verbe in germana

Upload: ira-bagel

Post on 14-Oct-2015

214 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Verbe in germana

Verbe in germana

Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta:

bleiben (a ramane)

wohnen (a locui, a domicilia)

bewegen (a trece)

erwachen (a se trezi)

kosten (a gusta, a incerca).

Dupafunctiilepe care le au in propozitii,verbele in germanapot fi clasificate in doua grupe: formepredicativesi formeauxiliare.Formele predicative pot forma singure predicatul unei propozitii.

Ich lerne Deutsch. Eu invat germana.Verbele auxiliare se impart in doua categorii: verbeauxiliare de timpsi verbemodale.Formele auxiliare de timp ajuta la formarea diatezei pasive, a timpurilor compuse si a conditionalului.Formele auxiliare de timp sunthaben,seinsiwerden.

Verbele modaleajuta la exprimarea unei modalitati, a unei posibilitati, a unei dorinte, a unei permisiuni, a unei necesitati, a unei obligatii, a unei intentii, etc.Acestea sunt:knnen,mgen,drfen,mssen,sollensiwollen.

Din punct de vedere al complementului, verbele in germana se pot clasifica in:tranzitivesiintranzitive.Formele tranzitive sunt acelea care pot avea un complement in acuzativ (complement direct).Formele intranzitive sunt cele care nu pot avea un complement in acuzativ.

Verbelereflexivesunt acele verbe care sunt insotite intotdeauna de un pronume reflexiv.Majoritatea formelor reflexive sunt insotite de unpronume reflexivin acuzativ.Daca exista un complement direct in propozitie sau o propozitie secundara cu aceasta functie, atunci pronumele reflexiv este in dativ.Verbele reflexive se pot clasifica in:reflexive permanentesireflexive ocazionale.

La formele reflexive permanente (sau propriu-zise), pronumele reflexiv face parte integranta din predicat.In cazul reflexivelor ocazionale, pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat, acestea fiind insotite insa de un complement in acuzativ.Spre deosebire de limba romana, in limba germana pronumele reflexiv sta in urma verbului conjugat.

Din punct de vedere al caracterului lor personal,verbele in germanase pot clasifica in:personalesiimpersonale.Majoritatea acestora sunt verbe personale, adica pot primi subiecte la cele trei persoane (singular si plural): ich arbeite, du arbeitest, er arbeitet, wir arbeiten, ihr arbeitet, sie arbeiten.Unele forme sunt folosite numai impreuna cu subiecte la persoana a III-a: blhen (a inflori), grnen (a inverzi), verwelken (a se ofili).Altfel spus, formele personale exprima cinci categorii:

cele trei persoane;

cele doua numere;

cele sase timpuri (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor 1 si viitor 2);

cele trei diateze (activul, pasivul si pasivul starii);

cele trei moduri (indicativul, conjunctivul si imperativul);

Verbele impersonale se folosesc numai impreuna cu pronumele "es" si se impart in: impersonale permanente, verbe care exprima fenomene ale naturii sau stari sufletesti si verbulgebencu sensul dea exista. Formele impersonale nu exprima persoana, numarul, modul si nu se conjuga.Unele verbe in germana pot fi folosite atat la forma personala cat si la cea impersonala: klingeln (a suna).

Din punct de vedere al duratei actiunii verbale si al gradului ei de realizare distingem verbe perfective, imperfective si iterative.

Verbeleperfectiveexprima o actiune sau o stare limitata in timp, adica inceputul sau sfarsitul ei.

ein/schlafen (a adormi, a atipi)

entlaufen (a fugi, a dezerta)

ergrnden (a cerceta, a sonda)

erwarten (a astepta)

stellen (a pune, a aseza)

ausschlafen (a trezi)

verbluten (a-si pierde sangele)

Verbeleimperfectiveexprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp.

schlafen (a dormi)

blhen (a inflori)

laufen (a alerga)

gren (a saluta)

warten (a astepta)

liegen (a zacea)

sitzen (a sedea)

stehen (a sta pe)

trinken (a bea)

bluten (a sangera)

brennen (a arde)

Verbeleiterativeexprima repetarea unei actiuni.

schmeicheln (a mangaia)

streicheln (a dezmierda, a mangaia)

Pentru a putea conjuga corect un verb in germana la toate modurile si timpurile, este necesar sa cunoastem cele trei forme de baza (Grundformen) ale acestuia:infinitiv prezent, imperfect indicativ si participiu II. fahren - fur - gefahren

lernen - lernte - gelernt

nennen - nannte - genannt

antworten - antwortete - geantwortet

lernen - lernte - gelernt

spielen - spielte - gespielt

In functie de conjugare, putem clasifica verbele in: verbe mixte (conjugare tare), verbe regulate (conjugare slaba) siverbe neregulate.Formele regulate nu isi modifica vocala din radacina la formele de baza si in cursul flexiunii (conjugarii).Formele neregulate isi schimba vocala din radacina la imperfect si, uneori, la participiu II. Multe verbe neregulate schimba vocala din radacina si la prezent indicativ, la persoanele a II-a si a III-a singular. Pentru o lista cu formele neregulate accesati link-ul de mai sus.Unele verbe in germana au atat forme regulate cat si forme neregulate, acestea din urma fiind preferate in limbajul actual.Formele mixte combina caracteristicile formelor regulate si neregulate: formeaza imperfectul cu sufixul "-te" si participiul II cu "-t" si schimba vocala din radacina.

Conjugare Indicativ Prezent

Acest articol te va invata cum sa conjugiverbe in germana(regulate si neregulate) la modul indicativ, timpul prezent, diateza activa.

