germana

Upload: andreeaturcu

Post on 14-Oct-2015

29 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Lectia 2

TRANSCRIPT

  • I. Fonetic i morfosintax

    Accentul.Intonaia.Ordinea cuvintelor n

    propoziie

  • ACCENTUL

    (der Akzent)

    In limba germana accentul cade pe radacina cuvantului si este in general fix: der

    Lehrer [der lerr], die Beschreibung [di: beraibung], zhlen [e:ln], erzhlen [re:ln]

    In substantivele compuse,accentul cade pe cuvantul determinativ,chiar daca acesta

    sta pe locul doi: der Bleistift [der blaitift], der Schreibtisch [der raibti], das

    Jahrhundert [das ia:rhundrt], das Jahrzehnt [das ia:re:nt]

    N-au accentul pe radacina cuvantului:

    a. substantivele derivate din: unterrichten [untrihtn] widerstehen [vidrten] widersprechen [vidrprehn] ex: der Unterricht, der Widerstand, der Widerspruch

    b. substantivele derivate cu sufixul -ei: die Arzneit [di: arnait], die Bckerei [di: becherai]

    c. majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine, ca:

    -ismus : der Sozialismus [der zoialismus] -r,-n, -ar, -al,-ier: Sekretr [zecrete:r], Kapitn [capite:n], Bibliothekar

    [bibliotecar], General [gheneral], Offizier [ofii:r] -ist, -ant, -oph, -oge : Sozialist [zoialist], Aspirant [aspirant], Philosoph

    [filozof], Philologe [filologhe] -nom, -ior, -eu, -ik : Agronom, Deklination, Ingenieur [ingini:ur], Fabrik

    -ie, -t, -ur : Theorie [teori:], Fakultt [faculte:t], Literatur

  • -ment, -et, -iv, -em : Dokument, Dekret, Substantiv [zubstantiv], Problem

    Excepie: Sufixul -or este de obicei la singular neaccentuat, iar la plural accentuat:

    der Professor, die Professoren [di profesorn]

    d. majoritatea adjectivelor formate cu prefixul un- : undeutlich [undeotlih], unfreundlich [unfreondlih]

    e. verbele compuse separabil. Acestea au accentual pe particula separabila : einsteigen[aintaign], zuhren [uheo:rn], teilnehmen [tailne:mn], fortgehen [fortghe:n]

    f. verbele cu sufixul ieren au accentul pe sufix : spazieren [pai:rn], studieren[studi:rn]

    Adjectivele compuse, bazate pe o comparatie intre cele doua componente au

    accentul pe vocala din radacina fiecarui cuvant din compunere : eiskalt [aiscalt],

    schneewei [ne:vais], blutrot, seelenruhig [ze:lnruih]

    INTONAIA

    (die Intonation)

    Tonul coboar la sfritul propoziiei :

    enuntiative: Ich gehe jetzt nach Hause. [ih ghehe iet nah hauze]

    interogative cu cuvnt interogativ: Wer kommt heute noch? [ver comt hoite

    noh?]

    imperative: Wiederholen Sie den Satz [vi:drholn zi: den za ]

    Tonul urc la sfritul propoziiei interogative fr cuvnt interogativ: Kommen Sie morgen zu uns? [comn zi: morgn u unz?]

    Tonul se menine la acelai nivel, dac propoziia enuniativ continu cu o a doua propoziie: Ich fahre in die Provinz, und der Zug fhrt in zwanzig Minuten.[ih fa:re in di: provin unt der ug fe:rt in vanig minutn]

    Att verbele slabe ct i verbele tari, accentuate pe prima silab, primesc la parti- cipiul trecut prefixul ge- .Dac verbul este compus cu particul sepa- rabil ge- se intercaleaz ntre particul i verb.

  • Participiul II fr prefixul ge- l formeaz verbele neaccentuate pe prima silab, adic:

    verbele compuse cu particul neseparabil

    verbele terminate n -ieren

    Participiul poate fi folosit i adjectival !

    Punctuaia/ Die Interpunktion [di interpunction]

    Punctul ( der Punkt)

    Se pune:

    1. La sfritul unei propoziii enuniative :

    Wir lernen Deutsch.[Vir lernn doici]/ Noi nvm german.

