Paa HassanGeorge Cobuc

Pe vod-l zrete clare trecndPrin iruri, cu fulgeru-n mn.n lturi s-azvrle mulimea pgn.Cci vod o-mparte, crare fcnd,i-n urm-i se-ndeas, cu vuiet curgnd,Otirea romn.

Cu tropote roibii de spaim pe malRup friele-n zbucium i salt;Turcimea-nvrjbit se rupe deolalti cade-n mocirl, un val dup val,Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,Se-nchin prin balt.

Hassan de sub poala pdurii acumLui Mihnea-i trimite-o porunc:n spatele-otirii muntene s-aruncUrlnd ianicerii, prin flinte i fum,-Dar paa rmne alturi de drumDeparte pe lunc.

Mihai i zrete i-alege vro doi,Se-ntoarce i pleac spre gloat,Ca volbura toamnei se-nvrte el roati intr-n urdie ca lupu-ntre oi,i-o frnge degrab i-o bate-napoii-o vntur toat.

Hassan, de mirare, e negru-pmnt;Nu tie de-i vis, ori aieve-i.El vede cum zboar flcii Sucevei,El vede ghiaurul c-i suflet de vnti-n fa-i puterile turcilor suntTriile plevei.

Dar iat-l! E vod, ghiaurul Mihai;Alearg nval nebun.mprtie singur pe ci i adun,Cutreier cmpul, tind de pe cai -El vine spre pa: e groaz i vai,C vine furtun.

- "Stai, pa, o vorb de-aproape s-i spunC nu te-am gsit nicierea" -Dar paa-i pierduse i capul i firea!Cu frul pe coam el fuge nebun,C-n ghear de fiar i-n gur de tunMai dulce-i pierirea.

Slbaticul vod e-n zale i-n fieri zalele-i zuruie crunte,Gigantic poart-o cupol pe frunte,i vorba-i e tunet, rsufletul ger,Iar barba din stnga-i ajunge la cer,i vod-i un munte.

- "Sti, pa! S piar azi unul din noi."Dar paa mai tare zorete;Cu scrile-n coapse fugaru-i lovetei gtul i-l bate cu pumnii-amndoi;Cu ochii de snge, cu barba vlvoiEl zboar oimete.

Turbanul i cade i-l las czut;i rupe cu mna vestmntulC-n largile-i haine se-mpiedic vntuli lui i se pare c-n loc e inut;Alearg de groaza pieririi btut,Mnnc pmntul.

i-i drdie dinii i-i galben-pierit!Dar Alah din ceruri e mare!i-Alah i scurteaz grozava-i crareCci paa-i de taberi aproape sosit!Spahiii din corturi se-ndeas grbit,S-i deie scpare.

i-n ceasul acela Hassan a juratS zac de spaim o lun,Vzut-au i beii c fuga e buni bietului pa dreptate i-au dat,Cci vod ghiaurul n toi a bgatO groaz nebun.1