Vei invata:conjugarea verbelor regulate

conjugarea verbelor neregulate

conjugarea verbelor auxiliare

conjugarea verbelor modale

Inainte de a studia regulile de conjugare pentru verbe la indicativ prezent, sa ne reamintim ca verbele constituie singura clasa de cuvinte ale caror elemente se pot conjuga.Conjugarea verbelor reprezinta modificarea formei acestora in functie de persoana, numar, timp, mod si diateza.Timpurile se impart in timpuri simple (prezent si imperfect) si timpuri compuse (perfect, mai mult ca perfect, viitor si viitor anterior).Modul reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in carevorbitorul considera actiunea.Diateza reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintresubiect si actiunea verbului.Diateza activa arata ca actiunea este facuta de subiectul gramatical.

Conjugareverbe regulatela Prezent

Formarea timpului prezent la indicativ se realizeaza adaugand la radacina verbului de conjugat urmatoarele terminatii:

SingularPlural

Pers. I-ePers. I-en

Pers. a II-a-(e)stPers. a II-a-(e)t

Pers. a III-a-(e)tPers. a III-a-en

In afara catorva verbe neregulate, aceasta regula se aplica pentru verbele de orice categorie.Radacina verbului se obtine de la forma de infinitiv a acestuia.De regula terminatia va fi-en.

fahren =fahr+en; laufen =lauf+enunde "fahr" este radacina iar "en" este terminatia.

Exemple de conjugare verbe regulate la prezent

schreiben- a scriekommen- a venifragena intreba

ich schreibeich kommeich frageeu intreb

du schriebstdu kommstdu fragsttu intrebi

er/sie/es schreibter/sie/es kommter/sie/es fragtel/ea intreaba

wir schriebenwir kommenwir fragennoi intrebam

ihr schreibtihr kommtihr fragtvoi intrebati

sie/Sie schreibensie/Sie kommensie/Sie fragenei/ele intreaba

Dupa cum puteti observa am scos in evidenta terminatiile verbelor pentru infinitiv si prezent.In ultima coloana aveti traducerea ultimului verb conjugat, fragen.

Particularitati

1. Se intercaleaza vocala "e"la persoanele a II-a singular si plural si la persoana a III-a singular in cazul verbelor a carorradacinase termina in:

-ehn(rechnen)-ffn(offnen)

-ekn(trocknen)-gn(begegnen)

-d(finden)-t(arbeiten)

-dm(widmen)-tm(atmen)

-dn(ordnen)

Lista verbelor cu aceste terminatii poate continua, au fost date doar cateva exemple.

Exemple de conjugare

rechnenfindenarbeiten

ich rechneich findeich arbeite

du rechnestdu findestdu arbeitest

er/sie/es rechneter/sie/es findeter/sie/es arbeitet

wir rechnenwir findenwir arbeiten

ihr rechnetihr findetihr arbeitet

sie rechnensie findensie arbeiten

2. Pentru verbele terminate in-eln(zweifeln, handeln) si-ern(zittern) luam in considerare:- la persoana I singularpoatefi omisa vocalaedin sufix;- la persoana I si a III-a pluraltrebuieomisa vocalaedin terminatie, primind doarn.

Exemple de conjugare

zweifeln - a sovaihandeln - a tratazittern - a tremura

ich zweif(e)leich handleich zitt(e)re

du zweifelstdu handelstdu zitterst

er/sie/es zweifelter/sie/es handelter/sie/es zittert

wir zweifelnwir handelnwir zittern

ihr zweifeltihr handeltihr zittert

sie/Sie zweifelnsie/Sie handelnsie/Sie zittern

Conjugareverbe neregulatela Prezent

Formarea timpuluiprezentlaverbele neregulatese face adaugand la radacina verbului terminatiile specifice prezentului:-e, -st, -t, -en, -t, -en,luand in considerare urmatoarele particularitati.

Particularitati

1. Multe verbe care au vocala-e-in radacina, transforma aceasta vocala in-i-sau-ie-la persoanele a II-a si a III-a singular.

gebenSehennehmen

ich gebeich seheich nehme

du gibstdu siehstdu nimmst

er/sie/es gibter/sie/es siehter/sie/es nimmt

Dupa cum putem observa din exemplul de mai sus, nehmen schimba pe-e-lung in-i-scurt dubland in acelasi timp pe-m-.

Nu transforma pe -e- in -i- sau -ie- urmatoarele verbe: bewegen (a indupleca), denken (a gandi), gehen (a merge), genesen (a se reface), heben (a ridica), pflegen (a ingriji), scheren (a tunde), stecken (a prinde), stehen (a sta), weben (a tese).

2. Verbele a caror radacina se termina in-s, -, -ss, -x, -zsau-tz(lesen, gren, essen, salzen, sitzen, boxen) primesc la persoana a II-a singular doar terminatia-t.

3. Verbele care au in radacina-a-,-au-sau-o-primesc Umlaut la persoana a II-a si a III-a singular.

tragenLaufenstoen

ich trageich laufeich stoe

du trgstdu lufstdu stt

er/sie/es trgter/sie/es lufter/sie/es stt

Conjugareverbe auxiliarede timp la Indicativ Prezent

Verbele auxiliare de timp (haben, sein, werden) formeaza prezentul indicativ in mod neregulat.

habenSeinwerden

ich habeich binich werde

du hastdu bistdu wirst

er/sie/es hater/sie/es ister/sie/es wird

wir habenwir sindwir werden

ihr habtihr seidihr werdet

sie/Sie habensie/Sie sindsie/Sie werden

Conjugareverbe modalela Indicativ PrezentPers.knnenmgendrfenmssensollenwollen

ichkannMagdarfmusollwill

dukannstmagstdarfstmutsollstwillst

er/sie/eskannMagdarfmusollwill

wirknnenmgendrfenmssensollenwollen

ihrknntMgtdrftmtsolltwollt

sie/Sieknnenmgendrfenmssensollenwollen

Conjugare Verbe Germana la Indicativ Imperfect

Dupa ce vei studia aceasta lectie vei sti cum sa conjugi verbe in germana la timpul imperfect.

Timpul imperfect este folosit atunci cand dorim sa facem referire la o actiune incheiata in trecut (o actiune de durata sau repetata in trecut).In limba romana, imperfectul german se poate traduce (in functie de context) prin: imperfect, perfect simplu sau perfect compus.