    2. Dup numerale ordinale :

    der 26. Januar [ der 26 ianuar]

    3. Dup prescurtri care nu se rostesc prescurtat :

    u.a. (und anderes) [unt andrs]/ i altele

    usw. (und so weiter) [unt zo vaitr]/ i aa mai departe

    Nu se pune :

  • 1. Dup titluri :

    Ein reizender Abend [ain raizndr abnt]

    2. n data scrisorilor, dup indicarea anului :

    Bukarest, den 23.12.1978

    3. n scrisori, dup formulele de ncheiere :

    Mit herzlichem Gru [mit herlim grus]

    Dein Andreas [ dain andreas]

    4. Dup prescurtri, care se rostesc prescurtat :

    LPG (Landwirtschaftliche Produktionsgenossenschaft) [lantvirtaftlihe

    productionzghenosnaft]

    5. Dup prescurtri care se folosesc n tehnic, tiin, etc :

    cm = Zentimeter [entimeter], Cl = Chlor [clor], N = Norden [nordn]

    Virgula

    (das Komma) [das coma]

    Se pune :

    1. ntre propoziiile principale complete, chiar dac sunt legate prin und, oder, als

    (comparativ) wie (comparativ) :

    Es wurde hell, und wir fuhren los. [er vurde hel,unt vir furn los]

    Dar : Wir nahmen unsere Koffer und fuhren los.[ vir namn unzre cofr unt

    furn los]

    2. ntre propoziia principal i secundar :

    Wir sahen, da sie sich nicht gut fhlt. [ vir za:n, das zi: zi niht gut fiu:lt]

  • 3. ntre propoziii secundare, dac nu sunt legate prin und sau oder :

    Er ruft nicht immer an, wenn er in Bukarest ist, wie beschftigt er auch sein mag.[er

    ruft niht imr an, ven er in bucarest ist,vi: beeftigt er auh zain mac]

    4. naintea construciilor infinitivale :

    Es ist verboten, im Kino zu rauchen.[er ist frbotn,im chino u rauhn]

    5. nainte i dup construciile participiale :

    Er trat ins Zimmer, eine Zigarette rauchend. [er trat ins imr,aine igarete

    rauhnd]

    Zu Hause angekommen, machten wir uns an die Arbeit.[ u hauze

    anghecomn,mahtn vir unz an di arbait]

    Desprirea cuvintelor n silabe

    1.O singur consoan ntre dou vocale trece n rndul urmtor: fra/gen, rei/sen

    2.Din dou sau mai multe consoane, ultima trece n rndul urmtor:

    ler/nen, tref/fen, ks/sen, ff/nen

    3.Sufixele care ncep cu o consoan trec n rndul urmtor : Freund/schaft,

    Verwand/schaft

    4.Sufixele care ncep cu o vocal trec mpreun cu consoana precedent n rndul

    urmtor: Sch/le/rin, berset/zung, Arz/nei

    5.Grupele de consoane tz, chs, dt, nk, ng, pf, ck(=kk) se despart naintea unei

    vocale: sit/zen, wach/sen, Std/te, win/ken, Fin/ger, Hop/fen, Wecker=Wek/ker

    6.Cuvintele compuse se despart dup elementele lor componente: Sonn/abend,

    Inter/esse, wor/in, hin/aus, ber/all

  • Nu se despart:

    - Grupele de consoane ch, sch, , ph, th, st : ma/chen, wa/schen, gr/en,

    Phi/lo/so/phie, Ka/the/der, ko/sten,

    - Gn n cuvintele de origine negerman : Ma/gnet

    - Silabe formate dintr-o singur vocal : oder, aber, Ofen

    TOPICA

    Topica propoziiei principale

    Verbul conjugat ocup :

    Locul nti :

    1. n propoziia interogativ fr cuvnt interogativ (propoziie interogativ total) :

    Ist das Wetter heute schn ? [ist das vetr hoite io:n]/ Este vremea frumoas azi?

    2. n propoziii imperative (cu verbul la imperativ) : Komm/Kommt/Kommen Sie

    schneller ! [com/comt/comn zi: nelr ] Venii mai repede !

    3. n propoziii servind la exprimarea unei dorine greu realizabile sau irealizabile

    (cu verbul conjugat la conjugat la conjunctiv imperfect) :

    Wre er hier ! [ve:re er hi:r]

    Locul doi :

  • 1. n propoziia enuniativ : Das Wetter ist heute schn. [das vetr ist hoite i:on]/

    Vremea este frumoas azi.

