individuale si a pozitiilor valutare totale . Un sistem de control permanent pentru verificarea procedurilor interne necesareindeplinirii dispozitiilor de mai sus .

Principalul indicator care da masura riscului de schimb este pozitia valutara .Acesta reprezinta diferenta intre total creante si total angajamente intr-o anumita moneda sau soldul net al patrimoniului in moneda respectiva.Prin total creante se intelege suma soldurilor conturilor in valuta din activul bilantului plus creantele in valuta care rezulta din tranzactiile valutare la vedere sau la termen incheiate e catre o societate bancara in nume si in cont propiu ,iar prin total angajamente ,suma soldurilor conturilor in valuta din pasivul bilantului plus angajamentele in valuta care rezulta din tranzactiile valutare la vedere sau la termen reflectate in afara bilantului. Pozitia valutara individuala reprezinta pozitia valutara lunga sau scurta pe fiecare deviza , in echivalent lei .Aceste nu trebuie sa depaseasca ,la sfarsitul zile , 10% din fondurile proprii ale bancii . Pozitia valutara individuala reprezinta dieferenta intre pozitiile valutare lungi si totalulintre pozitiile valutare scurte , echivalent in moneda nationala . Pozitia valutara totala nu trebuie sa depaseasca ,la sfarsitul zile 20% din fondurile propriiale bancii .

Simularile

Ele permit exploatarea influentei mai multor surse de incertitudine asupra diferitilorparametri scop in gestiunea riscurilor :marjele dobanzii , valorile de piata , structura bilantului ,ratiile fondurilor proprii .Obiectivul este de a determina care sunt valorile asteptate ale variabilelor scop ale politicii de rata si care este incertitudinea lor . Simularile sunt indispensabile deoarece influenta ratelor de dobanda asupa acestor parametrii si asupra volatilitatii nu este nici usor de anticipat ,nici de interpretat . Etapele pentru analizarea situatiilor existente si viitoare sunt detaliate in urmatoarea ordine: Scenariile ratei Proiectiile bilantului si impasurile previzionale Simularea marjelor Simularea finantelor si optimizarea acoperirilor Scenariile multiple Sunt definite in primul rand ipoteze ale evolutiei ratelor si ale dezvoltarii bilantului .Se deduc proiectiile bilantului si pozitiile previzionale ale ratei . Acesta permite simularea marjelor previzionale si a incertitudinii lor . Urmeaza apoi optimizarea in acelasi timp a celor doua acoperiri ,in lichiditate si in rata .In a doua faza , incertitudinea comerciala asupra dezvoltarii activitatii este introdusa si se combina cu incertitudinea financiara privind ratele . Acestea conduc la crearea scenariilor pentru rata si scenariilor de dezvoltare pentru simularea diferitelor situatii considerate .

Simularea permite definirea unui noun ansamblu de acoperiri financiare optimale , prin cautarea metodica a celor mai bune combinatii risc-rentabilitate .

Rezultate Date si ipoteze Angajamente financiare Finantare si acoperiri Media si volatilitatea rezultatelor

Siulari Optimizare

Costuri si rezultate Pozitii Rata si lichiditate Rata

Modelul Gap-urilor dintre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii pentru BCR

Activele sau pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii se reevalueaza in functie de rata dobanzii practica pe piata in cadrul unui anumit interval de timp. Gap-ul se poate calcula pe fiecare banda sau interval de scadenta cat si cumulat.

n milioane LEI 20142013

Credite i avansuri acordate instituiilor de credit228,2432,2

Credite i avansuri acordate clienilor33.076,4037.758,60

Total active33.304,6038.190,8

n milioane LEI20142013

Depozite bnci15.659,4018.274,70

Depozite clieni37.626,5037.500,00

Obligatiuni emise si alte fonduri imprumutate1.103,101.529,80

Total pasive 54.389,0057.304,50

Data20142013

Gap scadenta -21.084,4-57.304,50

Gap cumulat-21.084,4-36.220,10

Dobanda2,75%4%

modificarea venitului net din dobanzi-579,821-2292,18

Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i

Gap cumulat scadenta i = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) + Gap cumulat scadenta precedent

Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i Gap cumulat scadenta i = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) + Gap cumulat scadenta precedenta Gap Negativ inseamna situatia cand activele sensibile sunt mai mici decat pasivele sensibile (valoarea pasivelor se modifica mai rapid / mult decat in cazul activelor)

Modificarea venitului net din dobanzi = (GAP scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii aferente scadentei i) = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii aferente scadentei i)

In practica, ratele de dobanzi active pot evolua diferit decat ratele de dobanzi pasive chiar daca tendinta se pastreaza. Necorelarea perfecta a dobanzilor active si pasive duce la asa numitul basis risk.

Cand GAP-ul este negativ, exista o relatie negativa intre modificarea ratei dobanzii sivenitul net din dobanda

Cand nu exista o corelatie perfecta intre modificarea ratelor active si pasive de dobanda, veniturile din dobandzi cresc / scad mai mult / mai putin in functie de marja de dobanzi active si pasive (efectul de marja).

Bibliografie:

https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2014/trimestrul-4/30.10.2014

https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte-financiare

2