Conjugare imperfect verbe:

regulate

neregulate

auxiliare

modale

Conjugare verbe regulate la Imperfect

Forma de imperfect a verbelor regulate (slabe) se obtine adaugand la radacina verbului urmatoarele terminatii:

SingularPlural

Pers. I-(e)tePers. I-(e)ten

Pers. a II-a-(e)testPers. a II-a-(e)tet

Pers. a III-a-(e)tePers. a III-a-(e)ten

Exemple de conjugare imperfect - verbe regulate

sagen - a spunefragen - a intrebarechnena socoti

ich sagteich fragteich rechneteeu socoteam

du sagtestdu fragtestdu rechnetesttu socoteai

er/sie/es sagteer/sie/es fragteer/sie/es rechneteel/ea socotea

wir sagtenwir fragtenwir rechnetennoi socoteam

ihr sagtetihr fragtetihr rechnetetvoi socoteati

sie/Sie sagtensie/Sie fragtensie/Sie rechnetenei/ele socoteau

Particularitati

Verbele care se termina in-ehn, -ekn, -d, -dm, -dn, -ffn, -gn, -t, -tmintercaleaza vocala -e-.

Conjugare verbe neregulate la ImperfectSingularPlural

Pers. Ifara terminatiePers. I-en

Pers. a II-a-(e)stPers. a II-a-(e)t

Pers. a III-afara terminatiePers. a III-a-en

Aceste verbe nu primesc nicio terminatie la singular persoanele I si a III-a.La celelalte persoane primesc terminatiile prezentului.Verbele neregulate schimba la imperfect vocala din radacina.Acest fenomen de schimbare a vocalei radicale se numeste Ablaut.

Exemple de conjugare imperfect - verbe neregulate

finden - a gasilesen - a citikommena veni

ich fandich lasich kameu veneam

du fand(e)stdu lasestdu kamsttu veneai

er/sie/es fander/sie/es laser/sie/es kamel/ea venea

wir fandenwir lasenwir kamennoi veneam

ihr fandetihr las(e)tihr kamtvoi veneati

sie/Sie fandensie/Sie lasensie/Sie kamenei/ele veneau

In ultima coloana este tradus verbul kommen. Terminatiile sunt evidentiate cu albastru.

Particularitati

1. Verbele neregulate a caror radacina se termina in-dsau in-t, pot intercala vocala-e-la persoana a II-a singular. La persoana a II-a plural intercalarea vocalei -e- este obligatorie.

2. Verbele a caror radacina se termina in-s, -es, -intercaleaza in mod obligatoriu vocala-e-la persoana a II-a singular. La persoana a II-a plural intercalarea vocalei nu este obligatorie.

Conjugare verbe auxiliare de timp la Indicativ Imperfectseinhabenwerden

ich warich hatteich wurde

du warstdu hattestdu wurdest

er/sie/es warer/sie/es hatteer/sie/es wurde

wir warenwir hattenwir wurden

ihr wartihr hattetihr wurdet

sie/Sie warensie/Sie hattensie/Sie wurden

Conjugare verbe modale la Indicativ ImperfectPers.knnenmgendrfenmssensollenwollen

ichkonntemochtedurftemutesolltewollte

dukonntestmochtestdurftestmutestsolltestwolltest

er/sie/eskonntemochtedurftemutesolltewollte

wirkonntenmochtendurftenmutensolltenwollten

ihrkonntetmochtetdurftetmutetsolltetwolltet

sie/Siekonntenmochtendurftenmutensolltenwollten

Conjugare Verbe Germana la Indicativ Perfect & Mai Mult ca Perfect

Timpul Perfect

Timpul perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul verbelor auxiliare la prezent (haben si sein) si cu participiul II al verbului de conjugat.

haben/sein la prezent + participiu II verb de conjugat

Exemplu de conjugare perfect: lernen, fragen, kommen

lernenfragenkommena veni

ich habe gelerntich habe gefragtich bin gekommeneu am venit

du hast gelerntdu hast gefragtdu bist gekommentu ai venit

er/sie/es hat gelernter/sie/es hat gefragter/sie/es ist gekommenel/ea a venit

wir haben gelerntwir haben gefragtwir sind gekommennoi am venit

ihr habt gelerntihr habt gefragtihr seid gekommenvoi ati venit

sie/Sie haben gelerntsie/Sie haben gefragtsie/Sie sind gekommenei/ele au venit

In limba germana, perfectul este timpul trecutului in limba vorbita. Perfectul exprima o actiune trecuta, terminata in prezent sau cu referire la prezent.Perfectul din germana se traduce in limba romana prin perfect compus.

Timpul Mai Mult ca Perfect

Timpul mai mult ca perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul verbelor auxiliare la imperfect (haben si sein) si cu participiul II al verbului de conjugat.haben/sein la imperfect + participiu II verb de conjugat

Exemplu de conjugare mai mult ca perfect: lernen, fragen, kommen

lernenfragenkommena veni

ich hatte gelerntich hatte gefragtich war gekommeneu venisem

du hattest gelerntdu hattest gefragtdu warst gekommentu venisesi

er/sie/es hattte gelernter/sie/es hatte gefragter/sie/es war gekommenel/ea venise

wir hatten gelerntwir hatten gefragtwir waren gekommennoi veniseram

ihr hattet gelerntihr hattet gefragtihr wart gekommenvoi veniserati

sie/Sie hatten gelerntsie/Sie hatten gefragtsie/Sie waren gekommenei/ele venisera

In limba germana, mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta incheiata inaintea altei actiuni trecute.Mai mult ca perfectul din germana se traduce in limba romana prin mai mult ca perfect sau perfect compus.

Observatii

Formeaza perfectul si mai mult ca perfectul impreuna cu haben:

1. toate verbele tranzitive;

2. toate verbele reflexive;

3. verbele modale;

4. verbele impersonale permanente;

5. verbele intranzitive care nu exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta.