    2. n propoziia interogativ cu cuvnt interogativ (propoziie interogativ parial) :

    Wie ist das Wetter heute? [vi: ist das vetr hoite] / Cum este vremea azi?

    3. n propoziiile introduse prin und, oder, aber, sondern, denn, nicht, nur....sondern

    auch : Wir gehen in den Wald, denn das Wetter ist heute schn. [ vir ge:n in den

    valt,den das vetr ist hoite i:on]/ Noi mergem n pdure, pentru c vremea este

    frumoas astzi.

    4. n propoziii servind la exprimarea unei dorine realizabile sau unui indemn (cu

    verbul conjugat la conjugat la conjunctiv prezent) :

    Es lebe der Frieden.[ es lebe der fri:dn]/ Triasc pacea.

    Observaii !

    1.n propoziiile n care verbul conjugat ocup locul 2, locul 1 poate fi ocupat :

    - De orice parte de propoziie :

    Das Wetter ist heute schn.

    Schn das Wetter heute.

    Heute das Wetter schn.

    - De un grup de cuvinte :

    Bei schnem Wetter findet der Ausflug statt. [bai i:onm vetr findt der

    ausflug tat]/ Cltoria are loc pe vreme frumoas.

    - De o propoziie secundar :

    Wenn das Wetter schn ist, findet der Ausflug statt.[ven das vetr i:on ist, findt

    der ausflug tat]/ Cltoria are loc dac vremea este frumoas.

  • 2.Spre deosebire de limba romn, n limba german verbul conjugat nu poate fi

    precedat de subiect + complement :

    Astazi vremea este frumoas.

    Heute ist das Wetter schn.

    Topica propoziiei secundare

    Verbul conjugat ocup :

    I. n propoziia secundar introdus : ultimul loc

    - n propoziii conjucionale : Er sagte, da Hans sehr tchtig sei.[er

    zagte,das hans zer tiu:htih zai] / El a spus ca Hans a fost foarte

    harnic.

    - n propoziii relative : Das ist der Student, der sehr tchtig ist.[das

    ist der tudnt, der zer tiu:htih ist]/ Acesta este studentul, care este

    foarte capabil.

    - n propoziii interogative indirecte : Er fragte mich, wie dieser

    Student heie. [er fragte mih,vi: di:zr tudnt haise] / El m-a

    ntrebat, cum se numete acest student.

    II.n propoziia secundar neintrodus (camuflat) : locul 2

    - n propoziii n care s-a omis conjucia da : Er sagte, Hans sei sehr

    tchtig.

    n propoziia secundar neintrodus (camuflat) : locul 1

  • - n propoziii condiionale camuflate : Htte er mehr Zeit, riefe er dich

    an. [ hete er me:r aite, ri:fe er dih an]/ Dac ar fi avut mai mult timp,el

    te-ar fi chemat.

    - n propoziii concesive camuflate : Ist die Arbeit auch schwer, wir

    werden rechtzeitig fertig. [ ist di: arbait auh ver, vir verdn rehaitih

    fertih]

    - n propoziii comparative ireale : Er spricht so gut Deutsch, als wre

    Deutsch seine Muttersprache. [ er priht zo gut doici,als were doici

    zaine mutrprahe]/ El vorbete asa bine germana,ca i cum ar fi limba

    sa matern.

    Propoziia secundar se separ ntotdeauna de propoziia principal prin

    virgul !

    LOCUL SUBIECTULUI

    (Die Stellung des Subjekts) [di: telung des subjects]

    Subiectul poate sa stea:

    1. Pe locul intai:

    Mein Freund ist Student. [main froind ist student]/Prietenul meu este student.

    2. Pe locul al treilea (daca propozitia incepe cu o alta parte de propozitie decat

    subiectul):

    Heute kommt Peter zu uns.[hoite comt pethr u unz] /Astzi vine Peter (pe) la noi.

    3.Pe locul al doilea (n propoziia interogativ neintrodus de un element specific i n

    propoziia imperativ):Kommst du mit uns ins Kino?[comst du mit unz ins chino?]/

    Vii cu noi la cinema?