Impreuna cu verbul sein, formeaza perfectul si mai mult ca perfectul:

1. verbele intranzitive care exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta;

2. verbele sein, werden, bleiben, geschehen, misslingen, loswerden, vorkommen, aufbleiben.

Verbele modale, verbele care exprima perceptii senzoriale si verbul lassen formeaza perfectul si mai mult ca perfectul in doua moduri.

I. In mod regulat cand sunt folosite fara infinitivul altui verb:

haben la prezent + participiu II verb de conjugat

II. In mod neregulat, cu infinitiv in loc de participiu II, cand sunt folosite cu infinitivul altui verb:

haben la prezent + infinitiv verb predicativ+ infinitiv verb modal/senzorial/lassen

Conjugare Verbe Germana la Viitor si Viitor II

Modul indicativ, diateza activa, viitor I, viitor II (viitor anterior)

Timpul Viitor

In germana, timpul viitor (sau viitor I) se formeaza in doua moduri.1. din prezentul verbului de conjugat si un complement circumstantial de timp;2. din prezentul verbului auxiliar werden si infinitivul prezent al verbului de conjugat.

1. verb de conjugat la prezent + complement circumstantial de timp

2. werden la prezent + infinitivul prezent al verbului de conjugat

1.Nchstes Jahrfahrenmeine Eltern nach Spanien.Anul viitor parintii meu pleaca in Spania.

2. Nchstes Jahrwerde ichUrlaub in Deutschlandmachen.Anul viitor (eu) voi face o vacanta in Germania.

Werde ichaus Germana Online deutschlernen.Voi invata de la Germana Online limba germana.

Er wirdschonschlafen.El deja va dormi.

Exemplu de conjugare kommen, fragen la timpul viitor

kommenfragena intreba

ich werde kommenich werde frageneu voi intreba

du wirst kommendu wirst fragentu vei intreba

er/sie/es wird kommener/sie/es wird fragenel/ea va intreba

wir werden kommenwir werden fragennoi vom intreba

ihr werdet kommenihr werdet fragenvoi veti intreba

sie/Sie werden kommensie/Sie werden fragenei/ele vor intreba

Timpul viitor din limba germana se traduce in romana prin:- viitor;- prezent cu valoare de viitor;- sau prin imperativ (in functie de context).

Timpul Viitor II

Timpul viitor II, sau viitor anterior, se formeaza din prezentul verbului auxiliar werden si infinitivul perfect al verbului de conjugat.

werden la prezent + infinitiv perfect verb de conjugat

Exemplu de conjugare kommen si fragen la viitor anterior

kommenfragena intreba

ich werde gekommen seinich werde gefragt habeneu voi fi intrebat

du wirst gekommen seindu wirst gefragt habentu vei fi intrebat

er/sie/es wird gekommen seiner/sie/es wird gefragt habenel/ea va fi intrebat

wir werden gekommen seinwir werden gefragt habennoi vom fi intrebat

ihr werdet gekommen seinihr werdet gefragt habenvoi veti fi intrebat

sie/Sie werden gekommen seinsie/Sie werden gefragt habenei/ele vor fi intrebat

Viitorul anterior din limba germana se traduce cu corespondentul lui din limba romana (viitor anterior).

Timpurile modului Conjunctiv

Modul conjunctiv are in limba germana tot atatea timpuri ca si modul indicativ.Multe forme ale acestui mod coincid cu acelea ale modului indicativ.

Timpurile modului conjunctiv:timpurile simpleprezentul

imperfectul

timpurile compuseperfect

mai mult ca perfect

viitor

viitor anterior

Timpul prezent

Timpul prezent al modului conjunctiv (sau conjunctiv I) se formeaza (pentru toate verbele) din radacina verbului de conjugat la care se adauga urmatoarele terminatii:

PersoanaSingularPlural

Pers. I-e-en

Pers. a II-a-est-et

Pers. a III-a-e-en

La conjunctiv prezent nu se produce nicio alternanta vocalica.Verbele neregulate formeaza conjunctivul prezent in mod regulat, exceptie facand verbul sein. Acesta nu primeste nicio terminatie la persoanele I si a III-a singular.

Exemplu de conjugare prezent fahren, geben, fragenfahrengebenfragen

ich fahreich gebeich frage

du fahrestdu gebestdu fragest

er/sie/es fahreer/sie/es gebeer/sie/es frage

wir fahrenwir gebenwir fragen

ihr fahretihr gebetihr fraget

sie/Sie fahrensie/Sie gebensie/Sie fragen

Observatii

Persoanele I-a singular, I-a plural si a III-a plural coincid cu formele indicativului prezent, in cazul majoritatii verbelor.Exceptia care confirma regula de mai sus o fac verbele care intercaleaza -e- inainte de terminatie, verbe a caror radacina se termina in -d, -t, -chn, -dm, -ffn, -gn, -tm precum si verbele tari care nu modifica vocala radicala la prezent indicativ.In cazul acestora difera doar forma de persoana a III-a singular.

Timpul imperfect

Verbele de conjunctiv imperfect primesc aceleasi terminatii ca la conjunctiv prezent.

PersoanaSingularPlural

Pers. I-e-en

Pers. a II-a-est-et

Pers. a III-a-e-en

Verbele regulate (slabe) si verbele modale sollen si wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect.

Exemplu de conjugare fragen, lernen, sagen la imperfect conjunctivfragenlernensagen

ich fragteich lernteich sagte

du fragtestdu lerntestdu sagtest

er/sie/es fragteer/sie/es lernteer/sie/es sagte

wir fragtenwir lerntenwir sagten

ihr fragtetihr lerntetihr sagtet

sie/Sie fragtensie/Sie lerntensie/Sie sagten

Verbele neregulate (tari) formeaza imperfectul conjunctiv din imperfectul indicativ al verbului de conjugat la care adauga terminatiile specifice conjunctivului. Verbele care au -a, -o sau -u in radacina, primesc umlaut.