  • 4.Pe locul al patrulea sau chiar al cincilea (complementele exprimate prin pronume

    pot trece naintea subiectului exprimat prin substantiv): Morgen zeigt Monika mir die

    Fotos. [morgn aigt monica mir di: fotos]/ Mine Monika mi arat fotografiile.

    Morgen zeigt mir Monika die Fotos.

    Morgen zeigt sie mir Monika./ Mine mi le arat Monika.

    ORDINEA COMPLEMENTELOR N DATIV I ACUZATIV

    (DIE STELLUNG DER DATIV- UND AKKUSATIVOBJEKTE)

    1) Dac ambele complemente sunt exprimate prin substantive, complementul n dativ

    preced complementul n acuzativ:

    Die Eltern schenken ihrem Sohn das versprochene Fahrrad.[di: eltrn encn i:rm

    zo:n das frprohne fa:rad]

    Prinii i druiesc fiului lor bicicleta promis.

    2)Dac unul dintre complemente este exprimat prin pronume i altul prin substantiv,

    pronumele preced substantivul:

    Die Eltern schenken ihm das versprochene Fahrrad.

    Prinii i druiesc bicicleta promis.

    Die Eltern schenken es ihrem Sohn.

    Prinii i-o druiesc fiului lor.

    3)Dac ambele complemente sunt exprimate prin pronume, acuzativul preced dativul:

    Die Eltern schenken es ihm.

    Prinii i-o druiesc.

    LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANIALE

    (DIE STELLUNG DER ADVERBIALEN ANGABEN)

  • Pentru ordinea complementelor circumstaniale, nu exist reguli, dar

    deseori le ntlnim n urmtoarea ordine: temporal / cauzal / modal / local.

    Reine prescurtarea te-ka-mo-lo.

    Atenie!

    Subliniem c aceast ordine nu este obligatorie, locul complementelor depinznd de valoarea lor comunicativ.

    Elementele care aduc informaia nou sau cele mai importante au tendina de a sta la dreapta, ct mai aproape de sfritul propoziiei.

    Exemple: Die Eltern schenktem ihrem Sohn das versprochene Fahrrad zum Geburtstag.

    Prinii i-au druit fiului lor bicicleta promis de ziua lui de natere. Die Eltern schenktem ihrem Sohn zum Geburtstag das versprochene Fahrrad.

    Prinii i-au druit fiului lor de ziua lui de natere bicicleta promis.

    * Pe poziia nti, poate s stea orice complement.

    Complementele aflate pe aceast poziie fie fac legtura cu enunul anterior:

    Subiect Predicat Complemente circumstaniale

    wann? warum? i wie? wo? / wohin?

    temporal cauzai. modal local

    Ich gehe heute in die

    Bibliothek.

    Er arbeitet sehr gut in der

    Bibliothek.

    Sie schlief in der vor sehr schlecht.

    Nacht Schmerzen

  • Er war in Berlin. Dort besuchte er viele Museen.[er var in Berlin.dort bezuhte er fi:le muzen] El a fost la Berlin. Acolo a vizitat multe muzee.fie capt un accent deosebit:

    Wegen der Krankheit konnte Prof. Dr. Engelbert nicht an der Tagung teilnehmen.[wegn der cranchait conte prof.dr.enghelbrt niht an der tagung tailne:mn]Din cauza bolii, prof dt Engelbert nu a putut s ia parte la conferin.

    Ordinea cuvintelor in propoziia secundara

    (Die Worstellung im Nebensatz)

    n propoziia secundar, verbul conjugat st la sfritul propoziiei,formnd, mpreun cu conjuncia, cadrul propoziiei secundare.

    Dac predicatul este exprimat printr-un verb la un timp compus, participiul II, respectiv infinitivul stau pe penultimul loc:

    Wir gingen in die Stadt, nachdem wir gefrhstckt hatten.[vir ghingn in di: tat,nachdem vir ghefru:tiuct hatn]

    Am plecat din ora dup ce am luat micul dejun.

    Aceleai reguli sunt valabile i n cazul propoziiilor interogative indirecte:

    Er fragte mich, wer gestern bei mir war.[er fragte mih,ver ghestrn bai mir var]

    El m-a ntrebat cine a fost ieri la mine.

    Er fragte mich, wo ich am Sonntag war.[er fragte mih,vo ih am zontac var]

    El m-a ntrebat unde am fost duminic.