Exemplu de conjugare gehen, fahren, kommengehenfahrenkommen

ich gingeich fhreich kme

du gingestdu fhrestdu kmest

er/sie/es gingeer/sie/es fhreer/sie/es kme

wir gingenwir fhrenwir kmen

ihr gingetihr fhretihr kmet

sie/Sie gingensie/Sie fhrensie/Sie kmen

Verbele auxiliare de timp haben si werden, verbele modale (cu exceptia lui sollen si wollen) si verbele bringen si denken formeaza conjunctivul din indicativ imperfect cu mentiunea ca vocala din radacina primeste umlaut.

Timpul imperfect al conjunctivului (sau conjunctiv II prezent/subjonctiv in unele manuale) din limba germana, se traduce in limba romana prin:- conditional optativ prezent;- conjunctiv prezent in propozitiile consecutive;- indicativ prezent sau conditional optativ prezent in vorbirea indirecta.

Timpul perfect

Perfectul acestui mod se formeaza din prezentul conjunctiv al lui haben sau sein plus participiul II al verbului de conjugat.

haben/sein la prezent conjunctiv + participiu II verb de conjugat

Timpul mai mult ca perfect

Mai mult ca perfectul se formeaza din imperfectul conjunctiv la verbelor haben sau sein plus participiul II al verbului de conjugat.

haben/sein la imperfect conjunctiv + participiu II verb de conjugat

Timpul mai mult ca perfect al modului conjunctiv se traduce in limba romana prin:- conditional optativ perfect;- conjunctiv perfect in propozitii consecutive;- in vorbirea indirecta - conditional optativ perfect sau indicativ perfect compus;

Timpul viitor

Viitorul se formeaza la modul conjunctiv din verbul werden la prezent conjunctiv plus infinitivul prezent al verbului de conjugat.

werden la prezent conjunctiv + infinitiv prezent verb de conjugat

Timpul viitor anterior

Viitorul anterior se formeaza din verbul werden la prezentul conjunctiv plus infinitivul perfect al verbului de conjugat.

werden la prezent conjunctiv + infinitiv perfect verb de conjugat

Forma perifrastica

Alaturi de formele de conjugare mentionate mai sus, in limba germana exista o forma speciala de conjugare alcatuita din imperfectul conjunctiv al verbului werden plus infinitivul I sau II al verbului de conjugat. Aceasta forma poate servi ca inlocuitor pentru aproape toate formele de conjunctiv.Forma cu wrde se foloseste foarte des in locul prezentului, al imperfectului si al viitorului conjunctiv mai ales cand formele indicativului coincid cu cele ale conjunctivului si functiile acestuia din urma nu sunt exprimate in mod explicit prin mijloace lexicale.

Forma perifrastica ("constructie compusa cu ajutorul unui verb auxiliar") denumita in continuare Conditional, are doua timpuri:- conditionalul I (prezent);- conditionalul II (perfect).

Conditionalul I se formeaza din imperfectul conjunctiv al verbului werden si infinitivul prezent al verbului de conjugat.

werden la imperfect conjunctiv + infinitiv prezent verb de conjugat

Conditionalul I are valoarea conjunctivului imperfect.

Conditionalul II se formeaza din imperfectul conjunctiv al verbului werden si infinitivul perfect al verbului de conjugat.

werden la imperfect conjunctiv + infinitiv perfect verb de conjugat

Conditionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect.

In functie de manualul pe care il studiati, este posibil ca prezentarea conjunctivului sa se faca sub alta forma. Puteti gasi conjunctiv II prezent si trecut (sau subjonctiv) si conjunctiv I prezent, perfect si viitor.Aceasta prezentare se datoreaza faptului ca formele acestora se inlocuiesc partial.Indiferent de forma in care vi se prezinta, regulile sunt aceleasi.

Conjunctivul I mai este numit si modul vorbirii indirecte sau modul parerii straine.Conjunctivul II mai este numit si modul ireal.

-Formarea participiului in germana

In limba germana vom intalni:

1. participiul I sau participiul prezent -fragend2. participiul II sau participiul perfect sau trecut -gefragtParticipiul I - formare, intrebuintare, traducereParticipiul I se formeaza din infinitivul verbului de conjugat la care se adauga terminatia-d.infinitivul verbului de conjugat + d

Beispiel:fragen - fragend; regeln - regelnd;antworten - antwortend; fahren - fahrend;ordnen - ordnend; geben - gebend.

Participiul I, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ. Deci acesta exprima o actiune prezenta in momentul in care si verbul predicativ exprima o actiune prezenta.Participiul I are de obicei sens activ.der singende Vogel; der spielende Kind.Participiul I al verbelor tranzitive este precedat uneori de prepozitiazu. In aceasta situatie, participiul I are sens pasiv, si exprima o necesitate sau o posibilitate intrebuintandu-se numai atributiv. Aceasta forma poarta denumirea de gerundiv (Gerundivum).

Intrebuintare

Participiul I poate fi intrebuintat:- atributiv, urmand regulile de declinare ale adjectivelor;- predicativ, fiind invariabil in aceasta situatie, ca oricare adjectiv folosit predicativ.

Participiul I se intrebuinteaza ca adjectiv predicativ cand este adjectivizat.Cand este substantivizat, urmeaza regulile declinarii adjectivelor atributive.

Traducere

Participiul I poate fi tradus in limba romana:- printr-o propozitie relativa;- printr-un adjectiv, adesea terminat in-tor, sau printr-un participiu;einberzeugendes Beispiel - un exemplu convingator- printr-un gerunziu;- printr-un gerunziu substantivizat sau un substantiv, mai ales atunci cand participiul german este substantivizat.der Reisende - calatorul, die Reisende - calatoarea, die Leidende - suferinda, der Leidende - suferind.Participiul II - formare, intrebuintare, traducere

La formarea participiului II trebuie sa luam in considerare conjugarea din care face parte verbul respectiv. Asfel avem verbe de conjugare slaba (verbe regulate), conjugare tare (verbe neregulate) si conjugare mixta (verbe mixte).