    Er fragte mich, warum ich ihn nicht angerufen habe.[er fragte mih,varum ih niht angherufn habe]

    El m-a ntrebat de ce nu i-am telefonat.

  • Denumiri de popoare

    Numele de popoare snt, de regul, substantive i urmeaz regulile declinrii

    substantivelor comune s.a.:

    dup regula a 2-a se declin numele de popoare terminate n -e,de ex.: der Rumne

    [der rume:ne], der Bulgare, der Chinese [der hineze], der Franzose [der franoze],

    der Jugoslawe [der iugoslave], der Mongole, der Pole, der Schwede [der vede], der

    Tschechoslowake [der tehoslovache],der Trke [der tiu:rche], der Vietnamese.

    i substantivul der Ungar se declin dup regula a 2-a.

    dup regula a 3-a se declin numele de popoare terminate n -er, de ex.: der Italiener

    [der italienr], der Albanier [der albani:r], der Belgier [der belgi:r], der Englnder

    [der engle:ndr], der Indonesier [der indonezi:r], der Japaner, der Koreaner, der

    Kubaner, der Norweger [der norvegr], der Sowjetbrger [der zovietbe:rgr].

    A. Er ist Rumne/Italie- ner.

    B. Er ist Deutscher.

    Sie (ea) Rumnin/Italie- nerin .

    Sie (ea) D&utsche.

    Sie (ei) sind Rumnen/Italie- ner.

    Sie (ei) sind Deutsche.

    Sie (ele) Rumninnen/Ita- lienerinnen.

    Sie (ele)

    Wer ist dieser Rumne/ Wer ist diese

    r

    Deutsche ?

    Italiener? diese Deutsche ?

    dies

    e

    Rumnin / Italienerin ?

    Wer sind

    diese

    Rumnen/ Italiener? Rumninnen/ Italienerinnen?

    Wer

    sind

    diese Deutschen?

    Das Auto

    des

    Rumnen/Ital

    ie-

    Das

    Auto

    des Deutschen ...

    ners .. . der

    der Rumnin/Italie- nerin _

    Das Auto

    der

    Rumnen/

    Italie-

    der Deutschen ...

    ner ...

    Rumninnen/

    Italienerinnen

    ...

  • Denumiri de limbi

    A. Er grt rumnisch/deutsch /italienisch. [er gru:st rume:ni/doici/italie:ni]

    B. Er lernt Rumnisch/Deutsch/Italienisch.

    C. Das Rumnische/Deutsche/Italienische ist nicht schwer.[niht ver]

    Er bersetzt aus dem Rumnischen/Deutschen/Italienischen ins Russische. [er

    u:brzet aus dem rume:nin/ doihin/ italie:nin ins rusie]

    1. Pentru folosirea denumirilor de limbi ca adverbe.

    2. .Substantivele denumiri de limbi fr terminaia -e se pot folosi ca atare sau

    mpreun cu un atribut (adjectiv sau pronume adjectival),de regul nensoite de

    articolul hotrt.

    3. Forma n -e se folosete ntotdeauna cu articolul hotrt i nensoit de atribut

    adjectival. Aceast form urmeaz regulile declinrii slabe a adjectivelor.

    4. Denumirile de limbi n -isch se formeaz din substantive nume de popoare prin

    omiterea terminaiei respective, de ex: Rumni[e] - rumnisch,

    [Italien/er]-italienisch.

    Exercitiu :

    Enunt : Pune partea de propoziie subliniat n enunurile urmtoare pe poziia 1, dup model. Exemplu: Viele Bcher und Hefte liegen auf dem Tisch. -> Auf dem Tisch liegen viele Bcher und Hefte. a) Viele Kinder waren auf dem Spielplatz. b) Er gibt dir das Buch morgen zurck. c) Mein Freund lernt seit sieben Tahren Deutsch. d) Ulla trat wtend ins Zimmer. e) Die Jungen haben trotz des Regens Fuball gespielt. f) Markus hat sich bestimmt sehr gut fr die Prfung vorbereitet. g) Wir haben Anna zufllig auf dem Weg zur Schule getroffen. h) Monika achtet sehr auf eine gesunde Ernhrung. i) Wir diskutieren geme ber Computerspiele, j) Ich habe von dieser Sache nichts gewusst.