Regula de formare pentru verbele regulate

* augment ge+ radacina verbului+ (e)t

Regula de formare pentru verbele neregulate

* augment ge+ radacina verbului!+ en

Regula de formare pentru verbele mixte

* augment ge+ radacina verbului+ t

*Atentie!*Atentie la schimbarile vocalice din radacina verbului de conjugat.

Verbele (regulate sau neregulate) care nu sunt accentuate pe prima silaba formeazaparticipiul IIfara augmentulge. Acestea sunt, de regula, verbele compuse cu particula neseparabila si verbele terminate in-ierensau in-eien. Verbe compuse cu particulele be-, emp-, ent-, er-, ge-, mi-, ver-, zer-.

Beispiel:erlernen - erlernt, studieren - studiert, begehen - begangen, korrigieren - korrigiert.Primesc prefixulgetoate verbele accentuate la infinitiv pe prima silaba (verbele simple, verbele compuse cu particula separabila).

Beispiel:suchen - gesucht, arbeiten - gearbeitet, tragen - getragen.Intrebuintare

Participiul II exprima o actiune terminata in trecut sau o actiune inceputa in trecut care continua si in prezent.

Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv iar cel al verbelor intranzitive are sens activ.

Atunci cand are functie verbala, participiul II este invariabil si serveste la formarea:

- timpurilor perfect, mai mult ca perfect si infinitiv perfect la diateza activa;

- tuturor timpurilor la diateza pasiva.

Atunci cand este folosit atributiv preceda substantivul la care se refera si urmeaza regulile de declinare ale adjectivelor atributive.

Traducere

Participiul II poate fi tradus in limba romana:

- printr-un participiu perfect sau o propozitie relativa;

- printr-un adjectiv (daca participiul este adjectivizat);

- printr-un substantiv (daca participiul este substantivizat);

Verbe cu particula separabila

In limba germana se pot forma verbe noi cu ajutorul unor particule separabile, schimbandu-se astfel sensul de baza al verbului.Particulele folosite in crearea de verbe noi pot fi separabile, neseparabile sau oscilante.

In cazul verbelor cu particula separabila, aceasta este intotdeuna accentuata.Particula separabila poate fi un prefix, o prepozitie, un adverb, un adjectiv, un substantiv sau un verb.

Particule separabile folosite in crearea de noi verbe

Prefixentgehenentgehen

Prepozitieausausgehen

Adverbzurckzurckgehen

Adjectivloslosgehen

SubstantivHeimheimgehen

Verbspazierenspazierengehen

Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe ultimul loc in propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.

Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in propozitie. Nu se separa atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii secundare, subordonate introduse).

In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul-gese interpune intre particula si verb:-ankommen -angekommen-einkaufen -eingekauft

Prefixul-gese omite in cazul:- verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula inseparabila): anvertraut;- verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana-ierensau-oren:herumspazieren - herumspaziert.

In cazul infinitivului prepozitional,zuse plaseaza intre particula si verbul de baza:aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.

Principalele particule separabile folosite la constructia verbelor

ababfahren (er fhrt ab)abholen (er holt ab)

ananziehen (er zieht an)anfangen (er fngt an)

aufaufmachen (er macht auf)aufstehen (er steht auf)

ausausziehen (er zieht aus)aussteigen (er steigt aus)

beibeibringen (er bringt bei)beitragen (er trgt bei)

eineinkaufen (er kauft ein)einladen (er ldt ein)

festfestlegen (er legt fest)feststellen (er stellt fest)

fortfortgehen (er geht fort)fortfahren (er fhrt fort)

herherkommen (er kommt her)herholen (er holt her)

hereinhereinholen (er holt herein)hereinlassen (er lsst herein)

herausherausarbeiten (er arbeitet heraus)herausfordern (er fordert heraus)

hinhingehen (er geht hin)hinfahren (er fhrt hin)

hinaushinausgehen (er geht hinaus)hinauslaufen (er luft hinaus)

losloslassen (er lsst los)losfahren (er fhrt los)

mitmitbringen (er bringt mit)mitteilen (er teilt mit)

nachnachfragen (er fragt nach)nachdenken (er denkt nach)

vorvorkommen (es kommt vor)vorhaben (er hat vor)

vorbeivorbeigehen (er geht vorbei)vorbeilaufen (er luft vorbei)

wegweggehen (er geht weg)wegfahren (er fhrt weg)

weiterweitergehen (er geht weiter)weiterkommen (er kommt weiter)

zuzumachen (er macht zu)zusagen (er sagt zu)

zurckzurckkommen (er kommt zurck)zurckgeben (er gibt zurck)

zusammenzusammenarbeiten (er arbeitet zusammen)zusammensetzen (er setzt zusammen)

Verbe cu particula neseparabila

Asa cum am mentionat si in articolul precedent,Verbe cu particula separabila, in limba germana se pot forma noi verbe cu ajutorul anumitor particule. Aceste particule pot fi neseparabile (inseparabile), separabile sau oscilante.

Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna neaccentuata.Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II nu primesc prefixul (augmentul) ge-.In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen -ginnen, verlieren -lieren.

Principalele particule neseparabile folosite in constructia verbelor noi

bebezahlen (er bezahlt)befreien,begehen,bekommen,beschreiben

empempfangen (er empfngt)empfehlen,empfinden

ententscheiden (er entscheidet)entgegnen,enthalten,entstellen

ererzhlen (er erzhlt)erfinden,erhalten,ersetzen,erzengen

gegefallen (er gefllt)gelingen,gehren,gewhren

missmissfallen (er missfllt)misstrauen

ververbringen (er verbringt)verbieten,vergeben,verzeihen

zerzerstren (er zerstrt)zerbrechen,zerreien

Particula mi este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si in toate verbele cu compunere dubla: mibilden, migestalten, miverstehen.

Verbe cu particula oscilanta

Pe langa verbele cu particulaseparabilasiinseparabila, in limba germana exista o categorie de verbe compuse cu ajutorul particulelor oscilante.Particulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate).Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma utilizata.

Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul verbului folosit.In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract, figurat.Particule oscilante folosite cu acelasi verb

ParticulaFolosita separabilFolosita inseparabil

durchdurchschauena vedea prindurchschauena recunoaste

hinterhintertreibena gonihintertreibena dejuca

berbersetzena trece pestebersetzena traduce

umumschreibena transcrieumschreibena parafraza

unterunterstehena se adapostiunterstehena depinde

wiederwiederholena readucewiederholena repeta

Particule oscilante folosite cu verbe diferite

vollvollfllena umple (complet)vollbringena executa

widerwiderspiegelna reflectawidersprechena contrazice

Verbe neregulate in germana

Lista verbelor neregulate in limba germana

Lista cuprinde, pe langa cele trei forme de baza (infinitiv, imperfect si participiu perfect), urmatoarele informatii:

infinitivul verbelor care prezinta si o conjugare regulata este precedat de R, indiferent daca forma regulata se deosebeste de cea neregulata in ce priveste valenta sau sensul;

formele arhaice sau pretioase sunt precedate de semnul plus;

modificarea vocalei din radacina la persoanele a 2-a si a 3-a singular prezent este notata in paranteza , dupa infinitiv;

vocala din radacina imperfectului (preteritului) subjonctiv (conjunctiv) urmeaza preteritul in cazul formelor deosebite;

participiul 2 al verbelor care formeaza perfectul cu auxiliarul sein este precedat de IST. Auxiliarul HAT apare numai cand cele doua verbe se folosesc alternativ;

lista contine si verbele regulate a caror conjugare prezinta diverse particularitati.

In aceasta lista veti gasi un total de 191 de verbe neregulate din limba germana. Daca am omis ceva, va rog sa lasati un comentariu.

Listaverbe neregulate germanaTraducereInfinitivImperfectParticipiu II

a (se) coacebacken (bckt)buk (+ )gebacken

a poruncibefehlen (befiehlt)befahl (+ )befohlen

a incepebeginnenbegann (+ /)begonnen

a muscabeienbigebissen

a (se) ascundebergen (birgst)barg (+ )geborgen

a crapabersten (birst)barst (+ )(ist) geborsten

a indupleca(r) bewegenbewog (+ )bewogen

a indoibiegenbog (+ )(ist/hat) gebogen

a oferibietenbot (+ )geboten

a legabindenband ()gebunden

a rugabittenbat ()gebeten

a suflablasen (blst)bliesgeblasen

a ramanebleibenblieb(ist) geblieben

a decolora(r+) bleichenblich(ist) geblichen

a prajibraten (brt)brietgebraten

a rupebrechen (bricht)brach ()gebrochen

a ardebrennenbrannte (+ e)gebrannt

a aducebringenbrachte ()gebracht

a gandidenkendachte ()gedacht

a angaja(r+) dingendingtegedungen

a treieradreschen (drischt)drosch (+ )drasch (+ )gedroschen

a patrundedringendrang (+ )(ist/hat) gedrungen

a puteadrfen (darf)durfte (+ )gedurft

a primiempfangen (empfngt)empfingempfangen

a (se) recomandaempfehlen (empfiehlt)empfahl (+ /)empfohlen

a simtiempfindenempfand ()empfunden

a stingeerlschen (erlischt)erlosch (+ )(ist) erloschen

a (se) inspaimanta(r) erschrecken(erschrickt)erschrak ()(ist) erschrocken

a mancaessen (it)a ()gegessen

a mergefahren (fhrt)fuhr ()(ist/hat) gefahren

a cadeafallen (fllt)fiel(ist) gefallen

a prindefangen (fngt)finggefangen

a luptafechten (ficht)focht (+ )gefochten

a gasifindenfand ()gefunden

a impletiflechten (flicht)flocht (+ )geflochten

a zburafliegenflog ()(ist/hat) geflogen

a fugi (de ceva)fliehenfloh (+ )(ist) geflohen

a curgeflieenflo (+ )(ist) geflossen

a intreba(r+) fragenfrug ()gefragt

a consumafressen (frit)fra ()gefressen

a congelafrierenfror ()(ist/hat) gefroren

a fermenta(r) grengor (+ )(ist/hat) gegoren

a nastegebrengebrtgebiertgebar ()geboren

a dageben (gibt)gab ()gegeben

a prosperagedeihengedieh(ist) gediehen

a mergegehenging(ist) gegangen

a reusigelingengelang ()(ist) gelungen

a fi necesargelten (gilt)galt ()gegolten

a recuperagenesengenas ()geno ()(ist) genesengenossen

a ajungegeraten (gert)geriet(ist) geraten

a se intamplageschehen (geschieht)geschah ()(ist) geschehen

a castigagewinnengewann (+ /)gewonnen

a turnagieengo (+ )gegossen

a netezigleichenglichgeglichen

a patina(r) gleitenglitt(ist) geglitten

a mocni(r) glimmenglomm (+ )geglommen

a sapagraben (grbt)grub ()gegraben

a apucagreifengriffgegriffen

a aveahaben (hast, hat)hatte ()gehabt

a (se) oprihalten (hlt)hieltgehalten

a atarna(r) hngenhinggehangen

a ciopli(r) hauenhiebgehauen

a ridicahebenhob ()gehoben

a (se) numiheienhiegeheien

a ajutahelfen (hilft)half (+ /)geholfen

a cunoastekennenkannte (+ e)gekannt

a (se) catara(r+) klimmenklomm ()geklommen

a rasunaklingenklang ()geklungen

a strangekneifenkniffgekniffen

a veni, a mergekommenkam ()(ist/hat) gekommen

a sti, a puteaknnen (kann)konnte ()gekonnt

krichenkroch ()(ist) gekrochen

a umpleladen(ldt/ladete)lud ()geladen

a lasalassen (lt)liegelassen

a alergalaufen (luft)lief(ist) gelaufen

a toleraleidenlittgelitten

a imprumutaleihenliehgeliehen

a citilesen (liest)las ()gelesen

a sta culcatliegenlag ()gelegen

a mintilgenlog (+ )gelogen

a macinamahlenmahltegemahlen

a evitameidenmiedgemieden

a mulge(r) melkenmolk (+ )gemolken

a masuramessen (mit)ma (+ )gemessen

a esuamilingenmilang ()(ist) milungen

a placeamgen (mag)mochte gemocht

a trebuimssen (mu)mute ()gemut

a apucanehmen (nimmt)nahm ()genommen

a numinennennannte (+ e)genannt

a fluierapfeifenpfiffgepfiffen

a cultiva(r+) pflegenpflog ()gepflogen

a laudapreisenpriesgepriesen

a umfla(r) quellen (quillt)quoll (+ )(ist) gequollen

a sfatuiraten (rt)rietgeraten

a frecareibenriebgerieben

a rupereienri(ist/hat) gerissen

a calarireitenritt(ist/hat) geritten

a alergarennenrannte (+ e)(ist) gerannt

a mirosiriechenroch (+ )gerochen

a luptaringenrang (+ /)gerungen

a curgerinnenrann (+ /)(ist) geronnen

a chemarufenriefgerufen

a sara(r) salzensalztegesalzen

a (se) imbatasaufen (suft)soff (+ )gesoffen

a aspira(r) saugensog (+ )gesogen

a crea(r) schaffenschuf ()geschaffen

a rasuna(r) schallenscholl (+ )(hat/ist) geschollen

a despartischeidenschied(hat/ist) geschieden

a stralucischeinenschiengeschienen

a defecascheienschigeschissen

a mustraschelten (schilt)schalt (+ /)gescholten

a taia(r) scherenschor (+ )geschoren

a impingeschiebenschob (+ )geschoben

a lansaschieenscho (+ )geschossen

a jupui(r+) schindenschund ()geschunden

a dormischlafen (schlft)schliefgeschlafen

a bateschlagen (schlgt)schlug ()geschlagen

a alunecaschleichenschlich(ist) geschlichen

a lustrui(r) schleifenschliffgeschliffen

a toci(r+) schleienschligeschlissen

a inchideschlieenschlo ()geschlossen

a inghitischlingenschlang (+ )geschlungen

a azvarlischmeienschmigeschmissen

a topi(r) schmelzen (schmilzt)schmolz (+ )(hat/ist) geschmolzen

a sforai(r+) schnaubenschnob ()geschnoben

a taiaschneidenschnittgeschnitten

a scrieschreibenschriebgeschrieben

a strigaschreienschriegeschrien

a pasischreitenschritt(ist) geschritten

a taceaschweigenschwieggeschwiegen

a umfla(r) schwellen (schwillt)schwoll (+ )(ist) geschwollen

a plutischwimmenschwamm (+ /)(ist/hat) geschwommen

a reduceschwindenschwand (+ )(ist) geschwunden

a vibraschwingenschwang (+ )geschwungen

a jura(r) schwrenschwor ()schwur ()geschworen

a vedeasehen (sieht)sah ()gesehen

a fisein (ist)war ()(ist) gewesen

a trimite(r) sendensandte (e)gesandt

a fierbe(r) siedensott (+ )gesotten

a cantasingensang ()gesunden

a (se) scufundasinkensank ()(ist) gesunken

a cugetasinnensann (+ /)gesonnen

a sedeasitzensa ()gesessen

a trebuisollen (soll)solltegesollt

a crapa(r) spaltenspaltetegespalten

a scuipaspeienspiegespien

a uneltispinnenspann (+ /)gesponnen

a vorbisprechen (spricht)sprach ()gesprochen

a incoltisprieenspro (+ )(ist) gesprossen

a sarispringensprang ()(ist) gesprungen

a intepastechen (sticht)stach (+ )gestochen

a planta(r) steckenstak (+ )gesteckt

a sta (in picioare)stehenstand ( / )gestanden

a furastehlen (stiehlt)stahl (+ )gestohlen

a urcasteigenstieg(ist) gestiegen

a muristerben (stirbt)starb (+ )(ist) gestorben

a zburastiebenstob (+ )(ist) gestoben

a duhnistinkenstankgestunken

a impingestoen (stt)stie(hat/ist) gestoen

a anulastreichenstrich(hat/ist) gestrichen

a certastreitenstrittgestritten

a purtatragen (trgt)trug ()getragen

a lovitreffen (trifft)traf ()getroffen

a manatreibentrieb(hat/ist) getrieben

a pasitreten (tritt)trat ()(hat/ist) getreten

a curge(r) triefentroff (+ )getroffen

a beatrinkentrank ()getrunken

a inselatrgentrog (+ )getrogen

a face (o activitate)tun (tut)tat ()getan

a stricaverderben (verdirbt)verdarb ()(hat/ist) verdorben

a suparaverdrieenverdro (+ )verdrossen

a uitavergessen (vergit)verga ()vergessen

a pierdeverlierenverlor (+ )verloren

a stinge(r) verlschen (verlischt)verlosch (+ )(ist) verloschen

a creste(r) wachsen (wchst)wuchs ()(ist) gewachsen

a spalawaschen (wscht)wusch ()gewaschen

a tese(r) webenwob (+ )gewoben

a devia(r) weichenwich(ist) gewichen

a spoiweisenwiesgewiesen

a intoarce(r) wendenwandte (e)gewandt

a castigawerben (wirbt)warb (+ )geworben

a (se) facewerden (wirst, wird)wurde ()(ist) geworden

a aruncawerfen (wirft)warf ()geworfen

a cantari(r) wiegen/wgenwog ()gewogen

a suciwindenwand (+ )gewunden

a cunoastewissen (wei)wute ()gewust

a vreawollen (will)wolltegewollt

a stoarcewringenwrang (+ )gewrungen

a acuzazeihenziehgeziehen

a extrageziehenzog ()(hat/ist) gezogen

a silizwingenzwang ()gezwungen